STRATEGIA DE

DEZVOLTARE A

COMUNEI NADRAG

1. INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare economico-sociala a comunei Nadrag îsi propune sa valorifice potentialul, oportunitatile si realele disponibilitati pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si competitiv, menit a atrage investitii private importante din tara si strainatate. Planificarea strategica reprezinta unul din instrumentele pe care comunitatile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea ca politicile si programele prognozate corespund asteptarilor cetatenilor si necesitatilor de dezvoltare durabila. Printre obiectivele pe care mi le-am propus, atunci cînd am initiat acest proiect, as mentiona importanta formarii unei deprinderi a participarii publice, stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la cultura schimbarii, transformarea comunei Nadrag într-un punct de referinta pentru alte comune, si nu în ultimul rînd, utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor locale corelata cu atragerea si utilizarea rationala a fondurilor de finantare publice si private, interne si internationale. Doresc sa multumesc consilierilor locali, profesorilor, medicilor si tuturor cetatenilor care, prin participarea lor, au facut posibila realizarea acestui proiect si îmi exprim încrederea ca ideile cuprinse în Conceptul de Dezvoltare Strategica vor contribui la dezvoltarea comunei noastre într-un cadru democrat, cu valente europene, care va asigura cresterea calitatii vietii si prosperitatea cetatenilor sai.

2. PREZENTARE GENERALA

Nadrag (germana Nadrag, Steinacker, maghiara Nadrág) este o localitate în judetul Timis, Banat, Romania, în partea de nord – est a judetului Timis, la poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai (vîrful Pades 1380 m ).

2.1 Asezare

Localitatea Nadrag se situeaza în sud – vestul Romaniei, în partea de nord – est a judetului Timis, la poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai (vîrful Pades 1380 m). Nadragul se afla la o distanta de circa 30 km fata de municipiul Lugoj, 90 km de municipiul Timisoara si de asemenea, la aproximativ 30 km de Faget.

Altitudinea în localitate este între 230 – 350 m.

În partea de rasarit, localitatea se învecineaza cu Obreja, spre vest cu satul Drinova – comuna Bîrna, la sud – vest cu satele Tincova – Jdioara – Criciova, la nord – vest cu satul Hauzesti – comuna Fardea, cu Gladna si Tomesti – satul Luncani.

Asezarea e strabatuta de paraul Pades, ce primeste afluenti micile cursuri de apa Cornet, în apropierea centrului localitatii, Izvodea, în chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nadragelul, tocmai la iesirea înspre satul apartinator Crivina. De la ultima confluenta se formeaza apa Nadragului, asa cum este cunoscut în documente, care se varsa în raul Timis între satele Jdioara si Criciova.

Distanta dintre localitate si varful Pades este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în buna masura pe un drum forestier pietruit, practicabil în general pentru orice tip de autovehicul pana la locul denumit Dambul cu Fier unde se afla amplasata cabana “Capriorul”. Din varful Pades, la poalele caruia salasluiesc asa numitele galerii de coasta (vechile mine), locuri de extractie, altadata a minereului de fier, se deschide o frumoasa panorama de unde, pe timp de vara, cand cerul e senin, se poate contempla verdele închis al înaltimilor montane coborand în trepte line spre campie. Întinsa campie banateana se distinge limpede, marcata de serpuirea molcoma a Timisului, în toata amploarea ei, între Caransebes – Lugoj – Timisoara, de la înaltimea de 1380 m, unde se afla postul trigonometric al masivului muntos.

Alte splendide amanunte de peisaj releva iubitorilor de drumetie panorama dinspre Faget – Cosava – Deva – Hunedoara, sesizabile la rotirea privirii spre nord.

Cel mai înalt punct de pe raza localitatii este chiar varful Pades (1378 – 1380 m), iar punctul cel mai jos se gaseste în satul Crivina, situat între cotele de 168 – 170 m.

Datorita asezarii sale pe vaii închise avand punct terminus varful Pades localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lunga perioada de vreme, fata de marile asezari ale Banatului si ale tarii, iar distanta de 18 km pana la statia din Gavojdia a facut ca localitatea sa se dezvolte oarecum lent.

Sat apartinator : Crivina 2.2. Relief

Situata în zona montana a judetului Timis, la poalele varfului Pades, localitatea Nadrag poseda un relief în general deluros, cu pante mai mult abrupte si doar pe alocuri line. Solul e deteriorat si de faptul ca întregul masiv Poiana Ruscai este construit din sisturi cristaline, în care de multe ori se întalnesc infuzii granitice, grenodioritice si pe alocuri calcaroase, ce prezinta atractii deosebite.

Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalta varful Pades. Acesta a constituit în vremuri de restriste loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fata navalitorilor straini.

Masivul muntos, în întregul sau cat si în împrejurimile immediate a localitatii, ascunde în subsol numeroase bogatii: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmura, calcar, dolomite, etc.

În aceasta zona Nadrag – Obreja – Crivina –Tincova – Fardea, cercetarile geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 – 1980 au pus în evidenta însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe langa cele de fier, plumb si zinc exploatate mai de mult. Cercetarile miniere au dovedit ca pe valea Nadragului si Cornetului s-au depus în permanenta sedimente, în mod deosebit în zona de confluenta a paraurilor Pades si Cornet, fapt ce a facut ca în locul mlastinilor existente în aceste vai sa se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte si de alta a cursurilor de apa fiind dispuse asezarile omenesti.

Suprafata comunei este de 13.250 ha. Din care 623 ha reprezinta teren agricol (arabil 247 ha).

Exista în comuna doua tipuri de sol :

• sol montan podzolic, superficial format din roci cristaline si calcaroase, circa 140 de ha, erodat, acoperit de pajisti;

• sol aluvionar, format din materiale aluvionare laterogene transportate în urma eroziunii la baza pantelor unde a fost depus în apa freatica,

1.5 – 2 m adancime. El detine cantitati mici de humus, în strat de circa 35 cm pe o suprafata de aproximativ 72 ha, ocupata de fînete.

Resursele naturale Resurse naturale Bogatiile solului si subsolului, ca si asezarea geografica la confluenta dintre civilizatiile occidentala si cea rasariteana, au avut un rol important în dezvoltarea economica, cu toate consecintele sale pe plan social si spiritual. Cele mai importante resurse de substante minerale utile se gasesc în nucleul cristalin al Muntilor Poiana Rusca. Atât în partea nordica, cât si în partea sudica a acestui masiv, se gasesc oxizi de fier de origine metamorfica, resurse prospectate în zona localitatilor Nadrag, Poieni, Tomesti si Luncanii de Jos. 2.3. Hidrografie

Localitatea Nadrag, se afla situata în cea mai mare masura pe terenul celor doua paraie mai mari Pades – Cornet, ce izvorasc din masivul muntos Poiana Ruscai. Padesul izvoraste chiar din apropierea varfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotita de la izvoare, este de circa 34 km, incluzand si partea de la confluenta cu Cornetul pana la Jdioara, Criciova, unde se varsa în Timis sub denumirea de paraul, sau apa Nadragului .

Colectand si ceilalti afluenti mai mici - Izvodea, Haiduca, Nadragel si la iesirea din Crivina, paraul Slatina, apa Nadragului nu seaca niciodata, desi în verile secetoase debitul sau scade foarte mult.

Întregul bazin de receptie a paraului Nadrag cu afluentii sai ocupa 164 kmp, ceea ce reprezinta o densitate a retelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km cursul principal avand, asa cum am aratat, lungimea de 34 km.

Directia de scurgere este la început spre vest pana la confluenta Pades – Cornet, apoi cursul se îndreapta putin spre nord – vest, iar înainte de localitatea Crivina face o cotitura de aproape 90º, îndreptandu-se în directia sud-vest pana la varsarea în raul Timis.

Albia raului este relativ stabila, avand pe anumite portiuni maluri abrupte mai adanci, malul drept pe teritoriul localitatii Nadrag si chiar în aval pana în Crivina este consolidat, datorita faptului ca pe distanta de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralela cu drumul judetean Lugoj – Nadrag, ce necesita periodice lucrari de întretinere.

Latimea paraului Nadrag variaza foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, pana la 10-11 m cît este în localitate iar înaltimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km.

Adancimea apei în conditii normale nu depaseste 1 m, decat în anumite locuri unde, datorita înclinatiei de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate.

Debitul raului Nadrag variaza si el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare primavara si la începutul verii, influentat atat de ploi, cat si de topirea zapezilor din munti. În timpul verii, pana toamna tarziu debitul este mai scazut, însa apa nu seaca complet niciodata pe întregul traseu. Alti afluenti mai mici, îsi pierd debitul în cursul perioadelor de seceta.

Uneori cand sunt ploi puternice, torentiale de vara repezi si abundente, îsi depaseste matca, provocand adevarate masacruri, mai cu seama în aval de localitate. Aceste iesiri din matca sunt însa scurte, rar depasesc 8-10 ore.

Pentru masurarea cotelor apelor au fost înfiintate pe teritoriul localitatii doua posturi de masurare, unul pe Cornet si unul pe Pades, care au functionat pana în anul 1970, de cand a ramas în functionare un singur post, cel de la confluenta Pades – Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masa de control.

2.4 Clima

Situatia geografica a localitatii, determina existenta influentei climatice dupa cum urmeaza: influenta climatului central – european, influenta climatului montan si mediteranean, care determina în aceasta zona un climat aproximativ mediteranean. Desi asezata între dealuri si vai în localitatea Nadrag se simte destul de bine influenta ciclonal care vin din marea mediterana toamna sunt calde, provocand totodata desghet timpuriu de-a lungul vailor.

Urmarind temperatura aerului în perioada anilor 1926 – 1927 si în perioada anilor 1966 – 1970 de exemplu se constata existenta unei temperaturi medii anuale de + 9,8 ºC deci aproape de temperatura medie anuala a tarii.

Cea mai friguroasa luna a anului este luna ianuarie cand se înregistreaza valori medii de –2.8 ºC, iar cea mai calduroasa este luna iulie cand temperatura medie ajunge în jur de +21 ºC.

Desi aici o influenta deosebita are masivul muntos, localitatea fiind asezata de-a lungul vailor înguste si adanci, vantul predominant în decursul întregului an este cel din directia sud – est (frecventa sa este de 3,1…) desi în timpul verii predominant este vantul din nord – vest .

Frecventa maxima a vantului din directia sud – est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minima. În iulie frecventa mai mare o are vantul din directia nord-vest .

Viteza medie a vantului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni fiind cuprinsa între 1,8-2,7 m/sec.

Din datele existente în arhivele primariei comunei Nadrag reies urmatoarele: cantitatea medie anuala pe perioada 1896-1915 si 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai mica cu circa 22 mm decat cea înregistrata la statia meteo Rusca Montana si cu 187 mm mai mare decat cea înregistrata la Statiunea Meteo Caransebes în aceasta perioada.

Cele mai mici cantitati de precipitatii lunare cad în luniile februarie, martie, august, septembrie si octombrie, iar cele mai mari în luniile iunie si iulie.

Asa cum se cunoaste în anul 1970 în întreaga tara cantitatiile mari de precipitatii au provocat inundatii catastrofale.

Studiul documentelor de arhiva ale primariei au aratat ca, în localitate, cele mai mari precipitatii care au provocat inundatii catastrofale, au fost în anii 1912, în anii 1965 si 1966, în anul 1970 si în anul 1978, cand au fost inundate puternic uzina, calea ferata Nadrag-Gavojdia si mari suprafete de terenuri agricole, în aval de Crivina – Jdioara – Criciova. Inundatii serioase au avut loc si în anul 2000, an în care în urma inundatiilor localitatea a fost declarata zona sinistrata, precipitatiile puternice si topirea zapezii pe versanti a dus la iesirea paraului Nadragel din matca, inundarea unor locuinte (cateva fiind distruse în proportie de 100%), distrugerea pe portiuni însemnate a cailor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în si din localitate timp de mai multe zile).

În timpul iernii precipitatiile cad predominant sub forma de zapada în straturi ce variaza între 5 – 25 cm, rareori depasind 50 – 75 cm.

Cantitatiile cele mai mari de zapada au cazut în anii 1953 – 1954, 1963, 1964, 1973 cand din cauza înzapezirilor caii ferate uzina a fost oprita în anumite perioade de iarna fiind necesara scoaterea întregului personal muncitor si populatiei pentru degajarea caii ferate si a drumurilor de acces înspre si dinspre uzina, în vederea asigurarii continuitatii activitatiilor economico – sociale în mod normal.

Intreaga localitate este zona cu risc de producere a inundatiilor prin topirea zapezilor iarna si primavara si ploi torentiale vara.

2.5 Flora si fauna

Flora

Prin flora unui tinut se întelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan în acel tinut.

