I

.,., "' .. ,„

+

llll'UllUCA SOCIALISTA ltOMAHIA •• CONSILIUL NAŢIONAL

PENTRU ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIE

INSTITUTUL ROMAN Dl

STANDARDIZARE

;STANDARD DE STAT 1 ________ KDIŢIE OFICIALA

TEREN DE t'(TNDAHE

DETEllMINAilEA GRANULOZIT A ŢII

czu 624.131.431.6

STAS 1913/5·85

Znlocut•1r1r ; ST AS 1913/5-74

Clasitlcar' a alfanumerică

G 23

Foundation grouncl I DETERMJ::-<ATJON OF CHAI!\ SIZE I Terrain cit· fond~tion

l)J~TERMINATION t>E LA c; BANl'LO s rn=:

OcH0Ramu1 OllPE,l.~E.JIElflIE I'PAHYJIHQilil

1 GENERALITĂ'fI

1.1 Ohil'l't ~i domeniu de a1>lieare

Prezentul standard stabileşte metodele de determinare prin cernere şi prin sedimentare ~1 granuloziti:'tţ,ii (distribuţiei granulometrice) a pămînturilor ce alcătuiesc terenul de fundare.

l\Ietodele din prezentul standard se aplici't pămînturilor identificate şi clasificate conform STAS 1243-83 .

1.2 Granulozitatea (distribuţ.ia granulometric::!.) reprezintă repartiţia procentuală după mă rimi, a g-ranulelor (particulelor) componente ale fazei solide a pămînturilor.

'-""''q::lfL 1.3 „ Granulozitatea se determină. prin urmă,toarele metode :

- prin măsurări directe cu ajutorul şablonului, pentru pămînturi cugranule mai mar: de 12!> mm;

-- m<'totfa cernerii :

- pe ci urmi, pentru .pămînturi cu granule mai mari de 2 mm;

- pe dururi şi Rite, pentru pămînturi cu granule mai mari de 0,063 mm;

- metoda sedimentă.rii, pentru pămîntrui cµ granule mai mici de 0,063 mm;

- metoda eornbinată (cernere şi sedimenta.re) pentru pămînturi cu limite întinse de granulozitate (nisip argilos, praf nisipos etc.).

1.4 Rt>colt.area probelor de laborator

-~11.~i - .., !.'.:

1.4.l l'robelc de laborator, denumite în continuare probe, trebuie să fie părţ;i reprezentative din probele de kren - tulburate sau netulbmatt'-obţinute din sondaje.

1.4.2 În cazul pămîntmilor cu nedmogenităţi evidente, probele de teren trebuie recoltat pentrn fiecare intercalaţie diRtinctă.

1.4.3 În cazul probelor mari de tenm, probele de laborator se obţin prin aplicarea metodei sfertmilor conform STAR 1850-62 .

1.5 Tt>nniuologie

Conform STAS 3950-81.

1985-06-01

Elaborat de : 11\probal de : MINISTERUL AGRICULTURII INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE ŞI INDUSTIRIEI ALIMENTARE I

Institutul de Studii si Proiectări Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCUREŞTI pentru lmbunătăţiri Funciare Telex 11312 CNST R

---,-·~---'----·-.--·-··--·--·--„-.. ~----·-·- · -·--··--„-------·

Data intrăi·ii în vigeare :

J

STAS 1913/5-85 .. , - „ -

2 METODA CERNERII

2 .1 Principiul metodei

Separarea granulelor după mărimea lor (pe fracţiuni granulare) se face prin cernere pe ciururi şi site a părnînturilor necoezive.

OBSERVAŢJE - Convmţional, diametrul granulei se consideră Pgal cu rnărim<'a ochiului ultimei site sau al ultimului ciur pe care rămîne granula, după efectuarea cernerii.

2 .2 Pregătirea probelor

2.2.1 Granulozitatea se determină pe o probă a cărei masă este de:

pentru bolovăniş, minimum 5 kg; pentru pietriş, minimum 2 kg; pentru pietriş cu nisip, minimum 1 kg; pentru nisiJJ mare şi mijlociu, 0,4 ... 0,5 kg; pentru nisip fin, O,l ... 0,2 kg; pentru nisip argilos, 0,07 ... 0,1 kg; pentru ~rgilă nisipoasă, aproximativ 0,07 kg.

2.2.2 Proba de păruînt se introduce într-o capsulă tarată, după care se usucă în etuvrt la temperatura de 105°C, pînă la masă constantă, conform STAS 1913/1-82.

După usca.re, capi;::ula cu proba de pămînt se lasă să se răcească, după care se determină masa acestora, m :

în care

m.i masa pro bei de analizat, în grame ; mc masa capsulei, în grame, determinată conform pct. 2.4.l.

Valoarea m se înregistrează (exemplificativ ca în anexa A).

Dacă pămîntul de analizat prezintă o coeziune cît de mică datorită prezenţei unui liant, proba uscată pusil, în capsulă se acoperă cu apă potabilii, la care s-a adăugat 0,2 carbonat de litiu, se păstrează 24 h, după care pămintul din capsul:-d, se antrenează cu apă pe o sit.ă cu ţesătură de sîrmă 0,063 mm şi se separă liantul cu un curent de apă potabilă pînă ln. îndepăr­tarea. sa.

Pămîntul rămas pe sită se antrenează cu apă într-o capsu.lă, se usucă în etuvă la tempe­ratura de 105°C pînă la masă constantă, după care se lasă să se răcească şi apoi se cîntăreşte împreună cu capsula.

