Direcția Generală Educație, Tineret și Sport

Liceul Teoretic ,, Nicolae Iorga”

Referat pe tema:

Steliana Grama

Executant: Cazac Dorina și Moroșan Ana

Eleva clasei a XI-a ,,C”Coordonator: Scutaru Silvia

Profesoară de istorie

Chișinău 2012

~ 1 ~

Planul referatului:

1. Introducere…………………………………………………….32. Cuprins:

a) Date bibliografice…………………………………………...5b) Succesele în plan artistic……………………………………7c) Creația literară……….……………………………………...9d) Ultimii ani de viață………………………………………...21e) În memoria artiștilor……………………………………….23f) Poezii dedicate Stelianei Grama…………………………...25

3. Încheiere……………………………………………………...274. Anexe…………………………………...……………………285. Bibliografie...………………………………………………...33

Introducere:

~ 2 ~

“Ai fost un înger pe pământ, O rază de Luceafăr blând,

Un Eminescu renăştea din tine,Şi un vulcan de doruri şi de bine.”

Valeriu Eftodi

Sufletul omului e un izvor nesecat de minuni. În el poți găsi sentimente nemaintîlnite nicăieri pe pămînt, cuvinte care știu să alunge întunericul din suflet, melodii care știu să transforme orice piatră în floare nemuritoare și lumi care pot fi destăinuite doar prin prisma gîndurilor curate. Steliana Grama este una din puținii artiști care a reușit să ne arate toate culorile sentimentelor și lumile în care spiritual se bucură de libertatea imaginației ca un copil jucăuș. În fiecare dintre lucrările sale găsești o lecție nouă, o bună lecție de viață, mîngîierea de care ai nevoie atunci cînd cuvintele se sufocă în brațele fierbinți ale sentimentelor, puterea de care ai nevoie atunci cînd ochii nu pot să mai vadă decît ceea ce vor să vadă, urechile nu vor să audă decît ceea ce vor să audă și sufletul nu vrea să primească nimic decît ceea ce îl poate face fericit. Fiecare creație a sa îți deschide ochii la realitatea de care mulți fugim și te ajută să trăiești, să simți toate sentimentele fără durerea de care ne temem pînă la uitare. Datorită unicității sale și originalității care nu te poate lăsa indiferent, am decis să facem o investigație științifică ca să vă prezintăm orizontul vieții Stelianei Grama și ca să vă trezim admirația față de această deosebită poetă. În cadrul studiului nostrum ne-am propus următoarele obiective:• A evoca viaţa şi creaţia Stelianei Grama în comunicări şi versuri • A profila mesajele din versurile poetei prin definiţii, abstracţii, versuri

proprii, cântece;• A distinge corelaţia dintre identitatea umană şi autoafirmarea Stelianei

Grama ca personalitate;

~ 3 ~

• Manifestarea respectului faţă de valorile naţionale.

Metodologia cercetării (istorico-cronologică, analiză critică, deducţiei) au permis examinarea profundă a subiectului abordat prin trecerea de la particular la general.

Noutatea şi originalitatea lucrării: studiul cuprinde fotografii şi date inedite din viaţa şi activitatea Stelianei Grama preluate din arhiva familiei. Importanţa lucrării consistă în abordarea unor aspecte din creaţia literară puţin cunoscute de cititorii din R. Moldova.

Steliana Grama, fire romantică, spirit îngemănat cu sideralul, ştia să audă respiraţia Cuvântului să-i creeze culoare, nuanţe care, în colaborare cu celelalte verbe, se alcătuiască un spectru coloristic sonor inedit, copleşitor. Sunt multe de spus privitor la personalitatea Stelianei Grama dar citind poeziile și ascultînd cîntecele sale credem că fiecare va găsi ceva deosebit, aproape de sufletul său. Cea mai bună mulțumire pentru darurile pe care le-a făcut sufletelor noastre este aprecierea creațiilor sale la cel mai înalt nivel spiritual și păstrarea în memorie a zîmbetului său mîngîietor.

Date bibliografice

~ 4 ~

Fiecare om este trimisul Creatorului pe Pământ şi are obligaţia de a spori frumosul şi binele şi a lăsa o urmă după sine. În data de 4 iunie 1974 a apărut pe lume, într-o familie de intelectuali Claudia şi Dumitru Grama, viitoarea prozatoare, dramaturg, cercetatoare ştiinţifică Steliana Grama. De mică a înţeles că poezia este armonie, că există o taină, o mare taină a creaţiei. Steluţa, Liana, Steliana… A început să scrie versuri de la trei ani. Până la acea vârstă desenase. După – tot desena. Apoi versurile proprii încerca să le îmbrace în câte o melodie, compusă chiar de ea. Steliana Grama a absolvit şcoala medie nr.23 (astăzi L.Mihai Viteazul din Chișinău). Prin clasa a VII-a când era (1987-1988), compunea melodii destul de inspirate şi frumoase. Steliana, fire sensibilă şi receptivă, şi-a revărsat şi în cântece starea sufletească, bucuriile şi dorurile ei, creând texte pentru cântece de o impunătoare diversitate tematică. Misterul cosmic, dorul de Stea, de alte galaxii de asemenea e prezent atât în cântece, cât, mai cu seamă, în foarte multe poezii şi în proze, scrise din adolescenţă până mai târziu. Poetă, prozatoare, dramaturg, cercetătoare ştiinţifică. S-a născut în oraşul Chişinău, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, specialitatea Jurnalistică (1996); Universitatea de Stat a Artelor, Facultatea Arte Dramatice, specialitatea Teatrologie (1999). A urmat doctorantura la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Autoare a volumelor de versuri: Tratat de tanatofobie (1996); Rezervaţia de meteoriţi (1998); Pubela din Calea Lactee (2001); Surogat de iluzii (2003); Perfuzie de vise (2006); Cetatea de scaun a Dragostei (2006); Surogat de iluzii (ediţia a 2a, revăzută şi completată, 2006), a culegerii de proză Speranţa moare ultima (2007). A publicat numeroase versuri în culegeri şi în ediţii periodice, precum şi piese, texte de cantece, studii şi cercetări privitor la artă in periodicele din Republica Moldova şi Romania. Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1999), a Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (2000) şi a Uniunii Scriitorilor din Romania,

~ 5 ~

Filiala Chişinău (2002). A plecat în lumea celor drepţi la 11 octombrie 2006.