Ca peste tot de altfel, si în acest spatiu conditiile de clima, sol, relief, influenteaza mult repartitia diferitelor specii de plante sau a asociatilor de specii.

În componenta vegetatiei naturale spontane din muntii Poiana Ruscai, deci inclusiv în zona Padesului, se întîlnesc elemente apartinand celor mai variate domenii floristice ca de pilda: elemente specifice Europei centrale (padurile de fag), Europei rasaritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul salbatic) elemente din tinuturie

sub carpatice (coniferele – molidul în special) precum si elemente din tinuturile Peninsulei Balcanice, cateva specii de stejari, cerul, garnita.

Alte specii se pastreaza din vremurile glaciatiei cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Pades dar si pe Cornet.

În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a varfului Pades, în zona Nadrag – Ruschita, se întind mari suprafete cu afine negre si rosii.

Localitatea Nadrag se situeaza în zona forestiera a judetului Timis, ce se întinde din vecinatatea Lugojului (limita inferioara), pana pe înaltimile muntoase (limita superioara).

O data cu cresterea altitudinii, prin schimbarea conditiilor climatice, dupa cum se cunoaste, se schimba si componenta padurii. Unele specii forestiere urca la o anumita înaltime, cedand mai sus în mod treptat locul altor specii.

In zona localitatii Nadrag cel mai gros copac (ulm) din Europa, care are la baza o circumferinta de 8,5 metri.

Zona padurii se subîmparte astfel pe verticala în trei subzone: subzona stejarului, subzona fagului, subzona coniferelor. Aceasta este succesiunea normala, care se pastreaza si în acesti munti ca pe întregul teritoriu al tarii noastre.

În unele parti însa (aceasta si în zona Padesului din cauza unor conditii locale de clima si orientare a versantilor, au loc inversiuni între etaje, mai ales de la trecerea de la una la alta.

Astfel, uneori fagul coboara si stejarul urca, alteori fagul urca pana la limita superioara a coniferelor.

• Subzona stejarului, relief între 150 – 500 m altitudine, aici cresc specii de stejari, din care cele mai raspandite sunt gorunul, cerul si garnita. Acestea se întind în dreapta luncii Crivinei, unde padurea este formata preponderent din aceste specii de arbori. Ele predomina si în padurea Nadragel. În asociatie cu stejarul dainuie si alte specii ca : ulmul, carpenul, frasinul, teiul si chiar fagul, care coboara uneori din etajul imediat superior. Aceste specii se gasesc în zona Nadragel, Cornet si chiar Pades. La Nadrag pot fi întalniti si feluriti arbusti: alunul, cornul si sangerul;

• Subzona fagului este intermediara între zona stejarului, cu care se amesteca la limita inferioara si subzona cuniferelor, cu care se amesteca la limita superioara. Asa cumcunoastem din Geografia Romaniei, padurile de fag cele mai întinse se gasesc în dealurile

subcarpatice, în Podisul Sucevei, în dealurile înalte din podisul Moldovei, în muntii Banatului, masivele joase ale Carpatiilor Apuseni, Poiana Ruscai, Podisul Somesan, sud-estul Podisului Transilvaniei. La Nadrag se întind mari paduri de fag, mai în toate zonele comunei. În ultimii ani a început o intensa exploatare a acestei pretioase bogatii a zonei. În asociatie cu fagul, dar la partea inferioara a subzonei cresc carpenul, gorunul, teiul în suprafete destul de întinse în jurul Nadragului si a satulului Crivina, iar mesteacanul a prezentat în mai mare masura în zona Dambul cu Fier-Regeu.

• Subzona coniferelor urmeaza deasupra zonei fagului, de regula ocupa suprafete situate între 600 – 1500 m altitudine, spre deosebire de Carpatii Orientali, unde se întinde de la 1200 pana la 1800 m altitudine. La Nadrag aceasta subzona este situata în apropierea Padesului, la 1200 – 1300 m altitudine. Se gasesc aici bradul, molidul, pinul, laricele (larita).

• Zona alpina, care în tara noastra ocupa înalimi de peste 2000 m, este prezenta si în muntii Poiana Ruscai, în apropierea varfului Pades, la înaltimiile de 1200 – 1378 m. Se gasesc aici gentiana, clopoteii, paiusul, care sunt specifice zonei alpine. Tot aici în Pades, se gasesc unele specii de jneapan, ienupar, iarba stancilor, specifice subzonei arbustilor pitici.

Fauna

Asezarea geografica, varietatea reliefului, a climei si a vegetatiei, ca si trecutul geologic al tarii se reflecta si în componenta faunei si raspandirea ei pe regimuri naturale.

Dupa cum cunoastem din geografia patriei noastre, la noi în tara sunt cunoscute 4 complexe faunistice:

• al luncii • al stepelor • al zonei forestiere • al zonei alpine

În cele ce urmeaza prezentam unele elemente ale complexelor faunistice ce se întalnesc în muntii Poiana Ruscai si deci a Padesului.

A. Fauna padurilor. Padurile de fag si stejar, destul de reprezentate în zona sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistretul, veverita, pisica salbatica, caprioara, jderul si altele.

Dintre pasarile prezentate în preajma Nadragului amintim: ciocanitoarea, cucul, gaita, pitigoiul, vulturi, cocosul de munte, cocosul de mesteacan etc.

cuib de vulturi

În padurile nadragene, în vecinatate cu padurile Ruschitei si Obrejei, s-au semnalat cateva familii de cerbi carpatini, iar în Pades cateva exemplare de ursi, trecuti în aceste teritorii din padurile Hategului si ale Hunedoarei.

B. Fauna alpina nu este prezeta în muntii Poiana Ruscai si, deci, nici în zona Pades.

C. Fauna acvatica Pe cursurile noastre de apa – paraiele Pades si Cornet în mod deosebit – este prezent pastravul indigen si cel curcubeu, la fel si pe paraul Nadragel. Cu ani în urma aceste specii de pastrav coborau înspre zona din apropierea Crivinei si chiar pana la Jdioara. În ultimii 20 de ani prezenta acestuia se opreste pe teritoriul localitatii Nadrag, acestei specii placandu-i în mod deosebit apele repezi si curate. În aval de localitate îsi fac aparitia alte specii de peste: cleanul, mreana, stiuca si bibanul, mai ales în zona Crivinei spre Jdioara.

2.6 Puncte de interes pe terioriul comunei Cabana "CAPRIORUL" Este amplasata la altitudinea de 884 m., pe culmea care separa bazinul Timisului de cel al Begai, între varful Daii si Dambul Fierului, asigurand accesul din partea de vest spre culmea înalta a Padesului. Este asezata într-o mica poiana situata în mijlocul unei paduri de brad si pin, în amestec cu

foioase. Cabana dispune de 44 de locuri, restaurant, terasa, bar si spatiu pentru instalarea corturilor sau a unei tabere pe Dambul Fierului. Este legata de comuna Nadrag printr-un drum carosabil de 18 km. si o poteca bine marcata, iar de comunele Fardea, Luncani, Tomesti, Gladna Romana si Ruschita prin trasee turistice în cea mai mare parte marcate. Din orasul Faget se poate ajunge pe drumul judetean modernizat pe valea Muresului în localitatea Capîlnas-Savîrsin cu deschidere spre Deva la est si Soimos-Radna-Arad spre vest, urmand soseaua aflata pe malul drept al Muresului. Tot din Faget se poate ajunge la Birchis, cu deschidere spre Lipova-Arad. Potentialul turistic natural si antropic ofera multiple posibilitati de odihna si agrement iubitorilor de istorie si natura. Pescuit sportiv:

Observatorul

2.7 Istoric

ARHEOLOGIE

Pesteri cu urme de locuire.

a) Pestera cu Aven sau Pestera cu Trei Intrari.

Pestera se afla în Muntii Poiana Rusca, bazinul Timisului, carstul din Valea Nadrag, afluentul Valea Cornet, versantul din stânga.

Materialele arheologice descoperite aici apartin culturii neolitice târzii Cotofeni.

Populatie

si resurse umane

În anul 2000 în evidenta erau 3653 de locuitori ai comunei Nadrag (aici intra si locuitorii satului Crivina – care apartine comunei Nadrag), ceea ce arata o scadere alarmanta a populatiei în zona (în 1990 populatia localitatii apropiindu-se de 5000 de locuitori), în urma închiderii uzinei. Aceasta migratie a populatiei a continuat, ajungindu-se in ultimii ani la o populatie de 3039 de locuitori, la recensamantul din 2002. Statistica poplulatie:

1990 2000 2002 2006 2007 POPULATIE 5000 3653 3039 2891 2863

Populatia stabila la 1 ianuarie 2007 - total = 2863 persoane, din care:

- masculin = 1424 persoane

- feminin = 1439 persoane

evolutia demografica în perioada 1990-2004 a comunei Nadrag:

NADRAG

ANUL

2006200420022000199819961994199219901988

3800

3600

3400

3200

3000

2800

Observed

Linear

Structura populatiei potrivit datelor de recensamant (2002) pe localitati se prezinta astfel:

LOCALITATEA Populatie

NADRAG 2078

CRIVINA 331

TOTAL 3039

Structura populatiei pe grupe de varsta

Localitatea 0 - 19 ani 20 - 60 ani Peste 60

NADRAG 450 1568 720

CRIVINA 49 184 68

TOTAL 499 1752 788

Structura etnica Populatia este formata in majoritate din romani, dar exista si alte etnii: maghiari, rromi, germani.

Populatia Români Germani Maghiari Sârbi Romi Alte etnii

3039 2641 238 119 41

Migratia populatiei din comuna: emigrari 34 persoane imigrari18 persoane Natalitate / 2007 Mortalitate /2007

110 36 Structura populatiei - culte - ortodocsi 78 % - romanocatolici 14 % - reformati – 3 % - alte culte 5 % Forta de munca

numar

someri inreg.

Populatia stabila

18 - 62 ani pondere someri in pop. stabila

30.11.2007 01.01.2007 30.11.2007 Nadrag 76 1821 4,2

În anul 2007, numarul somerilor în comuna Nadrag reprezinta 4,2% din populatia stabila aflata la varsta de munca, ceea ce nu reprezinta o imagine reala deoarece multi locuitori lucreaza în strainatate si de asemenea datorita metodologiei de calculare a numarului de someri în Romania acest procent nu include si pe cei fara loc de munca si care nu mai beneficiaza de ajutor de somaj. In acest moment apreciem o rata reala a somajului de aproximativ 10 %. Localitatea Nadrag are o rata a somajului peste media judetului Timis, care este de aproximativ 2 %. Distributia populatiei pe categorii ocupationale:

Populatia sub 15 ani 473 Populatia peste 65 ani 710 Total salariati 500 Salariati in administratia publica 25 Salariati in domeniul privat 400 Salariati in comert 45 Salariati in invatamant 58 Salariati in sanatate 2 Infrastructura Alimentarea cu apa

• alimentarea cu apa a localitatii Nadrag a fost complet modernizata; exista un proiect pentru prelungirea retelei de alimentare cu apa pana in satul Crivina;

retea de alimentare cu apa - surse de apa existente: paraul Nadrag; - cismele stradale: 10; - conducte de apa potabila:- km. de retea: 15,215; - anul punerii in functiune: 2006 ; - starea actuala: buna; - gospodarii deservite: 100 %; - agenti economici: 100 %;

Canalizarea

retea de canalizare - km. de retea: 4,6 ; - anul pif: 1970 ; - starea actuala: buna ; - gospodarii deservite: 60 % - agenti economici: 100 %; Modernizarea retelei de canalizare si statiei de epurare a apei este o necesitate. Exista proiecte pentru reabilitarea si extinderea retelei de ape uzate (canalizare si statie de epurare).

Salubrizare

Comuna este deficitara la acest capitol, rampele de gunoi nefiind corespunzatoare, locuitorii comunei fiind deasemeni reticenti la respectarea normelor in domeniu. Intr-un proiect regional este prevazuta construirea unei statii de transfer a gunoaielor menajere. In prezent intocmim documentatia necesara infiintarii unui Serviciu public comunitar de salubrizare, incepand cu anul 2008, serviciu care va fi concesionat unei firme specializate.

Alimentarea cu caldura

In localitatile comunei Nadrag, incalzirea si prepararea apei calde menajere se face in cea mai mare parte local, in fiecare locuinta, prin utilizarea combustibilor gazosi, lemn si deseuri lemnoase.

Resursele actuale de producere a caldurii si apei calde menajere fiind lemnele, acestea vor fi folosite in sursele de producere a energiei termice locale – sobe.

Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Nadrag este racordata la reteaua de distribuire a gazelor naturale. - alimentarea cu gaze naturale este realizata înca din anul 1997;

Nu exista statie de alimentare cu carburanti desi este spatiu disponibil; retea de alimentare cu gaze naturale - km. de retea: 4,1 km ; - anul pif: 1999; - starea actuala: buna ; - gospodarii deservite: 35 %; - agenti economici: 35 %;

Alimentarea cu energie electrica

Asezarea este electrificata 100%, fiind posibilitati de bransare pentru investitori.

