stapanul insulei

7/22/2019 Stapanul Insulei

http://slidepdf.com/reader/full/stapanul-insulei 1/257

Ian - un barbat urias, roscat care saruta atit de bine... Americanca aceea n-avea nici o treaba sa vina sa stea in Skye

pe timpul iernii, insistase Ian MacLeod, dar cind Jess Hartley isi scuturase de apa haina de ploaie inauntrul casutei inchiriate, el fusese incintat de sirena cu ochii intunecati, cu priviri melancolice si blinde ca ceata de deasupra marii... si al carei temperament dezvaluia o rebela care nu accepta ordine de la nici un barbat din jur... fie el si capul clanului care stapinea

insula.

Gura lui era o invitalic tcntantS si... irezistibila.El se astepla la mila, chiar repulsie lata de urmarifje

groaznicului accident, dar su ferinta lui Jess era la fel de adinciV Imbratisarile lui ii vindecara ranile, iar felul lui de viata o invat a sa spere. Dar auzind cum inima lui o chema pe a ei,

peste tinuturile inncguratc. va putea ea sa accepte, intr-un stirsit. dragostea lui?

Lei 2549+511



Lord of the Island

by Kimberli Wagner © copyright 1994 by

Kimberli Wagner

Toate drepturile asupra acestui titlu

apartinEditurii MIRON.

© copyright grafica Editura MIRON.

LOVESWEPT© and the wave design areregistered trademarks of Bantam Books,

a Division of

Bantam Doubleday DellPublishing Group Inc.

Registered in U.S.Patent and Trademark Office and elsewhere.

All rights reserved

Romanian language publishedin cooperation with

Permissions & R lghti Int, Ltd,



'Kimberli Wagner

Traducere de Lacramioara Pifigoi

co*

‘Bucu refti



Lord of the Island

by Kimberli Wagner © copyright 1994 by

Kimberli Wagner

Toate drepturile asupra acestui titlu

apartinEditurii MIRON.

© copyright grafica Editura MIRON.

LOVESWEPT© and the wave design areregistered trademarks of Bantam Books,

a Division of

Bantam Doubleday DellPublishing Group Inc.

Registered in U.S.Patent and Trademark Office and elsewhere.

All rights reserved

Romanian language publishedin cooperation with

Permissions & Rights Int. Ltd.



Kimberli Wagner

Traduceffe de Lacramioara Pifigoi

W1 0

(Bucurcfti

%O£



ISBN 973-95057-8-5



Stapinul insulei

C ^ o p i t e l U 1

Ceafa se ridica din mare in aburi tncolaciji,

atingind cele doua contururi de pe feribot. Des-parjiji doar de djiva centimetri, barbatul §i femeiapareau sa fie separaji de iumi intregi.

Urmarindu-i cu privirea, Angus l§i trase dinmuni manu§ile de munca §i respira profund cu o

putere care trecea prin el ca un curent. Din co-pilarie fusese ceea ce scojienii numeau un fey sau unul dintre vizionari.

Nu se intimpla intotdeauna la comanda §i nicinu statea departe de el, atunci ctnd dorea. Era cao salbaticiune cu o viaja proprie. §i pentru cei

■ ( 5 ) '



Kimberli Wagner

care credeau, era o marturisire de credinja. Vi- ziunea nu facuse rau nici unui suflet §i, cu voia luiDumnezeu, nu o va face niciodata.

Acum, in timpul acesta, In momentul acesta,trebuia doar sa se uite la cei doi de pe punte, casa fie sigur ca o sa insemne ceva unul pentrucelalalt. Inchise ochii, apoi ti deschise. Faja lui,batuta de vinturi, se increji intr-un zimbet, pe ju-matate neterminat: poate mai mult decit ceva. Apoi simji un fulger de primejdie, de eventual de-zastru, §i clipi repfede, jncercind sa intrevada. Darmai multe nu i se dezvaluira.

Tess asculta clipocitul molcom al valurilor carese izbeau de marginile vasului §i privi J inta in in-tuneric. De§i era inca la inceputul serii, putea fi

foarte bine adincul nopjii, pentru ca singura lu-mina ce se vedea, venea de pe Jarmul din faja.Se gindi acum ca era aproape, a§a ca ritmul inimiii se accelera.

Se intreba inca o data ce era cu insula acea-sta care o facea sa fie singurul colj din lume ce

parea sa-i aduca lini§tea. Cind era copila, buniculii aratase poze intr-o carte cu aceasta insula, spu-

Skye!



Stapinul insulei

ntndu-i povestea fugii dramatice a lui BonniePrince Charlie, ajutat de Flora MacDonald. Se totuitase la fotografiile acelea, asculttndu-i voceagrava. Culorile marii, iarba verde §i stincile de ungri-perlat, caderile masive de zapada §i cerul gri-

albastriu o atrasesera tntr-un fel inexplicabil.In timpul ultimelor luni, gindurile ti revenisera,iar §i iar, la fotografiile acelea. Chiar se dusesela biblioteca, cautind tn carji acele imagini.

Intr-un ttrziu, nu mai putu ignora chemarea. Inciuda argumentelor prietenilor §i a familiei, Tess

t§i facuse, cu tncapajtnare, bagajele §i luase pri-mul avion spre Londra. Odata ajunsa acolo, facuse pregatiri pentru a tnchiria o casuja pe insula,Itnga Dunvegan, luase un bilet de tren §i tncepusecalatoria lunga, peste mari.

§tia ca insula era populata tn timpul verii. Ori-cum, tn timpul lunilor de iarn§, de fapt ptna tn lunamai, era aproape parasita, tn afara cttorva local-nici. Sau a§a spera.

Arunctnd o privire la dreapta ei, Tess se lini§ti,vazind bagajele. Nu departe de sttlpul acela, unbarbat se sprijinea de parapet, privind golful.Avtnd un metru §aptezeci, Tess era tnalta pentruo femeie, dar chiar §i ei, barbatul i se parea gi-gant. Probabil ca avea vreo doi metri. Purta untrend, cu gulerul ridicat, careti ascundea chipul.

A§3 cum privea tn tntuneric, Tess prinse ima-



,—i Kimberli Wagner )—x

ginea unui profil coljos, cu o barbie dur taiata §i obogajie de par ro§u atirnindu-i pe umerii largi.Postura lui era imobila, cu o incordare care setransforma aproape tn furie.

Un tip dur, se gindi ea. Totufi, era ceva la elcare Ii atragea privirea.

Citeva minute mai tirziu, barcagiul voinic, careo ajutase cu bagajele, se apropie. Tess simji aroma de menta.

- Va a§teapta cineva la Kyleakin, domni§oara? Tess scutura u§urel din cap.- Dar mi s-a spus c-ar fi un autobuz spre Dun-

vegan.- La ora aceasta? Of, dar acesta circula doar

in timpul sezonului, domni§oara. Barbatul se in-crunta. Parea ca vine din vechime, dar avea forjaputernica a unui barbat care facuse toata viaja luio munca fizica. De cind il vazuse, Tess avusese

instinctiv incredere in el.- Bineinjeles, poate gasiji pe cineva care sa va

conduca. Angus chicoti cind ii vazu expresia in-grozita de pe chip. Sigur, aji putea sa comandajiun taxi sa vina din Dunvegan sau din Portree, darar insemna sa a§tepta|i o ora in vintul acesta. Privi

in spatele ei §i se lumina. A§teptaji un minut.Ei bine, n-ar fi trebuit sa fie surprinsa ca se

gasea in aceasta incurcatura, se gindi ea. Nimeninu o laudase pentru eficienfa. Privi cu disperare

■( 8 >



-{ Stapfnul insulei

cum barcagiul se indrepta spre barbatul de lingaparapet. Schimbara citeva cuvinte intre ei §i vazucum barbatul uria§ se crispeaza. Paru sa eziteinainte de a accepta §i a da din cap. Barcagiul segrabi sa se intoarca la Tess.

- Lairdul1 va fi fericit sa va conduca la Dun-

vegan. E §i destinajia lui.- 0, n-a§ putea accepta. Scutura din cap §ifacu un pas impleticit inapoi.

Barcagiul o sprijini, apucind-o de cot.- Ei bine, ori lairdul, ori taxiul, domni§oara, §i

n-aveji nici o garanjie in legatura cu taxiul. Chipularamiu al barbatului se increji intr-un zimbet incu-rajator. N-aveji de ce sa va faceji griji in legaturacu lairdul, domni§oara, cu toata publicitatea dinultimele luni. II cunosc de cind era un copila§. Osa ajungeji acolo zdravana §i sanatoasa. Noi neajutam unul pe altul, aici pe insula, o sa vedeji.

Cind privi in urma la barbatul uria§ il v3zu deja

incarcindu-§i bagajele in ma§ina. I§i mu§ca buza§i ofta u§or a cedare. Se parea ca intr-adevar nuavea alta alternativa.

1. Mo§ier (scoj).

V _______________ J



r — I Kimberli Wagner )--\

lan MacLeod nu era deloc incintat de a fi obli-gat sa fie §ofer pentru un turist neajutorat. i§i juraca daca i se va cere un autograf, o s-o lase pemarginea drumului.

Ziua fusese destul de obositoare dupa ce con-dusese atit, dupa controalele §i testele nesflr§ite

ale doctorului. Apoi condusul, la fel de lung, inapoi. Injurind In surdina, ingramadi lucrurile femeiiIn portbagajul ma§inii §i arunca o privire spre lo-cul ei de pe punte, infa§urata in haina de ploaie,larga, §i palaria fara forma, care-i acoperea maitoata faja. Impacheta cortul ei §i se intreba daca

femeia avea idee despre cum sa-l instaleze. Dupace mai Ingramadi ni§te pinze §i un §evalet, §tiu catrebuia sa fie un nou chiria§, de tip Fergusson.Spusesera ei ca ea era o artista, dar parea caeste unul din genurile acelea de directoare de§coala, imbracata prost, care privea pasarile §i

gingurea la oi, in timp ce picta cu acuarele lacul.Probabil preda sculptura unui grup de adoles-cente privilegiate. Spera sa nu fie cicalitoare.

Nu avea prea mare chef de vorba.

Tess simji mi§carea feribotului cind incepu saancoreze. Legindu-§i bine e§arfa la git, i§i inlatura



timiditatea §i se indrepta spre barbat.- E amabil din partea dumneavoastra sa maconduceji, ti spuse ea cu o voce bilbiita, care-iafifa stinghereala. Nu prea §tia sa accepte fa-vorurile, mai ales din partea strainilor.

- Nu face nimic, spuse el morocanos. Tess Tl privi mai atent pe barbat ctnd T§i dadu

seama ca i§i Tntorsese pe jumatate fafa de laea. Poate era numai timid, dar §tia ca scojieniierau ni§te oameni prieteno§i, care tncepeau oconversajie doar pentru a trece timpul.

- Numele meu e Tess Hartley, se prezenta ea,cind el nu mai zise nimic. Ea concluziona: se va

urea in ma§ina cu un strain, caruia nu-i cuno§teanumele. Stnngind geanta la piept, se apleca Tnfaja, TncercTnd sa-i vada chipul.

- lan MacLeod, raspunse el taios. §i sint sigurca Angus te-a informat deja ca sint inofensiv, inciuda... Tnfaji§arii mele.

Uimita, Tess Tl privi mai de aproape, pentru ca,in sfir§it, barbatul o privea direct. Mai intii Ti vazustralucirea ochilor lui verzi, adTnci ca smaraldele.Apoi privirea ii cazu asupra pometelui nivelat §i acicatricelor ro§ii care se Tntindeau de la tmnplapTna la linia maxilarului, pe partea dreapta. Fara

acele rani, ar fi putut fi unul dintre cele mai fru-moase chipuri pe care le vazuse vreodata. Aveao sprinceana bine conturata, o linie a nasului per-

^ -— -------- - 1T ')----------------------------J

(■—( Stapinul insulei _______ 1—\



feet romana, iar partea de jos a fejei forma untriunghi.

In plus, gura lui era o ispita. Plina §i bine con-turata, era genul de gura care le facea pe femeisa devina ridicole.

Pentru ca el parea sa a§tepte o reacjie de

frica, Tess intinse mina.- Incintata de cuno§tinfa.El o privi lung, un moment nevenindu-i sa-§i

creada ochilor, apoi se intoarse la volan §ispuse:

- Mai bine ne vedem de drum.

Tess ramase cu mina intinsa §i fara alta ale-gere decrt sa mearga mai departe, in ciuda obraz-niciei barbatului. Ei bine, dupa o alta ora de mersn-o sa-l mai vada pe acest ticalos niciodata, segindi ea.

- Casuja Fergusson? intreba el aspru, inchi-

zind portiera.- De unde §tii? se intoarse Tess spre el uimita.Din acest unghi putea sa-§i imagineze cum fusese el probabil inainte de incidentul care-i lasasecicatrice.

- Tim Fergusson i-a spus omului meu ca lacasufa lui va veni un artist destul de nataflej, casa ajunga pe insula in timpul iernii. §tiu, cind rosticuvintele, ca folosise insulta ca sa o J ina la dis-tanja. Proprietatea lui se invecina cu cea a Fer-

—! Kimberli Wagner )—n

V. { 12



Stapmul insulei

gusson-ilor §i ultimul lucru pe care §i l-ar fi don'tera un profesor de §coala, injepat, care sa-l invitela ceai dupa-amiezile.

Tess se intoarse spre barbatul arogant.- Poate ar fi fost mai bine daca nu te-a§ fi

incomodat, lord MacLeod..., incepu ea, cu o

adresare batjocoritoare asupra titlului.- Acum ai de gind s5 te agiji pe treaba asta,

nu? spuse el cu o voce scazuta, accentul lui irlan-dez ingro§indu-se de minie. Oare chipul meu i-ataiat pofta de mincare micu|ei artiste?

Asta o facu sa-i sara jandara.

- Ba din contra, domnule lord, II apostrofa Tess cu o voce calma. Ar fi nevoie de mai multecicatrice ro§ii ca sa-mi taie pofta de mincare. To-tu§i, manierele tale lasa mult de dorit §i nu sintdeloc dispusa sa ma supun lor.

tn cei treizeci §i noua de ani ai lui, lan MacLeod fusese numit in multe feluri: afemeiat, intrigant, pu§lama fara inima §i chiar diavol, darniciodata nu fusese acuzat de lipsa de maniere.Ceva ce aducea a zimbet, aparu in coljul gurii.

- Poate ca ai dreptate, zise lan in sfir§it. Daracum e§ti aici, mormai el ca o scuza.

Schimba vitezele ca §i cum asta ar fi rezolvat

problema. Tess privi lung, uimita de confirmarea supli-

mentara a aroganjei barbatului. Cind el nu mai



/ c Kimberli Wagner

rosti o vorbulija, tnjelese ca T§i tncheiase discursul.Ea t§i tnalja o sprinceana §i se tntoarse spregeam. Curind lasara tn urma satul, iar drumul tn-cepu sa se rasuceasca §i sa se tntoarca, dupacurbura coastei. Cerul era de un negru curat, faranici o lumina pe drum. Tess t§i tinea strins geanta

§i se uita la luminile farurilor.Incerca sa creada ca era tnca tn tren.Cu fiecare mila care era lasata tn urma, lan se

simjea mai iritat din cauza obrazniciei lui. Intr-adevar, mama lui i-ar fi rupt urechile daca ar fi auzitctta lipsa de ospitalitate aratase. Dar astazi tre-cuse printr-un adevarat iad §i dulcea Aileen nu

,'rri I vada, a§a ca el accelera spre Dun-

Deodata apasa pedala frtnelor §i cobori gea-mul, ce era pe jumatate deschis.

- Stai pe loc, diavole!Incerctnd sa opreasca ma§ina printr-o rasu-

cire, el se intinse s-o fereasca pe Tess. Mtinile eise ridicara sa-§i acopere ochii, prinztnd antebrajullui §i J intndu-I strins la pieptul ei plin. Inima ti bateaattt de tare, tnctt o simtea prin hainele lor.

- Lini§te§te-te, lass1, lan se tntoarse spre ea,vorbindu-i moale, lini§titor: E§ti bine acum. Eradoar o javra nemernica, ce gonea prin J inut.

1. Feti§cana (sco{).



Stapinul insulei

- Imi... imi pare rau, se forja Tess sa se eli-bereze din strinsoare.

Incercind sa-§i potoleasca tremuratul, i§i spuse ca nu se putea stapini. Nimeni nu putea sa oajute. Trecutul nu se putea schimba.

Aruncind o ultima privire asupra femeii ce tre-

mura linga el, lan cobori din ma§ina §i se dusespre locul de unde un cajelandru se aruncase inlumina farurilor. Lua ciinele in braje ca pe un mielneascultator §i mi§cindu-se rapid, deschizind por-tiera din spate, ti puse u§urel pe bancheta.

- E ranit? intreba Tess dintr-o rasuflare. Intor-

dndu-se sa-l priveasca, zari un ghemotoc zburlit,cu ochi stralucitori.

lan mormai §i mingiie blana alb-neagra, con-trolindu-i oasele, cercetind daca are rani. Sin-gura lui mi§care era datul din coada, inainte §iinapoi, intr-o mi§care energica. Curind, cajelu§ul

se lasa pe spate, dtnd din picioare de nerab-darea de a fi alintat.

- O, prefacutule ce e§ti! il certa lan cu blin-deje. Te-au dat afara sau tu ai luat-o razna?

Tess afi§a un zimbet firav, intinzind mina, camogildeaja nerabdatoare sa-i adulmece degetele.

Un hohot de ris ii scapa, §i capul lui lan zvicniin sus. Ramase cu privirea pironita, uimit de fru-musejea ce o purta acel sunet. Continua sa priveasca a§a, cind ciinele in§faca palaria fara



Kimberli Wagner

nici o forma a femeii. Parul lung, lucitor, negru, serasfira ca o perdea de satin peste umerii ei §i eachicoti din nou.

- Deci 11cuno§ti pe micujul acesta? il intreba Tess pe lan, gindindu-se ca cicatricele barbatuluierau abia vizibile in umbrele create, cind el seapleca spre portiera deschisa a ma§inii.

lan era uimit de schimbarea pe care o vazuse:de la directoarea de §coala, imbracata fara gust,la sirena cu ochi intunecaji, cu o haina ca un sac.Parul ei era lung §i intins, cu carare pe mijloc.Ochii erau de un albastru-inchis, cu ni§te sprin-cene ca ni§te aripi pe frunte, iar gura ii era moale

§i ro§ie, chiar fara ajutorul cosmeticelor.- Da, sigur ca da, raspunse el, readus la rea-litatea propriei lui infaji§ari, amintindu-§i cum osimjise aproape cind ea ii prinsese brajul. Eramoale §i totu§i incordata. Dregindu-§i vocea, luapalaria femeii de pe bancheta din spate §i trintiportiera. Cind se intoarse pe scaunul §oferului,spuse: Animalul acesta este un rebut al producjieide ciini ciobane§ti, care au ci§tigat premii. lan i§imai ingadui o privire in lateral, la femeia de lingael, §i ii dadu palaria in miini, cu o mi§care brusca.Animalul asta n-o sa se-nveje sa se J ina dupacineva.

- Ei, da-i ceva timp, protesta Tess instinctiv. Einca atit de tinar...

i 16 >■ V ,y



Stapinul insulei }—n

- Un an de acum incolo §i n-o sa reu§easca.Vocea lui grava, expresiva se calma. Tess auzidoar cum se relaxeaza. Un mic arenda§ poate sase ocupe §ase sau opt luni de un dine ca sa-icunoasca temperamentul. Astuia ii place sa se

joace cu oile, asta cind nu alearga aiurea, facind

ravagii. Tess se intoarse sa priveasca din nou animalul

mic, care zvicnea fericit, apoi spre barbatul, inmod clar, plin de amaraciune, care statea lingaea.

- N-o sa-i faca vreun rau?

- Oamenii ace§tia traiesc §i ei din ceva munca,domni§oara, anunja el cu o anumita amabili-tate.

Tess se gindi ca spusese „domni§oara“ cindvoise sa spuna „proasto“.

- Sint mici arenda§i care depind de istejimeaciinilor lor. Nu prea pot sa-§i permita un dine de

joaca prin preajma, atunci cind au nevoie sa hra-neasca §i sa-§i imbrace copiii.

Tess avu nevoie de un moment pentru a inje-lege. Intinzindu-§i mina spre fiinja mi§catoare,intreba inceti§or:

- Pe cine putem gasi, ca sa aiba grija de el?lan ofta minios.- Ma tem ca doar pe mine. Tess nu se gindise ca acest barbat aspru pu-



tea fi §i milos. Avea ceva care clocotea adinc,ceva ce avea nevoie de vindecare... sau o lovituradura in partea dorsala. §tia ce varianta ar fi pre-ferat el.

- §i tu ce faci cu ni§te cajelu§i fara valoare...domnule lord MacLeod?

Trecu un moment de tacere. Apoi, el ii arunca

o privire scurta §i aroganta.- In Scojia se folose§te termenul de laird. §i

poate ai vrea sa-mi spui §i mie ce suspiciuni ai,domni§oara?

- Doamna Hartley, fi spuse ea din nou. Iarbanuielile mele stnt ca un barbat care vorbe§te

atit de non§alant despre exterminarea cajelu-§ilor...

lan se indrepta din umeri §i izbucni indignat:- N-am zis a§a ceva!- Parea ca a§a o sa faci sau o sa dirijezi,

Inaltimea Voastra! il privi Tess urit. „Nu-§i prea potpermite prin preajma un animal de joaca..." sintcuvintele tale, nu ale mele.

- Nu fac nici una, nici alta, asta pentru infor-mafia ta, spuse lan furios. Femeia facuse sa paraca era un salbatic stngeros! §i, nici nu-mi amin-tesc sa mai fi TntTlnit o femeie mai tncrezuta §i mainecontrolata ptna acum!

Tess ignora noua lui obraznicie §i se afunda tnscaun.

,—I Kimberli Wagner _J —



s' Stapinul insulei —

- Cred ca ar trebui sa te cheme Duke1. Cusiguranja il intreci pe un biet laird, din punct devedere al comportamentului. Tess nu §tia ce eracu barbatul acesta, dar cu siguranja o atrageaDuke. Iji place?

Ii urmari codija neagra la virf, tragindu-l denasucul moale §i ascujit pentru a-i depune unsarut rasunator linga un ochi de un caprui stra-lucitor.

- Duke? i§i intoarse lan partea sanatoasaspre ea, examinindu-§i repro§ul. Bucajica asta?Un sunet gifiit veni din partea lui. O sa-mi ras-toarne casa §i o sa trebuiasca sa locuiesc cu el

cincisprezece ani. Unele animale ajung §i la doua-zeci §i mai mult! Tess zimbi.- E ciinele tau, zise ea privindu-l pe monstrul

mic, flocos §i zimbarej. Nume§te-I cum vrei. Magindeam doar ca ar fi destul de apropiat de

cum fusese inainte strigat, §i ar putea recu-noa§te.lan porni ma§ina din nou §i se intoarse la

1. Duce (scoj).



drum, mormaind fara tragere de inima:- E o idee.Pina ce Tess se a§eza in scaunul ei, ajunsera

la ceea ce parea un mic sat. Putea observa stra-lucirea lacului §i lumini de la mai multe cladiri dinapropierea drumului:

- Dunvegan, o anunfa ghidul morocanos. Ca-su|a Fergusson este in susul drumului. Intoarse laun coll §i conduse inca o mila, urcind dealulinainte de a parea in lateral, linga o casuja aflatain intuneric. Tess dadu drumul unui oftat, la gindulde a ie§i din ma§ina.

lan se incrunta.- Ranald trebuia sa pregateasca ni§te carbuni

pentru tine.- Ranald?- Omul meu, raspunse lan, dar mai lucreaza §i

pentru aljii pe aici.- Lucreaza? Tess scutura din cap §i se holba

la stralucirea coamei parului lui. Nu infeleg!- Are grija de una §i de alta pentru cijiva dintre

proprietarii de terenuri. Probabil c-a fost rejinut devreo alta treaba. Am sa ma ocup eu.

Tess ridica sprincenele §i fu surprinsa.- Zau, totul e in regula, spuse grabita. Mi s-a

spus unde gasesc cheia.Dar barbatul nu ii acorda nici cea mai mica

atenpe; ii scotea doar bagajele din ma§ina, in

---------------- ----------r 20) ------------------ =— *

✓—v Kimberli Wagner J —



Stapinul insulei

timp ce Duke executa tumbe, incintat, pe lingael. Vazindu-I cum ingramadea cortul §i §evaletulsub brat, Tess se gindi ca lairdul va face dupacum ii va fi voia, fara sa J ina seama de ceva.Apoi, cind vazu treptele neregulate, observa deo-data ca el §chiopata, a§a ca se repezi §1 in

cerca sa apuce minerul de la valiza ei, spunind:- Hai, lasa-ma sa te ajutiDar propunerea ei il facu sa se incordeze §i

scuipa cuvintele:- la cheia femeie, daca nu dore§ti sa-Ji trintesc

lucrurile.

Tess i§i retrase mina de parea ar fi ars-o, cu-prinzind-o inca o data indignarea.

- Imi pare rau.- N-am nevoie de ajutorul tau! ii spuse el, pu-

nind ceea ce carase pe cea dintii treapta.Se apleca sa dea la o parte cojtul covora§ului

de la intrare §i sa gaseasca cheia. Inca ignorind-o,ii cara lucrurile inauntru.

Tess fu atit de indignata, incit se repezi lama§ina, ca sa ia §i bagajele mai mici. Cind pa§i inholi§orul luminat slab, se uita la stinga §i-l vazu pebarbat aplecat linga §emineu.

- IJi mul|umesc mult ca m-ai condus! Trinti valizele pe podea.- Sint sigura ca ma descurc acum.El abia daca arunca o privire peste umar, cu



Kimberli Wagner

o scinteiere in ochi. Cind rezistase vreodata unMacLeod la o provocare? Era concediat, prin ur-mare? Nici macar nu-i oferea o cea§ca cu ceai.Se parea ca Tn Statele Unite se exprimau mulju-mirile altfel...

- Ma scuzi, rabufni Tess, gTndindu-se ca barbatul acesta avea ni§te nervi de ojel. Daca ar fi

fost de partea cealalta a u§ii, i-ar fi trTntit-o bu-curoasa Tnfata. In loc de asta, Tntreba cu cea maidragala§a voce: AJi dori o cea§ca cu ceai inaintede plecare, laird MacLeod?

§mecher, lan accepta oferta ei, spunind:- Da, mi-ar placea. Muljumesc.

O facuse, §tiind ca ea era nerabdatoare sascape de el, numai sa-i vada izbucnirea din ochiialba§tri.

- Am sa mai pun ni§te carbuni din lada cTndo sa pui apa sa fiarba. Se ridica Tn picioare,savurTnd surpriza de frustrate de pe chipul ei, §ispuse: Crezi ca po|i gasi bucataria de una sin-gura, domni§oara?

Tess ridica privirea §i Ti Tntoarse, cu atenjie,zimbetul batjocoritor.

- E foarte posibil. E doar o casa cu §aptecamere, se gTndi ea, nu castelul Edinburgh! I§iatTrna haina Tn hoi, recunoscatoare caldurii pu-

loverului ei gros.Pentru ca el era a§a o belea, facu o mare



Stapinul insulei

cantitate de ceai, a§ezind §i prajiturelele §i biscuijiidescoperiji in dulap. Cind se intoarse cu tava, ilvSzu pe MacLeod in flanel, cu Duke dormind lapicioarele lui. Pentru un barbat uria§, se mi§ca cuo senzualitate fluida, care o surprindea. Un altlucru deranjant, se gindi ea. Apoi indrazni sa

arunce o privire in direcjia lui §i se incrunta,intrebindu-se de ce oare era deranjant?

Stind cu el in faja focului §i urmarindu-i amu-zamentul increzut, Tess abia se stapini sa nuarunce cu ceva prin aer cind servea. Dar cumvoia sa arate cit de bine educata era, in co'm-

parajie cu manierele lui, se controla.- Lapte? intreba.- Mda.Presupuse ca asta insemna da.- Zahar?El scutura din cap §i ii inmina zaharnija.

Cind el se asigura ca degetele Ii se intilnisera, Tess zornai ce§tile, incercind sa potoleasca tre-murul. Cu un zvicnit, i§i trase mina §i i§i turna ceaipentru sine.

lan sorbi §i ii urmari cu privirea felul grajios incare se mi§ca §i ro§eaJa care-i imbujora obrajii.

Era ciudat de atras de aceasta femeie, nu datoritainfa£i§arii ei surprinzatoare ci pentru ca-i placeatemperamentul ei iute. In plus, era intrigat de absenta repulsiei sau a milei fata de irifaji§area lui.

< 23. >



r ( Kimberli Wagner H n

Dar gtndurile acestea erau primejdioase §i inijia-sera destule jocuri pina acum. Nu avea de gind 'sa se mai tncurce cu vreo femeie. Avea viaja lui,la care trebuia sa se intoarca, hotari el, ridicTn-du-se in picioare.

- Duke! striga el §i se intoarse spre ea, bu-

curindu-se de expresia ei, uimita. Mii de muljumiripentru ceai. Noapte buna.

24 }



Stapinul insulei

O vedea aproape tn fiecare zi. Ea mergea spremla§tini sau batea Jaru§i pe colina pentru cortulaceia fragil al ei, pe jumatate deschis ca un pa-ravtnt, atunci ctnd tl desfacea. Femeia aceasta eratot timpul tn picioare.

Dupa prima saptamtna observa ca Duke mergea deseori cu ea. Parea ca altceva, tn afara depulovere, care attrnau pe ea, pantaloni §i, uneori,o haina ca un sac, nu mai §tia sa poarte. Aceastadeghizare tl facea din nou sa se tntrebe de ce saude cine se ascundea ea?-

Tess tl vedea §i ea. Nu ti spusese ca locul lui

\ 2S“ > J



Kimberli Wagner

era chiar peste drum, pujin mai jos. De fapt, era unfel de conac, dar nu a§a de frumos cum i§i inchi-puise ea ca trebuie sa arate re§edinja unui laird.

Pentru un barbat cu simjul consecinjelor, ga-sea ciudat faptul ca el J inea gi§te §i un pore §ichiar o turma mica de oi, pe care Duke o teroriza

fericit. Parea ca petrece foarte mult timp reparindacareturile §i gardurile de pe proprietatea lui. Sepomenea urmarindu-l, umerii lui incordindu-secind cara graunje sau batea pari. §chiopatatul luiparea ca se atenueaza cite pujin in fiecare zi.

Exista un obicei prietenesc pe insula, sa salujitrecatorii, dar din partea lui primea din cind in

cind o inclinare J eapansfa capului. Asta nu o de-ranja deloc pe Tess. Era mai mult decit obi§nuitacu temperamentul artistic §i nu gasea nici un in-teres in compania lui, cu excepjia zilelor cind ilfolosea drept model pentru schijele ei.

Cit despre el, lan era ocupat cu treburile de pe

linga casa ale lui Ranald. Batrinul i§i ranise mina,acoperind cu stuf o casa din Glendale §i lan pre-fera sa faca singur treaba prin preajma proprieiproprietaji decit sa foloseasca pe altcineva.

Apoi, mai era §i terapia lui fizica de facut, pinace se scurgea timpul pentru noi operajii pe faja.

Nu se gindise niciodata ca ar fi un om superficial,dar ranile, pe care le suferise faja lui, ii schim-basera viaja intr-un mod pe care nici nu §i-l ima-



/—( Stapinul insulei ' K

ginase. Presa II harjuise pe Aratosul laird din Skye saptamini de zile dupa accident. Dar, insfir§it, §tirile despre el se perimasera.

Nici nu mai ratacea cu prietenii lui bogaji infiecare colt al continentului, fara a manifesta nicicel mai mic interes faja de propria proprietate. La

inceput, nu putea suferi mila lor. Pe urma, numanifesta rabdare faja de absorbirea lor de sine§f faja de risipa lor de talent.

Pina la urma, in izolarea lui, lan incepu sa ara-te interes real faja de proprietajile familiei lui, §ichiar sa puna castelul la dispozitia turi§tilor. §i,

deodata, viata lui deveni mai interesanta, mai rea-lizata. Totul se schimbase; singura pata intune-cata era contactul uman.

§tia ca in cele din urma, ar putea arata normaldin nou, cu ajutorul operatiilor viitoare. Dar simtulde sine se schimbase pentru totdeauna §i ar fi

fost afurisit daca ar fi suportat mila prietenilor saua cuno§tinJelor. Mai mult chiar, ii era sila de umi-lirea de a fi publicat la loc de frunte in ziareleEuropei, ca un obiect al milei.

Va fi timp destul sa infrunte lumea §i sa facaalegeri noi, atunci cind va fi intreg din nou.

27 y J



Dupa doua saptamini de facut schije patro-nilor localului ce servea §i ca po§ta §i ca alimen-tara, Tess se vazu in pozijia de a fi adoptata deproprietari, J anet §i Geordie. Abia a§tepta tachi-narile ior dragastoase §i propriul scaun linga caldura sobei, in majoritatea dupa-amiezilor. De dataaceasta, primele cuvinte pe care le auzi, atuncicind intra in magazin, au fost:

- Cind a spus Ranald ca va avea loc operajia?O sa se simta mai bine dupa asta. A, ziua buna,

Tess. Cum te mai descurci, a§a ascunsa dupadeal?

Tess zimbi, a§a cum facea intotdeauna la ve-

derea placuta a doamnei de virsta mijlocie, cu ofire incintatoare, care finea magazinul §i ale careipulovere aratau de parea ar fi fost scoase dintipare de catre miini jara astimpar.

- Foarte bine, muljumesc de intrebare, J anet.Dar nu vreau sa va intrerup...

- Ei, vorbeam §i noi despre el §i despre ve§tilein legatura cu noua lui operate, care o va face.

- Despre el? Tess Tnghiji momeala. Lui J anet, cea cu obrajii

rumeni, nimic nu-i placea mai mult decit o birfabuna, iar in scurtul timp de cind se afla pe insula,

Tess invajase mai multe despre genealogiile §i

scandalurile de aici, decit §tia despre propriile eirude.

Kimberli Wagner* _J —

v ■< 28 >■



Stapfnul insulei

- Despre laird, incepu J anet, inminindu-i lui Tess o gazeta de scandal din Londra cu o foto-grafie marita pe prima pagina a chipului plin decicatrice al lui lan.

- Da’ nu ne-a spus Angus ca ai mers in ma-

§ina cu lairdul de la Kyleakin?- Ei bine, da, dar... -- §i Angus nu J i-a spus povestea lui, ca sa nu

fii speriata la vederea lui?- Ei bine, nu, raspunse Tess.- Sa-i fie ru§ine, atunci, ca te-a lasat sa-Ji faci

griji §i sa te miri tot drumul, ca noi §tim ca MacLeod nu mai e cum era odata. E o poveste trista,dar dupa cite se spune, e un er'ou. J anet incepus-o lamureasea pe Tess, in legatura cu accidentullui lan. Se pare ca MacLeod s-a repezit cu capulinainte intr-o gradina care era in flacari, a salvatviaja unei fetife §i pe cea a mamei ei §i a fostranit, atunci cind- a sarit de la fereastra etajului aldoilea, impreuna cu copilul. Apoi a fost J intuit deo grinda desprinsa, care cazuse odata cu ei, §i afost taiat de geamul ferestrei. §i-a rupt piciorul inpatru iocuri, asa a fost, de i fetifa Meggie, eranevatamata, afirma J anet bine informata, primindo mi§care de aprobare din cap din partea luiGeordie, ce statea in balansoarul lui de lingasoba.

Prietena apropiata a lui J anet, Elsbeth, se spri-

ra T >



Kimberli Wagner

jinea de tejgheaua foarte lustruita §i Ii se alaturacu ni§te sunete de clo§ca.

Cu o frintura de rnemorie, Tess se gindi lataieturile de pe corpul lui Ben. Avu o reacjie deinjelegere §i se intinse spre raftul bine ordonat,pentru o cana.

- A stat in spital atit de mult timp §i totu§i n-auputut s§-l vindece din cauza unei infecjtii din oase.A§a o ru§ine, pentru un flacau atit de ales ca el. Toate feti§canele erau innebunite dupa el, con-tinua J anet. Mai Jii minte, Elsbeth, ce scandal ,amai fost cu fata aceea, Cameron? Vocea ei setransforma intr-o §oapta infiorata. Inchipuie-J i cum

s-a strecurat in patul lui, goala-goluja ca in ziua incare s-a nascut, doar ca sa afle ca se daduse pemina doamnei musafire din casa lui, nimeni altadecit Fiona Blair! Ce nebunii au mai fost petreaba asta! Unii spun ca el s-a logodit cu Fionadoar ca sa opreasca mistificarile. J anet se in

toarse spre Elsbeth cu o sprinceana ridicata.Nepoata lui Darla Ramsey lucreaza la spital §i i-aspus lui Darla ca, dupa ce i-au scos bandajele,Fiona a ramas in camera lui cinci minute, dupacare a ie§it ca o furtuna, logodna fiind desfacuta.Obraznicatura rizgiiata! §i el, care nici nu co-

borise de pe patul de suferinja!Deci lairdul avea motive pentru amaraciunealui, se gindi Tess. Dar acum se faceau lucruri

v { 30 y j



r—it Stapinul insulei

uluitoare cu ajutorul chirurgiei plastice. Nu trebuiasa-§i faca griji prea mult timp, pina ce va putea fidin nou atragator pentru fete.

- J i-ar placea o bucajica de came de vita?intreba J anet. Geordie al meu a gasit ni§te cotletegrozave azi.

- Ar fi minunat, muljumesc, spuse Tess, zim-bind. Am sa iau doua. J anet §i Elsbeth pareaua§a de surprinse §i curioase, Incit se trezi bilbiin-du-se: Ca... ca sa pun una la inghejat, zise Inaintede a se gindi sa taca. Apoi, ca sa le distragaatenjia, se uita la patura pe care J anet abia o

pusese alaturi de celelalte, la colecjia din raft. Oh, J anet! Una noua! E atit de draguja! §i chiar era.Culorile folosite erau nuanjele cejii blinde ale insulei, verde §i gri-albastru. In Statele Unite se cautaa§a ceva, §tii? Chiar ar trebui sa te gtnde§ti sa le exportezi.

- Mda, lassie, rise J anet §i se intoarse inapoispre catastif. De’ndata ce-o sa vina pe aici sa-miceara.

Tess l§i lua la revedere §i pleca grabita, gln-dindu-se ce birfe se puteau na§te, daca ar fi sca-pat vreo vorba.

Se indrepta spre casuja, cind il vazu din noupe el. O a§tepta la poarta, imbracat cu ni§te blugistrlmji, un pulover gros §i avind o expresie incrun-tata pe chip, expresie care ar fi putut inspaiminta



Kimberli Wagner

§i o roca. Dar Tess Hartley nu era de piatra.- Laird MacLeod, il intimpina ea pe barbat,deranjata de faptul ca o facea sa se simta atit deincomodata, dorindu-§i ca el sa dispara din caleaei. In acela§i timp il studie, privindu-i linia nasului§i a sprincenei.

- Doamna Hartley, raspunse el acru. Obser-

vase ca iar i§i strinsese claia de par sub palariaaceea urita. Apoi izbucni, miniat de ultimul motivde iritare: Te-am vazut ratacind prin zona. Nimenidin sat nu s-a gindit sa te avertizeze in privinjaimprejurimilor, sau tji etalezi pur §i simplu independent ta de yanchee?