~ 6 ~

Succesele în plan artistic

Menţiuni şi premii— Laureată a Festivalului Naţional de Carte şi Poezie Eminesciana(iunie 1988)— Laureată a ed. a IX-a a Sărbătorii Republicane a Cărţii pentru Copii(1990)— Laureată la Olimpiada Republicană televizată la literatura moldovenească (1991)— Laureată a Festivalului Internaţional de creaţie pentru liceeni Panade aur din Dej (1991)— Laureată a Festivalului Naţional de Carte şi Poezie Eminesciana(1990—1994)— Laureată a Festivalului de Creaţie literară a copiilor Pana de aur dinDej (1992)— Laureată a Festivalului Naţional de Ştiinţă şi Poezie Costache Conachidin Tecuci (1993)— Laureată a Concursului literar Pagini de jurnal din Barlad (1993)— Laureată a Festivalului Internaţional de SF Quasar din Iaşi (1994,1995)— Laureată a Festivalului Naţional de creaţie Mihail Sadoveanu dinPaşcani (1994)— Laureată a Festivalului de poezie, proză şi folclor Vasile Lucaciu dinCicarlău, judeţul Baia Mare (1994)— Laureată a Concursului de Creaţie literară Lucian Blaga din Sebeş(1995)— Laureată a Festivalului Naţional de creaţie din Oraviţa (1996)— Laureată a Concursului republican de recital Valeriu Cupcea dincadrul Festivalului Tinere talente (1996)— Premiul III la Concursul teatrologilor pentru anii 1995—1996 al LigiiCriticilor de Teatru din Moldova (1996)— Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Asociaţiei Jas-Grouppentru volumul de poezie Rezervaţia de meteoriţi (1998)— Laureată a Concursului de creaţie al revistei Limba Romană (1998)

~ 7 ~

— Premiu special „pentru colaborare“ pe anul 2003 al revistei ViaţaBasarabiei— Laureată a săptămanalului Literatura şi arta pentru poezie (2005)— Laureată a revistei Glasul Naţiunii la capitolul poezie — post-mortem(2006)— Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru poezie (premiul juriului) pentru volumul Perfuzie de vise (2006), post-mortem.1

Creația literară1 ,,O familie de intelectuali basarabeni”, editura Grafema Libris s.r.l., pag. 180, Chișinău, 2008

~ 8 ~

De mică o interesa teoria versificaţiei sau prozodia, metalimbajul, nivelurile (straturile) structurii poetice, mai ales primul strat, cel sonor, intonaţional-ritmic, ce include procedeele de fonetică poetică, procedeele de versificaţie, intonaţiile, instrumentele de realizare ale acestora. Aceasta, zicea ea niţel mai târziu, este pâinea mea şi cuţitul, căci, de ce să nu recunoaştem, a fost îndumnezeită cu har de Cel de Sus.Prin clasa a VII-a când era (1987-1988), compunea melodii destul de inspirate şi frumoase, pe care le ascultam cu emoţie şi cu vădit interes, oricând cu plăcere, dar care, regret enorm astăzi, am regretat iş mai demult (deşi situaţia n-a fost posibil de schimbat: lipsa de timp; un aparat performant la care să-i înregistrăm cantautorului nostru din familie perlele pe care le producea, dar mai ales sănătatea!) n-au putut fi salvate pentru viitor. Şi de atâtea ori mă gândeam la dna Margareta Sârbu, chiar ne înţelesesem în această privinţă, să-i prezinte Steliana cântecele compuse de ea, să i le pună, barem, pe note buna mea colegă… Dar nici acest lucru n-a fost posibil de realizat. Sănătatea fiicei noastre era pe prim-plan. Sănătatea ei era valoarea supremă pentru familia noastră.Steliana, fire sensibilă şi receptivă, şi-a revărsat şi în cântece starea sufletească, bucuriile şi dorurile ei, creând texte pentru cântece de o impunătoare diversitate tematică, de diverse stiluri şi cu o ritmică ce se memorizează uşor. În centrul tuturor textelor stau cele de dragoste, deşi a semnat şi cântece pentru copii, şi cântece dansante, şi cântece de glumă şi de veselie. Totuşi grosso modo putem afirma cu certitudine că temele cântecelor semnate de Steluţa sunt cele general-umane: ViaA, Dorul, Copilăria, Dragostea, Natura, Patria, Limba Română, Eternitatea – toate tratate în mod liric în formulă proprie, trecute prin nemaipomenita ei imaginaţie artistică. Misterul cosmic, dorul de Stea, de alte galaxii de asemenea e prezent atât în cântece, cât, mai cu seamă, în foarte multe poezii şi în proze, scrise din adolescenţă până mai târziu. „Spectacolul vieţii” era privit de scriitoare cu profund interes şi… compasiune:„Salut, voi privitori ai Marelui Spectacol,Ce credeţi încă-n artă şi într-al ei miracol!Ce evadaţi din lumea de un cinism aparte,Refugiindu-vă-n copertele de carte,Ce par ca nişte ziduri înalte pân’ la noriŞi nu permit minciunii să se strecoare-n zori,

~ 9 ~

Sau, poate, vă ascundeţi în săli de cinema,Gândind c-a şaptea artă mai poate a salvaUn suflet inocent ce nu vrea să cunoascăIpocrizia lumii – nu vrea să-şi pună mască;…………………………………………….Sau, poate, evadaţi în sala de concertCu muzica play-back c-un conţinut incert,Cu texte schilodite şi vai de capul lor,Care te lasă rece şi n-am nici un fior;În timp ce interpreţii ce cântă life – parol! –Nu pot urca pe scenă – au buzunarul gol.N-au bani de melodie, nici de aranjament,Nici de-un videoclip, frumos ca-n Occident;N-au bani de textieri, n-au bani de imprimări,N-au bani, elementar, nici pentru promovări;Nemaivorbind de-o haină ce-ar face lumea paf!Şi vizite lunare la domnul fotograf…O, Tempora, o, Mores, permiteţi, à propos,Ca să-l parafrazez azi pe André MalreauxŞi spun c-acest mileniu, acest fantastic joc,Va fi sau al Culturii, sau nu va fi deloc!”2

(15-19.II.1998)Da în poezia „Cicatrice la rever” din 20 iunie 2002, urmărind în continuare „spectacolul vieţii”, Steliana îşi manifesta atitudinea ei – credoul ei – faţă de cântec:„Nu-mi cereţi azi un cântec prea lejer,La marile dureri nepăsător –Chiar dacă orice cânt e pasager,Eu, totuşi, vreau să-l fac înălţător.Cu-acest omagiu sunt datorPrivighetorii ce-a-ngheţat în zbor!”.Apoi a venit o zi când melodiile au încetat să mai fie compuse şi… au dispărut. Steliana a început să scrie doar texte pentru melodiile făcute de compozitori profesionişti, care o rugau să alcătuiască, să scrie, să îmbrace melodia într-un veşmânt verbal, de cuvinte – imagini – metafore. Şi, ca şi în

2 ,,O familie de intelectuali basarabeni”, editura Grafema Libris s.r.l., Chișinău, 2008