- distribuitor: Enel energie; - nr. consumatori casnici: 1294 ;

Toate gospodariile populatiei sunt alimentate cu energie electrica. Incintele economice ale societatilor comerciale sunt deasemenea alimentate prin racordare la reteaua de medie tensiune cu posturi de transformare de capacitate corespunzatoare consumurilor tehnologice avizate in timp.

Telecomunicatii

Exista telefonie mobila precum si centrala automata pentru telefonie fixa.

Televiziunea prin cablu a fost extinsa, acoperindu-se astfel teritoriul intregii comune. Este necesara in continuare modernizarea si imbunatatirea acesteia. Internet - Reteaua de internet este destul de putin dezvoltata, exista conexiuni ADSL prin intermediul liniei de telefonie fixa. - la reteaua de internet sunt racordate si primaria si scoala;

Servicii postale - Comuna are un oficiu postal care realizeaza toate serviciile postale disponibile pe teritoriul Romaniei.

Reteaua stradala

8,5 km asfaltate 10,1 km balastate Transport local Retea de autobuze AUTOTIM zilnic pe ruta Nadrag – Lugoj . Nivelul de trai

Densitatea populatiei

22,10 loc./km²

Numar autoturisme 200 Numar abonamente telefonice 600 Numar abonamente TV 627

Conditiile de viata ale populatiei

Materialele de constructie ale locuintelor

Anul 2007 Nr. %

Cladiri de locuit total constr. 656 din caramida, piatra, plansee lemn

303 46

Lemn, chirpici 353 54 Primaria a realizat amenajarea unui bloc cu 30 locuinte sociale. Se doreste construirea unui imobil P + 4 cu spatii medicale si locuinte de serviciu.

Turism Consiliul Judetean Timis are în lucru un proiect amplu de dezvoltare a mai multor drumuri în nord – estul judetului, cu precadere în zona Tomestiului si a Nadragului. Acestea vor avea scop turistic si vor constitui doar primul pas pentru punerea în valoare a singurului relief montan din judet. Între 1 aprilie si 22 aprilie 2007, s-au refacut marcajele turistice Nadrag-Tincova si Fîrdea-Cabana Capriorul. Speram ca de acum înainte vom întâlni cât mai multi turisti pe aceste carari, - amatorii de drumetie montana din zona Lugojului care vor sa descopere – redescopere acesti munti deosebiti.

Economie

Desi relativ izolata, la aproape 100 de kilometri distanta de capitala de judet, Nadragul facea parte dintre localitatile reprezentative ale Timisului. Fabrica "Ciocanul" Nadrag a asigurat locuri de munca pentru toti localnicii. Erau familii in care angajati ai Ciocanului erau si cate doi membri. Odata cu trecerea la economia de piata, aceasta cunoscuta unitate a industriei metalurgice, printre altele avand si exclusivitate nationala de producere de lanturi miniere, a falimentat. O data cu desfiintarea unitatii, localnicii din Nadrag au devenit someri, beneficiind de salarii compensatorii. Lansarea

oficiala in Romania a fondurilor SAPARD a reprezentat o speranta si pentru localnicii din Nadrag. Din fonduri SAPARD s-a realizat retehnologizarea uzinei de apa si schimbarea retelei de distributie.

Nadrag - zona defavorizata Prin Hotararea Guvernului nr. 987/4 octombrie 2001, comuna Nadrag din judetul Timis a fost declarata zona defavorizata pe o perioada de trei ani. În aceasta perioada, societatile comerciale private sau întreprinzatorii particulari cu sediul si-au desfasurat activitatea în zona Nadrag au beneficiatde facilitati, cum ar fi scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile care se importa în vederea efectuarii de investitii. Pe durata celor trei ani, investitorii au fost scutiti de la plata impozitului pe profit. De asemenea, în localitatile situate în zona Muntilor Poiana Rusca sau la contactul acestora cu dealurile Lugojului printre care si Nadrag, au aparut întreprinderi mici în domeniul prelucrarii primare a lemnului. Comuna Nadrag este un mediu economic cu un grad ridicat de restrictivitate. Aceste tipuri de medii se regasesc mai ales în acele spatii, în care localizarea unor întreprinderi mici din sfera productiva este relativ dificila, întậmpinậnd mari dificultati. Aceste medii se suprapun acelor spatii în care au predominat activitati din sectoare traditionale, precum mineritul si industria siderurgica (Bocsa, Moldova Noua, Anina, Otelu Rosu, Nadrag, etc.) în care, traditia si specializarea populatiei în domenii de activitate mai putin competitive într-o economie de piata, a reprezentat o frana în dezvoltarea sectorului antreprenorial, datorita, pe de o parte, lipsei diversitatii în gasirea unor oportunitati care sa reprezinte baza unor initiative

antreprenoriale si, pe de alta parte, datorita resurselor financiare reduse ale antreprenorilor, care sa contribuie la concretizarea acestora în afaceri de succes.

In acest moment se constata un dinamism accentuat al comunei Nadrag, comuna care s-a confruntat cu grave probleme economice, ca urmare a restructurarii si in final inchiderii uzinei “Ciocanul”. In prezent în aceasta comuna, care a avut statutul de zona defavorizata, functioneaza 6 întreprinderi în domeniul exploatarii lemnului, care valorifica potentialul economic forestier, 16 societati în domeniului comertului.

De asemenea, exista 2 investitii italiane în domeniul confectiilor de încaltaminte cu peste 50 de angajati (firme in continua dezvoltare, care absrb forta de munca locala), dar si alte întreprinderi mici în diverse domenii (broderie, confectii, prelucrari metalice). Forta de munca ieftina, potentialul economic forestier, cật si facilitatii oferite investitorilor, ca urmare a statutului de zona defavorizata au fost principalii factori care au influentat aparitia si dezvoltarea sectorului antreprenorial în comuna Nadrag.

Nume Firma 1 TUNAD SRL 2 STAMPTEC SRL 3 BRADUL SRL 4 MARTOUR SRL 5 LANT MINER NADRAG SA 6 BEC SI FIUL SRL 7 CAFINO INTERNATIONAL SRL 8 FIN AS PRO SRL 9 CRAIUL MUNTILOR SRL 10 LEGNO DANI SRL 11 HALDOR SRL 12 LIPE COM SRL

13 BAZA DE AGREMENT R & M SRL

14 CLUB GRAHAM PER SRL 15 COV FOREST SRL 16 RAIA GANLEMN SRL 17 SANTA CRUZ SRL

18 MILCOVUL SRL 19 MIRODI NM SRL 20 ZILAHI SRL

21 SOCIETATE COOPERATIVA CONSUMCOOP CAPRIORUL NADRAG

22 ROLAND ALFA SRL 23 G.T.B. SRL 24 NEAG SI FIUL SRL 25 ROMELIA SRL 26 TECHNOCER SRL 27 BISING FOREST SRL 28 CASLEMN SA 29 ALEX FOREST SRL 30 CONBRAD DANY SRL 31 ROMIARMI SRL 32 A.A.G.DESANT SRL 33 MITZURA COMPANY SRL 34 PALEATIVE SRL 35 CORNET SRL 36 DEYNAL COMPANY SRL 37 ENJOY FILM SRL 38 FLOMATEC COMPANY SRL 39 CRAIUL CODRILOR SRL 40 VESTITO FLOR SRL 41 ETNICA DISTRIBUZIONE SRL 42 FOREST WOOD SRL 43 SEMIRAMIDA SRL

44 CALATIS PRODOCOM ALIMENT SRL

45 SISERENADA SRL

46 LION LANTURI INDUSTRIALE DIN OTEL NADRAG SRL

47 IMPEX F & D FOREST SRL 48 MARAN LORENA SI NINA SRL 49 ALAGRECUS N SRL 50 ANDOCENTER SRL 51 STONE EXPERT SRL 52 DF NATIONALA SRL 53 COV CRIS SRL 54 FREDMAR SRL

55 LJ DELFLA SRL 56 MARCOPAST SRL 57 TIMONA FOREST SRL 58 PMG KAUFMAN SRL 59 POHIA FOREST SRL 60 AFONAD SRL 61 EDIL PANLIROU SRL industria usoara – 2 firme materiale de constructii – 2 firme constructii de masini si echipamente -2 firme prelucrarea lemnului – 6 firme In Muntii Poiana Rusca (Nadrag, Tomesti, Fậrdea, etc.) turismul reprezinta o oportunitate în aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice.

Piete - targuri:

- Piata agroalimentara Parc - Nadrag = zilnic;

- Piata agroalimentara Cornet - Nadrag = zilnic.

Facilitati pentru investitori:

• - exista forta de munca disponibila, atat calificata cat si necalificata; • - administratia locala asigura consultanta si suport logistic; suport

prezentare-reprezentare comunitate; • - concesionari, închirieri, arendari, vanzari terenuri si cladiri (din

proprietatea primariei, dar si din proprietate privata); • - intermedieri achizitionari terenuri din proprietate privata; • - mediu dinamic, localnici si administratie locala deschisi la diverse

inovatii.

Agricultura

In comuna Nadrag agricultura este slab dezvoltata si exploatata, dar administratia locala si investitorii si proprietarii locali de terenuri analizeaza mai multe propuneri de dezvoltare a sectorului agricol si al agroturismului:

• - cele peste 13.000 de ha de padure asigura suficienta productie de fructe de padure, ciuperci si plante medicinale, încat sa faca oportun un centru de colectare, prelucrare si valorificare a produselor;

• - din totalul suprafetei agricole, 165 ha este teren arabil, unde cu investitii în tehnologie moderna de lucru dar si prin crearea unor centre de prelucrare a produselor se pot obtine rezultate deosebite;

• - sectorul zootehnic al comunei ar putea fi dezvoltat, prin crearea unor micro-ferme si prin amenajarea unor centre de prelucrare a produselor animale: carne, lapte, lana s.a.;

Oportunitati investitionale agroturism:

• - în zonele montane, acoperite de paduri, se pot amenaja centre de vanatoare, trasee forestiere, circuite sportive, tabere, pensiuni s.a.;

• - se pot amenaja baze sportive între care centre de alpinism, schi s.a.

Potentialul agricol Proprietari Nr. Total suprafata

ha Total prop.

agricol

arabil agricol arabil

Sub 1 ha 411 289 4 1 – 3 ha 65 45 - 3 – 5 ha 15 7 - 5 – 7 ha 4 2 - 7-10 ha 1 - - Peste 10 ha

- - -

Din datele operative pe anul 2003 productiile totale realizate in sectorul privat au fost:

Griu -

Orz -

Porumb 270 to

Floarea soarelui -

Sfecla de zahar -

Cartofi 30 to

Legume 20 to

Persoane

fizice Persoane juridice

Total

Autoturisme 381 49 430

Tractoare 11 11

Combine

Autocamioane 20 46 66

Remorci 6 9 15

Microbuze 5 2 7 Efectivele de animale

ovine 225 cap

Porcine 387 cap

Ovine 225 cap

Pasari 4072 cap

Cabaline 20 cap

Albine 300 stupi

Bovine 160 cap agricultura, legumicultura, pomicultura, viticulture suprafata teren arabil 622 ha

asociatii agricole nu exista

culturi – porumb, grau , legime, fructe.

zone legumicole - Lunca Nadragului si satul Crivina . - apa provine din paraul Nadrag - puncte de desfacere – pietele agroalimentare din comuna - puncte de prelucrare – nu exista

zone pomicole – satul Crivina - de unde provine apa - precipitatii - puncte de desfacere - nu - puncte de prelucrare - nu

Sanatate si Asistenta sociala

Institutii sanitare:

- Cabinete medicale = 3: Nadrag (2) si Crivina;

- Punct farmaceutic = 2: Nadrag.

nr. medici de familie -2

nr. cabinete particulare – 2

nr. personal mediu sanitar - 2

Reformele din domeniul sanitar au produs modificari in structura organizatorica a acestui sistem si la nivelul comunei Nadrag,dispensarele medicale,care au asigurat asistenta primara, transformandu-se in cabinete medicale individuale, unde isi desfasoara activitatea medicii de familie. Tabara Nadrag Proiectul “ Vacanta Copiilor în Romania ” este destinat tinerilor nevoiasi din dieceza Timisoara. Anual, din mijlocul lunii iunie pana în mijlocul lunii septembrie aproximativ 250 de copii îsi petrec vacanta în tabara de la Nadrag. Pentru multi copii zilele petrecute la Nadrag reprezinta chiar prima vacanta din viata lor.

