STIMULARE COGNITIVA

NOTA DE PREZENTARE

Procesul construirii personalitatii incepe imediat dupa nastere si continua toata viata.Uneori acest proces indelungat , complex poate fi perturbat deviat de o serie de factori,inregistrind stagnari si retardari ,decurgand cu perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonica si chiar haotica.Ne referim la situatiile complexe impuse de o serie de o serie de deficiente:intelectuale ,senzoriale ,motrice,asociate care pot surveni chiar de la nastere sau intr-unanumit moment al existentei conducand la dificultati de invatare si adaptare ,probabilitatea de structurare a unor personalitati imature ,dizarmonice crescand cu gradul deficientei.

Educatia cognitiva a copilului cu DSP este necesara si specifica. Universul acestuia trebu 444g67e ie descompus in in termeni de experienta interindividuala printr-un proces de directionari care sa duca la

achizitii de comportamente de invatare satisfacatoare.

In consecinta, structurarea proceselor de cunoastere constituie un modul complex si dominant, caruia ii urmeaza dezvoltarea cognitiva si invatarea

instrumentala, intr-un parcurs diferit de invatarea copilului obisnuit.

Ca sa inceapa sa inteleaga sensul lucrurilor din jurul sau, un copil cu deficiente severe trebuie sa perceapa informatii relevante din mediu, iar apoi sa le foloseasca in situatii curente de viata. Multi dintre copiii cu dizabilitati

intampina dificultati, fie la receptarea informatiilor, fie la recunoasterea si folosirea lor ulterioara. Antrenamentul de gandire consuma un timp indelungat la acesti copii, dar este esential pentru dezvoltarea unei autonomii ulterioare reale

Pentru a adopta o atitudine de autodepasire in plan scolar , psihosocial si cultural , elevul deficient mintal este stimulat printr-o metodologie speciala sa –si insuseasca ,,cultura instrumentala ,,(citit-scris , socotit ) ca etapa indispensabila in procesul de patrundere in lumea valorilor de ordin cognitiv , moral , estetic etc

Cultura instrumentala este completata si amplificata prin parcurgerea materiilor specifice ariilor curriculare din planul de invatamant , la care se adauga disciplinele optionale , astfel incat scoala sa vina in intampinarea intereselor de cunoastere ale elevului , sa dezvolte disponibilitatile sale de cunoastere , sa-l orienteze in mediul social si informational , atat de complex si de vast , ce caracterizeaza lumea de azi .

Copilul cu D.S.P. este dezorientat , actioneaza haotic , face adesea crize de furie pentru ca nu este inarmat cu deprinderi/abilitati care sa-i permita un raspuns adecvat in contexte diferite. Dupa cum observam exista toate premisele pentru a-l considera « candidat »   la o personalitate imatura psihologic si social.

Intr-adevar, daca e sa pornim de la ideea ca activitatea este modul esential de existenta al omului si al psihicului sau, este cea care conduce la sedimentari si cristalizari psihice la aparitia unor structuri relativ invariante pare a fi logic faptul ca

orice actiune bine structurata care decurge dintr-una anterioara si deschide calea catre o alta , poate fi de un real folos pentru un psihic in plin proces de formare si structurare.

Activitatile din programul de dupa amiaza sustinute de invatatorii-educatori si profesorii -educatori din cadrul scolilor speciale ,constituie o oportunitate pentru ducerea la indeplinire a unor obiective majore privind terapia compensarea elevilor cu DSP .

Acordarea de sanse egale si elevilor cu deficienta mintala denota faptul ca societatea noastra promoveaza valorile democratice si umaniste , valori identificabile in politica scolara de integrare a elevilor cu deficiente in cadrul invatamantului public .

Elevul cu deficienta mintala nu este segregat , ci instruit si educat alaturi de elevul normal ,este pus in situatia de a intra in contact social , de a schimba informatii , de a se compara si de a tinde catre personalitatea elevului normal din punct de vedere intelectual chiar daca aceasta distanta este colosala in cazulcopiilor cu deficiente severe /asociate .

Elevul deficient mintal trebuie sa atinga un nivel minim de cultura generala , sa dovedeasca minime capacitati de receptare , intelegere si comunicare a informatiilor cu semnificarie culturala .

Stimularea cognitiva trebuie sa adauge sprijinirii dezvoltarii proceselor cunoasterii elemente de genul : spatiu cultural (national si universal , domeniul literaturii , artelor , geografic etc ) sau timp istoric , social , casnic etc care safaciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul sau, diminuandu-i deficienta .

Construirea realului la copil necesita si aceasta dimensiune culturala fara de care personalitatea sa nu se poate structura si organiza . Finalitatea educationala vizeaza individul cat mai armonios integrat spatiului si timpului sau socio-cultural, astfel - orice interventie intreprindem trebuie circumscrisa acestui deziderat. Personalitatea constituita este expresia acestei multiple conjugari de factori, unde doar educatia este bine structurata si intentionala, principiile sale de actiune fiind formative si corective.

CICLUL PRIMAR

1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul ambiant.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareExersarea propriilor simturi pentru a observa si a investiga mediul inconjurator

Exercitii de detectare, identificare, discriminare a surselor de stimulare, a obiectelor si fiintelor cu care vine in contact.

Exercitii de identificare a partilor corpului propriu si ale partenerului .

Exercitii de miscare cu partile corpului propriu .

Exercitii de stimulare si integrare senzoriala .

Exercitii de identificare, discriminare a formelor, culorilor, marimilor, sunetelor, vocilor, mirosurilor, gusturilor, texturilor, temperaturilor etc

Orientarea spatio-temporala in mediul obisnuit

Exercitii de identificare a locului unde se afla .