Valoarea obţinută se înregistrează (exemplificativ ca în anexa A).

Dacă masa liantului rezultat din spălare depăşeşte 10% din masa probei de analizat ma, acesta se analizează, in continuare, prin metoda sedimentării (conform pct.3 ), caz în care cantitatea de apă de spălare a liantului trebuie să nu fie mai mare de 1000 cm3•

2.3 Aparatură, materiale şi reactivi

Set de ciururi (cu cutie şi capac) cu ochiuri rotunde sau pătrate conform S1'AS 1078-73.

1077-67. Set de site (cu cutie şi capac) din ţesătură de sîrmă cu ochiuri pătrate conform STAS

Dimensiunile ochiurilor ciururilor şi sitelor din componenţa seturilor, se aleg astfel încît, în timpul cernerii, pămîntul să se separe pe diametrele urmărite. Se recomandă ca valoarea dimensiunii ochiurilor la ciururi şi site să crească în progresie geometrică cu raţia 2.

Maşină de cernut adaptată sitelor şi ciururilor. Şubler sau şabl9ane cu ochiuri rotunde. Balanţă tehnică cu precizia de cîntărire de 0,01 g. Cînta.r comercial cu precizia de cîntărire de 0,5 g. Etuvă termoreglabilă, cu posibilitatea de reglare a tempe~turii la 105 ± 2°C, cu

dispozitiv de aerisire liber. - Capsule din porţelan sau din metal inoxidabil sau emailat cu diametrul de

120 ... 300 mm. Pensule pentru curăţa.tul sitelor. Cuţite, linguri, spatule pentru luat probe. Carbonat de litiu chimic pur (c.p) sau pentru analiză (p.a.).

..._ _ _ ____________ ---- - ··- -· -- - ·---- -- - -· - - -----~

I l·

A~ I . :l "

~·, '<' ·

r I

·,.! .-1

' 1 )

·J ,-1

!; ::,j

" . 1

-~-'..i

I ·' ~ t· ;~ - I ("•_

" F ·j ... q l '

:J

A}} I i ',1 I ·:·:-1 ! '., ;. ·i··•

! .: ··1 '·J

.t.:·„

:, ~

. ' I . ::.:j

I I

I l ! ,

-- 3 - ST ,\f; 1913/;l-85

2 .4 llod dc> hwru

2.4.1 CapRulele se nnmerot.ează, ,;e usucă, ht 105 ± 2°C, se răcesc şi a.poi se tareaz:1. i\ln ~a fiecăreb m,, se înregistrează (exemplificativ ca în anexa A) şi se verifică periodic:.

2.4.2 Se montează ~eturile de site şi ciururi astfel: se aşază mai întîi cutia, apoi pPstt>. e<t se pune sita cu ochiuri de dimensiuni minime, după aceea se pun sitele şi ciururile cu ochiuri de dimensinni din ce în ce mai mari, după care se aşază capacul.

'.? .4.3 Proba. usc~ati\. "<i cînHirită. se toa.rnă pe ciurul sau sita cu ochiurik cele mai mari din ,;etul utilizat. '

2A.4 Cernerea ,;(' e:-..ecuti1 manual sau cu ttjutorul unei maşini de cernut.

în tirn1rnl cwm·rii se verifică dacă nu se depăşeşte capacitatea de înci'trcare a Nitelor ~i cimnrilor, astft•l ea proba de pămint de cernut să se poată ro~togoli pe suprafeţdc i:;itelor şi c·iurnrilor.

Cernerea se faee pînă la separarea fracţiunilor granulare; orientativ, timp de 15 minute thei"i .. cernen•a se face manual i-a.u 10 minute dacă cernerea 8e face cu ajutorul unei maşini dP cernut.

Cernerea ~.e c:on:;idera terminată dacă 8Cuturînd fiecare sită sau ciur deasupra unei hîrtii, ceea ce mai t.n•ce timp de 1 minut reprezintă mai puţ.în de 1 % din materialul de pe ciurul Rau sita respectivă-. Cel'a ce, eventual, trece se adaugă la sita sau ciurul următor cu diametrul mai mic.

2.4.5 Fracţiunile granulare rămase după cernere pe fiecare sită, ciur sau cutie, se trec Îll eapsule tarate şi Re determinii masa fiecărnia.

Datele o bţinu1e se înregistrează (exemplificativ în tabelul 1 din anexa A).

Dacă. suma rna.f;elor fracţiunilor granulare (inclusiv restul din cutie) diferă cu ma.i mult dl' 1 % faţă de m~t;;a probei de analizat md (pct. 2 .2 .2)~ determinarea se repetă.

Dacă restul din cutie depăşeşte 10% din masa probei de analizat rna, acest rest se ana­liwazi'L, în continuare, prin metoda sedimentării (conform pct. 3).

în cazul probelor supuse cernerii după ce s-a separat liantul, restul din cutie rămas duptt efectuarea cernerii trebuie si't fie mai mic de 1 % din masa probei de a.nalizat md.

OBSERV A Ţ li': --· ln cazu] tn car e după Cl'rncrc, rezultă fracţiuni cu diametre mai mari de 20 mm, S<"pamrca lor in continua r!' P<' frac\.itrni se poate fac!' utilizind ciururi corespunzătoare sau prin măsurări cu şublrm l sau cu şabloane .

2 .5 Exprimarra rezult:-itelor

Rezultatl'le analizei granulometrice se inseriu în tabelul 1, dat exemplificativ în anexa A. Se efectuează cakulele precizate la rubricile respective .