Aceasta este o posibilitate unica pentru ei de a petrece cateva zile

în comunitate cu alti copii de aceeasi varsta, de a folosi în mod constructiv timpul liber, de a se

juca, de a beneficia de toate surprizele unei tabere (drumetii, petreceri, foc de tabara); într-un

cuvant de a petrece o vacanta de neuitat.

Centrul de zi pentru copii Nadrag In localitatea Nadrag, care a fost declarata zona defavorizata, din anul 1999 functioneaza un Centru de Zi pentru copii proveniti din familii cu situatie financiara precara, sau familii dezorganizate, fara a se tine cont de etnie, sau apartenenta religioasa.

Centrul de zi a fost înfiintat ca urmare a nevoii copiilor nu doar de o masa calda pe zi, ci si de un mediu potrivit in vederea dezvoltarii aptitudinilor scolare. Acest lucru vine in sprijinul prevenirii abandonului scolar, care a crescut simtitor in ultima perioada. Abandonul scolar si gradul ridicat de saracie a familiilor din aceasta zona sunt principalele motive pentru care centrul de la Nadrag a luat fiinta. Pe langa constatarea nevoilor populatiei din zona, de ordin material, educativ si social, un alt lucru care ne-a determinat sa initiem acest proiect, a fost si numarul mare de solicitari din partea locuitorilor, pentru ajutor material, financiar si moral in vederea continuarii studiilor pe parcursul învatamantului obligatoriu.

Pentru ca copiii proveniti din familiile sarace sa aiba aceleasi sanse cu ceilalti, sa nu fie marginalizati social, s-au dezvoltat diferite programe. Aceasta determina cresterea capacitatii copiilor de adaptare la mediu, ceea ce duce la o mai buna integrare a lor in colectivitate.

Amenajare de locuri de joaca pentru copii:

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii. Pe plan local, rezultatele activitatii in domeniul asistentei sociale sunt bune, urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei Nadrag, fara a se depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Numai in situatii deosebite, cazurile sunt referite altor institutii. beneficiari ajutor social 25 muncitori comunitari 20

Educatie si Invatamant Pentru instruirea si educarea elevilor si prescolarilor in comuna Nadrag si satul Crivina sunt:

- 2 gradinite cu program normal in Nadrag si Crivina - o scoala primara clasele I – IV - o scoala generala cu clasele V – VIII - liceul Traian Grozavescu cu clesele VIII – XII - un atelier scoala pentru pregatirea profesionala a elevilor

Grupul Scolar Traian Grozavescu

Istoric 1852 - Prima atestare documentara a existentei unei scoli cu predare în limbile germana si maghiara 1919 - A luat fiinta Scoala de Stat Nadrag, cu predare în limbile romana si germana, elevii fiind scolarizati pana în clasa a IV-a 1962 - A luat fiinta Liceul „Traian Grozavescu” Nadrag, liceu de cultura generala 1972 - Liceul „Traian Grozavescu” Nadrag, de cultura generala, s-a transformat in Liceul Industrial Nadrag 1998 - A luat fiinta Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag, care actualmente cuprinde urmatoarele forme de învatamant: prescolar, primar, gimnazial, liceal (zi, seral si frecventa redusa) si SAM. Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag deserveste o zona cu o suprafata de aproximativ 40km², oferind instruire în domeniul electrotehnic, mecanic si prelucrarii lemnului. În aceasta scoala functioneaza urmatoarele forme de învatamant:

• învatamant prescolar • învatamant primar • învatamant gimnazial • învatamant liceal curs de zi, filiera tehnologica, ruta directa ( nivelul 3) • SAM (nivelul 1) • anul de completare (nivelul 2) • învatamant liceal, curs cu frecventa redusa.

Unitatea scolara are un personal didactic format din 41 cadre didactice si un personal didactic auxiliar si administrativ de 18 persoane. Dotari În cadrul Grupului Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag, procesul de dezvoltare a competentelor se desfasoara în 5 corpuri de cladire dupa cum urmeaza:

• corp cladire ciclu primar: • sali de clasa: 8 • laboratoare: 2 • biblioteca: 1 corp cladire ciclu gimnazial: • sali de clasa: 8 • laborator: 1

• sali de clasa: 8 • laboratoare: 4 sala de sport cu dimensiunea 30mx15mx8m atelier scoala: • lacatuserie: 1 • prelucrare manuala a lemnului: 1

• prelucrare mecanica a lemnului: 1 • electrotehnica: 1 • prelucrari prin aschiere: 1

Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag detine si o cantina cu o capacitate de 100 elevi pe serie, cu toate utilitatile si un internat cu capacitatea de 300 locuri. Salile de clasa, cabinetele si laboratoarele sunt dotate cu mobilier în stare corespunzatoare ce a fost achizitionat înainte de 1989, iar 22 sali de clasa au fost dotate în perioada 1997-2005, cu mobilier nou, prin donatie de la organizatia „Rumänienhilfe” din localitatea Schlotheim-Germania. Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag este dotat cu urmatoarele echipamente:

• retea de calculatoare Pentium 4: 25 calculatoare, server, router, imprimanta si scanner (prin program guvernamental)

• retea de calculatoare: server, 25 calculatoare, router, imprimanta (prin Programul PHARE 2001)

• conectare la Internet cu o viteza de 128kbps, provider Artelecom, pachet 64 plus

În cadrul atelierului scoala exista urmatoarele utilaje: masina de gaurit cu coloana, masina de gaurit G25, polizor PD300, polizor PD500, aparat sudura 220V, aparat sudura 380V, strunguri paralele SN, masini de frezat universal, masina de frezat FOP, raboteza, masina de rectificat, macara pivotanta, masina de roluit tabla, forja electrica. Prin Programul PHARE 2001-2003, atelierul scoala a fost dotat pana în prezent cu urmatoarele echipamente: masina de taiat tevi, transformator sudura, ferastrau transvarsal pentru lemn, masina de slefuit lemn, masina de îndreptat lemn, masina de rindeluit /funguit lemn, ferastrau cu banda pentru lemn, masina de frezat pt. lemn, masina de frezat prin copiere pt. lemn, strung pentru lemn, ferastrau circular pentru furnir, masina de gaurit cu 6 axe, masini portabile specifice prelucrarii lemnului. Numarul elevilor in anul scolar 2006/2007:

Total: 481 in invatamantul prescolar: 66 in invatamantul primar: 98 in invatamantul gimnazial: 107 liceu teoretic: 82 liceu tehnologic ruta directa: 77 clasele IX si X SAM: 37 in anul de completare: 14 Numarul absolventilor / 2007 - primar - 36 - gimnazial - 28 - liceal - 47 În scoala sunt organizate anual urmatoarele evenimente: • Kangouru; • Pregatire sanitara; • Trafic rutier; • Integrare europeana; • Arhimede; • Investitii; • Întreceri scolare.

Viata

social-culturala

Viata culturala a comunei Nadrag nu este suficient dezvoltata, nu sunt identificate obiceiuri populare mentinute de-a lungul timpului.

Institutii culturale:

- Camine culturale= 2: Nadrag si Crivina;

- Biblioteca comunala = 1: Nadrag.

Nadrag, biserica "Pogorarea Sf. Duh" 1900, 480 familii cu 1.300 credinciosi, preot Mihai Mizun.

Baze sportive si de agrement:

- Sala de sport Grup Scolar „Traian Grozavescu“ Nadrag;

- Stadion = 1: Nadrag;

- Teren de sport = 1: Nadrag.

Biserici, manastiri si alte locase de cult:

- Parohia Catolica Nadrag (1850);

Biserica Catolica Nadrag (1928);

Biserica ortodoxa Nadrag (1900).

Biserica Baptista intemeiata in anul 1991 - 20 enoriasi

Rugi si alte manifestari cultural-religioase:

- Rugi în localitatile: Nadrag (Rusalii) si Crivina (8 septembrie).

Mediul

înconjurator

Spatii verzi spatii verzi, terenuri sportive si de joaca – Parcul comunal , teren sport Aleea Teiului, Teren sport si sala sport Grupul Scolar, locuri de joaca str. Otelarilor si Crivina În scopul evaluarii pulberilor aflate în aer, în judetul Timis s-au efectuat masuratori de pulberi sedimentabile în mai multe localitatiValorile obtinute sunt redate în tabelul de mai jos:

Pulberi sedimentabile în judetul Timis Localitate Adresa Numar

determinari Numar depasiri

Frecventa depasirilor %

Valoarea maxima mg/m2/luna

Valoarea maxima % din CMA

Nadrag Gradinitei 12 0 0 16,76 98,59 Cantitatea medie de deseuri produse 1440 mc/an Poluarea cu metale grele Metalele grele sunt prezente sub forma de cloruri si oxizi în compozitia combustibililor . Concentratia de metale este de cateva ori mai mare in carbune decat în petrol sau gaze naturale. Dupa arderea combustibililor metalele grele sunt eliminate în mediul înconjurator prin gazele de ardere, zgura si cenusa depozitate. Emisiile de mercur inventariate în anul 2006 provin în proportie majoritara din activitatea de incinerare a deseurilor. Emisiile de cadmiu provin în principal din tratarea si depozitarea deseurilor si din arderile industriei de prelucrare. În privinta emisiilor de plumb, o contributie majora revine traficului rutier. Administratie publica si locuinte

Administratia publica locala a comunei Nadrag este organizata si functioneaza conform principiului autonomiei locale, legalitatii, eligibilitatii si descentralizarii serviciilor publice. In aceste conditii, persoanele care lucreaza aici sunt independente fata de cele centrale, rezolvand treburile publice in ordinea si dupa principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Activitatea desfasurata in cadrul Primariei este asigurata dupa cum urmeaza: � 2 demnitari (primar, vice-primar) �10 functionari publici � 9 persoane cu contract de munca

Toti functionarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administratia Publica Locala.

Numar consilieri = 11

Departamente in cadrul primariei:

SECRETARIAT CONTABILITATE ASISTENTA SOCIALA PROMOVARE LOCALA URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL IMPOZITE SI TAXE SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIE COMUNALA CULTURAL SERVICIUL VOLUNTAR SIT. DE URGENTA

Numarul locuintelor la 31 decembrie 2006 = 1267 ordine publica asigurarea linistii publice – Postul de Politie Nadrag

protectie civila, stingerea incendiilor – Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al Primariei Nadrag

Înfratiri, colaborari cu localitati din afara tarii:

- Colaborare cu localitatea „Schlotheim-Germania“;

- Propunere de înfratire cu localitatea „Castignano-Italia“.

Posibilitati de investitie în cadrul asezarii foste blocuri, cladiri dezafectate, grajduri, balastiere, puncte de prelucrare a materialelor de constructii, etc. obiectiv numar proprietar Intra / extravilan facilitati

Halele fostei SC Ciocanul SA

8 hale SC Tehnocer SRL

intra □

Apa, electricitate, canalizare, gaz, tel, acces auto

Posibilitati economice neexploatate Ha de pasune, izlaz, fâneata etc. – Golul alpin din Varful Pades

PROIECTE IN CURS DR REALIZARE

Extindere retea de canalizare localitatea Nadrag Retehnologizare statie de epurare Nadrag Alimentare cu apa potabila sat Crivina Modernizare centru civic Modernizare drumuri comunale si strazi Supraetajare cantina Grup Scolar Traian Grozavescu Nadrag Construire imobil P + 4 cu spatii medicale si locuinte serviciu Amenajare retea canalizare sat Crivina

ANALIZA SWOT ........................................

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati si Amenintari.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunitati Amenintari

• Asezarea geografica si cadrul natural • Populatia si resursele umane • Infrastructura • Economie • Turism • Educatie si Invatamant • Cultura, Mass media si Sport • Sanatate si Asistenta sociala • Mediul înconjurator • Administratie si locuinte

Asezarea geografica si cadrul natural

Puncte Tari

• localizarea in apropierea granitelor cu Iugoslavia si Ungaria, in zona de contact cu UE, la o distanta sub 700 km de 13 capitale europene;

• Localitatea Nadrag se situeaza în sud – vestul României, în partea de nord – est a judetului Timis, la poalele vârfului Pades din muntii Poiana Ruscai

• Conditii geografice (climatice, hidro-geologice, pedologice) foarte favorabile

• Prezenta în apropiere a unor poli de atractie urbana – Lugoj, Faget, Timisoara, cu impact pozitiv asupra schimburilor comunitatii locale cu exteriorul (marfuri, educatie, locuri de munca, etc.)

• Localitatea Nadrag se situeaza în zona forestiera a judetului Timis

• Bune resurse de subsol - resurse mineralifere • Retea hidrografica bogata in zona • in zona localitatii Nadrag cel mai gros copac (ulm) din Europa

Puncte Slabe • Datorita asezarii sale pe vaii închise având punct terminus vârful Pades localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lunga perioada de vreme, fata de marile asezari ale Banatului si ale tarii, iar distanta de 18 km pâna la statia din Gavojdia a facut ca localitatea sa se dezvolte oarecum lent.