Tess i§i apleca intr-o parte capul, i§i incle§tamaxilarul §i numara pina la §apte, inainte de atrece pe linga el mormaind:

- E§ti intr-adevar cel mai nepoliticos barbatdin lume! il apostrofa ea, in timp ce se intreba dece era oare atit de atrasa de el, cind, de fapt, ar fitrebuit sa-i provoace repulsie?

- N-am terminat cu tine, domni§oara!Glasul veni din spatele ei. Tess i§i aranja ali-

mentele §i deschise u§a, apoi o inchise dupa ea.Din nefericire, barbatul deschise pur §i simplu u§a§i intra in casa. Tess se rasuci, gata sa-i dea oreplica, dar mai inainte de a scoate o vorba, el

continua:- Atita timp cit vei lua ciinele meu cu tine, vei

i 32 \ J



Stapinul insulei j ^

avea o grija, te rog. Cind pleci sa ratace§ti, urma-re§te te rog drumul. Habar n-ai cind poate sa selase ceafa. §i ia asta cu tine. Azvirli intr-un coif,linga u§a, un toTag lung, cioplit. Ca sa simji pa-mintul cind e§ti in smircul cu mu§chi de turba.

- Abia mi-ai spus sa nu ma abat din drum,

protesta Tess, incruntindu-se.- Da, a§a am zis. Gigantul necioplit i§i incru-

ci§a brajele pe pieptul lat. Doar §tiu prea bine can-ai simjul rajiunii.

§i cu acestea, se intoarse §i se indeparta, stri-gindu-l de citeva ori pe Duke.

Urmatoarele zile adusera pentru Tess un soi

de muljumire, sentiment pe care nu credeaca il va mai simji vreodata. Chihlimbarul ferigiloruscate §i galbenul frunzelor era un complementperfect pentru cerul gri de iarna §i pentru iarbadeasa §i verde. Se plimba cu toiagul, cu Duke§i cu suportul pentru schije, umplind paginile cu

descrierea viejii de pe insula, care o facea, intr-unfel, sa se simta ca fiind iar o parte a iumii. Faceaschije nenumarate, pierduta in imaginile roman-tice ale insulei §i a oamenilor ei.

Zilele ei luara o noua turnura. Se trezea inainte

( j* L > J



de rasaritul soarelui, care aparea mult mai tirziuiama. In timpul cit era intuneric, i§i planuia munca,ce sa schijeze, sau facea un drum pina la ruinelevechii mori, sau cerceta piriia§ul care curgea in§uvoi cristalin prin spatele casei.

Intr-un fel, imaginajia ii revenise la viaja. Poateera din cauza ca o facea fara interferenja amabila

a celor dragi de acasa, poate din cauza izolariidin noua viaja, sau tentativelor de prietenii pecare le lega in sat, cu oameni care nu §tiau nimicdespre faima sau despre trecutul ei.

Putea sa Schijeze, dar nu putea sa picteze.Nopjile de vineri §i le petrecea jucind carji cu

J anet §i cu prietenii ei; il invaja pe Duke ni§tecomenzi de baza §i, §ocind-o chiar pe ea, invajasa gateasca la sfatul proprietarului §i §efului hanu-lui din localitate, o englezoaica pe care o chemaBetty Doon.

Apoi veni data zilei accidentului care ii schimbase pentru totdeauna lumea ei. Doi ani, §i incamai tremura la gindul ca trebuia sa treaca de ziuaaceea plina de amintiri. Nu afipise pina aproapede ora cinci dimineaja §i, cind se trezi, intr-untirziu, o facu cu sentimentul ca ceva nu era inregula. Frecindu-§i ochii, i§i dadu seama ce era §imu§chii pieptului i se incordara.

De dimineaja ipcerca sa schijeze, apoi seplimba prin casa. Incepu sa simta sub pleoape

✓—i Kimberli Wagner

C i T >



r i Stapinul insulei 1— \

lacrimi fierbinji. Dupa-amiaza, ie§i sa se plimbe.De§i, de obicei era insojita de Duke, azi nu fluieradupa el. Nu avea nevoie nici macar de companialui.

La inceput, nu se abatu din drum, dar apoise strecura printr-un gard §i hoinari pe o paji§te,

mergind pe urmele unei turme de oi. Mintea ii eraplina de imagini ale trecutului incit pierdu no-

J iunea timpului. Apoi auzi un behait slab. Tessincerca sa detecteze de unde venea sunetul. In-torcindu-se, vazu un mieluj alb, care se agita inmocirla mla§tinii. Mama lui scotea sunete de dis-

perare §i inclina capul.Mergind inainte, Tess descoperi pamintul moale

sub picioarele ei §i ploaia incepu sa cada. Inal- J indu-§i privirea, i§i dadu seama ca trebuie sa fitrecut de ora patru §i era inca departe de drumulspre casa. §i mai rau. uitase de toiagul dat de

MacLeod.

Cind el o gasi, Tess era incon§tienta, prinsa inmla§tina, aproape pina la talie. lan n-ar fi gasit-oniciodata, daca n-ar fi fost Duke. Nu erau la odistanja mai mare de o jumatate de mila de casa,dar animalul nating tot tragea spre mla§tina, fara

G D



a |ine seama de comenzile lui lan. Exasperat, lanil urma.Cind o vazu prima data, ramase blocat, pentru

ca era acoperita de noroi, iar chipul ii era pa lid.Se intinse sa-i atinga obrazul §i vazu ca pielea iiera rece ca gheaja. Pina ce o trase afara dinmla§tina §i o duse inapoi acasa, se facuse intu-

neric §\ se pornise o vijelie de iarna.Ajuns in dormitorul lui, o intinse pe cuvertura

§i o lasa acolo, pina ce dadu drumul la apa incada. Cind se intoarse, ii acorda o privire evalua-toare.

Parul ii atirna incilcit pe un umar. Ochii ii tinea

inchi§i, genele ii erau lungi §i inglodate. Pometii iierau ie§i|i in evidenta, pielea pala ca fri§ca, con-trastind cu gura ro§ie §i plina. Era singura pata deculoare de pe chipul ei.

Mi§cindu-se cit putea de repede, lan o dez-braca, fara a J ine seama de murmurele ei. Darcind ajunse la sutienul din dantela roz §i la chiloti,

mi§carea miinilor i§i incetini ritmul. Intins in faja lui,era corpul cel mai frumos pe care-1 vazuse vreo-data. Voluptos, perfect, parea a fi fantezia ori-carui barbat trecut de virsta pubertajii.

Chiar acoperita cu noroi, pielea ei avea stra-lucirea satinului lucios. Vizibili prin dantela roz,

sinii erau inalji §i plini, aproape prea mari pentrutalia ei zvelta. §oldurile duceau spre o talie'im-

—( Kimberli Wagner J ->



posibil de ingusta §i, mai era §i surpriza oferitade coapsele pline, senzuale. Imaginea ei il facea pur §i simplu sa ro§easca precum un pu§tan,excitindu-l.

O lovitura de fulger il readuse la realitate. Femeia avea febra mare, iar doctorul Hamish,i§i petrecea sfTr§iturile de saptamina departe deinsula, lan trebuia sa-i menjina.starea de sanatatestabila pina dimineaja. Hipotermia era cel maimare inamic al lui. Trebuia sa o incalzeasca, §iinca repede.

O dezbraca §i de restul de lucruri doar ca safie §i mai mult distras de coapsele ei feminine,rotunjite §\ de triunghiul intunecat de par cre|dintre picioarele ei. Apoi vazu ca pielea i se facuse ca de gaina.

lan o ridica in braje §i o duse in baie. Cind o

lasa in cada, ea tremura involuntar §i clipi, cuprivirea ratacita.- Doamna Hartley? se apleca spre ea lan, ca

sa-i vada chipOI. Tess?- Mielul e in siguranja cu mama lui, §opti ea.

Ochii ii erau atit de dilataji, incit pareau aproape

negri-alba§tri.O privi cum mai clipe§te o data §i ii inchide.

Capul ei se lasa intr-o parte.Asigurindu-se ca ea nu aluneca, apuca bu-

retele de baie §i il freca cu sapun. Trebuia sa dea

---------------------------b 37 )------

-

---------------------J

✓—I Stapinul insulei )—n



jos de pe ea murdaria §i sa o bage intr-un patcald. lan ii freca fa|a §i gitul, apoi privirea ii alu-neca spre sini. Erau rotunzi §i volupto§i, cu bum-bi§ori conici, de o culoare de coral, delicata. Numai vazuse sfircuri a§a de frumoase.

Gura i se usca. Aproape simji urma lor pe

limba.Ignorind durerea arzatoare dintre picioare, ii

apuca incheietura miinii §i incepu sa-i sapuneascabrajul, cu mi§cari repezi, eficiente. Degetul mareinainta §i se retragea, apoi ii intoarse palma inlumina, intrebindu-se ce simfise acolo.

Inima i se opri, intr-un §oc puternic, poi incepudin nou sa bata intr-un ritm neregulat. Timpul i§iincetini §i el mi§carea cind degetul lui cel maremingiie u§or liniile albe, subjiri. Se intinse dupacealalta incheietura §i descoperi acelea§i semne.Apoi inghiji cu greutate §i ii lasa atent brajul la loc

in apa calduja.0 furie ciudata ii fierbea in vene, intrebindu-se

ce secrete ar putea aduce o femeie tinara, fru-moasa, in pragul sinuciderii. Astazi voise sa sesinucida? Mersese in mla§tina, sperind sa nu semaihtoarca?

Ei, la naiba, §i sa fie el afurisit daca va lasa caa§a ceva sa se intimplel Nu pe insula lui! Ochii luiverzi erau duri ca §i pietrele pre|ioase. Mai turnaapa pe corpul ei, o sapuni repede §i ii clati parul.

Kimberli Wagner J—



Stapinul insulei

Dar trebui sa o sprijine de el, ca sa nu maialunece. Pina ce scoase dopul de la cada, eraaproape la fel de ud ca ea. O usca cu prosopul,apoi o puse in ni§te cearceafuri §i ii usca parul.

Se indepartase de ea doar citeva clipe, citsa-§i schimbe hainele, dar cind se intoarse linga

ea, constata ca deja febra ii crescuse foarte mult.Injurind nervos, lua aspirina §i apa; J inind-o, ofacu sa inghita de doua ori. I§i dadea seama caera numai pe jumatate conftienta de ceea ce oinconjura. Gindindu-se ca prioritatea lui era s-oscape de febra, umplu cada cu apa rece §i apucaburetele de baie.

Dind la o parte cuverturile, puse pe linga eaprosoape. Apoi umezi buretele §i il trecu pestecorpul ei, evitind sfircurile ademenitoare §i trecindpeste coapse, ocolind curba taliei.

Cind ea i§i mi§ca §oldurile incon§tient, el ii udacu buretele coapsele §i pulpele. Ea gemu, aple-

cindu-§i genunchiui intr-o parte, deschizindu-seprivirii lui. l§i mi§ca iar §oldurile, intr-o u§oara in-cercare de a le ridica, murmurind ceva ce el nuinjelese.

§ocat, lan simji picaturi de transpirajie la tim-ple, vazind cum bumbi§orii ei frumo§i se intareau

§i mai mult §i pieptul i se ridica in respirajii pro-funde, neregulate. Ochii ii erau tot inchi§i, doarbuzele ro§ii, pline, erau desfacute intr-un oftat

v i 39 ) J



- ! Kimberli Wagner I—x

adinc.lan strinse din dinji §i o uda cu buretele pina

ce corpul incepu sa aiba o temperatura normala.Inghijind cu greu, trase cuvertura la loc, acope-rindu-i corpul mult prea tentant.

Trebuia sa se asigure ca motivul starii ei de

semicon§tienJ a era extenuarea. Daca aluneca instare de coma, nu §tia cum sa o mai ajute. Luin-du-i in palma obrazul moale, lan o striga:

- Tess, spuse el cu o voce rugatoare. Cum eanu-i raspunse, el o scutura u§urel. Tess! Treze§-te-te, acum!

Ofta de u§urare cind o vazu fluturind din gene.Ea murmura:- Obosita. E cald acum.- Asta e bine. Poji dormi, dar deschide pujin

ochii §i spune-mi cum te cheama. Aproape il pufnirisul cind ea i§i strimba faja cu o iritare copila-

reasca la auzul comenzii, dar el era hotarit. Haide,te rpg, deschideji ochii frumo§i.

Intr-un tirziu, ea il asculta. Clipind greu la in-ceput, ea incerca sa-§i ridice mina la faja, dar i separu grea.

- Cum te cheama?

- Tess. Hartley. Ea se incrunta iar. Nu ma cu-no§ti?

El rise u§urel.- Da, te cunosc. Cum te simji, lass?



Stapinul insulei

- Fierbinte...somnoroasa.- Atunci e bine. Poji sa dormi acum.- Bine, raspunse ea simplu.Dupa ce o mai controla un moment, se duse

sa-§i toarne pujin whisky. Scutura din cap, tn-cerctnd sa indeparteze din minte imaginea frii-musejii care era intinsa tn patul lui.

De ce oare se ascundea sub pulovere largi §ipantaloni barbate§ti evazaji? I§i aminti de mate-rialele cusute la talia blugilor cu impunsaturi dese,de amator. Probabil trebuise sa fi facut asta cutoate hainele ei. Avea vreo legatura cu semnelede la tncheietura miinii? Oare ti era frica de bar-

baji? Asta sa fi fost? Sau poate ti ura.La naiba! Nici nu conta ce probleme avea fe

meia aceasta. Dimineaja va pleca, lastndu-l cuamintirea corpului ei delicios. Sarcina lui erasa-i scada febra §i, cu o incruntatura pe chip, t§idadu seama ca era nevoie sa-i dea ceva lichide.

In urmatoarele trei ore, Tess oscila intre o caldura sufocanta §i o raceala tremuratoare. 0 udacu buretele tn mod repetat, tntorctnd-o pe burta,pentru a-i racori spatele §i picioarele. Era la fel deincintatoare §i din acest unghi, observa el, avtndun spate lung, curbat §i un fundulej tn forma deinimioara, pe care-1 gasea foarte tentant. O tntoarse din nou invers §i o acoperi cu cuvertura §icu trei paturi. Apoi o forja sa mai ia aspirina, ce§ti

v \ 41 )



,—( Kimberli Wagner }—x

cu ceai cald §i pahar dupa pahar cu limonada.Uneori, ea parea doar confuza, alteori completincon§tienta de ceea ce se intimpla. In timpulnopjtii, ea gemu §i ofta, luptindu-se impotriva unorlucruri inexistente, strigind pe cineva cu numelede Ben, piha ce lan nu mai putu suporta §i oaduse mai aproape de el. O legana, mingiind-o

pe parul incilcit. Apoi ea Incepu sa tremure §i el oinveli mai bine cu paturile. O J inu strins ptna cefrigurile trecura.

Intr-un ttrziu, Tess se ridica tn capul oaselor §idadu la o parte paturile, mi§cindu-se sa puna picioarele pe podea. Clipea din ochi, de parea ar fivrut sa-§i limpezeasca vederea.

- A, nu, lassie, se repezi lan din scaunul pecare il trasese linga pat. Nu trebuie sa te dai josdin pat. O impinse de umeri tnapoi.

Ea parea amejita, dar hotarita, §i murmura:- La baie.- O... da, raspunse el, dindu-§i seama ca tre

buie sa o ajute. Asta-i destul de u§or, o asigurael, ridicind-o tn braje. La urma urmei, era inca ointimitate intre ei.

Cind o aduse inapoi in pat, era epuizata §i i§i J inea capul sprijinit de umarul lui. Dormi timp dedoua ore. La ivirea zorilor, ea i§i dadu inca o datapaturile la o parte, lan se ridica §i ii puse o minape frunte. Era calda, dar nu ca inainte. Acum putea

V.



Stapinul insulei

doar sa o racoreasca cu buretele §i sa-i deaaspirina.

I§i afunda degetele in paharul cu apa rece §i iicontura buzele cu o bucajica de gheafa.

Ea ofta §i i§i intoarse capul spre el. Cu ochiiinchi§i, se intinse dupa mina lui §i gheaja ii cazu

in par. Incredibil, incepu sa-i traga brajul in jos,spre sini. Cu un gest moale, ii apasa palma pecorpul ei.

Cu obrajii inflacaraji, cu o expresie torturata pechip, lan simfi caldura bumbi§orilor crescind inpalma lui. Inchise ochii, in efortul de a-§i reci§tigacontrolul, dar la vederea ei, la auzul respirajiei einerabdatoare, se trezi in culmea unei stari de ex-citare, pe care nu o mai simjise de mult, multtimp.

lan ramase dus, apoi inchise iar ochii. La

naiba, avea nevoie de aer!Hotarit sa-§i termine sarcina, i§i smulse mina,nejinind seama de strigatul ei de pierdere. Cumi§cari repezi, ii umezi cu buretele pielea caldaiar §i iar, pina* ce, intr-un tirziu, ea incepu sa seracoreasca. 0 usca cu un prosop aspru, incintat

de culoarea sanatoasa, de nuanfa piersicii, care-irevenea tenului. Apoi, uitindu-se la ea, o aco-peri cu paturile pina la git §i le puse bine in jurulei, inainte de a intra in baie pentru un du§ in-viorator.

43 y J



Kimberli Wagner

Cind se intoarse, fruntea ei era rece, iar res-

pirajia §i pulsul erau, in sfir§it, normalizate. Cu unscurt mormait satisfacut, trase un scaun aproapede pat. Ii privi chipul pal, pina ce incepu din nousa murmure in somn:

- Nu... Ben... ajuta-ma! scincea neajutorata,luptindu-se cu paturile. lan statea pe marginea

patului §i ii netezea pe spate parul moale. Cudegetele mari ii masa obrajii, indepartindu-i la-crimile.

- Nu ma parasil Vocea era agonizanta, zdro-bitoare. lan o lua in braje, lini§tind-o cu vorbedulci §i cu miini dezmierdatoare. Dupa citeva minute, ea paru sa raspunda, dar de indata ce elincepu sa se retraga, ea se vinzoli pina ce-l finuiar aproape de ea. Cedind, el veni pe pat lingaea. Tess se intoarse imediat sa-§i puna capulpe umarul lui, cu brajul azvirlit pe pieptul lui.

Vise, vise intunecate o bintuiau. Mai intii eraizbitura care ii luase de linga ea pe Ben §i pecopila§ul lor nenascut. Cu incetinitorul, revazu totul intimplindu-se. Doua faruri care cotira brusc

spre ei... fara a-i ramine timp lui Ben ca sa sefereasca, sa o protejeze. Mai ramasese timp doar

( . * L )



Stapinul insulei

pentru o ultima privire torturata din ochii lui deculoarea coniacului §i ea simji toata dragostea luitn acel moment. Apoi veni ciocnirea metaluluide metal, scri§netul rojilor §i zgomotul de sticlasparta. Tess simjise cum corpul ti era strivit deCentura de siguranja §i pe urma... nimic.

Dupa aceea veni un alt vis, unul cu o caldurainsuportabila Tnctt nu putea nici macar sa strige.Mtini lini§titoare erau urmate de o apa racoroasape corpul ei. Alteori, miinile acelea o excitau,scojtnd-o din lumea viselor, factnd-o sa arda din

cauza unui alt fel de foe. De ce nu tncetau? De cenu o lasau tn pace? Visul revenea iar §i iar. Uneorivedea o claie de par tn neortnduiala §i ni§te ochide culoarea smaraldelor, cu o expresie fioroasa,uneori auzea murmure tncurajatoare.

Deveni con§tienta de mirosul cald de mosc,

mirosul de piele de barbat. Tess cauta sa obfinamai mult din bogafia lui, apropiindu-se ptna cegura ei atinse gttul unui barbat.

Cu un singur braj eliberat, ea se vtnzoli incearceafurile paturii, simfind nevoia de a fi maiaproape. Sftrcurile i se tntarira de placere §i ofta,

aproape afipind la loc. Dar chiar ctnd tncepu samojaie, degetele ei mai trecura o data prin on-duleurile lungi ale parului lui. Lung, moale...lung..., tn loc de scurt §i crep

Ochii i se deschisera larg; intra tn panica,

— :----------------

C * l )-----------

-----------'



Kimberli Wagner

vazind un git puternic §i musculos, un piept aco-perit cu un par crej, ro§cat-inchis, sub o cama§ableu. Ridicindu-§i incet privirea, vazu trasaturileunor falci bine conturate, un nas putemic, drept,o sprinceana arcuita §i gene dese. Ii observagura plina §i senzuala, parul lung, des.

O parte a chipului lui era plina de cicatrice.- O, Doamne! striga Tess ascujit. Se sprijini cu

palma in pieptul lui, incercind sa se ridice. Dar eraatit de slabita, incit cazu la loc pe el.

lan se trezi §i o privi in ochii alba§tri, adinci,vazind acolo confuzia §i stinjeneala. Apoi privirea ise plimba pe trupul ei, observindu-i sfircul intarit§i felul in care §oldul ei ii apasa barbajia, prinpatura.

- Te rog, §opti ea ragu§it, da-mi drumul.l§i deschise brajele §i ea se rostogoli pe spate,

tragind in sus de patura.- Ce...?! J ipa ea uimita.- Te-am gasit in smircul mla§tinos. De fapt,

ciinele te-a gasit. lan i§i trecu mina mare pestechip, intr-o mi§care ostenita. Noaptea ai avut febra mare. Cum te simji?

- Slabita. Trase de cearceaf, reu§ind sa-l ridice.Incerca sa zimbeasca: Ridicol.- Da, mormai lan, minia crescindu-i, pe ma

sura ce se trezea. Asta-i destul de adevarat! Cefaceai acolo, la lasarea intunericului? Nu te-am

v

| 46 >



Stapinul insulei

avertizat ca e primejdios?

Tess era prea atragatoare, a§a cum statea Tn-tinsa pe spate pe albeaja rigida a cearceafurilor.Gindul la cit de aproape fusese de o boala se-rioasa sau de moarte, Tl cutremura intr-un fel carenu-i placu.

- Am pierdut nojiunea timpului, se bTlbTi ea,

dindu-§i la o parte parul din ochi. §i am auzit unsunet... un miel. !§i ridica privirea. Trebuia sa facceva. Era prins Tn cursa.

- A, da! Grozava scuza! lan se ridica. Tncapuloaselor §i dadu la o parte cuverturile. Salvezi unmiel §i te prinzi tu Tn cursa! §i daca n-a§ fi venit

eu... daca prostujul ala de dine n-ar fi alergatdupa mirosul tau... De ce naiba te-ai dus acolo?Respira greu, TncercTnd sa-§i controleze emojiile.

Cu dificultate, ea raspunse:- A fost o aniversarie... nefericita pentru mine,

spuse ea, TntrebTndu-se de ce avea nevoie ca elsa o Tnjeleaga. Doi ani.

lan statu nemi§cat, apoi se apleca spre ea §i Tiapuca cu bITndeJe Tncheietura mTinii, TntorcTnd lalumina cicatricele fine.

- A§a de nefericita? Tntreba el amabil. Tnghiji greu, cTnd vazu lacrimile umplTndu-i

ochii a!ba§tri ca marea.

Ea clatina din cap §i apoi izbucni:- Am vrut §i eu sa mor... el m-a parasit... ei

------------------------------ < 5 D -------------------------------



Kimberli Wagner

m-au parasit... atit de - cuvintele ti erau inabu§itede disperare §i minie - ...singura.

Cu un sunet de nerabdare, el se apleca, lun-gindu-se pentru a o lua in braje.

- Haide, lassie, ti §opti el in par. Te rog, spunetot..

Era atit de cald, atit de reconfortant. Chiar §i

mirosul lui era odihnitor §i mingnerile brajelor mariii produceau emojii de o mare intensitate. Plinsein hohote pe umarul lui.

Nefiind con§tient de fiorul ce-l strabatea, lanincerca s-o lini§teasca, depunindu-i u§oare saru-tari pe timple. Ea se strinse mai aproape dintr-un

instinct primar. Cind i§i inalja barbia, el ii atinsegura aceea ademenitoare §i ea suspina.

Era un sarut de recunoa§tere, nu unul strain.Fierbinte §i dulce, buzele i se mi§cau incet, dez-mierdator §i o alina, pina ce ea se simji in sigu-ranja. Pentru moment, el o incuraja, lasind o

§ansa pentru amindoi. Limba lui cauta intrarea §iexplora, dezmierdind. Respirajia i se ingreuna §ipulsul ei se accelera, facind-o sa amejeasca. Dardupa citeva secunde, lan se retrase: voia maimult decit sarutari, dar starea de slabiciune a lui

Tess il opri.I§i lasa privirea asupra ei §i ea fu cople§ita de

frumusefea ochilor lui verzi, limpezi. Un val deslabiciune o trecu §i ea se lasa in brajele lui. Daca

s-------------------- --------C 48 )---------------------------



r — ( Stapinul insulei

atunci §i-ar fi ridicat privirea, ar fi vazut in ochii luitandre|ea.

Tess dormi cam o ora. Ochii ii erau ingreunafi,dar se deschisera totu§i §i clipira. lan statea inpicioare, in fafa ei, J inind in miini ceva ce parea untricou de fotbalist, uria§.

- Ne jucam de-a imbracatelea pentru domnuldoctor? Acum chiar ii zimbea! Era un zimbet pe o

singura parte §i un pic cam nesigur, dar cu cer-titudine era un zimbet. Vrei sa te ridici in capuloaselor?

Mina lui calda ii susjinea umerii, ajutind-o sase ridice.- Simji cum atingerea lui o strabatu caun curent electric, trezindu-i interesul senzual, pe

care credea ca nu mai e in stare sa-l simta. Tess continua sa-§i J ina privirea coborita, ve-

rificind daca mai J inea patura in locurile stra- tegice.

lan ii conduse o mina, apoi pe cealalta prinminecile largi §i Tess tremura cind degetele lui o

atinsera. Ii privi fluturarea u§oara a coamei de parro§u, cind se apleca sa infoaie pernele. Mirosul luiera masculin. Umplea aerul din jurul ei.

Degetele lui atinsera in treacat ceafa cind ii

G D



scoase parul prins sub gulerul tricoului. Nu se•putu abjine sa nu tl frece pujin intre degete, a§amatasos cum era.

Doctorul Maclnnes era un barbat amabil, camgrasuj, cu o claie de par argintiu §i cu sprincenecarunte. La fiecare stadiu al examinarii scotea su-

nete grave din git §i, intr-un tirziu, tu§i pujin ca saarate ca a terminat.

lan se plimbase nerabdator in hoi, cit doctorulo examina pe Tess. Cind u§a ii fu deschisa, elintra, cu o privire intrebatpare pe chip.

- Cum te mai simji acum?

Maclnnes i§i plimba privirea lui de doctor asupra obrazului lui lan.

- Nu te ingrijora de mine, Hamish, spuse lan.Intra nerabdator in camera §i se a§eza la capatulpatului. Cum se simte lass?

Hamish Maclnnes i§i ingadui un zimbet. Ob-

serva ca lan era interesat de altceva decit de pro-priile necazuri. Asta era destul.

- Febra a fost rezultatul hipotermiei, a§a cumte-ai gindit, afirma doctorul. Acum o sa-i dam tra-tamentui obi§nuit. Ai ingrijit-o de minune, lan. Olicarire ii aprinse ochii. Poate am sa te recomand

in consiliul pentru urgenje. Tess auzi schimbul de replici dintre cei doi

barbaji §i i§i dadu seama ca ii lega o lunga prie-tenie.

Kimberli Wagner _____ _)—

1 50 ^



s- ' Stapinul insulei

- Poate o sa cautam un doctor care sa steaweekend-urile pe insula, ameninja lan grav, de§iHamish fusese medicul familiei de patruzeci deani §i ar fi fost nevoie de ceva mai mult decit oarmata pentru a-l muta din loc.

Hamish il privi pe barbatul pe care-1 cuno§teade o viaja §i vazu ca intr-un fel mersese preadeparte. Era aici ceva mai mult decit banuise el.Atunci redeveni omul-doctor.

- Odihna la pat, trei-patru zile. Starea aceastao sa se transforme intr-un git inflamat §i o con-gestie, de§i am sa-jr las un antibiotic. Daca vaaparea §i o tuse puternica sau o respirajie grea,

trebuie sa ma sunaji imediat. La inceput o sa fiecam slabita, din cauza febrei. Multe lichide. Leag-ode pat daca e nevoie, dar J ine-o acolo. Daca revine febra, chemaji-ma.

- Doctore! Tess fu scandalizata de tratamentulde care beneficia, de parea ar fi fost invizibila; ura

ideea de a i se incredinja lui MacLeod raspun-derea pentru ea. A§ vrea sa merg acasa. Stauvizavi §i ma simt bine. Cu siguranja pot sa amgrija de mine.

Doctorul Maclnnes se incrunta la ea §i i§iaminti de cicatricele de la incheieturile miinilor.

- Lassie, ai auzit vreodata de hipotermie? §tiica ai trecut pe linga moarte? intreba el sec. Dacanu ai fi fost gasita la timp §i daca lan nu ar fi §tiut



Kimberli Wagner

cum sa te ingrijeasca §i cum sa-J i scada febra nu§tiu, zau, cum ai fi supraviefuit. O privi cum ab-soarbe informajiiie §i rasufla u§urat, vazind ca in-

J elegea. Ii lua palma. Impinge, ii ceru el.- Ce... ce? Era uimita, inca §ocata de ce i se

spusese.- Vreau sa ma impingi cu forja, mina in mina.

Cind ea ezita, el ii ceru: Fa-olSprincenele lui stufoase se impreunara.A§a ca o facu. Chiar §i Tess putea recunoa§te

ca nu avea forja in miini. Incerca din nou, cu unefort agonizant, dar nu putu mai mult.

- Trei sau patru zile la pat, diagnostics doc

torul cu hotarire. II privi pe lan. Daca ai vreo problema cu acomodarea fetei, voi solicita o soramedicala.

lan se ridica in picioare.- Nu, nu poate fi vorba de a§a ceva, Hamish.

Am sa am eu grija de ea, fara nici o discufie. Ai

priceput?- Da, raspunse Hamish fericit. Am priceput.



Stapmul insulei

In secunda in care lan se intoarse, dupa ce ilcondusese pe doctor, Tess incepu sa protesteze.

- Ma due acasa!- Nu, raspunse el.Ea se lupta sa se ridice intr-un cot.- Vorbesc serios, laird MacLeod...- lan, o intrerupse el cu o inclinare a capului.- lan, se corecta ea. Ma due acasa.

- Ai auzit ce-a spus doctorul. In citeva zile aisa fii in putere sa ai grija singura de tine.

lan aduna prosoapele umede §i murdare, ras-pindite pe podea, ca o camerista indatoritoare,

G D -



pa§i irr. baie §i le ingramadi tn co§ul pentru rufemurdare.- Nu pot sa deranjez. Daca ma ajuji sa ajung

acasa, voi aranja sa chem o sora medicala, spuse Tess cu hotarire, fncle§tfndu-§i pumnii §i dorin-du-§i sa aiba mai multa putere.

- Nu tnjelegi. lan se tnapoie in dormitor. 0 privi

direct in ochi, puntndu-§i miinile in §olduri. Dacaziarele dau de afacerea asta, n-o sa ne lase inpace saptamini de zile. N-ai idee despre ce fel delucruri pot sa scrie, despre tine, despre mine, despre noi impreuna. Singura cale de a salva si-tuafia este sa prevenim birfa. Nu e§ti bolnava.

Niciodata n-ai fost bolnava. N-ai fost niciodata incasa mea noaptea. Callie, femeia care face curatpentru mine, vine in weekend. De§i e discreta, nue nevoie sa o amestecam. Ptna atunci o sa fiiacasa. Ea i§i ridica privirea, uimita de hotarirea luiferma. Daca vrei sa ma rasplate§ti pentru ca fi-am

salvat viaja, facu el o pauza, minios pe sine,. pentru ca §tia ca asta era §antaj, atunci e§ti in-vitata mea. In citeva i\\e ai sa uiji de asta. Daracum, daca chemi o sora medicala, o sa iasaprea multe vorbe. Adauga cu un glas monoton,obraznic: Eu sint subiectul favorit de bTrfa zileleastea. Am avut parte de reporteri 'fi de §oapte tot

anul trecut, ca sa nu mai spunem ca e§ti preaslabita, ca sa faci faja unui personal medical.

r—i Kimberli Wagner )—^



—( Stapfnul insulei /—N

Deci, ai sa stai aici ptna ce doctorul ne spune cae§ti bine §i amindoi sintem protejaji. Hamish §tie§i el asta. N-avem de ales, lass.

Tess tl privi cu netncredere. Era attt de obi§-nuita ca sa aiba propriul control asupra viejii ei.

- Vrei sa spui ca, efectiv, ai tncerca sa maopre§ti sa ma Tntorc acasa?

- Da, raspunse el. A§a e mai bine. Apoi clipidin ochi spre ea: §i fac o.supa de pui §i orzgrozaval

Tess nu era fericita. Niciodata nu se mai sim- J ise atit de neajutorata §i singurul lucru pe care-1putea face pentru a remedia situajia era sa doar-

ma. lan T§i facea aparijia cu o regularitate stfnje-nitoare, atunci cind avea nevoie de ajutor la baie,sau sa mantnce. Tremura la gindul ca el o crono-metra, caci de indata ce indeparta cuverturile, elaparea sa o ajute. §i t§i asumase intr-un fel sar-cina de a fi un servitor favorit, purtindu-se de

parea rostul viejii lui ar fi fost sa-i indeplineascatoate dorinjele.

0 innebunea.Ura ideea de a nu mai avea control asupra

viejii ei §i, mai ales, ca acesta sa-i fie incredinjat



altcuiva, adica lui lan MacLeod. Era furios, im-punator, hotarrt §i se implica. Dar se comporta §iintr-un fel in care o uimea total. Devenise un in-ger, era sigura. Un inger deghizat, pentru ca nuscapase de metodele lui indrazneje, dar acum lefolosea ca sa se asigure ca ea i§i bea sucul, cai§i termina mincarea §i i§i lua medicamentele. 0

aproviziona cu cutii de pinze §i o distra noaptea, jucind carji sau privind impreuna la televizor, min-giindu-i blana moale a lui Duke. De ce? se intrebaea.

Intimitatea deplina o enerva, de§i el o trata atitde impersonal, incit ea abia daca avea motiv sa

se supere din cauza atenpor lui, totul fiind in-deplinit pentru confortul §i bunastarea ei. Nu eravina lui ca, cu cit se simjea ea mai bine, cu atitincepea sa se gindeasca la trupul lui puternic,frumos.

In casa, el purta cama§i flanelate sau maiouri

moi, cu mined lungi. Pe sub ele, mu§chii lui secontractau la fiecare mi§care. Ea parea ca a§-teapta aceste momente, ca un copil o prajiturica.

Corpul ei reacjiona intr-un fel in care nu eraobi§nuita §i nu-i placea. Ce prostie, se gindi ea.Era doar din cauza ca era prea slabita.

lan ii susjinea ceafa cind ea sorbea pahare

nenumarate de apa. Se obi§nuise cu atingerealui. Ii verifica pulsul §i temperatura, o ducea pina

■r—i Kimberli Wagner I—n

( ~ 56~>



Stapinul insulei

la u§a baii §i a§tepta afara ca un gentleman, cumnu pretinsese ca este.

Cind Tess se vazu schijindu-i portretul cu degetul pe cuvertura, §tiu ca era in bucluc.

- Ai familie sau prieteni pe care vrei sa-i anun- Jam? o intreba el odata. Ea paru uluita. Ca sa-ianunjam ca te sim|i bine, incheie el.

Raspunsul ei fu o licarire de zimbet.- Nu. §tiu ca ma descurc singura.- Nu cred ca am mai cunoscut un pictor vreo-

data, ti spuse el.

Tess facu o grimasa.- Unul care nu picteaza... momentan.- Nu? intreba el, incercind sa nu insiste prea

mult, de§i dorea sa §tie totul despre ea.- Nu.- Nu prea mi-ai povestit despre asta. Ochii lui

verzi o priveau tandru. Cind ai fost bolnava, totstrigai pe cineva cu numele de Ben. Tess i§i feri privirea, cu o expresie de tristefe

pe chip §i lan se uri ca a facut-o sa-§i aminteasca.Abia deschisese gura sa-i spuna ca nu era treabalui, cind se intoarse spre el.

- Ben a fost sojul meu, spuse ea incet. A fostomorit, impreuna cu copilul nostru, intr-un accidentde ma§ina.

- Doamne sfinte! spuse lan, cu ochii plini decompasiune. Imi pare rau, Tess, Nu trebuia sa fi

--------------------------- ----------------------------------------------



intrebat.- Nu, e in regula. Ea i§i §terse o lacrima. Au

trecut doi ani. N-am mai vorbit de asta.- Ce virsta avea copilul? intreba el blind, gin-

dindu-se eft de dificil trebuie sa-i fi fost dupaaceea sa traiasca.

Tess il privi §i clipi.- Nu era nascut inca. Avea doar §ase luni.lan i§i pierdu rasuflarea, ii cauta mina §i o

strinse tare.- Ranile mele par a§a de mici, in comparajie

cu ale tale. Tess ii zimbi trist §i dadu din umeri.- Rana e rana. I§i apleca pujin capul: Te de-

ranjeaza rau cicatricele tale, nu?Miinile lui alunecara intr-o parte §i Tess regreta

ca-l intrebase.- Nu semnele, sau obrazul. §tiu ca se va re

para. I§i intoarse faja. Nu puteam suporta mila,

cind oamenii ma vedeau prima data. Am avut ofemeie... dar nu §i dupa asta. Trebuie sa recu-nosc ca pina §i familia mea se simte stinjenita. Selasa pe spate §i o privi apreciativ. Dar tu nu m-aiprivit in felul asta. De ce?

- §coala de arta, banuiesc. Toji sintem doar

ni§te forme §i figuri fizice, lan. Variajiile ne facinteresanji, ne arata pe unde am fost. Nu e nicio ru§ine in cicatricele alea. Le-ai ci§tigat, salvind

—! Kimberli Wagner V—

v ^ 58 y



r ( StapTnul insulei K

doua vieji.lan o .privi uimit, gindindu-se la iadul prin care

trecuse ea, la cicatricele de la incheieturile mii-nilor.

- E§ti o femeie remarcabila, Tess Hartley. Maintreb daca §tii lucrui acesta.

Tess ro§i §h§i pleca privirea pe tabla de §ah,sim|indu-se stinjenita de compliment. Parea foarte... personal, sau poate era doar expresia de pechipul lui ctnd o spusese.

In final muta calul §i i§i ridica capul, ztmbind.- §ah, Prea lnaljimea Voastra.

El ridica o sprinceana §i studie tabla, gtndin-du-se la sTnii ei frumo§i, liberi, subliniaji de fiecaremi§care prin jerseul pe care-1 purta. I§i facu mu-tarea.

- §i mat... cred, yankeule.- Drace, mormai ea, zimbetul pierindu-i.

- Da... §i mai mult chiar.

Cind ea se muta acasa* lui lan incepuse sa-ifie dor de ea. Devenise deja o parte din via{a luicea noua. Se trezise ca era nerabdator sa o vadain fiecare dimineaja, s-o atinga a§a cum avea nevoie ea.



Kimberli Wagner ) -\

Nu, era mai bine ca era plecata. La urma ur-mei, rajiona el, n-aveau multe in comun.%

Tess robotea in casuja ei, ridictnd §i punindla loc lucruri, revazind de nenumarate ori schije,apoi ducindu-se la fereastra, ca sa se uite pegeam. Sfir§itul unei alte simbete, se gindi ea, ur-marind postura inalta, subjirica a menajerei luilan, care mergea pe cararea ce ducea la drum, inlumina albastra a apusului.,

Nu incetase sa se gindeasca la el de cind seintorsese acasa. Un barbat atit de puternic, demare §i totu§i atit de sensibil. I§i aminti noaptea incare o sarutase §i dorise mai mult. Aprinzind olampa veche, o puse pe pervaz, dorindu-§i calumina sa-l tenjioneze. Ei, se gindi ea, intorcin-

du-se sa urce treptele, unele lucruri erau menitesa se intimple, iar altele nu.