.în masa tota.li'\ se inc.Judfl şi restul din cutie precum şi masa liantului.

OBSEHVAT IE -·· în ultima coloană a tabelului S<' înscriu procent de rest.ului fractiun ilor de ~'Tanule cn clinwnsiuni mni mici dccit dimensiunea sitei sau ciurulu i respectiv, calculat f!lţă de masa probei de analizat ma (v<'zi pct 2.2.2) care. pentru primul r ind se ob\.inc sc:'lzînd din 100 valoarea indicată in penultima coloană ; P<'ntrn Cl'lelaltc rinduri . ac<'astă valoare se obţine scăzind din rindul precedent al ultimei coloane, valoarea Jl<'llUltimci colonnt·.

Distribuţia procentuală pe fracţiuni a granulelor se repreziniă grafic pe o diagramă ~emilogaritmică (fig. 1 şi diagrama din anexa A) fie printr-o curbă de granulozitate (curbă stittistică integra.lă de tip Galt.on), fie printr-o histogramă (de tip GausR) sau, la cerere, · prin histogramrt şi eurhă de granulozitate (fig-. 1).

il~.--~~-~--,----,-~~--,----,-~-,---.~~::=: ...

901-'-------+----+---t---+--80 ~' --------+--t----+---+--~.Jl'-'--+-~-'---'--4

·-t: sa t-·-------t----;,,._ ·~ "t. i,.a t---"'--+---+---i>-~;;f„"'7":..S· o

i!:: 30 l"J"':~.-r.,.,."r?.,..,..,..,.~~'4'.77'7"t'7'77'77tij,;7':t--r--t--t--t--t 20V777'Trn~~i;r-n"7'?'~~v--rn'7:t':>77';+.-~,..,..,,+,,..,.,~i..,..;

0,25 O,J O,"- ~5 Ofi O, 7 0,8 ~9 1 --dÎnmm

Fig. 1

--1

'.I '

STAS 191315-85 -4-

3 METODA SEDIMEN'l'ĂRII

3.1 Datorită sedimentării în timp a unei suspensii apoase iniţia,! omogenă, se produce o variaţie a densităţii acesteia, care este proporţională cu viteza de sedimentare a granulelor, ce depinde la rîndul ei de mărimea şi densitatea granulei.

Densitatea suspemiici în timp se măsoari"i, cu un areometru la eare poziţ.ia centrului de plutire depinde de densitatea granulelor din suspensie ce nu s-au sedimentat încă si a căror masă procentuală depinde de densitatea suspensiei la timpul respectiv şi de densitatea gra­nulelor.

în timpul analizei, se determirn't la diferite intervale de timp densitatea unei suspern;ii diluate de pămîn t în apă.

3 .2 Pregătirea probelor

3.2 .1 Granulozitatea se determină pe o probă de pămînt a cărei masă este de 75 . . . 100 g .

3.2.2 Proba de pămînt se introduce într-o capsulă, după care se usucă în etuvă la temperatura de 105°C, pînă la masa constantă, conform STAS 1913/1-82.

După uscare, capsula cu proba de părnînt se lasă să, se răcească la temperatura mediu­lui ambiant.

Din materialul uscat se ia o cantitate de material care se cîntăreşte cu precizia 0,0lg.

Această masă constituie masa iniţială a probei rnd . Valoarea ei se înregistrează (exem­plificativ în tabelul 2 anexa B).

OBSERVAŢIE - Se recomandă utilizarea unei cant.ităţi de 50 !!,.

3.2.3 în cazul pămînturilor. cu un conţinut de materii organice mai mare de 5%, proba tre­buie mai întîi ·oxidată chimic, punînd-o într-un pahar Berzelius de 500 ml şi turnînd peste ea 150 cm3 apă oxigenată. Se agită conţinutul cu o baghetă de sticlă cîteva minute, după ~are paharul se încălzeşte pînă la temperatura de 50 .. . 60°0 . După ce amestecul atinge această temperatură, se agită puternic pînă la încetarea reacţiei de degajare a oxigenului. Reacţ.ia se consideră terminată cînd proba se colorează intens. Proba astfel obţinută se fierbe pînii cînd volumul ei se reduce la aproximativ 50 ml, după care se toarnă într-o capsulă, de porţelan şi se procedează ca la pct. 3 .2.2 .

3.3 Aparatură, materiale şi reactivi

- Areometru tip Casagrande, etalonat la 20°0, cu intervalul de citiri 0,99.'i ... l,030, cu precizia 0,0005,

Termometru cu interval de citiri O .• . 40°C şi precizie 0,5°0.

Cilindri de sticlă gradaţi cu capacitatea 1 OOO cm3 şi diametrul interior aproximativ de 60 mm.

Cilindru gradat cu capacitatea 250 cm3 .

Cronometru.

Capsule de porţelan cu diametrul de 120 mm.

Etuvă termoreglabilă, cu posibilitatea de reglare a temperaturii la 105 ± 2°C, cu dispozitiv de aerisire liber.

- Balanţă tehnică cu precizia de cîntărire de 0,01 g.

- Sită din ţesătură de sîrmă cu ochim:i pătrate cu latura ochiului de 0,063 mm (STAS 1077-67).

Capsulă de porţelan sau metalică cu diametrul adecvat ramei sitei metalice.

--.;,

. ' . -·1"

;! i ..

~ : li fi ~I li r tl 1! I' I li

ti fi

;: -

--~··

i~F---:~~~

~ ~;·' .:„

1'

1 · ·,.