Exercitii de identificare a 4-5 pozitii in spatiul proxim (prin raportare la propriul corp ).

Exercitii de identificare a momentelor zilei prin raportare la propria activitate .

Formarea unor scheme de conduita implicate in operatii actiuni, simple .

Exercitii de manipulare a obiectelor cu diverse forme, marimi, culori etc

Exercitii de coordonare oculo-manuala ; verbalizarea pasilor (sau utilizarea limbajului mimico-gestual

unde este cazul )

Exercitii de miscare realizate cu ajutor, dupa model (reproduse prin imitatii ) implicate in realizarea unor actiuni, activitati, simple; verbalizarea pasilor (sau utilizarea limbajuluimimico-gestual unde este cazul )

2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea formarii unor comportamente independente.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareMemorarea unor date ,fapte si evenimente etc exersate

Exercitii de denumire a partilor corpului, a momentelor zilei, a pozitiilor spatiale (sus/jos, fata /spate ).

Exercitii de denumire a formelor marimilor culorilor, sunetelor, vocilor, texturilor, temperaturilor etc

Exercitii de repetare a unor cuvinte, propozitii, poezii foarte scurte.

Intelegerea sirului logic din cadrul unei actiuni simple

Exercitii de verbalizare/imitare a miscarilor si operatiilor unei actiuni

Rezolvarea de probleme cotidiene simple

Exercitii pentru :

-         perceptia, recunoasterea si identificarea problemelor, de exemplu obtinerea jucariei care se afla intr-un loc inaccesibil

-         gandirea: descompunerea problemei in elemente mai simple, de exemplu pregatirea mesei care presupune mai multe etape

-         planificarea modului de rezolvare a problemei

-         actiune: reamintirea si reproducerea modului in care o problema a fost rezolvata anterior

-         evaluare: evaluarea modului in care a functionat planul de actiune, dar si schimbarea planului initial, daca este cazul.

Un exemplu simplu de rezolvare de problema in situatii cotidiene: mentinerea curateniei in sala de clasa sau acasa.

3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru munca.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareManipularea si identificarea obiectelor instrumentelor si materialelor folosite in activitati

Exercitii de miscare cu partile corpului propriu.

Exercitii de coordonare oculo-manuala

Exersarea gesturilor manuale fundamentale.

Exercitii de diferentiere si folosire a obiectelor in functie de utilitatea lor.

Coordonarea unor scheme de conduita cu un scop precis

Exercitii practice pentru insusirea unor actiuni simple si coordonarea lor; verbalizarea pasilor necesari.

Exercitii practice pentru elaborarea unor produse.

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareCristalizarea constiintei de sine Exercitii pentru :

Constientizarea corpului propriu prin identificarea, denumirea sau indicarea prin gesturi a partilor corpului propriu

Recunoasterea persoanelor apropiate (membrii familiei, prieteni, personal de ingrijire)

Cunoasterea functiilor de baza ale diferitelor parti ale corpului (auz, vaz, miscare, miros, gust, pipait). Constientizarea senzatiilor de

durere, foame, sete, frig, cald si denumirea lor sau indicarea prin semne

Exercitii de identificare si denumire a numelui propriu, a numelor membrilor familei, a le colegilor, prietenilor etc.

Trezirea interesului pentru mediul natural, scolar, social.

Exercitii de identificare si exersare a formelor de salut, a formulelor de adresare corecta, a formulelor pentru exprimarea a trairilor, emotiilor, sentimentelor

Reproducerea diferentiata si exersarea miscarilor implicate in autoservire

Exercitii de imbracat/dezbracat cu verbalizarea pasilor

Exercitii pentru igiena personala, pentru auto-hranire etc cu verbalizarea pasilor (sau utilizarea limbajului mimico-gestual unde este cazul )

Exercitii pentru :

- antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reactiilor motrice;

Auto-control emotional si comportamental

-         controlul emotional in situatii noi, necunoscute

-         experimentarea si controlul sentimentelor de esec, de pierde, de frustrare

-         evitarea comportamentelor de auto-

CICLUL SECUNDAR

1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul ambiant.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareIntegrarea perceptiva a informatiilor receptate din mediul in care se afla copilul

Exercitii de operare cu stimulii senzoriali , cu obiecte din mediu etc

Exercitii de stimulare si integrare perceptiva.

Exercitii de organizare spatio temporala.

Exercitii de operare cu forme, culori, marimi, sunete, voci, mirosuri, gusturi, texturi, temperaturi etc

Exercitii de manipulare a obiectelor cu diverse forme, marimi, culori etc

Organizarea spatio-temporala Exercitii pentru :

Intuirea spatiului distinct de timp (aici- acolo, acum- apoi)

Exercitii de descriere, exercitii demonstrative

Formulare de raspunsuri adecvate la intrebari

Jocuri de rol.

Desfasurarea de actiuni independente in spatii mai largi (traseul casa –scoala in

curtea scolii ).Reproducerea planurilor de actiune pe o

tema dataExercitii de coordonare a operatiilor, actiunilor intr-o insiruire logica astfel incat sa conduca la desfasurarea unei activitati /la obtinerea unui produs.

2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea formarii unor comportamente independente.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareReactualizarea unor date, fapte si evenimente in functie de solicitari

Exercitii de analiza a miscarilor pe care le face

Exercitii de miscarea care solicita precizie, echilibru, aprecierea distantelor

Exercitii de redare din memorie a unor informatii, a unor actiuni

Efectuarea unor desene, scheme, din memorie

Intelegerea sirului logic din cadrul unei activitati situatii

Exercitii pentru reprezentarea mintala a actiunilor .Exercitii pentru stabilirea mintala a scopului, planului actiunii, activitatii

Rezolvarea de probleme (inclusiv Exercitii pentru a sti cum sa rezolve

cotidiene) probleme cotidiene, pentru a aplica cunostintele asimilate in situatii concrete de viata

3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru munca.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareDezvoltarea deprinderilor de a combina materiale si a folosi instrumente pentru realizarea unui produs .