Cind lan vazu lumina in fereastra de vizaviarunca furca §i incepu sa alerge intr-o cursa ne-buneasca. Inima ii zvicnea in piept §i i§i spuse canu putea sa fi fost acolo de mult timp, fara sa o fi

vazut.U§a din faja se deschise, trintindu-se de pe-

rete §i inchizindu-se in urma lui, dar el trecuse

^ 60 y



Stapmul insulei

deja de bucataria goala, strigTndu-i numele. Cumnu o vazu, alerga inapoi la scari, pe care le ureacite trei. Pe palier vazu u§a deschisa a dormi-torului ei. Fara a se opri, trecu in citeva secunde§i de acea u§a. Cum statea linga pat, Tess serasuci la auzul pa§ilor lui. Avea un pros'op legat lacap §i un capot lung, de matase, de culoareapiersicii. Gura i se rotunjise intr-un „o“ de surpriza§i obrajii ii erau imbujoraji.

- Tess... ii rosti lan numele dezmierdator. Ceeste? Care-i problema?

- Ce problema? intreba ea plina de confuzie.- Lampa, lass! Se incrunta exasperat. Lampa

de la fereastra.- Da, spuse ea, cautind o scuza, stinjenita sa-i

spuna ca fusese doar un gest romantic.- E semnalul cind pe insula e vreun pericol.

Nu J i-a spus nimeni? Tess clatina din cap §i prosopul incepu sa alu

nece. Cind i§i ridica miinile sa-l prinda, cordonulde la halat se desfacu indeajuns ca sa dezvaluiedecolteul adinc.

Ochii lui lan erau ajintiji pe corpul ei. Tess simji

caldura acestei priviri de-a curmezi§ul camerei §iingheja. Dupa un moment incepu sa tremure.- Nu e... nici o problema? intreba el precaut,

a§teptind ca ea sa scuture a doua oara din cap.lan inainta pina ce fu la numai cijiva centimetri

J



distanja de ea. O privi tn ochi cu o intensitatearzatoare. Se intinse dupa e§arfa ei §i o traseu§urel.

Tess fu uimita, dar nu-l opri. Marginile de matase se desfacura, lasindu-i expus corpul.

Ochii lui mai clipira o data §i cu degetul schifa

o linie, incetinel, de la umar spre buric. Acolo,privirea lui se topi. Efc respira intretaiat, nemi§-cata. Era atit de atent. Circular, se afunda §i alu-neca mai jos, in timp ce respirajia ei devenea maigrabita. Fascinat, el urmari tremuraturile care secreau la suprafaja pielii, cu fiecare mlngtiere adegetelor lui. In final, el atinse triunghiul negru decirlionji pufo§i dintre coapse. Abia crezindu-§i fn-drazneala, se apropie mai mult, a§a incit hainelelui se frecara de goliciunea ei. Degetele lui lungise strecurara prin parul ondulat de jos, inainte dea o desface, descoperind o umiditate care il facusa aiba a respirafie neregulata. Pe deasupra ca-

ma§ii simji cum sfircurile ei se intaresc §i i§i bagacealalta mina pe dedesubtul rochiei, cuprinzind-ode mijloc.

Totu§i, nu schimbasera nici un cuvint, niciun sarut... doar zgomotul respirapor lor agitate inlini§tea camerei.

Cind limba ei roz navali afara din gura pentrua-§i umezi buzele pline, cind i§i lasa capul pespate, abandonata, lan §tiu ca trebuia sa o guste.

s—f Kimberli Wagner _______ )—s



Stapinul insulei

Dar, mai intii, el dorea sa objina mai mult dinraspunsul ei seducator. lubea simjirea fierbinjeliiei, umiditajii ei. lubea faptul ca putea objine de laea un astfel de raspuns, indiferent de felul in carearata chipul lui §i, chiar fara sarutari sau mingiieripreliminare. Simjea dorinja ei prin fiecare por al

pielii lui, in aerul pe care-1 respira. De cind nu maifusese cu un barbat?

Tess nu putea crede ce se intimpla! Se simjeaexpusa intr-un fel care nu avea nimic de-a face cuimbracamintea. Foamea ii aprindea singele §i urlape dinauntrul ei. De ce oare nu-i pasa?

De§i ochii ti erau inchi§i, expresia de pe chipulei era blinda §i visatoare. O urmari cum e cu-prinsa de o imbujorare de dorinja de la sini insus, pina spre obraji. Degetele lui conturara forma feminitajii ei, aflindu-i mugurul umflat, care ofacu sa scoata un geamat de dorinja. Cu blin-

deje, cu atenjie, mingiie circular locul de acolo,dezmierdind u§urel, pina ce ea se impinse spreel. Zimbi de satisfacjie cind ea inchise ochii §irespira intretaiat. ■*

O, Doamne! Ce placere ii facea §i de ce oare illasa? Niciodata nu mai fusese atit de eliberata,atit de in afara propriului control. Sa se rejina dina-§i striga dorinja era tot ceea ce putea face.

lan i§i strecura un deget adinc inlauntrul ei, cudegetul mare frecind in sus §i in jos. O privi in



ochi cind ea striga, convulsionindu-se linga el.Mi§carile lui i§i incetlnira ritmul, dar nu incetara, iarochii ei se inchisera iar, sinii ei frecindu-se decama§a lui, cu fiecare respirajie dind na§tere uneiatingeri torturante.

Intr-un tirziu, el se apleca spre buzele ei pline,u§or deschise. Mai intii limba lui trasa o linie

delicata pe buza de deasupra §i ea incepu satremure. Apoi gura lui o cuprinse pe a ei, cuo foame rejinuta, a§teptind doar raspunsul ei.Acesta veni cu un alt geamat §i se apropie §i maimult, pina ce nu mai exista nici un centimetru caresa-i desparta. Pumnii ei se desfacura §i palmele ii

inlanjuira ceafa, cutreierind prin parul lui des.- Tess, ai gust de mere proaspete §i de miere,murmura lan.

Gura lui moale §i plina, plimbindu-se info-metata pe a ei, o aduse pe Tess pe punctul dea-§i pierde cuno§tinJ a. Era uluita de amploareadorinjei ei, amejita din cauza senzajiilor pe carebuzele lui le trezeau in sufletul ei.

- Voiam sa vad cum arata gura ta dupa ce ebine sarutata, zise el. Tot timpul cit ai fost bolnavam-am gindit la asta. Vrei asta? §opti el. Vrei sa...?Nu putea s-o spuna, nu putea sa gaseasca cu-rajul s-o intrebe daca pe el il voia.

Cu privirea ferita §i cu obrajii. arzind de sfiala,imprima capului o mi§care de aprobare repezita.

,—i Kimberli Wagner )—n

V----------- -------------------(' 64 ~)-------- :----------------------^



StapTrful insulei

- Nu a§a, lass, spuse el, cuprinzindu-i tandruobrazul Tn palma. Amindoi sintem oameni. E§tiincintatoare §i patima§a. Nu regret lucrurile acestea.

Tess privi lung in ochii lui stralucitori, ptna ce olacrima i se prelinse pe obraz.

- Atunci vrei sa plec? intreba el.

Ochii ei se marira de spaima. Timp de un mi-nut scutura din cap §i inspira profund.

- Atunci cum sa fie, lass? Trebuia sa fie sigur.- Pe tine te vreau, veni un raspuns §optit. Cind

i§i mai dorise oare ceva mai mult?Respirajia lui navali ca o u§urare §i doar atunci

i§i dadu seama ca §i-o rejinuse. Barbara lui in-taritaji apasa stomacelul moale.

- Imi spuijiumele, Tess?- Da, tl imita ea cu un£ztmbet u§or. Inspira

profund §i ofta incet. lan.- N-am fost de mult timp cu o femeie. Dar mai§tiu sa ma port cu blfndeje. Nu trebuie sa te temi,nu am sa-ji fac vreun rau.

- §i tu? intreba ea hotarita. Daca el putea fi atitde direct, §i ea putea sa fie. Sint locuri sau anu-

mite feluri in care sa nu te ating?El i§i pleca intr-o parte capul §i ii zimbi.- Iji incredinjez acest corp, a§a cum e el. Sint

cicatrice multe, mai multe decit cele de pe faja.Osul de la pometul obrazului e inca sensibil. Am

J



Kimberli Wagner

avut o infecfie prelungita. Dar daca am sa strig, t{ipromit ca o sa fie din pura placere. Lucrul acestao facu sa ro§easca din nou §i fierbinjeala i seadinci, ctnd el continua: N-am mai cunoscut ofemeie care sa se coloreze a§a frumos in obraji.Apoi el zimbi §i, daca mai inainte nu fusese pier-duta, acum era. Te-am dorit din momentul in

care parul tau s-a revarsat de sub palaria aceeasmulsa de Duke. Pe tine, Tess, cu ochii tai tristi caceafa marii.

Emojionata profund, ea il privi. Cind deschisegura, vocea parea nu era a ei.

- Acum injeleg reputafia ta, larg raspindita, in

legatura cu femeile de pe insula laird-ule. E§tichiar irezistibil, nu-i a§a?- Irezistibil nu, raspunse el §i chipul lui exprima

o amaraciune pe care rareori permitea celorlaljisa o observe.

Tess se sim|i de parea ar fi ramas fara inima. Ilranise.

- lan, la un barbat gase§ti mai multe decit unchip cu cicatrice. Eu sint un artist. Poate sint deo-sebita.

O privi indelung.- Tremuri, spuse el.-§ itu.

- Da, raspunse el cu un zimbet stingaci. §i eutremur.

v



Stapfnul insulei

- A..., facu o pauza un moment §i i§i arunca oprivire peste trasaturile chipului lui.El ii tinea §oldyrile in miini, degetele mingiind

cu mi§cari circulare, mici. Dar in secunda urma-toare, lan ii trase de pe umeri capotul §i cu miinileinainta spre torsul ei. Lasa sa fie strabatut de un

val de excitare, pe care nu-l mai putu retine §iinspira scurt ctnd ii vazu privirea vulnerabila dinochi. I§i trase puloverul gros peste cap. Purta unmaiou pe dedesubt, mulat pe contururile pieptuluilui. 0 pernuja de par, ro§cat-inchis, se ivea pedeasupra tivului de la guler.

Tess nu putu sa reziste sa nu-§i apese pal-mele pe mu§chii vizibili pe sub bumbacul alb.

Cald. Puternic, Tntelegator.Miinile lui se deplasara pe trupul ei, trimijind

scinteieri de senzajii prin abdomen, pina la loculde unde porneau fiorii. Inima lui batea sub palmaei. Tess se apleca in fa$a, respirind profund. Maiintii bumbac proaspat §i sapun. Ritmul inimii seaccelera §i mai mult. Mirosea a multe lucruri: amare §i a fire de iarba, a barbat §i a mosc. Erachiar §i un fin miros de piele. Cu ochii inchi§i,

scoase limba afara pentru a-§i urhezi buzele carei. se uscasera brusc.Ea ofta in semn de bun-venit placerii pure a

momentului. lan rise, ca raspuns.- Ce sunet dulcel spuse ea in maioul lui, cu

C e r j J



r—( Kimberli Wagner

capul inca aplecat. Palma ei apasa u§or. Ce binese simte la pipait.

- Hmm, fu el de acord printrrun mormait grav.Degetele ei se curbara u§urel cind aluneca spre

abdomenul lui tare. Dupa o ezitare, inaintara spreblugi, pentru a-i descoperi forma barbajiei.

- O, Doamne! gemu lan in parul ei.

Mina lui ii presa degetele puternic. Un alt gea-mat §i gura lui o prinse pe a ei cu o nerabdare, lacare ea ii raspunse imediat. Brajele ei se ridicarasp.re umerii lui largi §i strinsera pina ce se potrivimai bine contururilor lui dure.

Ea nu mai cunoscuse o asemenea excitare.

Un strigat de placere §i frustrare se elibera, pentru a fi inabu§it de sarutul lui lan care se lipeastrins de ea, frecindu-se inainte §i inapoi.

Degetele ei trasera de maioul lui in sus pina ceintra in contact cu pielea lui. Buricele degetelorpareau electrizate in mi§carea de conturare amu§chilor §i a coastelor.

lan ii saruta buzele umflate, obrajii §i ochii cumi§cari circulare, Iene§e. Gura §i limba lui des-coperira ritmul inimii ei la baza gitului §i desenaraclavicula, in acela§i timp cuprinzindu-i sinii §i of-tind u§or. Incepu un masaj ritmic.

Cind gura lui fu atrasa de sfircul ei, Tess simji

cum genunchii i se inmoaie §i pulsajia devine in-nebunitor in zona de la furca picioareior.

v. \ 68 >



StapTnul insulei )—^

- Da, §opti el infierbintat.Gura lui cuprinse miezul ei sensibil §i ea striga

din nou.Retragindu-se u§or, i§i scoase maioul cu o

mi§care brusca. Era un barbat magnific, cu unpiept lat §i cu o talie ingusta. Ochii ei se marira la

vederea mu§chilor de pe piept §i de pe braje. Insecunda urmatoare, lan o lua blind de umeri §i oimpinse spre pat, culcind-o pe spate.

El i§i scoase blugii, etalindu-§i barbajia in toatasplendoarea ei.

Ca §i fa{a lui, partea stinga acorpului era perfects, dar piciorul drept era brazdat de multe cicatrice urite, de la §old la glezna. Doua dintre eleerau iiniile facute de scalpel de la operajiile derefacere, dar majoritatea erau arsuri. Totu§i, aveapicioare lungi §i musculoase, frumos modelate.

Dori sa-§i plimbe mina pe ele.- Deci, vezi, o J intui tot timpul cu privirea in-grijorata lan. Te-am avertizat ca sint cicatrice.

Tess se ridica in coate §i cu privirea il masurade sus pina jos. Dar, pentru ea, cicatricele aceleaintunecate reprezentau un moment in care lan

alesese sa puna totul in balanja, pentru a salvape cineva. Fiecare semn il facea mai atragatorpentru ea, o femeie care invaja iar sa iubeascaviaja.

Tess se intinse spre §oldurile lui §i depuse un



Kimberli Wagner

sarut cald, u§or, pe virful barbajiei lui Tntarite* ob- J inind un geamat lung din partea lui. Nu mai fusese de mult cu un barbat, dar nu insemna ca nuare experienja in ceea ce-i facea placere unuibarbat. Zimbind, il linse o data cu indrazneala,mai inainte de a depune sarutari de o parte §i de

cealalta. II cuprinse cu buzele §i frecarea ii pro-duse lui un tremur puternic. Alte momente de in-cintare trecura la atingerea buzelor ei, a dinjilor §ia limbii, prefuind fiecare sunet torturat scos de el.La sfir§it, ea se trase inapoi pentru a presara sarutari pe §oldul drept, atingind fiecare cicatrice ceo intilni.

Erau inca ro§ii, dar le alina pe fiecare.- Ah, Tess. Inca o data. Verdele lucitor al ochi-

lor lui era intensificat de tandreje, cind o mina iicobori intre coapsele ei albe. Ii saruta gitul §i §opti

ragu§it: Inca o data...Degetele lui se mi§cara innebunitor pe carneamoale, umeda, infierbintata §i ea se convulsiona.

El ii desfacu coapsele §i in momentul urmatorfu adinc in interiorul ei, mu§chii ei rhi§cindu-se in

jurul lui ca o catifea topita, stringind, dezmierdind.

El gemu de extaz §i impinse, afundindu-se maimult in ea. Era atit de strimta, atit de fierbinte!

Gura lui o cauta pe a ei cu un sarut nesfir§it §iea se intinse, dorindu-l §i mai mult. Ascultind, cuochii inchifi, se desfata cu sunetele respirajiei lui

v { 70 > J



grabite. Incepu sa se mi§te incet, retragindu-se

pina la limita unei simple atingeri, umplind-o apoi.Fiecare punct de contact era electrizant, fiecareparticica a frecarii o trimitea pe o treapta mai susa excitarii.

Tremurind, gemind u§or, ea i§i incolaci picioarele in jurul taliei lui §i il prinse strins, limbilte lor

duelindu-se. El se mi§ca mai repede, mai repede,mai adinc decit credea ca e posibil. Se roti pinace ea ajunse deasupra, departindu-i picioarele inlateral.

Nu este un pu§tan, se gindi Tess cu uimire,rasuflind greu. El zimbi §iret, transpirajia curgin-

du-i pe la timple.Era prima data cind vedea un zimbet adevaratluminindu-i chipul, un zimbet plin §i larg, faragindul de cum i-ar putea afecta infaji§area. Dinjiise zarira albi intr-o strafulgerare.

O facu sa-i raspunda cu un zimbet §i lanse intreba daca mai vazuse vreo femeie mai fru-moasa. Era imbujorata, iar parul lung, intunecat iicadea umed pe git §i pe umeri. Ochii ei erau ni§teochiuri de apa adinci, iar gura tandra, marita,cerea sarutari. Miinile lui se ridicara dupa sinul ei§i se arcui in sus pina ce ea ofta de mirare.

- Oh, lan! Atit de... plin... atit de adinc!

Miinile ei ii apasau pieptul, alunecind pestesfircurile sensibile. Apoi ea flexa §oldurile §i sus-

Stapinul insulei I—x

v. 71



Kimberli Wagner )—n

pina de parea emojiile ar fi fost dintr-o data preaputernice. Neajutorata, ea se mi§ca inca o data §iinca o data, gasind un ritm care ii muljumea peamindoi, pina ce el gemu, stringindu-i picioarele§i rostogolindu-se inca o data. De data aceastaera in punctul limita al controlului, dindu-i ge-

nunohii in lateral §i impingind mai repede, pina ce Tess i§i suspina tare placerea. La sfir§it, lan strigaca un salbatic §i se cutremura de parea ar fi ajunsin raiul dulce.

Tess se trezi in noapte §i descoperi braje cal-de, reconfortante in jurul ei §i fu cuprinsa de oasemenea emo$ie, incit fu speriata. Groaznic desperiata.

§i ce daruri ii facuse, se gindi ea, cind i sedaruise! O facuse sa se simta iubita, dorita atit demult, cind nu se gindea sa mai cunoasca o astfelde experienja. §i §tia cit de dificil trebuie sa fi fostpentru el sa se lase cercetat. Era prea con§tientde chipul lui, de cicatricele lui. Totu§i, i§i imparjise

cu ea vulnerabilitatea.II iubise pe Ben intens §i devotat. Dar nicio

data nu simjise salbaticia pasiunii pe care o stir-nise lan in ea. O asemenea placere rara §i exotica



r—f Stapinul insulei

la o simpla atingere. Focuri salbatice.O cople§ea.Mi§cindu-se incet, atent, ea i§i ridica de pe

umarul lui capul §i i§i Intoarse taja spre curburafacuta de bra{§i de corp, umplindu-§i plaminii cumirosul lui. Transpirajie §i barbat... era atit de ex-citanta combinajia, inert o trecu un mic fior. Ochiiv'erzi, stralucitori, o cercetau de pe un chip faranici o expresie §i ea ro§i stinjenita. Cu buzele des-facute, de§i n-avea idee ce avea sa spuna, setrezi cu buzele lui apastnd, lasindu-i doar timp samai scoata un sunet grav, murmurat.

Tragtndu-i corpul deasupra lui, lan t§i prinse

sexul intre picioarele ei. Cu un oftat abia rostit, iiapasa coapsele cu miinile, patrunzind.

Se lipira unul de altul, imparjind sarut dupasarut, limbile lor explorind, incintind, miinile dez-mierdind. Tess flexa coapsele, incapabila sa stealini§tita. Se agita pina ce simji cum barbajia lui

intarita se instaleaza acolo unde avea nevoie. Elincepu sa o mu§te de buze §i de git, coapsele eimoi torturindu-l in tot acest timp cu fiecare mi§care.

- §tii cum imi apari tu mie? o intreba el abiarespirind, trecindu-§i obrazul aspru, cu cicatrice,de moliciunea corpului ei. §tii cit de incintatoare?

- lan, ji ofta ea numele, lacrimile arzind subpleoape. Hera recunoscatoare pentru aceste mo-mente. Se sim{ea vie, a§a cum nu se mai simjise

■( 73 > J



Kimberli Wagner

in ace§ti doi ani interminabiii §i aceasta noua viajao facea sa se simta fericita §i fara griji.Cu un zimbet abia schifat, el confirma ceea ce

vazu in ochii ei: foame, dulceajta. Intr-o bruscami§care de rostogolire, ea fu sub ei; cu faja in jos.El ii trase miinile deasupra capului §i le J inu pe

amindoua. I le intinse pina la tablia patului §i iiincolaci degetele intr-o strinsoare ferma.- Nu te desprinde, ii §opti el, trasind cu limba

cercuri, trimijind valuri de senza ii in josul §irej spi-narii, in centrul palmelor ei, chiar §i in arcuiriletalpilor. Apucind o perna, o impinse sub abdo-

menul ei, pentru a-i ridica §oldurile mai sus.Ii ridica parul de la ceafa §i a§ezindu-se intrepicioarele ei, i§i apasa sexul de coapsa ei. Apoisaruta linia parului, mozolind, mu§cind inceti§or.

Coborindu-§i corpul in V-ul format de coapse,lan o mingiie cu degetele. Era de parea ar fi nu-

marat fiecare vertebra. Cind ajunse la gropi|eleperfecte din fesele rotunde, petrecu mult timp sale sarute. Insemna carnea dulce cu mu§caturimici, seducatoare §i sarutari moi, inainte de aajunge mai jos. Explora in continuare, pina cegasi locul cald care se topea sub atingerea lui...

74 }



Stapmul insulei

Dimineaja veni prea curind. Tess statuse in-tinsa, treaza, in brajele lui lan, aproape o jumatatede ora. De§i savura fiecare moment in care era

aproape de el, se forja sa fie realista. Intr-un moment de.slabiciune se abandonase singuratafii §idonnjei fizice.

Intreaga saptamina, cit fusese acasa, el ocu-pase toate gindurile ei. Era intr-adevar un barbatgentil §i amabil. Dar de cind se intorsese, ascul-

tase mai atent pove§tile spuse de localnici. lanMacLeod era unul dintre rasfajajii britanici, unintim al familiei regale, petrecindu-§i majoritatea

--------------- ---------------C t O ----------- -------------------



Kimberli Wagner )—^

timpului dintr-un an in strainatate, jucind polo, na-vigind, pescuind somon §i distrindu-se in mijlocularistocrajiei bogate. Era dificil sa Ji-I imaginezi pelan, cu manierele lui grosolane, incintindu-i pe bo-gaji §i pe cunoscuji. Asta, mai mult ca orice, ofacu sa-§i dea seama ca perioada asta era doar

un interludiu nefericit pentru laird-ul MacLeod.- Tess?Coborindu-§i privirea, el putu sa vada cum ii

clipesc genele lungi.- Da? raspunse ea, intr-un fel fara nici o co-

relajie cu sunetul.

- E trecut de noua, lass, e vremea ca eu saplec.

- Sa pleci? §opti ea.- Mda, trebuie sa prind un tren la Edinburgh.

\§\ trecu mina prin parul ei, dindu-i-l pe spate,admirindu-i imaginea de vaduva. Miine mi se face

o operate.- lan? Se ridica deasupra lui §i i§i cobori privirea. Cit de periculoasa?

- Nici un pic, raspunse el, stapinind efectul pecare grija ei o avea asupra lui. E in scop reconstructs.

- Oh, spuse ea ginditoare, ridicind cearcea-furile odata cu ea, a§a cum se a§eza>ezemata deperne. A§adar, o ie§ire comoda pentru amindoi.

- E un proces cam lung, §ase sau opt sap-

i 76 I-



Stapinul insulei i—\

tamini, continua el grijuliu. Expresia de pe chipulei tl ingrijora. Dar, a§ vrea sa te vad mai des cindma intorc.

Ce fraza frumoasa, rutinata. se gindi Tess intimp ce se intorcea §i privea la fereastra §i afara,pe paji§te..., oriunde, dar nu la el.

Ea, timida, excentrica artista americana, el, ba-

iatul de bani gata, european, dintr-o familie bo-gata. Nu fusese niciodata o femeie fatala §i nici elmo§ierul de Jara. Iar acum el, destul de firesc, vapresupune ca ea era gata sa devina una dintrefemeile care-1 urmareau pentru a avea ocazia dea imparji cu el farmecul misterios. Va face ope-

rajia, va fi gata sa-§i reia vechiul fel de viaja. Daravusesera o noapte de neuitat §i ea va prejuiamintirea ei.

- O..., se vede ca vom fi amindoi destul deocupaji. Se concentra sa opreasca tremurul dinglas. §i ca sa-J i spun adevarul, nici nu §tiu daca

peste d.oua luni voi mai fi aici.lan n-ar fi fost mai surprins nici daca ea l-ar filovit cu ceva. Pieptul i se strinse de uluiala §i fixalung profilul ei. Oare nu simjise? Participase doarel? Cum era treaba asta?

Se colora in obraji §i i§i inabu§i un zimbet. I§ispunea ca o merita. Abordase femeile in modneglijent, chiar §i pe Fiona, gindindu-se ca riscul§i placerea fizica erau de-ajuns. Sincer crezuse

77 >



s—f Kimberll Wagner

a§a. Acum, ctnd In sfir§it facuse o legatura cu ofemeie atit de puternica, atit de potrivita din toatepunctele de vedere, se intreba daca §i gindurile Iise impreunasera: ea se purta cu el, a§a cum §i else purtase cu altele.

Trebuia sa scape de acolo imediat, se gindi el,

arunctnd o privire prin camera, ca sa-§i vadahainele.

- Ei, atunci, i§i menjinu vocea fara accente,daca ai nevoie de ceva, Ranald e peste drum. I§itrase pe el blugii. 0 sa-i dea de mincare lui Duke.Cama§a, cizmele, mi§carile ii erau mecanice. Aigrija pe unde mergi.

Tess i§i rejinu lacrimile cu o hotarire disperatactnd auzi zgomotul facut de pat la ridicarea lui §it§i dadu seama ca el statea chiar tn fa{a ei. Privirea ei poposi pe cama§a lui descheiata.

Nu putea vorbi, dar cuvintele i se tot invtrteautn cap.

Spune-mi ca a fost altfel pentru tine, ca a con- tat, ca eu insemn ceva §i ca n-o sa ma la§i sa plec!

Opre§te-ma! striga inima lui lan. Dar ea nici nuse uita la el. Inspira profunct §i t§i tncle§ta falca.

A§a sa fie.O prinse intr-o imbraji§are, cuprinzind-o in

brajele lui puternice, cople§ind-o. Ochii lui o pri-veau cu o intensitate inspaimintatoare. Apoi ii pra-

J



StapTnul insulei

da gura cu limba pina ce, intr-un sfir§it, ea i§ifremata dorinja de buzele lui §i i§i tnalja mina spreobrazul aspru, pentru o mingiiere tremuratoare.Asta a§tepta el, de asta avea nevoie mindria lui.

- Muljumesc, yankeu mic. Noaptea asta a fostafurisit de bine!

Cu aceste cuvinte pleca, calcind puternic pe

scari, trintind u§a in spatele lui.

fn primele doua saptamini, Tess i§i spuse ca

lucrurile ie§isera cum era mai bine. In mod sigurnu era facuta sa fie amanta unui vintura-lume. §idaca mai varsa lacrimi, t§i spunea ca e doar dincauza ca emojiile ei fuseseraingropate atit demult timp, incit trebuia sa se adapteze. Totu§i,retraia orele petrecute cu lan. Chiar se trezea ca ila§teapta, de parea ar fi putut sa apara in modmisterios de dupa coltsau din ceaja.

Se intreba cum reu§ise operajia, de§i lan iispusese ca nu avea de ce sa-§i faca griji. Nuauzise nici o vorba despre asta §i i§i dorea saaiba curajul sa intrebe pe cineva de numele spi-talului, dar lan ii spusese ce simjaminte avea faja

de birfeli. A§a ca incerca sa se muljumeasca cuorice auzea din intimplare.

A 79 I- J



La o saptamina dupa plecarea lui, Ranald venisa-l ia pe Duke §i Tess simji ca nu mai poatea§tepta.

- Pot sa-J i ofer o cea§ca cu ceai, Ranald? intreba ea. Nervozitatea ei il facu sa dea repede dincap in semn de aprobare.

- S-a intimplat ceva, domni§oara? intreba el.- Nu, ma intrebam doar cum a reu§it operajia

laird-ului.Ranald nu era prost. Vazu pe chipul ei ca fe-

ti§cana asta americanca avea un interes deosebitfaja de laird. §i se gindise ca §i laird-ul era la fel

de interesat de ea.- Ei, flacaul a trecut destul de bine de primele.

Dar, in urmatoarele doua iuni, o sa mai treaca deciteva. Ranald sorbi un pic de ceai §i o urmari cuprivirea. Acum incepe, se gindi el.

- Ma gindeam, incepu Tess, daca a§ putea

sa-J i cer o favoare.- Sigur ca da, domni§oara.I§i rasuci miinile in poala, dar se for|a sa con

tinue:- A§ vrea sa ramina intre noi.El yedea cit ii era de greu §i ii fu mila de ea.

- Orice sta in puterea mea, domni§oara, §i osa ramina doar intre noi doi. Apoi vazu cum seimbujoreaza.

- Mul$umesc, Ranald. E§ti foarte amabil. Res-

s—I Kimberli Wagner )—^

v.



4

pira adinc. E doar... A§ vrea sa §tiu ce mai face...laird-ul. Dar n-a§ vrea sa fac vilva cu asta... ca savorbeasca lumea.

- N-o sa fie nici un necaz, domni§oara, raspunse Ranald, bucuros ca era ceva ce-i statea inputeri sa duca la bun sfir§it. §i n-am sa scap uncuvinjel, doar lui!

- O, nu! Cea§ca ei zangani pe farfurioara.Nimanui.

Ranald o cerceta inca o data. Banuia ca aveamotivele ei.

- Cum zicefi, domni§oara.Dupa asta se simti mult mai bine. Ranald i§i va

J ine cuvintul.Iar cind Tess facu prima incercare de a picta

din nou, o facu pentru a imortaliza portretul bar-batului minunat..,

Incepu cu o serie de schije pe care le facusede pe dealul care dadea spre lac. Nu conta cu

ce incepea, imaginea lui era foarte clara in min-teaei.Intr-o noapte se a§eza in fa|a unei pinze albe

§i incepu. §i cind incepu, nu mai exista oprire.Odata cu intoarcerea la pictat, o stare de bine

ii incalzi viaja. Tess incepu sa infloreasca. Ascultavorbele femeilor, care veneau la magazinul lui J anet, plingindu-se de' nevoile lor legate de grijazilei, de industria pe timp de iarna, de traiul bar-

Stapinul insulei I—n

j



Kimberli Wagner

bajilor in afara sezonului; unii nu se mai intorceau,aljii veneau schimba{i.

Cei care ramtneau, depindeau de economiisau de munci ocazionaie, pe cind femeile co-seau sau i§i foloseau gherghefele ca sa facarost de bani. Unii cautau melci mici, negri, dupa

care pofteau francezii, care ii numeau winkies,de§i, nici un om de pe insula n-ar fi mincat a§aceva. Dar era §i asta un fel de munca, sapatulpe {arm ore intregi, apoi stringerea recoltei §iaducerea ei pina la drum dupa o jumatate demila de urcat pe deal.

Tess le schija chipurile, platind o taxa de §e-dere mica §i le asculta pove§tile, necazurile.

§i, pentru ca, la urma urmei, era o americancacu un temperament nestapinit, incepu sa discutedespre o idee pe care i-o daduse {esaturile lui

J anet, cu ceva timp in urma. In saptaminile care

urmara, puse in aplicare un sistem de export alproduselor de pe insula, spre New York, prin ma-gazinul lui J anet, cu ajutorul unui vechi prieten dinStatele Unite. Era o afacere de nivel mic, daraducea beneficii oricarei persoane care dorea caobiectele rezultate dintr-o activitate sa fie expor-

tate. In citeva saptamrni, Tess deveni un fel deeroina locala, mai ales ca facuse astfel incit unprocent din beneficii sa fie alocat fondurilor pentru centrul comUnita{ii, dedicat activitajilor zilnice.

v i 82 >



— ( Stapinul insulei I— n

Nici o afacere nu era sacra acolo, iar J anet §iElsbeth supravegheau acest lucru cu o energiepasionanta.

Apoi, Tess inregistra ajutorul lui Ranald §i cau-tara impreuna pina ce gasira cea mai mare cla-dire din ora§, un hotel disponibil, pe care vreunenglez il abandonase, §i putea fi inchiriat pentrupujini bani. Avea nevoie numai de citeva reparajii,pe care barba|ii le puteau face fara prea mareosteneala. Exista o fundajie de bazin §i o cimpielarga fie pentru jocul de shinty, fie pentru fotbal.

Geordie se oferi voluntar sa inveje sa sculp-teze pe oricine dorea sa inveje, iar Ranald spusese

ca va invaja baiejii §i fetele cum sa-§i dresezeciinii tineri, folosiji pe linga turmele de oi. J anet§i Elsbeth organizasera un comitet care sa seocupe pe rind cu gustarile, iar Betty Doon dadealec{ii de gatit. O molipsire vesela cuprinse intregsatul.

Tess trebuia numai sa aduca vorba desprenoile prograrpe care erau puse in practica in Sta-tele Unite, programe care combinau activitajile zil-nice pentru ingrijirea atit a persoanelor in virsta,cit §i a copila§ilor, cu avantaje pentru ambele ca-tegorii, ca imediat ideea era insu§ita. Cind impru-

muta de la Ranald seria de pisoia§i §i cajelu§inou-nascu|i §i ii duse la centru pentru a incurajagenerape sa comunice, Elsbeth ramase uimita

< 83 )■ J



Kimberli Wagner

de bucuria de pe chipul mamei ei, care cuibareain brajele ei o fetija de patru ani, invajtnd-o cumsa J ina, prima data in viaja ei, un cajelu§.

- Dar n-a scos o vorba de la moartea tatei,acum zece luni! §optea Elsbeth uimita, tampo-nindu-§i u§or ochii cu §orJul.

J anet aproba dind din cap §i ti strinse mina

u§or lui Tess.Din acea zi, Tess se regasi cu adevarat ca o

parte a lumii lor, pentru ca J anet §i Elsbeth sehotarisera sa o ia sub aripa lor.

Ii urmareau programul §i stateau de vorba.De la §apte dimineaja pina la amiaza, picta. Ptna

la ora unu facea drumul pina la centrul comuni-tajii, unde magulea, convingea prin lingu§iri §ise tirguia, ca oamenii de pe insula sa-i pozeze. Infaja §emineului, cu Duke la picioarele ei, faceaschije dupa placul inimii. A§a incepura orele ei dearta.

Serile stringea atit de multe invitajii la cina, incittrebuia sa refuze vreo §ase in fiecare noapte dinsaptamina.

De mult timp J anet patrunsese in fiecare col- J i§or al trecutului ei, in afara timpului petrecut culan, a§a ca Tess era destul de sigura ca jumatatedin pejitoarele de pe insula o aveau in vedere ca

pe o J inta. Elsbeth avea raspunderea hainelor ei.La orele ei de croitorie, ii pusese pe elevi sa faca



tipare dupa masuratorile ei exacte, obligind-o pe Tess sa suporte probe la nesfir§it. Astfel ca Tesstrebui sa insiste sa Ii se mai furnizeze materiale §i,bineinjeles, sa poarte rezultatele eforturilor lor, dedragul mindriei lor.

Viafa ei era plina, de§i tot se mai gindea la lan.Intr-una din zile, cind Elsbeth Ti facea o proba la ocama§a din catifea ro§ie, faja rotunda a batrineise increji §i se umfla in timp ce netezea §i ajustamaterialul moale pe stomacul lui Tess. Mi§carile eii§i incetinira ritmul §i i§i inalja ochii spre Tess,clipind intr-un fel atot§tiutor.

- Ce este Elsbeth? intreba Tess.Expresia de pe chipul batrinei era una necu-

noscuta de Tess.- Ma gindesc ca trebuie sa mai punem ni§te

material la rochia asta, draguja.

- Cum? intreba Tess uimita.Elsbeth se ridica in picioare §i luind-o de brajo duse in bucatarie. Acolo, mai clipi o data dinochii ei caprui §i o impinse pe Tess pe un scaun.A§ezindu-se §i ea la masa, se intinse dupa minalui Tess, J inind-o strins intre miinile ei moi, cu pete

cafenii, spunindu-i: j Nu §tiai?I§i trecu degetul cel mare peste degetele de

licate ale lui Tess. 0 tacere de uimire urma §i eaofta adinc.

—i Stapinul insulei )—

-— ------------------------------85 ) ------------------------------■-------- '



Kimberli Wagner

- Eu cred ca e§ti insarcinata, lassie. Tess simji cum vederea i se intuneca pentruun moment amejitor §i scutura din cap, tragind ogura plina de aer. Deodata, un zimbet cald inflori§i crescu. Mina ei libera aluneca spre stomacelulei de curind rotunjit.

- Chiar a§a crezi? §opti ea intr-un fel infrigu-

rata de teama. §tiam ca am mai luat ceva ingreutate. Dar mi-e foame mai tot timpul §i... sint...somnoroasa. Chiar crezi...? Fericirea radia din eaca o lumina. Ar putea fi a§a?

Elsbeth era incintata sa vada fericire pe chipullui Tess.

- Nu sint eu moa§a la tot Dunvegan-ul? Tess simji cum o inunda un sentiment ciudat,

misterios, §i o strinse in bra|e pe femeia rotofeie.- Ijmuljumesc, Elsbeth, ofta ea. Nu §tii cit de

mult... IJi muljumesc! §opti ea.De emojie de-abia se putu imbraca §i traversa

drumul care o desparjea de casa ei, fara sa-§idea seama ca Elsbeth il trimisese pe Ranalddupa ea, ca sa se asigure ca ajunsese cu bine.

Inca nevenindu-i sa creada, suna la cabinetuldoctorului Maclnnes, din Portree, pentru o con-sultajie in ziua urmatoare.

Dimineaja, inopinant, Elsbeth i§i facu aparijiala u§a ei cu un camion. Dind la o parte perdelujade la geamul din faja, Tess ii adresa un zimbet

<66 >



StapTnul insulei )—s

ascuns, intrebindu-se daca noutajile privind sta-rea ei erau deja raspindite pe insula. Asta ar fi fostcu siguranja o adaugire interesanta la povesteaamericancei de pe deal.

Grabindu-se din cauza racorii aduse de vin-turile de diminea|a, Tess descuie u§a §i se urea in

camion, de parea toate ar fi fost aranjate dinainte.- Gata, acum, chicoti Elsbeth cind Tess i§i pu-

nea Centura de siguranjta. Ne-am instalat. Am sacondue incet, avem timp suficient.

- Deci e§ti in tovara§ie cu doctorul, o acuza Tess incet, intrebindu-se cu ce o mituise Elsbethpe Janet ca sa nu se amestece in acest mic epi-sod.

- A, Hamish e finul meu, nu §tiai? §i un maredoctor. S-a intimplat sa dau un telefon, ca saaranjez o consultajie, dar am descoperit ca tu

deja facusei pregatirile.- A§... dori... sa pastrez secret asta, Elsbeth,spuse Tess, ferindu-§i privirea.