\' I I

r I 1: f H. r· ,·

·•

·1

;-'I 'I

·''

j

.I

.1

' . ',!j

„ ·.1

~ I

) j

'. ~

H ~.„I

·.:, ;

„

' „

'

·., .,

t · ...

·1 ;

' „ .~

l ' ••. - :l ~

J

·t

j j

I I i

- li - STAS 1913/5-85

Agitator manual (fig. 2), electric (fig. 3), sau orice alt sistPm (pnenmatir, ultrasonic etc.), care să agite suspensia care tie încearcă.

- Spatulă, cuţit, ră,zătoare, pensulă. -- Pahar Berzelius cu capacitatea 500 cm3•

- Pipetă gradată, cu capacitatea 20 cm3 •

Pîlnie cu coadă scurtă. Apă oxigenată soluţie 6 % . Carbonat de litiu anhidru. Soluţie diluată de silicat de sodiu 4,4%, demitaka 1,fH g/cm;. Soluţie de hexametafosfat de sodiu : 40 g hexamet.afof:fat de Rodiu dizoln1t în 1 000cm3

apă distilată.

OBSERVAŢJE -- întrucit soluţia de hexametafosfat de sodiu poate fi utilizat.I mo:-. inn1111 o hm<'i <l•· la data prt•parării, este llt'Cl'sar ca pe sticla cu solu ţie să se prec.izeze <lata preparării.

- Nomogramă pentru calculul diametrelor granulelor (anex ii. B ), rigle de ealculspeciale Kau programe de caleul echivalente nomogramei.

I ( I

3j i i

I 'r-1!-t-t::==:::_j_ _____ j.

Fig. 2 Fig_ 3

:.3 .3 .1 În cazul materialelor cu indice de plasticitate redus IP~ 10 % (nhdp, ms1p prrdos, ms1p argilos, praf nisipos), dispersarea se realizează folosind ca agent dispersant carbonatul de litiu anhidru şi ca agent antifloculant soluţie diluată de silicat de wdin (conform pct. 3.3).

Pentru o probă se utilizează O,.'i g carbonat de litiu anhidru.

3.3.2 În cazul materialelor eu indice de plaRticitate IP> 10% (argilă ~rrnsă, argilă, argilt~ prăfoasă, argilă nisipoasă, praf argilos) determinarea se efectuează folo,-;irnl ca agent antiflo· culant soluţie de hexametafdi:;fat de sodiu (conform pct. 3.3). Pt>ntru o probă. se utilizt>azro 100 em3 soluţie de hexametafosfat de sodiu.

3 .4 Mod de lueru

Materialul care se supune analizei se pune într-o capimlă .. I'PKiP mat<·rial se pun reac­t1vn corespunzători precizaţi Ia pct. 3.3.1 şi 3.3.2, ;;e adaugă. apă JJotahilă, <lupă care se la.<ă 8 . .. 24 h pînă se obţine înmuierea completă a materialului.

Acest amestec se toarnă în eupa agitatorului şi se supun<· mwi agitări viguroase timp de 1 . . . 15 minute, care se recomandă să se facă cu un a·gita.tor m<'ranic, pneumatic sau ultrasonic în vederea evitării formării de agregate minerale prin asocierea particulelor fine în_timpul determinării. Suspensia astfel obţinută se toarnă pe o ~ită din ţesă.tură de sîrmă cu ochmri pătrate cu latura ochiului de 0,063 mm aşezată pe o capsulă metalică sau de porţelan cu diametrul cel puţin egal cu cel al Ritei. Folosind apă potabilă şi prin pensulare, ie rcţiue P.e sită numai fracţiunea mai mare de 0;063 mm.

I1a. spălare trebuie să se evite utilizarea de cantităţi excesive de apil, 1wntru ca volumul final de suspensie în capsulă să nu depăşeaRc(t 700 . .. 800 cm3 •

STAS 1913/5-sr_; -·- 6 -

.Materialul reţiaut pe sită :;c colecteaz<I iutr-o capsulă ~ i ,.;e n~ucii in eluvii, la kmp(~­ratura de 105 ± :;; 0 c pin'.i. la m::i,s{t constant:\ dup:1 e::i:·e '<'- cînt~ll'e~tC'. DatCt ac~·aAâ. mai'.h e,-Lt~ mai mică dccit 10% din masa iniţială a p1·ol.>ei m„ (pd. 3.:2.:!), a,Cc'asta, :;c îm'<'g'i,;treazi"t ca ;1t;m1 şi se consideră global; dacă materialul reţinut p;>;to mai m:ue de 10% din nui:-:a iniţiaLi a probei ma ~se analizează granuiometri•; prin metodft cernerii (confol'm pct.:n .

Materialul ca l;rec:: prin sita ll,063 mm şi l'Ste Cdlect.;1,t, î.11 c:-i,psub de Sii.l> ,;it·:]., f<P Ln·:•,. cu atenţ;ie într-un cilindru gmuat cu capacitaLea de 1000 cm', evitindu-~c: orice :pi!:1·1le~·i. 11: eazul folosirii carbonataiui de litiu ea di,3per,.;;tut, în sirnpciusic se au;wgi"• .) em·i ;;oluţ:rn dtlnata de silicat de sodiu ca agent stabilizator al >'i f<t.timului dispers. ÎH cazul fo[o,;irii hcx:unrtafosfa­tului de Rodi11, nu este i1ece;;,tr să. se ad:VJge a;.?J'nt stabiliza.roi-.