~ 10 ~

versuri, textele pentru cântece ale e, îmbracă haina unor metafore sincere, trăite la cea mai înaltă cotă a sufletului ei pur, visător.În creaţia sa muzicală Steliana distingea trei perioade:Prima: de la trei ani până în clasele I-III;A doua: din clasa a IV până în 2000;A treia: din 2000-2006. Chiar ea nota într-o pagină de „jurnal” din 23 februarie 2001: „Balada cireşului amar” scrisă la 26.IV.1991, NB! Unul dintre primele mele cântece din a doua perioadă (prima – de la trei ani – clasele I-III culminează cu „imnul SEC-SOR-LUN-ului). Acum sunt în perioada a III-ea: cântecele mele din Paşti în Paşti răsună la TV şi la radio”.Iar primul vers, din care s-a născut cântecul „Balada troleului”, zis şi „Troleul”, a fost pe melodia lui Anatol Rudei, piesa fiind interpretată de compozitor în duet cu Geta Voinovanu. „Acesta a fost primul meu text interpretat de cineva. La început a fost Cuvântul… Difuzat în emisiunea lui Anatol Bârsa „La mijloc de săptămână” în direct – „Troleul” – Live la 3.21.VI-1995 şi la diverse concerte ale ansamblului „Busuioc”, inclusiv la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” şi la Teatrul „Licurici”, se confesa autoarea. Şi într-adevăr, cântecele scrise pe versurile Stelianei răsunau din „Paşti în Paşti” în eter. Bunăoară, la Topul IV – al Atelierului Hit-Pop (redactor – Ion Chiorpec) din 6.15.III-1997 pe locul doi s-a plasat cântecul „Ultimul Romantic” (versuri Steliana Grama, compozitor – Vlad Mircos, interpretă – Cezara).Lucra cu ardoare şi profesionalism, mai ales în dricul nopţii, asupra fiecărui cântec, asupra fiecărui rând, asupra fiecărei vocabule, căci talentul îi şoptea că poezia este armonie şi cuvântul se cere şlefuit. S-au păstrat în arhiva personală a scriitoarei, la unele cântece care urmau să fie imprimate, câte 2-3-4-5 variante, acest fapt învederează cât era de exigentă şi responsabilă de ceea ce urmau să asculte şi alţii, îndrăgostiţi de Melos. Bunăoară, cântecul „Soare mov” inclus în acest volum, are patru variante (A,B,C,D), toate scrise în perioada 18 martie – 3 mai 1997. Sau cântecele „Zodia singurătăţii”, „Vox clamantis”, „Noaptea inocenţei”, „Fulgerul Iubirii” etc., etc. Şi nu puţin ne au fost cazurile, când interpreţii, care mergeau să imprime melodia, o rugau să-i însoţească în studiou, astfel erau, ziceau ei, în siguranţă, oricând puteau cere un sfat de la poet pe ce vocală să pună accentul sau alte probleme care apăreau în procesul înregistrării, şi ea, dacă îi permitea sănătatea, dădea cu drag curs rugăminţii artiştilor. Îi

~ 11 ~

plăcea atît de mult acest proces creator, încît unii au afirmat, nu fără temei, că în poezie şi în textele pentru cântece Steliana Grama s-a îngropat în fagurii Cuvântului… Căci repeta adesea un dicton de-al lui Cesar: „Mallo hic esse primus, quam Romae secundus” („Prefer să fiu primul aici, decât al doilea la Roma!”3).Cu dărnicie împărţea compozitorilor texte pentru viitoarele cântece. Doar câteva exemple grăitoare, desprinse din „jurnalul” ei: „I-am dat azi, 2.11.III-1997 lui Ricky Ardezianu 4 texte: 1. „Ultima vocală” / „Joc periculos”, 2. „Trifoiul anonim” / „Agonie”, 3. „Bă Cu dărnicie împărţea compozitorilor texte pentru viitoarele cântece trânul clown”, 4. „Himera” sau o altă însemnare: „I-am oferit lui Anatol Mârzencu azi, 6.22.IV-2000 7 texte, pe care a promis să le facă şi cântece: 1. „Înger blond”, 2. „Baladă pentru tatăl suferind”, 3. „Trifoiul anonim”, 4. „Me tangere”, 5. „Balada oamenilor de zăpadă”, 6. „Balada cerşetorului”, 7. „Phoenix”. Şi să le interpreteze, cântecele”.Eminamente dialectic, în spirit constructiv şi metaforico-poetic, evolua scrierea cântecelor, oricând, chiar dacă nu întotdeauna se găseau compozitorii să le scrie muzica adecvată. Dar când acest proces se realiza, era o mare bucurie pentru autoare. Elocventă este mărturisirea Stelianei, răspuns la o anchetă publicată la începutul anului 1999, în „Literatura şi arta”:„În Anul Tigrului am continuat să scriu texte pentru cântece. Printre realizările de ultimă oră sunt: „Fulgerul iubirii” (muzică – Dinu Matvievici, interpretă – Cezara), „Stea hoinară” (muzică – Vlad Mircos, interpret – Vlad Negruţi), „Rezervaţia de Meteoriţi”, „Citadela Dragostei”, „Ringul fermecat” (tustrele – muzică Leonid Gorceac, interpretă – Stela Mitriuc, susţinută vocal de Ion Gorceac şi de Licu Goncear, la primul şi, respectiv, la al doilea cântec). Am trăit clipe deosebite la Festivalul-concurs „Maluri de Prut – 98”, când, la secţiunea „Compoziţie” în premieră absolută Inesa Stratulat a interpretat „Îngeri deghizaţi”, cântecul meu şi al lui Victor Buruiană. Alte emoţii inubliabile le-am simţit la Festivalul Naţional de Muzică Folk „Galbenă Gutuie ’98”, când folkistul şi compozitorul Igor Ţurcanu a interpretat compoziţiile „Bine mai trăim” şi „Bătrânul clown”, ambele pe versurile mele”.

3 ,,O familie de intelectuali basarabeni”, editura Grafema Libris s.r.l., Chișinău, 2008

