CARTURARUL

Dintre cIrturairii români de la sfirsitul secolului alXVII-lea si inceputul secolulni urm5itor Stolnicul a fost f5x'a"indoia1ä. cel cu informarea cea mai .amp1à g mai discipli-natà. La Constantinopol, Cantemir a depins adesea de ha-eardul cate-i punea sub ochi o 'carte sau aka, ceea ce ex-pliea" ralul unui ginditar de mtna a dona, Van Helmont, inopera sa filozdfic5., sau rnentinerea in cereal strIlmt al cro-nicilor iturce§ti pentru opera sa istoricà%

Obligat de imprejulini s5, intreruspäl studiik la Padova,Stolnicul revine in tar5. Icu o bogaa provizie de arti, pecare o va spori mereu dup'ä criterii sig-ure i au mijloacede achizitie de care Cantemir n-a dispus niciodag 99. Brat'in aceast5. recoltà, care trebuia sá'-i asigure rin continuare

Despre biblioteca Stolnicului vezi bibliografia din articolul nostniUn mare iubitor al cartii : Stolnicul Constantin Cantacuzino, 16401716, In Revista bibliotecilor", XIX (1966), nr. 7, pp. 359-363. Re-constituirea bibliotecii din exemplarele §i informatiile cunoscute a fl-cut-o recent C. DIMA-DRAGAN, Biblioteca unui umanist romiin, Con-stantin Cantacuzino Stolnicul, Buc., 1967. Studiile la Padova, bibliotecalatinä. §i italianä, relatiile cu Ferdinand de Marsigli au fäcut dinstolnic un promotor al relatiilor culturale româno-italiene. Cf. MARIORUFFINI, L'influenza italiana in Valacchia nell'ePoca di Constantin-Voclei Brincoveanu (1688-1714), Milano, p. 11 i urm.

66

www.dacoromanica.ro

insusirea unei vaste culturi, opere eminente ale filozofiei,istoriei si literaturii clasice, Tnedievale isau contemparane.In catalogul csártilor cuinp5.rate in Italia, pe care-1 scrie laI iulie 1667100, intilnim ¡liada i Odiseea, vensurile lui

'" Catalogul Bibliotecii de la Märgineni impreunä cu cametul deinsemniri ale stolnicului in anii de studii a fost publicat de NICOLAEIORGA in Scrierile Cantacuzinilor, Operele stolnicului Constantin Can-tacuzino, Bucuresti, 1901, pp. 1-12 ; recent, C. Dima-Drägan a desco-perit inca un catalog, mai tirziu si mai complet al bibliotecii de laMärgineni, semnalat in articolul säu Biblioteca stolnicului C. Canta-cuzino, In Studii si cercetiri de documentare si bibliologie", VI (1964),nr. 2, p. 203, si descris in studiul aceluiasi, Un catalog necunoscut albibliotecii stolnicului Constantin Cantacuzino, in Revista arhivelor",VII (1964), pp. 286-303. Gärtile Stolnicului si corespondenta sa ii de-monstreazi poliglosia, dar imping si spre primejdia de a-i atribui maimult decit a stiut. La fel, documente necunoscute Inca' ne vor puteareleva dovezi in plus despre eruditia, actiunile, dlätoriile sale. Ping

67

www.dacoromanica.ro

Virgiliu, Terentiu, Honatiu si Martial, scrierile lui Luciansau Valerius Maximus, istoriile lui Tit Liviu sau QuintusCurtius, operele filozofice, fizice si cosmologice ale lui Aris-totel, comentarii la aceste opere de Alexandru din Afro-disia, Temistius, Simplicius sau loan Gramabicul. Tot atuncia cumpärat Stolnioull opere etice imai vechi, ca Manualullui Epictet, sau mai noi, ca Adagiile lui Erasm. GIndireamai Indräzneatä a evului ,mediu era prezentä prin Substan(alumii a lui Averroes, iar cea imodernä prin Logicile lui Ce-sare Cre-monini si Zabarelli. Astronomia prin Harta ceruluia lui Paolo Loredano, istoria pnin Natalis Comes, drep-tul prin Institutiile lui Iustinian erau de asemenea reprezen-tate in achizitiile Stolnicului.

Aceste cärti urmau sä se adauge la Märgineni, in Pra-'lava, bibliotecii mai vechi Infiintate de taral lui Cantacu-zino, postelnicul Constantin. An Cu an, in rafturile acesteibihlioteci cea mai veche bibliotecä umanistä romäneascäpe care o putem eunoaste In toate %detaliile sale si pe careo putem reconstitui dupä volumele ipädtrate si dupä cata-loage s-au adunat alte opere de seama. Sponirea acesteibibliolteci a fast o preocupare consibanf6 a Sbolinicului. Co-respondentii säii din Padova, Venetia sau Viena, prieteniisäi cärturani ca Ferdinand de Marsigli din Bologna un,

la descoperirea lor nu stim insä dacä el cunostea perfect limbile ..francezi si germani" (Catalogul bibliotecii sale nu dovedeste nimic inacest sens), nici maghiara, limbä In care ar fi adnotat opere tot ma-ghiare. E de presupus cä stia turca precum atiti demnitari din Turco-cratie si in once caz cunostea perfect greaca vremii.

1" Lui Ferdinand de Marsigli ii cerca Stolnicul opera lui Segneri(cf. M. RUFFINI, L'influenza, pp. 190-192). Prietenul italian i-a im-plinit cererea pentru c5. afläm in Catalogul bibliotecii de la Miirgi-neni, sub nr. 79, iar acum in Biblioteca Liceului N. 135.1cescu" (cota11/187, 26/587) trei volume din opera celebrului predicator iezuit con-temporan cu stolnicul, La manna dell'anima, Bologna, 1682, cu frumo-sul ex libris cantacuzinesc.

63

www.dacoromanica.ro

istoricul sirb George Brancoviici102, fratele acestuia Saya,mitropolit la Alba-tulia, .medicul 'grec Iaoob Pylarino 103sau invàtatul englez Edmond Chishull "4 erau tot atiteaizvoare de achizitii de ckti cumOrate sau dkuite. Cam-paniile militare la care participau trupe rarnânesti nu pu-teau intrerupe pasiminea bibliofilà a Stolnioului. Ostasii carefuseserà" la asediul Camenitei in 1672, la asediul Vienei in1683 1°5, ca si curutii lui Tököly in 1691, li aduc cktiscurnpe, p5strate apoi cu griA la Mkgineni.

Biblioteca Stolmicului era run bun ,de care, prin lecturàsau prin daruri, s-au folosit 'multi imbitori de cultur5, ro-mâni sau stràini. Insemmki pe ckti, ca aceea din 1696 alui Damaschin al Rimnicului pe un exemplar din Conciones

102 Cf. CORNELIU DIMA-DRAGAN, Cultural Relations betweenthe Serbian chronicler George Brarzkovich and the Stolnie ConstantinCantacuzino, in Revue des études sud-cst européennes", II (1964),nr. 3-4, pp. 553-560. Prin Francisc Lugasi cerca in 1706 din Tran-silvania opera istorial a lui Wolfgang Bethlen, dupa ce avca pe Bon-finius, Istvanfi, I. Bcthlen (cf. I. MINEA, Ceva despre ConstantinCantacuzino stolnicul, in Cercet'lri istorice", VIIIIX (1932-1933),nr, 2, p. 77).

103 Este cunoscuta Chronica, succintim comprehendentia res memora-biles..., de Johannes Nauclerus, Colonia, 1544, astäzi la Biblioteca Aca-demiei, volum trecut de la mitropolitul Dosoftei la Iacob Pylarino, ca-re-1 däruiestc apoi Stolnicului (I. BIANU, lnsemnIiri autografe scrisemir-o carte veche de Dosofteiu Mitropolitul Moldovei (1663-1686), inAnalele Acad. Rom.", S. II, Mcm. lit., 36 (1915), pp. 155-160. Stol-nicul va cita din Nafclir" in a sa Istoriia Tarii Rumcînefti.

104 Este ll cardirzalismo di Santa Chiesa, partea a III-a, 1668, azila Biblioteca Academiei, purtind ex libris-ul cunoscutului invàtatcngicz.

1°5 Este vorba de un manuscris din 1370 al operei lui GuillaumeDurand, Rationale divinorum off iciorum, descris de Al. Cioränescu, Unmanuscris latin adus de la asediul Uienei in Biblioteca stolnicului Con-stantin Cantacurino, in Cercetiri literare", I (1934), p. 120. Manu-scrisul e pastrat asfázi la Biblioteca Academiei, sectia manuscrise.

G9

www.dacoromanica.ro

a lui Didacus de la Vega (Venetia, 1604) pe care-1 citisel"scrisari din 1708, 1712, 1713 prin care Stalnicull isi anuntà

l" DIDACUS DELLA VEGA TOLETANUS, Condones quadrage-simales ves pertinae super septem Poenitentiales Psalmos, Venetiis, 1604,exemplar in Biblioteca Academiei, provenit din biblioteca de la Mir-gineni. Pe forzat, insemnarea episcopului Damaschin al Rimnicului : SIsä §tie eind au invätat jupinul Stefäniti la dascälul Ermonah Da-mashin, mai d/ni/ 8, 7204 (1696)".