- Asta, acum, i§i drese Elsbeth glasul §i priviintr-un colJ . Toji avem grija unul de altui, aici peinsula, lass...

- Vrei sa spui ca deja i-ai spus lui Janet?- Nu mi-ai spus ca vrei sa {ii secret. §i aici aisa gase§ti numai prieteni de care ai nevoie. Ne-aiadus §i tu atit de multe, vorbi repede Elsbeth inaparare. Ii adresa lui Tess o privire vicleana §i ofta

---------- :----------------------------- ^ 87 )---------------------------------------- •



Kimberli Wagner

inainte de a continua: Ai luat legatura cu tatal,lass?

- Te cam Intreci cu gluma, nu crezi, Elsbeth? oavertiza Tess §i cealalta femeie ofta, apoi se con-centra asupra §ofatului.

Elsbeth ridica barbia §i zimbi. Va trebui totu§isa schimbe o vorba cu dragul de Angus. Ii placea

mult placinta cu carne pregatita de ea, i§i ajnintiea.

v < 88 ) J



Stapinul insulei )—x

C 3 e>plfcol\*l. £ 3

Laird-ul se intorsese.§i centrul §i magazinul zumzaiau de noutaji.

Elsbeth, emojionata de ceea ce ti spusese Angus, \§\ facuse un obicei de a se opri pe la casalui la vremea ceaiului, ca sa-l invite pe laird labalul de virieri noaptea. Continua apoi cu centrul,

Tess fiind forja directoare acolo, cu schimbarilepe care le facuse in comunitate.lan asculta, incercfnd sa nu para prea inte-

resat, dar sorbi fiecare cuvint. §i ctnd ea pleca,bau infuzia pregatita de Ranald, Tncercind sa-§i

~----------------------------------- . 89 )------------ :--------------------------- '



r—( Kimberli Wagner )—%

abata gindurile de la feti§cana care locuia pestedrum.

Sosi §i vineri. Tess §tiu ca J anet §i Elsbeth

banuiau ca lan era tatal copilului ei, atunci cindaparura amindoua in casa ei s-o ajute sa seimbrace §i sa o conduca. Reu§isera sa aducavorba in conversajie despre intoarcerea lui, despre operape estetice reunite. Cind incepura cupovestiri despre poznele lui amuzante din timpul

copilariei, era sigura. Tess se purta intenjionat ca de obicei, Intre-

bindu-se daca avea sa fie distracjia serii. Nuvazuse privirile schimbate de cele doua na§e-zine.

El pa§i in sala de bal §i statu in cadrul u§iilargi, inspirind mirosul de lamiie §i de ceara, delemn vechi §i de piele, parfumul femeilor. Era o

camera mare, din lemn inchis, plina de oglinzi. 0formafie cinta pe o scena improvizata, iar po-deaua era aglomerata de dansatori.

----------------------- ------- Q x T ) -------------------------------



lan respira adinc §\ i§i indrepta umerii. Acea-sta ar fi fost prima confruntare cu oamenii lui.Apoi o vazu pe micufa Meggie facindu-i semncu mina din brajele zimbitoarei ei mamici §i auzicum cimpoaiele incepeau sa cinte imnul lui defamilie. Privi spre scena, iar acolo il vazu pe

Angus, cu obrajii tra§i, cum cinta, cu ochii li-carind. Muzica rasuna in ecou in capul lui lan §i iidadea putere.

Se intoarse spre stinga, apoi spre dreapta.Camera era plina de oameni pe care-i cunoscuse§i pe care-i evitase in ultimele luni. Se uitau la el in

semn de acceptare, de afecjiune. Inima incepusa-i bata tare in piept.

Tess simji cum inima i se invesele§te la vede-rea lui. Stralucirea palida a lampilor vechi, plasatein jurul camerei, ii infrumusejau profilul incisiv.Purta o jacheta de velur, de culoare galben-in-

chis, peste un pulover pal.- Ssstttl se auzi deodata din muljime.Dus era Heathcliff al ei, cel aspru §i amarit. In

locul lui era barbatul care aparjinea aristocrajieibritanice, arogant §i amagitor de frumos. Laird-ullor statea in picioare, inalt, dezinvolt privindu-i pecei veniji, direct in ochi. Cicatricele lui erau acumaproape de neobservat. Ochii de smarald lica-reau amuzafi §i coama de par ro§cat-castaniu i semi§ca pe umeri, accentuindu-le lafimea.

✓—f Stapfnul insulei )—v



Kimberli Wagner

iata-l pe cuceritorul indraznej, uciga§ul deinimi feminine, ale carui ispravi erau deliciul preseibritanice §i a tavernelor. §i Tess sim|i cum zim-betul ei de intimpinare tremura, pentru ca nu-l maicuno§tea deloc.

El o vazu de departe, in incapere. Nu credea

ca ea tl vazuse. Arata minunat... dar altfel. Poatedin cauza rochiei pe care o purta sau datoritafaptului ca purta o rochie. Radia §i cunoscu atuncio nevoie stringenta de a ajunge alaturi de ea.

Elsbeth alese acel moment pentru a se ureape scena. Facu o reverenja scurta pe Ifnga mi-crofon §i se apleca in fa$a:

- Imi cfaji voie... him... va rog sa-mi acordajipujina atenjie doamnelor §i domnilor. Cum zgo-motul nu se potoli atit de repede cit ar fi vrut ea,micuja femeie durdulie i§i drese glasul cu putere.Apoi, batu darabana cu degetele pe microfon §iin sfir§it spuse:

- Buna seara doamnelor §i domnilor. Bine a|ivenit la Centrul Comunitapi Dunvegan. Ne aflamaici ca sa sarbatorim inaugurarea centrului... §isa uram fondatoarei un bun-venit in comunitateanoastra, domni§oara Tess Hartley. Ea a adus peinsula o via{a noua §i ni§te idei mareje §i, pentru

aceasta ii muljumim.Se auzi un ropot de aplauze, al carui ecou

ajunse pina la acoperi§.

v< j k T >



Stapfnul insulei

Tess ro§i §i zimbi, privind in jur neajutorata. Sescursera citeva momente §i lan facu un semn dis-cret cu mina catre Angus. Mica formajie de mu-zicanji incepu un cintec popular binecunoscut. Elpa§i cfe-a curmezi§ul incaperij §i apoi, pur §isimplu, intinse brajele spre ea. Inca o data, Tess

ro§i §i privi in jur con§tienta. \§\ dadea seama deonoarea pe care i-o facea el, in fa|a tuturor sa-tenilor §i se lasa cuprinsa de brajele lui. Dansaraminute in §ir, fara a scoate un cuvint.

- Imi pare bine ca te vad, lass, se apleca lan §iii murmura cuvintele in a§a fel, incit numai urechileei sa le auda. Mi-era teama ca ai plecat in StateleUnite. Cum ea nu raspunse, el spuse: Ai facutciteva schimbari in micul meu sat. Centrul aces-ta... Am auzit §i despre cum te ocupi de afacerilecu produse §i despre grija pentru actiyitajile zil-nice. Ai adus o parte din prosperitatea americanacu tine, Tess.

- Ai fost plecat mult timp, raspunse ea inex-presiv, de§i inima ii batea tare in piept, iar obrajii iierau in flacari. Se intreba daca il deranjau schim-barile, remarca lui cu „micul meu sat“ suna destul

de posesiv.- Da. Ma bucur ca mai e§ti aici. Ar fi trebuitsa-J i dau de urma...

Tess se trase inapoi cu o smucitura, pe cindmelodia se termina.



Kimberli Wagner

- Te rog, lan. Nu imi datorezi nici o explicate.lan se incrunta §i incepu sa vorbeasca, dar ea

scutura din cap.- Nu, vorbesc serios. Parea atit de lini§tita, cu

ochii ei alba§tri ca marea §i cu parul ei matasos.Eram amindoi singuri. Ce-a fost, a fost. Apoi i§iridica privirea spre el §i zimbi, iar el nu se putu

gindi decit la cit de frumoasa era. Nici nu §tii cemi-ai daruit in noaptea aceea. N-am sa fiu niciodata in stare sa te rasplatesc pentru asta.

lan parea incurcat, o ro§eaJa urcind u§or depe git spre obraji. Presupunea ca ea se referea lacum trecuse peste durere. Nu-i placea sa se gin-

deasca la asta. Tess se imbujora §i ea, atenta sa nu fi dez-valuit prea mult.

- Am inceput sa pictez din nou, de§i nu magindisem ca o sa mai pot vreodata. Ea zimbi trist§i il privi drept in ochi. Imi pare bine ca J i-a reu§it

operajia. §tiu ca pentru tine era important lucririacesta.lan nu avea de gind sa lase lucrurile a§a, dar

tinarul J aimie Blair veni in fa{a lor §i, intr-o se-cunda, o lua pe Tess in braje §i se indepartaradansind. lan percepu o atingere pe braj §i simjimirosul de menta in timp ce privea in jur, va-zindu-l pe Angus stind linga el.

- A§ vrea sa va spun o vorba, spuse el incet.

v. { 94 \



Stapinul insulei

- Da, Angus.lan era uimit. Ca fiu al insulei, el n-ar fi ne-

socotit un avertisment din partea lui Angus Mac-Crimmon, cimpoierul clanului, pentru ca familiaMacCrimmon exista din timpuri stravechi.

Angus II conduse spre intrare §i o expedie

pe fata care era aplecata spre masa, dupa ni§tegustari.

- lan, lad, incepu Angus. Pe chipul ridat, aparuo expresie secretoasa.

lan i§i apleca privirea asupra lui, §tiind ca se-cretele erau pentru ei.

- Da. Ce se intimpla, Angus? intreba el prudent, cunoscind loialitatea batrinului.

- Sinteji laird-ul meu §i va sint cu totul devotat,incepu el, clanul a rezistat bine timp de sute deani §i intotdeauna l-a ajutat pe al nostru tn vremuri

grele. Ii arunca lui lan o privire dura. Afacerileclanului m-au adus aici. Mai intti, in privinja foculuicare a distrus terenul de linga casa familiei MacGregor §i aproape le-a luat viafa familiei lui §i avoastra.

lan se indrepta cu indirjire.

- Atunci, a fost mai multa vilva?- La asta ma a§tept. De§i in ajunul incendiuluide la familia MacGregor se presupunea ca familiae in Glasgow cu parinjii lui Lucy.

- §tii de ce n-au mai plecat acolo? il intreba

{ 95 y



Kimberli Wagner I—N

lan, privindu-l intens.- Copila§ul lor avea febra.- Ai avut o „viziune“ Tn aceasta privinja, prie-

tene? intreba lan 1nceti§or.- Nu, de§i a§ fi vrut sa o fi avut., L-a§ cunoa§te

astfel pe diavol.- Dar de ce oare un asemenea act absurd,

de distrugere? intreba lan. Despre ce este vorbaAngus?

- E din cauza podului, lan, §i a banilor carei-ar aduce insulei. MacGregor e in urcare, mare §itare. Proprietarii de circiumi, ca a lui, §i negustoriidin ora§ cunosc valoarea tn plus pe care o va

aduce. Dar proprietarii de paminturi, micii aren-da§i §i conservatorii nu vor sa \§\ vada pamTntuIcalcat de prea mulji turi§ti. Am auz’it o poveste,cum ca sint la mijloc chiar §i interese straine, caretncearca sa cumpere proprietaji in Portree, pentruun hotel mare. Oamenii se tem de schimbari, lan.

Ultima §edinja a consiliului s-a inchis asupranoastra §i ma tem de violenja.- Nu te ingrijora, vere, puse lan o mina pe

umarul lui Angus. Vom impra§tia discret un zvon§i vom vedea daca putem pune mina pe cei cecauta necazuri. Dar sa vii imediat la mine, daca ai

§i alte informafii. E o minune ca acel copila§ alfamiliei MacGregor nu a murit din cauza arsurilor.Nu vrem razmerijS pe insula.

............................................. ("■ 96 ----------------------------------------



r 1 Stapinul insulei

Angus aproba din cap, dar ctnd lan se tn-toarse spre u§a, tl opri cu o licarire ciudata tn

- Nu e numai asta. Ceva tn glasul lui trimiteafiori prin corpul lui lan, iar sprinceana i se tncrin-cena de grija. N-am sa mai J in ascuns ceea ce ai

tot dreptul sa §tii. A§tepta un moment, de pareaar fi fost vorba despre o decizie pe care nu o luacu tragere de inima. Simjurile lui lan se ascujira,a§tepttnd. Hotarit, Angus anunja: Feti§cana ame-ricana poarta tn ptntec urma§ul tau. Angus lasatimp ca informajia sa fie receptata, vaztnd confu-zia, apoi o u§oara bucurie, inainte de a continua:§i daca nu te tngrije§ti de lucrul acesta, s-ar puteasa-i pierzi pe amindoi.

Pe replica aceasta t§i facu intrarea Fiona, cuztmbetul ei felin, §iret §i tl trase pe lan tnapoi tn

hoi, sporovaind tntruna. Uimit, lan o urma, de§iabia daca era con§tient de ea sau de muzica.Fiona era tntr-adevar o frumuseje, de la parul

moale, blond-argintfu, la picioarele lungi, zvelte;dar lan observa ce femeie lipsita de spirit de-venise. Nu observase ptna ce nu ajunsese la spi-

tal. Atunci, Fiona afi§ase un ztmbet forfat ctndintrase pentru prima data tn camera. Dar ctnd va-zuse ctt de multe erau ranile lui, se daduse tnapoicu groaza. Nu-§i tnchipuise ce schimbari s-auprodus tn tnfajisarea lui.

pnviri.

J



Kimberli Wagner

Era un moment pe care nu-l va uita. Ea nici nureu§ise sa ajunga sa-i atinga mina. Cuvintele ce-ifusesera adresate erau dulci, dar contaminate derepulsia evidenta.

Ctnd ea pleca, i§i inabu§ise lacrimile de umi-linja §si revazuse perioada pe care o imparjise cuea. Dar, la capatul unei nopji fara somn, ajunse e

sa o vada a§a cum era: o femeie superficial ,care cauta numai placerea §i care manipula. I§imai amintise de asemenea §i pasiunea ei pentrubanii lui.

Ce ciudat, se gindi el, cum aceste ginduri ilimpiedicau sa se simta atras sexual, cu toata

greutatea sinilor ei fermi ce ii impungeau brajul.Poate ca de vina era parul negru, matasos al lui Tess stralucindu-i pe spate in lumina galbena alampii.

- Danseaza cu mine, lan, ii ceru Fiona dra-gala§. Cind ii zari ezitarea, il fulgera cu ochii eimari, caprui §i continua:

- Sau o sa mi se spuna s’armana Fiona §i vorie§i vorbe despre cum m-ai lasat. Apoi ii urmariprivirea, care se furi§a spre fata aceea americanacu rochia ei de catifea ro§ie. Numai un singurdans, lan, zise ea, strunindu-§i ranchiuna cu ha-

Juri strinse.

lan ofta u§or §i o lua in braje, pentru ca §tiaca Fiona avea dreptate §i alte birfeli ar rani-o §i



Stapinul insulei b-^

mai mult. Dar, la jumatatea unei rotiri, ea tl §ficuineiertatoare:

-Araji grozav. Cicatricele aproape...- Nu, o intrerupse el aspru, sint tot acolo,

fiecare dintre ele, a§a mari §i urtte.- Acum, lan... Fiona i§i strinse buzele §i tl vazu

din nou arunctnd o privire fugitiva la fata cu parulintunecat. I§i J inu dreapta barbia §i spuse obraz-nica: E cu burta la gura, §tii...

Brajele lui lan o strinsera dureros.- Ce spui tu?Fiona ztmbi cuprinsa de muljumire.- Americana. Borjoasa §i singurica, dupa cit

se aude. Pentru ce ar mai fi venit iarna pe insula?Banuiesc ca tncearca sa ascunda micul bastardaici. Dar, in curind, o sa se intoarca in StateleUnite. Toji fac a§a.

Cit timp Fiona zumzai despre cit de neciopliji§i de galagio§i erau americanii, lan i§i J inu privireaajintita drept inainte.

Birfa de doi banil Dar de ce nu-i spusese Tess? Ce-o fi avut de gtnd?

Tess era destul de ocupata, fie pe ringul de

dans, fie in bucatarie. De§i lan ii simjea minteaagitata, nu era pregatit sa vorbeasca cu ea. Setot gindea la ultimele cuvinte pe care ea i le spusese §i la cum arata tn rochia aceea ro§ie... §icum mirosul ei il urmarea.

----------------------------y § § p > ------------------------------



Se gindea cum o simjise in braje, atunci cinddansasera. Moliciunea imbatatoare a sinilor ei §iapasarea stomacelului ei tare. Avea sa vina pelume un copila§ al lui. §i, ce-ar spune despre astadulcea de Aileen?

O vazu pe Tess dansind cu Douglas Firth §idescoperi ca nu-i pasa cit de aproape o |inea

pescarul sau cum ii zimbea ea. lan dadu pe git unwhisky cind il vazu pe Colin MacDonald cum olua la un alt dans scojian, vioi. Tot restul serii ourmari cu privirea pe Tess, a§teptind ca ea savina la el, sa-i spuna ca trebuiau sa discute...orice. Dar ea abia daca se uita la el, chiar atunci

cind dansa linga ea cu frumoasa Kitty Firth inbraje. Totu§i veni §i momentul in care Angus o incolji

in bucatarie.- Sint bucuros sa vad cum inflore§ti in felul

acesta printre noi, lassie, spuse el, luindu-§i unsandvif cu multe straturi, masurind cu privirea ro-chia ro§ie §\ rotunjimile femeii.

- Muljumesc, Angus, ii raspunse Tess, turnin-du-§i un pahar cu apa minerala. Ai fost primulmeu prieten adevarat de pe insula. N-am mai au- |zit inainte cimpoaiele cintind. Au un sunet mi- Inunat.

ZimbL §1surisui i se mari, atunci cind ii acordao inclinare respectuoasa. |

r—(_ Kimberli Wagner J —n



StapTnul insulei

Apoi ii clipi §iret din ochi §i ii inmina un sfertdin sandvi§ul lui. Tess zimbi §fmu§ca din el. tnacel moment, cu un ton dulce, inocent §i cu ogrija amabila, ii spuse:

- Da, vreau sa fii in putere. Urma§ii familiei

MacLeod au dimensiuni gigantice la na§tere. Tess se ineca, a§a ca batrinul trebui sa o batape spate.

- De ce... cum... him... scuza-ma. Apoi ro§i §ise retrase, impingtnd u§a, ce se balansa, cu §ol-durile, r§sucindu-se in graba spre garderoba.

Avea sa o omoare pe Elsbeth!Se facuse tirziu, atunci cind se furi§a singuraafara. lan §tia ca ea avea de gtnd sa meargaacasa pe jos. El avea alte planuri.

Fiona il urmari cu privirea pe lan, care seducea dupa yankey-ul cu par tntunecat, §i se

minie.Plecind dupa Tess, lan o gasi la o departare

de vreo §aizeci de metri de sat. Se rasuci pe locdin cauza luminii bru§te a farurilor §i il recunoscupe §ofer, inainte de a-§i ridica in sus gulerul. Elopri cu un scri§net al frinelor §i cobori geamulaproape de ea.

- Ce-J i inchipui ca faci aici afara de una singura, la ora asta din noapte? intreba el infuriat.

- Ma due acasa, ii raspunse pe un ton iritat.Fara indoiala, mult prea mulji oameni erau inte-

G ° l > J



Kimberli Wagner

resaji de viaja ei, zilela aeestea, T§i spuse ea ingind.- Oricine vrea, ar putea sa te atace!- E caraghios ce spui!- Intra Tn ma§ina, Tess, nu ma obliga sa te

forjez eu!il privi J inta un moment, TntrebTndu-se cum de

Tndraznea. Apoi ceda, gTndindu-se ca omul acestaputea Tndrazni orice. Mersera restul drumului Tnlini§te. Atunci cTnd opri Tnfafa casei ei, cobori §iocoli ma§ina pentru a o ajuta sa coboare, cu unaer vadit Tngrijorat. CTnd ajunsera fa u§a din faja,o urma Tnauntru, punTndu-§i o mfna pe mijlocul

spatelui ei, ca sa o Tmpinga u§or Tnainte, Trj su-fragerie. Acolo, Ti lua haina §i, impreuna cu a lui, leatTrna linga u§a.

CTnd se Tntoarse, Tess T§i reaminti cum forjaseel intrarea Tn casa ei §i Tl Tntreba cu un ton pre-facut:

- Ai dori un ceai?lan se Tntoarse spre ea, cu genele lui dese §i

Tntunecatfe, coborTte pe jumatate.- Umbla vorbe prin sat.Vorbea nefiresc de monoton, Tntr-un fel Tncare

nu-l mai auzise pTna atunci. Privirea lui fierbinte

trecu peste ea, cautTnd ceva schimbari. 0 privilung Tn ochii alba§tri §i zari acolo confirmarea.- Am venit sa ma conving singur, Ti spuse, cu

---------------------:---- 102 . -----------------------:-----



StapTnul insulei

o voce grava §i ragu§ita.Inaintarea lui, care il aducea atit de aproape

de ea, o uimi pe Tess, mai ales cind ei atinseprimul dintre nasturii ro§ii de catifea. care co-borau pe partea din taja a rochiei ei. Ii desfacuunul dupa altul, cu mi§cari incete, voite §i inge-

nunche tn faja ei.Respirafia ei se accelera §i inima incepu sa-i

bata cu putere. N-ar mai fi putut sa il opreasca,a§a cum nu putea sa inceteze sa respire.

Ochii lui mingiiau noua plinatate a sinilor pe

care ii dezvelea. Aproape izbucneau din dantelaneagra, diafana, virfurile intarindu-se sub privirealui. Auzise ca sinii unei femei erau extraordinari desensibili tn timpul sarcinii.

Cu degetele mtngtia u§or pielea ei neteda §ivazu cum ochii ei se dilata. Ai lui erau ajintiji §i

hotariji. Coborindu-§i privirea, talia ii parea chiarmai mica, avind in vedere §i §olduri!e. Apoi, zarimica umflatura a stomacului ei; i§i a§eza minacalda acolo §i apasa u§or.

- Mi-ai spus... ca... ce J i-am dat eu, nu va firasplatit niciodata, §opti el, iar cind privirile Ii se

intilnira, lacrimi nedorite alunecara pe obrajii ei.- Da, expira profund.- Oh, ofta el u§or.Coborindu-§i privirea asupra lui, ea clipi re

pede §i se intreba daca el cerceta acest lucru.

i 103 ) J



/—( Kimberli Wagner )—^

- Da, raspunse ea, atingerea mlinii lui pe ab-domenul ei, faclnd-o sa vrea sa strige.

O caldura navali In venele ei, laslndu-i o durerearzatoare In locul dintre coapse.

lan Ti mai privi un timp abdomenul zvelt, apoise ridica In picioare cu Incetineala §i Ii Incheienasturii.

- Trebuia sa te fi protejat.Se Indrepta spre fereastra §i ramase cu pri

virea pierduta In Intuneric.- A fost §i raspunderea mea, nu numai a ta,

spuse ea, deranjata de atitudinea lui.El se rasuci cu faja la ea §i Intreba aspru:

- Atunci a fost ceva intenjionat?Ea II privi mult timp. In ochii ei nu exista nici

un repro§ pentru acuzajia adusa, doar sinceritateprofunda.

- Nu, lan. Dar nici nu Imi pare rau ca s-aIntlmplat.

Atunci el o §qca. Zlmbise. Un fel de zimbetdulce, Inclntat, posesiv, care o determina sa-i ras-punda la fel.

- Deci, o sa... vrei sa te casatore§ti, lass, spuse lan Incet, Intorclndu-se Inca o data spre fereastra. Pot sa convoc o adunare speciala miinedimineaja.

- Cum? Ingheja Tess; abia l§i putea crede ure-chilor.

------------------------ Ca ° D ------------------------



Stapinul insulei

- Chiar daca nu vrei sa ramii maritata, anunjalaird-ul, intorcindu-se §i apropriindu-se destulpentru a o putea privi. Datoram asta micujului,pentru a avea un nume.

Tess il infrunta, dindu-§i parul de pe umar pespate, cu o zvicnire hotarita. .

- Copilul meu va avea un nume. Numele meu.El se colora in obraji §i deschise gura, dar eavorbi inainte ca el sa aiba ocazia de a o face. Nue nici o pu§ca de vinatoare pe aici, lan, pentrunici unul din noi.

Lui ti trebui un moment pentru a-§i cintari cuvintele inainte de a vorbi, incercind sa raminarational §i sa-§i potoleasca panica: O sa fuga deel in Statele Unite?

- Macar aveai de gind sa-mi spui §i mie? intreba el ragu§it.

- Desigur, raspunse ea §ocata de intrebare. I§icobori privirea. Poate... doar ca mi-ar fi trebuit...ceva mai mult timp sa o fac.

Chiar §i in mijlocul acestei situa{ii, lan eracaptivat. I§i a§eza palma calda pe obrazul ei.

- E §i copila§ul meu.

Ea i§i ridica barbia §i il privi intens in ochii luiverzi.

- §i vei avea toate drepturile sa-l vizitezi, lan.Nu J i-a§ refuza niciodata asta. N-ar fi cinstit fajade tine sau faja de copil. Dar, casatoria... lan,

>---------------------------

( To5~~)---------------------------

-



Kimberli Wagner

abia daca ne cunoa§tem. Tu nu ma cuno§ti. Numa cuno§ti deloc. Eu pictez ore intregi, fara sa-mipese de timpul care trece. Sint timida §i... maidegraba mi-a§ pierde vremea intr-o gradina decit sa merg sa fac cumparaturi intr-un magazin.Cind fDaru ca el ar fi vrut s-o intrerupa, ea continual Imi place ca lucrurile sa se intimple dupa

cum zic eu, iar din punct de vedere al moduluide comportare sint liberala. M-a§ certa cu tojiprietenii tai §i te-ai plictisi de mine in citeva sap-tamini.

Chiar rostind aceste cuvinte, inima ei protesta. Nu putea privi posibilitatea de a se casatori

cu acest barbat. Era laird-ul familiei MacLeod,dragul insulei, §i nu avea nevoie de o casatoriede ochii lumii, chiar pentru copila§ul ei. Simji unfior trecindu-i pe §ira spinarii. Copilul ei va fi intotdeauna legat de aceasta insula si de familia MacLeod.

El o lasa sa-§i spuna discursul, cu umerii largideveniji rigizi, apoi intreba: -

- Deci, nu mergi pe mina mea?- Hai sa vorbim despre altceva...- §i n-ai sa dispari in Statele Unite? o intre-

rupse dur lan.- Dar cum o sa fie cu presa, cu birfa?

El se incrunta.- Ma crezi atit de josnic, incit sa nu-mi re-

v i 106 >



r— ( Stapmul insulei

cunosc propriul copil de teama birfei sau a preseide scandal?

Tess se intinse dupa mina lui mare §i o cu-prinse intr-a ei.

- Nu, lan. Ofta §i privindu-l in ochi.ji spuse:Am sa ramin pina se va na§te copilul. IJi promit.

O sa decidem ce e mai bine pentru noi, dupaaceea. Dar trebuie sa §tii ceva. Nu mi-e ru§ine cuacest copil, sint bucuroasa §i n-am sa permit ni-manui, nici Jie, sa ma faca sa regret miracolulacestui copil.

Ii mai privi o data talia delicata §i curba §ol-durilor §i i§i imagina felul In care va arata Inurmatoarele luni, purtindu-i copilul.

- Destul de corect, spuse el intr-un tirziu, ne-fiind sigur ce altceva ar trebui sa spuna. Acum,problema lui era sa o convinga cum sa tmparta

acele momente prejioase cu el. Dintr-o data fu Tngrijorat: Te simji bine? Tess aproba din cap, cu un zimbet larg §i fru-

mos pe chip.- Voi na§te pe la Tnceputul lui iunie, lan.El o privi indelung §i spuse:

- E minunat aici in iunie. Vremea e calda §iblinda, iar atmosfera e mai parfumata ca oriundepe pamint. Oftind, i§i trecu o mina prin vilvataia depar §i se intoarse sa piece.

- Ei bine, atunci... Avea nevoie de mai mult

v. •: 107 ) J



Kimberli Wagner

timp, ca sa se gindeasca. Avea atit de multe lu-cruri la care sa se gindeasca. Am sa te las sa teodihne§ti acum. Dar miine voi reveni. Mina lui seinalja, de parea ar fi vrut sa-i mingiie obrazul, darse razgindi §i spuse un simplu: Noapte buna!

Tremurind la apropierea lui, Tess ramase de-zamagita, in mijlocul camerei.

< J ° L >



Stapfnu! insulei

dpttotvil ©

in ziua urmatoare, pe la prinz, lan, fmlnd o

saco§a mare, maro, in mina, states pe treptele dela u§a ei, impreuna cu femeia care vedea de casalui.

- Ea este Callie. Se intoarse spre femeia inaita,sfrijita, care arata de parea ar fi supt lamii §i ar fisorbit ojet. Iar ea este domni§oara Hartley.

- Sint bucuroasa sa va cunosc, domni§oara. |De§i v-am vazut §i inainte in sat. |

Femeia i§i apleca repezit capul §i incerca sa jzimbeasca, lucru care o facu pe Tess sa Tsi dea i

seama ca nu se putea Indrepta nimic in exprssia |



Kimberli Wagner

chipuiui lui Callie. Era o grimasa naturala, im-pietrita.

Uimita, Tess inclina din cap §i se dadu la oparte ca sa o lase sa intre tn casuja. Callie maiapleca o data capul §i se indrepta glonjt spre bu-catarie. Braful lui Tess se intinse imediat dupa ea

§i o privi lung, uimita inainte sa se-ntoarca sprelan:

- Unde se... ce face?- Ceea ce §tie mai bine, preia comanda, ras

punse el, uitindu-se cu drag dupa silueta agitata,tn timp ce pa§ea tn hoi.

- Despre ce vorbefti? se mira Tess.- Despre sanatatea ta §i a copilului nostru.

Callie o sa aiba grija de voi amtndoi.- Ce vrei sa spui cu o sa aiba grija? se tn

toarse spre el, cu mtnia pe punctul de a izbucni.- Orice ai nevoie, o anunji pe Callie.

lan ti tnttlni privirea.- Deci stnt un ca|elu§ de care te tngrije§ti?

intreba ea cu o furie pe care nu o mai sim|isepina atunci. Asta vrei sa spui? Sau poate imi spuica acum raspunzi de mine?

- §i daca-i a§a? intreba el, aplecindu-§i asupra

ei chipul lui mindru. Nu e §i copila§ul meu?- Te anunj laird MacLeod ca stnt capabila sa

ma ingrijesc de acest copil...- Copilul nostru! interveni el indignat.

v i 110 y



r

- Copilul rrostru. Ea se calma §i adopta un ton

uimitor de rezonabil. Ai toate drepturile sa fii in-grijorat in privinja copilului, lan. Dar dupa ce s-anascut, nu te ginde§ti? Pot sa ma descurc sin-gura acum.

- Nu, daca asculji la ce se vorbe§te in sat,incepu el cu o voce frustrate. Parea minios, inca-

pajinat §i sigur. Se spune ca lucrezi prea mult §iprea intens! §i aici §i la centru. In zori, pictinddoua ore, apoi organizarea, invejatul §i altele pinatirziu in noapte. Acum nu trebuie sa te ginde§tinumai la tine.

- Ai pus spioni pe urmele mele? intreba eainfuriata. Indrezne§ti?

- De ce a§ avea nevoie de spioni? E birfaobi§nuite. Se incrunte. Apoi pe chip ii aparu oumbra de relaxare: Nu e§ti de capul tau, lass. Cutoate munca ta, gospoderia §i gatitu! ar fi multprea mult pentru o singura persoana. Cind vazu

ca Tess era pe cale sa argumenteze, continua:

Te rog, Tess, i|i cer sa ma la§i sa am un .rol inviaja copila§ului nostru, sa ma la§i sa te ajut!Omul acesta avea un talent sa determine ca

lucrurile sa mearga in direcjia dorita de el, darcind le prezenta a§a, se topeau pur §i simplu...minie, orgoliu §i toate urma de rafiune.

Ea i§i cobori privirea §i schimbe subiectul, ca

I sa-i distraga aten|ia de la cedarea ei u§oara:

----------------------------- O ” •---------------------------------- J

( Stapinul insulei 1—s



Kimberli Wagner

- Ge e in punga? 'Urma o tacere, pina ce ea ?§i ridica privirile

spre el. Vai, uria§ul ro§ise! Asta era ceva inte-resant!

El Intinse saculejul cu un cot rigid §i ea tl luacu o grija atenta. Hirtia fo§ni cu zgomof'Cind eao desfacu. lan se intreba daca va uita vreodataexpresia de pe chipul ei ctnd scosese ursulejul luimaroniu, vechi cu o laba cusuta.

- Al tau? II privi lung, mirata. Cum el nu-iraspunse, tl privi intens. Intr-un tirziu, aproba dincap. Nu se a§teptase la un asemenea sentimentdin partea lui. E tn buna stare.

- Mama l-a reparat o data sau de doua ori,cred, spuse el misterios. §i asta imi aminte§te deceva ce voiam sa-J i spun. Picioarele ursulejului semi§cau pujin, tl trase de o ureche'§i pleda: Crezica putem merge tn salona§, lass?

- Sigur, lan, raspunse ea, gtndindu-se ca nu-l

mai vazuse a§a de melancolic. Parea un baiejelcare se tndragostise pentru prima oara de o fata.Era atit de incomodat.

Statura unul Itnga altul pe canapea, iar el i§ifreca miinile una de alta cu prudenjta tnainte de arosti:

- A trebuit sa ma due In camera copiilor de la

pastel, ca sa gasesc... him... ursulejul.- Da... il tndemna ea.

G j E )



- Mi-e teama ca mama m-a prins acolo. Tess zimbi.' Descoperea o noua fajeta a carac-

terului lui.- J i-e teama de mama ta?O sprinceana ro§cata, aroganta, se inalja pe

chipul lui.

- Nu! Vreau sa spun, ei bine, nu! Tptu§i...Facu o pauza cu subinjeles inainte de a anunja:Am fost rugat sa aduc o invitajie la ceai.

- Ce draguj! Tess intoarse o tentativa de zimbet §i spuse: Nu ftiam ca mama ta se afla peinsula. Probabil vrea sa discute despre centru.

lan se ridica repede in picioare §i se indrepta

spre un perete, unde se afla un bar.- Imi dai voie? o intreba peste umar. Cind

ea aproba din cap, el i§i turna o inghifitura dewhisky. Apoi inspira adinc §i se intoarse sa deaochii cu ea: Lady Aileen locuie§te in Edinburghsau prin sud in timpuf iernii. A fost o surpriza ca

s-a intors... §i asta pentru ca in mod special vreasa te cunoasca, lass. Tess era uluita §i impietrita.- Birfa lui Elsbeth a ajuns pina la Edinburgh?lan afi§a un rinjet atot§tiutor.- Nu poji fi niciodata sigur de unde objine un

scojian vreo informajie, lass. Dar mi-a explicatclar ca ne a§teapta pe amindoi duminica.

- Pentru un interogatoriu?

Stapinul insulei I—n

V



Kimberli Wagner

lan nu §tia ce sa raspunda.- Daca ai sa refuzi invitajia, Tess, o sa vina eaaici. Nu putem servi o cea§ca cu ceai §i sa-i sa-tisfacem pufin curiozitatea?

Tess se ridica §L se indrepta spre §emineu, J inind inca ursulejul.

- Ce idee! Da, sint sigura ca ma va distra sa

fiu o curiozitate.- Ei acum, Tess, spuse el calm. Cumva, ajun-

sese chiar in spatele ei, punindu-§i miinile peumerii ei. Aileen nu e un dragon, te asigur. E doaro mama care a aflat ca va fi bunica in scurt timp.E emojionata.

- Himm! Tess nu credea. Chiar §i Jie J i-e teamade ea.Callie alese ace! moment pentru a aparea in

cadrul u§ii.- Acum am lista, stapine. Doamna ar putea

sa-mi spuna la ce ora dore§te sa serveasca masade seara?...

- Tess, Callie, o intrerupse Tess.lan i§i zimbi sie§i, gindindu-se ca americana lui

n-ar putea s-o schimbe pe Callie dintr-ale ei.Dar Tess continua:- §i mulfumesc, dar in seara aceasta voi

minca doar o salata. Ofta, cind Callie i§i arata de-

zacordul. Apoi incerca un zimbet. Miine o sa fiedestul timp pentru toate acele schimbari.



- Cum doriji, domni§oara Tess, i§i Tnclina Callie capul. Stapine, atunci am sa-ml vad de drum.

- 0 sa-mi dai voie sa te insojesc la ceai, lacastel? intreba lan.

- Duminica? intreba Tess, gindindu-se ca vatrebui sa o intrebe pe Elsbeth cu ce sa se im-

brace. lan se tnclina. In regula. Apoi capul ei seprabufi.

- Dar te avertizez de acum, lan. Daca spuneceva de rau despre copilul acesta...

- Nu te nelini§ti, iubire, o asigura el repede,asta n-o sa se inttmple niciodata. Mai tntii, doam

na nu are prejudecaji. Apoi, o lady este o lady. §idaca, in cel mai rau caz ar face un astfel de co-mentariu, a§ pleca cu tine.

Dragala§enia.o §oca atit de mult, incit restulil auzi doar ca un ecou. Dar ctnd cuvintele furaabsorbite, ii intoarse un zimbet timid.

Se apropie de ea §i intreba:- §i cu noi cum ramine?Ea se indrepta spre foe, dar el o opri.- E ceva intre noi, Tess, ceva puternic. Poji sa

negi asta?Ii raspunse cu greu:

- §tiu ca exista o... atracjie. Dar e un simplu joc. Inima ei ii nega cuvintele, batindu-i cu puterein piept, in timp ce el se apropia.

- O atracjie, spui? Ochii lui verzi aruncara ful-

-h Stapinul insulei )—^

v 115



Kimberli Wagner

gere de minie. Da, a§ fi de acord cu asta. Dar, eceva mai mult. §i §tii ca e adevarat.- Nu cred ca ar fi In avantajul meu sa recu-

nosc asta.Lucrui- acesta il zapaci.- De ce?- §i cu Fiona?El arata buimac.- Asta a trecut demult. Cum ea paru neincre-

zatoare, el spuse: Un barbat dore§te o femeiecare vede dincolo de faja lui sau de cicatricele lui,lass. Am invajat deja lucrui acesta.

- Inca te mai dore§te, spuse Tess cu ochii

intr-o parte.Palma lui mare, calda, ii apuca barbia.- Dar eu nu o doresc. Pe tine te vreau.- Ma vrei?

Tremuratul buzelor o trada.Lucrui acesta il incinta §i prelungi momentui cu

un sarut infometat, murmurindu-i pe buze:- Da. Sint obsedat - ii cuprinse cu gura buzade jos §i o mu§ca u§urel - de amintirea noptii pecare am petrecut-o impreuna. O trecu un fior, iarmiinile lui urcara spre obraji, adiricind sarutul.Apoi se trase in spate. §i am de gind sa obfin §i j

j mai mult. • I

I Cu ochii piini cte incintare, lan ingenunche in !I faja ei, a§a cum facuse §i in noaptea precedents. |



Stapfnul insulei

Degetele lui ii stringeau §oldurile. Ea purta unhalat care se incheia In faja ca §i rochia ro§ie. Iidescheie nasture dupa nasture §i ii trase in jospartea de sus a ciorapilor. incet, ii saruta pieleacatifelata, calda a stomacului §i simji un imboldde a raspunde excitarii puternice.