Volumul susp<c1Hici din cilirnlrnl gntctl~ ,;e ('ODlplet.>aZCl Cd ~1}Jrl· lJDiahil:t uinJ, b !OOUcm''. Dacă în timpul spălării :tp~t folosită. n. depă.~it ::•·e,;t Yol<1m, ;'(l dimii iii t.· \.e.c,;1il priu firrlJcr<> astfel încît să, se ajllngă, la un volum de suspen,;i ~, de DiiiJ cm". SP lasit cilindrul i:1 n'1M m: p1n:J, la atingerea. temperaturii camerei.

Suspensia obţinută se agită. timp de J.!) .. . 3():-; prin efectirnrmL rL: mi~ci:i.r~ vc'rt.ica.L> <l·

unui w;itator nrnnua.l (Iig. 2). După, terminarea agit:kii, cilindrul rrn ,; t• mai rni~c:1 şi se i:iccpP 1'.l'OilOJJL(' \ ;-arc ·~" .~edi ­

mentă1·ii. Se intrudticc arnometrul in cilindru, cn 11rnlt:\. atenţie pentru :1. nu produ1·1> t.ulhura1·ea

accidentală a suspcusL;i; se cfoct,uează eitirea pe areometru la p~nt.ea ;;uperio:1.1·ii. a mPnic.r·.ului, după caţe acesta s..i scoate cu aceeaşi atenţie ca. h1 introducere. .

In intervalul dintre citiri, areometrul se }H\stre<1Z<t întT-un cilindru cu npiL JJOlab1h~t, care se schimbă. ori de cite 01·i c<Jte necesar pentn1 a fi merea Ccl!'ată.

Se efectuea7'~L citil'i pe areometru la urmi.'~toarolc inter va.le de ti!llp eumn laL t1(' h în ce· perea determin:Irii: O,f1 min, l min, 2 inin, 4 min, 8 min, l!i min, 30min, 1h,2 h, ·1h~i12 ... 11ih.

Dupi.'L fiecare citire cu areometrul se măiioară temper1ttnra s<.rnpe11siei; :-;e l'<'<'oma111H ca încercarea să se efectueze într-un mediu ambiant în ca,re se păstreaz~i temperat til'~t d" :30 :~ ' : ± 3°C, caz în c:ue corecţiile de tempera.turiî. sînt n(~glijabile.

Citirile P'~ areometru ~i temperaturile m~Lsmatr\ ::;e înregistrcazi:i (exemplificativ în tabelul 2, anexa A ).

ln c,_tzul in C<1l'e în timpul dctermină.rii ::rnspcni'.iia floculeaz{\, sau prceipitiî., ar.pasta ~e reagită, din nou cu a_g-itatorul manual timp de.3 . .. 5 ori mai ma,re deeît cel de h1 \nceputul determinării şi se repetă. citirile. La o nou:\ floculare rezultat-ele obţinute nu se mai iau în con­siderare, iar determina.rea grannlozit.(tţii se face prin metoda pipetă.rii conform S'l',-i;::J 7184/0-7\.l.

3.G Exprimarea nizultatr-101·

3.5.1 Pe baz::i, datelor obţinute se determin:1 diametrele .'._~r;1tlulolor ~i couţin;itul prneentu: . .d <k granule.

Datele obţinute se îns~riu în tabelul 2, ditt cxcmplificati\- în anc'::t A. Dem.ită.ţile efective citite pe areomc1.ru p, fiC înscriu sub formă. de densi1.ăţi reduse h,

obţ.inute cu relaţia :

R ~ (p - 1) in:i

Densităţile reduse R i1stfel obţinute se corectează cn ,, v i1lm1l'c de con•cţie 6.l{, repre­zentînd corecţ.ia de meniiic şi cea datorită, eventualelor in,ixaclit.1ţi în etalonarea scCtrii de grada­ţii a areometrului, determinate conform anexei O pct. C. l. .

. 3.5.2 Determinarea diametrului granulei corespunză.tm unei citiri cu areomctrnl i:iC face utilizînd relaţiile de ealcul şi nomograma rlin anexa R sau orice alt dispozitiv de calcul t:imila.r ca rezultate. ·

3.5.3 _Conţinutul de granule mP avînd dimensiuni mai mici sau cel mult egale cu diametrul granulei, determinat Cl>llform pct. 3·.:).2, în procente, pentru eitirea respeetivă cu areometrul la un anumit timp, raportat la masa md se calculează cu relaţia:

în care

Ps rnP =::-:::: -----

Ps Pw

ma masa iniţial.:'t a probei 1rncare, în gTa.me (pct. 3.4 .1 ); p, densitatea scheletului, în 1;,rrame pe centimetru cub; Pw densitate<1. apei egală, cu 1 g/cm" ; R' _densitatea, re!lu~ă, corectat1

R' = R + D.R

R şi D.R conform pet 3.5.1;

Ol Io

C„ coracţia de temperatură, determinaMt conform anexei B. . Dist.rib~ţia proccntuafa pe fracţiuni granulare se reprezintă grafic (exemplific:11.iv

pe diagrama dm anexa A).

3.5.4 În anexa C se dă un exemplu de calcul efectuat la tararea unui areometru.

- --- ---~-- --·-

\ -.... 'J:: ? ~

---- 1:.

.„

·,1

.. ~ .]