Exercitii de miscare cu partile corpului propriu.

Exercitii coordonare dinamica generala

Exercitii de coordonare statica

Exercitii de coordonare oculo-manuala

Exersarea gesturilor manuale fundamentale.

Exercitii de diferentiere si folosire a obiectelor in functie de utilitatea lor.

Constientizarea operatiilor si actiunilor implicate in realizarea independenta a unor produse finite

Exercitii practice pentru derularea unor activitati; verbalizarea acestora

Exercitii practice pentru elaborarea unor produse; verbalizarea acestora

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatareStructurarea constiintei de sine Discutarea documentelor personale

jocuri de rol .Contientizarea si dezvoltarea unor conduite sociale adecvate .

Exercitii pentru comunicarea unor experiente personale, a unor evenimente.

Jocuri de rol pentru stimularea nevoii de

apartenenta la grup

Exercitii pentru formarea unui comportament imitativ pozitiv

Jocuri de rol pentru :

-         dezvoltarea unor relatii sociale, de exemplu atentia si toleranta fata de ceilalti, empatia, impartasirea sentimentelor, realizarea unui echilibru intre a asculta si a raspunde etc.

-         castigarea si mentinerea atentiei celor din jur, atunci cand copilul doreste sa ia parte la activitatile de grup

-         adoptarea si acceptarea unor roluri in grup

-         recunoasterea si acceptarea regulilor de grup

-         recunoasterea si respectarea unui scop comun in activitatile de grup, de exemplu atunci cand copiii pregatesc o serbare.

Discutii pe teme cum sunt :

-cultura

-gustul intre da si nu

-ce are valoare si ce nu are valoare

- ce modele (personale sau artistice sau fictive (personaje din literatura, filme

etc) trebuie sa urmez si ce nu trebuie sa urmez

-violenta – nonviolenta

-drogul , moarte alba

-comportamente problema:

- agresiune / automutilare

- moda si bunul gust

- comunicarea preferintelor si a optiunilor

-         alegerea activitatilor de timp liber

-         implicarea in organizarea acestor activitati

-         alegerea, evaluarea, interpretarea informatiilor din media.

Dezvoltarea unor scheme de conduita cu implicatii in autoservire.

Exercitii de imbracat /dezbracat

Exercitii pentru igiena personala, pentru auto-hranire etc

Exercitii de fixare a actiunilor prin verbalizare

Exercitii pentru :

-         derularea cotidiana a unor proceduri medicale

-         deprinderea unor reguli de actiune si comportament in grup

-         deprinderea unor activitati cotidiene

(pregatirea mesei, cumparaturile etc)

-         intelegerea modului de alimentatie dietetic, acolo unde este cazul

-         folosirea obiectelor casnice (aspirator, cuptor cu microunde etc)

Autoevaluarea unor conduite, activitati Exercitii de analiza a unor produse proprii sau ale celorlalti, a unor activitati

Exercitii de redare verbala, de descriere a impresiilor, concluziilor

Discutii in grup pe o tema data

CONTINUTURI

CICLU PRIMAR

I Organizarea perceptiv- motrica

-         folosirea vazului (fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor, urmarirea detaliilor)

-         folosirea auzului (ascultarea, raspunsul la un anumit sunet)

-         folosirea perceptiei tactile (recunoasterea texturilor, a grosimilor, a consistentei materialelor)

-         coordonarea perceptiva (vazul si auzul, tactul si gustul etc)

- Integrare senzoriala

- Insusire schema –corporala

- Orientare spatio-temporala

II Organizarea operational-cognitiva

-         explorarea si manipularea obiectelor, care il ajuta pe copil sa inteleaga si sa aplice ideea de permanenta a obiectului

-         recunoasterea, predictia si interpretarea unor scheme si modele de situatii cotidiene (succesiunea unor momente ale zilei, recunoasterea semnificatiei clopotelului in pauza etc.)

-         compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor si a imaginilor

III Comportament cognitiv

Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite

Adecvarea situationala a mesajului verbal

Intelegerea smnificatiei unor gesturi –actiuni

Exprimarea adecvata a unor trairi

Verbalizarea unor operatii ,actiuni

Elemente de prelexie /pregrafie

Elemente de lexie si grafie

Elemente de calcul elementar

Rezolvarea de probleme simple (inclusiv probleme cotidiene )

Operatii/ actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete

Operatii/ actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale

CONTINUTURI

CICLU SECUNDAR

I Organizarea perceptiv- motrica

-Integrare senzorial –perceptiva

-Organizare spatio-temporala

-Organizare schema corporala

-Rationament perceptiv

II Organizarea operational-cognitiva

- analiza si sinteza elementelor

-         predictia, anticiparea evenimentelor

-         rememorarea informatiilor sau a rezultatelor actiunilor

-         intelegerea cauzelor si efectului

-         realizarea conexiunilor intre obiecte, evenimente si rezultatele actiunilor

III Comportament cognitiv

Intelegerea relatiilor cauza –efect

Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite/citite

Intelegerea sirului logic din cadrul unor unor actiuni –evenimente

Redarea verbala a etapelor unor activitati –evenimente .

