STEMA CU PISANIE DE PE TURNUL CLOPOTNITÄ AL MÄNÄSTIRII TREI IERARHI DIN IAÇI

ALEXANDRU ANDRONIC

Complexul arhitectural al mànàstirii Trei Ierarhi din Ia$i a constituit totdeauna, $i chiar indatà dupà construire, obiectul admiratiei tuturor.

Astfel, in 1640, deci la un an dupà inàtyarea acestui splendid monument, càlàtorul polon Taszycki, secretarul soliei lui Wojciech Miastkowski, descriind mànàstirea arata cà biserica este mai frumoasà decit intregul ansamblu, asupra càruia dà unele detalii, precizind cà in jurul bisericii este un zid de càràmidà, iar «poarta este ìnaltà, frumos lucrata ?i acoperità cu Jigle. Aceastà poartà -— este vorba de turnul clopotni^à — are un ceasornic fi sub ceasornic sint citeva clopote mari la mare inànime, càci, ca sà ajungi acolo, trebuie sà urei 280 trepte in spirala* 1.

Acelasi turn 1-a impresionat ?i pe Marcus Bandinus care scria in 1647 cà este màre^, are formà pàtratà, clopote ?i ceasornic2.

De asemenea, Paul de Alep, unul din cei mai instrui^i càlàtori din Orient la acea vreme, ne relateazà in 1653 cà mànàstirea Trei Ierarhi avea infà^isarea unei cetani, cu zid de piatrà inconjuràtor $i cu clopotni^à deasupra por^ii de intrare3.

Turnul clopotni^à se aflà pe latura de ràsàrit a incintei mànàstirii. Construirea lui a inceput, aja cum ne aratà pisania, in aprilie 1638.

Stema cu pisanie de pe turnul clopotni^à fusese probabil zidità la intrare, deasupra porgli, dupà cum era obiceiul a$ezarii unor asemenea inscrip^ii incà de pe vremea lui $tefan cel Mare4.

Piatra cu inscrip^ia este singura piesà originala ràmasà de la acest turn, care a fost dàriinat la sfirsitul secolului trecut. Din inscrip^iile grecejti pe care le-a citit ?i tradus Melchi- sedec aflàm cà turnul fusese rezidit din temelie dupà cutremurul din octombrie 18025. Refàcut la inceputul secolului al XlX-lea, turnul de la Trei Ierarhi n-a mai pàstrat forma sa originala din secolul al XVII-lea. Cu prilejul rezidirii, pisania din vremea lui Vasile Lupu a fost mutatà din locul sàu iniziai $i pusà pe latura din interiorul mànàstirii. Aici ea a fost vàzutà de pic- torul Rey in 1845, de la care ne-a ràmas o stampà, infa^ind curtea mànàstirii Trei Ierarhi (fig. 1). Mai tirziu, Melchisedec, culegtnd inscrip^iile de la vechile biserici din Moldova, a fàcut constatàri pre^ioase referitoare la pisania depe turnul de la Trei Ierarhi. Astfel, aràtind cà Vasile Lupu a construit o datà cu biserica Trei Ierarhi ?i clopotni^a de la intrare, Melchisedec S?i sprijinea afirmafia pe constatarea cà «aceasta se vede din inscrip^ia ce este pe turn, pe partea dinàuntru a mànàstirii» 6.

1 P. P. P a n a i t e s c u , Càlàtori poloni in Tarile Romàne, Bucureçti, 1930, p. 48.* Codex Bandinus, Ed. V . A . Urechia, Analele Academiei Romàne, Mtm. Sec$. 1st., Seria II, t. X V I , p. 257.8 Voyage du Patriarch M acaire d'Antioche, Text arabe et traduction française par Basile Radu, I I , Paris, 1922,

p. 182.4 Vezi pisania de pe turnul de la mànàstirea Putna (G. Balç, Bisericile f i mànàstirile moldovenefti din veacurilc

al X V II-lea f i al X V III -lea , Bucureçti, 1933, p. 371, fig. 582 — 583).6 M e l c h i s e d e c , N otife istorice f i arheologice adunate de pe la 48 mànàstiri f i biserici antice din Moldova,

Bucureçti, 1885, p. 1 7 0 -1 7 1 .• op. cit., p . 170.

