strategia naŢional de apĂrare a ŢĂrii pentru … · documentul a fost aprobat prin hotărârea...

24
ROMÂNIA ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII PENTRU PERIOADA 2015 2019 O Românie puternic ă în Europa ş i în lume BUCUREŞTI 2015

Upload: duonglien

Post on 27-Nov-2018

221 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ROMÂNIA

ADMINISTRAŢIAPREZIDENŢIALĂ

STRATEGIANAŢIONALĂDEAPĂRAREAŢĂRII

PENTRUPERIOADA2015‐2019

‐ORomânieputernicăînEuropaşiînlume‐

BUCUREŞTI

‐2015‐

2

DocumentulafostaprobatprinHotărâreanr.33aŞedinţeicomuneaSenatuluişiaCamereiDeputaţilordin23iunie2015,careafostpublicatăîn

“MonitorulOficial”,ParteaI,nr.450din23iunie2015

3

CUPRINS

CUVÂNTÎNAINTE 4

INTRODUCERE 6

CapiSECU

tolulI:DEFINIREAINTERESELORŞIOBIECTIVELORNAŢIONALEDERITATE 81.1.Valorişiprincipii..............................................................................................................81.2.Interesenaţionaledesecuritate................................................................................91.3.Obiectivenaţionaledesecuritate ..........................................................................10

CapitolulII:EVALUAREAMEDIULUIINTERNAŢIONALDESECURITATE122.1.Mediulglobaldesecuritate ......................................................................................122.2.Dimensiunidesecuritatelaniveleuro‐atlantic...............................................132.3.Mediuldesecuritateregional..................................................................................14

CapitolulIII:AMENINŢĂRI,RISCURIŞIVULNERABILITĂŢI 153.1.Ameninţări.......................................................................................................................153.2.Riscuri................................................................................................................................163.3.Vulnerabilităţi ................................................................................................................17

CapiPENT

tolulIV:DIRECŢIIDEACŢIUNEŞIPRINCIPALELEMODALITĂŢIRUASIGURAREASECURITĂŢIINAŢIONALEAROMÂNIEI 174.1.Premise .............................................................................................................................184.2.Direcţiideacţiuneșiprincipalelemodalitățideasigurareasecurității

naționale..................................................................4.2.1.Dimensiuneadeapărare .............

........................................................................19...........................................................

4.2.2.Dimensiuneadeordinepublică ........................................19

4.2.3.Dimensiuneadeinformaţi.........................................................................20

4.2.4.Dimensiuneaeconomicăşi,contrainformaţiişidesecuritate ...........................20ienergetică............................

4.2.5.Dimensiuneadiplomatică .................................................................................................21.......................

4.2.6.Dimensiuneademanagementalsituaţiilordecriză .............................................22......................22

4.2.7.Dimensiuneaeducaţională,desănătate,socialăşidemografică ......................22

CONSIDERAŢIIFINALE 24

4

CUVÂNTÎNAINTE

La preluarea mandatului de Președinte al României am exprimat dezideratul șiangajamentulafirmăriinațiuniiromânecaonațiuneputernică,decetățeni,onațiunecareștiecevrea înEuropa, în lumeșipentrusine însăși.Convingereameaarămasneclintită.Forța unei națiuni este dată de valorile, obiectivele și aspirațiile comune, care depășescsum eainteres lor,ambițiilorșichiarareușitelorindividuale.

Strategia națională de apărare aRomâniei este expresia concretă a acestei viziuni.ORomânieputernicăînEuropașiînlumeexprimăcelmaiclarobiectivulfinalalStrategieiși definește profilul pe care țara noastră și‐l construiește pentru următorii cinci ani și,implicit,petermenlung.

O Românie puternică în Europa și în lume înseamnă în primul rând un stat careasigură securitatea cetățenilor săi oriunde s‐ar afla ei. Această declarație include omultitudinedeaspecte.Aasigurasecuritateacetățenilorîncepecua‐irespectalaeiacasă,ale proteja drepturile și libertățile în țară și în străinătate, a pune efectiv instituțiile înserviciulcetățeanului,așacumleestemenirea,șicontinuăcuodimensiunecâtsepoatedepractică ‐ a leoferi securitate în comunitățile lor, precumși garanții juridice șiprotecțiediplomaticăînafaragranițelor.

Acestscoppoate fiatinsdoarprinconectareapermanentă larealitate,prinevaluareacontinuăastăriidefaptșiprin înțelegereafenomenelorșiprovocărilorcecaracterizeazăactualul context. Prin urmare, România puternică este un stat care își va dezvoltacapacitatea de a opera eficient și pragmatic într‐o paradigmă schimbată, care știe sărăspundă la noile realități și care poate anticipa evoluțiile din mediul de securitate.Recunoaștereaschimbărilorcares‐auprodusînultimiianiînplangeopoliticreprezintăunprimpasnecesarpentruaconstruioStrategiebineancoratăînrealitateșicareidentificăcelemaipotrivitedirecțiideacțiune.

Înaldoilearând,oRomânieputernicăîșiapărăvalorile,intereseleșisimbolurilecareodefinesc,bunurilenaționaleși resurselenaturale,precumși instituțiilecareoreprezintă.Prioritate trebuie acordată educației și sănătății, protejării patrimoniului, mediuluiînconjurător,darșisusțineriidomeniilordeexcelență.

În fine, dar nu în ultimul rând, o Românie puternică este un stat care contribuie lamen ieișilibertății.ținereasecuritățiicolectiveșilapromovareademocraț

Acest fapt presupune că România își va fi consolidat credibilitatea strategică, fiindrecunoscutăpentrupredictibilitateșicontinuitateatât înpoliticaexternă,desecuritateșiapărare, cât și în consolidarea democrației și statului de drept. O Românie puternică sebucurănudoarde încredereadeplinăapartenerilor, cieste la rândulsăuun furnizordeîncredere,osursădestabilitateîntr‐oregiunecomplicatășideprofundatașamentfațădevalorileșiprincipiiledemocratice.

5

Neaflămlamaibinede10anidelaaderareaRomânieilaNATOșila8anidelaintrareațăriinoastreînUniuneaEuropeanăcamembrucudrepturidepline.Drumulparcursdelaacestemomentepânăastăzisecuvineafirecunoscutșiapreciat.Românias‐aschimbatînaceastăperioadă,iarStrategianaționalădeapărarevinesăreafirme,încelmairesponsabilmod,caracterulireversibilalacestuiparcursșialangajamentelorpecareellepresupune.Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la UniuneaEuropeană sunt fundamentele politicii noastre externe. Construcția României puterniceestestrânslegatădeacestea.