~ 12 ~

S-a bucurat şi în anul următor, când la acelaşi Festival – „Maluri de Prut” – compozitorul Sergiu Talmaci a participat cu pisa „Sălbatica noapte” (versuri – Steliana Grama, interpretă – Catrina Pâslaru).S-a bucurat şi la Festivalul Naţional „Maluri de Prut 2000”, când, „exigenţa deosebit de riguroasă a membrilor juriului n-a permis acordarea Premiului I şi a Trofeului”, dar, după cum nota în „Literatura şi arta” din 23 noiembrie 2000 compozitorul Vlad Mircos, specialist la acea dată în Departamentul Teatru, Muzică şi Relaţii cu Uniunile de creaţie al Ministerului Culturii, „Premiul II revenind pieselor „Înger decăzut” (muzica – Liviu Ştirbu, text – Steliana Grama, interpretă – Nelly Ciobanu” şi „Visul” (muzică – Andrei Sava, text – Gheorghe Sava, interpretă – Inesa Stratulat)”.Un prilej de bucurie a fost şi ediţia din 2001, la „Maluri de Prut”, unde piesa „Doar cu tine” (muzică – Ioan Sulac, versuri – Steliana Grama, interpretă – Diana Husanu) a luat premiul special al Fundaţiei Culturale „Pasărea Phoenix” sau când Nelly Ciobanu, după cum relata „Jurnal de Chişinău”, ediţia de vineri din 29 iulie 2001, a luat premiul trei la Festivalul Internaţional „zolotoi skif” cu piesa „Înger decăzut”, semnată de Steliana Grama şi Liviu Ştirbu.Dar n-am fost numai bucurii în ceea ce priveşte cântecele, a fost şi amărăciune, şi deziluzie şi un comportament uneori mojicesc, hidos, din partea cobreslaşilor… A fost, a fost, dar totul a fost trecut prin sita iertări şi a mers înainte, spre alte cântece, spre frumos…Un cântec se face, lucru arhicunoscut, prin conjugarea, în linii generale, forţei creatoare a poetului, compozitorului şi a interpretului. Unele texte de-ale Stelianei, devenite cântece, au fost incluse pe casetele de autor ale compozitorilor. În caseta Ioanei Sulac „Nu pleca, copilărie” sunt patru cântece pe versurile poetei: „Zmeu de hârtie” (interpretă – Doiniţa Ciobanu); „Doină” (interpretă – Mihaela Arseni), „Sunt o fată talentată” (interpretă – Sabina Ciubuc) şi „Privirea ta” (interpretă – Sanda Marta). În albumul „Clepsidra” al formaţiei cu acelaşi nume, produs în 2009, pe faţa B este inclus cântecul pe versurile Stelianei „Zâmbet cerşit” (compozitor şi interpret – Victor Buruiană). O altă casetă „Radio Moldova. Ai noştri ca brazii. Cântecele proaspete şi bune de tot. Vol. I ’97” (produsă de „Emicas” SRL) cuprinde şi cântecul „Ultimul romantic” (muzica – Vlad Mircos, interpretă – Cezara) pe versurile Stelianei, iar în volumul II, apărut tot în

~ 13 ~

1997, sunt două cântece pe versurile ei – „Noaptea inocenţei” şi „Cupidon îndrăgostit”.În caseta „Citadela Dragostei: cântece de ieri şi de azi dedicate Chişinăului” (Chişinău, 1998) Steluţa are cântecul cu titlu omonim (muzica – L. Gorceac, interpretă – S. Mitriuc), titlu pe care l-au înfiat producătorii albumului.Cântecele „Orhideea” (interpret – Vlad Negruţi) şi „Crai nou” (interpret – Alexandru Lozanciuc) pe versurile Stelianei sunt incluse în albumul „Simbolul dragostei” (producător – firma „Music Master”, 2002, fără a depune eforturi să indice şi autorii, lucru inadmisibil într-o ţară democratică).Interpretul Gheorghe Bogasieru şi-a lansat o casetă de autor cu titlul „Focul Dragostei” (la „Music Master”, [f.a.]), în care cânecul Nr. 10 – „Floarea Soarelui” (fără a se indica poetul şi compozitorul) e făcut pe versurile Stelianei. O cu totul altă atitudine a manifestat interpreta Nelly Ciobanu, când a lucrat la propria casetă – „Dac-ai fi” („Music Master”, 1999), publicând într-un pliant toate versurile care au stat la baza cântecelor ei, unde, à propos, este piesa pe versurile Stelianei „Cine oare?”, „Anotimp ireal”.Caseta audio a interpretei Stela Mitriuc, „Imposibila minune”, produsă la studioul „Polidisc records” în 2000, cuprinde mai multe cântece ale „triunghiului” de creaţie: Steliana Grama – Leonid Gorceac – Stela Mitriuc: „Citadela Dragostei”, „Ringul fermecat”, „Rană de stea”, „Rezervaţia de Meteoriţi”, „Imposibila Minune”, „Labirintul minciunilor”, „Carnavalul” şi „Blond vagabond”, semnatarul muzicii fiind Anatol Gherman.Şi în alte albume muzicale se întâlnesc cântece scrise pe versurile poetei: Vlad Negruţi, caseta „Te strigă un dor” (Chişinău, 2000) – piesa „Stea hoinară”; Cezara şi „Edict” – caseta „Poem” (Chişinău, 2000) – piesa „Cerşetorul”; Dinu Matvievici – caseta „Iartă-mi, Doamne, fecioraşul!” (Chişinău 2000) – cu cinci pieseDacă tot suntem la capitolul „compozitori şi interpreţi”, aş dori să adaug că foarte mulţi profesionişti din tagma acestora (în sens pozitiv!) i-au dăruit Stelianei „produsul” finit al creaţiei lor, scriindu-i autografe sau cuvinte elogioase pentru talentul ei real: Anatol Rudei (caseta formaţiei sorocene „Olhionia” (1997) şi pe caseta „Galbenă Gutuie”); Maria Mocanu (caseta de autor „Spune-mi ceva”, 1998); Margareta Sârbu (albumul „Suflet în

~ 14 ~

toamnă”); Silvia Grigore (albumul „Silvia. P.S.”); formaţia „Catharsis” (albumul „Ce timp frumos!”, 1998); grupul „Hazard” (caseta „Vrea să te iubesc”); Natalia Barbu (caseta „Între ieri şi azi”); Ioana Sulac (albumul „Fără de tine”); Carolina Prepeliţă (caseta „Vis împlinit”); Ianoş Ţurcanu (caseta „Stele pe mare”); Petru Popa (caseta „Dor pribeag”); Licu Goncear (albumul „Singur”) etc.Astfel, Ioana Sulac îi scria poetei în 2001: „Pentru cea mai feminină poetă, cu speranţa de a colabora în viitor şi de a realiza multe piese comune. Ioana Sulac”; iar Carolina Prepeliţă în acelaşi an nota: „Stelianei cu cea mai mare plăcere. Să fii mereu iubită şi să iubeşti. Mult noroc. Cu drag, Carolina”. Scriitorul Ianoş Ţurcanu îi făcea o dedicaţie, trăgând la „turta sa de poet”, afirmând: „Pentru Steliana, încrezut în steaua ei de poet…”. Compozitorul Licu Goncear scria în 2001 pe caseta sa de autor: „Pentru cea mai romantică poetă – domnişoarei Steliana Grama. Cu mult respect – Licu Goncear, 22.V.2001”.Adesea (uneori) Steliana era întrebată dacă un text pentru cântec se deosebeşte de o poezie. Steliana, căreia cântecul i-a fost altoit de la naştere, dar, poate, i s-a transmis prin gene de la stră-străbuni, în orice caz avea darul perfect al ritmului şi al rimei, ştia şi înţelegea că în esenţă cântecul este alt fenomen decât poezia pură, cea literară, căci cântecul există în dublul său aspect – de text şi de melodie – şi dăi nuie în acest agreabil aliaj, şi chit că atunci răspundea afirmativ că da, se deosebeşte.La emisiunea radio „Tânăra poetă Steliana Grama şi cântecele sale”, realizată de jurnalista Nina Jovmir şi transmisă în eter direct la 14 august 2000, Steliana mărturisea, cu francheţe: „De fiecare dată mă apropii de un text cum te-ai apropia de o catapeteasmă în biserică; îngenunchez în faţa fiecărei melodii, o ascult de câteva ori; mă gândesc la mesajul ei, mesaj pe care l-a pus în armoniile notelor compozitorul; mă gândesc la interpreta sau interpretul care o va cânta; mă gândesc despre ce ar trebui să fie acest cântec şi că textul ar trebui să-i confere un aer de sfinţenie acestei melodii; mă gândesc că n-am dreptul să trişez cu anumite cuvinte; mă gândesc că mesajul, pe care eu trebuie să-l pun în această melodie, trebuie să fie minimum la acelaşi nivel la care a fost creată melodia. Încerc, de obicei, să depăşesc melodia compozitorului şi să fac mult mai mult, lucru ce îmi reuşeşte”.Dar la insistenţa prezentatoarei, Steliana a răspuns literalmente următoarele: „Fiecare cântec se bazează pe melodie…) Dacă înainte veneau