70

www.dacoromanica.ro

prietenul, Hrisant Notaras, patriarhul Ierusalimului, ca litrimite un calendar de T'innovo (Tyrnavia) zis al Astrofi-lului" 107, apoi alte calendare ; cartildaruite de el gásite 'inbiblioteci din Tara Roanáneasca, Transilvania si Moldova,arata ca Stolnicul tnansmitea cu bucurie lumina cuprinsa involumele bibliotecii sale. Dupa moartea sa, in 1716, biblio-teca a fost obiectul clisputelor pasionate ale altor bibliafili,in primul tlind Nicolae Mavrocondat, care isi sporeste bi-blioteca de la Vacaresti ou o buna parte din cartile Stol-nicului 98. Efontul depus in prezent pentru reconstituireabibliotecii de la Margineni scoate Ila iveala si avatarnrileneasteptate ale acestor canti transmise necontenit intre oa-meni care le cunosteau valoarea.

Din biblioteca sa Stolnicul a faont insa si un cabinet delucru stiintific, literar si politic. Principala opera ramasädin acest labolrator a fost lstoriia Tárii Rumeinefli 109.

Constantin Cantazuzino reia si amplifica marile teme aleliteraturii noastre istorice a secolului al XVII-lea. Scriindo lstorie a Tárii Rumeinefli, deci a Munteniei, autorul stieca va trata numai despre o parte a poporului Toman, in

107 Scrisori ale Stolnicului cätre Hrisant Notaras din septembrie 1708,noiembrie 1712 gi 27 ianuarie 1713 la HURMUZAKI, Documente,XIV,, Bucuregti, 1936, pp. 58, 102 gi 110.

los ...Cele mai multe cärti [din biblioteca Stolniculuij s-au rädicatdä. Niculae-voda si le-au dus la vivliothichi al säu ce acuse la Ta-rigrad" (O descripeie a Tdrii Romdnesti din secolul al XVIII-lea, ano-nimii, in N. IORGA, Studii fi documente, vol. III, Buc., 1901 ; cf. gi

I. POPESCU-TEIUSAN, Vechea biblioteca' a Colegiului popularN. Blilcesce din Craiova, in Studii gi cercetäri de documentare gi

bibliologie, VI (1964), nr. 2, p. 187).1" Pästratä in mss. rom. nr. 441 gi 3 443 ale Bibliotecii Academiei,

opera Stolnicului a fost republicatä acum in urmä de M. Gregorian Ined. Cronicari munteni, vol. I, Buc., 1961, pp. 1-79. Detalii despremss., editii gi istoria atribuirii, la N. CARTOJAN, Istoria literaturiiromdne vechi, vol. III, Bucuregti, 1945, pp. 171-172.

71

www.dacoromanica.ro

realitate mult mai numero.s. Dar pentnu epoca anterioaràseparárii lui in state deosebite, poporul ronuein intreg va fisubieotul eärtii, care, de altfel, nu va depàsi perioada po-poarelor migratoare. Asezarea geograficà a românilor, nu-mele lor, originea si unitatea acestui popor slut elementelece compun prima parte a unei opere care, incepind prin-tr-o discutie a izvoarelor si a opiniilor anterioare, este preaputin o expunere istonicä.

Brin români, some autorul, ninteleg nu numai cestea deaici, ce si den Andeal, carii incà si mai neaosi sint, i mol-dovénii, i toti cîi i intr-a11ä parte s5, af1à si au aceasrá

mkarà fie si cevasi mai osebità in niste cuvinte denamestecarea altar iarä, tot unii stilt. Ce darà pe aces-tea, oum zic, :tot romani i inem, ea* toti .acestia dintr-o fin-tlnà au izvonit cull" no. Mai Ant rcuriâni, aratá Stolnioul,in Peninsula Balcarnicà, carii sà" tind in long de Lingl IaninaIpirului pinà spre arVina.si lingá Elbasan" 1". Ei sint, dupàautor, urmasii unei popuilatii dislocate din Dacia de Galie-nus in 271. Sint (putini la numsär, tràiesc sub aceeasi apà-sare politico-socialà ca i grecii si sint complet ruralizati.Pot fi reamosouti clupä nume si limTbà. Descriindu-i, desi-gur din informatii directe, Stolnicul face o Inauà dovadà depatriotism, apärindu-i cu cIlduri de calomniile ce circulaupe seama lor.

Demonstrarea originii nomane a inamânilor are pentruCantacuzino un inteles stiintific, dar si unul politic : ur-rmasi ai poporului care a sapfinit cindva lumea, româniitrnostenesc nobletea acelei civilizatii. Asa CUM ,dupre Ale-xandnu Macedon voievozii lui cei mai ale.si prin Wile celemai mani si mai bune mn Asida au trätmas i s-au asezat...

"° C. CANTACUZINO, lstoriia rärii Rumaelti, ed. M. Gregorian,p. 52.

111 Ibidem, p. 45.

72

www.dacoromanica.ro

asa si aici darä au limas de aceia (romani) si ?Ida' in vre-mile de pre urmä s-au tras" 112, De la Roma in Dacia marioameni si de mari neamuri veniia" 113. Legenda transmisäde Simion Dascälul, cunoscutä prin cronica lui Ureche pro-curatä in Moldova, e respinsä cu indignare. Ipoteza cä mol-dovenii insisi s-ar &rage din pästori mararnureseni e tratatäcu ironie 114. Cantacuzino vrea sä ateste o origine nobilärom'anilor, de aceea cltiar Cind päräse.ste discutia despreveohea Dacie pentnu c5. nici putintä-mi iaste a sedea, pretoti clti scriu de aceastä Daohie, si astäzi de acesti valahi,cum le zic, aid sä-i aduc" "5, pentnu Idemonstrarea adevi-rului orivind romanitatea noastrá nu precupeteste nici unrind. Ideea pe care o apärä este lapidar exprimatà in frazaiarà noi, rumânii, sintem adevärati romani si alesi .romaniIn credintä. si In bänbätie, den carii Ulpie Traian i-au ase-zat aici in urma Ilui Decheval, dupre ce de tot 1-au supussi 1-au pierdut ; si apoi si alalt tot sireagul Impäratilor a.sai-au tinut si i-au läsat asezati aici si dintr-acelora rämä-sitä sà trag pinä astäzi rumânii acestea" 116.

Tratind poporul romän din provinciile istorice ca pe ounitate, acelea.si consideratii stiintifice si apologetice II facpe autor sä atace sporadic probleme sociale si nationale. Cumult realism el mentioneazà asimilarea sträinä In tärileromâne, mai ales In rindurile clasei dominante. Cunoasteasunrirea socialä a românilor din Transilvania, redusi laconditia de liobagi, ca .si deznationalizarea anistooratiei ro-mânesti prin trecere la calvinism. Descrie cu simpatie su-ferintele grecilor si românilor din Irnperiul otoman.

115 lbidem, p. 29.113 lbidem.'14 Ibidem, pp. 51-52.115 lbidem, p. 34.115 'bider)), p. 52.

73

www.dacoromanica.ro

Problemei originilor poporului roman Ii este asociataaceea a continuitatii sale in Dacia. Impotriva teoriei retra-gerii romane In sudul Dunarii ridica obiectii stiintifice. Cumputea o populatie infloritoare onastenirile lor cele Intelenitede atitia ani sa le lase si sà mearga de a se aseza pentr-attelocuri mai aspre tsi mai seci ?" 117. lar Idaca toti s-ftr fi Te-tras, cuan se explica prezenta romanilor la nord de Dunaresi In Transilvania ? Cantacuzino accepta o retragere par-tiara' sub Galienus in 271, care-i explica populatia cuto-vlaha din Peninsula Balcanica. Dar continuitatea românilorin Dacia o afirma ca pe o realitalte istorica i ca pe unargument In favoarea insusirilor re5marcabile ale poporuluiroman. Insa nu putina mirare iaste la toti citi scriu deaceasta, enici la clti bine vor isocati de acesti rumani, cuans-au timat si au stabut panà astki asa, pazindu-si i bimba

i (man au putut si pat si pgminturile acéstea lacuiescCare acéstea la patine limbi i neamnri sa véde. Si maivinbos atItea roduri de oameni, streine i varvare, prestedInsii au dat si au stricat, cari peste altii asa dind, nicinumele, nici alt nimic nu sa mai stie, nici sa mai pome-néste de aceia... Tarà ei bdt au st'atut si s-au tinut cumsint" 118.

Din aceasta evidenta a rezistentei poporului roman de-gaja Standout explicatia rolului sau istoric. Dupa incetareastäpinirii romane, arata aultorul, populatia romanizata, ,,aceiruanani dachi ce era aici si al tor traiu i starea îi cerca,si cit an putut a sa tinea au nevoit, mosteni vechi i inte-meiati acestor parminturi socatindu-se ca sint ; pentru caprin sute de ani trecuse j sà rädacinase In toata Dachialacuind isezInd"

117 Ibidem, p. 44."8 lbidem, p. 68."9 Ibidem, p. 67.

74

www.dacoromanica.ro

Ibidem.