***

Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile Președintelui României.Acest document nu este și nu trebuie să fie un act de voință al unei persoane, fie eaînvestită cu funcția ceamai înaltă în stat, nici al câtorva instituții. Strategia națională deapărareațăriiestemaimultdecâtatât.Eaîșipropunesărăspundăunornevoișiașteptăriale societății și privește fiecare cetățean, societatea în ansamblu, precum și instituțiilestatului.Elaborareaeiaimplicatunprocesdeconsultarecuspecialiști,cufactoripolitici,cureprezentanți ai instituțiilor cu atribuții îndomeniu, aimediului academic și ai societățiicivile.

Convingereameaafostîntotdeaunaaceeacăpoliticaîndomeniulsecuritățiinaționale,în toate componentele ei, trebuie să facă obiectul unui dialog și consens al societățiiromânești.IarcaPreședinteîmirevinemisiuneașiresponsabilitateadea integraorganicpolitica externă și de securitate în vederea apărării și promovării intereselor noastrenaționale.

6

INTRODUCERE

1. În conformitate cu prevederile din Constituţia României şi Legea nr. 473/2004privind planificarea apărării, Strategia naţională de apărare a României, denumită încontinuareStrategia,esteprincipalulinstrumentcarefundamenteazăplanificareaapărăriila nivel naţional și asigură cadrul strategic pentru organizarea şi coordonarea unitară aactivităţilor careprivesc apărarea ţării şi securitateanaţională, prinConsiliul SupremdeApărareaŢării.

2.Prinobiectiveleșiconținutulsău,Strategiasereferă laapărarea țării și securitateanațională în ansamblu. Schimbările de paradigmă privind conceptul de apărare a țării şisecuritate naţională, legate de dinamica din ce în ce mai imprevizibilă a mediului desecuritate,impunnecesitateareanalizăriiacestuiaşi,înperspectivăimediată,actualizareacadruluijuridicnaţional.

3. Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţionalăextinsă‐fundamentatpedemocraţiaconstituţionalăşirespectulmutualdintrecetăţenişistat‐carevizeazăintereselecareconvergspreasigurareasecurităţiinaţionale,manifestateîn următoarele domenii: apărare (înţeleasă în dubla calitate normativă, de apărarenaţionalăşiapărarecolectivă),ordinepublică,activitateadeinformaţii,contrainformaţiişide securitate, educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuricritice.Strategiaareoabordareintegratoareșimultidimensională,încaredimensiuneadeapărarese îmbinășiechilibreazăreciproccuo seriedealtedimensiuni ‐ordinepublică;activitatea de informații, contrainformații și de securitate; diplomația; managementulsituaț ii lordecriză;educația,sănătateașidemografia.

4. Necesitatea extinderii conceptului de securitate naţională este motivată şi deasigurareaconvergenţeicuprincipiileeuropenedesecuritate,dezvoltateînStrategiade Securitate Europeană şi Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene, în caresecuritatea şi dezvoltarea suntplasate într‐o relaţiededirectăproporţionalitate. Înplus,extindereaconceptuluidesecuritatenaţionalăvizeazăasigurareauneirezilienţesporiteainstituţiilorde stat şi a societăţii civile în faţaunorposibile situaţii de criză, fortuite saupersistente, într‐unmediu internaţional de securitate impredictibil şi într‐un context desecuritatecomplex.

5.Schimbareadeparadigmă lanivelglobal secaracterizeazăprincâtevaevoluțiide care trebuie să ținem cont în elaborarea unei noi Strategii. România se află într‐oregiune care a fost mult timp caracterizată de prezența unor conflicte înghețate. Astăziregiunea estemarcată de conflicte active și de o deteriorare a relațiilor dintre NATO șiFederațiaRusă. Prezența zonelor de conflict în regiune ridică înmoddirect și problemasecuritățiicetățenilorromâni.

7

6.Înplanglobal,terorismulacăpătatnoidimensiuni,nefiindunfenomenîndepărtat,ciunul aproapede spațiulnostru.Cetățenii românipot fi afectațide consecințeleactelorteroriste.Crizaeconomicășifinanciară,larândulsău,acontribuitlaaceastăschimbaredeparadigmă,iarefectelesaleseresimtpetermenlung.

7.Româniatraverseazăoperioadăîncaremultipleriscuri,ameninţărişivulnerabilităţise intersecteazăuneori, iaralteori se suprapun,generândefecte imprevizibilenudoar lanivelnaţionalsauregional,cişiglobal.

8. Securitatea naţională nu poate fi asigurată individual de către niciun stat, noileprovocări alemediuluide securitate impunândcolaborareaefectivă şi eficientă în cadrulmecanismelorşiformatelordecooperareinternaţională.

9.Pentruagestionaresponsabilimpactulunorastfeldesurprizestrategice,dincolodecunoaşterea evoluţiilor dinmediul de securitate, este nevoiemaimult decât oricând decoeziun ruţaraeşiconsenslanivel naţionalînproblemelevitalepent noastră.

10. Pentru asigurarea resurselor necesare domeniului securităţii este nevoie de oeconomie e ti o entă.depiaţărobustă,bazatăp liberainiţia văşic ncurenţătranspar

11. Strategia urmăreşte să stabilească paşii necesari pentru consolidareacredibilităţiistrategiceaRomâniei, prinpromovarea continuităţii şi predictibilităţii cederivă din statutul de stat membru al Alianţei Nord‐Atlantice şi Uniunii Europene.Totodată, sunt necesare extinderea şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu StateleUnitealeAmericiișiaaltorparteneriatestrategice,precumşiarelaţiilordecooperarecuceilalţiactoriinternaţionali.

12.Dinaceastăperspectivă,obiectiveleşidirecţiiledeacţiunecareprivescsecuritateanaţionalăurmărescconsolidareacapacităţilormilitareşicivilenaţionalelastandardecaresă permită prevenirea, descurajarea şi apărarea împotriva oricăror acţiuni agresive laadresaţăriinoastre.ParticipareaactivăaRomânieilaapărareacolectivăîncadrulNATO,laimplementareaclauzeidesolidaritateşiasistenţăreciprocăînconformitatecuprevederileTratatului de la Lisabona al Uniunii Europene şi la dezvoltarea Politicii europene deSecuritateşiApărareComunăşiaoperaţiunilorasociateasigurării spaţiuluieuropeandeliberta e,securitatt eşijustiţiesuntdeimportanţăegală.