~ 15 ~

poeţii şi propuneau compozitorilor poeziile lor, ca să le facă cântece, în ultimul timp, în deceniul al IX-lea, bunăoară, s-au schimbat lucrurile. Compozitorii au găsit nişte momente extraordinare în armonii, care necesită şi texte deosebite. Un exemplu clasic în acest domeniu este de Liviu Ştirbu, melodiile căruia, observaţi şi Dvs, sunt ritmuri rupte, frânte, unele mai lungi, altele mai scurte, dar există, totuşi, o armonie totală în aceste cântece. Da, sunt nişte melodii destul de complicate, care necesită şi texte sofisticate şi în aceste melodii trebuie să respecţi foarte, foarte atent ritmul şi rândul, dar mai ales accentele… O atenţie deosebită se cere de acordat dezinenţelor şi toţi doresc ca să se termine rândul în vocală, de preferat în „a”, care e cea mai cantabilă vocală; dacă acest lucru nu reuşeşte, atunci – de finalizat într-o consoană sonoră, ceva ce e relativ cantabil. Un text pentru un cântec trebuie să întrunească mai multe calităţi, să fie şi interesant, şi logic din punct de vedere al ritmicii. Acestea sunt doar câteva momente, care ţin de specificul unui text de muzică. Mai sunt şi altele”.Un capitol aparte în biografia de creaţie a Stelianei îl constituie lucrul (titanic! A se vedea, în acest sens, manuscrisele poetei şi calculele făcute profesionist, cu ceasornicul în mână şi cu maşina de calcul de asemenea!) depus în pregătirea şi selectarea cântecelor (toate i se păreau frumoase şi reprezentative!), înmănuncheate în albumul „Fulgerul iubirii”, studioul „Music Master” din Chişinău, sub directoria lui Nichifor Bânzaru. S-a păstrat un bloknotes intitulat sugestiv „Chinurile facerii casetei „Fulgerul Iubirii””…Steliana, spre deosebire de alţii, a încheiat contracte separate cu fiecare compozitor şi interpret, care i-au delegat dreptul de a dispune de creaţia lor ce va fi inclusă în casetă.În „Contractul” („Licenţă exclusivă”) încheiat la 12 iulie 2001 „de către F.P.C. „Music Master” SRL, reprezentată în baza statutului de către directorul ei Nichifor BÂnzaru şi autorul de texte Stelian Grama” părţile au convenit care sunt obligaţiile producătorului, remuneraţia de autor („Pentru drepturile dobândite, producătorul va achita autorului o remuneraţie unică în formă de cincizeci de casete audio cu imprimările creaţiilor indicate în Anexa nr. 1”), teritoriul („are dreptul să valorifice creaţiile oriunde va considera necesar”), termenul („termenul de cesionare (transmitere) a drepturilor este de 42 de luni de la ziua semnării contractului”) etc., etc.Acest proces de durată (2000-2001), anevoios, dar justificat din punct de vedere al legislaţiei (vezi: „Drepturile de autor şi drepturile conexe?”), a

~ 16 ~

finalizat cu lansarea, în 2001, a albumului „Fulgerul iubirii”, unde au fost incluse nouăsprezece melodii. Doar nouăsprezece! Şi-ar fi dorit cu mult mai multe, dar rigoarea trebuia respectată! Pe „copertă” este poza celor 14 interpreţi, care au pus umărul la sonorizarea melodiilor, urmat de titlul albumului şi de subtitlul „Cântece pe texte de Steliana Grama”. Modestă, autoarea include propria poză pe versoul „copertei”, iar pe pag. a 4 urmează întreg „palmaresul interpreţilor şi titlul piesei cântate”.Mass-media s-a pronunţat foarte favorabil despre caseta de autor a poetei, publicând mai multe materiale de la lansarea volumului: radioul şi televiziunea s-a consemnat evenimentul, evidenţiind o nouă faţetă din activitatea creatoare a Stelianei.Peste un an pregătea Steliana un nou album, unde ar fi vrut să includă deja 35 de cântece: „Imposibila minune”, „Vreau să-mi zâmbeşti mereu”, „Verde crud”, „Nu voi uita”, „Înger decăzut”, „Zburătorul”, „Veşnica restanţă”, „Ultimul romantic”, „Aurora Boreală”, „Starul”, „Devoratoarea de inimi”, „Primul pas”, „Balada cerşetorului”, „Bătrânul clown”, „Bine mai trăim!”, „Peştişorul de aur”, „Zânele primăverii”, „Floarea-soarelui”, „Statuetă de acaju”, „Vânt hoinar”, „Zodia singurătăţii”, „Crăiasa mea”, „Ingenua”, „Cred în veşnica iubire” etc.Au urmat iarăşi calculele matematice inerente. Dar 35 de cântece erau prea mult pentru a fi înglobate într-o singură casetă! Ar fi încăput toate acele melodii de succes doar în două albumuri! Şi Steliana s-a lăsat convinsă, reieşind din experienţa amară din 2000-2001, că e un lucru greu de realizat, cu sacrificii inutile, că celelalte genuri literare, dacă doreşte, o aşteaptă să le pună în filă de caiet sau pe calculator… Dificil i-a fost să accepte o asemenea decizie colectivă, dar era, indubitabil, una corectă şi echilibrată, unica posibilă la acea dată…De cântec, însă, nu s-a lăsat, deoarece îi plăcea enorm muzica şi versul, sufletul ei era ţesut din cântec. Intuia că nu muzica este un răspuns, căruia nu i s-a pus nici o întrebare, vorba lui Nichita Stănescu. Nici nu putea fi vorba de întrebări: ori este, ori nu-i! Căci talentul este podoaba vieţii, e ceva înnăscut şi el dă de ştire când este. Omul talentat trebuie să ştie să-şi exploateze şi exploreze aptitudinile cu care a fost înzestrat de Bunul Dumnezeu, să ştie cum să-şi valorifice harul. Steliana, se prea poate, că a ştiut cum să-şi valorifice talentul.Dacă era toată vers şi muzică, acest lucru a fost observat de intelectualii de bună-credinţă, precum o făcea într-un răvaş din 9 august 2004 scriitoarea