. . . .. ·. ·'

-7- ST A~ 1913/ 5-85

DE'I(<}lUIINARK>. G.IL\~"i UJ,0:0IT.iŢ'II PRIN METOD_\ CEHNE1lII

Tahrlul

Dimensiunilf ochiurilor sitelor sau ciururilor (diametrul granuklor d) *

mm I ----,-,---I -,-[-,~_ J_d ___ I

:--. i ~o ~ a \.-~ t e ma i

Cantitatea rămasă pe silă Frac\iuni cu diametrd mai mi<' ckcil d, % din cantitatea total:"1

-------------·------!--------------------- ----1 --__ - -1

---1 1----l-------------------1----------- -----i-- !---------!--'------- ------ -----------

·-----------!-. --~-1------------- 1·==~~-===~~~--=------ -------l-in_c_ut_i_e __ -------- - - -!-- I !---------------------

! \ Suma

• Jliamctrelc ciururilor şi sitelor se înscriu în ordine descresc în dii.

HEPAH'l'I'J.'IA .MATERIALULUI

Material spălat ( 0 ,,;; u,063 mm) Proba uscaW, ---i- tara

Tara Cantitate spălat;],

.Material cernut ( 0 > 0,063 mm) Proba uscată + tara

'rara C anti ta te cernu tă

Cantitatea totali:'l ma cemută. şi spălatCt

Felul materialului

tT

"' " b

rr ,_., <f b

---- ----- -·-------

g

tT b

g

DETERi\fIN.AREA GRANULOZITĂ'.ţ'II PlUN METODA. SEDIMEN'l'A1nr

Data

AREOMETRUL . AR

Densitatea scheletului Ps = g/cm3 ; o1 Ps 10 mp = -­

p_, - 1

O I Timpul de , __ T_e_m_p_r_r_at_u_ra __ Citiri reduse 11 Citiri ra d" t t t citlr" · 1 se 1men arc citită medie pe areome ru c orec ate

11 minute oe 'C R R' = R -i-AR

100

Diametrul granulelor

d mm

Tabrlu l 2

Corecţia I I de tem-_ I R' + C mp pC;ratura 1

1 I Ct I I

l/2 ---·----- 1--~-11----·----- _____ , _____ -------- ---

--------- ----1---- ------1--------------1----2

==== ==== ---:--1----; ____ , _____ -----1 ----- ----1----'----

l 5 I ----___ 3_0 __ , ____ , ____ I

---1----- ----1-----1----- - ----1----- ----1- --- --60

120 ---- --2~4-0-- 1----1-----1------I _____ \ _ _ ___ ----1----

- - - - ---- - 1---- ----

---1------ - - ---1---- -----1----- -----1--- - ----- ------ - - ---- -----1---- - ----i----- ------1 ·---- ----

l ~ I

j

. I .I

,,

•; .. ~I----~·

ll'

r---70

:,.,

~

'

._ 9

Q_)QI 0.002

ARGILA - CLAY

Proba nr.

d<0002mm

OOOZ<d<:OOOSmm

Q!Xl5<(k O.OS mm

Q.05 < d <O ZSmml

0.005

.•• „F

.':...-1.: . _, .. ·~· . .:..~- ~ .

m 8 ţi.. m DIAGBAi\.fA DIS'.l.1RIBU1.[IIEI GRANULOMETRICE Sondai nr. ...... <O ...... Probă nr

"" (;, Adîn<:irne, m <Xi <:.'l

,um C1 N 8 .n·~ ra ~N M~ '"

, ~ t1 (") 0 ..,. 0 „ ~ P"J ,,,- mm ...: ._.,.; n~ - - N N cn~C.Ot"- I

oo. I. 90

~

70

611

50

30 I ($)

, I .. _____.. __ ..__

21!

Ul

O.Ol 0.05 0.10 1125 2 10 20 7() 100

MI c - FINE I MARE - COARSE I BOLOVANlŞ -PIETRIŞ - G~AVEL COBBLES

COARSE PRAF - SIL T FIN

------ Prob a nr. ------ Proba nr ------% cr91ă (coiad~ 0.25 <d < 0.50mm ~nisip mijlociu 70<d <200mm 7. bolovăni~

~argilă 0.50<d<2mm % n;sjp mare d >200 mm 1. blocuri

tpraf Z <d<20mm % pietris mic u-d% n- a,n ------%nisip fin 20<d<70mm i' piet~ mare Dato ~rotor:

\ )

- -e'"

Li

; ·~::.,~.!.~i~;J:.@~}: '.·~ :· :- ·· :./L''.L"'- ~ „ ..._ _..:_. _ _;_'.··. ·-~ ·~~---~-----

~

i l r f

I I ! t l t

I i f ~ l' , .

l I i l

l r~ 1

-9- ~TAS 19L3/G-85

Ai\EXA l:

EXE.}IPLU DE CALCUL EFECTFAT Le\ TARARBA UNUI ARBOME'l'lW

C. l Pentru fiecare areometru trebuie să se stauilea8cil corectia de meni,;c si eor·ectia dato­rat;\ eventualelor inexactităţi în etalonarea scării l:,'1'ada1t•. De 'o bicci, aceste 'două c1;recţii 8e Htabilesc concomitent. Valoarea acestor corecţ.ii il R ,;e shtbileşte cu relaţia :

în care D.R = il p • 103

6. p diferenţa între nivelul superior al menir;eului şi gi;adaţia 1,0 de pe tija areo­metrului, determinată ca mai jos.