13. Strategia definește interesele şi obiectivele naţionale de securitate, prezintă oevaluare a mediului de securitate, identifică principalele ameninţări, riscuri şivulnerabilităţilaadresaintereselorfundamentalealeRomânieişiformuleazăprincipaleledirecţiideacţiunepentruasigurareasecurităţiinaţionale.

14.Strategiareprezintăodatoriemoralăşipolitică,având învederecă în2018vom celebra centenarulUnirii, iar în2019Româniavaprelua,pentruprimadată,preşedinţiaConsiliuluiUniuniiEuropene, lamaibinedeundeceniude laaderareaefectivă.

8

CapitolulI

DEFINIREAINTERESELORŞIOBIECTIVELORNAŢIONALEDE

SECURITATE

1.1.Valorişiprincipii

15.Ca ţarăeuropeană,membrăaUniuniiEuropeneșiaNATO,Româniaesteunstatdedrept, democratic și social, împărtășind aceleași valori ca și celelalte state membre:demnitatea umană, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalitățiiumane p l, dre tateașip uralismul,egalitateaînfațalegii.

16. În definirea intereselor şi a obiectivelor naţionale de securitate, Strategia estefundamentatăpeurmătoarelevalori:

demnitatea,înţeleasăcaatributesenţialalpersoaneiumane;

coeziuneacivicășiafirmareaidentitățiinaționale,caaspiraţiicomunealecomunităţiidecetăţenireuniţiînstat;

democraţia constituțională şi statul de drept, respectiv culturapoliticăparticipativă,pluralismulpolitic,separaţiaşiechilibrulputerilorînstat,garantareadrepturilorşilibertăţiIorfundamentalealecetățenilorşirespectulfaţădeprevederileconstituţionaleşilegale;

integritateastatalăşiteritorialăaRomâniei,bazatăpeloialitateacetăţenilorşiinstituţiilorpublicefaţădesuveranitateanaţională.

17.Înscopulpromovăriiacestoprincipii:

rvalori,Strategiasebazeazăperespectareaurmătoarelor

continuitatea,principiucederivădinnecesitateacoerenţeipoliticilorînbaza cărora România îşi construieşte viitorul şi se integrează încomunitateaeuropeană şi euroatlanticã.Astfel,menţinereaviziunii şi adirecţiilor de cooperare în cadrul NATO, Uniunii Europene şi alparteneriatelor strategice, îndeosebi al celui cu SUA, este înmăsură săasigureRomâniei condiţiile necesare sporirii capacităţii de prevenire aconflictelor, de gestionare a crizelor şi de creştere a capacităţiioperaţionaledereacţieIaameninţări;

9

predictibilitatea, principiu ce priveşte elaborarea şi implementareapoliticilordesecuritatenaţionalălanivelintern,câtşiînplanulpoliticiiexterne, cu respectarea imperativului conectării fermeşi ireversibile laprincipiile, mecanismele şi procedurile de consultare, de decizie şi deplanificare aliate în scopul sporirii contribuţiei României Ia apărareacolectivă;

legalitatea, principiu care implică îndeplinirea cu bună‐credinţă aobligaţiilor asumate de România în plan naţional, european şiinternaţional atunci când acţionează pentru asigurarea şi garantareaapărării ţării,acetăţenilorsăi,adrepturilor fundamentalealeacestora,precum şi în direcţia prevenirii riscurilor, combaterii ameninţărilor şilimităriivulnerabită i ‐ţ lorcarele arputeapericlita;

proporționalitatea, principiu care vizează adecvarea mijloacelor deacțiunenecesareasigurăriisecuritățiinaționalelaobiectivelestabiliteșiresurselealocate.

18.Pentruaasigurarespectareavalorilorşiprincipiilorenunţate,Strategiaîşiasumăuncaracter pragmatic şi operaţional prin încurajarea iniţiativei şi a efortului conjugat alinstituţiilor cu atribuţii în implementarea politicilor de apărare şi de securitate, precum şiprincoordonareaeficientăaacțiuniloracestora.

1.2.Interesenaţionaledesecuritate

19. În definirea intereselor naţionale de securitate, Strategia se raportează prioritar laprevederile Constituţiei potrivit căroraRomânia este stat naţional, suveran, independent şiindivizibil.Deaicidecurg firesc intereselenaţionale, inclusivceledesecuritate,carevizeazăpromovarea şi apărarea, prin mijloace legitime, a valorilor prin care statul român îşigarantează existenţa, identitatea, dezvoltarea şi stabilitatea, în baza cărora îşi construieşteviitoru e securităţiiinternaţionale.lşiîntemeiulcăroraparticipăIarealizar a

20.Intereselenaţionaledesecuritatesunt: garantarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii

şiindivizibilităţiistatului;

i apărarea ntegrităţiișiinalienabilitățiiteritorialeațării;

apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului dedrept;

protejareadrepturilorşiIibertăţilorfundamentalealetuturorcetățeniloreșigarantar asiguranţeilor;

garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităţiietnice, culturale lingvistice și religioase persoanelor aparținândminoritățilornaționale;

10

valorificarearesurselorşiapoziţionăriigeo‐strategicealeţăriinoastreînvedereaatingeriiniveluluidebunăstarelacarecetăţeniisuntîndreptăţiţi;

reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sistemepublice;

asigurarea ireversibiIităţiiapartenenţei Iasistemuldeapărarecolectivătransatlantic;

consolidarea Uniunii Europene şi participarea activă la procesele deintegrareîninteriorulacesteia.

1.3.Obiectivenaţionaledesecuritate

21. Promovarea intereselor naţionale de securitate se realizează prin stabilirea unorreperealeefortuluistatal,concretizateînobiectivenaţionaledesecuritate.