Reiese sc5. Stolnieul aseaz5. lnflintarea primelor formatiipolitice locale in perioada aparitiei ipopoarelar migratoaresi cu elementele de administratie, legislatie si organizaremilitarà mastenite din timpul dominatiei romane. Asaklarà,acestea, doannii si voievozii Iicr avindu-i i legi bune tiind

p5zindu-le, i incä i buni ostasi fiiiad, i tara lor osebiau inceput hotarä.le lor mai tare a le tinea,

nici ei vrind adta a s'A mai suspune" 120tn serierea ilJtoriei sale Stolnioul are timita Lsi eriteriile

cercet`átorului modern. Initiativa sa este datorat5. curiozi-

75

10111;'."'";,,f

01)i.1, :0'111

I ,11,

111") 41101i1,

',.1,IMllpi!#110!,';;411,,

'll P#1,14,

,kh

www.dacoromanica.ro

tillii, patriotisniului §i rafiunii politice : el vrea sä deslu-seascä intunerioul ce däinuie asupra trecutului romanescpentru cä, dupä cum constatä, orbi, muti, surzi sintem delucrurile si faptele celor mai de demult ce intr-acest pä-mint s-au intimplat si s-au fäcut" '21 ; din aceaStä pricinä,despre Tara Româneascä oine cum ii iaste voia poate sizice si serie. Cäoi .csi nu iaste nimeni, nici ou candeiml, nicicu palma, a-i Sta im,potrivä si a-i räspunde" 122 Dar isto-ria are si o functie politicä adualä : evenimentele treoutede nevaie incä le era si trie iaste a le sti, pentru ca säputem si traiul vietii noastre a toomi" 123

El premerge scrisul cu o largä documentare si o severäcriticä a izvoarelor. Cit am ostenit, d.lt am cercetatmärturiseste istoricul , eft am intrebat si de stiuti si debätrini domiriti si intelepti si in tat chipul m-am trudit sipentr-alte pärti si cu cheltuialä am nevuit, ca doar as fiaflat vreun istaric carele si ide tara aceasta, de incepäturaei, si de läcuitorii ei si domnitorii ei. carii cit si cum s-aupurtat, si de obiceiurile lor si de legile ei, si de altele multece intr-insa sä var fi aflat, carele sä scrie pe amänuntultoate si Cu deadinsul, precum de alte täri fac si scriu pelarg toate" 124 Izvoarele precedente i se par insä insufi-cieirt.t. El nu ignorä nici un gen de surse : letopisetele, re-dactate insä cu nestiintä" sau neingnijire" ; documentele,hrisoavele domnilor ce slut pre la boierime si pre la mä-nästiri date si la sate" ; numärul. lor mare inspäinlintä, pen-tru cä cine iaste acela sä .poatä sedea tuate ale tuturorhrisoavelor sä vazä ce scriu si cum soriu, ca sä poatä din-tr-asele aduna sä istoreascä lucrurile ce au fost ale

121 Ibidenz, p. 5.122 Ibidem, pp. 8-9.

Ibidem, p. 5.124 Ibidem, p. 4 p urm. (citatele despre izvoarele istoriei).

76

www.dacoromanica.ro

arii ?" ; cuprinsul lor informativ este redus, pentru cä.

ràsRpit lucru i foarte pe scunt zic si fairà cap povestescnumai de un lucnu vorbescu, adecIte au de cela cui sà.au de cel ce di" ; cintecele populare nu Sint izvoare sigure,cà i acelea nu numai ce au laudà anai multä., au hulesc...ci i foarte ImprIstiiat i prea pe scunt pomenesc lucru"ciír(de populare Sint mai mult o &dire si o aflare deo mare grämadà de minciuni, preoum vedem In cea Alexan-drie ce-i zic". Aceste avertismente nu sint cu totul nega-tive, ci doar restrictive, peribru càSbolnicul Insusi anunacà va folosi Letopisetul chiar asa soul% intunecatfkà orInduiaa cum iaste". El adaugä sursele externedupe la istoricii streini, pe la greci, pe la lé.si, pe la un-guri si pe la altii voi rinnbla a ,cére si a mà indatori", sfä-tuind insà folosirea 'Cu prudena si a acestora.

Caracteristick% la Stolnic, este iprreferinta pentru rinforma-rea recent'ä fie si ward', din surse sigure : mie, den omde oredina si de cinste si aceasta si ateIe ca acewsta au-zind si mai proaspote incà fiiind, mi iate mai multt a crededecit cele ce s'A oitescu prea vechi si sInt In päneri" 125.

In opera sa sint folositi nu mai putin de 26 de autoriantioi (Tit Liviu, Diodor Siculus, Quintus Curtius, Strabo,Dio Cassiuts, Iondanes), medievali (Throcopiu, Tzetzes, Zo-nara) sau yrnai aproape de epoca lui (Nanclenus, Filip Cl-venus, loan Sloidanus, Noel Conti, I. Carion, Marius Ho-noratus, Filippo Buonaccorsi, Flavio Biondo, Enea SilvioPiccolomini, loan si Wilhelm Blauw). Sint prezenti majori-tatea autorilor care, tratfind despre istoria Ungariei sauPoloniei, au contribuit si la aceea a tkilor române : Bon-finius, Martin Cromer, Laurentiu Toppeltin, Nicolae Ola-

125 lbidem, p. 174 ; informatorul (desprc originca ungurilor) era cro-nicarul sirb Gheorghe Brancovici, fost in solic la Moscova, care re-marcase afinititi de 1imb maghiaro-fitare.

77

www.dacoromanica.ro

hul, Avraam Bacsai, Callitmaoo Esperiente, loan Sambucus,Mihail Reti Napolitanul. Umanistul impodobeste /nsä. ex-punerea i cu citate din poeti, iar cronicarul se referg une-ori la izvoarele sacre. De aid referintele la Biblie, la Ovidin sau Plutarh. Dintre români e folosit Ureche si Letopi-setul rdrii, astfel anentionat, tärä.alrt. precizare.

Efortul Stolnioului de a Ida run tablou coerent si dt (maicomplet pentru perioada cea anal intunecatg din istoria po-porului nostru ianpune prin rezultatele sale. 0 clocumenta-tie rgbdgtoare, o atentg critic5. a izvoarelor, coanpletarea cujudecgti curnpinite a lacunelor 1-au ajutat pe autor s5.-siatingg scopul pentru intreaga parte pe care a apucat s-oredacteze. Cu mijloace1e putine de informare si metodá aletimpului sgu nimeni n-ar fi putut ajunge la rezultatebune. Incheierile sale Sint knsg mai aproape de adevgr declttot ceca ce spuseserg predecesorii säi tromäni sau strginicare au scris despre trecanul nostru. Multe din ideile Stol--nicului au cäpgtat prin eforturile istoriografiei romane mo-derne o mai bung bazä. Idoom-nentarg, dar nu s-au modi-ficat In esenta lor.

Istoriia Tarii Rumdne,sti nu este tInsg numai o infgtisareveridicg a unei pgrti din trecutul nostru ; modul alcgtuirii

ideile secundare, stilul i rocabularul sint la fel de noivaloroase pentru istoria culturii românesti. Autorul are

un plan croit, ca si De neamul moldovenilor al lui MlronCostin, dupg alte itipare deott vechile cronici numele ;

.dacii ; campaniile lui Traian ; descrierea Daoiei ; ocupatiaroman5 ; forrnarea poporului romAn i numele acestui po-por ; sfirsitul doupatiei romane ; venirea hunilor. ExpunereaInsgsi este premearsg de analiza izvoarelor pe categoriide prezentaa-ea ratiunilor

Nici un izvor nu este acceptat necritic si multe slut in-lgturate. Confruntarea surselor este insotitä de comparatia

Colonizarea Daciei cu romani aduce aminte au-

78

www.dacoromanica.ro

torului de colonizarea macedoneana ; raportul dintre ramanisi romani e comparat ou acela dintre grecii moderni si ceivechl ; pertsistenta constiintei si a limbii romane este jude-cata pi-in situatia altar popoare contemparane dador, a cárorurma s-a pierdut sub stratarl noilor veniti. Lipsa izvoarelore suplinita de jUdecatile istorice, ceea ce face adesea dinopera nu o expunere, ci o argumentare.

In fata filelor albe, acest carturar care a citit atit demult si a scris atit de putin nu poate rezista ispitei siadesea paraseste firul iStorisirrii pentru digresiuni am lip-site de interes. Asa intra in catite detalii despre Imperiultraman si fazele puterii sale, Tázboaiele lui Aelitus Hadrianusin Siria si Palestina si insurectia Ilui Ben Koscheba, stareagrecilor sub tdominatia otomana sau conceptii de filozofieistorica ale autorului.

Citincl, ca si predecesorii ¡s'al, Biblia §i explicind fenome-nele neintelese prin vointa divina, Stolnicul plateste tribut,desigur, conceptiei ildealiste a istoriografiei medievale. Darest modus in rebus : pentru el Biblia este de mai multe orinumai izvor de fapte cistorice, iar in idealistn.ul su auto-rul aduce, totusi, o conceptie noua care-1 apropie de cuge-tarea moderna, aceea a evolutiei istarice, a trecerii statelorprin trei stepene", a cresterii, stationariti si decadentei siaceasta idee este formulata de el inainte de Cantemir 126.