- Ah, parfumul tau, -iubito. Cuvintele lui ardeaula fiece cuvint.

Tess i§i pierdu respirajia la atingerea buzelor.El i§i inalja privirile §i §tiu ca §i ea simjea aceea§idorinja salbatica, cople§itoare. Era intruchipareasenzualitajii.

Miinile lui inaintara spre curbura sinilor, ochiilui infruntind-o sa-i spuna nu. I§i cobori privirea §idadu la o parte dantela fina a sutienului, privindu-ibumbii coloraji intarindu-se §i mai tare. Capul i selasa pe spate, predindu-se cind miinile lui ii- cu-prinsera sinii.

Se cutremura infiorata.- E§ti atit de minunata!Ea il privi cu ochii ei intunecaji §i plini de o

dulce dorinja, intiparindu-§i imaginea acestui barbat puternic, senzual, ingenuhcheat in faja ei.Gura lui era o ispita. Ochii lui - cel mai pur verde

- statura musculoasa. Era atragator din cap pina-npicioare.

- Atenfie, spuse el repede, luptindu-se sa-§ipastreze controlul dorinfei, gindindu-se ca mai ra-

v



Kimberli Wagner I—s

masesera atitea lucruri nelamurite intre ei,- La ce? raspunse ea ragu§ita, fiecare nerv dincorpul ei fiind trezit de excitare.

- Daca mi te oferi a§a, am sa raspund. Res-pira iritat. N-am sa fiu Tnstare sa rezist.

Tess Tl privi indelung; el Ti amintea ca maiputea spune inca nu. Zimbetul ei se largi. Vocea iiera ragu§ita cind ea spuse pur §i simplu:

- Nu rezista!Ii parea o incununare perfecta a viejii pe care

o creasera §i nu mai putea a§tepta ca sa simtacaldura lui inauntrul ei.

- Mai avem inca multe de discutat, incepu el

sa protesteze, de§i toate simfurile strigau dupaea. I§i apasa buzele pe pielea ei parfumata, limbalui descoperind buricul, afundindu-se in curburasensibila, pina ce ea scoase sunete ce exprimaudorinja crescinda.

Mina ei tremura cind ii mingiie parul des, on-

dulat §i il apropie de ea.- Mai tirziu.Ea ofta. Tess i§i spuse ca nici nu-§i dorea ceva

mai mult. In fiecare zi accepta doritoare toate bu-curiile pe care viaja le avea de oferit.

lan nu avea nevoie de alta permisiune. Cu o

mi§care fluida ii lasa sa cada sutienul in jos peumeri. Ciorapii alunecara spre glezne §i ea ii in-departa. Cind ea incepu sa tremure, el i§i inalja



Stapinul insulei

privirea.- E frig? o intreba el tandru.Cu genunchii moi, Tess apuca umerii largi ai

lui lan. fi rasuci intre degete cama§a, nerabda-toare ca materialul o impiedica sa simta pielea luiinfierbintata.

Aici, se gindi el, desfacind petalele' de campcalda §i umeda §i sufla u§or. Tess i§i pierdu res-pirajia §i mu§chii i se incordara din cauza §ocului,

- U§urel, lass. 0 mingiie cu un sarut §i §optigituit:

- Dulce, lass, dulce Tess.

Limba lui fierbinte o dezmierda, apoi se afundaadinc, gemind. „Aici“ fusese locul in care patrun-sese, risipindu-§i forja viejii, in dulce impreunare.Era cuprins de incintare la auzul ofaturilor repezi§i a respirafiilor intretaiate, de felul in care ea iz-bucnea in valuri inalte de senzajii fericite.

Cind el se ridica in picioare §i o cuprinse inbra|e, Tess i§i ingropa faja in curbura calda agitului, tremurind din nou §i inspirind profund mi-rosul lui. In timpul in care el urea scarile §i tra-versa holul pentru a ajunge in dormitorul ei, ea iidezmierda curbele urechii lui cu limbuja ei ascu-

J ita, §optindu-i numele, transmijindu-i fulgerari desenzajii.

El se a§eza pe pat, fara a dori sa-i dea drumul.Dar continua sa o mingiie din priviri, trimijindu-i un

------------- ------------------ . 1 1 9 ; ------------------------------



Kimberli Wagner I—^

zimbet u§or, sexy, de promisiuni. Tess ridica o mina intr-un gest staruitor, fe-

miniri. In momentul urmator fu alaturi de ea, aco-perind-o cu caldura lui, cautindu-i buzele cu alelui. Apoi urma un interludiu de sarutari aprinse,care explorau gusturile §i caldura.

Tess tremura acum.

-Terog...- §ssttt, scumpo! lan o patrunse §i ii privi

chipul, impingind adinc, incontinuu, intensificindplacerea. O secunda mai tirziu se retragea §i im-pingea mai adinc, iar §i iar.

Cu miinile sprijinindu-se pe fesele ei delicate, o

trase intr-o pozijtie §ezinda. Acum putea s-o pri-veasca in ochii ei alba§tri, adinci, sa-i sarute buzele pline pina la o simpla atingere §i sa-§i lasedegetele sa alunece peste sinii seducatori. Tessse apleca pe spate pina ce i§i sprijini greutateape miinile a§ezate in spatele ei. Ca un arc sus-pendat, ea il indemna prin sunete slabe, aban-donate. lan o jinu de §olduri §i o penetra maiadinc, intr-un ritm care facu sa treaca fulgerari deplacere prin amindoi.

Cit dor ii fusese de el, cit il dorise! §i acum,iata-l, patrunzind-o adinc, bucurindu-se de placerea pe care §i-o oferisera unul altuia §i in con-

ceperea copilului lor. Mai simjise oare o asemeneafericire?

( j £ D



Stapinul insulei

Cu acest gtnd cunoscu eliberarea cutremura-toare. El o urma cu un strigat ragu§it.

Fericita sa stea in brajele lui puternice, Tess serelaxa. Una din miinile lui inca ii mai cuprindea unsin §i ea se vinzoli de placerea atingerii. Apoi, cudegetele, ii contura linia incheieturii miinii, urcind

cu mi§cari u§oare in sus, pe braj.- Dulce, ii murmura el in par. Trecu ceva timp pina cind Tess intreba:- A fost greu pentru tine in spital? intreba ea

grijulie, trecindu-§i privirea asupra obrazului re-facut §i a cicatricelor abia vizibile.

- Nu. Ofta §i i§i lasa mina sa alunece u§or pecurba rotunda a spatelui ei. O imbraji§a strins,desfatindu-se cu ceea ce descoperi. Nu prea su-portam patul. Nu sint un barbat foarte rabdator,lassie.

- Nu este nevoie sa-mi spui, rise ea. Spune-micum e sa cre§ti aici.Cerinja asta il surprinse.- Am §i n-am prea crescut aici. Eram plecat

la §coala in Edinburgh in timpul iernilor, aici intimpul citorva veri, altele la petreceam cu familia

in vacanja, in strainatate. Dar o data la patru aniexista o reuniune a celor ce aparjin familiei MacLeod. Ne adunam intotdeauna pe insula, pentruacest moment.

Degetele ei treceau lene§ peste parul ro§u,

< J £ L >



Kimberli Wagner 1—x

des, de pe pieptul lui.- Parea te vad !a §coala, un altoi scojian,'inaltde un metru douazeci, cu pantaloni scurji, negri,

Tnsojit de prietenii tai de §coala, cu aroganja me-dievala! rise ea inceti§or.

La acest afront, lan i§i inalja capul pentru a oprivi de sus.

- Nu sint arogant! anunja el. Tess rise iar §i spuse:- Atunci spune-mi despre familia ta.- Ce dore§ti sa §tii? Tatal meu a murit cind

eram mic. Pe mama ai s-o cuno§ti destul de cu-rind. Am -un frate §i o sora. El e doctor in Statele

Unite, casatorit cu o femeie jockey. Ea e un spi-ridu§ salbatic de femeie, care-1 J ine cu picioarelepe pamint. Sora mea sGrie carji pentru copii §ise amesteca in treburile tuturor. I§i folose§te cascuza „previziunea“.

- Ce? intreba Tess absenta.

lan i§i trecu mina prin parul ei intunecat, ras-punzind cu o indignare batjocoritoare:- Dar trebuie sa fi auzit de „harul“ pe care

anumiji scojieni il poseda! Putea sa-§i dea seamaca ea nu §tia nimic despre asta §i nu rezista s-otachineze. E capacitatea de a vedea viitorul, ame-ricana ignoranta ce e§ti, §i este o trasatura a sco-

J ienilor, a§a cum sint §i legaturile cu Irlanda. Tess zimbi §i mina ii incremeni. I§i apleca



Stapinul insulei )—n

capul intr-o parte, de parea ar fi avut o nojiunevaga.

- Crezi in asta?- Thi, raspunse el convins.

- Asta ce inseamna? zimbi ea subjire, apa-sindu-l.

El inalja din umeri. Ridicindu-§i privirea spirechipul lui puternic, ea ii observa stinghereala §i fuincintata.

- Chiar crezi!Expresia de pe faja lui trada un amestec de

stinjeneala, uimire §i resemnare.- A... s-a dovedit... mai inainte ca are dreptate§i mai sint §i altele.

- Spune-mi, spuse ea, ochii stralucindu-i. Su-na interesant!

Gura lui frumoasa abia rosti cuvintele.

•- Suna aiurea, §tiu. N-am nici o explicajie. Eainalja din sprincene §i el continua: Cind eramcopii... Kyra intotdeauna... gasea lucruri... lucruripierdute. §i odata, cind Angus MacCrimmon §ifiul lui erau pe mare, la voia intimplarii, pe o ceajagroasa, Kyra a insistat ca sa o iau cu luntrea

noastra pentru a-i gasi. §i i-am gasit. Ea mi-aspus ca Angus o chemase.

- Angus? intreba ea-. E un mediu... intr-adevar?- Mda, ii zimbi lan atotcunoscator. Omului i s-a

dus vestea prin toate Insulele Hebride.

( 123 >



Kimberli Wagner

Ea clipi o data, de doua ori, apoi i§i proptibarbia intr-un cot §i privi in spate.

- §i intotdeauna are dreptate?- Ei bine, nu §tiu sa se fi in§elat vreodata.- Aha! zimbi Tess §ocata, trecindu-§i mina

subjire peste covora§ul ro§u-inchis de pe pieptul

lui. - In cazul acesta, laird-ul meu, cred ca tu §i cumine... vom avea un fiu.

- Mda, ii zimbi §i el superior. A§a mi s-a spus.Risul ei brusc il facu sa inchida ochii de pla-

cere §i o strinse mai tare in braje.

J



( Stapinul insulei

Primui lucru pe care-1 facu In dimineaja urma-toare, fu sa coboare ia J anet §i la Elsbeth, lamagazin. intra §i se indrepta spre tejghea, J intuin-

du-le pe cele doua na§e-vrajitoare cu o privireplina de subinjeles.Doua perechi de sprincene dese se Tnaljara a

surpriza. Fara a-§i lua ochii de la ele, Tess intreba:- Geordie, te supers daca ai pujin grija de

magazin, cit schimb eu doua vorbe cu J anet §i

Elsbeth ?n spate?Se auzi f?§i‘ind un ziar, o voce mascuiina dre-gtndu-se, de parea ar fi avertizat sosirea unel fur-tuni, apoi Geordie spuse:

1 2 0



Kimberli Wagner I—^

- Cum sa ma supar, Tess? Cit timp dore§ti.Cind ea auzi scirjiitul scaunului lui, ea le in-demna din cap pe cele doua femei, deodata ner-voase, spre camera din spate.

Acolo, Tess le infrunta.- Vreau sa §tiu adevarul, spuse ea.Ele clipira, drept raspuns.- Ce-aji mai pus voi doua la cale, de data

aceasta? J anet §i Elsbeth schimbara priviri scurte, vino-

vate, iar J anet se bilbii:- Ce... ce... vrei sa... spui, Tess?- Vreau sa spun, zise ea incruci§indu-§i bra

jele pe piept, ca mai intii e vorba de treaba astacu Angus care face anunjuri despre un mo§te-nitor al familiei MacLeod... §i acum o invitajie lacastel pentru ceaiul de simbata cu marea doamna.

- Vei lua ceaiul cu Lady Aileen?Agitindu-§i nervoasa miinile, Elsbeth se in

toarse incintata spre prietena ei cea mai buna.- Ai auzit a§a ceva, J anet? Ceai!- E un fel minunat de a onora tot ceea ce ai

facut tu aici, lassie, i§i inalja J anet capul, dind laiveala un zimbet larg, u§urat.

- Asta-i foarte frumos, zjse Tess, dar cum se

face ca a aflat Lady Aileen despre starea mea...tocmai din Edinburgh? §i, de ce, dupa cum cre-deji voi, ar presupune ea ca acest copil a fost

------------------------ ------------------- ------------------------------------j 1 2 6 h - --------------------------------------------------------------------------



Stapinul insulei

conceput de fiul ei?Acuzatele se uitara una la cealalta -uluite. §i

atunci, Tess \§\ dadu seama ca ele nu aveau nimicde-a face cu Tntoarcerea grabita a marii doamne.

- Dar cum altfel sa fi aflat? J anet §1 Elsbeth mai schimbara o data ni§te

priviri §i vorbira Tn acela§i timp. J anet ofta:- Kyra.- Angus!- §i? le Tndemna Tess.- Ei bine, draga, Tn legatura cu Kyra... are

„viziuni“, §tii tu! Tncepu grijulie Elsbeth.

- Hai, Elsbeth, continua. N-ai de gfnd sa-mispui ca Angus i-a telegrafiat vestea lui Kyra §i eai-a transmis la rTndul ei totul mamei ei, care §i-aluat picioarele la spinare pTna aici?

- Ei bine, spuse Elsbeth, scuturind din cap.- S-au TntTmplat §i lucruri mai ciudate, se

amesteca §i J anet, aici pe Insula Cepi. Tess renunja §i flutura miinile Tn aer, rizTnd:- Deci, cu ce sa ma Tmbrac la Tntjlnirea cu marea

doamna?

Cind Tess se trezi, era tirziu. CTndva, Tntimpulnopjii, lan o parasise. Ea banuia ca el incerca



/—I Kimberli Wagner I—\

sa cruje ceea ce mai ramasese din reputajia ei...de§i ei i-ar fi placut sa-i explice cineva mareadiferenja intre o indiscrete §i interferenja.

Numai un scojian putea tnjelege asta. Tess se intinse, aducindu-§i aminte de cite ori

pe noapte fusese trezita de mingiierile lui tandre.

Ultima data fusese in apropierea zorilor. II visa pelan cind se trezise descoperindu-l Tnauntrul ei, de-getele lui dezmierdind-o, masfnd-o, excitind-o. Iiindepartase parul de pe git, ca sa poata mu§cau§urel fiecare particica ce desparjea un umar decelalalt. Doar la a doua mu§catura tremura dejade dorinja, arcuindu-se ca sa-l poata intilni, dis-

perata nevoie de a-l simji adinc, inauntru. Tess fu smulsa din dulcea amintire de gindul

ca azi era duminica. Ziua ceaiului, Ziua castelului, Ziua mamei plina de repro§uri. I§i ingropa capulin pema §i mormai.

Cind lan i§i facu aparijia la u§a ei, era imbracatcu toate insemneie clanului: parul ii flutura dezor-donat, stofa ecosez, ridicata de vint, fiind prinsa

pe un umar cu o agrafa. Ochii lui straluceau cindo vazu. Tess il privi din cap pina-n picioare, de laparul ondulat, de culoarea vinului rubiniu-inchis,

v



la jacheta de vinatoare de deasupra kilt-ului, deculoarea verdelui de padure, liniat cu ro§u §i gal-ben, apoi !a §osetele lungi, impodobite cu ciucuri.

Draguji ciorapi, se gindi ea cu impertinenfa.Cu miinile In §olduri, \§\ inalja barbia §i ii adresaun rinjet de nestapinit cind anunja, cu un pro-

nunfat accent irlandez:- Ooo! Da’ ce picioare faine avem aici!El simji cum ghemul din maruntaie se incor-

deaza.- §i tu e§ti o feti§cana frumu§ica, Tess a mea.Ea i§i privi rochia de matase verde pe care o

purta.- Merge?- Da, raspunse el incet, studiind cu atenjie

fiecare curba dulce.Obrajii i se rumenira.- Se vede ca sint insarcinata?- Ei, ai o anume stralucire §i... plinatate. Apoi ii

cuprinse talia cu amindoua miinile. Dar aici e§timai ingusta ca prima data cind te-am cunoscut.

Ea se inro§i puternic.- Atunci, s-o pornim la drum.El o privi drept in ochi, intrebator. Intr-un tirziu

| murmura:

- Mda. §i o elibera. Am sS conduc incet ca obroasca J estoasa, tji promit, Tess.

Ea il rasplati cu un zimbet amabii. De§i era

—{ Stapmul insulei—

j



Kimberli Wagner iK

doar o distanja de doua mile, Tess privi peisajulce-i inconjura, dindu-§i seama cit de mult ajun-sese sa iubeasca aceasta insula.

Ce diferit era de iarna cenu§ie din New York,cu aglomerajia §i oboseala lui. Aici, iarba se un-duia de vint §i cea{a impodobea J inutul ca o atin-gere trecatoare a unui iubit. Marea era o imagine

frumoasa, vie, iar fiecare lac §i satuc avea un ca-racter propriu, doar al lui. Turme de oi treceaupeste drumurile inguste §i §erpuite, conduse deberbeci cu clopot la git, mergind la voia intim-plarii. O faceau sa rida.

In Skye, pove§tile nu erau despre oameni ne-

cunoscuji, fara chip, ci despre oameni pe care-ivedea in fiecare zi. Aceste chipuri ii deveniserafoarte dragi. Umorul §i grija unuia faja de celalalto emojionau profund.

Ciudat, se gindi ea, pentru cineva care cubuna §tiinja se izolase singura, acum sa fie atit deimplicata intr-o comunitate.

Castelul constituia o imagine impunatoare.Porfile deschise aveau pe ele un semn celtic antic, intr-un cerc de aur cu bare de o{el negru lamijloc. Cararea §erpuita a gradinii ducea spre unadin parjile laterale ale castelului.

San incetini §i cobori. 0 u§a masiva de lemn

era deschisa. Tess cobori din ma§ina §i arunca oprivire in jur, la tumulejele inalte §i la lacul din

v. { 130



Stapmul insulei i—n

spate. Era o priveli§te chiar romantica.- Ce frumos! Ofta. Tu nu vrei sa iocuiefti aici, Jan?- E rezidenja familiei §i casa mamei mele. Cind

am terminat universitatea §i am simjit ca aveamnevoie de un loc al meu, Aileen mi-a dat un im-prumut pentru casuta mea. Intr-o zi voi locui aici.

Va fi destul de curind, incheie el cu o voce li-ni§tita, uitindu-se in sus, la castel.

Tess injelese implicajia §i ii urmari privirea.- Acum simt raspunderea pe care o ai faja de

familia ta §i faja de insula. Aici umple aerul, cani§te secole de tradijie. Zimbi ireverenjioasa §i

spuse: O mica nicovala deasupra capului tau.- Mda, raspunse simplu lan, expresia chipului

lui imblinzindu-se cind privi in jur mindru, cu unsimt al posesiunii. Privirile Ii se intilnira. Dar sint§i compensatii. §i aceasta legatura se intinde latoata familia, inclusiv la micujul care cre§te sub

inima ta. Ii adresa o privire fixa, care o scutura,chiar mai inainte de a continua: Inclusiv tu.

Cuvintele ii provocara un alt val de imbujorarein obraji. Ii demola, cu fiecare zi ce trecea, con-vingerile despre independenta. Trebuia sa invejesa J ina garda, ori, altfel, s-ar fi putut sa se tre-

zeasca invelita in acea stofa ecosez, cu viajaprogramata intr-o lume de datorii §i de doici, de-signeri de palarii, polo §i petreceri plicticoase cuconversajii forjate.

v. / 131 > J



lan simji retragerea ei si ii puse o mina pespate. Chiar prin haina putea sa-i simta caldura.- Hai, vino, pe aici.Fura intimpinaji de un barbat care semana atit

de mult cu Ranald, incit Tess nu se putu stapinisa-§i arate surpriza:

- Laird lan, domni§oara, inclina u§or capulbarbatul.

lan zimbi.- Doamna Tess Hartley, acesta este Andrew,

un alt MacLeod, fratele lui Ranald, care are grijade toji de la castelul Dunvegan.

Tess zimbi u§or.

- Sint incintata sa te cunosc, Andrew. II apre-ciez mult pe fratele tau. Face atit de mult pentrucentrul nostru!

Andrew lasa ca o scinteie sa lumineze ochii luide chihlimbar.

- Ranald vorbe§te foarte respectuos despre

dumneavoastra, domni§oara. Mai ales despre ul-timele incercari de a juca shinty. Tess rise incintata.- Lui Ranald ii placea sa ma vada cum ma

agit, asta-i tot. Poate ai sa ne inso|e§ti intr-o searala centru. Avem §ah, chiar §i jocuri de carJL Apoii§i cobori glasul §i privi spre lan, de parca ar fi

fost un secret. De§i nu jucam pe bani, bineinjeles.- Bineinjeles, domni§oara.

—i Kimberli Wagner __ J—

V , 1 132 ) J



Stapinul insulei

- Ce e cu nebunia asta noua? ii certa lan.Shinty §i toate celelalte! E urv sport dur, de cir-ciuma, Tess! Ar putea sa ti se faca rau!

Andrew urmari cu mare inter.es cum Tess i§ipunea mina pe brajul laird-ului §i ii adresa unzimbet incintator.

- L-am implorat pe Ranald sa imi arate regulilede baza §i am ajuns sa distrez ambele echipe cugre§elile mele. Asta a fost cu luni in urma, lan.Serios, acum sint foarte atenta.

Dar lan era ocupat cu mormaitul.- Ma intreb la ce s-o fi gindit Ranald? §i ce alte

povestiri care imi fac parul maciuca au fost as-cunse de mine? Asta o sa merite ceva cercetari.Facu o grimasa §i arata cu degetul spre Andrew,pentru a-i conduce spre holul de intrare.

Tess chicoti doar §i i§i urma calauza.- Ei, aproape m-a strapuns o data cu o sulija,

il tachina ea incapabila sa se stapineasci. Darceea ce mor de nerabdare sa invaj este dansulsabiilor. O sa ma inveji?

Andrew i§i rejinu o izbucnire in ris cind lanelibera un mormait de frustrare §i urea bocanindpe scari.

v < 133 y J



Kimberli Wagner V-^

lan o prezenta oficial pe Tess doamnelor Aileen§i Kyra MacLeod, care stateau in spatele unui§emineu masiv din piatra. Tess clipi de surpriza,pentru ca asemanarea familiala era foarte puter-nica, de§i parul blond-ro§cat al doamnei Aileen §itrasaturile delicate se transformasera intr-un ro§-cat puternic §i ni§te contururi mai hotarite la copiiiei. Ochii verzi, de culoarea pietrelor prejioase,straluceau pe faja fiecarui membru al familieiMacLeod.

Lady Aileen ii adresa lui Tess un zimbet cu-ceritor, remarcind:

- §tii ca J i-am vazut unele dintre lucrari in

casele unor prieteni de-ai mei din Paris, doamnaHartley? Eu zic ca e§ti foarte taleritata.

Tess fu surprinsa atit de compliment, cit §i decaldura cu care fusese transmis, intr-un momentin care a§tepta provocare. Ii trimise lui lan, careradia, o privire scurta, timida, cind Aileen men-

$iona cuno§tinJe din lumea artei din New York.Intre timp, lan se apleca pentru un sarut desalut, pe obrazul lui Kyra §i ii §opti:

- J ie trebuie sa-ti muljumesc pentru aceastaocazie, dragufa?

Kyra ii §opti ca raspuns:- Sa-J i fie ru§ine, lan. §tii ca niciodata nu ma

amestec.Privirea pe care i-o intoarse fu un repro§ mut,



Stapinul insulei

dar Kyra abia de clipi, modesta, §i continua cuvoce tare:

- Mairie J i-a pregatit biscuijii tai cu stafide, lan.- Sint favorijii lui? intreba Tess zimbind.- Mda, rise Kyra. Cind era baiejel, buzunarele

lui erau tot timpul pline cu biscuiji pe care-i §ter-pelea de la bucatarie, cind Mairie gatea §i sefacea ca nu-l observa. Intotdeauna era favoritul ei,bestia, chiar cind punea pietre in budinca §i nisipin sos.

- Ai grija, Kyra, o avertiza lan intunecat, dar cu

afecjiune in glas. §tiu §i eu ceva ispravi facute detine in copilarie.- lan al nostru trebuie sa fie foarte atent cu

demnit tea lui, tn zilele astea, ?§i ridica Kyra nasu-cul simpatic, aplecindu-se in fa£a §i §optind camtare, ctfeo voce afectata, obi§nuita: El e laird-ul,

§tii.Comentariul le aminti la toji motivul intilriirii §i

dadu na§tere la o tacere brusca, ptna ce Aileenturna ceaiul.

Camera era imensa, cu grinzi Intunecate, Inal-te, pe deasupra §i cu vedere spre lac. Stralucirea

lemnului, a antichitajilor tapisate in stil Victorian, §ivasele mari cu flori, faceau incaperea sa fie pri-mitoare.

- Injeleg ca ai facut imbunatafiri uimitoare inviefile satenilor no§tri, doamna Hartley, incepu

v . : 135



intr-un sfir§it Aileen.- Va rog sa-mi spuneji Tess, doamna Mac

Leod.- §i eu sint Aileen, zimbi mama lui lan §i puse

mai multe ihtrebari despre centru. Tess raspunse cu placere. Totu§i, fiecare mo

ment facea ca subiectul pe care-1 evitase, sarcina,sa devina mai apasator.

Mama lui lan era mult prea amabila pentru a ise spune sa-§f vada de treburile ei. Totu§i, Tessnu-§i putea imagina un alt raspuns daca Aileeni-ar fi cerut sa participe la decizia ei.

Doamna se intoarse spre lan §i spuse:- Draga lan, sint ni§te... hirtii tn birou, care

trebuiesc studiate de tine. Kyra, vrei sa-i araji co-letul din Edinburgh?

lan ridica o sprtnceana. ■*?- Orictt de mult te-a§ iubi, dulce Aileen, nu

plec de aici ca sa-i faci rau fetei mele.- Te rog, lan, spuse moale Tess, doar citevaminute. A§ vrea sa vorbesc cu mama ta sin-gura.

El o privi lung §i, tntr-un ttrziu, consim|i, dinddin cap. Intorctndu-se spre sora lui, spuse:

- Hai, vino surioara §i pleca grabit din camera.- Fiul meu fine la tine, spuse Aileen tncet,lutndu-i mtna lui Tess tntr-a ei. Asta e clar.

- A fost foarte bun cu mine, o tntoarse Tess.

Kimberli Wagner

v\ 136 y j



Stapinul insulei

Aileen ridica o sprinceana.- Bun?- §i... avem... o relate care e foarte speciala,

se bilbn Tess.Aileen se incrunta u§or.- Dar... nu dore§ti un aranjament permanent

cu lan, in ciuda relafiei voastre?

Ochii ei verzi erau blinzi, dar foarte perceptivi.- Am fost casatorita, doamna MacLeod!- Aileen.- Da, scuze, Aileen. Tess i§i dorea sa §tie cum sa continue.- §i eu sint vaduva, Tess. §tiu ce inseamna sa

jele§ti barbatul pe care-1 iube§ti. Dar am vaziatcum il prive§ti pe fiul meu §i vad o afecfiune ne- J armurita pentru el in ochii tai.

- Abia daca ne cunoa§tem §)... sintem... di-feriji.

- Poate pentru inceput ai consimji la o logodna. Tess scutura violent din cap §i i§i privi fix mii

nile, rasucindu-le in poala.Mama lui lan sorbi o gura de ceai §i puse

cea§ca jos. Apoi se intoarse s-o priveasca pe Tess.- §tii ce-o sa tipareasca presa britanica de

spre fiul meu §i despre copilul lui? Glasul i seinaspri un pic §i Tess putu sa vada ca femeia

aceasta avea taria sa fie un inamic formidabil. 0sa scormoneasca povestea corpului §i a fejei lui

137 >




mutilate. Pagina Tntii o sa aiba imagini senzajio-nale despre voi doi §i o sa publice pove§ti despre„copi!ul vostru din flori“. Reporterii vor navali peinsula. Apoi, cind copilul se va na§te, o sa in-ceapa din nou.

Tess tnghiji cu greu.

- Daca trebuie, eu pot sa plec, sa ma intorc inAmerica.

- §i sa-i iei copilul? Aileen se ridica §i mersespre ferestrele largi. Mina ei delicata netezi dra-periile de brocart §i apoi veni sa se odihneasca

pe cadrul mobil de fereastra. Lui lan nu-i place savorbeasca despre asta, dar a fost cu tatal lui inziua in care a murit. Era foarte tinar §i aproape§i-a pierdut viaja in mare, incercind sa-l salvezepe Lackie, cind a fost aruncat peste bord. Bine-infeles, lan s-a invinovajit pe el. Tatal lui il invajase

ca a fi un urma§ al familiei MacLeod insemna saaiba raspunderea pentru orice §i oricine faceaparte din familie. Cind Lackie a murit, lan a crezutca ne-a dezamagit pe toji. Atunci a devenit o altapersoana, salbatica, de neatins, amarita intr-unfel. Aileen J inea capul plecat, iar spatele ei zvelt

era drept. Statura ei reliefa o mare durere. §i-acheltuit banii in vint: petreceri, femei, aventuri ne-bune§ti. Apoi, cind a fost atit de rau ranit, s-aproclamat proscris, de§i ceilalji il numeau erou.Nici familiei nu-i permitea sa fie aproape. Se opri

V { 138 y



r 1 StapTnul insulei

un moment, glasul devenindu-i un pic instabil. Tess simji cum §i gttul ei nu mai lasa respirajia

sa se desfa§oare normal §i i§i dori sa fi §tiut ce saraspunda. lan nu-i spusese nimic din toate astea§i o durea acest lucru.

Aileen inspira adinc.- Acelea au fost ni§te vremuri foarte intune-

cate. Dar au trecut.J an e alt om acum. Mi-amrecapatat fiul, Tess. Ea se intoarse §i ii adresa lui

Tess o privire care paru sa o taie ca un cujit. Adevenit barbatul pe care-1 admir §i-l iubesc. Chiarde la spitalul din Edinburgh conducea afacerileclanului: treburi financiare, gestiunea proprietajii,

donajii in scop caritabil. Ma tntreb, draga mea, cTtdin aceasta schimbare se datoreaza accidentului§i cit J ie. Doamna zimbi: Acum lan a conceputun copil §i... acum acest lucru de mare bucuriepoate deveni o alta pricina de suparare pentrubaiatul meu. Cu lacrimile sclnteind tn adtncimileochilor, ea §opti tnceti§or, puntndu-§i inima tn fie

care cuvtnt: A§ face orice ca sa tmpiedic asta, Tess. Orice.

Ceaja tnvalui ma§ina in tntunericul abia lasat,ca o mingtiere dulce. Culorile erau §terse, griuri



senine §i negru imbinate cu valatuci de ceajta.Mirosul de mare era puternic.

- Te simji bine, Tess? intreba ian cind casteluldisparu in spatele lor, in intunericul serii, De cindam plecat pari palida.

- Ma simt bine. Dar raspunsul veni atit de slab,

incit lan trase ma§ina pe margine §i ii lua barbia inpalma.

- Acum, lacrimi?Respira grabita.- Zau, lan. Mama ta a fost minunata. Eu...

pling mai tot timpul zilele astea...N-are legatura cu

nimic.El zimbi blind, trist.- Ah, nu plinge, lass a mea. Ii J inu faja §i ii

indeparta lacrimile cu sarutari. 0 sa gasim o calesa rezolvam lucrurile cum trebuie. §i o cuprinse inbraje.

—i Kimberli Wagner )—n

Zilele treceau fericite pentru Tess. Mai eradoar o saptamina pina la Craciun §i centrul zum-zaia de pregatiri. Propriul ei lucru mergea bine.Reu§ise sa termine trei picturi, de§i tot mai erarejinuta de portretul lui lan, pe care intr-un fel nuputea sa-l duca la bun sfir§it.

140



Tess nu era o femeie care sa stea in casa §ierau ni§te momente cind i! simjea pe lan cum ourmare§te lucrind. Putea sa stea in faja §evale-tului §i sa-i ridice parul sau sa-i incline capul. Ea iisimjea prezenfa §i i§i ridica privirea ca sa-l des-copere stind in cadrul u§ii, cu o expresie intensa,de nedescifrat pe chip.

Totu§i, cind privirile Ii se intilneau, el inclinacapul de parca ar fi trecut pe la casuja doar sa osalute. Daca ea nu se oferea sa-l opreasca pentruun ceai sau la masa, el se strecura plecind. Eratot timpul prin preajma, de§i niciodata nu o de-ranja din munca sau nu-i cerea sa vada ce pic-

teaza. Ea se gtndea ca e foarte draguj din partealui. Nu putea crede ca un barbat atit de impu-nator putea fi §i intuitiv. Nici nu §tia ca majoritateatimpului ei era ocupat cu portretul lui.

Continuase cu insistenja ca bucatareasa savina cinci zile pe saptamina sa gateasca §i safaca curajenie, astfel incit Tess sa fie libera sa-§ifaca treaba. §i Tess era recunoscatoare, de§i nu§tia cum sa i-o arate lui lan.

Parea ca este prea des obosita, pictind doartrei sau patru ore §i avind nevoie sa ajipeasca.Cind se trezea, se grabea la centru, unde maipetrecea trei ore inainte de a se intoarce acasa.

lan se oferise sa o conduca acasa cu ma§ina denenumarate ori, dar ea insistase ca ea §i copilul

...i ________ Stapinul insulei __ }—...

-------------------------------( 141 ) --------- ------------------—J



Kimberli Wagner

aveau nevoie de un exercijiu. Odata ajunsa acasa, a§eza masuja ei §i lan aparea ca sa impartacina pregatita de Callie.

Mincau impreuna tn majoritatea nopjilor §iinvajau mai multe unul despre celalalt, vorbinddespre activitatea de peste zi. De§i nu vorbea

despre pictura, Tess ii spuse despre demersurilede la centru, cum orele de gatit ale lui Betty atra-sesera cursanji din J inuturi mai indepartate, chiardin Kyleakin, §i cum Andrew consimjise intr-unfinal sa predea galeza la un curs. La rindul lui, lanti povestea despre circuitul de arenda§i pe care-1

vizitase. Le explicase problema tn privinja podului§i incercarile lui de a minimiza relele presimjiri intimp ce facea investigajii pe cont propriu.

Sub forma prieteneasca, el ii dadea sfaturi inprivinja gospodariei §i a vitaminelor pentru oi §i,uneori, ti dadea o mina de ajutor la reparajiilefermei sau statea ceva timp ca sa discute problema podului sau ce insemnatate ar avea pentruinsula. Unii comentau impotriva necesitajii podului§i a unui comerj suplimentar, iar aljii t§i inabu§eauteama ca va transforma Skye-ul intr-un Disneyland scojian, unde turi§tii vor navali pe paminturilelor §i o sa-i forjeze sa-§i transforme propriile case

in casuje de vara.Apoi se intimpla doua incidente. Un magazin

din Portree fusese pradat §i fusese impra§tiat gra-



fit pe tejghele §i bunuri. §i, adinc tn noapte, ma-§ina tinarului Blair luase foe. Unii spuneau ca erao razbunare.

In Scojia, daca exista un litigiu, ii spusese lan,atunci acesta era discutat in circiumi cu o va-rietate de opinii §i cu multa pasiune. Iar atmosferadin circiumi devenea in mod vizibil periculoasa.

Tess incerca sa ignore impunsatura ascujitade teama, care o sageta cind §i-l imagina pe lanluptindu-se cu cei care erau capabili de aseme-nea violenje. Dar lui i se parea ca e de datoria luisa se invirta pe linga ace§ti turbulenji.

Uscasera vasele impreuna in seara aceea §i

lan simji o caldura familiara trecindu-i prin venecind Tess se inalja §i se apleca in faja, pentru apune un tacim de servit in duiapul de deasupramesei.

Parul ei negru aluneca pe umeri cu mi§carisenzuale. Curba rotunda a feselor ei il adusera

intr-o secunda in stare excitata §i, una din miinilelui o lua inainte pentru a urma dulcea linie, chiarinainte ca gindul sa se fi format in mintea lui.

Tess simji caldura mingiierii lui §i ro§i cind de-getul mare trecu de tivul blugilor §i se furi§a mai

jos. Simji apasarea u§oara a buzelor lui pe ceafaei sensibila. Ii provoca acolo mici fiori §i ofta, la-

sindu-§i ochii sa se inchida de placere. Arcuin-du-§i spatele, Tess sim{i cum cealalta mina ii -

✓—( Stapinul insulei

J



r 1 Kimberli Wagner

cuprinde sinul. Magie. Era attta magie in atinge-rea lui.

- Ai sa ai grija, nu, lan? spuse ea moale, sim- J ind cum un nor de dorinja o cuprinde.

- Nu-J i face griji pentru mine, lassie.O mu§ca tare o secunda, Inctntat de simja-

mintele ei pentru el, pe care nu §i le mai aratasepina atunci.

Ea nu raspunse, dar i§i intoarse capul §i Ii gasibuzele cu o foame care abia incepuse sa arda.Mirosul ei dulce, insinuant, ti trimitea fiori de ex-citare prin corp. Putea s-o sarute pe vecie, dar

miinile i se mi§cara pe trupul ei, cu o voinja pro-prie. Sinii ei erau plini, ca piersicile coapte: mari §igrei in palme.

O trase spre masa din bucatarie §i o eliberacu o singura mi§care a rruinii.

- lan! protesta ea. Oh, protestur ei se trans

forma intr-un oftat... Oh, lan!

< 144 ')



Stapmul insulei I—x

Cu o mingiiere absenta, i§i trecu o mina pestepielea catifelata a §oldului ei. Era atit de fru-

moasa, tentanta §i voluptoasa, a§a cum era, pur-tindu-i copilul. Trecusera deja trei luni §i nu maiavea mult timp la dispozijie pentru a o convingesa se casatoreasca cu el.

- Tha gad agam ort, m’sidh, §opti el cu vocescazuta.

- Ce-ai spus? Tess se a§eza mai bine linga umarul lui cald,

adormita, zimbind capricioasa la auzul cuvintelor



jstite cadenjat.Relaxat, lan i§i puse miinile la ceafa. Cu un

mbet satisfacut pe chip, intreba:- Deci, ai vrea sa mai auzi o data? Cind ea

Droba din cap, el se ridica §i i§i puse miinile inrul taliei ei, pentru a mingiia umflatura mica a

omacelului ei, §optindu-i: Te iubesc, zina mea.ura lui ii harjui lobul urechii. §i o §tii prea bine.- Nu!Ea se ridica repede in capul oaselor.- Nu? clipi lan, incordindu-§i brajele, apoi des-

lzindu-se inceti§or pentru a o intoarce cu umerii

>re el.- Nu, te rog. Tess se ridica din pat §i se intinse

jpa capot, innodindu-l cu mi§cari bru§te. Cindlasa parul liber, anunja: Nu vreau ca tu sa aiemenea sentimente pentru mine.- §i cum ai de gind sa ma opre§ti? intreba elnios, sceptic, aruncind la o parte paturile cu§cari furioase.- Nu face una ca asta, lan. Se intoarse incetre el. Nu am a§a ceva pe dinauntru. Nu pot-{i raspund la aceste sentimente. §tacheta e3a sus. Nici macar nu mai cred in lucruri carmanenja sau fidelitate. II privi drept in ochi §iuse: Nu mai cred in promisiuni. Prea multe lu-iri pot sa nu mearga bine, indiferent de ceea ceidem noi ca se va intimpla. §tiu ca Ben m-a

-( Kimberli Wagner )—n



iubit §i, daca a putut... a putut sa ma paraseasca,oricine ar fi putut. Dar asta nu inseamna ca tre-buie sa ma remontez. §i nu vreau.