Într-un cilindru de sticlă gradat, de 1000 cm\ :;c pune aproximativ 9;10 cm2 de apă <liiltilată avînd temperatura de 20°0, după care se adaugă o,5 g carbonat de litiu. Se agiUt soluţ,ia cu agitatorul manual pînă la omogenizarea ace;;teia., după care se ad;tugă !> cm:1 soluţie diluată de silicat de sodiu 4,4 % . Se completează cu apă distilată pînil la semn, după care se agită din nou Cl} agitatorul manual pînă la omogeniza,rea soluţiei. Solutia e:;te adu,;ă la t<>mpera­tura de 20°0. Intr-un al doilea cilindru, in 900 cm~ <tpă distilat,:1 se adaugă 100 cm" 1:1oluţie de hexametafosfat de sodiu 40 g/l. Soluţia se aduce la temperatura de 20"0 .

A.reometrul care urmează să fie tarat, se curăţă cu alcool de urmele de grăsime pentru a fie obţine pe tijă un menisc corect format .

Se introduce areometrul pc rînd în cei doi cilindri şi se fac citirile la part.ea supcrimnă a meniscurilor (fig. 4a şi 4b). pentru determinarea corecţiei l:l.R pentru fiecare agent dispersant şi coagulant folosit.

în cazul în care gradaţ,i[} 1,0 de pe scara areometrului corespunde cu nivelul superior al meniscului l:l. p = O

În cazul în care grada.ţfa 1,0 de pe scara areometrului este sub nivelul meniscului l:l.p se ia cu semn pozit~v şi are valoarea:

il p = 1,000 - 0,999 = 0,001

În acest caz corecţia 6.R este pozitivă şi are valoarea :

D.R = + f:l.p ·103 = 0,001.1000 ~ + 1,0

În cazul în ca,re gradaţia 1,0 de pn scara areometrului este deasupra nivelului superior al meniscului (exemplul din fig . 4b) l:l.p se ia cu semn negativ şi are valoarea:

l:l. p = 1,0005 - 1,0000 = 0,0005

iar corecţia 6.R este negativă şi are valoarea :

Nivelul lichidului

l:l.R = - l:l. p · llP = -··0,0005 .1000 = -0,5

0,995

1005

Nivelul .stp!rior /ci meniscului

(Citirea pe .............. _.....,,..,__+ oreomefru)

Fig. 4 a

4000

1,005

Fig. 4 b

Nivelul svoerior al mPniscului

-85

·1

- 10 -

« •)! Pentru afla.rea corda(iri 1lintrP adîncimea de inwrsil' a centrului de plutire :L areomP­trului Hr (fi~:. Ii) şi citirea corPi'punz:ltoare densităţii înscri~ă 1)e :scara. areometrul ni, SP procP-1leazii <«l mai jos :

in care

0,995

~I ·~/ l '""---------·!

Fig. 5

~P eakull'ază Hr, pentru fiecare H măsurat„ cn ajutorul rela.ţiei .:

. 1 r ) ]Jr ·· ll+'.!-(h-- s

Hr atlincimea de imernic a centrnlui de plutire a areometrului pentru densităţ: ile dP. etalonare alese, în centimetri;

11 distanţele de la locul de sudură al bulbului cu tija (în dreptul reperului) la grada-ţ.iile densităţii de etalonare, în centimetri (precizate la scara 1 : 1 în fig. 6) ;

h înălţ.imea bulbului areometrului, în centimetri;

V volumul bulbului areometrului, în centimetri cu bi;

S aria sectiunii interioarP a cilindrului gradat folosit J.a, etalonare, în eentimctri pi'ttraţ.i. '

OBSEHVAŢIE - HeJaţia este valabilă în cazul areometrelor cu bulb simetric.

Calculul lui Hr se efectuează pentru densităţile de etalonare: 1,000; 1,005; 1,010; 1,015; 1,020; 1,025; 1,030 corespunzătoare adîncimilor de imersie notate cu HrO; Hl' iJ; Hr 10 ; Hr lf') ; Hr 20 ; Hr 25 şi respectiv Hr 30.

Dif;tanţele de la locul de sudură al bulbului cu tija pînă la gradaţiile densităţilor de etalonare, notate cu H ·o; H .5 ; H 10; H 15 ; H 20; H 2fi şi respectiv H 30 se măsoară cu un ~ubler sau prin alt,ă metodă de mă1mrare cu o precizie cît mai mare în măsmare.

În cazul areometrului tarat, în exemplul luat (fig. 6), s-au dedus următoarele date:

II 30 = l ,6 cm ; H 25 = 3 ,r; cm H 20 = 5,5 cm; H 15 = 7 ,5 cm;

H 10 = 9,5 cm; H 5 = 11,5 cm şi H O= 13,5 cm.

~

l f t f

t l

I

~„

,:1 ·1

I

l J 1

.1

., ,J

·:·1 · . . , ,_,

i~ ~·~

' ::i

·:!

..

I) \.J '· -·1

·J

„ i

' . "

~ ~ '~~

:J - -.· ... . y

., "

„ ,, ,•

- 11 - RTAR 1913/.5-85

Ho

H10 I I

I

I H7s

I

I !

E Hzo

._, li),

E ~ .., E

li) ;::::.·

His .., li)

E: o,'

E: -.., "'

I .., c-.-

H30 E: "' .., ~ li)

st ......