El crede intr-'un temei tal legii a carei nesoontire atragepleirea marilor imperii : Din nearinidniala, din neclreptatesi din rantate se strica si se muta imparatiile" 127. Opera luiCantacuzino cuprinde o pledaarie pentru lege §i contra for-

126 ,...Toate cite sint, in nastere si in stricaciune stauN (ibidem,p. 56) sau InasurIndu-se si desfäsurindu-se de la zidirea lumii" (ibi-dem, p. 57), pasaje 'in care intilnim conceptiile despre generatio etcorruptio, imaginea spiralei care se inflsoari si se desrisoari, clementepretioase pentru definirea g1ndirii Stolnicului.

127 Ibidem, p. 51.

79

www.dacoromanica.ro

tei, ceea ce explicà osindirea tiranilor, acei cruzi tigri 4iveninati balauri, stirpituri i terata (monstri) din neamulomenesc". Este in aceastä. ,pledoarie pentru lege o limità aconceptiei Stolnioudui, care avea iluzia ea' respeaul legiipoate salva ordinea feudara de pieire ca si de tulbur5ri so-ciale. Bunii si dreptii scrie el , au legi puse, si ne-miscate le tin ca 19à ipoat5 sta politia i sotiirea omeneasc5ca nici cei tari mari s'A nu asupreasc5. si 5,5 nu calce pecei mai slabi si mai niki, nici cei mici sà nu n'ap'astuiasc5

sà oc5.rascà pe cei mari naari, nioi .unul de la altul s'a r5.-peasc5 i s5 ia f5rà de rtocmea1à i fatà de l'age" 128. Vor-be.ste aici aristooratui care tine ilaidominatia alasei lui, daringr5direa acestei dominatii l'Are drept i mora1à era o

tezà nouà in climatul de abuz si bun plac al feudalilorbalcanici ai timpului.

In 1700 este imprimat5. la Padova harta 'Dril Românesti,alcatuit5. de Stolnic, ou titlul (in ,greceste) : Tabula geogra-fic6 a pea inàlfatei domnii a Ungrovlahiei imp'ärtita,saptesprezece judefe, dztp'ei descrierea fi forma foarte exactape care a fàcut-o prea nobilul, prea invàlatul ci prea In-telePtul boier, stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru do-cumentarea Prea eminentului nzedic filozof loan Comnen.Tip5rit5 de Hrisant Notaras si dedicat5. lui ConstantinBrincoveanu, harta este, dup5 avizul cercet5torilor, prinbog5tia informatiilor sale, cea mai bogatà din cite se II-cuserà pina* atunci asupra Munteniei, intrecind prin varie-tatea elementelor ei chiar si pe multe din cele urmi-toare" 129.

'28 Ibidem, pp. 50-51.129 Harta stolnicului Constantin Cantacuzino a fost analizatä de prof.

univ. Constantin C. Giurescu, In studiul cu acest titlu publicat In 32e-vista istorid.", 13 (1943), pp. 1-28, de unde ne-am luat informatiile.Preocup'árile de geografie universali, vadite de prezenta In bibliotecaStolnicului a lucarilor lui Gabriel Bucelinus (cf. Catalogul citat,

80

www.dacoromanica.ro

Datele consemnate de autor stilt de ordin fizic, politic,economic i arheologic, ceea ce corespunde intereselor omu-lui politic si ale cárturarului. In afara reliefului si a rete-lei hidrografice, harta prezintä, hotarele tärii i mpärtireaadministrativä. internä., 23 de orase si tIrguri, re.sedintelepolitice i ecleziastice, 526 de sate, 73 de mänästiri, apoibogátiile minerale, yinicale, silyicole, podurile si, In sfIrsit,monumentele istorice : dvumurile romane de la Celei si Islazspre RImnioul-Vilcea, ipodul lui Traian de la Turnu-Seve-rin, cel al lui Constantin ce! Mare de la Colei, ruinele dela Turnu-Msägurele, Turnu-Rosu i Cälugäreni,

Aceastä operä, care dovede,ste pe lingä metacla stiinti-ficä a Stolnioului si cunoasterea desämIrsità a tärii, a folosita,poi eruditilor sträini, ca epigrafistului englez EdmondChishull, care o citeazä in 1702, sau profesanuIui lui Can-temir, Meletie din Arta, apoi lui Hrisant Notaras, i-a servitnegresit ca model lui Dimitrie Cantemir si este retipáritä

traducere italianä, de Anton-Maria del Chian° in luora-rea Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia (Ve-netia, 1718). In 1771 o citeazä, geograful francez d'Anville,In Mémoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui la Dacede Trajan.

Stolnicul a fast la fel de preocupat de toate perioadeleistoriei noastre si de toate manifesarile poporuluci roman.Lipsa de timp, numeroasele aotivitäti publice, poate dorintaunei informári rnai ample 1-au impiedicat s'ä termine operainceputä. Dar interesul 11 märturiseste Impingerea in-vestigatillor istorice dincolo de dperioacla hunilor,'in inf or-matiile pe care le furnizeaz5. lui Mansigli. Savantul bolog-

pp. 111-112) au fost recent puse in lumin5. de CORNELIU DIMA-DRAGAN, Un arturar romin din sec. al XVII-lea studia istoria sigeografia Americii, in ,,Arges", 2 (1967), nr. 10, p. 7. Este vorba deopera lui JEAN DE LAET, Novus Orbis seu Descriptionis lizdiae Oc-cidentalis, Leiden 1633, cititg i adnotati de Stolnic.

81

www.dacoromanica.ro

nez, care a fast considerat primul arheolog al rominilor".a datorat negresit Stoliniculud introducerea sa în antichitä-tile Munteniei is°. Iorga a Ipresupus i existenta unei pärtipierdute .din Istoria 7ärii Rumagti, a arei prezentà orecunoaste in sorieri mai frzii.

La opera istoricä i geograficä. a Stalnioului se adaugäcea filologicä. O notä Idin Biblia lui $erban îl numqte prin-tre colaboratorii de seamä ai traducenii si nu este exclus catotmai el sä fi primit imanuscrisol initial al acestei tradu-ceri datorite, cum stim, spätarului Milescu, ounoscut al luíCantatuzino 131. Prefata insäSi a editiei este neindoielnic

'3° In Biblioteca Universitätii din Bologna se pästreazä 1ntrebilrilecontelui Marsigli fi reispunsurile stolnicului Cantacuzino privind pro-bleme din istoria românilor din 1694 (fondul Marsigli, ms. 57, f. 192

urm., semnalat de N. IORGA, Manuscrise din biblioteci striline re-lative la istoria romdnilor, in Analcle Acad. Rom.", S. II, Mem. ist.,XXI (1898-1899), pp. 69-75) ; un Catalogo di principi della Vala-hia (1290-1694) §i un Catalogo dei principi di Moldavia (13951694), ambele scrise in 1694 la Bucuresti (ms. 57) ; o scrisoare astolnicului cAtre Marsigli cu stiri politice din Imperiul otoman (ace-Iasi an, ms. 57, f. 203 si urm.) ; cf. si Operele lui Constantin Can-tacuzino, 1901, pp. 41-59. Materiale arhivale recent descoperite laSectia de manuscrise a Bibliotecii Universitare din Bologna deC. $ERBAN, Cdlatorie de studii in Italia, in Studii", 2 (1968), p. 961,privind relatiile lui Marsigli cu curtea valahä vor putea arunca noilumini asupra colaborärii lui Cu stolnicul. Pentru contributia lui Mar-sigli la arheologia româneasa vezi D. TUDOR, Castrele romane dela Jidava lined Cimpulung in Muscel, Bucuresti, 1938, 29 p. (extrasdin Bucuresti", II, 1936), si DINU ADAME$TEANU, 11 primo ar-cheologo della Romania Luigi Ferdinando Marsigli, Roma, 1942,9 p. (estratto dalla rivista Roma", anno 1942, fasc. XII dicembre,rcfcrinti comunicatä de acad. C. Daicoviciu).

131 Pentru contributia stolnicului la traducerea Bibliei lui $erban,vezi N. IORGA, La Biblia lui $erban °odd, in Revista istoricä",XXIV (1938), pp. 193-196 si V. CANDEA, Nicolae Milescu fi in-ceputurile traducerilor umaniste in limba romcinä, in Limbä si lite-raturr, 7 (1963), pp. 67-68, n. 4.

82

www.dacoromanica.ro

alc5."tuirea 132 Fratii Greceanu 11 evoc4 recunosatori pen-tru ajutoruil primit la t5,1mkirea Margäritarelor lui Hrisos-tom j Pravoslavnicei miirturisiri 133.