-Insusirea si automatizare achizitiilor fundamentale citit –scris –calcul

-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete

-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale

SUGESTII METODICE

Invatatorul –educator si profesorul educator trebuie sa utilizeze tehnicile de flexibilizare cognitiva pentru a valorifica la maxim potentialul de cunoastere al elevului D.S.P dar si valentele educatiei pentru valori, adevarate cai de deschidere catre valorile culturii nationale si universale catre mediul inconjurator natural, cultural si tehnologic, catre cunoasterea de catre elevi a valorilor care intemeiaza normele sociale, relatiile interpersonale si comportamentele sociale dezirabile

Cognitia combina mai multe procese mentale corelate: perceptia si reprezentarea, memoria, limbajul, gandirea si rationamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de baza este de a forma la copiii cu dizabilitati severe posibilitatea de a “sti

cum” sa reactioneze in situatii cotidiene de viata, dar si de a le imbogati sfera generala de informatii si cunostinte.

Activitatile educational terapeutice vor tine cont de achizitiile elevilor din programul de dimineata si vor avea menirea de a pune copilul sa le exerseze in contexte diferite initial cat mai familiale in cadrul unor teme ca de ex” Eu si familia mea” „ La cumparaturi cu colegii mei”etc. Consideram foarte important faptul de a organiza activitatile din cadrul temelor cu legatura intre ele in sensul ca dupa o activitate cum ar fi „Ne pregatim pentru teatru „ sa urmeze o alta precum „ Ne pregatim pentru circ” astfel incat elevul sa aiba prilejul sa foloseasca o serie de informatii din prima tema ( ca de exemplu ne cumparam bilete, ne pregatim masina etc), dar totodata sa poata face si diferentieri intre ceea ce vizionam la teatru si ceea ce vizionam la circ. Este foarte important ca operatiile , actiunile, activitatile desfasurate sa fie bine exersate inainte de a trece la operatii, actiuni, activitati noi astfel incat sa se obtina modificari durabile in plan cognitiv. La un anumit interval este indicat sa se desfasoare „activitati integratoare”in sensul ca elevul sa reia toate activitatile desfasurate anterior, la un alt nivel ca de exemplu: in cadrul unei teme precum „ La cumparaturi” elevii vor trebui sa stie sa foloseasca formule de adresare, sa descrie anumite produse, sa stie sa le faca reclama, sa stie sa citeasca o lista de marfuri, sa completeze chitante, sa completeze biletele cu preturi,sa calculeze banii, sa exerseze diverse gesturi, etc. In felul acesta avem certitudinea ca achizitiile scolare ale elevilor isi gasesc expresia in comportamente adecvate.care sa le permita adaptarea. In cadrul unei activitati de obicei este indicat sa se vizeze obiective operationale desprinse din toate obiectivele cadru.

Este necesar ca elevii sa – si foloseasca concomitent toate simturile, sa se urmareasca stimularea perceptiva, integrarea perceptiva, formarea rationamentului perceptiv verigi importante pentru trecerea spre cognitiv si logic. Este bine ca activitatile sa fie alese de asa natura incat sa antreneze din punct de vedere afectiv subiectii.

In continuare vom arata cum se poate raporta invatatorul educator si profesorul educator la diversele discipline din programul diminetii pentru a –si eficientiza munca si a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative si lasa loc fiecarui cadru didactic sa-si organizeze cat mai creativ munca.

Matematica. Continutul invatarii sa vizeze fapte si circumstante (situatii) care au semnificatie in viata cotidiana. De exemplu : sa compare cantitatile folosind masuri si greutati, sa stie sa foloseasca banii si sa-si organizeze timpul .

In activitatile cotidiene, practice de viata sa invete sa compare, sa clasifice, sa adune, sa scada, sa inmulteasca, sa imparta. Sa achizitioneze deprinderi aritmetice prin manipularea cantitatilor si numerelor in mod gradual, dezvoltand intelegerea onor relatii si algoritmi de calcul elementar. Educatorul sa selecteze procedeele si alte metode de invatare care sa structureze perceptivitatea vizuala si capacitatile tactil - kinestezice. Activitatile educatorului sa fie adaptate nivelului individual si de varsta al elevului (clasei de elevi) sub raportul intelegerii limbajului si intelegerii acestuia (acestora).

Geometrie. Activitatile educatorului trebuie sa se axeze pe perceptia mediului inconjurator pentru dezvoltarea capacitatilor de diferentiere si orientare spatiala (de exemplu, recunoasterea figurilor si formelor geometrice) si sa urmareasca la elevul cu C.E.S formarea abilitatilor in detectarea relatiilor spatiale, a distantelor. De asemenea trebuie sa intareasca prin activitatile de cunoastere formarea si dezvoltarea unor abilitati practice de masurare si de calculare a lungimilor si suprafetelor de diverse forme geometrice (in clasa, curtea scolii, gradina etc).

Stiintele naturii

Biologie

Este extrem de utila pentru copiii cu dizabilitati severe cunoasterea plantelor,

a mediului in care se dezvolta ele, a ciclului lor de viata, a modului lor de ingrijire. Nu trebuie uitat ca multi dintre copii pot invata relativ usor sa lucreze in domeniul horticulturii.

Varietatea plantelor si animalelor, explorarea lor, ii ajuta pe copii sa constientizeze diferentele dintre aspectele lumii inconjuratoare, sa recunoasca similaritati, sa poata grupa sau clasifica.

Educatorul trebuie sa aiba in vedere ca un obiectiv important in activitatile de cunoastere este sa dezvolte la elevul cu C.E.S relatii emotionale adecvate cu privire la plante si animale sa-l invete sa respecte orice inseamna viata. Se va insista si pe rolul acestora in viata lor. Astfel ca elevii vor fi antrenati in ingrijirea plantelor din clasa si curtea scolii in organizarea „ coltului viu”.