256 ALEXANDRU ANDRONIC

Aja cum rezultà din actele vremii J, turnul clopotni^à mai pàstra pisania din anul 1638 Inainte de 1 aprilie 1882, data cind au inceput lucràrile de restaurare la biserica fi mànàstirea Trei Ierarhi.

Dupà dàrimarea turnului, piatra cu pisanie a ramas in incinta mànàstirii Trei Ierarhi, desigur cu scopul de a fi expusà in muzeul prevàzut a se organiza In sala «gotica», care urma sa fie restaurata 2.

In preajma celai de al doilea ràzboi mondial piatra cu pisanie a fost adusa la Muzeul Etnografie din Iafi cu sediul in Palatili Cuza, actualmente Muzeul Unirii din lafi. In anul 1957 ea a intrat in posesia Muzeului de Istorie a Moldovei cu sediul in Palatul culturii din Iafi. In anul 1962 piatra cu pisanie a fost restituita bisericii Trei Ierarhi fi se aflà actualmente in muzeul din sala goticà, recent restaurata.

Piatra cu inscrip^ie, un pàtrulater de calcar cu dimensiunile de 1,35 x 1,25 X 0,25m, repre- zintà stema dezvoltatà a Moldovei, avind capul de bour conturat de la stinga spre dreapta cu o coroanà princiarà deasupra fi o stea in fase col^uri intre coarnele aproape impreunate. Bourul are urechile ufor ridicate, ochii oblici, gura intredeschisà si limba scoasà pu^in afarà. Din gitul bourului se desprind douà lujere, care sprijinà pe pàr^ile laterale soarele fi craiui nou umanizate, avind in fa£à cite o frunzS pornità din lujer. Lujerul din dreapta separa douà rozete ajurate, una aflatà in dreapta capului bourului, lingà botul lui, iar alta sub gitul bou­rului. Apoi lujerul se ramifica, o ramurà pornind in sus spre soare, iar alta in jos, terminata cu douà frunze. Sub gitul bourului se aflà o cruce dreaptà intr-un chenar rotunjit la partea superioarà. La baza crucii se vàd douà pálmete, reprezentind, dupà toate probabilità^ile, frunze de busuioc. : ;

Stema este incadratà de un evadrilob simetric pe fiecare laturà a patrulaterului pietrei. Pe banda latà de 13 cm se aflà sàpatà inscripta. Literele, in relief, de dimensiunile 8,5 cm, sint sàpate uniform.

In colorile patrulaterului, ràmase libere prin incadrarea stemei in evadrilob, se aflà patru zgripfori, care, sprijinà stema. Zgrip^orii din partea de sus a stemei au limba scoasà mult in afarà fi coada intoarsà pe spate. Cedaci doi, din partea de jos, au de asemeni limba scoasà mult in afarà, fi coada mult mai lungà, adusà pe spate fi ràsucità pe sub picioarele de din- apoi (fig. 2).

Redàm mai jos inscriptia, care se citefte astfel :

+H c (v c ) X'p (h c t o c ) h (’i) k (a )3/. Bf/uroMíCTHlRviH h y(pHCT)yrtwKHKKiM r(< jc )n («)- A (h) iik iiw KdenTe KOSKoAd s (o) jk ìw m (h ) a (o) c t ì ‘io r (o c )n (o )A (d )p h 3 ìa\ah A Io a A j k c - kom h r(o)en(o)>Kd í (ro ) 0 é w a ( w ) cTì h k ,k 3awsaé u ro c(iv)nd i ( r o ) Hwdtid koé- KOAd HdM/ft CTv3AdTH CÍM KAOilOTHHH<ft < K > a ( é) t x 3 p A \ S (A\H)f(H)ud d(l(p!IA) K