De un interes filologic si stilisbic este si Molitva c'eitràDumnezeu S'eivaot, foarte de folos, scoasä de pre grecie prelimba rundineascei de dumnealui Constan tin CantacuzinnStolnicul, publicatà in Acatistierul de la Rimnic din

132 Si epistola dedicatorie a lui Dositci din Biblia lui Serban parealcätuitä de Stolnic (vezi N. IORGA, Histoire des Roumains, vol. VI,Buc., 1940, pp. 451-452 ; V. CANDEA, art. cit., pp. 67-68, si deacela$i Semnificatia politica a unui act de cultura feudalii, in Stu-dii", 16 (1964), nr. 3, pp. 658-659) ; pentru alte scrieri ale stolni-cului, vezi, CARLO TAGLIAVINI, Un frammento di terminologiaitalo-rumena e un dizionaretto geografico dello stolnic ConstantinCantacuzino, in Revista filologicä", 1 (1927), pp. 167-184 si ob-servatiile lui Ovid Densusianu, in ,,Grai 4i suflet", IV (1929), p. 190

urm. N. Iorga Ii contestä aceste scrieri (Istoria literaturii ronuine.Intioducere sintetica, Bucuresti, p. 92, nota), dar ii atribuie o istoriea Venetiei (Despre cronica lui Gheorghe Brancovici, in Revista is-toricä", 3 (1917), pp. 23-24), dupä Aron Densusianu, (de fapt doarun capitol din Cronica lui Dorotei al Monembasici, cum aratä D. RU-SSO, Studii istorice greco-romdne, vol. I, Buc., 1939, p. 98. Identifi-carea lui Cantacuzino Cu loan Romanul-Frincul, cunoscutul traducä-tor de calendare pentru Brincoveanu (propusä de D. Mazilu, Alca-tuitorul calendarelor lui Brincoveanu, in Gazeta cartilor", 4 (1934),pp. 9-10) a fost argumentat respinsä de I. VIRTOSU, Foletul novel,calendmul lui Constantin Voda-Brincoveanu, Buc., 1942, pp. XIXXXI (vezi si dr. N. VATAMANU, Medici si astrologi la caten luiBrincoveanu, in Viata Medicala" 13 (1966), nr. 1, pp. 53-54). 0 Cro-nologie tabelara atribuitä Stolnicului de $t. D. Greceanu, B. P. Has-deu, N. lorga si G. Pascu apartine de fapt clucerului Dumitrache(vezi AURORA IL1E$, Autorul Cronologiei tabelare, in Omagiu luiP. Constantinescu-lasi, Buc., 1965, p. 351).

133 Multumiri pentru traducerea Margaritarelor lui loan Hrisostomaduc fratii Greceanu in predoslovia cditiei operei, Buz5u, 1961

(vezi I. BIANU si N. HODO$, Bibliografia romcineascii veche, I,Buc., 1901, p. 320) ; pentru Pravoslavnica márturisire, Buzau, 1961, cf.predoslovia (I. BIANU, si N. HODO$, op. cit., p, 323).

83

www.dacoromanica.ro

1746'34. Remarcabil prin limba curatä si f raza curgätoare,textul este un document al luptei pentru introducerea limbiiromânesti in bisericä prin eforturile cárturarilor nostri urna-nisti.

Dar capitolul cel mai Intins din Operele complete aleStolnicului il va constitui corespondenta sa. Mai numeroasä.derit am crede, din aceastä importantä contributie adusä deStolnic la istoria europeanä. a viremii sale se descaperà me-reu noi fragmente. Ea va fi insä, negresit, partea cea maigreu de definitivat din mostenirea literarä a lui ConstantinCantacuzino, pentru eä. numai o cericetare atent'i a arhive-lor otomane va putea scoate la ivealä. zona Ind total ne-cunoscutä a relatiilor sale prin rapoarte, memorii, me-saje 135.

Alaturi de aceastä aperà politicä si culturalà trebuie ase-zatä cea educativä. Reluarea recentá a cercearilor privindinfiintarea Academiei domnesti a permis punerea intr-o si

134 Descrierea la I. BIANU si DAN SIMONESCU, Bibliografiaromaeascd, vol. IV, Buc., 1944, pp. 57-58, nr. 88. Retipärità inAcatistzsl de la Rimnic [1747 ?], f. 204-214 si Blaj, 1816, pp. 410418. Semnalind-o cel dintii, dupä un exemplar defcctuos, George B.Popescu (O rugäciune a lui Constantin stolnicul Cantacuzino, In Re-vista istorid", 25 (1939), pp. 57-60), credc cä volumul in care eraimprimati molitva ar fi un Molitvenic (cf. si nota lui DAN SIMO-NESCU, op. cit., p. 58). Dupi cuprins cartea lui Popescu nu poatefi insà decit un Acatistier, färä indoialä acela din 1747 (paginatiacorespundc).

133 Risipità in arhive românesti, rusesti, austriece, engleze, italiene(vezi C. $ERBAN, art. cit., in Studii*, 19 (1966), pp. 683-686),corespondenta Stolnicului pune in luminä nu numai leglturile saleculturale, dar mai ales idelle politice si metodele diplomatice aleomului de stat. Compararea memoriilor trimise tarului cu rapoar-tele sale concomitente la Poartä pe care ni le-ar putca eventual dez-valui o cercetare a arhivelor din Istanbul, s-ar dovedi astfel ceamai fericità intregire a cunoasterii procedeelor diplomatiei românestila inceputul secolului al XVIII-lea.

84

www.dacoromanica.ro

mai vie huminà a rolului pe care 1-a .avut Stolaical inaceastà operà, care a wzat Itemeliile inv5.tImintu1ui supe-rior in tara noastrà 136.

136 Nu incape indoiala ci intemeierea scolii inalte de limba greacaeste rezultatul influentei pe care stolnicul Constantin Cantacuzino aexercitat-o asupra lui Brincoveanu, in organizarea ci luindu-se camodel planul de studii de la Padova" (I. IONASCU, Cu privire ladata intemeierii Academiei Domnelti de la Stintul Saya din Bunt-relti, in Studii", XVII (1964), nr. 6, p. 1. 271) ; acelasi autor pro-pune data de 1694 pentru infiintarea Academiei Domnesti (Invä 16-mintul Superior din Bucuregi inainte de infiin(area universitatii(1694-1864), in volumul Universitatea din Bucurepi, 1864-1964,Bucuresti, p. 11 §i urm.). Discutia asupra acestei date a redeschis-oin urmä cu citiva ani regretatul Victor Papacostea, in studiul säuDoi bursieri ai lui Petru cel Mare la Kolile din Bucurelti, in Stu-chi", 14 (1961), nr. 1, pp. 115-121, propunind anul 1695. Se stie cacercetatorii mai vechi, intre care N. Iorga, C. C. Giurescu, N. Bi-nescu, acceptau ca data a infiintärii inceputul domniei lui $erbanCantacuzino ; recent CL. TSOURKAS (Autor des origines de l'Aca-démie grecque de Bucarest (1675-1821), in Balkan Studies", VI1965), pp. 265-280), reja aceasta teza, pomind de la prezenta in

Bucuresti, in 1685 si excelenta gospodarire a unei mänästiri din oras,In acel an, de cätre invätatul Ghermanos de Nissa, ceca ce ne facesa ne gindim la o scoala pe care Ghermanos ar fi instalat-o in aceastaman'astire". Cum Ghcrmanos ar fi venit in tarä In 1675, inceputurileAcademiei domnesti ar putea fi puse in acel an (cf. si lucrarile ace-luiasi, Les débuts de l'enseignement philosophique et de la libre penséedans les Balkans. La vie et l'oeuvre de Theophile Corydalée (15701646), 2, Ed , Thessalonique, 1967, pp. 147-152 si Germanos Locros,archevéque de Nysse et son temps (1645-1700), Thessalonique, 1970,pp. 63-77). Problema n-ar putea fi lamuriti, dupi pirerea noastra,decit documentar. Prezenta in Bucuresti a unor invätati greci ;i folo-sirea limbii grecesti In studii si traducen i de catre clerici sau boieri nuargumenteaza indeajuns infiinfarea §i functionarea unei scoli, dupäcum chemarea de dascali sträini pentru prepararea odraslelor bole-rff ti sau domnwi (argument al lui C. Dima-Dragan, Biblioteca stol-nicului C. Cantacuzino, p. 202, n. 3) nu probeazi lipsa unei scolipub! ce.

85

www.dacoromanica.ro

O VIATA DE STRALUCIRECU GHIATA IN INEMA"

Ultimul sfert al veacului al XVII-lea din Tara Rom5.-neasci s-a desfisurat kntr-o ambiantà de culturä i art., intoate formele sale, determinind un anumit (Stil de viati firide care ,nu putem s. intelegem in intregime ipersonalititilevremii.