22.Dinperspectivăinternă,obiectivelenaţionaledesecuritatevizează: consolidarea capacităţii naţionale de apărare menită să asigure

integritateateritorială,suveranitateaşiindependenţaRomâniei,precumşisecuritateapoporuluiromân;

promovarea şi asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor şilibertăţilorfundamentale;

bunafuncţionareajustiţieişiasigurareaordiniidedrept;

înlăturarea deficienţelor care afectează buna guvernanță, întărireacapacităţii administrative, protejarea procesului decizional faţă de

/sauacţiuninelinfluenţeşi egitimesaunetransparente;

asigurarea eficienţei sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare asituaţiilordecriză,interneşiexterne,militaresaudenaturăcivilă;

consolidareasecurităţiişiprotecţieiinfrastructurilorcritice‐energetice,de transport şi cibernetice ‐, precum şi a securităţii alimentare şi amediului;

dezvoltareacapabilităţilordecombatereaameninţărilorasimetrice;

asigurarea unuimediu economic performant, dinamic şi competitiv, înplan investiţional şi antreprenorial, precum şi a stabilităţii financiar‐bugetareastatului;

dezvoltarea consolidată, durabilă şi adaptată schimbărilor sociale ae nmarilorsist mepublice (să ătate,educaţie,protecţiesocială);

prevenirea reacţiilor şi tendinţelor radicale sau extremiste, prinrespectarea pluralismului în societate și cultivarea toleranţei la nivelulsocietăţiicivile;

promovarea identităţii naționale, inclusiv prin prezervarea şivalorificareapatrimoniuluiculturalşinatural,precumşiprinîncurajarearesponsabilăadomeniilordeexcelenţă.

11

23. Dinperspectivapoliticiiexterne, România trebuie să urmărească conturareaunuiprofil de ţară care să corespundă nivelului de ambiţie asumat la nivel politic, ponderiidemograficeşicapacităţiidedezvoltareeconomică.

24.Înacestsens, urmăresc:obiectivelenaţionaledesecuritate

consolidarea profilului României în NATO şi Uniunea Europeană, princontribuţiiatâtconceptuale,câtşioperaţionale;

r n irespectareaprincipiilorşivalo ilorfundame talealeUniun iEuropene;

consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv în domeniuleconomicşicomercial;

asigurareasecurităţiiînregiuneaMăriiNegre;

aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic alNATO;

apărării;intensificareacooperăriiregionale,inclusivîndomeniul

susţinereaparcursuluieuropeanalRepubliciiMoldova;

promovareaintereselorpolitice,economiceşidesecuritateînregiuniderelevantastrategicapentruţaranoastră.

25.Obiectiveleinterneşiexternenuvorputeafiatinselaamplitudineadorităînabsenţaunuiproiectde ţarăpe termen lung,asumatde întreagaclasăpolitică,proiectaptsăatragăconsensulnaţional,înacordcuintereselenaţionaledesecuritate.

12

CapitolulII

EVALUAREAMEDIULUIINTERNAŢIONALDESECURITATE

26.MediulactualdesecuritateîncadrulcăruiaRomâniaîşiapărăşipromoveazăvalorile,principiile, interesele şi obiectivele strategice şi de securitate este caracterizat decomplexitateşidinamism,caurmarearegândiriiposturiistrategiceşimilitareaunorstate,precum şi a interdependenţelor politice, economice şi tehnologice produse de fenomenulglobalizării.

27.Înperspectivă,mediuldesecuritatevacontinuasăfieinfluenţatdeprovocărimultiple,unelecumanifestăriprevizibileşilineare,reprezentândconsecinţealeunorstrategiiurmăritede diverşi actori statali şi non‐statali pe termen lung, iar altele, dimpotrivă, cu caracterimpredictibil,nonlinearşiprofundperturbator,carepotgenerasurprizestrategice.

28. Spaţiul european se afla într‐un proces de transformări demografice cu implicaţiistrategice. Transformările demografice sunt verificabile la nivel statistic, vor persista petermen lung, iar implicaţiile acestora sunt atât pozitive, cât şi negative. Acest tip detransformări sistemice vor afecta înmoddiferenţiat statele europene şi regiunile adiacenteacestora, însă impactul asupra securităţii europene şi a României va fi unul diferenţiat, petermenlung.

2.1.Mediulglobaldesecuritate

29. La nivel global, mediul de securitate se află într‐o continuă transformare, care sereflectă în principal în accentuarea interdependenţelor şi impredictibilităţii în sistemul derelaţiiinternaţionaleşidificultateadeadelimitariscurileşiameninţăriledetipclasicdeceleasimetriceşihibride.

30.Petermenmediuşilung,evoluţiiledinmediuldesecuritateglobalvorfidominatedetendinţe complexe, a căror cunoaştere este pentru ţara noastră de o importanţămajoră:●reconfigurarea jocurilor geo‐strategice; ● dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei; ●resurgenţa naţionalismului şi a extremismului; ● fragmentarea etnico‐religioasă şiradicalizarea ideologică; ● adaptarea infrastructurilor critice în raport cu apariţia decalamităţi,crizeenergetice,atacuricibernetice,pandemii.

13

31.Gradulridicatdeincertitudineaevoluţiilordinmediuldesecuritate,corelatcufactoriiinterni şi externi care influenţează parcursul României, impune noi modalităţi de acţiune,bazate pe o viziune pe termen mediu şi lung. Dinamica evoluţiilor actuale de securitateprofileazădouămariprovocări:identificareaconstantelorşianticipareaposibilelorfenomeneinterne, tregionaleşiin ernaţionalecarepotafectasecuritateanaţionalăaRomâniei.

32. În anticiparea şi prevenireaproblemelormajore de securitate la nivel global un rolimportant revine Organizaţiei Naţiunilor Unite, atât în ceea ce priveşte consultarea, cât şidecizia privind rezolvarea unor crize regionale. Contestarea tot mai frecventă a regimuluiinternaţionalaltratatelorşiînţelegerilorprivitoarelaînarmare,ladesfăşurareaşistaţionareade forţe şi capacităţi militare şi la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii la nivelregional şi internaţional poate accentua fragmentarea, diviziunile şi clivajele, generândreconfigurareaturbulentălanivelulrelaţiilorinternaţionale.

2.2.Dimensiunidesecuritatelaniveleuro‐atlantic

33. Poziţionarea României pe flancul estic al Alianţei Nord‐Atlantice şi al UniuniiEuropene,precumşilainterferenţaunorzonecuriscdesecuritatedenivelridicatevidenţiazăfaptul că apărarea şi securitatea depăşesc sfera de responsabilitate a unui singur stat. Estenecesarăredefinireaunorconcepteşistabilireaunormăsuricaresăasigurepredictibilitateşiconsens în întrebuinţarea instrumentelornaţionaleatât independent, cât şi în cadrualiat şicomunitar,OSCEfiind,înacestsen nsistemuldesecuritateeu os,unelementimportantî r pean.

34. Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord‐Atlantică, relaţiatransatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerenţă şi consistenţă acţiunilorNATO. Soliditatea relaţiei transatlantice depinde de menţinerea angajamentului SUA înEuropa, precum şi demodul în care aliaţii şi partenerii europeni vor aloca resurse pentrudezvoltareapropriilorcapacităţideapărare.

35.Unactor important înspaţiuleuropeanşieuroatlanticesteFederaţiaRusă.Acţiunileacesteia în regiunea Mării Negre, încălcarea normelor de drept internaţional, punerea îndiscuţie a ordinii internationale, conservarea conflictelor îngheţate şi anexarea Crimeii aureadus înatenţiaNATOatât îndeplinireamisiuniiei fundamentale,apărareacolectivă,câtşivaliditateaaranjamentelordesecuritateîncheiatecuRusialasfârșitulsecoluluiXX.

36. Arhitectura europeană de securitate este totmai ameninţată de crize şi conflicte înderulare în imediata vecinătate, la est şi la sud, înmăsură să afecteze, direct sau indirect,intereselenaţionalede securitatealeRomâniei.EvoluţiiledinVecinătateaEstică,OrientulMijlociul şi Nordul Africii generează o multitudine de provocări la adresa securităţiispaţiului comunitar, fiind tot mai evidentă necesitatea revizuirii şi consolidării politicilorUniuniiEuropeneîndomeniulsecurităţiişiapărăriicomuneşiafacerilorinterne.

37.Emergenţagrupărilorteroristestimuleazăfenomenulradicalizăriiislamicelaniveleuropean, evidenţiind riscurile pe care le prezintă întoarcerea în spaţiul comunitar ajihadiştiloreuropeni,careanterioraufostangajaţiînluptesauprogramedeantrenamentînstatecuproblematicăteroristăactivă.

14

38.Accentuareamigraţiei proveninddin zonelede conflict sau cuo situaţieeconomicăprecarăageneratprovocărilaadresacapacităţiistatelormembredegestionareafluxurilordeimigranțiilegalişidepreluare/integrareîncadrulcomunităţilorlocale.

2.3.Mediuldesecuritateregional

39. La nivel regional şi sub‐regional, mediul în care România îşi apără şi promoveazăvalorile,principiileşiintereseleseaflăîntr‐onouăfazădereconfigurare.Dinamicaactualăde securitate poate afecta atât direct, cât şi indirect, starea de securitate a României şisiguranţacetăţenilorsăi.

40. România are obligaţia de a păstra echilibrul strategic într‐o zonă de interferenţă aunor complexe de securitate regionale, dar şi de a contribui la consolidarea procesului deeuropenizare,prinextindereagradualăaspaţiuluieuropeandelibertate,prosperitate,securitateşijustiţie.

41.Cooperarearegională,princonsolidareadimensiuniloresticășisudicăalepoliticilordevecinătateaUniuniiEuropenecreşteînimportanţă.

42.FederaţiaRusăîncearcăsă‐şiconsolidezestatutuldeputereînplanregional,acţiunilesale afectând stabilitatea regională şi parcursul european alUcrainei,RepubliciiMoldova şiGeorgi ie .

43. Perpetuarea instabilităţii din Balcanii de Vest generează derapaje populiste,extremiste,radicalesauchiarfundamentaliste,prinadâncireaunorclivajeistoriceşiafectareadrepturilorcomunităţiloretnice,favorizândcriminalitateaorganizatăşicorupţia.

44. Arhitectura energetică regională poate suferi mutaţii determinate de eventualesincopeînvalorificarearesurselorenergeticedinarealulponticşidezvoltareaunorproiecteenerge neaEuropeanăşiRomânia.ticeconcurentecelorsusţinutedeUniu

45. Punerea sub semnul întrebării a sistemului de valori liberale, derapajele de lanormelestatuluidedrept,tendinţeleautoritareînexercitareaputerii,exacerbareadiscursuluinaţionalistşipopulistdeterminăcreştereainstabilităţiiregionaleşidiminuareasentimentuluidesecuritateînzonă.

15

CapitolulIII

AMENINŢĂRI,RISCURIŞIVULNERABILITĂŢI

46. În mod tradiţional, ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa apărării şisecurităţiisuntevaluateprinprismaunorconceptemilitare,însămediulactualdesecuritatenecesităoabordareextinsă,încaresăseregăsească,pelângăelementeledenaturăsecuritară,şiceledenaturăeconomica,socială,politică,tehnologicăşidemediu.

47.Amenințărilereprezintăcapacități,strategii,intențiioriplanuricepotafectavalorile,intereseleșiobiectivelenaționaledesecuritate.

48.Riscurilereprezintăprobabilitateademanifestareaunuievenimentincert,cuimpactdirectsauindirectasuprasecurităţiinaţionale.

49.Vulnerabilităţilesuntconsecinţealeunordisfuncţiiorideficienţesistemice,carepotfiexploatatesaupotcontribuilamaterializareauneiameninţărisauaunuirisc.

50.Deteriorareasituaţieidesecuritatelanivelinternaţional,darmaialesregionalimpunecunoaşterea principalelor ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi cu care se confruntă ţaranoastră, în contextul apariţiei şi, posibil, al dezvoltării unor noi forme de influenţare şiconstrângere,carezultatalunuimixdecomponenteneconvenţionaleşiconvenţionale.

3.1.Ameninţări

51.Acţiuniledestabilizatoaredinvecinătateaesticăgenereazăprovocărimajorepentrusecuritatea spaţiului euro‐atlantic, creând instabilitate regională şi posibile fenomenenegative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului dedezvoltareeconomică.

52.PerpetuareaconflictelorîngheţatedinregiuneaMăriiNegreşiinstabilitateadinBalcaniideVest creeazăpresiuni suplimentareasupraRomâniei.Tensiunile inter‐etnice şidezechilibreleregionale înstateledinproximitatepotconduce ladeclanşareaunorconflicteregion le.a

53.Distorsiuniledepepieţeleenergeticeşiproiecteleconcurentealeunoractoristatalisaunon‐stataliafecteazăeforturileRomânieideasigurareaunuinivelsuficientalsecuritățiienergetice.