Anatomia si fiziologia omului Se va urmari cunoasterea partilor corpului si a functiilor principalelor organe si in special a regulilor de igiena corporala pentru prevenirea imbolnavirilor.

Fizico – chimice

Cunostintele si intelegerea obiectelor si a materiei incepe de la explorarea

acestora cu ajutorul simturilor. Copilul va putea astfel sa sorteze si sa clasifice materialele sau obiectele, sa recunoasca asemanarile si deosebirile dintre ele, sa le numeasca, sa descrie proprietatile lor caracteristice.

Copiii trrebuie sa pusi in situatia de a experimenta schimbarile pe care materialele le pot suferi: de forma, volum, stare (ex. inghetarea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea zaharului in apa etc.). Trebuie sa inteleaga diferentele dintre schimbarile reversibile si ireversibile ale materiei.

Majoritatea copiilor cu dizabilitati severe pot intelege fenomene fizice simple (rolul electricitatii, al magnetismului, fenomenele meteorologice). Ei trebuie sa fie capabili sa anticipe si sa isi organizeze actiunile in functie de derularea unor

astfel de fenomene. Copiilor li se vor explica notiuni simple legate de lumina si intuneric, de particularitatile pamantului, ale soarelui, ale altor corpuri ceresti.

Educatorul trebuie sa prezinte clar anumite fenomene fizice (exemplu: transformarile fizice ale apei) si fenomene chimice (exemplu: observarea rolului oxigenului in mentinerea arderii) insistand pe aspecte de poluare a mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De asemenea trebuie familiarizat cu o serie de cunostinte cu privire la curentul electric, cu privire la pericolele pe care le implica si la modalitatile de prevenire a unor fenomene nedorite.

Se vor intreprinde activitati care sa sublinieze importanta unor substante chimice precum sarea de bucatarie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc.

Geografie Educatorul trebuie sa creeze situatii de explorare a mediului geografic apropiat (plimbari in cartier etc) si sa descrie elementele cu semnificatie geografic intalnite (atat fizice cit si economice). Sa utilizeze jocuri de orientare pe harta si sa imagineze localizari geografice care sa fie reprezentate prin simbolurile geografice adecvate.

Istorie Educatorul trebuie sa-l familiarizeze pe elevul cu D.M cu conditiile si modul de viata ale oamenilor in diferite epoci istorice astfel incat acesta sa sesizeze evolutia istorica sub aspect social, economic, politic, cultural, stiintifico-tehnic etc sa o raporteze la epoca actuala. Se pot realiza prin jocuri de rol, prin vizionarea unor piese de teatru.

Educatie civica Educatorul trebuie sa organizeze vizitarea unor institutii publice (Posta, Primarie, C.E.C etc) si sa puna elevii in situatii specifice in care acestia sa exerseze comportamente sociale adecvate (cum sunt : intocmirea unei cereri, completarea unei scrisori recomandate).

Educatie religioasa Educatorul trebuie sa valorifice cunostintele de religie prin organizarea unor serbari in care elevii sa cante, sa recite, sa spuna rugaciuni etc. Sentimentele religioase sa fie racordate la educatia morala si la adoptarea de catre elevi a unor comportamente de respect si toleranta fata de cei din jur.

Tehnologii Este indicat ca educatorul sa organizeze vizitarea unor ateliere, intreprinderi etc pentru ca elevii sa ia contact direct cu specificul meseriilor pentru care vor opta la terminarea scolii. Se va pune accent pe indeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au vazut in atelierele respective.Totodata este foarte important sa se desfasoare activitati practic-aplicative.

EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE APLICATIVE

1 Corpul uman

2 Familia

3 Scoala

4 Orasul

5 Tara noastra

6 Reguli de circulatie

7 Reguli igienico sanitare

8 Reguli de comportare civilizata

9 Meserii unelte

10 Evenimente festive

11 Excursii, vizionari de spectacole

12 Formulare cu destinatie oficiala

13 Povestiri, poezii

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/STIMULARE-COGNITIVA34464.php

Nu exista persoana care sa nu isi doreasca sa fie mai creativa, mai sensibila, mai productiva, sa exceleze in tot ceea

ce face, insa din cauza haosului si a stresului de zi cu zi, este foarte greu de atins intregul potential de activitate al

creierului. Doar adoptand un stil de viata sanatos, imbinand medicatia cu exercitiile fizice si alimentatia sanatoasa,

vom descoperi mai multe moduri prin care ne putem stimula activitatea creierului.

1. Generalitati

2. Mediul inconjurator

3. Exercitii fizice si mentale

4. Dieta

5. Somnul

6. Socializarea

7. Invatatul

8. Obiceiurile

9. Provocarile

10. Vitaminele

11. Stilul de viata

Mediul inconjurator

Patrunderea in mediul inconjurator se face cu toate simturile, pentru ca persoana sa devina un

bun ascultator si sa observa toate detaliile si frumusetile naturii.

1. Ascultarea - devenind un bun ascultator veti reusi sa identificati toate subtilitatile care

definesc personalitatea cuiva sau care contribuie la solutionarea unei probleme. Persoana va

deveni mai constienta pe mediul in care traieste si de tendintele naturale de evolutie.

2. Pauza - pentru a preveni epuizarea este indicat sa plecati cu cateva ore mai devreme de la

serviciu sau sa va luati cateva zile libere pentru a va relaxa si pentru a va recapata linistea

interioara.

3. Vizualizarea ghidata - aceasta tehnica de medicatie ghidata ajuta mintea sa faca conexiuni

intre sentimentele si experientele, care aparent nu au nicio legatura.

4. Aerul curat - improspatarea aerului imbunatateste starea de spirit si puterea de concentrare a

creierului.