Domnia lui Constantin Brincoveanu si a Catntacuzinilorintre care se giseste, inseamnä biruinta momentani a boie-rimii de taxi: aceasta oirmuieste, aduni bogitii, face lite-raturi si o incunajeazi, supt patronajul voevadului luminat

iubitor de strilucire. Pentru a ni representa viata lor,ni dim seama icic traiul lui si al ifamiliei numeroase care-1inounjuri" 137. Este o viatä. de opulentà si lux, Brincoveniica i Cantacuzinii fiind magnapii putennici ai aril, bogati

latifundii i pàduri, moni, prisici si vili, cirezi si turme,sate de tirani c1àcai i silase de tigani robi, hanuri

in Itirguri, case rezidentiatle xnasii, in cele douä. ca-pitale, La Buouresti ii Tirgoviste, dar si in depintatul Con-stantinopol, pline de mobile Isoumpe, sipeburi ougiuvaeruri i bani, bani multi, unii 4cNpusi la Venetia, altii

137 N. IORGA, Documente privitoare la Constantin Brincoveanu,la domnia §i sfir§itul lui, Buc., 1901, pp. VIVII.

86

www.dacoromanica.ro

iinprumutati Cu cistig bun negustorilor din Ardeal sau Stam-bul. Dar e, fireste, viata clasei stapinitoare si a fruntasilorei la puitere. Tara adevarata e formatä din tarani i tirgo-yeti, din birnicii" cei multi care suportau bogkia celorde sus platind o lungi lista de dajdii" si Andueli". Sa-tele de plkasi, cele de drum, uncle se ,mai cereau podvoa-dele, menticele, conacele i caii ,de olac, soldatii, satele,cu ruptoare", care dadeau o suma fixa la Sf. Gheorghesi la Sf. Dumitru, breslele, supt care nume se cuprindeaumulti iorivilegiati : ora,se, slobozii", boieri, manastiri, pre-oti, sutasi", ,slujitori", mici dregkori ca logofeteii de di-van ; negustorii straini ca brasovenii sasi, viinzatori de pinzaproasta funii, ustensile ; chiprovicenii, evreii in haine ne-gre sau vinete, armenii, grecii i turcii cari tineau colonialesi articole de moda,ipastorii de peste munti, dautotii deosebi biruri, celi 'luau numele de la dinsii. Darmarea majoriitate a skenilor alcatuiesc satele birnicilor"si greul tot apasa asura lor" 138

Pe acest fond de 6everi fiscalitate viata ofera privilegia-tilor unor forme de cultura superioare. Epoca seremard. prin diversificarea necesit5tilor antistice, imbo-gkirea programului i aparitia iunei serii intregi de aspectenoi. Evolutia plead, fireste, de la traditia locaM, pe de oparte de la anta rculfai promovatà de voievozi, de maltaboierime, de ierarhii bisericesti i de rnarile mänästiri, iarpe de alta de la arta taraneasca ; ctitoriile religioase siconacele .modeste ale rnicii boierimi, ca casele orasenilor,continuà sà pà.streze numeroase itraditii comune (cu artapopulara. Intre aceste dotiä curente extreme s-au impletitin mod firesc felurite relatii, miau ales in idomeniul arhitec-turid profane. Pe aceste relatii se grefeaza apoi intrepatrun-deri reciproce iiritre cele trei tari romane, precum i conta-

1" lbidem, p. XXIXXII.

87

www.dacoromanica.ro

midáxi datoritä. 1eg5turilor economice si politice tot maistrinse cu tärile invecinate, ou Rusia, Polonia, Turcia siOrientrul Apropiat" 139.

Din capitiolul de artä" româneasa dinnaitaare fac partecasele Cantaouzinilor. Ale Stolnicului, mai 11111, acellea incare a copilärit, a träit si a primit oaspetii cIrturari saunalti demnitari din tarä, diplomati sau clerici strádni, incare a gindit si a scris.

Dinttele viremii a ros nemilos in zidurile palatelor canta-cuzinesti ,mai muk dedt in cele ale Brincoverálor. Din casapärinteascä de da Märgineni, aproape de Filipestii de Tirg,au ramas doar märturiile unui remarcabil gust in arhitec-tur i podoabe. Dar In urmä cu peste jumàtate de veaccercetä,torul deplingea starea de aoum a zidurilor. Ruinacare le m'inincä de mult a daborit, intliu, alcätuirea finä acerdacelor, lucrate In arcuri i balti, Incit oamenicari s-au näscut In preajma casei si au fost slujitorii celordin urmà stäpmni, n-au apucat ,casa avind Cunaperi" 140 Oinsemnatä colectie de capiteluri din piaträ. de Sinaia cumotive florale, ramuri, foi de acant dar, mai ales, ou o in-treagà simbolia zoomarfä. (lei, vulturi, balauri inaripati) 141ne ajutà sà stabilim bagätia decoratiei dreia Ii corespun-dea, fireste, aceea a iilterioarelor, dind m'Asura vietii derafinat confort ce se desfäsura intre peretii resedintei canta-cuzinesti.

La Filipe.stii de Ttrg, in marginea girlei, se inálta casain care a loouit Stolnioul ; Jama, impärtirea, podaabele...trimet la vremea cind arta ramâneascà era strIns legatà debog'átia si Mindria Cantacuzinilar si a rudei lor domnesti,

139 V. VATA$IANU, in lstoria Romtiniei, vol. III, Buc., 1964,pp. 314-316.

14° AL. ZAGORITZ, Biserica fi casa din Märgineni, In ,,Buleti-nut Comisiunii monumentelor istorice", 19 (1926), p. 112.

"1 Ibidem, pp. 113-119.

$8

www.dacoromanica.ro

vodä Brincoveanu" 142 Nicolae Iorga, care a cercetat rui-nele ei prin 1915, evocä splendida salá ai cärii päreti sintincä intregi... puternicele ziduri de cäränd(1ä tare, sträb5.-tute de feresti care aveau in jurul lor delicate cadre de ten-cuialä stucatä, proeminenta nmui pridvor elegant, de zidinchis, fárá stu1pi, adiiìnoile beciuri boltite, astäzi n'áruite. Ininterior dulapurile ce se Infundà isi päreti, incadrarea cuprofiluri a tuturor detaliilor arhiteotonice sint de cel maibun gust si de cea mai finä. executie. Frumoase plafon-duri boltite acopär toate incäperile. Prin usile acum därä-pänate o priveliste minunatä se desfäsurä, netedul ves, odatäplin ind de päduri, in locul semänäturilor de astäzi, careduce ipinä. la Ploiesti. Pe ferestrelle aourn oarbe a privitcindva cel mai cuminte boier al Tärii Románesti in vre-mea sa, invätatul stalnic Constantin Cautaouzino, care pri-mia larg pe domnul säu la Filipe1ctii lui Costandin Canta-cuzino Stolnicul" 143 Dar tot aid, in aceste zidakti prin-ciare ce te uimesc, mai frumoase deck acelea din capi-talä" 144, .u" primise postelnioul Cantacuzino, tatäl, pe Pa-triarhul Antiohiei, Macarie, i pe invätatul säu secretarPaul din Alep i acesta nu se saturä läudind frumoaseleodäi impodobite dapä modelul celor din Constantinopol"sau delicioasa baie caldä de marmurä. frumoasä.". Dinaceste monumente de civilizatie si bun gust n-a rämasinsä nici o urmä si nu pästräm, fireste, nimic din ceeace acea ca incäperile sà semene ou ale locuintelor bogatedin Constantinopolul stäpinilor... In golul l'ncäperilor pustiiinchipuirea cetitorilor cu simt pentru märirile si tragediiletrecutului va putea proiecta visiunile unei vieti de familie

143 N. IORGA, Palatul de la Filipegii-de-Tirg, In rev. cit., 8

(1915), p. 2.143 lbidem, pp. 3-4.114 PAUL DIN ALEP, Cälätoriile patriarhului Macarie de An-

tiohia in romdne, trad. de Emilia Cioranu, Buc., 1900, p. 142.

S9

www.dacoromanica.ro

106116AWAVIWWWWWWsimitsamistumilfttittAtf, t

4VOYIY (ngij;)

-

145 N. IORGA, art. cit., p. 4.

90

muttumite (Brinooveanu viziteazä Filipestii de la Prahova,ea i Filipestii de Pädure la 1705), unor trOlepte sfaturiprivitoare la soanta terii, unor aprige tupte cu o soartäadeseari foarte asprä (aici alfost prins, de oamenii Jui vodäMihai, Spätanull Cantacuaino)" 145 Trecerea .domnuitui pe laconacele cantacuzinesti o relateazä Cronica anonima despre

www.dacoromanica.ro

Brincoveanu, ou precizie de reporter : La 25 ¿ni ale luraugust (1705, n.n.), viind ciFirasi di la Tarigrad, soriiaboiarii domnului !cum ,c5. .s5. ,afli Poarta in trnare liniste.Deci domnul intelegind, fiind si vréme Ifrumoasà di pre-umblare si mai virtos cà dà oind zidise miriia-sa sfinta m5.-nistire Rmnecul niciodatà nu mersese sá o vazi si :pentruacéia mai mult, iar si ca isà si primble, g5.titu-se-au si lazi intli a lui septemvrie, dempreunà cu toati casa mirii-sale si cu toati boierimea, am purees den Tirgoviste si,fiindrugat de boiarii ce 6à afla in Braova ca si meargà pi la_satele lor, miriia sa, ca un domn blind si intelept, prii-mind, au mersu intli la Mirginénii dui Mihaiu Cantacuzinovel-spitar, unde ficindu-i frumos si minunat ospit, s-ausculat dà au mersu si au fiout masul la Filipestii lui Cos-tandin Gaintacuzino stolneoul. Si 'au fast si a cicala zi diprinzu, jar du,pà prInzu in Idisear5. 6-au sculat si au mersu-la Filipestii Tomii Cantacuzino vel-postelnic si au ficut sra doua zi prinzul acolo ; si Ide acolo au mersu la M5.gure,niilui $enban Cantacuzino biv-vel-paharnec, ospitindu-I sracolo foarte humus' 146.