~ 17 ~

Gabriela Melinescu: „…Ţi-am citit cărţile cu o plăcere imensă – eşti o adevărată poetă, cu un stil plin de fineţe şi nerv, cu o vitalitate ieşită din comun; stăpâneşti arta grea a rondelului şi pe aceea şi mai grea a poeziei, care nu se defineşte prin nici un „ism”. Nu mă miră că ai scris texte pentru cântece – muzica e în tine, eşti toată cântec… Eşti un Ariel, simţindu-te bine pe aripile vântului”.Formele fixe, au mai spus-o şi alţii, aşează poeticul în vecinătatea strânsă a muzicii şi picturii prin „regularitatea formei”, care le este proprie: ritmul. Ritmul este constrângerea ultimă a poeziei. Şi nu în zadar poeta şi compozitoarea Eugenia Manea-Cernei a alcătuit câteva melodii, în calitate de texte servindu-i rondelurile steliene, pe care le-a inclus în volumul dânsei „Sub poleiri de lună: triptic sonor” (Ch., 2008), cântece care-şi aşteaptă interpreţii_ „Iubirea ca lotuşii în noapte”, „Nimic mai etern ca Iubirea”, „În faţa ta pălesc toţi trandafirii”.În emisiunea radio „Mă cheamă cuvintele” (redactor – Nina Parfentie) din 13 iulie 2003 (ora 16,40) s-a vorbit despre poezia Stelianei, dar şi despre cântecele care au prins viaţă prin eforturile ei de poet-textier, specificându-se următoarele realizări în palmaresul de creaţie: „Steliana Grama s-a impus în special ca textieră de cântece pentru interpreţii cu renume din ţara noastră – Ion Suruceanu, Alexandru Lozanciuc, Inesa Stratulat, Stela Mitriuc, Cezara şi alţii. Rodul prodigioasei colaborări cu compozitorii Liviu Ştirbu, Dinu Matvievici. Andrei Sava, Vlad Mircos a fost apariţia la „Music Master” a casetei de cântece „Fulgerul Iubirii”. La Festivalul „Maluri de Prut” din anul 2001 împreună cu compozitorul Liviu Ştirbu a obţinut premiul II ex-aequo pentru cântecul „Înger decăzut”, interpretat de Nelly Ciobanu”.Ceva mai înainte, în emisiunea „Domeniile Euterpei” din 14 august 2000, de la Radioul Naţional programul I (ora 15.15-16.00) redactorul Nina Jovmir în dialog cu Steliana Grama timp de 45 de minute au „dezghiocat” calea de creaţie a poetei în domeniul muzicii, redactorul subliniind valoarea indubitabilă a textelor pentru cântece a protagonistei, exemplificând prin piesele „Ultimul Romantic”, „Cine oare?”, „Zburătorul”, „Noaptea inocenţei”, „Bine mai trăim!”, „Toma Necredinciosul”, „Rană de stea”, care au răsunat în eter şi finalizând cu îndemnul din cântecul „Crăiasa mea” (muzică şi interpret – Sergiu Onofrei: „Deschide geamu-n stele, / Deschide-l în furtună, / Ascultă cântecul ce-i pentru tine!”,

~ 18 ~

Actorul Sandu Aristin Cupcea într-un elogiu „Steaua Demnităţii Noastre” (publicat în hebdomadarul „Literatura şi arta” din 11 octombrie 2007), închinat Stelianei Grama, sublinia în mod exemplar valoarea şi profunzimea versurilor steliene, scriind: „Parcă se cere pusă pe muzică această simfonie poetică a Stelianei Grama”. Şi ea a fost pusă pe muzică şi cântată. Şi sperăm, se vor găsi încă mulţi compozitori şi interpreţi, care vor găsi de cuviinţă să îmbrace în melodii frumoase şi gingaşe inubliabilele ei versuri. Se vor găsi…Limbajul era materia lirică, pe care lucra Steliana. Scria oriunde, chiar şi la spital, aflându-se pe patul de suferinţă, era în suflet şi în inimă cu cântecul. Astfel se explică cântecul „Albe magnolii” („Vals), scris în spitalul Nr. 5 al Ministerului Ocrotirii Sănătăţii într-o zi de marţi, 16 mai 2006. Sau cântecul scris special pentru artista Stela Mitriuc, ce-şi aşteaptă încă compozitorul, cântec ce are un titlu suav, armonie deplină de imagini metaforice şi de expresii poetice surprinzătoare, de inedită revelaţie – „Flori de câmp”, scris la 3 august 2006… Acestea au fost, regretabil (la gradul suprasuperlativ!), ultimele versuri pentru cântece, căci versuri a scris până în ultima zi…Spre finele materialului nostru mai amintim o dată că muzica, ca şi oricare artă, e un dar dat de la Dumnezeu. În Steliana se năşteau cântece, persistau poate demult în sufleul ei, căci nu putea trăi fără ele, fără poezie – în genere fără Galaxia (sau Continentul) Lumea Artelor. Steliana şi-a clădit un palat din cântece, palat care este acest volum, la ale căror versuri a trudit cu dragoste, dorind să-şi vadă pus acoperişul şi finisaţi pereţii palatului. Dar Dumnezeu a dispus altfel…Am fi dorit ca acele cântece, la definitivarea cărora a lucrat Steliana, care au fost şi sunt interpretate, să fi fost tratatesincretic în acest volum „Rană de stea”, adică să fi înglobat atât versul, cât şi notele melodiei, dar din varia motive, care n-au depins de noi, acest lucru, practic, a fost imposibil de realizat.Titlul volumului „Rană de stea” nu este ales întâmplător; aşa a dorit autoarea, care a şi reuşit mai bine de jumătate de volum să-l culeagă la calculator, indicând, la fiecare text, în antet, titlul cărţii viitoare – „Rană de stea” (o metaforă pe de-a dreptul durută şi uluitoare!). Textele sunt compartimentate în şase cicluri: „Fulgerul iubirii”, „Citadela dragostei”, „Miracolul suprem – iubirea”, „Ziua de ieri, ziua de mâine”, şi ultimul compartiment, în limba rusă – „Utereannâi Rai”, care include zece texte.