5. Internetul - navigarea pe internet implica persoana mental si fizic pe masura accesarii unui

numar tot mai mare de pagini online.

6. Plimbarile de cunoastere - cunoasteti-va cartierul intr-o noua maniere, astfel, mergeti la

plimbare si incercati sa observati mirosurile, zgomotele, textele existente pe peretii blocurilor

etc.

7. Identificarea "orei de varf" a creierului - potrivit, studiilor persoanele in varsta gandesc mai

bine dimineata, in timp ce persoanele tinere se concentreaza mai bine dupa-amiaza.

8. Parfum natural - aromele naturale, cum ar fi de santal, cresc fluxul sanguin de la nivelul

creierului.

9. Conectati noile amintiri/experiente la evenimente, senzatii sau amintiri mai vechi -

realizarea conexiunilor intre noile amintiri si lucrurile pe care creierul deja le cunoaste ajuta la

stimularea permanenta a memoriei.

10. Ascultati muzica clasica - potrivit studiilor, persoanele care asculta frecvent muzica clasica

reusesc sa faca mult mai repede conexiuni complexe.

11. Evitarea neurotoxicelor - poluantii, aditivii alimentari si alte substante chimice incetinesc

activitatea neuronala.

12. Trucuri anti-stres - stresul afecteaza memoria de scurta durata, motiv pentru care tot timpul

trebuie sa aplicam trucuri care ajuta la ameliorarea stresului.

13. Observatia - la finalul zilei, persoana trebuie sa treaca in revista ce a observat in ziua

respectiva (noul parfum al unui coleg, culoarea camasii pe care o purta directorul etc.) - lucruri

marunte care stimuleaza memoria.

Exercitii fizice si mentale

De fapt, aceste exercitii sunt trucuri care ajuta la mentinerea sanatatii mintii.

14. Desenul - stimuleaza functionarea creierului din emisfera dreapta, zona rar folosita pentru

realizarea activitatilor curente.

15. Jurnalul - tehnica utilizata de Leonardo da Vinci ajuta la patrunderea in propriul

subconstient, ajutandu-va sa va cunoasteti mai bine.

16. Vocea interioara - acest exercitiu ajuta la imbunatatirea intuitiei. Astfel, pentru aceeasi

problema se identifica 3 solutii, dupa o evaluare atenta a acestora, este pusa in practica cea mai

buna solutie, aleasa bineinteles, prin intermediul intuitiei.

17. Jucati "acest lucru sau acela" - reusita acestui joc se numeste intuitie. Astfel, trebuie sa

identificati munti, orase, tari etc. avand in fata o simpla fotografie, si o intrebare "este oras sau

tara?" sau "este munte sau plaja?", in functie de modulul jocului.

18. Sedinte de automasaj - acest exercitiu de acupresura stimuleaza activitatea creierului, deci,

implicit memoria, atentia, concentrarea etc.

19. Aerobicul - contribuie la buna oxigenare a sangelui si creste fluxul sanguin de la nivelul

creierului, conducand la o relaxare neuronala.

20. Jucati "Rosu sau verde" - este un test care se bazeaza pe spontaneitate si intuitie. Culoarea

rosu se asociaza cu nu/fals/stop iar culoarea verde cu da/adevarat/treci, dupa care primiti o

intrebare la care trebuie sa raspundeti cu rosu sau verde.

21. Dansul - contribuie la imbunatatirea conditiei fizice, oferind noi provocari creierului.

22. Puzzle-urile - toate tipurile de puzzle ajuta la stimularea activitatii creierului.

23. Neurobica - exercitii fizice realizate numai cu ajutorul simturilor, ca de exemplu: imbracatul

pe intuneric.

24. Crearea povestilor - ganditi-va la o poveste pe care o veti spune prietenilor, in care sa existe

un fir epic, glume si alte detalii.

25. Teste grila de cultura generala - contribuie la imbunatatirea culturii generale prin

acumularea zilnica de noi informatii.

26. Sudoku - este unul dintre cele mai solicitante exercitii pentru stimularea creierului.

Dieta

Exista alimente care contribuie la stimularea activitatii neuronale, iar consumarea regulata a

acestora ajuta la o mai buna functionare cerebrala.

27. Afinele - datorita continutului ridicat de antioxidanti, afinele stimuleaza dezvoltarea

celulelor.

28. Varza rosie - contine polifenoli, care imbunatatesc functionarea neuronala si scad riscul

aparitiei accidentului vascular cerebral si a bolii Alzheimer.

29. Legumele crucifere - aceasta grupa de legume cuprinde: varza, conopida, broccoli, varza de

bruxelles. Potrivit studiilor, consumul acestor legume impiedica declinul cognitiv cu pana la

40%.

30. Migdalele - contin fenilalanina, care stimuleaza producerea de dopamina, adrenalina si

noradrenalina.

31. Alunele de padure - contin proteine, acizi grasi omega-3 si ajuta la ameliorarea depresiei si

insomniei.

32. Somonul - contine acizi grasi omega-3 care ofera beneficii pentru buna functionare a

creierului.

33. Iaurtul - contine tirozina care imbunatateste atentia si durata de reactionare a creierului.

34. Ceaiul verde - stimuleaza productia de dopamina si conexiunile interneuronale.

35. Asparagus - o cana de asparagus contine 70% din necesarul zilnic de acid folic, una dintre

cele mai importantevitamine care stimuleaza memoria.

36. Capsunile - sunt bogate in antioxidanti care imbunatatesc capacitatea celulelor de a transmite

mesaje la creier.

37. Ouale - contin proteine si coline, care imbunatatesc memoria;

38. Cimbrul - potrivit studiilor, cimbrul imbunatateste activitatea neuronala chiar si in cazul

persoanelor in varsta.