In marginea Bucurestilor, la Afumati, diinuie biserica siruinele palatului de itingà capitali al Stolnicului, resedint5In anii de iactivitate, post cle observatie lin .anii ide disgratie,de ande putea urmiri ipolitica domnului cu care-si riciselegiturile, de ande trimitea &Anti si vesti patriarhului Hi;sant al Ierusalimului. In biserica de alituri ou frumoas5pisanie din 1696, in carie Stolnicul arat5 ci din temelieo au ridicat, o au flout si o au infrumusitat intru pomeni-rea di véci a pirintilor, mo.silor si str5.mosilor ,sii si a luisi a tot roclu lui si a neamului lui", ziceau oasele jupine-sei Maricii, a fii-siu lui Todera.sco, a ifie-sa Despei, a ne-poate-si Mariei si a strinepotilor : Iordache i Ilinca, coconi

j" Cronicari munteni, vol. II, pp. 259-260.

91

www.dacoromanica.ro

cocoani fiind a aoelui singar <...ju>pan Costandin Can-taouzino biv vel stol<nic>", cum aratà piatra de morrnintdin 1703 147. Palatul lui Costandin Cantaouzino e o mareclädire pe pivnitä, la care se ajunge pe o scarà lateral..Sträbätut de feresti mari pentru acel timp, el are o I'm-pärtire in marl camere, luminoase, in jurul 111mi hall cen-tral, alckuire care aminteste locuintele venetiene cu careeruclitul boier era deprins din vremea studiilor sale la Ve-netia si Padova" 148.

Mai evocatoare pentru ambianta in care a träit Stolniculsint insä frumoasele palate brkioovenesti pästrate. Legäturade rudenie, afacerile politice, momentele festive ale anu-lui, prietenia cIt timp va fi rämas intreagä 1-au adus ne-gresit de multe ori pe cärturar pe pragurile, in loggiile, ie-tacurile sau parcurile Mogosoaiei, Potlogilor si altor rese-dinte ale nepatului säu, ca i In Mägurenii värului PirvuCantacuzino "9. Pätrunzlnd in incinta palatului de la Mo-gosoaia avem, asadar, dreptul sä4 inchipuim pe Stolnic inmediul lui : acele trepte ale cerdaoului dinspre curte le-aurcat si el, In loggia dinspre lac a stat cu BrIncoveanu lataclale, cu ciubuc i cafea, In sälile boltite a satuit cu ella ceasuri de noapte. Iar casa e foarte frumoasä i dacä Inveaoul nostru ne pare cä n-are pereche In tot intinsul TäriiRomânesti" asa oum aduce aminte de caselc gratioase depe canalul Grande" din Venetia, asa cum se profileazä pe

Munteniei cu jocurile sale de luminä, ou cerul säuinalt i cu fiorul apusurilor de soare"15°, ne inchipuim usor

117 Inscrip(iile medievale ale Roma' niei de Al. Elian [red] ] si co-lab., vol. I, Orasul Bucuresti, Buc., 1965, pp. 199-200, nr. 1-2.

14S N. IORGA, Biserica ci palatal de la A f umal i (Ilf ov), in ,Bu-letinul Comisiunii monumentelor istorice", 24 (1931) p. 35.

111 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii n Romcinia, vol. II, Buc.,1965, p. 143.

150 G. M. CANTACUZINO, I zvoare ri popasuri, Buc., 1934, p. 33.

92

www.dacoromanica.ro

de ce 1-a impresionat atit de tare pe La Motraye cltiva anidupál pieirea lui Brincoveanu. alätorului apusean palatuli s-a ipárut clädit dup5. moda europeanä, Impodobit pedinäuntru cu bogate plafoane i bune piduri", a.sezat 1Ingäun lac care se aflä intre o frumoasä grädinä, tinInd deaceast5. casà, §i un 'Afilias care curge pe lIngá casä'.

Curtile din Tirgoviste, P.otlagi, Obilesti, Scáeni, Doicesti,Simbálta de Jos In Fägäras, cámärile domnesti de la mä-rastirile Hurezul, Brincoveni, Surpatele si celelaltectitorii brincovenesti 11 vor fi adápostit si ele, vremelnic,pe Sto1nic. Dar el avea negresit m'Alear o ineapere, un ca-binet de lucru" la curtea domneasa din Bucuresti, ca i laTirgoviste, de altfel, capitala In care, ca i Brincoveanu,se simteau mai la adäpost, pentru cä era mai departe deDunärea unde Incepea cu adevärat puterea Portii.

Asupra palatului din Buicuresti seria N. Iorga intr-ocolorara evocare a vremii lui Br".ncoveanu 151 - avem nunumai insemnärile din fugál ale cälätorulfui mentionat (LaMotraye, n.n.), care-1 gäsi mare, bun de locuit, dar nu preafrumas, ci stiri multe si sigure In opera dascähilui italian(Del Chiaro, n.n.). Se ridica pe malul Dimbovitei, unde i-auluat locul apoi alte Tesedinte era, fireste, de piaträ, avIndsi o scarä de manmurä sau, in limba epocei, de marmure".Dintr-o frumoasä grádinä pätratä, cu un foisor de odihnäräcoroasä in dupä-arniezele calde, se ridicau zidurile joase

färà podoabe. Inäuntru era o curte mare", o salá atronului", räzimatä pe oare-cari stIlpi. Apai era Divanulunde se Intindea masa de ospete, la zile mari, spätäriile.vistieria, ietacurile de audientä, malle particulare ale dom-nului i doamnei ovni, fiji Insurati i fetele máritate.loauind aiurea, deosebi. In curte, jos, era straja si, la pe-treceri, ostasi si musice.

151 N. IORGA, Documente privitoare la Constantin Voda Brin-coveanu, pp. VIIIIX.

93

www.dacoromanica.ro

si ,fiu odihnit, decit si-mi fie numele acesta si fiu puru-rea cu ghiati in inemä." 152 Dar constiinta precarRitiivietii nu se mai convertea la aceSti oameni inlesniti, cititi,umblati, in smerenie si chemare ascetici precum la Inain-ta.sii ce clädeau o solutie crestinà meditatiei asutpra norocu-lui nestatornic (Fortuna labilis). Noua urmare a primejdieisi nesigurantei era, Idimpotrivi, seitea de viati bunä. --cIti

avea fiecare de triit , In rafinament sau cel putin satie-tate intelectuali si trupeasci, in petreceri arturiresti, cucirti bunt si discutii interesante, 'mu in petreceri mai groase,cu vin, muzici si butalte bune. Si zilele se perindau, adu-cind patriarhalele multimiri de care nu se situra o epocinaivi 153.

Cu 'darul de evocare pe care i-1 hirizise capacitateararà de a depista si asocia crimpeiele pierdute, pentru areface vaste tablouri ale trecutului nostru, Nicolae Iorgane-a lisat cele mai autentice si mai frumoase pagini de-spre cotidianul vietii românesti din vremea Stolnieului.

Erau sinbitorile Biserioii Risiritului, viind cu bucu-rie pentru toati lumea. Crkiunul, In mijlocul zäpezii albe,acoperind scfindurile podurilor si coperemintele ascutite,marile ckiuli de sindrill ale caselor ascunse in largilecurti goale. Boierii Itoti vin si se inchine, .adualnd poclanpentru ziva Nastenii" : potirul ucrat cu miiestrie si

scumpul cam-. Anul Nou, clad avea tcineva bucuria de aface fericiti. Boboteaza cu aruncirile in g1k-15.. Zilele decarnaval, iSlege, ioind circulau pe stradä. Irozii, Steaua,Pipusile, rimite ori uncle, Cloan(a si unchiasul. Lisatulsecului, °Ind, In mijolcul .unui 'public casnic care se bucurilesne, tiganii scat bani 'din fiini, prind ouele'n guri, din

152 C. GIURESCU, Contributii la studiul cronicilor muntene, Buc.,1906, pp. 155-156.

153 N. IORGA, op. cit., p. IX.

95

www.dacoromanica.ro

fuei, apuck' in dinti talere cu 1umînri aprinse. Pastile,Cu peicii lui Vodà cari stralat stradele stropind lumea cuape parfumate, cu scrInciobul care se Invirte doi banipentru sfertul de ceas sub ferestile ca'rrarilor cloTnnesti.

La fiecare din aceste date imari, din aceste praznice,se d'adea masà mare la Curte. Boierii de fruntte asteptauceasul stfind de vorb5. cu domnul In ietaouri. Ca si stà-pinul lor, care e privilegiat numai prin ooloarea roisie te-ieste reservatà, ca odinioarà" impIratului bizantin, ca si

Karia sa, ei poartà calpace cu bräni scumpe si lungi haineorientale, incinse cu brlu, ca : sarvanele de canavat ghiul-ghiuli, cu blanä* de samur, ou guierul cu ciaprazeile", fe-legele de canavat tururngii, Cu pintece de ris, contese depostav ghiulghiul, cu limie de samur, serhatric de canavatcu pacea de samur", toate dipá moda Constantinopolei,Riptura de Tarigrad.