- Sojui tau nu te-a parasit... a murit!- Ptna la urma e acela§i lucru. Ochii ei erau atit

de tri§ti, incit ii sfi§iau inima. §i nu vreau sa se mai

intimple lucrul acesta. Intr-o zi te vei trezi §i Iji veidori sa recapeji viaja dinainte §i femeile de atunci.§i vei vedea ca eu nu ma incadrez intr-o astfel deviaja. Dar n-o sa fie o problema sa gase§ti pealtcineva, lan. Femeile se bat pentru tine.

Trecura citeva secunde §i el vorbi cu o voce

voit scazuta:- Mi-ai adresat o insulta pe care n-a§ supor-ta-o de la nimeni. Se intoarse cu o rotire inceata§i ii arunca o privire incruntata. Imi pui sub semnde intrebare etica, loialitatea. Nu, nici nu pui unsemn de intrebare. Afirmi, fara umbra de indoiala!§i crezi ca am sa accept u§or toate astea?

Zguduita de intensitatea miniei lui, Tess spusecu voce aproape §optita:

- Asta e problema, lan. Nu-J i cer nimic.- Da, Tess, zise el pe un ton monoton, trist. Ai

dreptate. Aici e dificultatea. Nu vrei sa accepji...§i nu vrei sa dai... nimic mai mult decit placerea

corpului tau alb §i dulce. Nu-J i pasa ca magindesc ce devine ceea ce am imparjit noi.

- lan! Rava§ita, il privi in ochi. Se intinse sa-i

V -----------------------------------------------:--------------1 1 4 7 )------------------------------------------------------------- J

s—I Stapinul insulei i—s



Kimberli Wagner

mingiie obrazul, apoi i§i trecu degetele prin pSrullui ro§cat-castaniu. El parea ca se transformase tnpiatra. Tess nu se gtndise ca ar fi putut sa aibi unasemenea impact asupra lui. Nu a§ vrea sa te facsa suferi.

- Atunci de ce o faci? o intrerupse el brutal,

privind dincolo de umarul ei. Tess era uluita. Nu se a§teptase la o astfel de

declarajie din partea lui lan. De ctnd se tntorsesede la ultimele operajii, parea invincibil.

- Cum? intreba ea, intorcindu-§i privirea §o-cata spre el.

- Afurisita ta de indiferenja! Ce credeai?- Crezi ca sint indiferenta? Nu ii venea sa

creada ceea ce spusese el. Daca stai la mai pujinde o jumatate de metru de mine, incep sa tremur!Niciodata in viaja mea un barbat nu a avut unasemenea efect asupra mea!

- §i J ii in tine fiecare ernojie adevarata, ijistringi sentimentele, a§a cum o femeie batrina Jinede ultima coajS de piine!

Ridicase vocea, iar tenul capatase o ro§ea$ainchisa. Putea sa vada chiar cum maxilarele i se

incle§tasera, a§a cum se lupta sa se contro-leze.Niciodata nu il vazuse atit de furios. Era ce

va inspaimintator. Totu§i, statea dreapta §i il in-frunta.



Stapinul insulei

- Concret, ce anume dore§ti de la mine, lan?Poji sa-mi spui?

- Vreau mai mult decit o afurisita de amanta,asta in mod sigur! tuna el. A§ vrea sa Jii la minemai presus de frica ta, oricare ar fi motivul pentrucare te fere§ti de mine! 0 apuca de umeri, nedin-du-§i seama ca strinsoarea degetelor lui o durea.

De ce faci asta, Tess? §tiu ca {ii la mine. Se vedein ochii tai cind intru pe u§a. Se simte in suneteledulci, atunci cind strigi. De ce ascunzi asta, lanaiba? Ea se lupta, prinsa intre brajele lui. De cefugi §i apoi ma incolJe§ti atit de tare, incit sintsigur ca am sa te parasesc?

O scutura tare, o singura data, de parea ar fiputut scutura emojia dinauntrul ei. In cele dinurma incepu sa se agite in brajele lui.

Prinsa, urind cuvintele lui, Tess i§i lasa pe spate capul §i cunoscu brusc o furie pe care n-o maisimjise inainte. Vederea i se intuneca §i brajele ii

zvicnirS in sus pentru a-i indeparta brajele.- Nu, sa te ia naiba! N-o s-o ai niciodata! Voiasa-l loveasca, dar se intinse dupa vaza cu tran-dafiri, pe care el i-o daduse, aruncind-o de pe-rete, cu o injuratura de furie neajutorata. Orice amavut, a fost al lui! striga ea, cuvintele izbucnind penegindite. N-am s-o mai fac §i nu poji face nimic ca sa ma obligi, incheie ea in mod copi-laresc.



Kimberli Wagner )-- \

- Pe tot iadul cel stngeros, femeie! N-auzi bine? ‘zbiera §i lan. Nu vreau sa te parasesc. Vreau sama casatoresc cu tine!

Tess nu putu decrt sa ramina a§a, tn picioare,§i sa scuture din cap, fara speranja, cu ochii us-cafi, cu inima golita, cu privirea departe de chipullui frumos §i de ochii lui stralucitori. Intr-un sfir§it,lan i§i lua pantalonii, iar Tess i§i dadu seama cafusese gol-goluj tot timpul disputei presarate custrigate, destul de tari ca sa cheme tot clanul.

Inainta spre fereastra cu brajele grele, tncru-ci§ate. Asculta fo§netele produse de smuciturilelui tn timp ce se tmbraca §i t§i tragea cizmele.

Prinse sunetul fiecarui pas pe care il indeparta decamera ei, tn jos pe scari, apoi trtntitul rasunatoral u§ii din faja.

§i pe urma nu mai era nici un sunet, in afarade bataile inimii ei cuprinsa de panica.

lan traversa pe jos muntele Halabhal Bheag. Impreuna cu Halabhal Mor, cei doi munji gemeni,ce aveau culmi plate, erau cunoscujti ca fiind

Mesele familiei MacLeod. Acesta era locul luiprivat.

Cu o expresie fioroasa pe chip, ca orice laird

v.< is° >

j



( Stapinul insulei

rSzboinic de demult, urea cu Duke, pledul scofianfluturind in jurul lui, batut de vintul puternic. Barbiaii era ridicata, sfidator, iar dinjii i se incle§tau cufiecare pas.

Tess ii aluneca printre degete §i nu §tia nici ocale, ca sa o opreasca. Da, acum picta §i ridea §icuno§tea placerile pe care corpul lui putea sa i le

ofere. Dar, mai era zidul acela din spatele ochilor ei,care nu se darima niciodata, chiar §i atunci cindfi striga numele in intunericul nopfii. §i-apoi co-pila ul. O sa-§i stapineasca dragostea §i fafa defiul lor?

Se a§eza pe piscul inalt, cu o mina odihnin-

du-se in blana moale a lui Duke, in timp ce priveatinta, mohorit, deasupra J inutului. De aici avea opriveli§te grozava a ora§ului Glendale §i pujin dindrumul §erpuit din Dunvegan. Albeaja oilor inhaine de iarna contrasta pe fondul verde al ierbii§i, pe alocuri, pietre albe, domolindu-i simjamin-

tele, pentru ca vederea propriului castel ii amihteade lucrurile pe care le 'realizasera oamenii lui,impotriva tuturor stihiilor, de-a lungul secolelor.Daca dorea sa aiba lini§te, de obicei aici o gasea.

Deodata auzi ni§te sunete u§oare, de intreru-pere din vocea unei femei §i, fara sa se intoarca,§tiu ca numai Kyra putea fi. Stind in picioare in

spatele lui, ii cuprinse umerii largi cu brajele §i i§irezema obrazul de tenul lui aspru.

151 >



- §i ce faci pe aici, tn vtntul asta, brathair mo1?Reu§i sa objina o frintura' de zimbet cind el ii

prinse in palme miinile ei.- Mda, numai un frate s-ar ridica pina la caile

tale de interferenja. Deci m-ai urmarit doar ca sanu prind o raceala?

Ea ofta §i se muta sa se a§eze linga el pe

piatra mare.- Ti-am auzit chemarea inimii de dupa mla§tini.Zimbetul amar se schimonosi ciudat.- Dar nu pe tine te chemam, pasare mica.Mina ei mica o acoperea pe a lui, §i vocea ii

era linistita cind ii spuse:- §tiu.

Cu capul sprijinit de umarul fratelui ei, cu cas-cada de par ro§cat-castaniu amestecindu-se eu alui, Kyra incepu sa cinte incetifor. Era un cintecpe care mama lor li-l cintase adesea cind eraumici.

Printr-o tresarire obsedanta a memoriei, po-

vestirea vorbea de lan, al patrulea §ef al clanuluiMacLeod, care a dat peste o prinfesa frumoasa inpadure. Cutezatorul §i mindrul §ef §i incintatoareadomnija au cazut imediat in mrejele unei mari iu-biri. S-au casatorit §i au fost foarte fericiji pina ce,intr-o noapte ince{o§ata, dupa douazeci de ani,

1. Fratele meu (scoj).

✓—( Kimberli Wagner )—^



Stapinul insulei

zinele au chemat-o inapoi pe prinjesa. Era o che-mare pe care nu se putea sa o refuze. §i, de§iacest lucru le-a frtnt inimile amindurora, iubita luilan l-a parasit In locul numit de atunci ca Podul Zinelor.

lan cel de acum i§i amintea cum, pe cit de

mult dulcea de Aileen iubea povestea aceasta dedragoste, nu fusese niciodata in stare sa suportesfir§itul. A§a ca nascocise alta strofa, tn careMacLeod o fermeca pe nevasta lui, zina.

In versiunea ei, tn fiecare noapte de singu-ratate, dupa ce nevasta lui, ztna, ii fusese luata,

lan se intorcea la acel pod §i cinta la harpa cuo tristeje atit de obsedanta, incit zinele i-au adus-oinapoi, intr-un sfir§it, §tiind ca ei devenisera preamult o singura fiin|a, pentru a fi desparjifi. §iatunci, cind ea aparu in faja lui lan, din cea{a, cuochii umezi de lacrimi omene§ti, jura ca nicio

data, nimic nu ii va mai desparji. „Zinele au decisasta“, anunja ea, ztmbindu-i iubitului. §i a§a a §ifost.

Aici, pe Halabhal Bheag, lan i se alatura luiKyra in versul final. Vocile Ii se imbinau §i um-pleau aerul racoros. Lini§tea se lasa §i o pace

solemna, de parea ca §i vintul s-a oprit ca saasculte.

- Mai bine ne-am intoarce acum, inainte ca sase ridice ceaja, spuse Kyra intr-un tirziu. Mi-e

.—----- > /



r—(j Kimberli Wagner

teama ca §i a§a trebuie sa grabim pasul.- Oh, da, raspunse lan §i il mai scarpina o

data pe Duke in spatele urechilor. De§i, singurultalent folositor al acestui animal pare sa fie ga~sirea drumului inapoi spre castrona§ul de acasa.Haide, Duke.

Kyra cuno§tea bine instinctele protectoare ale

fratelui ei. Probabil ca ii dadea animaiului din ma-sa lui in fiecare seara.- lan, spuse ea cu un zimbet misterios, ai grija

sa-J i aminte§ti de motto-ul clanului MacLeod.- Mda, vrajitoareo! La asta ma gindeam ina

inte sa ma gase ti aici. 0 lua de bra| §i o strinseaproape de el. I§i cobori privirea spre chipul ei

dulce, familiar §i inspira adinc. Vocile lor rasunaraimpreuna, in valea ingusta. Apoi risera, pentruca fusese o §mecherie copilareasca. Dar, aceastabatalie poate sa necesite folosirea steagului zi-nelor inainte ca totul sa se fi sfir§it.

Tess intimpina Craciunul cu caldura noilorprieteni §i cu o muljime de cadouri confecjionatede mina lor. Ranald ii adusese un copacel §i ease straduise sa-l impodobeasca cu meri§or §i flo-

ricele de porumb §i acadele §i luminije straluci-

V { 154



i Stapinul insulei

toare, pe care le adorase cind era copil.Dar lan nu era.El §i cu Tess planuisera sa petreaca Ajunul

Craciunului in faja focului, iar ziua urmatoare lacastel. In loc de asta, Tess tremura singura, infajta focului, masindu-§i u§or burta in timp ce fre-

dona colindele de la radio. Se parea ca Dukeadoptase fie caminul ei, fie pe ea de sarbatori.

La ora zece, Duke fugi la u§a §i adulmeca,dind din coada, facindu-i inima sa o ia la goana.Merse incet spre u§a, a§teptind, ascultind. Intr-unttrziu, cind nu mai putu suporta, o deschise smu-

cit. Dar nu era nimeni.Dezamagita, incerca sa inchida u§a. Apoi o

vazu. Mica, patrata, cutia de pe trepte era Tnvelitain hirtie ro§ie lucioasa §i cu vise impodobita pedeasupra.

- lan!

Ofta §i privi in intuneric, dar nu se vedea nimeni; vazu doar ceaja invaluitoare.

In casa, se cufunda in balansoar, cuibarindcadoul §i incercind sa indeparteze lacrimile. Intr-untirziu, gasi curajul sa il deschida. Era un pandan-tiv mic, de aur, incrustat cu diamante delicate, in

forma unui ciulin, un simbol timpuriu al Scojiei.I§i trecu degetele de nenumarate ori peste for

ma delicata, privind J inta focul. Apoi urea scarile,o puse in cutia,de bijuterii §i inchise capacul.

^ 155



. ,

In ziua de Craciun, J anet §i Elsbeth, o tiriradupa ele la centru, pentru o sarbatoare cu co-linde. Vorbise deja cu fratele ei din New York pentru Craciunul din anul acesta, tatal ei era in Elvejia§i, ca de obicei, de negasit.

s—( Kimberli Wagner __ I—x

Viafa continua in acelea§i tipare incurajatoare.Picta §i preda la clase. Era incintata sa vada cumnumarul elevilor cre§tea §i cum se umpleau cuni§te persoane destui de talentate. Copila§ul ei iisolicita corpul, dar ii inviora spiritul. A§a cum §i

elevii ei se obi§nuisera cu alergarile ei din hoi, dincauza „raului de dimineaja". Le lasa pe J anet §iElsbeth sa preia exporturile cu artizanatul, iar cla-sa de croitorie facu o garderoba speciala pentruea.

Se tinea totu§i departe de via{a sociala, iar dincind in cind invita pe cijiva la un ceai sau la ocina. Pina acum, presa o lasase in pace.

Existasera ni§te birfe cum ca lan ar fi locuit laEdinburgh §i, de§i ii era tare dor de el, i§i spuseca a§a era bine. Cu toate ca nu ii raspunsese lacadoul lui de Craqiun, la citeva zile tot soseau maimulte pachete. Mai intii sosi o carte de poezii de

Robert Burns. Apoi o cutie cu ciocolata. Cel de-alv { 156 y J



Stapfnul insulei

treilea fu predat personal de Ranald. Statea tnfaja scarilor de la intrare, imbracat in kilt-ul lui.Cind ea deschisese u§a, el se inclina §i ii inmina,a§a cum era invelit frumos in materialul ecosezMacLeod, spunind:

- Pentru mama urma§ului.

Fiecare cadou sfarima cite pujin din inveli§ulprotector, pina ce ajunse sa creada ca o sa in-nebuneasca daca lan nu venea acasa mai repede.

Primea regulat telefoane de la dulcea Aileen,dar reu§ea sa se scuze intotdeauna, refuzind in-

vitajiile la ceai sau cina. Tess §tia ca doamnaMacLeod ar face orice i-ar sta in puteri pentru a oinfluenja §i, punind la socoteala §i hormonii ei,care o J ineau intr-un tumult emotional, Tess simtica trebuia sa evite aceasta expunere cu oriceprej.

Era o vreme blinda in februarie, mult mai caldadecit in sud, din cauza situarii insulei cu mareele

calde, sau a§a ceva. Aveau totu§i porjia lor defurtuni §i ceata §i Ranald o conducea la centru infiecare zi, cu toate protestele ei.

Se simjea mai bine ca niciodata, cu sarcina ei

A 157 )-



de cinci (uni §i jumatate. Raul de dimineaja tre-cuse §i putea sa se mi§te prin jur destul de u§or.Pentru exercijii, alesese stilul yoga al lui BettyDoon §i cuno§tea o stare de euforie pe care nu§i-o mai amintea de la sarcina trecuta. Ridea desine cind i§i dadea seama ca era pasionata ex-cesiv de mult dupa balansoarul din salona§ §i

dupa benzile pe care fratele ei i le trimitea dinNew York pentru casetofon.

Abia se ridicase din acel loc, pentru a-§i face ocea§ca cu ceai, cind auzi batindu-se puternic inu§a. Incruntindu-se, se intreba daca o fi fost cevade rau. Ceea ce vazu, cind deschise u§a, ii ade-veri presimjirile.

Lui Tess i se puse un nod in git.- Michael! Tatal ei, cu par argintiu, domina cadrul u§ii, cu

impermeabilui picurind, cu o privire aspra uitin-du-se la ea, semn al unei diplomajii bru§te a ori-carui scojian, de§i vechea lui origine era irlandeza

din Boston.- Pentru numele lui Dumnezeu, ce faci aici?intrebS ea cu miinile in §olduri. Abia am aflat ve§ti

/ ca te cajeri pe vreun munte elvejian!- Ei bine, sint tatal tau, Tess! rabufni gigantul.

Crezi ca a§ uita de singura mea fetp... de§i i-acerut fratelui ei sa jure ca va pastra secretul,

atunci cind a disparut? §i, apropo, mi-a spus nu-

,—f Kimberli Wagnerh-x



mai cind l-am amenin|at ca voi angaja o agenjiede detectivi. Scoase un sunet de enervare §i scutura din cap: Cit timp te asteptai sa stai ascunsade iubitoarea ta familie?

Dragul, certare|ui de Michael, se gindi ea cinddadu drumul unui ris §i unui oftat. Trebuia sa se fi

a§teptat la asta. Omul acesta era un detectiv in-nascut.

- Nu fara un motiv valabil, tata, incerca ea sa-ldomoleasca, pe cind ii ducea haina imbibata deapa linga foe.

II a§eza intr-un scaun mare, confortabil, linga

foe, surprinzindu-i privirea ajintita asupra taliei ei.Cu un alt oftat se deplasa sa-i aduca un brandy.

- Dupa cum se vede, avem de discutat. Madue sa fac un ceai.

Avea nevoie de un minut ca sa se reculeaga.Ritualul o calma §i zimbi gindindu-se cif era de

iubita, incit tatal ei i-ar fi cautat urmele pe jos printoata Europa. Bineinjeles, de cind era aici i§i vor-bisera, dar ea facuse in a§a fel incit totul sa paraca o calatorie intr-o vacanja prelungita. Ca §i lan,nu fusese foarte deschisa fa|a de amestecul familiei, atunci cind ea avusese greutaji. Cind era

mica, ea §i Michael nu fusesera atit de apropiaji.Dar, insistenja lui ii aratase dragostea nestinsapentru ea. §i, sigur ca ar J ine §i la nepotul lui.

Zimbi la gindul reacjiei lui explozive. Duse tava

Stapinu! insulei

^ 159 y



Kimberli Wagner

cu ceai in salona§, in timp ce-§i cauta cuvintelepotrivite. Felul ei era sa abordeze calea directa.A§a fusese intotdeauna §i nu avea sa se schimbeacum. A§a ca, inspira adinc §i zise:

- Cred ca, de data asta, am intrat bine de totin bucluc, tata. Ma refer... la un bucluc in genul

filmelor din anii ’60 cu Connie Stevens.- Exact asta mi-au spus domnii ace§tia, Tess,

raspunse Michael indirjit. Bineinjeles, el pare saaiba impresia ca tu ai Jncredere in tatal tau.

Tess ar fi scapat tava din miini, daca lan nui-ar fi luat-o, pentru a o a§eza in siguranfa, pe

masuja de cafea.- Cum ai...? Miinile ii cazura fara vlaga in lateral, uitindu-se la verdele ardent al ochilor lui.Nu! Aproape schija un zimbet inainte de a-§iaranja expresia. Lasa-ma sa ghicesc. De dataasta a fost Kyra sau Angus? lan parea intr-adevarvinovat. Deschise gura, dar Tess se rasuci spreMichael inainte ca el sa inceapa o explicate. Separe, tata, ca au aici pe insula un fel de refea, of.E chiar foarte interesant, daca prive§ti dintr-unpunct de vedere §tiin{ific situajia. I§i dadu parul lao parte, invirtindu-l dupa urechea dreapta.

Era un gest de stinghereala, pe care Michael

i-l cuno§tea. Ii ardeau §i obrajii. Barbatul acestainsemna ceva pentru Tess a lui, pentru ca nu maifusese atit de afectata, in mod vizibil, de cind cu

160 > J



Stapinul insulei I—\ _________________ *______ _ _____________________ mgr

Ben. In gind, Michael i§i freca miinile. In curind seva vedea f i pamintul la orizont §i mai era §i viitorulnepotului lui, de care trebuia sa se ingrijeascaacum.

- O retea, zici. Ei... Michael se ridica, ca sa maitoarne un brandy §i i-1 inmina lui lan, caruia i seurease singele in obraji. Asta poate fi un lucru

binevenit. Nu cred ca m-ar deranja ni§te raspun-suri. Cred ca mi-aji servit numai jumataji de ade-var de citva timp.

lan lua brandy-ul §i lua loc pe scaunul pe careMichael i-l aratase, de partea cealalta a §emi-neului.

- Orice doriji sa §tiji, domnule. Se rezema pespate, apoi se deplasa in fa|a, {inind paharul cuamindoua miinile, degetele mi§cindu-i-se circular.

- Tata, protesta Tess, buzele-i pline stringin-du-se. Cred ca e mai bine sa vorbim in particularinainte ca aceasta discu|ie sa avanseze.

Michael incepu ameninjator:

- Dupa ce spune domnul MacLeod...- Hm... e... Laird-ul MacLeod, tata, il intrerupse

Tess nervoasa, inainte sa arunce o privire la lan.Ciudat, cu cit era ea mai agitata, cu atit el

parea mai calm.Michael ridica o sprinceana §i dadu din cap a

acceptare. Apoi rabufni:- Dupa cum spune... laird-ul de fata, el este

i 161 > J



tatal viitorului meu nepot... despre care n-am pri-mit ptna acum nici o vorbulija... nici prin scrisoare,nici prin telefon, nici altfel.

Michael se ambala singur intr-o furie domolita§i, ca de obicei, controlul lui, care se lupta cuacest temperament, era vizibil. Tess recunoscu

un tic linga ochiul sting.- Tata, acum... Apuca marginea sofalei in timp

ce incerca sa se gindeasca la ceva ce ar putea sail calmeze pe tatal ei.

- Domnule Ryan, incepu laird-ul, cautindu-§isimjul autoritajii, care ar fi putut fi, cel mai proba-

bil, singura arma impotriva acestui stra§nic gentleman. In aceste momente, Tess nu ar trebui safie intr-o dispozijie proasta.

Femeia despre care era vorba, il privi ingro-zita, inainte sa se apiece in faja §i sa-§i punafruntea in mina. Sa ia o pozijie de for|a, chiar in

faja tatalui ei? Michael ar fi avut un atac de apo-plexiel

Intr-o sincronizare perfecta, se auzi o alta cio-canitura in u§a.

- O, Doamne! gemu Tess spre podea, mur-munnd: Cine a mai ramas, regina-mama?

Dupa cum s-a vazut, nu era prea departe deadevar. lan se duse la u§a, purtindu-se de parealocul i-ar fi aparjinut. La naiba! Acolo, o-vazu pedoamna Aileen §i pe Kyra dupa ea.

—I Kimberli Wagner ^

vV 162 ;■



Stapinul insulei

Tess ?§i roti ochii §i anunja, fara. a viza pe cineva anume:

- Cu siguranja, o sa avem nevoie de mai multceai §i alerga spre bucatarie, arunctndu-§i parul

Tntunecat pe spate §i cu o mi§care a §oldurilorincon§tient de feminina.

Tess trase o injuratura cind i§i arse palma lasoba §i §i-o vazu luata de o alta mica §i alba.Rididndu-§i privirea, in panica, o vazu pe Kyra.

- lnceti§or, Tess. Frumusejea cu par ro§cat-ca-staniu ii presa mina u§urel. Kyra ofta scurt. Dul-cea de Aileen nu vrea sa-$i faca nici un rau.

- De ce fi spuneji a§a, tu §i lan? intreba Tesscurioasa, cu ochii ei alba§trii, privind miinile lorimpreunate. Dar se gindea ca daca i-ar putea doardistrage aten{ia lui Kyra, putea sa mai supravie-

J uiasca crteva minute, prefadndu-se ca aceastanoapte nu exista.

Kyra zimbi amintirii §i t§i puse mina pe arsura. Tess descoperi ca atingerea ei era fierbinte, dar,in mod ciudat, nu o durea. Din contra, parea ca tialina arsura.

- A§a o chema tatal meu, atunci cind nu J ipauunul la altul. Aveau ni§te batalii regale. §i apoi ostriga „dearling“, fie ca era minios, fie ca era in

extaz. Chicoti u§or. Trebuie sa fi fost eficienta,pentru ca ei erau fericiji. Foarte fericiji.

Tess era distrasa brusc.

' 163 >



Kimberli Wagner

- Kyra, arsura mea...Sora lui lan i§i cobori privirea §i zimbi:- Da, sint momente in care merge in felul

acesta. A§ fi vrut sa fi fost a?a §i pentru lan. Paruminioasa un moment. Nu pot sa-l ajut in nici unfel. Se intoarse ca sa inchida cuptorul, Tess uitin-

du-se pironita la ea. Dar atunci, ma intreb dacavoi doi v-ajti fi intilnit, daca aji fi imparjit totul, a§acum s-a intimplat?

Toata durerea din degetele lui Tess disparu,ca §i ro§eafa. Biigui un muljumesc §i Kyra zimbi.

- El te iube§te, Tess, indiferent daca iji pasa

sau nu.Inainte de a vorbi, Tess tacu un moment.- Ceea ce vrea lan, implica un prej prea ri-

dicat.- Bine, raspunse Kyra, asta sigur e o decizie

pe care o s-o iei tu. Cred ca sint citeva lucruri

care merita pre$ul. Dar lan imi tot spune ca maamestec prea mult.

Pina ce Kyra §i Tess se intoarsera in salona§,' era evident ca se facusera prezentarile. Aileen

sorbea din brandy, iar Michael o privea de pareaar fi fost o comoara de mare prej.



StapTnul insulei K

lan citea un ziar. Alte hirtii erau impra§tiate pemasufa de cafea. Cind ea §i Kyra intrara, i§i ridicaprivirea. Strinse ziarele spre el, de parea ar fifacut pur §i simplu loc pentru tava cu ceai, dar Tess vazuse deja fotografii cu ea §i lan.

Din nefericire, Aileen avusese dreptate cu pre-

zicerile ei. Cineva strecurase povestea, ziarelor. Tess simji o mu§catura fugitiva de durere la

gindul ca printre oamenii la care ajunsese sa J jnain acest sat, era unul care voia sa-i faca rau. Im-parjtisera impreuna atit de multe!

Tess se a§eza pe singurul scaun care rama-

sese, balansoarul, §i impietri.- Acum, ai putea sa-mi dai voie sa le vad, ii

spuse lui lan. Trebuie sa §tiu impotriva cui sa lupt.In tacere, i le dadu. Cu fiece detaliu, erau in-

spaimintatoare, a§a cum Aileen ii avertizase cavor fi. Libertatea presei. In Marea Britanie se

parea ca ziarele erau mai scandaloase decit §ti-rile. La naiba cu el!Un articol era in mod special virulent, etalind

trecutul ei, de parea ar fi pus mina pe unul dintrearistocrajii proprii, prin mijloace afurisite, din cauza golului tragic din viaja ei. Se referea la faptul

ca ea era o pictorp care traise in stil „boem“ pinace se casatorise. Apoi ziarele intrau in detalii sen-zajionale despre accident §i declarau ca, de§i Tess Hartley era foarte bine primita ca artist, atit

v ■4 165 y J



( Kimberli Wagner

in Europa, cit §i in Statele Unite, nu mai etalase

nici o pictura de cind cu tragedia. Relatau ca ve-nise in Skye pentru a tnfiinja un centru al comu-nitafii la Dunvegan. Articolul lasa sa se tnjeleagaca alesese centrul ca fiind calea cea mai rapidade a ajunge la banii §i la inima laird-ului. Era fo-losita, drept sursa principals de verificare, fosta

lui logodnica, Fiona Blair.!§i inalja privirea spre Ian, Tndepartindu-§i, cli-

pind, lacrimile §i il vazu ca o urmare§te.- Cum pot sa spuna astfel de lucruri §i sa §tie

atitea detalii? Ne-au facut viejile atft de urrte! Cumsa raspund la asta?

El ii susjinu privirea §i spuse hotarit:- Nu e nevoie sa spui nimic, draga.- Nu, Ian. Tess va dori adevarul. Aileen o privi

drept in ochi. Ian nu vrea sa te fngrijoreze, iubito.Dar adevarul este ca vor tabari asupra noastra...mline sau poimTins. Mama lui Ian o preveni: 0 sacaute reacjia ta, ca sa objina mai multa publi-citate.

- O sa stea la casa de zestre cu mine, pina selini§tesc lucrurile, declara Ian, dintr-o data renas-cut ca stapin al casei.

- Cu siguranja ca nu, spuse Tess infierbintata.- Pot sa-mi protejez fiica de cijiva reporteri, t§i

ridica vocea Michael.- Nu cred ca Tji dai seama, Michael, vorbi

V ■ 166 1



,—i Stapinul insulei !—s

Aileen moale, distins, dar cu o voce hotarrta. Nuva fi unul sau doi, ci hoarde. O sa fotografiezeorice mi§care din casa §i de la orice fereastra,chiar de la ferestrele dormitorului. Privi ochii aceiade un albastru-intens, atit de asemanatori cu aifiicei lui. Nu pot avea acces la ea. Apoi rise intr-un

fel care-i lumina chipul §i ii incalzi inima. Nepotulnostru e in joc.- Ai vreo sugestie, Aileen? intreba Michael.Doamna i§i inclina capul maiestuos.- Castelul Dunvegan. In ultimele §apte secole,

familia MacLeod a rezistat la ameninjari mult maipericuloase decit oamenii de presa. Nu trebuiedecit sa inchidem porjile. Sau daca asta nu J ine,Andrew a exersat indeajuns ca sa respinga mu-safirii nepoftiji.

Tess era sceptica.- Crezi ca am de gind sa ma intemnijez in

castelul tau? Am sa gasesc pur §i simplu altceva.- §i ei o sa te gaseasca pe tine, spuse cu

hotarire Aileen. Va fi nevoie de timp. Dar daca staila castel, e cea mai buna cale pentru a descurajaaceasta publicitate cu toate problemele ei. N-artrebui sa dureze mai mult de citeva saptamini.

Tess se ridica in picioare.- Aileen, ma faci sa cred ca incerci sa ma

forjezi sa ma casatoresc cu lan §i pentru astafolose§ti publicitateal

167 y J



, Kimberli Wagner

- Tess! Vocea lui Aileen era domoala, privireadirecta. N-o sa-ji ceara nimic din ceea ce tu nuvrei sa faci. Se apropie sa-§i puna mina pe uma-rul lui Tess. Acum insa, gindurile noastre se in-dreapta spre sanatatea ta §i a odorului. Injelegi?Lacrimi izvorira in ochii ei §i Tess i§i pleca in fajacapul in semn de aprobare. Michael e§ti invitat,

spuse Aileen inca o data cu pronunjia ei irlan-deza. Avem multe camere §i poji sta cit dore§ti.Cred ca ii vei fi de ajutor lui Tess, daca te areacolo prin preajma.

Michael aproba din cap solemn §i i§i privi fiica.Observa inca o data schimbarile trupului ei, inima

batindu-i la gindul ca fiica lui va avea un copil.Odata, inainte, mai simfise a§a ceva, dar apoi ve-nise tragedia de asemenea proporjii, incit rama-sese doar cu furia. Nu-i pasa daca acest copil eranelegitim, sau mo§tenitorul tronului unui sultan,voia doar pace §i fericire pentru fiica lui §i pentrunepojel. Poate ca aceste sentimente erau rodulvirstei. Dar ideea de a J ine in braje copilul copilului lui il facea sa simta o bucurie, pe care cugreu incepea sa o injeleaga. Probabil era fireaumana, presupuse el.

lan nu i§i lua privirea de la Tess. Intr-un tirziu,spuse:

- A§ dori sa fiu un moment singur cu Tess.- O, Doamne! murmura Tess.

O '68>



Stapinul insulei

Michael se indrepta spre lan §i spuse tnce-ti§or:- Ai grija de copil §i vezi cit de suparata a fost!lan se retrase ca sa-l priveasca pe Michael in

ochi §i spuse:- Michael, ei au toata iubirea mea §i tntot-

deauna am sa am grija de ei.Michael se intoarse spre Aillen.- Pot sa va invit la cina, doamna Aileen? Ochii

lui alba§tri fulgerara incaperea.- O, nu! O petrecere mare ma a§teapta la

castel, domnule Ryan. Kyra §i cu mine am apre-

cia foarte mult compania dumneavoastra.Michael zimbi, simjind cum revine la viaja.- Va rog sa-mi arataji drumul, doamnelor!

V .



Kimberli Wagner

lan statu a§a, in picioare, bind in fa|a ei, intre-bindu-se cum de devenise mai senzuala in timpulsarcinii. De§i incerca sa-§i controleze reacjiile,

simjea binecunoscuta incordare a barbajiei lui,provocata doar de vederea ei. Gura lui Tess eraro§ie, obrajii ii erau rotunzi, facind-o sa arate cao feti§cana de la {ara, cu fa{a rumena. Purta otunica de catifea neagra, intinsa, subjire, §i jam-biere, accentuind albeaja pielii ei §i matasea neagra a parului. Bogajia sinilor ii atragea privirea, caintotdeauna, iar burtica rotunjita il facu sa-§i ima-gineze toate caile prin care puteau face dragoste

I 170 i J



Stapinul insulei

In deplina siguranja.Ah, ce dor Ii fusese de ea! Tess se simjea grasa §i stinjenita §i §tia ca el

va observa. Obrajn ii luasera foe, atunci cind privirea lui o cerceta. In sfir§it, izbucni:

- Trebuie sa ma intorc in Statele Unite, lan. §tiica o voi face. Nu e posibil sa fiu incuiata ca oprinjesa medievala, pina ce voi na§te §i daca staucu familia ta, ei toji vor fi J inte pentru presa.

Inima lui o lua la goana §i vederea i se aburiun moment. La asta nu se a§teptase. Incetifor,pornit, se apropie de ea, arcuindu-se deasupraei, cit de aproajDe putu, fara a atinge burtica ro-tunjita. I§i cobori privirea in ochii ei alba§tri camarea.

- Mi-ai promis solemn.Nu putea sa-i rabde expresia de pe chip, pen

tru ca acum il cuno§tea destul de bine pentru a .vedea dincolo de caracterul rece, implacabil. Va

zu durerea.- Eu...§tiu asta, lan, dar nu putem sa ne pre-

facem cava merge...- Mi-ai dat cuvintul.- lan, incepu ea, apoi simji pornindu-se la-

crimile acelea nedorite. Eu...

Dar palma lui mare, calda, cuprinse deodatastomacul ei, mi§cindu-se mingiietor.

- N-am sa-ji dau voie sa pleci, lass. Mi-ai pro-

( 171 J



Kimberli Wagner

mis. Scoase cu greutate aceste cuvinte §i vazuo lacrima curgind, traversind obrazui ei catifelat.

J inu mina acoio unde o avea. Voi da un edict peinsula ca nimeni sa nu te ajute sa pled. Am saanulez toate feriboturile catre continent. Am saapelez §i la ajutorul lui J anet §i al lui Elsbeth. Siam s-o pun pe Kyra pe urmele tale, ca sa §tiu tot

timpul pe unde-mi e§ti.Ei, acum ea §tia ca o necajea. Dar, deodata,

paru uimit.A, i§i dadu ea seama cu o dulce havala, sim-

J ise copilul lovind. Cit i§i dorise inainte sa impartacu el aceste dulci minunil §i, cumva, el nu pareasa respinga sarcina ei. Din contra, trebuia saarunce doar o privire in jos pentru a vedea forjasexului lui excitat. O facea sa respire grabita. Darasta n-avea nimic de-a face cu situajia de faja. Nuputea sa aiba.

- Bine, o sa incercam, ceda ea intr-un sfir§it,

apoi termina cu: Am sa incerc, dar fara garanjii.Atita timp cit vei §ti ca acest copila§ e pe primulplan.

- Da, cu siguran|a, spuse el incet, apoi zimbi.Vino, am sa te ajut sa impachetezi.

Gzt)



v—I StapTnul insulei

Viaja la castel era mult mai placuta dedt anti-cipase. Aileen ?i oferise o serie de camere §i chiarcomandase oamenilor ei sa schimbe una din elein studioul lui Tess. Se trezise in acea prima di-mineaja ca sa-§i vada §evaletul deja instalat §ipicturile ei acoperite, in cartoane proptite de pe-rete.

Pe cind Tess cerceta locul, Aileen batu la u§a.Intra J inind o tava cu cafea.

- Dulce Aileen! incepu Tess uimita. O, imipare... rau... Ii scapase numele de alint!

- Ou, rosti Aileen cu pronunjia ei irlandeza, eun nume de familie §i inca unul pe care imi place

sa-l aud. Lackie mi l-a dat. §i copiii lui i§i aducaminte de el, atunci cind il folosesc. Zimbi mis-terioasa, parind cumva ca o cocheta de optspre-zece ani. §i, mda... e magulitor. Apoi i§i ridicahotarita barbia §i anunja cu o voce scazuta, do-moala: Orice s-ar intimpla intre tine §\ lan, draga

mea, tu §i copila§ul veji face parte intotdeaunadin familie. Nu trebuie sa ui{i asta niciodata, Tess.Expresia gurii aluneca spre un zimbet. Am sa tebat la cap §i am sa ma Jin dupa tine ca un ciinede paza la oi, daca ai sa o faci. Copiii imi sint maimult decit dragi. §i, cu siguranfa, nepotul meu va§ti intotdeauna ca e iubit!

Tess se gindi ca nu mai auzise atita pronunjieirlandeza niciodata din partea doamnei. Un sus-



Klmberli Wagner

pin scurt, grabit, fi scapa inainte ca Tess sa-lpoata opri. Nu. Nu era timp de sentimente. Copilul era prima §i singura grija. Copilul era totceea ce o lega de familia MacLeod, in orice caz.

- Ai vorbit cu Angus, spuse Tess normal, cindo putu face. Totu§i, ar putea fi o fata.