+ ISU S H RIST O S ÍN V IN G E. BIN E C IN ST ITO R U L ? I D E H R IST O S IU B ITO R U L DOMN IO VA- SILIE VQXEVOD CU M ILA LUI DUM NEZEU DOMN A L T A R I! M OLDOVEI §1 DOAMNA LUI XEODOSIA §1 CU IU B IT U L LU I FIU IOAN V O IE V O D AM IN CEPUT A Z ID I ACEA STA CLOPOTNIJÀ ÍN AN U L 7146 (16.18)l u n a A p r i l i e 20 (fig. 3).

Lectura propusà de noi impune urmàtoarele precizàri :1. Lectura initialà a lui Melehisedec, reluatà apoi de Al. Lapedatu4 fi de N. Iorga5

iar mai tirziu numai in traducere romàneascà de Al. Lapedatu6, N.A. Bogdan7, G. Bals8 fi N. Grigoraf®, nu este corectà la descifirarea datei de zi. Astfel, data de zi nu poate fi citità 16, deoarece in inscrip^ie nu existà literele Si, ci este prezentà litera K, adicà cifra 20. De altfel

1 N. G r i g o r a f , Biserica Trei Ierarhi d in Ia?i, Ia$i, 1962, p. 107 — 108.3 Ibidem, p. 108. __3 Pentrti transcrierea textului slavon au fost folosite parantezele obi§nuite, cìnd s-a intregit téxtuì, parantezele

drepte, cind textul a prezentat lipsuri din cauza deterioràrilor, §i parantezele unghiulare pentru ceea ce lipsefte in ins- crip^ie.

4 A l . L a p e d a t u , Citeva cuvinte asupra bisericilor Sfintuì Nicolae domnesc §i Trei Ierarhi d in la si, Bucuresti,1904, p. 32.

6 N. I o r g a , Inscriptii si insemnàri din bisericile Ia?ului, Bucuresti, 1907, p. 37— 38; i d e m , Inscripta din bisericile Romàniei, voi. II, Bucure§ti, 1908, p. 150 unde publicà inscripta dupà fascimilul din lucrarea lui N . A , Bogdan, Ora$ul Ia$i ed.I, Ia?i 1904, p. 100.

6 A 1. L a p e d a t u , Biserica Trei Ierarhi din Ia§i, in Monumentele noastre istorice, Bucuresti, 1914, p. 2567 N. A . B o g d a n , Ora$ul lo fi , Ed. I ll-a , Ia?i, 1913, p. 2O4.• G. B a l ? , op. cit., p. 355.* N. G r i g o r a 5, op. cit., p. 16.

Fig. 1—Biserica ?i turnul clopotni^a de la Trei Ierarhi dupa stampa lui Rey din 1845 (deasupra semnului X, locul unde s-a aflat pisania dupa refacerea turnului).

Fig. 2 — Pisania de pe turnul clopotnitä de la Trei lerarhi (Foto).

STEMA CU PI SANIE DE LA TREI IERARHI 257

aceeafi literà se gàsefte In cuprinsul inscriptiei de mai sus in cuvintele : moaaìrckoh fi ka«ii>thhh*, nemaiexistind nici o indoialà asupra lecturii noastre.

Recent N. Grigoraf a incercat sa dea o lectura cit mai corectà a inscriptiei, fàcind totodatà men^iunea justà, cà „diferitele transcrieri fi traduceri ale acestei inscriptii“ au determinai o nouà cercetare a acesteia, ceea ce s-a fi realizat cu concursul a trei colegi de la Institutul de istorie si arheologie din Iafi.

Din pacate, fi de data aceasta s-au strecurat unele erori In editarea textului slavon al pisaniei, credem noi, fi din cauza unor grefeli de tipar1.