~ 19 ~

După titlul fiecărui cântec, dacă acesta a fost interpretat, este indicat compozitorul şi interpretul. La finele fiecărui text este indicată data când a fost conceput şi definitivat. La sfârşitul volumului am inclus pentru a facilita cititorilor consultarea şi studierea textelor, două indexuri auxiliare: 1. index alfabetic de nume (compozitori şi interpreţi) şi 2. index alfabetic de titluri.Valuri mai cuprinde câteva studii docte, semnate de poeta Galina Furdui, de compozitorul Vlad Mircos şi de criticul literar şi poetul Tudor Palladi.În încheiere ne exprimăm speranţa că versurile pentru cântece şi cântecele care –s-au făcut pe versurile Stelianei Grama, de un lirism inconfundabil, aduc un val nou de prospeţime şi de profunzime, de sentimente veritabile trăite la o maximă cotă a sufletului ei încărcat de frumos şi vor fi gustate de publicul meloman atât în zilele noastre, cât şi în viitor.Dr. Claudia Slutu-Grama (2008)

La 17 decembrie 2010 publicul sorocean a participat la un eveniment pe cât de solemn, pe atât de important din viața bibliotecii – întitularea filialei pentru copii a Bibliotecii Publice „M. Sadoveanu” cu numele Stelianei Grama. Ideea momentului s-a conturat în anul 2009, când biblioteca a organizat o acțiune de comemorare a 35 de ani de la nașterea poetei, scriitoarei și publicistei Steliana Grama. 

~ 20 ~

Ultimii ani de viață

Citind volumul „Rană de stea” al Stelianei Grama, apărut recent la Editura Pontos din Chişinău, avem senzaţia că auzim vocea cristalină şi vedem chipul radios, întodeauna binevoitor, deschis, prietenos al tinerei poete care a plecat dintre noi atât de devreme. S-a stins în toamna lui 2006 (a suferit de enfizem pulmonar), dar amintirea ei a rămas şi azi la fel de luminoasă în sufletele celor care au cunoscut-o. Volumul postum al Stelianei cuprinde 250 texte de cântece, mai bine de jumătate din acestea au fost interpretate de cântăreţi cunoscuţi, iar 122 de texte îşi aşteaptă compozitorii şi interpreţii. Noua carte mai conţine referinţe critice, cronici la volumele ei anterioare, multe fotografii care ne fac s-o simţim alături pe Steliana, poeta care a început să scrie versuri şi să compună melodii de la vârsta de 3 ani. Volumul este îngrijit de dr. Claudia Slutu-Grama, mama poetei. Domnia sa mărturiseşte în prefaţă că Steliana a scris versuri până în ultima zi a vieţii sale. Temele preferate ale poetei sunt „dragostea, natura, copilăria, patria, limba română, spectacolul vieţii, misterul cosmic, dorul de Stea”. Cântecul care a dat titlul volumului – „Rană de stea” – îi este consacrat mamei poetei. El a fost interpretat de Stela Mitriuc (compozitor, Leonid Gorceac). Cu Steliana Grama au mai colaborat compozitorii Liviu Ştirbu, Dinu Matvievici, Andrei Sava, Vlad Mircos. Melodiile ei au fost executate de Ion Suruceanu, Alexandru Lozanciuc, Nelly Ciobanu, Inesa Stratulat, Stela Mitriuc, Cezara, Sergiu Onofrei, Ioana Sulac ş.a. Piesele pe versurile Stelianei au obţinut premii importante la mai multe festivaluri şi concursuri din R. Moldova şi de peste hotare. Talentul nativ al poetei a fost apreciat de cititori, de criticii literari şi de scriitori de valoare din spaţiul românesc. În volum descoperim, de exemplu, o scrisoare tulburătoare, adresată Stelianei de cunoscuta poetă Gabriela Melinescu: „Ţi-am citit cărţile cu o plăcere imensă – eşti o adevărată poetă, cu un stil plin de fineţe şi nerv, cu o vitalitate ieşită din comun; stăpâneşti arta grea a rondelului şi pe aceea şi mai grea a poeziei, care nu se defineşte prin niciun „ism”. Nu mă miră că ai scris texte pentru cântece – muzica e în tine, eşti toată cântec… Eşti un Ariel, simţindu-te bine pe aripile vântului”. Din volum mai aflăm că ultimele cântece ale Stelianei se numesc „Albe magnolii” şi „Flori de câmp”.

~ 21 ~

E cutremurătoare întâlnirea cu Steliana prin intermediul acestei cărţi în care mai găsim desene, reflecţii, versuri ale poetei care, în doar 32 de ani, şi-a scris opera, alcătuită din cărţi de valoare pe care le putem găsi în biblioteci („Tratat de tanatofobie”, Bucureşti, 1996; „Rezervaţia de meteoriţi”, Civitas, 1998; „Pubela din Calea Lactee”, Augusta, Timişoara, 2001; „Surogat de iluzii”, Augusta, 2003; „Cetatea de scaun a dragostei”, Pontos, Chişinău, 2006; „Perfuzii de vise”, Cartea Moldovei, 2006; „Speranţa moare ultima” şi „Curcubeul viselor”, Pontos, 2008).

Patrimoniul muzical-artistic concentrat la IPNA „Teleradio Moldova” include un număr impunător de lucrări muzicale pe versurile poetei. În cadrul şedinţelor Comisiei de Evaluare Expertiză şi Achiziţionare audiem mereu piese noi prezentate de compozitori şi interpreţi, secvenţe muzicale ce bucură atenţia experţilor prin înaltul nivel al textului literar, care conferă melodiei substanţă şi durată în timp.4

Aşadar, cântecul rămâne. Are a vorbi lumii despre harul artistic, care vine pe pământ nu pentru sine. Steliana Grama a trecut pe aici ca o rază menită a descreţi nişte frunţi, a mângâia nişte suflete, a vorbi semenilor despre Iubire, Dragostea atoatesalvatoare. Urmele lăsate de harul ei sunt valorificate continuu, valenţei artistice ale talentului urmând a fi mereu descoperite. Verbul lăsat nouă cântă şi va rămâne peste ani să ne tot spună cât de mult ne iubeşte.

4 http://gramasteliana.wordpress.com/2010/06/16/steliana-grama-rana-de-stea/

~ 22 ~

În memoria artiștilor

Simplă la prima vedere, construcţia edificiului poetic al celebrei autoare se distinge prin originalitatea riguroasă a formei şi expresiei şi prin profunzimea polemică indirectă a fondului, a universului ideatic (gen Pubela din Calea Lactee, Surogat de iluzii, Perfuzie de vise). Incomparabilă cu vreo altă figură poetică de acasă sau din altă parte, atat din generaţia sa, nouăzecistă, cat şi din altele de ieri şi de oriunde (cum este cea adrianpăunesciană, care a ocrotit-o provizoriu dinspre gravitatea profunzimii personale şi naţionale, general-umane…), imaginea de star a creatoarei noastre este una adanc implantată in solul sufletesc şi ceresc,cosmic şi teluric al fiinţei umane, călătorind prin cosmosul cuvantuluişi prin cuvantul cosmosului. Dincolo de jocul fascinant al metaforelor capcane şi al ideaţiei cifru, al simbolurilor cheie, participăm la un dialog nepereche cu sine şi cu lumea, pătrunzandu-ne de necesitatea adevărului de ele intru implinirea unui destin uman şi a condiţiei lui etico-civice şi poetice, în ultimă instanţă. Or, talentul este cea mai mare bogăţie a Poetei. ,, Contemporana noastră a servit cu tot focul inimii şi al minţii arta teatrală. Cu sange şi cu aceeaşi tensiune a trăirii aparte au fost scrise şi dramele steliene — puţin cunoscute nu numai printre cititori, dar şi printre scriitori (Un braţ de sulfină, Eunucul modern, Legenda arcaşului etc.).”(Tudor Palladi)5