Dar Aileen ridica o sprinceana, a§a cum fa-

cuse §i lan, §i spuse:- Ei, §tii tu, Tess, Angus a prezis sexul, chiar §i

trasaturile propriilor mei copii, a§a ca am un motivsa fiu influenjata de intuijia lui. Dar acum J i-amadus ni§te pasat de ovaz cu stafide §i migdale §ipujin lapte. Mie Imi placea foarte mult, cind eram

tnsarcinata. O sa-J i dea energie pentru ziua fn-treaga. Intenjionat imparjiala, intreba: J i-arn zis calan J i-a aranjat singur studioul? Nu ar fi permisnimanui altcuiva sa-J i atinga lucrurile. Aileen i§icobori privirea. Dar sa nu-J i faci griji, poji sale muji cum iji convine. Nici macar n-a vrut sa §tii

cit de posesiv poate fi. De la u§a privi, in spate,peste umar. Ma intreb oare de ce? §i i§i facuie§irea, lasind intrebarea sa pluteasca in aer.

Kyra o lua pe Tess sa faca un tur al gradinilorexterioare. Dadura peste o cadere de apa, in-

i 1 7 4 . j J



Stapinul insulei

conjurata de ceaja, toata verde §i argintiu. Acolo,

stind printre culorile bogate §i mirosurile proas-pete ale ferigilor §i copacilor, i§i putea chiar ima-gina atmosfera mistica a unui fel de Camelot.

- Habar n-aveam, §opti Tess uimita §i plina deadmirajie. Aici, cineva poate chiar sa creada tnzine §i profejii... §i intuijie. Am nevoie sa pictez.

§i, ora de ora, picta. Callie mai era inca ceacare avea grija de ea, amintindu-i de fiecare datactnd muncea prea mult timp fara pauza. Dar, de§ise obosea un pic, simjea ca pictura ei era maibuna ca niciodata.

Dupa-amiezile, tl convinsese pe Ranald sa o

conduca cu ma§ina la u§a din spate a centruluicomunitajii, pentru a se putea strecura tnauntru§i pentru a continua lecpe. Dar, tl pusese sa jureca va pastra secretul. Amtndoi §tiau ca lan nu ar fifost de acord, de§i, petrecea destul de pujin timpcu ea §i deloc in pat... care reprezenta un altpunct de interes.

Iar Michael statea la Dunvegan. Acceptase in-vitajia lui Aileen, atunci cind el nu mai statuseintr-un singur loc de la divorjul d©mama ei.

La doua saptamini, intr-o vizita la castelul Dun-vegan, o intimpina cu o anumita expresie in pri-viri.

- Tess, vino §i vorbe§te cu mine. 0 conduse inbiblioteca de la primul etaj §i o impinse intr-un

v. \ 175 )■



Kimberli Wagner

scaun mare, cu spatarul batant. Ea a§tepta, in

timp ce ei se plimba in sus §i in jos. Intr-un tirziu,i§i puse miinile la spate §i se intoarse spre ea:§tiu ca atunci cind erai mica trebuia sa-J i fi acor-dat mai multa atenjie. Cu siguranja, meritai a§aceva din partea mea... hei... eu am fost intotdeauna prea preocupat ca sa va asigur o exis-

tenja §i Jie §i fratelui tau §i mamei tale. Ma bintuiagindul ca trebuia sa fiu tot ceea ce tatal meu nua fost. Trebuia sa fiu un perfect intrejinator alfamiliei. Ceea ce nu §tiam era ca, cu cit faci maimulti bani, cu atit mai multa grija iji trebuie pa sa iipastrezi. Mama ta nu m-a iertat niciodata. I§i scu

tura capul. De cind a murit... nu prea am §tiutunde sint. Dar tu m-ai facut sa fiu mindru, Tess.E§ti o fiinja extraordinara. I|i vad talentele §i da-rurile stralucind in fata mea §i sint mindru.

Ea se topi la auzul risipei de laude.- O, tata...- Dar, Tess... Ofta. Imi fac griji pentru tine. E

simplu de vazut ca e§ti indragostita de lan MacLeod. Nu puteai sa o ascunzi chiar daca incercai,oricum nu de mine. A§a ca, spune-mi, care e problema aici? Este el a§a cum descriu ziarele: unafemeiat iresponsabil, un barbat cu mici interese§i cu pujina profunzime?

, Buza ei de jos tremura un pic, atunci cind iiraspunse:

v 1 176 > J



StapTnul insulei

- O, nu tata, trebuia sa fi avut ceva timp ca savezi ca lan nu e deloc a§a. Nu e nici o problema.Dar... §tii... ce au insemnat pentru mine Ben §icopilul. Eu mi-am consumat dragostea. Tot ceeace vreau acum este acest copila§ §i sa pictezceea ce vede inima mea. Vreau pace.

- larta-ma, Tess, Tji §tiu supararea. Toji l-am

plins pe Ben §i pe copila§, impreuna cu tine. Dara trecut cam mult timp. E vremea sa la§i totulamintirii §i sa-J i vezi de viaja ta.

- A§ vrea sa pot, tata, raspunse ea trist. A§vrea sa pot.

Reporterii ajunsesera in sat. Nu era de ajunsca diferendul in legatura cu podul capata pro-porjii in acela§i timp. Vazind o alta ocazie pentru

un reportaj, reporterii incitau ambele parji, ceipentru §i cei contra podului. Povestirile dadurapodului Skye o importanja najionala, ca o solujiea conservarii contra economiei.

Majoritatea interviurilor impotriva podului eraudate anonim, probabil de teama represaliilor im

potriva pagubei deja facute. Angus era in frunteacelor in favoarea podului §i dadea declarafii mul-

J imii de reporteri, chiar daca ar fi fost forjat sa

v. » 177 >' ........



Kimberli Wagner )—x

iasa mai devreme la pensie, daca era vorba de

construcfie. Opozifia putea fi furioasa, dar, la oadica, cine ar fi indraznit sa ridice mina impotrivalui Angus al Insulelor?

Ranald nu mai avea tragere de inima ca sa oaduca pe Tess la centru. Se hotarise ca era preaaproape de locul unde statea majoritatea repor-

terilor §i, de§i nici unuia nu i se permitea accesulin centru, se temea ca prea mulji oameni §tiau caea i§i continua orele de cursuri de arta. Era pecale sa se afle §i, daca ajungeau la Tess, aveaupe tava capul lui lan.

Dar tocmai din cauza urmaririi indirjite a lui

Tess Hartley, de catre oamenii de presa §i a, relabel ei cu laird-ul MacLeod, cei contra poduluialesesera intrarea din spate a centrului pentru alua atitudine.

A§teptind pina ce §tiau ca Tess era inauntru,Fiona §i J aimie Blair alertau oamenii de presa §iincepeau sa dirijeze demonstrajia. J aimie era in-crezator §i incapa{inat in convingerile lui, darFiona, cu toata poza pe care o afi§a, nu dadeadoi bani pe politica. Urzise aceste intrigi pentrupublicitate, pentru a se asigura ca se va bucurade un venit satisfacator, mult timp de acum inainte. Daca nu putea sa-l aiba pe lan, putea inca

sa mai aiba via£a pe care §i-o dorise.A§a ca, atunci cind erau toji adunaji, familia

V. 178



Stapmul insulei

Blair stirnea muljimea sa spuna lozinci §i sa agitepancarte pentru aparatele de filmat.

Angus se trezise In dimineaja aceea cu o ne-lini§te de a conduce, atit de intensa, ca o furie iiintuneca vederea. Dar §tia ca era ceva ce trebuiasa vada. Trecu de mla§tinile verzi, cu vinturile plu-titoare, pina ce avu ceva.

Forjind vechiul lui camion, la o viteza mult preamare pentru drumurile incolacite §i inguste ale

insulei, Angus il gasi pe lan care se intorcea de laKyleakin. Intr-adevar, aproape dadu peste el.Angus intoarse ma§ina in iarba §i cobori intr-osecunda, alergind cu mersul lui impiedicat.

- lan, e necazul de care ma temeam!lan §tiu in acel moment ca ceea ce voia Angus

sa spuna, avea legatura cu Tess. Se intoarse §i ii§opti numele. Aproape imediat se rasuci inapoi infaja lui Angus §i ceru detalii, dar batrinul putu sazica numai „Urmeaza-ma!“ inainte de a se grabispre in camion §i gonind iar pe drumurile §er-puite, urmat de ma§ina lui lan.

Pina cind au ajuns la centru, apolo se dez-lanjuise un circ de proporjii.

Angus apasa pe frine, la fel §i lan in spatele lui.

179 V J



Kimberli Wagner

le§ise din ma§ina §i intrase in mijlocul muljimii,inainte ca Angus sa poata deschide macar por-tiera.

lan i§i facu loc spre J aimie Blair, care statea cupumnul ridicat §i agita o pancarta pe care scria:Vom sta §i vom privi cum acest pod ne distruge ora§ul?

- Cel pu|in, am ie§it la lumina, nu-i a§a, Blair?§i nu mai prejos decit in calitate de lider al acesteibande pestrije? Acum, ca J i-ai dat la iveala cu-lorile, crezi ca oamenii vor uita pur §i simplu stri-caciunile pe care le-ai facut deja? Crezi ca nu vorexista resentimente? Parerile sint una, dar inci-

tarea, sabotajul, vandalismul... pacatele astea aletale, n-au ce cauta aici.- De parea J i-ar pasa citu§i de pu{in de insula

§i de ceea ce se intimpla aici, Inalfimea VoastralCeea ce dore§ti e ruina tuturor de aid! O sa vinaaici numai afurisiji de investitori englezi §i o sa fie

numai apartamente stas. §i o taxa de cinci lirepentru fiecare excursie cu traversare. N-avem tojicapitalul tau la dispozijie, dar avem dreptul sa neprotejam felul nostru de a trai aici, chiar daca ijiplace sau nu!

Chipul lui lan se intuneca.- Podul va u§ura doar munca negujatorilor §i

a turi§tilor. Chiar §i me§terii vor putea sa-§i ducaoile sau lina la piaja, mult mai u§or in acest fel.

v. < w > J



Stapinul insulei

Trebuie sa intram tn secolul douazeci, oamenibuni, sau riscaji sa va pierdeji toji tinerii carealearga dupa §anseie oferite la ora§. Nu existanici un motiv pentru care consiliul sa nu poatapune limite.la noua construcjie. i§i dadu pe spatecoama ro§cata §i ochii i se tngustara. Spui ca Tfipasa de insula, Blair, dar ce despagubiri planu-iesc demonstranjii vo§tri sa ofere pentru casa luiMacGregor §i pentru pagubele lui, sau pentrumagazinul lui Stuart? Vrei sa urmeze o acuzajiede crima sau sa vi se faca rau voua? Energia luide laird aproape vibra din interiorul lui, attt ti erauconvingerile de puternice. Trebuie sa tnceteze lu-

crul acesta, J aimie, §i tnca acum! Dumnezeule,gtnde§te-te la propria ta mama §i sora! Ce crezica o sa Ii se tnttmple daca te aresteaza? Vrei caele sa sufere pentru lucrurile pe care tu le-aifacut?

J aimie se tmbujora violent, apoi izbucni:

- De parea J i-ar pasa de Fiona, ctnd ai la dis-pozijie o ttrfa yankee! Probabil ca ai trecut directla treaba cu ea daca a ajuns a§a de departe cusarcina ei bastarda!

Lui lan ti trebui mai pu$n de o secunda pentrua sari inainte, cu o furie ardenta tn spatele ophilor.

J aimie zacea pe pamtnt, tncle§ttndu-§i falcile, ctndFiona lasa sa-i cada pancarta §i se duse sa-§iajute fratele sa se ridice. Amtndoi ti aruncau priviri



r—f Kimberli Wagner j—x

incruntate lui lan, Totu§i, veninul fu scuipat tot de J aimie.

- Te gTndeai tu la Tsora mea, ctnd te culcai infiecare seara cu stricata aia de americanca bru-neta?

De data aceasta, Ranald, Geordie §i DaveyFerlow trebuira sa-l J ina pe lan, dar Ranald fu

primul care zbiera la J aimie:- Nu conteaza ca e§ti doar un flacaiandru,

J aimie Blair, dar n-ai pic de rajiune. Mai bine aiparasi insula repede §i te-ai duce departe sau amsa te tirasc chiar eu dupa ce laird-ul a terminat cutine, pentru gura ta proasta §i pentru faptele tale

nebune§ti. §i mai sint mulji care stau la rind dupamine, pentru familia MacGregor §i pentru raul pecare l-ai facut unei familii nevinovate! Bastardule!Ranald se scutura de minie. Fetija famjliei MacGregor are numai patru ani §i ar putea fi omoritade temerile tale proste§ti!

In acel moment, u§a din spate se deschise §i Tess facu un pas afara. Minioasa, frumoasi §imtndra, era destul de vizibil ca se apropia cu sar-cina de luna a §asea. Flash-urile J acanira nebu-ne§te.

J aimie striga:- Da, numai de ea mai aveam nevoie, stricata

care i-a furat surorii mele logodnicul! §i va spunca familia mea va da Tnjudecata pe marejii Mac-

182 >



Stapinul insulei >—>.

Leod pentru tncalcarea promisiunii! J aimie seimpinse inainte §i 11 privi du§manos pe lan. Inghiteasta, afurisit de Inaljimea Voastra!

- J aimie, destul! trase Fiona de braful frateluiei.

Dar atunci ctnd el incerca sa se elibereze, loviaccidental un operator, care la rindul lui cazu pespate pe un altul, care o trinti pe Tess.

Tess se prabu§i, brajele lovindu-i-se o datainainte de a ateriza dur pe o parte cu un strigatde durere. Se intinse, cautTndu-§i ritmul normal alrasuflarii. lan fu acolo Tntr-o clipa, cuibarindu-icapul §i umerii in brajul lui, cu obrazul lipit de al

ei.- Ah, Tess, §opti el. Stai lini§tita acum. Respira

inceti§or, lass §i o sa vedem cum stain. Ii mingtiaparul iar §i iar, in timp ce ceaja incepuse sa serisipeasca.

J aimie §i Fiona disparusera in muljimea care

aproape amujise, in afara flash-urilor §i a sune-telor facute de aparatele de filmat. Corpul lui lan ilacoperea pe al lui Tess in cea mai mare parte. Seconcentra in intregime asupra ei, ignorind aparatele care inregistrau totul, inclusiv ceea ce ei arfi considerat devotam ntul lui.

- Tess, lan era complet incon§tient de pre-zenja lor, atunci ctnd §optea numai pentru ure-chile ei: Am nevoie sa te ui{i la mine. Grija ii forja

V ■» 183



Kimberli Wagner

inima sa-i bubuie in urechi cind se trase mai inspate, pentru a o vedea mai bine. Cind ea clipiincrezator, el §opti: Spune-mi unde te doare,chiar daca numai pu|in.

O privi din cre§tetul capului, in jos, spre sprin-ceana incordata §i §tiu ca are dureri. Cind i§imu§ca buza ?i inghiji cu greutate, era sigur de

asta. Arunca o privire in spate, peste umar §i,de§i nu prea voia sa o mi§te din loc, nu putea sao lase sa zaca, a§a, pe jos, in J inta §i la milacamerelor de luat vederi.

- E-n regula, iubire. J ine-te bine!lan o ridica repede §i o duse inauntru, in cen

tru.

Ea reacjiona cu un tremurat, iar el o Jinu strinspina ce J anet o inveli cu o patura §i puse intrebaripe care lan nu le putu auzi, inainte ca ea samurmure intr-un tirziu ceva despre a-i aduce lui

Tess o „cuppa“. La u§ajDucatariei, rafala cu parulondulat se rasuci §i il admonesta pe lan:

- Ei, dar pune-o jos. Apoi cu o mi§care ener-

gica a capului, zise: To|i ii vrem binele lui Tess.Chicoti u§or. §i copila§u!ui. Ceea ce se va puteaface, va fi facut.

Ranald era in preajma intrarii din spate §iparea sa stea de paza cu Angus. Numai Elsbethparea ca lipse§te din mica armata de protectori ailui Tess.



Stapinul insulei

- Imi pare a§a de rau, lan, §optea Tess mereu.Imi pare atit de rau, pentru toata atenjia pe caream atras-o asupra ta!

- Nu te teme, dulcea mea, nu sint decrt o gra-mada de scandalagii. Ce ne pasa noua de ei?

lan ti fndeparta parul ce cazuse deasupra

sprincenelor. Transpirase. Ea o sa fie bine, sigurca a§a o sa se intimple.

- Intotdeauna ma salvezi. Sughija automat. Culacrimi curgindu-i pe chip, simjindu-se stupida,continua: Dar ziarele vor face sa para ca e§tinesimjitor §i... de... dez... dezonorant.

- Mda. §i?- §i nu e§ti, nu e§ti a§a!El se intinse §i brajele lui o cuprinsera strins la

pieptul lui mare. Ea se trase inapoi, sa-l priveascain ochi. Acum, se gindea el, ea era vulnerabila §iar fi cedat la cea mai mica tentativa de §antaj. Darnu putea sa-i faca una ca asta micu|ei lui lass.

Tess! Of, ce idioji mai erau! Negau ceea ce amtn-doi ?§i doreau.

§i totu§i, ftia el, cu adevarat, ce era cu teamaei de a se darui pe sine dfn nou, teama ce orejinea la distanja de el? Poate ca judeca gre§it

sentimentele ei pentru el, la urma urmei.- Sint bine, lan. Inghiji iar. O sa ma fac bine. !§i

indoi un deget, factndu-i semn sa vina destul deaproape, pentru a-i §opti la ureche: II vreau pe

'. --------------------------("Tss;-------------------------- -



Hamish. Dar, te rog, du-ma la casa ta, sau la amea, oriunde, dgr nu la castel... nu acolo... cutoata atenjia asta. §i inchise ochii, parea de du-rere. Lua o gura de aer. Daca se intimpla cevarau, trebuie sa ramina intre noi. Te rog. N-a§ su~porta sa le vad fejele daca... daca...

lan ofta din greu, simjindu-se de parea o ni-covala i-ar fi apasat pieptul. Murmura:

- Te due la spital, draga mea. Intr-o jumatatede ora chem un elicopter aici, tji promit.

Tess profita de ocazie. Se intinse sa-i cuprindaobrajii astfel In palme, incit el nu avu nici o §ansa,decit sa o priveasca in ochi.

- II vreau pe Hamish.Apoi, propriii lui ochi se ingustara, pentru ca i§i

dadu seama ca era un motiv, uri plan.- Incerci sa reduci publicitatea la minimum?

intreba el, §tiind ca era adevarat. Nu m-ai minjitniciodata inainte, Tess. N-o face acum.

J ntr-un tirziu dadu moderat din cap.- Dar am sa merg pe continent, daca nu aiincredere deplina in Hamish. Am sa merg la Glasgow sau la Londra, daca tu crezi ca e vreo dife-renja, lan, spuse ea incet. Vreau acest copil maimult decit iji poji imagina. Nu cred ca sint decit

pufin julita. Stomacul mi s-a contractat, dar credca era din cauza panicii. Hamish poate verificabataile inimii copila§ului §i sa ne spuna imediat

,—i' Kimberli Wagner )—n

/186 )



{ StapTnul insulei

daca am nevoie de mai multa atenjie. Te rog,lan... toata publicitatea... nu o doresc nici pentrutine, nici pentru Michael.

lan aproba §i Ti mingtie obrazul, inainte de a dainstrucjiuni lui Ranald cu o voce ragu§ita. Eli-copterul o sa-i a§tepte, in orice caz. Afara, o ar-mata de reporteri statea intre centru §i ma§ina lui’

lan. Angus crea o interferenja §i lan o purta pe Tess in bra|e, printre ei, de parea ei nici n-ar fiexistat.



Kimberli Wagner

C 3 a p i t o l u t I O

Cu faja aproape de gttul lui cald Tess nuputea sa se gindeasca decit la cit rau ii facuse

lui lan §i la cit de mult ura el o asemenea pu-blicitate.Apoi incepu intrebarile din partea reporterilor:

Ai de gind sa te casatore§ti cu Lordul MacLeod, Tess? Te-a cerut? 0 sa duci copilul cu tine inapoiin Statele Unite, sau crezi ca familia laird-ului o sa

te dea in judecata pentru a Ii se incredinfa cus-todia copilului, in timp ce e§ti in Marea Britanie?Aceasta intrebare se distingea de celelalte §i

Tess sim|i cum culoarea din obraji r se stinge.

v



Stapinul insulei

Inainte de a avea ocazia de a raspunde, altelenavalira: Cind trebuie sa se nasca copilul? Esteintr-adevar copilul lui MacLeod? Este adevarat caai rupt logodna laird-ului? 0 sa semnezi un contract prenupjial?

- Fara comentarii! Cu ajutorul lui Ranald, lani§i facu loc prin aglomerajie, spre ma§ina lui. Nici

un afurisit de comentariu! j In sfir§it, o puse in ma§ina §i inchise portiera j inainte de a-§i croi drum spre partea cealalta §i a

se a§eza la volan.Cind Tess privi afara pe geam, o vazu pe

J anet atacindu-i pe reporteri cu un ziar rulat, deparea ar fi fost ni§te ca{elu§i obraznici §i aproape

ca incepu sa rida. Ceea ce ar fi vrut intr-adevar safaca, era sa plinga, dar nu ar fi cedat impulsului.Calma, trebuia sa ramina calma.

Ian ii vorbi cu o voce alinatoare, conducind pedrumul spre casa lui.

- E-n regula, lass a mea. Un braj cobori in

jurul ei, pentru a o stringe incurajator. Impuse onota de calm in vocea lui: Spune-mi ce simji. Evreo durere... Ce fel de durere?

- N-am sa pierd acest copil, lan! N-o sa seintimple! Ma auzi? Tess statea cu pumnii string inpoala. Nici sa nu te ginde§ti!

- Vino aid, spuse el. Totul o sa fie in regula.

Continua cu vocea cea mai calda pe care §i-ov. ■' 189 >



putea impune: Relaxeaza-te, acum. Spune-mi

exact, ai vreo durere sau vreo contracjie?Ea i§i inclina capul §i il scutura, apoi spuse:- Pujin. Erau aproape de conac.- Hamish §i elicopterul o sa fie acolo de indata

ce vor fi anunjaji. Tess rasufla u§urata:- Un pic, se corecta ea. Apoi scoase un sus-

pin. O, lan... §i daca... daca...?Ochii lui lan se inverzira puternic.- Asculta-ma, tess. Nu te mai ingrijora acum.

Nu e§ti sigura §i tot ceea ce se intimpla, o sa-iraneasca pe copila§. Acum alunga orice gind.Poji sa faci asta pentru mine? Poji sa incerci?

Tess i§i mu§ca buza.

- Da.- A§a te vreau, lass.Privind-o in ochi, ii smulse un zimbet, a§a cum

reu§ea intotdeauna. Un moment mai tirziu, trasepe drumul spre conac §i opri ma§ina inainte de ase inclina, pentru a-i oferi un sarut iubitor, tandru.

O purta in braje tnauntru, inima ei batind tarelinga a lui.lan o imbraca intr-una din cama§ile de noapte

ale mamei lui, cu aceea§i grija pe care i-ar fiaratat-o unui copil de doi ani §i statu linga pat, cumina ei in a lui, §optindu-i ca ar fi bine sa inchidaochii. Apoi a§tepta, cu capul in jos.

Nici nu i§i dadea seama ca se roaga.

,—i Kimberli Wagner I—s



Stapfnul insulei

Sosi §i Elsbeth. II impinse pe lan din camera §imasa cu miinile pintecele lui Tess in timp ce in-cepea sa o asigure pe tinara femeie, a§a in felulei drag, direct, ca asistase sute de mame sadea naftere la copii sanato§i. I§i ridica o sprin-ceana carunta, rara, §i ti spuse ca oricare dintre

ele cazuse macar o data in timpul sarcinii, darcel mai periculos era la inceputul ei, iar Tesstrecuse de mult de aceasta perioada vulnera-bila. Asta era informa£ia ei cea mai incuraja-toare.

Verdictul pe care il a§teptau veni peste o

jumatate de ora, cind i§i facu aparifia Hamish. Tess trebuia sa stea in pat citeva zile, ca sa fiesiguri, dar cu copila§ul parea sa fie in regula.

In noaptea aceea, cind Tess facu un du§, lani§i a§ternu un pat linga al ei. Cind veni in camera,el statea la fereastra, o silueta, o umbra mare,

intunecata, cu un pahar cu brandy in mina. Oauzi venind in spatele lui, se incrunta §i spuse:- Nu-mi spune sa plec, Tess, pentru ca nu

vreau sa o fac. Aici sint, aici ramin. Ai nevoie degrija mea la fel de mult, cit eu am nevoie sa §tiuca tu ai pe cineva la indemina, ca sa te ajute.

- Bine, spuse Tess incet, zimbind in timp ce seintreba: Cind oare, in toata viaja ei, fusese atit desupusa?

- Bine?



Vocea profunda a lui Ian parea aspra. Nici elnu o putea crede.

- Da, bine! \§\ mu§ca buza. Se decisese caavea de gind sa ri§te. Pe miza mare. Dar maidegraba te-a§ dori aici, sa ma imbraji§ezi. Asta,daca... nu te deranjeaza.

- Of, Tess, Tess a mea, ofta Ian venind §i

cuprinzind-o in bra|e. Unde ai invajat atrtea feluride a deconcerta un barbat?

Statura intin§i, mnbrati§a$, braje §i picioare,capul ei pe umarul lui, tntunericul neajutindu-i penici unul sa adoarma.

- M-am lasat atit de mult implicata in familia ta,

Ian, §opti Tess. Nu pot sa nu ma tntreb, daca seintimpla ceva?

- Inca nu-{i cuno§ti propria valoare? Ian sesprijini de tablia patului, tragind-o dupa el. Inafara de ceea ce reprezinji tu pentru mine, e§ti opersoana care trebuie sa fie prefuita, Tess, §i i-ai

facut pe toji de aici sa o §tie prea bine! Uita-tela centrul tau §i la felul in care-a schimbat Dunve-gan-ul! Prive§te prosperitatea din timpul iernii,stima de sine pe care le-ai adus-o oamenilor!Lasa cuvintele sa patrunda, inainte de a con-tinua: lar in privinja fiului nostru, el e bine §i

sanatos. Mina lui ii mingiie pintecele rotund cu omi§care circulars, inceata. Totu§i, agitat. Chicoti,apasind locul care-i daduse miinii lui o lovitura

—( Kimberli Wagner ^

v. J



— Stapmul insulei )— n

energica. Deci, acum, incetezi odata cu conver-

safia asta inutila? O apropie mai mult. Mela, a fosto zi chinuitoare, dar am trecut de ea. I§i aplecacapul spre ea §i o intreba, acum mfngiind pie-lea moale a arcuirii brajului:

- Acum e bine, draga mea?Ea dadu din cap, apoi tnghiji §i mai aproba o

data din cap.- Ian...- Da, dragoste.Amuzant, se gindi ea, ce repede se obi§nuise

cu cuvintele lui de alint.- Daca... copila§ul e sanatos §i daca peste

citeva zile Hamish o sa spuna ca totul e in regula,o sa mai vrei sa te casatore§ti cu mine?El respira. Inspira. Expira. Apoi, trebui sa fn-

veje din nou sa respire. §tia ca ea se oferea doardin simjul obligajiei, dar o accepta §i in acestecondijii. Venise timpul. .

- Da, spuse el grav, zimbindu-i In timp ce-iprivea ochii.

- La urma urmei, marturisi ea dupa citeva minute, dupa citeva sarutari dulci, mai tirziu, cred caai dreptate despre faptul ca este cea mai bunasolujie. §i, cum ai spus §i tu, putem divorta dupana§terea copilului.

- O, da, spuse el repede, fara o urma de emo-tie. Pe riaiba c-o s-o faca! se gindea el in timp ce

—------------------------( 193 i----------------------- :-------^

/



Kimberli Wagner

o a§eza confortabil linga el.

Tess ii raspunse la zimbet §i ofta, apoi depuseo alta sarutare pe gura perfecta a iubitului ei.

- Daca este baiat, o sa-l numim ca pe tine,apoi ca pe tata. Dar daca, am zis doar daca,Angus se in§eala §i e fata, a§ vrea sa o chemeAileen Marie, murmura ea printre mu§caturi §i

mingiieri, peste buzele acelea viclene, zimbitoare.Obrajii lui se imbujorara de placere. Ea ii sim-

Jea arzind.Oare ce era ce simjea acum? se intreba. Hor-

monii sarcinii? ,0 simpla u§urare? La sfir§it nu-ipasa care era cauza acestui cald flux de emojie.

O facea sa se simta legata de acest barbat fru-mos §i incintator.- §tii, spuse Ian, inflorindu-i un zimbet la acest

gind, sigur o sa fie crize puternice cu Aileen inprivinfa rasfajului micujului.

- Cred ca sint pregatita, raspunse Tess.Ian o studie din cre§tet pina la degete, in felul

lui senzual, domol.- Mda, s-ar putea pentru asta sa fii.Se J inura imbrati§aji a§a pentru un timp, ina-

inte ca Tess sa intrebe:- Ian, imi spui despre tatal tau?- Cum?

Ian era §ocat. Cu siguranfa, era o intrebarenea§teptata §i simfi cum palmele ii devin reci §i

J



Stapmul insulei

umede.Ea ii simji corpul tensionat, dar asta nu oopri.

- Mama ta mi-a spus ca aproape J i-ai dat su-fletul, incercind sa-l salvezi. Urma o tacere lunga.Era un barbat bun? Era amabil? sonda ea, gin-dindu-se ca era un subiect delicat.

- Ce-Ji pasa |ie? intreba el iritat.Dar brafele o cuprinsera §i mai strins.

. - Copilul nostru va mo§teni ceva de la el...§i, mama ta vede in tine multe asemanari cu el.§i, pe eft de pufin te cunosc, slnt din nou sur-prinsa.

Brajele lui Ian se strinsera §i mai tare. Vocea iiera inecata cind spuse:

- Cuno§ti tot ceea ce merita §tiut,- Poate doresc sa §tiu §i lucrurile acelea pe

care crezi ca nu merita sa le cunosc. ii sarutapieptul, descoperind o umflatura Intarita, pe careo alinta cu vTrful nasului, mai inainte de a se cu-funda in mirosul bogat al lui. §i daca ma vrej desojie, ar fi bine sa-mi indepline§ti dorinjele, Tnal-

J imea Voastra, §opti ea, ridicindu-§i privirea spreochii aceia adinci. E un caz limita.

El ingadui unui zimbet sa se furi§eze pe buze

§i intreba categoric:- Vrei sa spui ca e vorba de un pic de §antaj?Zimbetul ei era capricios.

v_ { 195 .



Kimberli Wagner

- Poate.Apoi a§tepta.intr-un ttrziu, el rosticu o voce grava, joasa:- Era un mare om. IndemTnatic. Zimbi pe ju-

matate. Nu era el omul conversajiilor sterile. Darel §i cu dulcea Aileen nu aveau nevoie de multecuvinte. Ei se uitau pur §i simplu unul la celalalt.

Ochii lui aveau expresia a ceea ce simjea la gtn-dul amintirii §i ea se Tntinse spre el. Ian ofta. Vo-cea tatei era un bubuit scazut. Nu-mi amintesc sao fi ridicat vreodata la furie. Dar Tji arunca oprivire §i vocea capata un ritm mai rar §i taios.Atunci §tiai ca erai in incurcatura. Ultimul lucru pe

care Ji l-ai fi dorit era sa-l dezamage§ti. Ian privi|inta o fereastra, prej de citva timp tnainte dea-§i drege glasul. §tiai ca fiece cuvtnt rostit de elera purul adevar. Toji eram convin§i ca era in-vincibil.

Se {inura de mtini citeva minute, pina ce de-getele lui puternice se tncordara atit de mult, TncTtea dadu un strigat de durere. El slabi strinsoarea,cu un murmur §i ii saruta degetele, ca iertare.

- Ce s-a fntimplat? intreba ea, sigura ca el segindea la ziua in care tatal lui murise.

- Ce s-a fntimplat!? Ian o privi cu o expresievoalata pe'chip. M-a luat cu el sa navigam. Era

vara §i, una dintre Scele pujine ocazii cind eranumai al meu. Fratele §i sora mea vizitau amin-

v : 196



Stapinul insulei

doi ni§te prieteni la Edinburgh, cu Aileen. Mi-adat voie sa conduc pentru prima oara §i amcrezut ca inima imi va sari din piept de mindrie.Mersesem mai departe decit ar fi trebuit, darvintul era atit de prielnic, incit nici unul din noinu a observat. fnghiji cu greu §i, apoi, cu cealaltamina i§i freca obrazul aspru. Nu se uita la ea. §i

pe urma a fost o furtuna violenta, nea§teptata.Nu-i mai vazuse o astfel de expresie pe chip.- Nu trebuie sa spui mai mult, Ian, se grabi

Tess sa-i spuna.Respirajia lui se transforma Tntr-un acces.- Un val mare a venit peste noi §i a spart

catargul, incurcind liniile. Am fost amindoi prin§i,dar tata a fost aruncat peste bord in timp ce euam fost prins la bord, ptna ce am gasit ni§te sticlasparta pe punte §i m-am eliberat.

Gura lui frumoasa se tncorda §i ea §opti tn-grozita:

- Of, Ian.- M-am scufundat dupa el... ptna ce n-a mai

ramas nici o speranja. Miinile §i picioarele imierau atit de amorjite, incit n-am mai putut... N-afost de-ajuns.

Tess privi fix. Deci asta ascundea in spatele

racelii ochilor lui verzi. Ridica o mina spre chipullui mohorrt §i cu degetul mare §terse umezealalacrimilor care ii aluncasera pe obraz.

v . 197 - J



r~\ Kimberli Wagner

- A fost totul, Ian, orice lucru eroic pe care ai fiputut sa-l faci. Suspina u§or §i tl saruta ca o dulcebinecuvintare. Ii muljumesc lui Dumnezeu ca e§tiaici §i Tnca sanatos. Obrazul ei tl mingna pe al lui,lacrimile lor amestecfndu-se.

Ian elibera un geamat §i o trase linga el, de

parca ar fi putut s-o soarba in propriul lui corp. Peraiul cel sfint, nu putea spune ctnd s-a Tntimplat,nici cum, dar o iubea pe Tess, a§a cum nu cre-dea ca va iubi o femeie in toata via{a lui.

( 198 I J



<Stapinul insulei

C l-^ e p ito lv « l (I

Se casatorisera pe insula, pentru ca ian re-fuzase sa o lase pe Tess sa calatoreasca fie §ipina la Edinburgh. De asemenea, se mai gindeaca vor fi mai pujini reporteri pe insula, fa|a de

expunerea din ora§.Rochia ei avea un design clasic, cu umeri ca-

zuji, din dantela, cu perluje cusute in mare grabade Elsbeth §i clasa ei. Daca tot avea sa semenecu o barcuja, macar sa fie o ambarcajiune fru-moasa.

Ni§te cercei, Stil baroc, din perle, erau cadoullui Michael. La centru se $inuse o petrecere sur-

i 199 )■



Kimberli Wagner )—s

priza, prenupjiala. J anet fi imprumutase brajarade perle a bunicii ei. Aileen ii dadu lui Tess oimbrafi§are calduroasa §i valul pe care propria eimama i-l daduse jos.

- Nu l-am vazut pe Ian a§a mulfumit niciodata, _§opti ea. §i abia a§tept sa incep sa-mi rasfaj

nepotul.

Tess zimbi cu un colj al gurii.- Ian m-a avertizat deja de acest pericol. §i

apoi risera.Kyra se prezenta cu o jartiera din satin albasr

tru, brodata.A fost o petrecere Tncintatoare.

La nunta, Tess purta pandantivul cu diamanteincrustate, iar Michael o conduse, in timp ce Kyraera domni§oara de onoare. Ranald, cu fa{a ro§ie,era §ocat sa fie cavalerul de onoare, iar J anet§i Elsbeth plingeau in tandem. Aileen stralucea,dindu-§i astfel consimfamtntul, atunci cind eraufacute juramintele. Chiar §i Angus era acolo.

Plecind de la biserica, intflnira cijiva reporteri,dar in citeva minute fura iar singuri. Nu a fost nicio festivitate de sarbatorire. Ian nu mai voia alte

J inte pentru presa. J inuse secreta destinajia lor,de§i ii spusese ca o sa ramtna pe insula. 0 instalape Tess in ma§ina, de parca ar fi fost de cristal.

Inca ii mai era dificil cu ma§inile, dar voia sa as-cunda acest lucru de Ian, pe cit posibil. Avea des-

200 > j



Stapfnul insulei

tule probleme la care el trebuia sa faca faja, inafara de paranoia ei. .In douazeci de minute, parca linga o casuja

acoperita cu iedera, cu doua etaje.- E una dintre casufele de vacanja ale lui Mac

Donald §i ultimul loc in care ne-ar cauta cineva, iispuse, ajutind-o sa coboare din ma§ina, apoi a§-teptindu-i reacjia.

Privi cu atenjie, de la co§u! ce scotea fum, laferestrele cu canaturi plumbuite, in jos la u§asculptata, din stejar. Cararea era facuta dupa undesen unduitor, in forma de steag §i o paji§teverde, bogata, cu trandafiri, se intindea de oparte §i de cealalta. Un izvora§ salbatic, pe carelan II numea piriia§, aluneca printre pietre negre §icurgea pe sub un mic pod.

- Oh, lan. Zimbi recunoscatoare pentru atenjialui. E .perfect! Nu mi-a§ fi putut dori o casuja maifrumoasa ca asta pentru luna de miere.

lan zimbi.- Cea mai buna parte este ca Callie a venit

§i a plecat, iar noi vom fi - privirea pe care i-oarunca o facu sa i se accelereze pulsul in felulacela atit de cunoscut - absolut... complet...splendid de... singuri.

Ea se intinse sa-i daruiasca un sarut.- Sint atit de fericita, ii §opti la ureche, inainte

de a-l mu§ca u§or de ureche. Acum trebuie



Kimberli Wagner

sa ma treci pragul in braje. Rise. Sper ca tnal-|imea Voastra e capabil sa o faca.

Fiona Blair mototoli scrisoarea pe care o pri-

mise de la avocatul ei, azvirlind-o peste ziarul cufotografia de pe prima-pagina a lui Tess §i lanparasind biserica din Portree.

Rasucindu-se pe calctie, striga:-J aime!

Zimbind, Tess aprinse cu atenjie lampile pe carele luase din salon §i puse o caseta cu muzica deMozart la casetofonul cu compact-discuri din dor-

mitor. Balona§e spumante erau aproape de mar-gine, atunci cind dadu drumul la robinete §i lasaca rochia sa-i lunece in josul brafelor, pe podea.

Cu genele pe jumatate inchise, se cufunda inapa, pina ce capul ii ramase sprijinit de un pro-sopel de mTini, pe care il a§ezase la un capat al

cazii de porjelan. Incepu sa sapuneasca buretelegros cu sapunul ei parfumat. Se lasa pe spate, cuun geamat de placere, relaxindu-se.

---------- ( 202 )----------



II visase noaptea trecuta, un vis salbatic deerotic, care o lasase In dureri. Se sculase ttrziu indupa-amiaza aceea, iar cind intrase in bucatarie,tl descoperise sttnd tn picioare. Abia putea sa deaochii cu el, btlbtindu-se §i ro§ind din nimic. lan tiaruncase ni§te priviri tntrebatoare, iar, tn final, o §itntrebase cum se simte.

- Bine... adica... foarte bine. De ce?I§i trasese gulerul tnalt al puloverului de di-

mensiuni uria§e, pe care tl purta.Nu §tia cum tl cucerise starea ei de sttngacie,

sau dta nevoie avea el de ea §i de gura ei dulce,ro§ie §i senzuala.