2. Melchisedec, neputind descifra textul inscriptiei imediat dupà numele lui loan, fiul lui Vasile Lupu, a intregit lectura cu o formulà intilnità in generai in inscriptii fi anume : E<Mr»sOAH h ck3,\a adicà ,,am binevoit fi am zidit". Textul In forma aceasta a fost preluat de ceilal^i cercetàtori care au republicat inscriptia.

3. De asemenea, Melchisedec a citit grefit numele lui loan, fiul lui Vasile Lupu, transcriin- du-1 hoh a .

In felul acesta, pe baza lecturii corecte a intregului text al pisaniei din 20 aprilie 1638 de pe turnul clopotnità de la Trei Ierarhi din Iafi se poate afirma cà la aceastà mànàstire mefterii constructor! au Iucrat concomitent la inàl^area intregului complex arhitectural, dindu-i o infà- tisare mareará de cetate in mijlocul orafului feudal.

Stema cu pisanie de la Trei Ierarhi reprezintà o operà artistica de seamà, fàcind parte integrantà din seria crea^iilor sculpturale din secolul al XVII-lea specifice Moldovei. Ea repre­zintà in fond stema dezvoltatà a Moldovei fi constituie un element component al màretelor constructii ecleziastice, continuind, totodatà, tradita inaugurata de Stefan cel Mare la Putna.

Intocmai ca fi pisaniile de pe clopotni^ele de la mànàstirile Probota 3, Slatina 4, de la bise- rica Sf. Dumitru din Suceava 6, de la mànàstirea Dragomirna6 fi de la biserica din Cetatea Neam- tului7, stema cu pisanie de pe turnul clopotnità de la Trei Ierarhi se inscrie in seria pieselor originale moldovenefti din secolele X V I-X V II, care se ìncheie cu splendida pisanie pusà de Duca Vodà pe turnul clopotnità de la mànàstirea Cetàtuia 8.

Cea mai apropiatà analogie pentru stema cu pisanie de pe clopotnità de la Trei Ierarhio aflàm in pisania pusà tot de Vasile Lupu, in anul 7154 (1645— 1646), la biserica din Cetatea Neamtului, fi care a fost dusà mai tirziu la mànàstirea Secu9.

Defi problemele de heraldicà moldoveneascà privind stemele dezvoltate ale Moldovei, care sint insorte de pisanii, nu au fàcut obiectul unui studiu special, totufi consideràm cà aceste opere de artà medievalà prezintà o deosebità im portará pentru cunoafterea evolutiei fi dezvol- tàrii artei feudale moldovenefti. Din acest punct de vedere credem cà pisania de la Trei Ierarhi nu este lipsità de Ínteres.

1 N . G r i g o r a ? , Inscriptia tumulili clopotnità al mànàstirii Trei Ierarhi din lo fi , in Anuarul Institutului Ue istorie si arheologie, Iasi, I, 1964 , P- 169 — 170, unde apar r,\H1 in loo de rAHTk sau 110 in loo de huí ?i áltele.

* L a M e l c h i s e d e c (op . c it.) p . 170—171) este evidenti grecala de tipar HOH in loo de , h o h corectati abia in 1904 de A l. Lapedatu.

* G. B a 1 5, Bisericile f i mànàstirile moldovenefti din veacul al X V I -lea, Bucurejti, 1928, p. 261, fig. 316.* Ibidem, p . 151, fig. 171 ; p. 262, fig. 317.5 Ibidem, p . I 4I, fig. 161.6 G. B a l ? , Bisericile f i mànàstirile moldovenefti din veacurile al X V II-lea f i al X V III -lea , Bucuresti, 1933

p. 349, fig. 533.7 R a d u P o p a , Cetatea Neamfului, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1963, p . 22, fig. 6.« V . D r à g h i c e a n u , Cetàtuia de la lo fi , in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 1913, p. I 4I , fig. 1.9 G. B a l ? , op. cit., p. 334, fig. 519.

17 — 554