• Intreaga localitate este zona cu risc de producere a inundatiilor • alternanta de ani secetosi si umezi

Oportunitati • Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate dezvoltarii zonei

• Deschiderea institutiilor publice din zona la relatii de parteneriat;

• Retrocedarea terenurilor agricole catre fostii proprietari, proces care a relansat piata funciara în zona

• Încadrarea ariei geografice a comunei în aria de eligibilitate a programului de finantare prin fonduri structurale al Uniunii Europene

Amenintari • Uneori când sunt ploi puternice, torentiale de vara repezi si abundente, îsi depaseste matca

Populatia si resursele umane Puncte Tari • grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale

intre cetateni; • nivel ridicat de instruire, peste media pe tara; • ponderea majoraa populatiei din grupa de varsta adulta

(20-60 ani) peste 50% din totalul populatiei; • Numar relativ redus al inadaptatilor social • Rata infractionalitatii extrem de scazuta. • Existenta unor specialisti în domenii relativ variate de

activitate; • Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor; • Apropierea de Timisoara, Lugoj, Faget cu rol important în

satisfacerea nevoilor de asistenta medicala si sociala, educatie, cultura

Puncte Slabe • bilant demografic general negativ; • reproducere demografica simpla– atitudine denatalista; • nivelul somajului peste media pe judet • plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce

lene sociala; • numar relative ridicat de personae cu varsta peste 65 ani • Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si vârstnice

la schimbarile si provocarile lumii actuale, în general, si la fenomenul mobilitatii

• Migartia populatiei calificate in tarile member UE pentru obtinerea unui castig salarial mai bun

Oportunitati • mplicarea autoritatilor locale în problemele Comunitatii, deschiderea la realizarea de parteneriate;

• Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa ;

• Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale, pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri;

• Atragerea investitorilor romani si straini in zona avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca

• Existenta unor spatii si cladiri, în conservare, posibil a fi utilizate de catre întreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale;

Amenintari • Scaderea gradului de instruire scolara a populatiei tinere; • Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea

acestora din viata activa;

Infrastructura Puncte Tari • Modernizarea echipamentelor de telecomunicatii si extinderea

telefoniei mobile. • Sisteme de distributie a energiei electrice pe întreg teritoriul

comunei • Retea de gaz metan in comuna • Extindere si modernizare statie tratare apa potabila si retele

de distributie , localitatea Nadrag. • Infrastructura corespunzatoare pentru exploatarea resurselor

de apa subterana (rezerva mare de apa potabila de foarte buna calitate)

Puncte Slabe • Starea tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere (drumuri judetene si comunale, în interiorul satelor apartinatoare);

• Inexistenta unei autostrazi • Lipsa unei centuri ocolitoare ale localitatilor, pentru traficul

greu si de tranzit • dintr-un numar de 30 cismele stradale, mai sunt în

functiune doar 10 • Cresterea foarte mare a preturilor la terenuri atat cu destinatie

locuinte cat si cu destinatie investitii afaceri • Lipsa unui plan urbanistic general reactualizat

Oportunitati • Programe guvernamentale pentru încurajarea initiativelor locale în domeniul agricol

• Amenajare retea apa potabila sat Crivina • Amenajare retea canalizare sat Crivina • Aprobare proiect de continuare a schimbarii retelei de apa in

Nadrag • Continuarea modernizarii strazilor – bordurare si asfaltare

Amenintari • Neutilizarea de catre comuna a resurselor financiare disponibile prin programe ale Uniunii Europene

Economia Puncte Tari • Pozitie geo strategica – situarea în extremitatea vestica a tarii

• Este foarte apropiat de Timisoara, ceea ce poa te atrage usor investitorii;

• Forta de munca calificata • Activitatile economice de baza sunt: agricultura;comertul;

cresterea animalelor; servicii catre populatie. • Pondere importanta a IMM-urilor în ocuparea fortei de munca

– in comuna exista peste 50 societati comerciale care au sediul social sau punt de lucru in comuna

• Muntii Poiana Rusca (Nadrag, Tomesti, Fậrdea, etc.) turismul reprezinta o oportunitate în aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice.

• Comuna Nadrag a beneficiat de statutul de zona defavorizata, datorita restructurarii si lichidarii sectiei Ciocanul, ceea ce a insemnat o scutire a impozitului pe profit pentru intreprinzatori

• predominarea propietatii private asupra propietatii de stat Puncte Slabe • Infrastructura necorespunzatoare, absenta retelei de

alimentare cu apa si a canalizarii • Echipamente si tehnologii învechite • Parcelarea terenului – productivitate scazuta • lipsei diversitatii în gasirea unor oportunitati care sa

reprezinte baza unor initiative antreprenoriale • resurselor financiare reduse ale antreprenorilor, care sa

contribuie la concretizarea în afaceri de succes • Scaderea productiilor medii la aproape toate culturile • Management de calitate slaba si pregatirea antreprenoriala

scazuta • Ponderea redusa a sectorului IMM-urilor în comuna si satele

apartinatoare • Ponderea redusa a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în

domenii de vârf • nu exista statie de alimentare cu carburanti desi este spatiu

disponibil; • Lipsa unei planificari urbanistice coerente pentru crearea de

zone industriale, pentru a reduce coexistenta acestora cu zone de locuinte si dotari sociale

• Lipsa centrelor de colectare a produselor agricole • Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii

activitatilor economice

• Infrastructura de circulatie slab dezvoltata-lipsa unor centuri de ocolire pentru traficul greu si de tranzit

• Lipsa unei corelari între cererea si oferta de forta de munca si învestitii reduse în resursele umane

• Existenta unor spatii de productie necorespunzatoare cerintelor economiei de piata

• Inexistenta unui sistem stimulativ pentru înfiintarea IMM-urilor în ramurile economice deficitare

• Gama redusa a serviciilor bancare pentru IMM-urile aflate în afara comunei

• Lipsa unui sistem informational adecvat pentru obtinerea de date necesare realizarii unor studii de piata pentru diversificarea serviciilor si a activitatilor productive

• Ponderea redusa a firmelor care au introdus sisteme de calitate ISO pentru produse si servicii

• Pondere redusa a activitatilor complementare agriculturii (servicii, prelucrarea produselor agricole si animale, turism rural) care conduce si la depopularea satelor

• Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti în domeniul sanatatii si a învatamântului

• Slaba tendinta de asociere – in present nu exista asociatii agricole

Oportunitati • Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil de a fi accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene

• Infiintarea unui "Centru de incubare a afacerilor , coordonare , calificare si perfectionare profesionala Timis" in comuna

• Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru activitati antreprenoriale

• Pârâurile de pe raza comunei permit amenajarea unor baze piscicole, atât pentru pescuitul de agrement cât si pentru cel industrial

• este necesar un centru educational de zi, exista spatiu disponibil;

• turismul reprezinta o oportunitate în aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice

• Disponibilitatea autoritatilor locale de a încheia relatii de parteneriat cu investitorii locali si straini

• Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrativ cu unitati teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara ti strainatate

Amenintari • Lipsa de receptivitate ti flexibilitate a populatiei locale cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuperate

• Reducerea ponderii populatiei active • Continuarea migrarii populatiei catre alte zone mai dezvoltate

si catre alte tari. • Lipsa infrastructurii pentru a putea oferi servicii de calitate ,în

special în mediul rural – satele apartinatoare • Servicii financiare bancare putin accesibile în mediul rural

Turism Puncte Tari • Infrastructura rutiera (drumuri nationale si europene

modernizate si pozitia geografica favorizeaza dezvoltarea turismului de recreere,de tranzit si de afaceri

• este singura localitate din judetul Timis usor accesibila pentru agrementul montan

• dispune de cele mai bune drumuri de comunicatie din imprejurimi spre toate directiile mai importante.

• populatie deosebit de ospitaliera si prietenoasa • folclorul si traditiile culinare ale regiunii • Natura în mare parte bine conservata si nepoluata • Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie

internationala (engleza, germana, franceza) a locuitorilor si ospitalitatea populatiei

• Obiceiuri, traditii si artizanat cu multiple influente culturale etnice, maghiare si germane, ce atrag turisti din alte tari

• Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-servicii diversificate

• s-au refacut marcajele turistice Nadrag-Tincova si Fîrdea-Cabana Capriorul.

• evenimente culturale traditionale Puncte Slabe • Drumuri nemodernizate si infrastructura edilitara insuficienta

în zonele agro-turistice (retele de apa, canalizare si telefonie, statii de epurare)

• Puncte de atractie turistica: intreaga zona are peisaje splendide, insufficient exploatate din punct de vedere turistic

• Lipsa notiunilor de management, legislatie si a tehnicilor de comunicarea celor implicati în turismul rural.

• amenajare peisagera deficitara • numarul redus al pensiunilor cu specific agroturistic • Lipsa informatiilor si a hartilor turistice • Lipsa unui sistem de indicatoare turistice rutiere • Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-artistic • Lipsa de servicii de colectare a gunoiului în zonele rurale si

turistice • Lipsesc resursele umane specializate in domeniu • mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie)

uzate fizic si moral, necorespunzatoare si numeric insuficiente

• oferta slaba si nediversificata a souvenir-urilor • grad scazut de folosire a instrumentelor financiar-bancare

moderne (carte de credit, virament prin internet) Oportunitati • dezvoltarea cooperarii transfrontaliere în domeniul turismului,

în contextul realizarii Euro-Regiunii Dunare, Mures, Cris, Tisa • abordarea unor concepte si strategii de dezvoltare turistica

regionala, proiecte comune în cadrul Regiunii de dezvoltare 5 Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis)

• oportunitatea finantarii interne si externe a programelor în care turismul este domeniu tinta

• existenta unor mesteri populari capabili sa transmita cunostintele lor tinerilor

• Oportunitati investitionale: - în zonele montane, acoperite de paduri, se pot amenaja centre de vânatoare, trasee forestiere, circuite sportive, tabere, pensiuni

• se pot amenaja baze sportive între care centre de alpinism, schi

• aparitia fondurilor structurale ale UE pentru promovarea turismului

Amenintari • vecinatatea / concurenta zonelor cu potential turistic bine dezvoltat si valorificat atat din judetul Timis cat si din judetele invecinate

• pierderea traditiilor si obiceiurilor în zona rurala • depopularea satelor si migrarea tinerilor la Timisoara sau in

tarile UE • nerespectarea reglementarilor legale care are ca rezultat

afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor

Educatie si Invatamant Puncte Tari • Procent de scolarizare ridicat ( peste 80 % )

• Retea de invatamant general atat in comuna cat si in satul Crivina

• Existenta invatamant liceal si atelier scoala pentru pregatirea profesionala

• Existenta de gradinite pentru copiii prescolari • Implicarea administratiei locale in proiecte de modernizari /

reparatii scoli Puncte Slabe • Nivelul scazut al salariilor în sistemul educational

• Dotari tehnico-sanitare precare • Oferta de recalificare/reconversie profesionala este slab

dezvoltata, neexistand concurenta intre ofertantii de cursuri de formare

• Nivelul scazut al salariilor în sistemul educational • Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti în domeniul

învatamântului • Lipsa unei gradinite cu program prelungit si program intensiv de

limba engleza • Numar insuficient de personal didactic în mediul rural • scoli au o infrastructura învechita

Oportunitati • cresterea calitatii invatamantului preuniversitar prin : - descentralizare - derularea unor parteneriate si a unor proiecte

educationale cu finantare interna si externa - extinderea invatamantului particular

Amenintari • Pe fondul scaderii natalitatii si al îmbatrânirii populatiei, scade continuu numarul de elevi

• Scaderea interesului adolescentilor fata de studiile universitare, fata de scoala in general

• Scaderea atractivitatii sistemului de învatamânt datorita salariilor mici din acest sector

• legislatia in domeniu , in continua modificare • mentinerea decalajelor intre performantele elevilor din mediul

urban si mediul rural

Cultura ,Mass media si Sport Puncte Tari

• Mass- media dezvoltata pentru un mediu rural :

• 1 retea TV prin cablu

• Realizarea paginii web a primariei;

• Camine culturale unede se pot desfasura diferitele activitati

culturale atat in Sanandrei cat si in sate • Desfasurarea de activitati sportice prin existenta in localitate

de cluburi si asociatii sportive Puncte Slabe • ipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si

centre de cultura • Sprijinirea insuficienta a artei si culturii • Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea si

restaurarea unor edificii • Implicarea în prea mica masura a tinerilor în viata culturala

si artistica • Numarul mic al manifestarilor cu scop caritabil • implicare subiectiva a mass media în semnalizarea si

rezolvarea problemelor comunitatii • lipsa unui ziar local de informare a cetatenilor

Oportunitati • Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si dezvoltare a culturii si traditiilor

• Valorificarea la maxim a traditiilor si culturii • Promovarea internationala a traditiilor locale • Promovarea de la vârste fragede a valorilor si traditiilor • Organizarea de spectacole cu scop caritabil • Acordarea unor facilitati fiscale celor ce sponsorizeaza

activitatile sportive, si cultural-artistice • Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanta si sport

in general Amenintari • Insuficienta sustinere a vietii culturale de catre societatea

civila • Diminuarea în si mai mare masura a interesului tinerilor

pentru cultura, arta, traditii si sport • Scaderea fondurilor pentru desfasurarea în conditii optime

a activitatii muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc.