54.Ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau non‐statale, asuprainfrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor,

16

nţialdeconflictarmat.

64.Deinterespentrusecuritateanaţionalărămânriscurilecuprobabilitateredusă,darcu impactmajor: confruntărimilitare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxurimigratoriigeneratedecatastrofenaturale,pandemii,dezastreecologice.

atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurileciberneticeextremistelansatedegrupuridehackeriafecteazădirectsecuritateanaţională.

55.Terorismulesteoameninţarepersistentă,cuformedemanifestaredificildeanticipatşicontracarat,inclusivdinperspectivaidentificăriişidestructurăriifluxurilorderecrutareşifinanţare a acestor activităţi. Contingentele naţionale care participă lamisiuni externe suntexpuse riscurilor şi ameninţărilor generate de acţiunile forţelor, organizaţiilor şi grupărilorteroriste. Propaganda fundamentalistă în creştere, în special în mediul virtual, favorizeazăapariţiadenoicazurideradicalizareorideimplicareînacţiuniextremist‐teroriste.

56.Proliferareaarmelordedistrugere înmasăşiavectorilorpurtători, precum șitraficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea naţională, în condiţiile uneidestabilizărilanivelregional.

57.Acţiunileinformativeostile,careauînvederedezvoltareaunorpunctedesprijinpeteritoriul naţional, în special în scopde influenţă, pot obstrucţionaproiectele strategice aleRomânieişideciziileînstat.

3.2.Riscuri

58.Instabilitatearegională limiteazăcapacitateaRomânieidepromovarea intereselorstrategice, cu precădere a celor privind susţinerea parcursului european al RepubliciiMoldova, soluţionarea conflictelor îngheţate, asigurarea securităţii energetice, protejareadrepturilorcomunităţilorromâneştişiaactivităţiloreconomicederulate înZonaEconomicăExclusivăaRomânieilaMareaNeagră.

59. Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată depersistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei,evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuareadecalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi gradul scăzut de rezistență faţă deturbulenţelemajoredepepieţeleext aerne,mai lespezonafinanciar‐bancară.

60. Riscuri de natură socială persistă pe fondul unor tendinţe cum ar fi declinuldemografic, emigraţiapopulaţiei active, degradarea factorilor demediu, al deficienţelor dinsistemelenaţionaledesănătate,educaţieşiasistenţăsocială,darşialdistorsiunilorpepiaţamuncii.

61. Radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul României se poateproducepefondulaccentuăriicurentelorextremistedesorginteetnică,religioasăsaudealtănatură.

62.Criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme şi bunuri,migraţie ilegală până la criminalitate economico‐financiară, este un alt fenomen cu posibilimpactasuprasecurităţiinaționale.

63.Traficareailegalădearmamentconvenţionalpoatederivadininteresulunoractoristatalişinon‐statalideaderulaastfeldeoperaţiuni,avândcadestinaţiezonedeconflictsaucupote

17

3.3.Vulnerabilităţi

65. Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şiameninţărilor este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în: absorbţia fonduriloreuropene, utilizarea banului public, energie, infrastructură critică, agricultură,protecţia mediului, justiţie, sănătate, educaţie şi cercetare ştiinţifică. Absenţa uneiplanificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea şi respectarea unorprogramedeinvestiţii,areefectenegative,inclusivînceeacepriveştecreştereacapabilităţilorforţelorarmateşirespectareaangajamentelorprivindcheltuielilemilitare.

66.Capabilitateaadministraţieicentraleşilocaledeaimplementapoliticilepublicenaţionaleşieuropeneconstituieoaltăvulnerabilitate.

67. Reacţia inter‐instituţională în situaţii de criză este afectată de precaritatearesurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Această vulnerabilitatedevine şi mai importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselorinstituţii ale statului care trebuie să acţioneze în cazulunor ameninţări asimetrice şi de tiphibrid.

68. Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afecteazăpotenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şicomunităţilor,precumşiîncredereaînactuldejustiţieşiîninstituţiilestatului.Înplanextern,persistenţacorupţieiareimpactnegativasupracredibilităţiişiimaginiiţăriinoastre.

69. Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie,declinuldemografic,migraţiaforţeidemuncăspecializate,disparităţilesocio‐economiceîntreregiunisijudețe,fragilitateaspirituluişisolidarit ţiicivice.ă

18

CapitolulIV

DIRECŢIIDEACŢIUNEŞIPRINCIPALELEMODALITĂŢIPENTRUASIGURAREASECURITĂŢIINAŢIONALEAROMÂNIEI

4.1.Premise

70.Intereseleşiobiectivelenaţionaledesecuritatereprezintăfundamentuldelacaresuntelaboratedirecţiiledeacţiuneşimodalităţiledeasigurareasecurităţiinaţionaleîncondiţiileunuimediuinternaţionaldesecuritatedinamicşicomplex.Totodată,direcţiiledeacţiunesuntsubsumateobligaţieideapreveni,acombateşiarăspunde,într‐omanierăcredibilă,înbazaprincipiului constituţional al coordonării unitare, potenţialelor amenințări, riscuri șivulnerabilităţicucareRomâniasepoateconfruntaînurmătoriicincianişipetermenlung.

71. Direcţiile de acţiune şi modalităţile de asigurare a securităţii naţionale a Românieivizează:

Consolidarea credibilităţii strategice prin continuitate şipredictibilitate, atât la nivel intern, cât şi la nivel extern. Consolidareacredibilităţii strategice are la bază atât asigurarea consolidăriicapabilităţilordeapărare,ordinepublică şi securitate lanivelnaţional,cât şi asigurarea potenţialului de a răspunde colectiv la apărareaspaţiului euroatlantic şi solidar la consolidarea spaţiului european allibertăţii,securităţiişijustiţiei;

Asigurareaunuicadrulegaladaptat,atâtpentrucoordonareaunitarăa activităţilor privind apărarea ţării şi securitatea naţională la nivelulConsiliului Suprem de Apărare a Ţării, cât şi pentru organizarea şifuncţionareainstituţiilorcuresponsabilităţiîndomeniu,înconformitatecunoileprovocăridesecuritate,darmaialespentruadaptareadeplinălastatutul de stat membru NATO şi UE. Un cadru legal adaptat rigorilorprincipiilor apărării colective şi spaţiului european de libertate,securitate şi justiţie reclamă consolidarea securităţii prin întărirearespectului faţă de drepturile fundamentale şi principiile democraţieiconstituţionale;