39. Rosiile - ofera creierului carotenoizi valorosi care il ajuta sa se mentina tanar;

40. Alimentatie fara carbohidrati - alimentele bogate in carbohidrati conduc la instalarea

oboselii, mai ales daca sunt si alimente care contin zahar alb.

41. Alimentatia regulata - potrivit studiilor, creierul persoanelor care sufera de anorexie este

preocupat de perfectionare si detalii si nu de creativitate si impulsivitate.

42. Cofeina - aceasta ajuta la mentinerea temporara a starii de alerta si previne aparitia declinului

cognitiv.

Somnul

Somnul este important deoarece asigura necesarul de energie pentru realizarea activitatilor

zilnice si stimuleaza performanta cerebrala.

43. Trezirea dis-de-dimineata - "ziua buna de dimineata se cunoaste", astfel, treziti-va devreme

pentru a avea timp sa va pregatiti in tihna, fara graba.

44. Atipitul - numai 6 minute daca reusiti sa atipiti, creierul se va simti revigorat, iar memoria va

fi stimulata!

45. Somnul profund - dormiti atat cat este nevoie, pentru ca somnul dvs. sa atinga etapa REM

cand un sfert din creier trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei stimulate de

simturile noastre. Astfel, se ajunge la conexiuni si visare.

46. Respectarea programului de somn - un program regulat de somn va ajuta sa adormiti mai

repede si sa va treziti mai usor, si bineinteles, odihniti.

47. Culcati-va devreme - potrivit studiilor, somnul dinainte de ora 24:00 este mult mai odihnitor

si mai benefic creierului, decat cel de dimineata.

Socializarea

Stiati ca socializarea, petrecerea timpului in compania prietenilor, influenteaza starea de spirit si

activitatea creierului? Va prezentam cateva activitati sociale cu impact asupra sanatatii creierului.

48. Voluntariatul - reduce stresul, va ajuta sa legati noi prietenii si sa invatati lucruri noi;

49. Organizarea petrecerilor - in astfel de situatii creierul se concentreaza pe un nou tip de

detalii, si persoana in sine se va bucura de interactiunea sociala.

50. Impartasiti experientele - creierul este ajutat sa realizeze noi conexiuni prin repovestirea

anumitor intamplari prietenilor.

51. Petrecerea timpului liber in compania prietenilor - relatiile si activitatile sociale

imbunatatesc functia cognitiva si diminueaza stresul.

52. Aderati la un grup de discutii - aceste grupuri satisfac nevoia de socializare si ajuta orice

persoana sa vada lucrurile dintr-o noua perspectiva.

53. Inscrieti-va la cursuri cu prietenii - invatatul in echipa imbunatateste functia cognitiva a

creierului, prin repetarea in grup a lucrurilor invatate.

54. Interactiunea cu alte persoane - nu fiti sociabili doar cu cunoscutii, creierul dumneavoastra

va avea numai beneficii si atunci cand interactionati si cu alte persoane, de exemplu: puteti saluta

atat vecinii, cat si strainii.

Invatatul

Persoanele care invata constant ceva nou prezinta un risc mai scazut ca odata cu inaintarea in

varsta sa sufere de tulburari de memorie, sau de alte afectiuni degenerative.

55. Inscrieti-va la noi cursuri - explorati domenii noi pentru a va pune creierul in fata unor noi

provocari, de exemplu: practicati gandirea critica.

56. Memorati poezii - memorati o poezie in fiecare zi, iar seara spuneti-o unei alte persoane;

57. Lectura - cititul stimuleaza functia cognitiva si, totodata, dezvolta intuitia.

58. Invatati versurile melodiilor preferate - stimuleaza memoria.

59. Metoda brainstorming - aceasta metoda stimuleaza creativitatea. Principiul desfasurarii

acestei metode este: cantitatea genereaza calitatea.

60. Echilibrul cunoasterii - analizarea excesiva a unui subiect conduce la inhibarea creativitatii,

deci din cand in cand o pauza este bine venita.

61. Limitarea statului in fata televizorului - desi exista si programe educationale la televizor,

potrivit studiilor omul invata mai bine si mai repede daca se implica activ intr-o activitate;

62. Scrieti! - chiar daca nu sunteti scriitori, pentru stimularea creativitatii este indicat ca in

fiecare zi sa asterneti pe hartie cateva idei.

63. Aplicarea - puneti in practica toate abilitatile nou dobandite, pentru ca, creierul dvs. sa se

obisnuiasca cu noile strategii si moduri de a gandi.

64. Alegerea lecturilor - pentru a pune creierul in fata unei noi provocari sunt recomandate

revistele despre stiinta sau despre calatorii, in detrimentul romanelor politiste.

65. Experimentati cat mai mult posibil - chiar daca va ganditi ca este o idee nechibzuita pentru

solutionarea problemei, experimentarea ajuta la mentinerea creativitatii.

66. Notitele - persoanele care iau notite isi amintesc usor informatiile acumulate deoarece

asociaza evenimentele si subiectele din timpul cursului cu subiectul in sine.

67. Intrebati! - puneti intrebari ori de cate ori nu intelegeti ceva, aceasta activitate va antreneaza

in discutie si va ajuta sa va amintiti mai usor subiectele in jurul carora s-au purtat discutiile.

Obiceiurile

Va prezentam cateva obiceiuri care ajuta la imbunatatirea activitatii creierului.

68. Respirati profund - ajuta ca oxigenearea fluxului sanguin, care implicit, ajunge la creier.

69. Meditatia - va ajuta sa va eliberati de alte ganduri, si va invata cum sa va conectati asupra

prezentului, pe care il traiti.