,,Iubea lumea, iubea soarele, iubea umbra, destrămand-o prin insăşi prezenţa-i scăpărătoare de mult altruism către toţi şi către toate. Nu cred să fie cineva care s-ar fi supărat pe ea. Prea multă lumină ducea pentru fiecare.”(Galina Furdui)6

,,Iţi sărut visurile tale frumoase, care sunt convins că vor veni azi-mîine spre noi toţi. Iţi sărut mana dreaptă, căci cu dansa imi pare că scrii toate visele romantice, tot adevărul, care, din păcate, deocamdată, ne lipseşte in realitate. Va veni el oare timpul cand adevărul va cobori din cărţile tale? Euunul sunt convins că aşa va fi. Mă mandresc că, in epoca mea, am alături asemenea contemporan, cu numele Steliana Grama.”(Boris Druță)7

5 ,,O familie de intelectuali basarabeni”, editura Grafema Libris s.r.l., pag. 182, Chișinău, 2008

6,,O familie de intelectuali basarabeni”, editura Grafema Libris s.r.l., pag.186, Chișinău, 2008

7 ,,O familie de intelectuali basarabeni”, editura Grafema Libris s.r.l., pag.190, Chișinău, 2008

~ 23 ~

,,Steliana Grama, căci despre ea e vorba, a fost, este şi va rămane o enigmă pentru toţi acei care am cunoscut-o şi chiar pentru toţi acei care n-au cunoscut-o, căci ea a ştiut să toarne-n zidirea fiinţei sale — poezia, indeosebi poezia de dragoste, urcand-o la cotele superioare — această enigmă ce ne va minuna întotdeauna — Dragostea.”8

8 ,,O familie de intelectuali basarabeni”, editura Grafema Libris s.r.l., pag.191, Chișinău, 2008

~ 24 ~

Poezii dedicate Stelianei Grama

Stelianei

Copila mea, la naşterea taS-au deschis toate florileŞi mai canta cucul,Indrăgit de mama ta.Timpul va faceSă-ţi placă cantecul luiŞi susurul izvoarelor,Semănate prin ţarini.Şi in acea dimineaţăTimpurie a lunii florilor —Soarele a răsărit mai devreme,Salutînd apariţia ta!Claudia SLUTU-GRAMA(7.VI.1974)

Durerea

Consacrată Stelianei GramaAi fost un inger pe pămant,O rază de Luceafăr bland,Un Eminescu renăştea din tineŞi un vulcan de doruri şi de bine.Ţi-ai scris iubirea numai pe hartie,Căci Dumnezeu aşa a vrut să fie,Iar cugetul şi-ntreaga-ţi fireSe inălţau mereu spre nemurire.Dar azi nu pot cu gandul să mă-mpacCă frunza ta căzut-a din copac,Că la Ţepilova n-o să mai viiSă ne citeşti frumoase poezii.De ce o nedorită maladie

~ 25 ~

Ni te-a răpit cu tot cu poezie,Lăsandu-ne in inimi mare gol,O mare de durere şi de dor?Valeriu EFTODI(Observatorul de Nord,2007, 19 octombrie)

Singurătatea e a ta pereche…

In viaţa noastră toate-s trecătoare —Chiar dacă iţi găseşti a ta perechePană la urmă dai de-nsingurareŞi-n lumea nouă ca şi-n lumea veche.Ca frunza legănată-n ram de soareDe-o boare cand amiaza stă de vegheIn viaţa noastră toate-s trecătoareChiar dacă iţi găseşti a ta pereche.Cand toamna intră in a ei hotareFrunza din pieptul meu de la o legheSe-aude tremurand de frig… O zegheDe i-aş găsi ar da de-a ei scăpare…Ci-n viaţa noastră toate-s singulareSingurătatea e a ta pereche.Tudor PALLADI

Aripi de cuvinte

Prin dor răzbate o scanteieDe care inima-ţi se-aprindeŞi nu mai poate-n loc să steie,Işi face aripi de cuvinte.Din vis răzbate-o rădăcinăPrin care sufletu-nfloreşteŞi-a lui sămanţă de luminăTe-nalţă şi te-navuţeşte.Mara VLĂDICEANU

~ 26 ~

Încheiere

Cinstită din plin de Cuvant şi alimentată de talentele ei strălucitoare, această „trestie ganditoare“, supranumită in poezie Rondelia, va domina intotdeauna o generaţie şi o orientare, zisă nouăzecistă, iluminandu-i acesteia din interior calea spre sine şi spre trăirile divine, metaforice, dincolo de orice metamorfoze circumstanţiale şi radicale, de grup şi rapsodice. „Graba“ cerească şi neaşteptată cu care a plecat dintre Cuvinte a făcut din destinul ei tainic o Operă şi din Opera Ei un destin rondelicşi faustic. Oricum, insă, căldura şi generozitatea „Mai mult ca Iubirea“ cu care s-a dăruit Cuvîntului şi Cîntului, Zîmbetului şi freamăntului culminant (Cunosc un singur Dumnezeu — Iubirea) au logodit-o cu lumina perenă a artei literare. Acesta i-a fost se vede norocul, dacă nu insuşi drumul spinos al cunoaşterii. Acesta e farmecul interior continuu al operei gramiene, adică Soarele nestins al Rondeliei sau fenomenul SteliANA Grama, miracolulcuvintelor Ei neincepute — „Cea mai frumoasă Dragoste din lume“. Concluzii:

1.Creaţia Stelianei Grama este unică prin complexitatea tematicii şi profunzimea subiectelor abordate;

2. Poeta s-a manifestat prin excelenţă în domeniul muzicii, ca autor de versuri, calitatea cărora se impun pregnant în literatura română contemporană din Basarabia.

3. Steliana Grama a fost înzestrată cu harul poeziei de la Dumnezeu şi acest talent divin va sensibiliza cu aceeaşi forţă încă multe generaţii de cititori.

~ 27 ~

Anexe

Steliana cu tatăl său Dumitru în 1975

~ 28 ~

Claudia şi Steliana Grama

~ 29 ~

Familia Grama în 1987

~ 30 ~

Steliana Grama la Festivalul “Două Inimi gemene”2004

~ 31 ~

Steliana Grama

~ 32 ~

Bibliografie:

Biografie:

Cărţi:

1. B.P.H, “O familie de intelectuali basarabeni”, Editura Grafuma Libris S.R.L, Chişinău, 2008, p.181-256

Internet:

1. http://www.timpul.md/articol/steliana-grama--caile-iubirii--27865.html

2. http://stelianagrama.blogspot.com/

~ 33 ~