19

Intensificarea colaborării inter‐instituţionale pentru identificarea şiîndeplinirea obiectivelor strategice de securitate naţională. Aceasta vareprezentafundamentulpentrutrecereadelaoabordaresectorialălaunansamblucoerentşiflexibilde if tplan icareinter‐ins ituţională;

Concentrarea pe prevenire și mecanismele preventive în sferasecurității naționale și apărării țării, respectiv o mai bună anticipare,cunoaştere, dar și realizare a unei capacități de reacție integrate,balansate, flexibile și agile. În actualul context, pe lângă cunoaştereariscurilor şi ameninţărilor, sub toate aspectele ‐ surse, forme demanifestare, mijloace, tehnici ‐ dezvoltarea capacităţii de anticipare,bazată pe cunoaştere şi educaţie este fundamentală. În acest scop,dezvoltarea unor sisteme adecvate de descoperire în timp oportun apericolelor, riscurilor şi ameninţărilor, în perspectiva preveniriiproduceriilor,prinutilizareacombinatăatâtamijloacelormilitarecâtşiainstrumentelorcivile,esteobligatorie;

Alocareaderesurseprintr‐unprocesintegrat,continuu,multianualşiriguros de planificare, capabil să răspundă atât noilor cerinţe deplanificare inter‐instituţională, la nivel naţional, cât şi rigorilorprincipiilordeplanificarebugetarămultianualăspecificeAlianţeiNord‐AtlanticeşiUniuniiEuropene.

4.2.Direcţiideacţiuneșiprincipalelemodalitățideasigurareasecuritățiinaționale

4.2.1.Dimensiuneadeapărare

72.Româniatrebuiesăîşiconcentrezeeforturilestrategicepentruapărareaşisecuritateacetăţenilor,ateritoriuluinaţional,precumşiacordareadesprijinstateloraliateşipartenere,în conformitate cu angajamentele asumate prin tratate internaţionale. În acest sens, suntnecesareatâtdezvoltareacapacităţiiderăspunslanoileprovocărialemediuluidesecuritate,câtşipregătireapopulaţieişi uluipentruapărare.ateritori

73.Direcţiiledeacţiunevizează: ţi r r econsolidarea capacităţii na onale de apă are, inclusiv p in utilizar a

eficientăamecanismelorexistenteîncadrulNATO; continuarea procesului de transformare, modernizare şi înzestrare a

c l n I eArmatei României, prin alo area anua ă aminimum2%di P B bug tuluiapărării,timpde10ani,începândcuanul2017;

dezvoltarea capabilităţilor necesare pentru a reacţiona în cazul unorameninţăriasimetriceşidetiphibrid;

20

aprofundareadimensiunii de securitate aParteneriatului Strategic cu SUA,prin consolidarea cooperării militare, inclusiv pe teritoriul naţional şi înregiuneaMăriiNegre;

atingereastandardelordeperformanţăspecificerealizăriiinteroperabilităţiil

tir ecu armatele celorlalte statemembre şi armonizarea prevederilor egale şinormativecarereglementeazăpregă eașiinstruireaforţelorarmat ;

e la eadaptarea industriei d securitate cerinţele d înzestrare ale forțelorarmateşilamediulconcurenţial;

dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de securitate cu statele dincspaţiul euro‐atlantic, prin valorificarea oportunităţilor de ooperare

multinaționale,încontextuliniţiativelorNATOşialeUniuniiEuropene; consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în misiunile civile şi operaţiile

militareprinparticiparealamisiunidemonitorizareșigestionareacrizelordinzoneledeinteresprioritarpentruRomânia.

4.2.2.Dimensiuneadeordinepubli

74.Direcţiile

deacţiuneînacestdomeniuvorvizacuprioritate: p rcreşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor prin roteja ea vieţii,

integrităţiicorporaleşiadreptuluideproprietatealacestora; identificarea şi contracararea activităţilor derulate de reţele de crimă

organizatătransfrontalierășidestructurareagrupărilorinfracţionale; orformealecriminalitățiiprevenireașicombatereaevaziunii fiscaleșiaalt

economico‐financiare;combatereaconsumuluişiatraficuluidedroguri;

securizareafrontierei,înspecialaceleicareestefrontieraexternaaUniuniișiaEuropene,învedereacombateriimigrațieiilegale,traficuluidepersoane

altorriscuricuimpactasuprasecuritățiinaționale;

p s

creștereaca acitățiiderăspunsșidegestionarea ituațiilordeurgență;sporireagraduluidesiguranțărutierășiatransporturilor;

asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare şiinformaţionalenecesaremenţinerii şi dezvoltării capacităţii operaţionale ainstituţiilorabilitateînbazaunuiprocesrigurosdeplanificare.

4.2.3.Dimensiuneadeinformaţii,contrainformaţiişidesecuritate

75.Peaceastădimensiune,direcţiiledeacţiunevizează:ţ

apărareaordiniişivalorilorconstitu ionale;

identificareaşisemnalareaactelordecorupţie; e vsemnalarea disfuncţiilor sist mice în asigurarea ser iciilor vitale pentru

populaţie,precumşiadeficienţelorînmarilesistemepublice; identificarea şi semnalarea disfuncţiilor, riscurilor şi ameninţărilor la

adresa: securităţii energetice; gestionării fondurilor europene; funcţionării

21

pieţelor financiare; securităţii alimentareapopulaţiei; securităţiimediului;obiectivelordedezvoltareregionalăşiainfrastructuriidetransport;

identificareaimixtiunilordenaturăsăafectezedeciziaeconomico‐financiarădenivelstrategicşicombatereaactelordeevaziunedeamploare;

asigurareamecanismelordeprevenireşicontracarareaatacurilorciberneticeociată cula adresa infrastructurilor informaţionale de interes strategic, as

c tr ş ;promovareaintereselornaţionaleîndomeniulsecurităţiicibernetice;identificareaşicontracarareaa ţiunilorasime ice idetiphibrid

ţelor în funcţionarea optimă aidentificarea şi semnalarea deficien

infrastructurilorcritice;prevenireaşicombatereaterorismului;

cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea riscurilor și amenințărilor generatede acţiunile informative ostile, asigurarea protecţiei contrainformative aintereselornaţionale,precumşiainformaţiilorclasificate;

identificareaşicontracarareareţelelordecrimăorganizatătransfrontalierăcedesfăşoarăactivităţicugradsporitderisceconomicşisocialşiprevenirea

e e ta iaccesului acestora la mecanismele d d cizie în s t ş la resurseleeconomicenaţionale;

cunoaşterea obiectivelor, resurselor şi direcţiilor de dezvoltare aprogramelor clandestine de înarmare convenţională sau cu arme dedistrugere în masă şi vectori purtători, precum şi contracarareatransferurilorilegaledeprodusestrategice.