70. Utilizarea degetelor - folosirea degetelor conduce la stimularea creierului, astfel, se

recomanda utilizarea pixului pentru a scrie, in locul calculatorului, sau rasucirea stiloului intre

degete.

71. Igiena orala - sanatatea orala precara conduce la aparitia declinului cognitiv.

72. Lista - conceperea listelor ajuta la realizarea de conexiuni dar si la analizarea sarcinilor atat

vizual, cat si prin folosirea memoriei.

73. Varietatea - spuneti NU rutinei deoarece nu este benefica creierului; astfel, diversitatea este

cuvantul de ordine si se impune in alegerea: alimentatiei, filmelor, locurile pentru petrecerea

timpului liber etc.

74. Renuntati la fumat - nicotina reduce capacitatea de functionare a creierului prin

restrictionarea fluxului de sange care ajunge la creier.

75. Limitati consumul de alcool - alcoolul afecteaza sanatatea mentala pe termen scurt, si

totodata, consumul frecvent de alcool conduce la declinul cognitiv pe termen lung.

76. Incredere in sine - intuitia si puterea naturala a creierului sunt stimulate numai prin

increderea in instinctele proprii.

77. Scrierea - numai simpla notare a faptelor, evenimentelor, cursurilor ajuta la memorarea lor.

78. Jurnalul - tinerea unui jurnal inseamna asigurarea unor noi conexiuni la sfarsitul zilei.

79. Traducerile - daca vorbiti o alta limba sau pur si simplu incercati sa invatati o alta limba,

incercati sa traduceti conversatii, scene de la televizor sau din filme.

Provocarile

Stimulati activitatea cerebrala prin aflarea limitelor creierului.

80. "Foloseste cealalta mana" - acest exercitiu se potriveste cu zicala romaneasca "te scarpini

la urechea stanga, cu mana dreapta". Deci, fortati creierul sa se concentreze asupra unei activitati

care de regula este realizata in mod involuntar.

81. Calatoriile - acestea inseamna pentru creier noi provocari, noi experiente, peisaje, sunete etc.

82. Jucati scrabble - acest joc determina creierul sa faca multiple conexiuni si sa gaseasca cele

mai eficiente solutii in cazul anumitor provocari.

83. Amintire-Reamintire - prin aducerea aminte a unor fapte, detalii importante sau conversatii

din ultimile zile, creierul este stimulat si activitatea neuronala imbunatatita.

84. Drumul spre serviciu/scoala - schimbarea traseului inseamna evitarea unei rutine, ceea ce

contribuie la cresterea activitatii neuronale.

85. Extra responsabilitati - asumarea unei responsabilitati in plus inseamna o noua provocare

pentru creier, astfel, nu desemnati toate sarcinile subordonatilor!

86. Memorarea numerelor de telefon - creierul va fi angajat intr-un efort intens cand incercati

sa va amintiti un numar de telefon.

87. Reamenajarea mobilei din casa - este uimitor cat de mult creierul se poate obisnui cu un

anumit mediu, dar daca totul este rearanjat acesta va trai o noua experienta odata cu intrarea in

fiecare incapere.

88. Realizarea aleatorie a sarcinilor - evitati rutina prin indeplinirea aleatorie a sarcinilor.

89. Intervievarea - intrebarile legate de locul de munca sau relatii ajuta la improspatarea

informatiilor si stimuleaza procesul de invatare.

90. Implicare fizica si mintala - creierul se implica mai mult intr-o activitate fizica atunci cand

este combinata cu o activitate mintala, si invers; ca de exemplu: rasucicea unui creion in timp ce

cititi.

91. Teste - rezolvarea testelor din diferite domenii contribuie la descoperirea punctelor slabe si la

gasirea solutiilor pentru imbunatatirea acestora.

92. Noile mijloace de comunicare - utilizati noile mijloace de comunicare pentru a interactiona;

de exemplu, daca o persoana este obisnuita sa vorbeasca la telefon cu clientii sai, poate incerca

sa foloseasca posta electronica pentru a dobandi o noua experienta.

93. Memorarea numelor proprii - se merge pe acelasi princiu ca memorarea numerelor de

telefon, astfel, se recomanda ca la fiecare petrecere sau eveniment social sa incercati sa retineti

numele tuturor invitatilor.

Vitaminele

Creierul, ca si alte organe ale corpului, are nevoie de vitamine pentru mentinerea sanatati si

imbunatatierea activitatii.

94. Vitamina E - o cantitate suficienta de vitamina E in organism ajuta la prevenirea bolii

Alzheimer.

95. Complexul de vitamine B - previne degenerarea neuronala la persoanele varstnice.

Stilul de viata

Un stil de viata sanatos mentine mintea ascutita la orice varsta!

96. Mentinerea sanatatii - consumul ridicat de grasimi saturate sau diabetul zaharat de tip 2

afecteaza sanatatea creierului.

97. Mentinerea unui nivel optim de energie - exercitiile fizice si dieta sanatoasa asigura

persoanelor nivelul necesar de energie pentru indeplinirea activitatilor cotidiene.

98. Sanatatea inimii - alimentele recomandate pentru mentinerea sanatatii inimii si activitatile

fizice sunt, de asemenea, utile pentru mentinerea sanatatii creierului.

99. Remediile naturiste - pentru a evita aparitia efectelor secundare provocate de anumite

remedii naturiste se recomanda consultul medical!

100. Protectie in timpul exercitiilor fizice - de exemplu, daca obisnuiti sa mergeti cu bicicleta

se recomanda utilizarea unei casti de protectie, deoarece fiecare comotie suferita creste riscul de

dementa.

http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/100-moduri-prin-care-putem-stimula-

activitatea-creierului_6209