• Salariile mici din cultura, sport, arta • Promovarea culturii strazii in detrimentul culturii autentice • Intensificare procesului de migratie a populatiei de la sat

la comuna si de la comuna in strainatate, fapt ce duce la pierderea unei verigi importante in lantul cauzal al transmiterii valorilor traditionale.

Sanatate si Asistenta sociala

Puncte Tari • Existenta dispensar medical uman in comuna si in fiecare

din satele apartinatoare • Administratia piublica locala asigura fonduri si servicii

pentru protectie sociala • Cresterea numarului de cabinete private si structuri

medicale cu dotari la standarde europene • Initierea unui parteneriat între administratia publica si

ONG-uri pentru rezolvarea problemelor sociale • Utilizarea resurselor comunitare si extra comunitare

pentru ameliorarea problemelor sociale • Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca; • implicare din partea Consiliului Local în dezvoltarea

serviciilor comunitare pentru copil si familie Puncte Slabe • Centralizare excesiva – lipsa posibilitatii coordonarii

politicii de sanatate la nivel local ; • Numar insuficient de personal medical în mediul rural • Numarul ridicat al copiilor ocrotiti în sistem rezidential • Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de

persoane defavorizate • Nu exista un cabinet stomatologic la standarde europene • Nu exista un cabinet medical veterinar • Numar mare de pacienti pe medic • Slaba dotare a cabinetelor si lipsa specialistilor • Intretinere curenta nesatisfacatoare • Implicarea insuficienta a societatii • Lipsa unui centru de recuperare • Slaba profilaxie • Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri

extrabugetare Oportunitati • Continuarea procesului de modernizare si

retehnologizarea unitatilor de profil existente • Distribuirea mai eficienta a banilor proveniti de la CAS • integrarea europeana înseamna si obligativitatea alinierii

la standarde sociale europene • Dezvoltarea sistemului de asigurari private • cresterea implicarii la nivel social mai ales din partea

tinerilor, prin incidenta noilor tehnologii (IT, Internet în special) apar resurse suplimentare pentru comunicare, eficientizare

• Legislatia actuala care implica direct si activ comunitatile locale

• Orientarea politicilor la nivel judetean spre activitatile de mentinerea în familia naturala a persoanelor cu handicap, în nevoi;

• Crearea unei gamei de servicii specializate ,prin cerintele

legislatiei, în functie de nevoile beneficiarilor (centre rezidentiale, centre de zi, camine pentru persoane varstnice, centre de criza, case de tip familial) ;

• Cresterea alocarea de resurse financiare prin sistemul de stat pentru servicii de asistenta sociala;

• Crearea Observatorului social- subordonata Ministerului Muncii, cu reprezentare la nivel judetean

• Incurajarea parteneriatelor public – privat in vederea infiintarii de servicii alternative;

Amenintari • Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a procesului de îmbatrânire a populatiei

• Cresterea numarului de îmbolnaviri datorate degradarii factorilor de mediu

• Migrarea unui numar tot mai mare de specialisti în domeniul medical si social

Mediul înconjurator Puncte Tari • Apa potabila de buna calitate în subteran

• Retea de învatamânt cu traditie, care pe parcursul anilor a asigurat mare parte din cadrele tehnice în domeniul protectiei mediului.

• Exisat amenajate spatii verzi si locuri de joaca pentru copii • Existenta unei politici de dezvoltare euroregionale in

domeniul protectiei mediului • Locuinte construite din materiale durabile • Locuinte cu suprafete si grad de dotari peste media pe

tara Puncte Slabe • Indice scazut de zona verde/locuitor

• Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor • Insuficienta statiilor si instalatiilor de epurare pentru

procesarea integrala a debitelor de ape uzate provenite din activitatile industriale, agrozootehnice sau din gospodariile populatiei, cu repercusiuni ca: poluarea apelor de suprafata, subterane, degradarea solului

• rampele de gunoi nu sunt corespunzatoare • Inexistenta unui sistem de monitorizare adecvat pentru a

utiliza informatiile legate de mediu • dintr-un numar de 30 cismele stradale, mai sunt în

functiune doar 10 Oportunitati • Extinderea colaborarii si implicarea organizatiilor

neguvernamentale si a scolilor în programe comune de educatie ecologica.

• infiintarea unui Serviciu public comunitar de salubrizare

• Retehnologizare statie de epurare Nadrag • este prevazuta construirea pe raza comunei a unei statii de

transfer a gunoaielor menajere. • Incurajarea activitatilor economice in domeniul protectiei

mediului Amenintari • Extinderea eroziunii solului cu consecinte grave pe termen

lung daca nu se intervine la timp • Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia

mediului (mai ales la nivelul populatiei adulte). • Sporirea numarului de autoturisme dupa 1990 • Poluarea solului de catre unii agenti Economici

Administratie si locuinte Puncte Tari • Deschiderea administratiei actuale catre Investitii

• Investitii in construirea de locuinte sociale • Realizarea unei campanii de curatenie anuala; • Disponibilitatea administratiei locale de a oferi facilitati

pentru investitori strategici • Cresterea numarului de constructii din comuna

Puncte Slabe

• Slaba colaborarii între institutiile statului la elaborarea strategiilor de dezvoltare

• Nu exista pana in prezent localitati infratite cu comuna Nadrag, ci numai intentii de colaborare

• Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte • Capacitate insuficienta de cofinantare a Proiectelor • Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat • Insuficienta implicare civica la nivelul comunitatii • Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la

nivelul tuturor institutiilor publice ceea ce îngreuneaza accesul la informatie

• Nu exista Birou de Consiliere pentru Cetateni - o cale rapida de acces la informatii de interes cetatenesc”

• Lipsa lobby-ului politic si economic organizat la nivelul institutiilor centrale ale statului

• Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, în cele mai multe dintre institutiile si unitatile orasului

• Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice locale

• Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi , agroalimentare

• Existenta in zonele de locuit a unor functiuni incompatibile cu locuirea

• Cresterea foarte mare a preturilor la terenuri atat cu destinatie locuinte cat si cu destinatie investitii afaceri

Oportunitati • Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea unor sisteme de management pe proiect la nivelul administratiei publice locale.

• Colaborarea, în vederea eficientizarii procesului administrativ, între administratia locala si unitatile descentralizate ale ministerelor în teritoriu

• Sporirea colaborarii cu institutii ale administratiei publice locale din tara si din strainatate si dezvoltarea de proiecte comune

• Continuarea procesului de descentralizare si asigurarea unei autonomii locale reale

• Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea problemelor comunitatilor sigrupurilor pe care le reprezinta

• Sprijinul autoritatilor locale în construirea de locuinte, prin alocarea de fonduri, ducerea utilitatilor si dezvoltarea parteneriatului publicprivat

Amenintari • Lipsa unei coordonari a actiunilor deatragere de investitori straini

• Lipsa unei culturi de implicare a cetatenilor în problemele comunitare

• Putere redusa a sectorului ONG de a asigura retele de asistenta pentru categoriile defavorizate

OBIECTIVE GENERALE

CONSIDERATII GENERALE Dezvoltarea sau regenerarea unei asezari rurale este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea comunitatii este substantial influientata de aplicarea unui management adecvat si axat pe trei tinte principale : dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la infrastructura, protectia mediului ambiant si diminuarea saraciei. Totodata , dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor ( de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii , precum si de alocarea echilibrata a acestora. Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent oportunitatea realizarii unei investitii, nu numai in raport cu resursele sale financiare prezente, dar si cu cele viitoare , precum si cu optiunile populatiei, astfel incat aceasta autoritate sa incurajeze responsabilitatea comunitara si individuala, precum si parteneriatul in realizarea unui proiect de dezvoltare locala. Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Nadrag constau in: • Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa, canalizare, distributie gaze, electricitate, cai de transport); • Protectia mediului; • Reducerea saraciei; Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiar obiectivelor generale, comuna Nadrag isi propune totodata si isi asuma responsabilitatea fata de persoanele defavorizate si pentru convietuirea etniei rrome. Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile, planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

• Dezvoltarea durabila , astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatori economici; • Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si structurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii; • Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat; • Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta; • Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte; • Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale , financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural; • Utlizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta sustenabilitatii ,respectiv emiterea de reglementari si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local; • Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala; • Analiza capacitatii tehnice de executie; • Evaluarea eficientei resurselor financiare si umane; • Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

• Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia ; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii; • Evaluarea nevoilor familiilor sarace si a capacitatii primariei de a asigura accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim; • Protectia mediului; • Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare; • Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii ( informatii topografice, informatii statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal). Principiile de reabilitare a comunei Nadrag, potrivit planului de urbanism general : • Planificarea intregii zone de locuit a satului va fi integrata, astfel incat sa cuprinda cladiri de locuit , cladiri cu destinatie comerciala, scoli si gradinite ,infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidentilor; • Spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor; • Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor; • Comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;

OBIECTIVE SPECIFICE SI PROIECTE IDENTIFICATE

1. INFRASTRUCTURA Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Îmbunatatirea calitatii drumurilor si a trotuarelor pe întreg teritoriul comunei NADRAG si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Refacerea drumurilor si trotuarelor in comuna NADRAG si in satul Crivina

2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru vehicole cu tractiune animala si agricole in comuna NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Drumuri pentru vehicole cu tractiune animala si agricola in comuna NADRAG

3. Modernizarea intersectiilor comunei NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS

Modernizarea intersectiilor comunei NADRAG

4. Modernizarea, reabilitarea si extinderea retelei de apa potabila, a retelei de canalizare menajera si pluviala, depistarea legaturilor dintre sistemele de canalizare in comuna NADRAG si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Modernizarea, reabilitarea si extinderea retelei de apa potabila, a retelei de canalizare, apa menajera si pluviala, depistarea legaturilor dintre sistemele de canalizare in comuna NADRAG si a satului Crivina.

5. Pietruire strazi rurale si refacere poduri si podete in comuna NADRAG si satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Pietruire strazi rurale si refacere poduri si podete in comuna NADRAG si satului Crivina

6. Reabilitare drum de legatura intre comuna NADRAG si comunele Rusca Montana (Caras-Severin) si Luncani (Timis) prin virful Pades.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitare drum de legatura intre comuna NADRAG si comunele Rusca Montana (Caras-Severin) si Luncani

(Timis) prin virful Pades.

7. Reabilitare cladire extensie - Primarie NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

PTE si dotari

8. Amenajarea unei zone, dotata cu utilitati pentru constructia de locuinte sociale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de prefezabilitate, fezabilitate si executie

9. Introducerea colectarii selective a deseurilor si refolosirea acestora

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate cu privire la introducerea selectiva a deseurilor. Introducerea colectarii selective si refolosirea deseurilor.

10. Amenajarea de parcuri, locuri de joaca pentru copii si spatii verzi

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo si dotari.

11. Amenajarea unui teren de sport in comuna NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo si dotari

12. Construire sala de sport in localitatea Nadrag

FNR UE, BL, BJ, BS

Studiu de prefezabilitate, fezabilitate si executie

12. Extindere Retea iluminat public

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de

fezabilitate, PTE si dotari.

13. Constructia unei statii de epurare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de prefezabilitate, fezabilitate si executie.

14. Delimitarea perimetrului de protectie a puturilor de captare a apei potabile si urmarirea sistematic a evolutiei cantitative si calitative a apei din comuna NADRAG si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Delimitarea perimetrului de protectie a puturilor de captare a apei potabile si urmarirea sistematic a evolutiei cantitative si calitative a apei din orasul Recas si a satului Crivina

15. Extindere sediu Unitate de pompieri.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE si dotari.

16. Modernizare si extindere a retelei de gaz metan

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE si dotari.

17. Lucrari de regularizare a cursurilor de apa Cornet si Pades

FNR UE, BL, BJ, BS.

Lucrari de amenajare a cursurilor de apa

2. MEDIUL DE AFACERI Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Cresterea calitatii managementului întreprinderilor mici si mijlocii

FNR UE, BL, BJ, BS.

Cursuri de perfectionare pentru conducerea firmelor mici si mijlocii: management marketing finantarea întreprinderilor.