ReDE'f~~i pe tijj

Fig. 6

Volumul bulbului V al areometrului, se determină astfel :

Se şterge bine bulbul cu alcool, după care se introduce într-un cilindJ:u gradat de 250cm3 ,

astfel ca locul de sudură al bulbului cu tija să fie în dreptul reperului 250 cm3 după care se adaugă apa distilată (adusă la temperatura de 20°0) pînă aceasta ajunge la reperul de 250 cm3 •

Se extrage din cilindrul gra.d'Lt a.~eometrul, după. cwe cu o pipată gradată (S'LU biureti:i.) se adaugă apa distilată (cu temperatura tot de 20°0) pînă la reperul 250 cm3 ; apa adăugată cu pipeta gradată (biureta) reprezintă volumul V al bulbului areometrului.

în cazul areometrului tarat, în exemplul luat, V = 65,0 cm3

Înălţimea bulbului areometrului b se măsoară cu un şubler sau se determină prin altă metodă de măsurare cu o precizie cît mai mare în măsurare.

în cazul areometrului tarat, în exemplul luat, h = 16,4 cm

Secţiunea interioară a cilindrului gradat de 1000 cm3 utilizat se determină pentru dia­metrul mediu al interiorului cilindrului.

OBSERVAŢIE -- In exemplul dat diametrul mediu este 6,0 cm şi deci :

ne(' 3,14 .5z S = -- = =28,26 cm•

4 4

în exemplul luat, valorile lui Hr rezultă:

1 Hr 30=1,6 +­

. 2 ( 16,4 - 65 )_ = 1,6 + 7 ,05 = 8,65 cm 28,26

Hr 25 = 3,5 + 7,05 = 10,55 cm

Hr 20 = 5,5 + 7,05 = 12,55 cm

Hr 12 = 1,5 + 7,05 = 14,55 cm

Hr 10 = 9,5 + 1,05 = 16,55 cm

Hr 5 = 11,5 + 7,05 = 18,55 cm

Hr O=< 13,5 + 7,05 = 20,55 cm

.1

1

·.·

j 'i

„

STAS 19135-85 - 12 -

Valorile lui Ilr 8e înscriu pe nomogramă în partea. stîngă a coloanei 4 (anexa B) şi reprezintă densităţile suspensiei diluate de pămînt în apă.

în anexa B, s-au trecut in partea stîngă a coloanei 4 valorile lui Hr O; Hr 5; Hr IO; Hr Hi; Hr 20; Hr 2!J i;.i Hr 30 pentru exemplul de. tarare analizat.

în practică se determină, la diferite intervale de timp densitatea unei suspensii diluate de pămînt în apă. Nomograma pentru calculul diametrelor granuh·lor se întocmeşte în confor­mitate cu anexa B.

C.3 Coloana 4 din nomogramă trebuie să se completeze cu datele c·orc·;;;punzătoare care sta­bilesc legătura dintre Hr şi densitatea efectivă ( p) citit.:1 pe tija an'ometn1lui în dreptul nivelului fluperior al meniscului, în conformitate cu pct. :3.f' .l.

Densităt,ile reduse H în funcţ.ie de densit:1.ţilP 1~fective citite pe :1.reometru se calculează, cu relaţia : '

R = ( p - 1) 103

în cazul areometrului de tarat, se obţin unnă.loarele valori pentru densităţile reduse R, care se înscriu in partea stingă a coloanei 4 din anexa B :

- Pentru Hr o= 20,55 cm, corespunde

- Pentru Hr 5 = 18,5!) cm corespunde

- Pentru Hr 10 = 16,.'i:3 cm CD.respun de

- Pentru Hr 15 = 14,55 cm CDre8p~nde

- Pentru Hr 20 = 12,!55 cm corespunde

- Pentru Hr 25 = I0,.'35 em corespunde

- Pentru Hr 30 = 8,65 cm corespunde

Responsabilul proiectului : MAIA - Institutul de studii şi proiectări pentru

lmbunătăţiri funciare ing. Ştefan l\locanu

Redactat final : Institutul rom1in de slandardlzare ing. Magda Ioneseu

p 0 = 1,000 g/cm3 şi R 1 =0

p 5 = 1,005 g/cm3 şi R 5 = (p5 -1)103 =5,0;

P10 = 1,010 g/cm3 şi R10 = ( p10 - 1) 103 = 10,00

Pia = 1,0l!J g/cm3 şi R15 = 15,00;

p20 = 1,020 g/cm3 şi Rio= 20,00

p25 = 1,025 g/cm3 şi R25 = 25,00

p30 = 1,030 g/cm3 şi R 30 = 30,00

Colaboratori: - · lnstitutul de construcţii Bucurrşti.

Facultatea de hidrotehnică - lnstitutul de proiectare Proiect Bucureşti - Institutul de cercetare şi proiectare pentru sistema-

tizare, locuinţe şi gospodărie comunală - Intreprinderea de prospecţjuni geologice şi geofizicc - lustitutul de cercetări şi proiectări pentru gospodărirea

apelor - .Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice -· lnstit uhil de proiectare Proiect Braşov

Standardul a fost elaborat iniţial ln anul 1952 şi s-a revizuit tn 1968 şi 11174.

,

o

"' 00

'° u .!:?--"' E ... o .... c ; ...... ' ci; ....;

>i <l;

r-. ~

!

"' + o. a> .... "' ' t

..... I

-~ l ~ 'O

i w ,,., "" i a> - I .,; ; o in o

~- r :

~ ' ·;:: >«! o. ' ţ:

.... co <:> ..... :;:; ,,,. QJ ... :::> u :::> ~

.~· u ·a .i:: QJ

E-< C1I s ~ "CI Cil

·-- .. ·- --------------------

:.J ,,

j

I

i I ·' :J

J ~--~ :.::1 1 ·

.:

,·:1 ., ~

., .f

i···1