In acelasi timp, in ocraile doamnei se adun'i jupsinesele.Peste ii cu lese de mkgäritare, cu sîrmà, Cu sireturi defir, cu maTasuri", skit aruncate dulame de lastrà grea"sau mai suptire, cu b15.ni scumpe, nasturi de aur sau Trisir-g5sitar, pietre scinteietoare, sau de sarasir greu", culimii" de samur ori de sobol, ori de ptintece de ris",sau de canavat cu flori de fir". Altele, sau In altetimpuri, se mindresc de frumuset5. i bogsátie in slime desarasir greu", de tabin, de hatai, de belacoasà, ou sponcide aur pietre pretioase, ou guri de märgäritare tari",In rochii de tertanel cu flori de fir", 'in ghiordii", du-lame, eabune de sandal de Venetia", in zsávase cu septefoi, de lastrà, cIptusite cu taftà leseasa.". Mijlocul li e

incins cu brine avind cà'pätaiele" de fir. Degetele slutacoperite ou inele care costrá o avere, In urechi sclipesccerceii cu picioare" i cisutele" In tot chipul ; lanturide aur, cu nasturi cu jilalt", cu lefti si leftisori", in

96

www.dacoromanica.ro

gr,),,;z,i:wisfilt el si WMIKC,IAAstUNi'iJd.R. .10 OM',11P3i291,],)1,41:;-!:.",)KOCP.-4v,,,S:y1;1t1<,.1r iiik.11(1,441,RSM,11ipt-v,urn.Arr4.A,Iitvaarkluf QI,V,1?9`)f, ))111,f11'34,It,:jj),VANCR Vu'Ar 3r,c)

t%, 1W-

Viga ce se Iducea in aceste zicturi era o viatä tragicà,daca" se gindeste cineva 4a greutätile de cirmuire si de platà,la amestecIturile" täinuite ou crestinii nemti sau rusi, ladusmániile de farnilie pentru cuca domneascá si, mai ales,la nesiguranta eilei de mine, an care putea sà cad'ä din cermazilia si moaritea".

Un tfäitor al acelei vremi, Grigore tialeanu carturisea,in pofida bunei lui tri i trepltei sociale inalte : Nu-miitrebuieste alit nimic ifärà cit o firlinà de viatà fárà groa-

csi unde rvgz cà intr-aciasta becisnicà de tail ne vinoamenilor primejdii i petrec nestiind nimica, zau c`i sintbucurfos mai bine sà mà afta in statul celor mai de jos ca

94

I

www.dacoromanica.ro

chip de gnipsor" sau altfel, siriuri" de mälrg5.ritare, salbide zloti, brallri de aur Impletite" si cu paftale adaugàla maiestatea greoaie, de idol, a lInfatis5rii. Pe coditele In-nodate sus fetele aseaz5. bani cu ileas à de mIreiritare-,iar jupinesele välituri ou acele lor", islicuri cu flori dediamante, nubine, smaragde si cu tinte de o piatr5. Tnaimare si inai clarà.

CIrrarile lui Vodà au o Inatisare simpla.. Abia vre-ostucatur'a de tavan, vre-o oglindä" de Venetia cu perva-zurile de angint masiv. Nici o altà zugr'ivealà declt icoa-nele Imbilcate cu aur si argint, care-si desfac stillucireade pe cadrul lor de brocard. 0 masà intr-un colt, aco-peritá Cu o fatà de tesIturà rail. Scaune lipsesc ori undeafarà din sufragerie ande este jetul, tronul ipentru Vodica si pentru once gospodar crImuind pe ai s'ai. In schimb,de jut- Im,prejur, Divanull, unde peste pinz'ariile asternutu-Tilor cadite ou Ingrijire : plapame de zarbap i hatai, cear-safuri cu flori de fir si de mkasà, perini potrivite cu din-sele, sau lucrate din frenghii grele", pilote cm fata deatlaz", se astenne covonul de rrnkas'i, marele covor de pat"sau s4edealele care fac tot astennutul". Stofe de pret seridieä asupra olädliturii Oda la oarecare In'altime. Cu pi-cioarele turceste supt dinsii, ilzimati de aceste stick, oai-petiitstau, fiecare dupà rangul ce are, la idreapta si la stIngasapinitorului.

In acest timp, in dmara ospàtului se g5Aeste de prinz.Fetele de masà, measele", se intind, se aseazà servetelecusute cu mevtesug, si se ipun la Ind5,m1nà peschirele simährgmile de màini". Pentru oaspeti e o lavità acoperitàcu oovoare. Inaintea locuqui fiecsaruia lucesc lingwri, cu-tile si furculite de argint. Clt despre pahare, e unul sin-gur, In care se Inting pe rInd buzele trandafirii sau ves-tede ale tutunor invitatilor un obiceiu pe care Straniiil suferiau numai cu greutate.

97

www.dacoromanica.ro

Inainte de a intra in sala de prinz, copiii de casä ser-vesc rachiul tiri ietac. Oaspetii se pun tn miscare, iaräsiin ordinea ierarchicä. Sint In haina de pe dedesupt ; cea-laltä li atirnä pe spate, prinsá la tglit icu o copcà scumpä.

ti iesau locurile boierii la Voclä i jupänesele ladoamnä. Ltngä domnescul stäpin de casä, in acelasi rind,se vede patriarchul, de Canstantinopol, de Ierusalim, deAlexandria, de Antiochia, dacà se aflä In resedinta patro-nului religiei ortodoxe i sprijinitorul de cápetenie al po-porului grecesc. Mitropolitul stä de-a dreapta si el, dar celdintliu pe flaturea mesei. Dregátorii ce slujesc stau inpicioare : spátarul, cu sabia gospod pe umär, cu cuca gos-pod pe basmatua cusutà cu fir, postelnicul, Paharnicul, stol-nicul, trnedelnicerul, i chiar aga ii armasul.

Patriarchul sau Mitropolitul spune in greceste sau sla-voneste, o rugácione. Dup5, sfirsitul ei, mesenii se pleacäinaintea .donmullui si se ocupä apoi de minchi. Acestea vinin sunet de tiimbite, pe calea preväzutä de ceremonial,aduse pe tipsii" de argint, ararmá sau cositor, de Brascwsau de Dantca" (Danzig), pe talere" de aceleasi ,metale,uneori in carnuri poleite", pe caboace", tingiri tave.Masa e lurminaa de sfeasnice de ,argint, cu mucarea" lor1:ng5. dinsele.

Odiunioará nu se ridicau de pe masä, ci se ase-zau unele peste átele, ca un .monument al bielsugului stä-pinului i capacitátli celor ospátati de clinsul. Acum ele seschimbä de peici i copii de casä, In ipingele, i, dupämulte preschimbári de acestea, la vreo ti-ei ceasuri de lainceperea iprinzulni, se aduc, pentru spälarea ,mlinilor si a

lighene i ibrice ide argint i aramá, %n'ele poleite,mai ales de acele de Bosna", cu capacul sträbätut de im-punsáturi ce alcátuiesc ginga.se izvoacle.

S-a ispräwit acum cu mincarea, i Andul blIturilor vine :vinuti de tarä, vechi, ide Pitesti, vinuri i liqueururi strä-

98

www.dacoromanica.ro

me. Cel dintriiu ralas se ridicä de domn pentru a multämiacelui care clä sänätatea, bogätia si puterea. Din curte räs-pum:1 bubuiturile zg-uduitoare ale celar dotasprezece tunuri,pocnitul ,celor dota mil de pusti ; dupä imprästiarea asur-zitorului zgomot, musica steagurilor cîntà afar5., iar in lä-untrul ocaii de särbätoare dinfareti de la biserica palatuluifac sà se aucrá un frumos cintec eclesiastic", in urrna cä-ruja scripcile tigänesti prelungesc doruri i plingeri destrune. Váharele hi cinstea Impäratului pägin, in auzultuturor, a impäratului crestin sotto voce", Intre dinti, incinstea voevolului, a patriaechului, mitropolitului, boierilor,urmcazál.

In slirsit, vinul invins inchiratorii, i somnul incepea ingreuia ipleoapele. Se aduc atunci cafelele si ciubucele,care poftesc la plecare. Caii trag la scarä, pe cind dinoolo,la scara doamnei, se Insirà carka Cu salpii" i maciu-cile" poleite, rädvanele, cámárile iferecate", cociile deViena, trase de cite doi pänä. la ese itelegari ou valtrapuriverzi i albastre. Jupänesele i jupänitele se nazá. pe sä-gedeale" sau perine de feinghie acoperite cii catifea, In fatalor roaba ce le fintováiräseste oriunde ; vizitiul se arund peunul din caii de-a stinga.

La acest ceas orasul e adormit Intreg. Hanurile, cu bol-tile negustorilor, sCnt de mult inchise. Numai din crismelesupt ipämint, tinute de femei 1:atril-re cu trecut i agremen-tate de viitaare crIsmärese, se aude räsunetul petrecerii fáràmäsurä a celui särac. In casele boieresti, cltre care se in-dreaptä sirul de trásuri i cavalcadele, tigänimea ti asteaptästäpinii" 154.

154 N. IORGA, op. cit., pp. IXXV.

www.dacoromanica.ro