2. Sprijinirea firmelor locale în asigurarea resurselor umane si asigurarea pietelor de desfacere pentru produsele fabricate.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unui birou care sa dispunã de o baza de date cu expozitiile care urmeaza sa fie organizate. Sprijinirea participarii firmelor la expozitii si târguri. Înfiintarea unei societati comerciale pentru recrutarea si instruirea fortei de munca. Crearea unui birou care se ocupa cu monitorizarea posibilitatilor de atragere de capital (fonduri nerambursabile, credite preferentiale). Crearea unui birou unic pentru antreprenorii la inceput de drum.

3. Retehnologizarea societatilor comerciale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Credite de investitii. Încurajarea retehnologizarii prin acordarea de facilitati de catre Primarie la impozitele si taxele locale pe o anumita perioada de timp. Retehnologizarea propriu-zisa a firmelor. Retehnologizarea prin programe din fonduri nationale.

4. Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a raspunde nevoilor comunitatii

FNR UE, BL, BJ, BS

Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a raspunde nevoilor comunitatii

5. Informarea si stimularea implementarii sistemelor de calitate ISO, HCCP pentru produse si servicii

FNR UE, BL, BJ, BS

Implementarea sistemelor de calitate ISO si HCCP pentru produse si servicii.

6. Atragerea investitorilor locali si straini prin crearea unui Parc Industrial in comuna NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS

Crearea unui parc industrial in comuna NADRAG

3. AGRICULTURA, SILVICUTURA SI INDUSTRIE ALIMENTAR Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Evaluarea suprafetelor agricole, crearea categoriilor calitative de soluri locale, crearea planului de exploatare a suprafetelor agricole, folosirea mai eficienta a suprafetelor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Evaluarea complexa a suprafetelor agricole din Iecea Mare (fertilitate, nivelul poluarii,caracteristicile ecologice, etc). Îmbunatatirea efectivelor de animale, eficientizarea activitatilor agricole

2. Asigurarea conditiilor pentru crearea unor activitati

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea infrastructurii

rentabile în agricultura.

agricole din comuna Iecea Mare (grajduri, adapatoare, etc.) Sprijinirea economiei autohtone (mai ales a industriei alimentare) prin acordarea unor subventii, sprijinirea cheltuielilor de închiriere. Alcatuire stand pentru producatorii locali.

3. Punerea în folosinta a terenurilor neagricole, scoase de sub exploat. Agricole prin extinderea intravilanului localitatii Nadrag cu 3 km spre Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unei zone de agrement

4. Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei comunei NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei comunei NADRAG

5. Sprijin si consultanta profesionala pentru întreprinzatori agricoli.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Organizarea unor cursuri în domeniul

Sprijinirea inovatiilor.

agriculturii - cresterea animalelor - cultura plantelor (cartofi si plante furajere). Crearea unui centru de calificare a produselor si a alimentelor ecologice (bioalimente).

6. Îmbunatatirea calitatii produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea parteneriatelor formate între producatori si prelucratori - organizarea unor întâlniri profesionale - organizarea seminariilor - prezentarea cât mai larga a valorilor naturale - promovarea metodelor bioculturale

7. Dezvoltarea IMM-urilor în industria alimentara si comert

FNR UE, BL, BJ, BS.

IMM – uri competitive

8. Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor si fructelor si conectarea acestora la

FNR UE, BL, BJ, BS.

Infiintarea centrelor de colectare legume-fructe –

retele regionale de productie si distributie – piete agroalimentare

piete agroalimentare

9. Sprijin pentru imbunatatirea ambalarii si etichetarii produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin pentru inbunatatirea ambalarii si etichetarii produselor agricole.

10. Sprijin in dezvoltarea, protejarea si valorificarea produselor locale (local branding).

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin in dezvoltarea, protejarea si valorificarea produselor locale (local branding).

11. Sprijin pentru ridicarea productiei micilor producatori

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea micilor producatori

4. DEMOGRAFIE SI SANATATE PUBLICA Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Cresterea calitatii vietii

FNR UE, BL, BJ, BS.

Traininguri cu tema modalitatilor de petrecere a timpului liber.

2. Cresterea sperantei de viata.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema afectiunilor produse de stres.

Training cu tema vietii sanatoase Prezentari despre efectele negative ale fumatului, consumul de alcool si droguri Prezentari despre igiena. Prezentari pe tema îmbolnavirilor virale.

3. Crearea unor noi locuri de munca.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema atragerii investitorilor straini. Training de marketing si strategii de Vânzari Training de programe. Training de atragere a fondurilor. Training de scriere a proiectelor.

4. Fiecarui cetatean al comunei trebuie sa i se ofere posibilitatea de a desfasura o activitate, având în vedere posibilitatile fizice si

FNR UE, BL, BJ, BS.

Program de instruire si de orientare profesionala. Studiu

intelectuale ale fiecarei persoane aflata în dificultate.

privind calitatea vietii în comunitate.

5. Reabilitarea, extinderea si dotarea dispensarelor necesare comunei si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea, extinderea si dotarea dispensarelor necesare comunei si a satului Crivina

6. Constructie, amenajare si dotare policlinica in comuna NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Constructie, amenajare si dotare policlinica in comuna NADRAG

5. INVATAMINT - EDUCATIE Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Reabilitarea, extinderea si modernizarea scolilor din comuna Nadrag si in satul Crivina

Fonduri Nerambursabile UE, buget local, judetean si de stat (FNR, BL, BJ, BS)

Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic de executie si dotare scoala

2. Construirea unei scoli noi la Nadrag FR, FNR, BL,BJ,BS

Constructie scoala noua la Nadrag

3. Achizitionare centrale termice pentru scolile modernizate si noi construite

FR, FNR, BL,BJ,BS

Achizitionare centrale termice

3. Reabilitare, extindere si modernizare gradinite

FNR UE, BL,BJ,BS

Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic de executie si dotare gradinite.

4. Programe de formare si instruire in domeniul: - managementul productiei si valorificarii in domeniul agricol

- managementul turistic - managementul cultural,

prestari servicii, utilizarea tehnologiei informationale, industrie alimentara, asigurarea calitatii

FNR UE, BL,BJ,BS

Programe de formare si instruire

6. SOCIAL Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Centru de zi pentru elevii proveniti din familiile sarace si familiile de rromi.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Cresterea numarului copiilor rromi care frecventeaza institutiile de

învatamânt prescolar si scolar. Asigurarea participarii tuturor copiilor, proveniti din familii dezavantajate la educatie la vârsta prescrisa de lege si fara discriminari.

2. Înfiintarea unui centru de permanenta pentru persoane de vârsta a III-a.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centru de permananta pentru batrâni.

3. Centrul de consiliere a persoanelor abuzate

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul de consiliere a persoanelor abuzate

4. Unitate medico-sociala

FNR UE, BL, BJ, BS.

Oferirea unor servicii medicale în sistem integrat.

5. Ajutorul acordat persoanelor si familiilor care nu îsi pot asigura singure cele necesare unui trai decent trebuie sa se bazeze pe un sistem bine stabilit si bazat pe profesionalism.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Îmbunatatirea serviciilor publice de asistenta sociala. Training pentru functionari publici.

6. Reducerea la minimum posibil al numarului copiilor institutionalizati

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu privind valorile acceptate de familiile din localitate. Program de constientizare a

valorilor umane de baza.

7. Extinderea retelei de ajutor social acordat persoanelor în vârsta, care necesita îngrijire la domiciliu

FNR UE, BL, BJ, BS.

Asistenta medicala si sociala la domiciliu pentru persoane în vârsta.

7. OBIECTIVE CULTURALE Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Modernizarea, reabilitarea si extinderea caminului cultural din comuna Nadrag si in satul Crivina.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea si extinderea caminului cultural din Nadrag si in satul Crivina.

2. Programe culturale reprezentative.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Ruga de la Crivina

3. Extindere si modernizare biblioteca

FNR UE, BL, BJ, BS.

Achizitie de carti, dotare cu calculatoare, modernizarea spatiului alocat.

4. Editarea unui ziar local FNR UE, BL, BJ, BS.

Editarea unui ziar local

6. Crearea de centre de tineret pentru petrecerea timpului liber

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centre de tineret pentru recreere.

8. CULTE Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Amenajarea cimitirelor de pe teritoriul comunei si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Extinderea cimitirului si împrejmuirea acestuia

2. Constructie casa mortuara in comuna NADRAG si in satul Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate si de executie.

3. Dezvoltarea si întarirea relatiilor de parteneriat dintre biserici,prin programe comune religioase si caritabile.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Comisie mixta privind actiunile caritabile crestine.

4. Reabilitarea lacaselor de cult FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea lacaselor de cult

9. SPORT Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Construirea unei sali de sport, cu utilitatile aferente in comuna NADRAG

FNR UE, BL,BJ,BS

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE si dotari

2. Construirea pina in anul 2013 a unui centru sportiv modern, compus din:

- sala sporturilor - piscine - teren de fotbal, tenis,

baschet, volei si handbal

FNR UE, BL,BJ,BS

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE si dotari

3. Reabilitare, amenajare si modernizare baza sportiva

FNR UE, BL,BJ,BS

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE si dotari

10. ADMINISTRATIE PUBLICA Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Achizitie calculatoare, imprimante si diverse soft-uri.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Informatizare A.P.L.

2. Infochiosc (1-2 aparate)

FNR UE, BL, BJ, BS.

Acces la informatii publice

3. Extindere retea calculatoare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Extindere retea calculatoare

4. Birou de consiliere cetateni. FNR UE, BL, BJ, BS.

Birou de consiliere cetateni.

5. Birou pentru promovarea dezvoltarii rurale.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Birou pentru promovarea dezvoltarii rurale.

6. Infiintarea unui centru de resurse ONG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul resurse ONG

7. Realizarea centrului civic al comunei NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul civic comunei NADRAG

8. Construire, amenajare si dotare sediu de evidenta populatiei

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sediul evidenta populatiei

9. Elaborarea unui plan urbanistic general actualizat

FNR UE, BL, BJ, BS.

Plan urbanistic general

11. TURISM Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Construirea unei piste pentru roleri FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate, executie si dotari

2. Elaborarea si implementarea unor programe turistice integrale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul olimpic pentru crearea unor evenimente sportive, tabere pentru sportivi si profesionisti (retea, apa, canalizare,

reconstructia drumului, energie electrica, piscina, hotel, camping, alei, spatii agrement, crearea unui habitat adecvat pentru fauna si flora, crearea zonelor de protectie si construirea unei parcari)

3. Promovarea turismului cultural, istoric, balnear si de agrement Asistenta si instruire personal

FNR UE, BL, BJ, BS.

Expozitii si conferinte turistice, instruire personal turistic, asistenta de specialitate, schim de experienta.

4. Promovarea comunei Nadrag prin amenajarea unei partii de schi si telescaun

FNR UE, BL, BJ, BS.

Elaborarea unei strategii de promovare si de marketing.

5. Dezvoltarea turismului scolar prin reabilitarea taberei scolare existenta si construirea de noi tabere

FNR UE, BL, BJ, BS.

Construirea, modernizarea si reabilitarea de tabere

6. Implementarea si dezvoltarea agroturismului si a turismului ecologic

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea turismului ecologic

7. Infiintarea pistelor pentru biciclete FNR UE, BL, Piste pentru

BJ, BS.

biciclete

8. Amenajare complex turistic in zona virfului Pades (gol alpin), (unitati de cazare, pirtie de schi, telescaun, infrastructura si utilitati)

FNR UE, BL, BJ, BS.

Complex turistic

9. Construirea si amenajarea unui lac de acumulare pe piriul Cornet in scopul producerii de energie electrica pentru a deservi zonele turistice si de agrement

FNR UE, BL, BJ, BS.

Construire lac de acumulare

10. Amenajare traseu de promenada, strada Aleea Teiului – Aleea Bradului

FNR UE, BL, BJ, BS.