4.2.4.Dimensiuneaeconomicăşienergetică

76.Înacestdomeniu,dir cţiiledea ţiunesunt:promovarealibereiiniţiativeşiprotejareaproprietăţiiprivate;

e c

asigurarea cadrului concurenţial şi a competitivității prin diminuareafactorilorcareafecteazăbunafuncționareamediuluideafaceri;

t c asigurarea ransparenţei pieţelor autohtone şi a apacității de funcţionareinterconectatăalorcuceleexterne;

asigurarea securităţii energetice prin adaptarea operativă şi optimizareastructurii consumului de resurse energetice primare, creşterea eficienţeienergetice,dezvoltareaproiectelormenitesăasigurediversificareaaccesuluilaresurse,creştereacapacităţiideinterconectareşiacompetitivităţii,inclusivprinimplementareaobiectivelorUniuniiEnergetice;

rea decalajelor depromovarea unor politici care să asigure reducealeţării;

dezvoltaredintrediferiteleregiuni

ş

dezvoltarea imodernizareareţelelordeinfrastructuri;consolidareacapitaluluiautohton;

prevenirea şi contracararea factorilor generatori de riscuri la adresasecurităţiialimentareapopulațieișisecuritățiimediului.

22

4.2.5.Dimensiuneadiplomatică

77.Înacestdo ,meniu,direcţiiledeacţiune,susţinuteprintr‐odiplomaţieactivă sunt: i

rconsolidarea dialogului strateg c în cadrul Uniunii Europene, NATO şi alaltorformatedecooperareinte naţională;

aprofundarea parteneriatelor strategice, prin extinderea cooperării îndomeniuleconomic;

‐intensificareacooperăriicustatedinflanculesticalNATOînformatetri şibilaterale;

depromovarea valenţelor strategice ale Mării Negre şi a formatelorn a

cooperareî acest real;implicareaRomânieiînprocesuldereflecţieprivindrolulviitoralOSCE;

susţinerea unor acţiuni de diplomaţie publică pentru promovareaintereselor naţionale de securitate şi în sprijinul obiectivelor asumate, încooperarecualteinstituţiipublicesaudinmediulprivat.

4.2.6.Dimensiuneademanagementalsituaţiilordecriză

78.Direcţiiledeacţiuneînacestdomeniuvorvizacuprioritate: tuaţiilorperfecţionareasistemuluinaţionaldemanagement integratalsi de

criză; pregătirea instituţiilor şi apopulaţieipentru situaţii de criză şi deurgenţă

r şi princivilă, inclusiv prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare, da

cooperareinternaţională;pregătireadecidenţilorpentruacțiuneşidecizieînsituaţiidecriză;

asigurarearesurselormaterialeşiumanenecesareinstituţiilorcuatribuţiiîngestionareasituaţiilordecriză,înbazaunuiprocesdeplanificare.

4.2.7.Dimensiuneaeducaţională,desănătate,socialăşidemografică

79.Actualele provocări la adresa securităţii României reclamă dezvoltarea unui sistemintelect social.ualcreativ,fiindimportanteeducaţia,sănătateaşifactorul

80.Direcţiiledeacţiuneînacestedomeniivorvizacuprioritate: econturarea unui amplu proiect naţional d educaţie, care să asigure

mecanismedeplanificarepeprograme,proiecteşiperformanţă; stimularea cercetării ştiinţifice, în corelație cu sistemul de educație, ca

demers esențial pentru înţelegerea naturii ameninţărilor și provocăriloractuale;

dezvoltarea culturii de securitate, inclusiv prin educație continuă, care săpromoveze valorile, normele, atitudinile sau acţiunile care să permităasimilareaconceptuluidesecuritatenațională;

23

creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazulapariţieiunorpandemiisausituațiideurgență;

modelareasistemuluide sănătateprin situareapacientului/cetăţeanului încentrulacestuisistem;

,corelareapoliticilorprivindpiaţamunciicuceledineducaţieşi sănătate învedereasprijiniriiproceselordedezvoltaredurabilă;

adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului dedeteriorareasituaţieidemograficeşireducereadisparităţilordedezvoltarelanivelteritorial.

24

CONSIDERAŢIIFINALE

81. ÎnspiritulvalorilorşiprincipiilorînbazacăroraafostelaboratăStrategia,realizareaobiectivelor acesteia implică un efort conjugat la nivelul clasei politice şi societăţi civile şiutilizareaeficientăaresurselorumane,materialeşi financiaredecaredispuneţaranoastră.Suntdedoritatâtasumareadecătreclasapoliticăaintereselorşiobiectivelorformulateprinasigurarea transparenţei deciziilor şi a utilizării judicioase a fondurilor publice, cât şiimplicarea societăţii civile în dezvoltarea culturii de securitate şi în dezbaterea deschisă aproblemelordesecuritate.

82.Consecvenţaşicoerenţastrategicăsebazeazăpeconvergenţaobiectivelorşidirecţiilorde acţiune, stabilite de către Strategia naţională de apărare, Programul de guvernare şidocumentele de planificare la nivelul Alianţei Nord‐Atlantice şi al Uniunii Europene.Prioritizarea, operaţionalizarea obiectivelor, programarea bugetară şi alocarea adecvată aresurselortrebuiesăurmăreascăaceastăconvergenţă.

83. O condiţie necesară pentru operaţionalizarea Strategiei o reprezintă revizuireacadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, care să ţină cont, pe langă deficienţelerelevate în timp, denoile ameninţări şi denevoiade respectare adrepturilor şi libertăţilorcivile. În vederea atingerii obiectivelor şi realizării direcţiilor de acţiune asumate prinprezenta Strategie, instituţiile cu responsabilităţi în domeniile respective vor elaborastrategiile,programeleşiplanurilesectorialedeactivitatesubsecvente.