Amenajare traseu promenada

Propunere de proiect 01 Titlul proiectului Extinderea alimentarii cu apa si

introducerea canalizarii Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag Obiectiv Asigurarea cu apa potabila si de

buna calitate a locuitorilor Durata proiectului 5 ani Referire la tema 3.1, 3.2 Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR

axis 2,3,4 Resurse Intrare Analiza situatiei actuale a

alimentarii cu apa si canalizarii Analiza nivelului serviciilor Plan urban Echipa proiectului Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea alimentarii cu apa si canalizare a localitatii Îmbunatatirea nivelului serviciilor Îmbunatatirea accesibilitatii

Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin asigurarea apei potabile de buna calitate Dezvoltarea unei retele de canalizare necesare comunei

Resurse financiare Buget indicativ

Surse de finantare Fonduri structurale Fonduri locale Fonduri nationale Fonduri judetene

Finantare proprie Potentiali parteneri Consiliul local

Consiliul judetean Asociatii intercomunitare Agentia de dezvoltare rurala Experti în domeniul apei

Propunere de proiect 02 Titlul proiectului Refacerea drumurilor si trotuarelor

din comuna Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag Obiectiv Inbunatatirea calitatii drumurilor si

trotuarelor pe intreg teritoriul comunei

Durata proiectului 5 ani Referire la tema 3.1, 3.2 Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR

axis 2,3,4 Resurse Intrare Analiza situatiei actuale a

drumurilor si trotuarelor Plan rural Echipa proiectului Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea calitatii drumurilor si a trotuarelor Îmbunatatirea accesibilitatii in comuna

Rezultat Îmbunatatirea drumurilor si trotarelor in vederea cresterii posibilitatilor de circulatie cu mijloace de transport si pietonal Dezvoltarea unei retele de drumuri si trotuare necesare comunei

Resurse financiare

Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Fonduri locale Fonduri nationale Fonduri judetene

Finantare proprie Potentiali parteneri Consiliul local

Consiliul judetean Agentia de dezvoltare rurala Experti în domeniul drumurilor

Propunere de proiect 03 Titlul proiectului Introducerea colectarii selective a

deseurilor si refolosirea acestora Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag Obiectiv Inbunatatirea calitatii vietii din punct

de vedere al mediului comunei Durata proiectului 5 ani Referire la tema 3.1, 3.2 Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR

axis 2,3,4 Resurse Intrare Analiza situatiei actuale pentru

colectarea deseurilor si refolosirea lor Plan de mediu Echipa proiectului Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluarii Îmbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluarii si cresterea calitatii mediului inconjurator Construirea unei rampe de colectare a deseurilor

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Fonduri locale

Fonduri nationale Fonduri judetene

Finantare proprie Potentiali parteneri Consiliul local

Consiliul judetean Agentia de mediu Experti în domeniul mediului

Propunere de proiect 04 Titlul proiectului One-stop shop pentru antreprenorii

aflati la inceput de drum Potential leader al proiectului Comuna Nadrag Obiectiv Crearea unui birou unic pentru

sprijinirea antreprenorilor aflati la inceput de drum din comuna Nadrag.

Durata proiectului 5 ani Referire la tema 2.2 Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii

Dezvoltarea regionala (axa POR 1, 4)

Resurse Intrare Serviciile economice ale comunei

Analiza procedurilor legate de înfiintarea afacerilor Analiza nevoilor pentru înfiintarea afacerilor Expertiza privind dezvoltarea afacerilor

Iesire serviciu integrat pentru înfiintarea unei afaceri consolidarea sprijinului pentru tinerii aflati la început de drum integrarea procedurilor transparenta procedurilor intensificarea schimbului de experienta evaluarea unor noi idei de afaceri

Rezultat o economie mai competitiva

promovarea dezvoltarii afacerilor o comuna mai dinamica consolidarea profilului comunei

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Finantare locala Finantare privata Fonduri nationale

Finantare proprie Potentiali parteneri OTIMMC

Camera de comert birourile de înregistrare institutii financiare ministerele respective Agentia de dezvoltare regionala

Propunere de proiect 05 Titlul proiectului Crearea si dezvoltarea unor centre de

colectare a legumelor si fructelor si conectarea acestora la retele regionale de productie si distributie

Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag Obiectiv Inbunatatirea posibilitatilor de

comercializare a legumelor si fructelor din productie proprie

Durata proiectului 5 ani Referire la tema 3.1, 3.2 Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR

axis 2,3,4 Resurse Intrare Analiza situatiei actuale a

posibilitatilor de comercializare a productiei proprii din gospodariile comunei Plan rural Echipa proiectului Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea posibilitatilor de conectare la retelele regionale de productie si distributie Îmbunatatirea promovarii produselor din productie proprie

Rezultat Centrele infiintate asigura colectarea legumelor si fructelor din productie proprie. Dezvoltarea unei retele de

comercializare a produselor. Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Fonduri locale Fonduri nationale Fonduri judetene

Finantare proprie Potentiali parteneri Consiliul local

Consiliul judetean Agentia de dezvoltare rurala Experti în domeniul agricol APIA Camera de comert

Propunere de proiect 06 Titlul proiectului Birou pentru promovarea

dezvoltarii proiectelor in mediul rural

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag Obiectiv Crearea unui birou specializat

pentru promovarea programelor si proiectelor pentru dezvoltarea locala din fonduri nerambursabile nationale si UE.

Durata proiectului 5 ani Referire la tema 4 Referire la fondurile structurale Dezvoltarea administrativa POR

axis 4, OP 4 Resurse Intrare Programe de dezvoltare locala

Proiecte de dezvoltare locala Departamentul UE al comunei Planul de dezvoltare al comunei Strategia de dezvoltare locala Plan urban Plan de mobilitate Plan de patrimoniu Planul de mediu al comunei

Iesire Înfiintarea unui birou specializat pentru promovarea programelor si proiectelor .

Rezultat Cresterea constientizarii cetatenilor comunei despre programelor si proiectelor UE de dezvoltare locala Utilizarea eficienta a fondurilor europene si nationale.

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Fonduri locale Fonduri private Fonduri judetene Fonduri nationale.

Finantare proprie Potentiali parteneri Agentii de consultanta

Agentii de marketing ONG-uri Administratia locala Agentii de inginerie Organizatii ce se ocupa de patrimoniu Camera de comert OTIMMC

Propunere de proiect 07 Titlul proiectului Biroul de consiliere cetateni

– Un instrument de comunicare in interiorul comunei Nadrag

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag Obiectiv Îmbunatatirea comunicatiei publice

de la si catre cetateni. Durata proiectului 5 ani Referire la tema 4 Referire la fondurile structurale - Dezvoltare administrativa POR

axis 4, OP 4 Resurse Intrare Plan de comunicatii

Definirea produselor de comunicatie Tehnologie Experti în comunicatii si echipe de comunicatie

Iesire Îmbunatatirea comunicatiei dintre consiliul local si populatia locala

Rezultat Îmbunatatirea imaginii comunei Îmbunatatirea calitatii vietii O comunicare mai directa între consiliul local si populatie

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Fonduri nationale Fonduri private si sponsorizari

Fonduri locale Finantare proprie Potentiali parteneri Camera de comert

Media locala Universitatea Timisoara Experti în comunicatii

Propunere de proiect 08 Titlul proiectului Îmbunatatirea infrastructurii

locurilor de joaca si a spatiilor verzi Potential leader al proiectului Comuna Nadrag Obiectiv Amenajarea de parcuri si spatii

verzi. Durata proiectului 3 ani Referire la tema 2.4 Referire la fondurile structurale Dezvoltarea regionala

Dezvoltarea infrastructurii Îmbunatatirea competitivitatii economice Axa POR 1,4

Resurse Intrare Un plan de dezvoltare recreationala

pentru copiii din comuna. Evaluarea infrastructurii recreationale pentru copiii din Nadrag. Evaluarea nevoilor de recreere a copiilor din Nadrag Plan de dezvoltare economica Plan de investitii, legat de cerintele calitative Plan de urbanism - Plan de dezvoltare a comunei.

Iesire Îmbunatatirea calitativa si cantitativa a ofertei infrastructurii locurilor de joaca pentru copii o participare sociala mai buna la activitatile comune o mai buna socializare un plan de actiune în vederea cresterii ofertei de locuri de joaca si

infrastructura Rezultat cresterea atractivitatii comunei

Nadrag. consolidarea profilului social si economic al comunei Nadrag cresterea calitatatii vietii în comuna stimuleaza coeziunea sociala în comuna.

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Cofinantare Finantare locala Finantare judeteana Finantare nationala

Finantare proprie Potentiali parteneri Agentia de dezvoltare

Administratia locala Departamentul de planuri de urbanism, serviciile de siguranta si securitate Organizatiile sportive din comuna ONG

Propunere de proiect 09 Titlul proiectului Socializarea persoanelor

vârstnice Potential leader al proiectului Comuna Nadrag Obiectiv Grija activa pentru persoanele

vârstnice dar sanatoase, în special crearea de cluburi

Durata proiectului 3 ani Referire la tema 3.3 Referire la fondurile structurale Resurse Intrare - spatii disponibile detinute de

primarie; - carti de la bibliotecile existente; - sponsorizari constând în mâncare usoara / uscata si bauturi nealcoolice (de la restaurante mari sau companiile puternice de catering); - liste de persoane batrâne, dar sanatoase de la preoti si invitatii;

Iesire - cluburi pentru vârstnici Rezultat În unele activitati persoanele

vârstnice pot ajuta comunitatea sau alte persoane vârstnice.

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Bugetul local + sponsorizari Finantare proprie

Potentiali parteneri - potentialul si expertiza ONG-

urilor existente deja implicate în îngrijirea persoanelor vârstnice, dar bolnave.

- organizatii studentesti (punând la dispozitie bibliotecari, chelneri, etc.)

- bisericile ortodoxe si catolice.

Titlul proiectului Crearea unui centru de training

pentru promovarea turismului Potential leader al proiectului Comuna Nadrag Obiectiv Crearea unui centru de specializare

pentru promovarea turismului in comuna Nadrag

Durata proiectului 3 ani Referire la tema 2.3 Referire la fondurile structurale - Dezvoltarea capitalului uman

- Îmbunatatirea competitivitatii economice (ROP Axis 4/ OP 4)

Resurse Intrare - Plan de dezvoltare a

turismului - Plan de mobilitate - Evaluarea mediului - Grup de comunicare si

experti lingvistici - Centru profesional de

specializare Iesire - Înfiintarea unui centru de

specializare - Definirea unui pachet de

specializari având ca tema promovarea turismului si orientarea asupra clientului

Rezultat - O mai buna calitate a serviciilor

- Mai multa concentrare asupra clientilor si turistilor

Propunere de proiect 010

- Mai multi furnizori de servicii profesionale pentru potentialii turisti

- O mai buna cunoastere a limbilor straine

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare - fonduri structurale

- bugetul local - finantari private - împrumuturi bancare

Finantare proprie Potentiali parteneri - primaria Nadrag

- furnizori de servicii turistice - centrul de specializare - centrul de perfectionare

lingvistica - camera de comert - Organizatia hotelurilor,

restaurantelor si barurilor - Organizatia taximetristilor

Propunere de proiect 011 Titlul proiectului

Plan de dezvoltare turistica Potential leader al proiectului Comuna Nadrag Obiectiv Elaborarea unui studiu, având în

vedere potentialul turistic local si regional si a unui plan de actiune adecvat.

Durata proiectului 1 an Referire la tema 2.3 Referire la fondurile structurale - Îmbunatatirea competitivitatii

economice (ROP – Axis 4/Axis 5 + OP 2)

- Dezvoltarea capitalului uman Resurse Intrare - Plan de dezvoltare socio-

economica - Analiza sectorului turismului - SWOT pentru sectorul

turismului - Analiza valorilor turistice din

Nadrag - Analiza potentialului de

dezvoltare turistica Iesire - Plan de dezvoltare turistica

- Plan de actiune pentru dezvoltarea turismului

Rezultat - Îmbunatatirea calitatii turismului

- Consolidarea legaturii dintre turism si dezvoltarea socio-economica

- Îmbunatatirea imaginii municipiului Iasi

- Principii pentru consolidarea sectorului turismului

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare - fonduri structurale

- bugetul local - împrumuturi bancare

Finantare proprie Potentiali parteneri - Consiliul Judetean Timis

- Sindicatul hotelurilor, restaurantelor si barurilor

- Parteneri sociali - Administratorii patrimoniului - Administratia comunei

Propunere de proiect 012 Titlul proiectului Analiza impactului dezvoltarii

turismului asupra dezvoltarii locale si regionale

Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag Obiectiv Analiza impactului dezvoltarii

turismului asupra potentialului de dezvoltare locala si regionala.

Durata proiectului 2 ani Referire la tema 2.3 Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii

economice ROP axis 4 Resurse Intrare - Analiza sectorului turistic în

Timis si în regiune - Analiza sectorului economic

în Timis si în regiune - Strategia de dezvoltare locala

si regionala - Strategia de dezvoltare

turistica - Echipa proiectului - Consultanta si experti

Iesire - Analiza impactului socio-economic al turismului asupra dezvoltarii locale

- Analiza impactului socio-economic al turismului asupra dezvoltarii regionale

- Definirea strategiei pentru consolidarea dezvoltarii locale si regionale prin dezvoltarea turismului

Rezultat - Viziune privind impactul turismului asupra dezvoltarii locale si regionale viitoare

- Identificarea sistemului de monitorizare privind acest impact

Resurse financiare Buget indicativ Surse de finantare Fonduri structurale

Fonduri private Fonduri locale

Finantare proprie Potentiali parteneri - Consultanta si experti

- Agentia de dezvoltare economica (locala si regionala)

- Agentia de dezvoltare turistica

- Camera de Comert