Din nou. Inca. Mai mult.Ztmbise intr-un fel tipic masculin, pentru ca fru-

musejea ei voluptoasa tnca tl mai cople§ea.- E§ti frumoasa, lass. Tess scuturase din cap, privind spatele lui Cal-

lie, a§a cum statea la soba, apoi se colora tn

obraji precum piersica.- Nu pescuiam complimente, spusese ea repede. Vreau sa spun, nu am nevoie de complimente.

- §tim noi prea bine ce e cu pescuitul tn Scotia, lass, anun$ase lan, ab£intndu-se la maximum,

tachintnd-o cu ochii lui mari, verzi. §i, se poatesa-J i faca placere un compliment.Propriif ei ochi tl admonestasera furios, dar el

✓—( Stapinul insulei \—n

V--------- ---------- — ( 2 0 3 ")-------------- ------- ^



Kimberli Wagner

apelase pur §i simplu la femeia masiva de ling§

soba.- N-ar trebui ca un barbat sa-i spuna iubitei lui

ca este o frumusefe, Callie? N-ar trebui sa-i spuna cum se simte el cind o vede?

Callie aproape ca risese, de§i Tess n-o vazuseniciodata tnainte factnd a§a §i era surprinsa sa o

auda. Apoi, femeia care foarte rar indraznea sazica mai mult de un da, sau un nu, spusese ho-tarita:

- §tiji, domni§orule, unele fete au nevoie de unritm mai lent ca altele.

Asta ii lasase pe amindoi cu ochii holbaji la

spatele lui Callie, Inainte ca ochii sa Ii se Tnttl-neasca, §oca|i reciproc §i lan raspunsese cu unzimbet inflorit numai pe jumatate:

- Am sa ma straduiesc sa-mi amintesc asta,Callie.

Ochii lui straluceau cind vazu ro§eaJa urctndu-i

tn obraji.Acum, In baia calda, Tess ridica buretele, stor-cind apa pe un umar, apoi pe celalalt, in timp cedadea din cap. Forjei acestui barbat era din ce ince mai greu sa-i rezi§ti. El parea sa fi devenitmodelul ei §i totodata slabiciunea ei.

Deodata, Tess auzi o ciocanitura scurta §i sctr-pul u§ii de la dormitorul ei, Tnainte de a-l vedeape lan stind Tncadrul u§ii deschise de la baie.

------------- :-------------( 204 -----------------------



Stapinul insufei

- Oh, Doamne! respira el disperat §i-§i scuturacapul a mirare. Ah, Tess! gemu. Ea i§i ridica pri-virea §i ingheja vazindu-l acolo, cum se uita J intala ea cu o foame aprinsa, pe care §tia ca §i el ovede in ochii ei.

Nu-§i ridica miinile sa se acopere. Trebuia safie sigura. Trebuia sa-l vada, apoi i§i cobori pri-virea in josul corpului lui pentru a se asigura asu-pra efectului pe care-1 avea asupra lui. .

Cind el atinse proporfii mari, destul de vizibile,nu-§i putu refine zimbetul feminin care se ivi §idisparu atit de repede. El nici nu era sigur ca-lvSzuse bine. Apoi, ea i§i inalfa ochii la el, ochii ei

pSrind imen§i §i plini de promisiuni, miinile ei apu-cind ambele parji ale cazii antice.

- S-ar parea ca ai nevoie de cineva care sa tefrece pe spate.

Tess observa stralucirea din ochii lui cind i§icobori pleoapele grele.

- Poate, daca cineva n-ar fi deranjat de di-mensiunile mele.

- Din contra, aceasta... dulce forma a ta are oatracjie speciala. Plina de viaja, de via|a noastra,§opti el fiecare cuvint cu o pronuntie dramatica.

Ea i§i cobori genele. Doamne, barbatul acesta

§tia cum sa vorbeasca despre femei §i dragoste.- E§ti cucerit, lan? intreba ea categoric. Tess

inspira adinc §i a§tepta, gindindu-se cTt de ame-

i 205 >



,—( Kimberli Wagner

ricanca era ea, in timp ce el era atit de englez...sau scojian...

Ceea ce ar fi putut fi catalogata drept o ex-presie amara, umbri chipul lui lan §i i§i inalfa bar-bia mindru.

- Mai e nevoie sa ma intrebi a§a ceva?Ochii ei se umplura iar de lacrimi, pe care pa-

rea ca nu le mai putea refine.- Sigur ca da, barbat stupid ce e§ti! Uita-te la

mine!Atunci el veni la ea §i se lasa pe un genunchi,

teatral, cuprinzindu-i chipul in palme.- Pentru mine e§ti incintatoare. §i daca ai ro-

tunjimi in- plus, ele vin de la corpul tau, care imiadaposte§te fiul. Nu po|i §ti ce inseamna astapentru un barbat, Tess. Dar §i daca ar fi fost ur-ma§ul altuia, daca ar fi fost al lui Ben, tot ai fifrumoasa pentru mine. Pentru ca tu e§ti femeia pecare o iubesc.

Ea il inunda cu lacrimi, iar el o strinse in braje,neluind in seama umezeala. 0 saruta in tihna,intenjionind sa fie ceva scurt, dar foamea birui §i,curind, amindoi fura cople§iJ i in mod salbatic dedorinja.

lan inspira §i se trase inapoi, zimbind cind ridica buretele de baie §i sapunul mirositor, pe careea il folosea. Privirea din ochii lui ii inteji dorinja. Elo spala, murmurind cit de bine i§i amintea cind o

-------------------------------( 206 ')



r—I Stapinul insulei

imbaiase, atunci cind fusese bolnava.- Corpul tau frumos a fost un test teribil pentru

rejinerea mea. Te doream in fiecare moment. Vo-cea lui dadu un nou impuls simjurilor ei. Dragamea, descopar acum ca sint mult mai afectat. Oridica in picioare §i o usca cu un prosop imens,inainte de a o lua in bra|e §i a o duce in pat.

Acolo, se a§eza pe margine, ghemuind-o in poalacu o dulce adorajie. Ca intotdeauna, ea era co-ple§ita de dimensiuniie acestui barbat, de puterealui §i de gentilejea faja de ea. Mina ei descoperiun obraz aspru. Brusc, ea incepu sa tremure.

Trecuse prea mult timp.

-- Ah, iubire, murmura el, presarind sarutaricalde, ademenitoare de-a lungul gitului. Ii puteasimji sexul excitat sub ea, impingind prin mate-rialul strimt al pantalonilor. ?i intoarse un sarut peparul moale §i el gemu.

Cind se trase inapoi, o privi fix in ochi, in ace-

la§i timp plimbindu-§i degetul peste lucratura com-plicata a inelului de nunta, pe care i-l pusese pedeget in dupa-amiaza aceea. Ii ridica mina sprebuze pentru un sarut §i o lasa u§urel in poala ei.Apoi aluneca un deget de la ceafa ei spre liniaadinca a decolteului, slabind strinsoarea pro-

sopufui pina ce cazu in lateral §i ea fu dezvelita infaja lui. Pieptul i se umplu, stomacul i se incorda.Chiar §i degetele de la picioare erau strinse.

\ \ 207~)



Kimberli Wagner

Gura lui fierbinte ii descoperi sinul. De jurimprejur, sarutarile lui desenau mi§cari circulare.Ea se arcui linga el, arztnd de dorinfa ca aceafierbinjeala sa ajunga la sfircul dureros de tare.

Pu in mai tirziu o cuprinse cu gura §i supsecu atita forfa, incit ea tipa fulgerata de o excitareintre coapse. Brusc, el se indeparta §i ea ramase

gifiind.- Te-a durut, lassie?Vocea Ti era ragu§ita §i ingrijorata.- Vino inapoi, ii spuse ea grabita, apoi se re-

laxa: Te rog.Zimbetul lui lan era tandru, atunci cind se

apleca ascultator. Facu o adevarata arta din ges-turile lui, dezmierdind un sin plin, apoi pe celalalt.Mina ii aluneca pe portiunea din spatele genun-chiului, mingiind pielea sensibila, catifelata. Intr-unsfir§it, el se intoarse odata cu ea, a§a incit eaajunse intinsa pe pat §i el ii saruta §i dezmierda

cu limba pintecele. Trecindu-§i miinile peste dul-cea rotunjime, nu parea in stare sa se mai sature.

Privind-o lung in ochi, el se trase inapoi destulpentru a-i indoi genunchii, desfacindu-i picioarelepe saltea, descoperindu-i carnea ei roza. Tessro§i violent cind il vazu cum o cerceteaza. I§i simfi

propria ei fierbinjeala umeda §i inchise ochii cindel i§i trecu degetul mare peste partea cea maisensibila a carnii umezite. Ii impinse picioarele in

< 208 > J



lateral, mingiind-o u§or la inceput, apoi in mod

provocator, atingind-o peste tot.Ea pulsa puternic acum, cuprinsa de vraja lui.

Simfea cum degetele lui aluneca mai u§or §i do-rinja ei cre§te. Dar cind se intinse sa-i apuce bra-|ele §i sa-l traga linga ea, el se dadu inapoi.

- Nu, §opti el cu o voce ingro§ata, lasa-ma

sa... Ii lasa din nou brafele in jos, in lateral §imurmura. Nu te mi§ca. Se strecura in baie §ise intoarse aproape imediat cu o sticluja de ulei,deschis la culoare, in miini. O puse pe noptiera §ise ridica pentru a se dezbraca la lumina foculuidin camin.

Tess ofta u§or cind ii vazu pieptul lat, mus-culos, acoperit de par ondulat. Miinile lui ajunserala catarama curelei §i ea ii §opti:

- Grabe§te-te. Trecindu-i un gind prin minte, zimbi in coljul

gurii.

- Nu prea cred.Privirea lui se opri asupra sinilor §i sim£i sin-gele pulsindu-i in timple §i in locul dintre coapse.Cind mina ei se mi§ca pe jumatate con§tientaspre stomac, el gemu:

- Nu-jti dai seama ca a§a cum e§ti, emani unerotism special, incit simt ca nu-mi mai incap inpiele? _

Tess i§i stapini emofiile §i inspira profund, lan

( StapTnul insulei )—^

209 ;



Kimberli Wagner )—

se intinse dupa sticluja cu ulei. Zimbindu-i, turnapujin in palma §i o puse la loc pe noptiera. I§ifreca miinile §i puse apoi un genunchi pe mar-ginea patului, inainte de a-§i strecura miinile pesteumerii ei, peste brajele ei §i in sus, cu mi§carilanguroase. La sfir§it le lasa sa alunece pe pli-

natatea pieptului ei.Ah, era delicioasa! El zabovi, masind pieleadelicata, transparent , facind ca fiecare nerv satremure ca §i cum ar fi avut via|a proprie.

Narile ei se umpleau de mirosul bogat, erotic,de migdale, §i genunchii incepura sa-i alunece in

jos, pina ce lan le opri mi§carea. Ochii Ii se in-tilnira, plini de promisiune calda. Apoi, el continuasa maseze §i mai mult ulei pe pintecele ei rotunjit,facind o pauza scurta cind simji ceea ce crezuseca este un picioru§ micuj sau un cot ascujit. El iizimbi intr-un fel care-i facu inima sa bata §i mai

repede ca inainte. Era o privire posesiva §i pro-tectoare.

Cind se intinse din nou dupa ulei, ii spuse:- Acum intoarce-te pe o parte, nevasta. In par-

tea asta. §i arata cu degetul.Ea i§i infrina un tremur de emojii §i,i§i ridica

privirea la el, cu ni§te ochi intrebatori, carora lanle raspunse curind:

- Am citit §i eu pujin, spuse el, de§i adevarulera ca devorase fiece carte despre starea de sar-

< w >



Stapfnul insulei !—%

cina, pe care o putuse gasi. I§i unse palmele din

nou cu ulei §i ii adresa un zimbet lene§. Ma gin-deam ca J i-ar placea sa te free pujin pe spate.

Se simji ciudat de vulnerabila, a§a cum stateacu spatele la el, pina la prima atingere calda,binecunoscuta. Incepu un masaj complex, expe-rimentat, pe mu§chii de la umeri, la mijloc §i in

josul spatelui. Miinile ii erau §i puternice §i blinde.De unde pina atunci Tess fusese excitata de atin-gerea lui lari, acest fel de u§urare §i placere eradiferit §i ii distragea simjamintele.

- Oh, lan. Ofta. E atit de... minunat... ah!De saptamini de zile sim$ise o durere aproape

constanta in zona de jos a spatelui. Elsbeth o

asigurase ca era destul de normal, dar era lini§-titor ca durerile sa-i fie alinate de salbaticul §i tan-drul laird MacLeod.

Aproape a{ipise cind el incepu sa lucreze la§oldurile ei §i la curbele dulci ale §ezutului ei, dife-renjiindu-§i atingerea abia sesizabil. La mingiierea

lui ritmica, se trezi din nou dorinja sexuala. Elmasa mu§chii coapselor, apoi i§i incetini mi§careain timp ce se indrepta mai jos pina ce ea se agita§i gemu de placerea deplina. Intr-un tirziu, ea serasuci pe spate cu o mi§care agila §i se intinsespre umerii largi ai lui lan.

Inal|indu-§i privirea, ea §opti cu vocea ragu§ita:

- Mi-a fost dor de tine!



Kimberli Wagner

El o apropie §i o legana, murmurindu-i la

ureche:- La fel de mult mi-a fost §i mie dor de tine,

iubire!Risipi rasuflari calde pe buclele moi ale parului

e|intunecat §i mirosul ei delicat tl izbi ca raspuns,amejindu-l.

- Tu... crezi ca...?- Da, il intrerupse ea in febra nerabdarii, mii-nile ei mi§cindu-se continuu pe umerii lui §i in jos,pe brajele vinjoase. Oh, da! Ea simji tremurul,care-1 trecu pe lan, cum i§i gase§te ecou in pro-priul ei corp §i t§i tntoarse gura spre el: lan, §optiea nerabdatoare.

- Da, lass.Decjetele lui trecura prin parul matasos §i fl

strinse in pumni. -Singele ei o lua la goana prin vene, pina ce

ajunse in stomac, mai jos, intre coapse, in piept §iin virfurile furnicatoare ale degetelor. Murmurind

pe un ton plingarej de nerabdare, ea i§i trecudegetele cutezatoare peste nasturii de la cama§alui, pina ce pielea ei o atinse pe a lui. Trebuia sa-lsimta. Ea se mi§ca intr-o parte, apoi intr-alta, pielefierbinte pe piele fierbinte §i desi§ul de par on-dulat care-i acoperea pieptul larg. Cu miinile, iitrase cama§a in jos, pe braje.

Cind cama§a se opri |a incheieturile miinii, lan

•: 212 j



Stapinul insulei

T§i croi cale libera. Odata eliberat, brajele lui o Tncercuira pentru a-i mi§ca corpul linga al lui, cu omi§care prelunga, sinuoasa. FramTntfndu-i spatele§i §oldurile, respirajia lui se Tnte{i §i se Tngreuna. TTmplele i se zbateau, iar durerea arzatoare, care*luase na§tere Tnjosul stomacului, deveni aproape

de nesuportat.Mina lui descoperi cuibul de drlionji moi dintre

picioare. Era fierbinte §i umeda §i se mi§ca odatacu fiecare mi§care a degetelor lui. Propriile eimiihi coborira la cureaua lui §i, fiind prea tentanta,aluneca spre Tntaritura care se profila Tntr-o mTn-

gTiere u§oara, Tnainte de a-i desface cureaua, apoipantalonii.

- Ridica-te, §opti ea, apoi zimbi ironica. §iajuta-ma sa ma ridic.

El Ti zTmbi §i Tndeplini ceea ce Ti ceruse. Ras-plata lui fu sa simta miinile ei pe corpul lui Tnca o

data. LasTndu-i sa alunece pantalonii §i chilojii lapodea, T§i ridica privirile 9data cu miinile, ca sa Tn-calzeasca §oldurile lui zveite §i musculoase. Sexullui pulsa printre desi§ul de cTrlionJ i ro§cat-Tnchis§i ea T§i pierdu rasuflarea.

- O, dar e§ti un barbatu§ stra§nic, Tl tachinaea. Cind el ro§i, ea izbucni Tn ris. Nu §tiam ca Tjimai reu§e§te chestia asta.

lan ridica o sprTnceana. §tia exact de ce rideaea. §i §tia exact cum putea sa-i abata la ioc aten-



/—( Kimberli Wagner

}ia spre ni§te sensuri mai importante. 0 comandasimpla, cu o voce grava.- Intinde-te!£i reu§i sa cl§tige controlul Inca o data.

. I§i afinti privirea asupra ei, pielea ei alba stra-lucind de ulei §i l§i Inchise ochii un moment, an-

ticiplnd alunecarea fiinjei ei, atunci cind el o vapatrunde. Doamne! CTt timp trecuse!Ea tremura, vazlndu-i trasaturile fncordindu-se.- lan, §opti ea. Vino la mine!Rugamintea ei nerabdatoare era la fel de inci-

tanta ca o dezmierdare imbatatoare §i el fu Ifnga ea

Tntr-o clipita, alunecind o mina prin spatele genun-chilor ei, ridictndu-i Tn timp ce i§i stabilea o pozijie.- Departeaza un pic genunchii, iubire, spuse

el cu o voce gttuita, acum-fund-la fel de nerab-dator ca §i ea. Cind ea II asculta, el l§i facu drumspre intrarea umeda §i o minglie pina objinu din

partea ei un icnet slab de cedare. Ii ridica §oldu-rile pentru a o umple cu caldura lui frematatoare.Propria ei caldura umeda II pTrjoli §i gemu, con-tractlnd, rotindu-§i §oldurile, posedlnd-o adlnc.

Ea T§i lnabu§i un suspin, iar el Incepu sa se mi§teIntr-un ritm deplin, care o facu sa geama aban-

donata placerii. El a§tepta ca ea sa fie aproapede extaz, Inainte de a se retrage pentru a o tragepe ea cu picioarele desfacute intre coapsele luiIncordate.

{ 214 > J



Stapinul insulei

Ochii ei rataceau, dar membrele urmau fiece

mi§care a lui. §i, curtnd, se regasi cufundindu-seadinc in barbajia lui, miinile lui fiind pe §oldurile ei,coapsele ei stringind cu placere.

- Nu puteam sa-J i vad chipul.El respira cu greutate, atinglndu-i sfircurile in-

tarite §i sTnii plini.

- Voiam sa-J i vad chipul.Privirea lui o rascoli §i degeteie lui atinserau§or triunghiul sensibil de came dintre picioare,cu mi§cari circulare.

- lan...§oldurile lui o ridicau precum un ponei de ne-

stapinit §i ea se sprijini pentru a primi in con-tinuare penetrarea minunata. El o lasa pe ea saimprime ritmul, pina ce il innebuni atit de tare case temu ca ar putea termina inaintea ei.

Ea t§i azvirli capul pe spate, aruncindu-§i parulfrumos peste umeri. Buzele Ii erau desfacute, ochiiinchi§i. lan zimbi §i o mai patrunse o data §i iar,

inainte ca intreaga lume a ei sa explodeze intr-osenzajie salbatica, de extaz. Ea J ipa, chiar fara sacon§tientizeze ca scosese vreun sunet. §i cind elajunse in interiorul ei, se cutremura de fiori.

^ 215 )■ J



Kimberli Wagner

• V, | | ,%rnmm'2%a p i t o l u i

Petrecura doua saptamini in acea casufa pri-mitoare §i devenira mai apropjaji decit Tess §i-arfi imaginat vreodata ca vor fi. In a doua lor noap-

te, Tess a§teptase ca lan sa iasa, pentru a umplelada de carbuni, apoi se concentrase sa-i ridiceportretul, in sfir§it terminat, din cufar.

Probabil ca el auzise ceva pentru ca fusesechiar in spatele ei cind ea inchisese cu zgomotcufarul. Luindu-i pinzele masive, inramate, el odojeni pentru ca incercase sa ridice ceva atit degreu. Odata intrat in casa, le sprijini de §emineu §io ajuta sa-§i dea jos haina. Tess i§i feri privirea



r ~ \ Stapinul insulei —■\

ru§inata §i se a§eza intr-unul din fotoliile confor-

tabile din faja focului.- E pentru tine, spuse ea, tragind neryoasa de

brocart.SesizTnd importanja acestui dar, lan zimbi, in-

dreptindu-se spre §emineu §i Tntoarse pinza. Apoise fndeparta ptna la scaunul ei §i se a§eza pe

unul din bra|e, linga ea. Privi lung pictura, multtimp inainte de a-i acoperi mina cu palma lui c3l-duja §i a-i §opti:

- Muljumesc, nevasta.Mina ei se rasuci intr-a lui §i degetele Ii se

inlanfuira.In aceea§i noapte, lan ii arata lui Tess cadoul

lui de nunta, un colier de smaralde cu cerceiasortaji Tntr-o tncrustare de aur, model antic.

Ea ofta de Tncintare.- Au aceea§i culoare cu ochii tai.- Atunci o sa- i aduci aminte de mine, spuse

el.

- Da, raspunse ea, rtzlnd u§or.

Odata la doua zile, Callie lasa la u§a alimente,

bunata$i gatite, chiar §i flori. Tess §i lan gateautmpreuna, faceau impreuna curat. Spre surpriza

< 217 y J



Kimberli Wagner

ei, Tess descoperi amuzata ca rasfajatului delaird nu-i era necunoscuta bucataria, ca era unadevarat bucatar §i un ajutor la spalatul vaselorfoarte eficient.

Majoritatea timpului era petrecuta In pat, explored placerea din timpul sarcinii, dar lan o purta §i

prin plimbari lungi, aiurea, prin Imprejurimi. Rl-deau, gtndindu-se la poznele de la inceput. lan oInvaja sa pescuiasca §i se trezi pocnit In cap deprima ei captura, cind era scoasa din apa. Rlse-sera atit de tare de ace! accident, ca pe§tele sca-pase din clrlig §i, Inca mai rlzlnd, se hotarlserasa-i rasplateasca eforturile eroice, redlndu-i liber-tatea.

Serile stateau In fa|a focului, juclnd scrabble

sau ascultind muzica. lan o Invaja reel-ul1 §i alteciteva dansuri tradifionale. Ea II Invafa pasul In doi§i ni§te mi§cari din dansul Cazon. In uneie nopji,lan clnta la pian, In timp ce Tess desena. §i dor-meau Inlantuiji In fiecare seara, iubind, Impar-

J ind.

Era minunat.

1. Dans scojian.

C U E )



Stapinul insulei

§i, cind, Tn cele din urma, se Tntoarsera la

conac, erau legaji unul de celalalt prin acestelegaturi de intimitate. §i, chiar daca T§i reduseseraprogramul, nici unul nu era prea departe de gTn-durile celuilalt.

in ultima luna de sarcina, Tess Tncetini ritmul.Era foarte incomodata §i nu prea putea facemuite. Apasarea asupra rinichilor era atit de mare,

TncTt Tntotdeauna se asigura ca se afla la micadepartare de toaleta.

lan Ti frecjiona spatele Tn fiecare seara §i cautasa-i Tndeplineasca fiecare capriciu §i dispozifie. Iaratunci cTnd ea izbucnea in lacrimi de frustrare lagTndul neputin£ei de a se autocontrola, lan o strin-gea la piept §i Ti cTnta cTntece scojiene de dra-goste.

- Cum poji sa mai suporji? Tntreba ea Tntr-oseara. Urasc felul Tncare ma pQrt!

- E§ti suprasolicitata, asta-i tot, lass a mea.Ii Tndeparta parul Tntuneca , matasos de pe fata.§i, daca tu te acomodezi cu tot ce trebuie dedragul copila§ului nostru, pot sa am §i eu pu-

J intica rabdare cu temperamentul tau de vrajitoare.

( 219 ) J



r—( Kimberli Wagner )—s

- Diavole!Ea se retrase pentru a-l lovi in braful pu-ternic.

- Stapina! aproba el din cap batjocoritor, §ti-ind ca o va face sa rida.

A§a §i reu§i, dupa care ea-i comanda:-Intinde-te!- Tess? O sprinceana ro§cat-castanie se arcui.

lubire, au trecut de mult timpurile pentru jocurilecare-fi tree prin cap.

- Mda, poate. Zimbi ironica, indreptindu-§iumerii. Dar te §tiu intotdeauna inventiv.

In noaptea aceea, nu mult dupa ce ajipisera,tncepura durerile na§terii §i continuara timp deoptsprezece ore. A§teptind elicopterul, coordo-

nind sosirea lui Hamish §i a lui Elsbeth, lan gasica aceste ore sint cele mai lungi. Ctnd ajunsera laspital, fura desparjiji, in timp ce Tess era pregatita.Apoi incepu testul puterii ei de indurare. Intr-unanumit moment, Hamish aproape se hotari sa-ifaca o cezariana. Dar ea hotari sa a§tepte pina in

ultima secunda.ian ingenunche linga ea, cu lacrimi in' ochi,

care nu trecura mai departe de gene, trecind prin

; 220 >



H Stapinul insulei

durerea fiecarei contracjii alaturi de ea.- A§a, lass a mea, zise el. A§a trebuie, tot a§a.

Uite §i capul... §i acuma... gata, a trecut! Propriarasuflare expira u§urata. Mda, excelent. Copilasulnostru e pe drum. Te descurci de minune.

Michael fusese chemat inapoi din Elvejia, iarKyra a§tepta impreuna cu Aileen la re§edin|a dinEdinburgh de o saptamina. A§a ca toate trupeleerau reunite, cind lan intra in camera de a§teptare

cu un zimbet larg.- lan Michael Lachlan MacLeod a venit pelume ca o furtuna! Echipa l-a numit deja Lackie,ca alint. Se inclina spre Michael. Fara nici o supa-rare, domnule, dar cred ca toate planurile noastreau fost degeaba. Se aseamana prea muit cu unmic salbatic.

Un sunet slab veni din partea lui Aileen §i Michael i§i incercui brajul in jurul ei.

- Ei, ma felicita cineva, ce naiba! Sint tata! Tofi se aplecara ca un val inainte:- Tess e bine? intreba Kyra.- Foarte bine, raspunse el mingiind obrazui

surorii lui. Se odihne§te. Ah, dar Kye, trebuia sa-ifi vazut chipul in primul moment cind l-a J inut in

{ 221



r— { Kimberli Wagner

braje pe Lackie. N-am sa uit niciodata acea ex-

presie!

Era frumos, nou-nouj, un adevarat miracol al

viejii. Lackie... Fiecare zi aducea o surpriza proas-pata, o noua realizare. Tess §tia ca era pierduta tntoata acea minune §i n-avea nici o refinere.

lan era entuziasmat atit de mult de micujafiinja care era fiul lui! El era cel care-i ctnta cin-tecele de leagan cu stele §i luna §i cu ztne de peinsula. §i, cind o privea pe Tess hranindu-l pe

Lackie la piept, tn balansoarul bunicii, i§i intipariacest moment tn minte, pentru vremea cind vaimbatrini §i va fi carunt.

Daca viaja de acasa era pa§nica, nu a§a sta-teau lucrurile §i cu politica pe insula. Un investitorbritanic, care vizita Portree, suportase scalamba-ielile §i fusese batut de doi barbaji cu chipurileinnegrite, un gen de delict nemaiintilnit pe insula,in Skye. Un alt vizitator, Alistair Clark, care venisepe insula ca sa vorbeasca la o adunare despreavantajele economice ale podului, fusese pus pegoana tn Glendale. Ramasese cu o comofie §i cuun braj ruPt- Unul din hanurile din Dunvegan fu

sese spart §i praduit. Mai mult, casuja familieiv . 222 ' J



Stapinul insulei

Blair fusese arsa pina-n temelii.Consiliul votase sa angajeze mai multi oamenipentru a patrula pe ambele drumuri §i ora§e, inperechi. Barbaji §i femei, unii chiar voluntari, eraudotaji cu bite de cauciuc §i radiouri. CirciumarilorIi se cerusera sa inchida devreme §i totul era za-

vorit pina la miezul noptii. Oamenii incepusera safie inspaimintati.

In seara dinaintea ultimei intruniri a consiliului,in privinta podului, Angus aparu la u§a conacului.

- Buna, Angus. Tess ii zimbi in intimpinare. §tiica Duke are un fel de a latra special pentru tine?

Ai venit la Jane la friptura lui Callie. Intra, intra.- Cum o duce copila§ul?Angus i§i §terse umezeala de pe incaljari §i

pa§i in casa, mingiind ciinele, care sari linga el.Ea rise cu o mindrie materna.- Gras, tot timpul cere cite ceva §i, pe zi ce

trec§, seamana mai mult cu tatal lui. Are §aptesaptamini §i arata de trei luni. Ii turna lui Angusobi§nuitul whisky. Vrei sa-l vezi?

- Da, lass. Lua paharul §i inclina capul. Darpoate a§ schimba o vorba cu lan mai inainte sa

urc la copila§.- O, nu, afirma ea cu aroganta. Lui lan i s-astricat de multe ori apetitul, cu toate necazuriledin ultimele zile. O sa cinezi cu noi, apoi voi doiputeji vorbi. Lackie o sa a§tepte.

<J 2T > J



r—( Kimberli Wagner )—v

- Bine, lass.Angus facu o plecaciune tn faja doamneicasei.

Tess se rasuci sa-§i ascunda ztmbetul ironic.Mai tirziu, lan tl conduse pe Angus tn biroul lui.

De indata ce u§a fu inchisa in spatele lor, Angusincepu sa vorbeasca.

- J aimie Blair n-a parasit insula nici o secunda§i nici Fiona. Stau la verii MacDonald, facind adu-nari §i punind la cale necazurL

lan se incrunta.- Gordon MacDonald §tie ceva de treaba

asta?

- Nu. Angus scutura din capul lui incarunjit.§tii ca el e in favoarea podului. In orice caz, n-arincuraja violen|a. E prea partizan. Unul din familiaMacDonald, tinarul Chris, a venit la mine.

- Crezi ca mai sint inca acolo? Acum avemdestule dovezi tmpotriva lui J aimie Blair, ca sa-l

dam in judecata.- Casa e parasita. Am trecut pe acolo cu ma

rina. Dar Chris mi-a spus despre un loc pe carese poate sa-l fi incropit: biserica parasita din Uig.Altceva, au frecvenja noastra radio.

lan era cufundat in ginduri.

- Chris o sa vrea sa depuna marturie?- Da. Eu §i unchiul lui, Gordon, l-am batut lacap tn acest sens. Angus i§i aprinse pipa §i cei

-( 224 )



doi barbaji zimbira satisfacuji.- Atunci e bine, lan merse la fereastra §i dadu

la o parte draperiile ca sa priveasca afara, prinintuneric §\ ceafa. Am de dat ni§te telefoane. O savedem daca putem sa aranjam sa ne TntTlnimcuni§te prieteni pe acest drum. '

Angus n-a mai reu§it sa urce scarile sa-l vada

pe Lackie. El §i cu lan vorbira cu Ranald, dar lan iispuse lui Tess doar ca voia sa iasa sa discute cucijiva dintre diziden|i.

- Nu ma a§tepta, iubire. 0 imbraji§a de ra-mas-bun, trecindu-§i un brat dupa umerii ei. §tiicum se petrec lucrurile de genul asta. Fiecare

parte tot vorbe§te, pina cind cealalta parte e preaobosita sa mai vorbeasca in contradictoriu. Sadormi bine §i sa nu intrebi nimic, daca simji untrup cald ca Ji se alatura la noapte.

- Himm... Ea i§i incorda strinsoarea. Vrei saspui ca s-ar putea sa existe un final surpriza alacestor lungi saptamini fara tine?

El o trase dupa u§a bucatariei §i supse u§urelpielija moale a gitului ei, dezvaluindu-§i pasiuneaardenta.

- Hamish chiar J i-a dat unda verde?- Chiar a§a. ii apuca bine amindoua urechile,

term conturate §i strinse. A§a ca, diseara, vor-

be§te repede §i poate am sa-J i dau voie sa matreze§ti.

, i StapTnul insulei h—

\ 225 \ j



r—( Kimberli Wagner

- La naiba, murmura el, sarutind-o zgomotos

pe buze. Apoi zimbi malijios. Acum o sa raminintarit toata noaptea. Se intoarse §\ ie§i din bu-catarie murmurind: Am sa Ji-o platesc mai tirziu.

- Nu te lua la bataie, lan. §i cind pleci, lasa-lpe Duke pe afara, striga ea dupa el. Cind o sa fiugata de culcare, il las eu inauntru.

Ian ridjca o mina in semn de aprobare §i peurma plecara. Tess il hrani pe Lackie la ora zece §i nu mai

putu sa mai a§tepte treaza. Pleoapele ii cazuragrele ca plumbul. Privind afara pe fereastra de labucatarie, in timp ce incuia, zari luminiie de lacasu£a lui Ranald §i, ca intotdeauna, fu lini§tita sa§tie de prezenja lui. Gasise ciudat faptul ca Dukenu venise cind strigase dupa el, dar se gindi calan putea sa-l bage el in casa cind se intorceaacasa. Cu ultima incuietoare gata, se intinse §i seintoarse spre scari.

Dupa un du§ grabit, in mai pujin de zece mi

nute, era deja in pat, iar peste inca trei minute,adormita. Dar nu dormea de mult, cind se in-timpla totul.

• De la interfonul din camera copilului se auzi unmic zgomot §i ea se trezi din instinct matern. Darcind deschise ochii, nu avu decit timp sa vada

cum un material de culoare inchisa o acopera. Peurma, simji inabu§irea unei paturi aspre §i striga



Stapmul insulei

revoltata. Miinile ii erau legate in lateral §i simjeaceva asemanator unei fringhii cum era infa§uratain jurul corpului ei. §tiu imediat ca zbaterile eierau zadarnice, dar nu se putu abjine.

- Lackie! J ipa ea. Lackie! O trecu un gind cuprivire la ceea ce se intimpla §1 striga, intrata inpanica: Nu-i face rau copila§ului meu... te rog...nu-mi rani copila§ul!

Deodata se simjti ridicata in aer §i purtata princamera. I§i dadu seama ca se oprisera in fajadulapului. Auzi scirjiitul u§ii, apoi fu aruncata faramenajamente pe jos. U§a se trinti §i se incuie inurma ei. Sunetul facut de cheie ii rasuna ca un

ecou in urechi §i ea §opti disperata numele luilan.

Cincisprezece minute mai tirziu, Tess reu§isesa-§i elibereze torsul dupa vinzoleli §i suceli. Eratot ceea ce avea nevoie. U§ile de la dulap erauduble, cu o singura incuietoare pentru chei. Greu-

tatea corpului ii fu suficienta pentru a le departa.Pierzindu-§i respirajia de disperare, se ridica

impleticindu-se in picioare §i alerga la u§a ca-merei copilului.

- Nu! J ipa ea cind vazu leaganul gol. Unghiile ise infipsera in vopseaua cadrului u§ii, in timp ce

striga: Nu!Cazu in genunchi, suspinind. Apoi, ameste-

cind sughijurile cu guri de aer, se inalja in pi-

--------------------------------( 227 )------------------------------



Kimberli Wagner H~n

cioare §i alerga spre telefon.

Firul fusese taiat.Gindul urmator ii fu la Ranald. Probabil ca i-au

facut ceva! Deschise grabita u§a din spate §ialerga la mica casuja.

il vazu zacind pe podea. Capul ti singera §i eraincon§tient. Dar cum il controla sa vada daca arevreun os rupt, el gemu §i incepu sa i§i revina. Seincorda, incepind sa se zbata, apoi ii recunoscuvocea ei, spunind:

- Eu sint Ranald, Tess. Ai fost lovit la cap, a§aca ia-o incetinel. Sigur, in tot acest timp plingea,a§a ca el nu era pe deplin incredinjat.

Ea continua sa vorbeasca printre lacrimi.

- Trebuie sa vad daca telefonul tau funcjio-neaza.II vazu pe masuja din hoi §i auzi binevenitul

sunet al tonului §i forma numarul de la castel.Cind Aileen veni la telefon, Tess suspina prin

tre explicajii. Aileen ii spuse ca Hamish era acolo§i va ajunge la ea in citeva minute.

Apoi porni in cautarea lui Duke.- Nu te duci nicaieri fara mine, doamna mea,

spuse Ranald, impleticindu-se, cu o voce slaba,care-J i smulgea inima. S-a facut destul rau.

il gasira pe Duke linga drum, zacind intr-o in-colacire inconftienta de blana alba §i neagra. Darcind Tess se apleca sa-l controleze, descoperi un



Stapinul insulei

puls u§or. Mai descoperi §i un fel de os cu camecruda, acoperit de unul din propriile ei pulovere,pentru miros, presupuse ea.

Ranald ii strinse corpul lui Duke in braje §i ilduse inauntru, spunind:

- Am sa am grija eu de cajelu§ul bolnav,

doamna.- Am sa-J i aduc aceva pentru cap.§i apoi se indrepta sa urce scarile. Pe palier fu

atrasa de u§a deschisa a camerei copilului.Picioarele ii erau deodata nesigure cind pa§i in

camera, dar parca trebuia sa vada ca totul se

intimplase in realitate. Poate totul fusese un soide halucinajie bizara.

Capul i se mi§ca inceti§or de la dreapta lastinga. Aici era dulapul cu sertare, leaganul undeil hranise acum citeva minute. §i apoi... patucul...patucul gol, fara nici o patura pe el.

Punga cu scutece disparuse §i ea, observa eaimediat. Cu ochii goi, intra in baie §i lua trusa deprim-ajutor de sub chiuveta.

J os, il vazu pe Ranald cum il forja pe Dukesa inghita o fiertura. Deschise frigiderul cautindgheaja §i, un moment, ce paru ca nu se mai ter-mina, fu paralizata, mai inainte de a trage de otava de plastic, s-o deschida.

- Chiar mi l-au luat, spuse ea, privind la tavadin miinile ei. Mi-au luat copilul meu.



Kimberli Wagner )—

- N-o sa-i faca rau copila§ului, doamna, o asi-gura Ranald. Duke incepu sa se agite in brajelelui. Din orice motiv ar fi facut-o, nu o sa-i faca niciun rau.

Clipind cu greu, ea spera sa aiba dreptate.Aileen sosi impreuna cu Hamish. Ii arunca o

privire chipului impietrit al lui Tess §i o impinse peun scaun, linga foe. Propriile miini ii tremurau cindturna la amindoua un brandy.

Tess scutura absenta din cap §i spuse:- Nu! Laptele copilului!I§i acoperi gura cu mina, dindu-§i seama ce

cuvinte rostise.Aileen ii lua cealalta mina §i ii puse paharul debrandy, spunindu-i:

- Bea-I, Tess. Da-I pe git, acum. Tess asculta, a§a cum toji oamenii ascultau de

dulcea de Aileen. Intr-un tirziu, intreba:- Kyra e aici? Poate ea ar putea... sa vada

ceva.- O sa vina imediat, draga. Cauta pe cineva cu

un radio, ca sa-l contacteze pe lan. 0 vazu pe Tess ca-§i mu§ca buza. Apoi, o sa adune tot clanul.

Tess nu §tia exact ce insemna asta, dar eraceva ce-i dadea incredere.

- §i Scotland Yard-ul? intreba ea absenta.- Sint pe drum.In urmatoarele douazeci de minute, Tess i§i

/ 230 >V , V



dadu seama ce Tnsemna sa aparjii unui clan sco- J ian. De§i se aflasera in pace de aproape douasute de ani, la numai o singura chemare, hoardede membri MacLeod venira in ajutor. Atit de mulji,de fapt, incit Tess fu cop!e§ita §i se refugie sus.

| Hamish voise sa-i dea un sedativ, dar ea nu| acceptase. Orice avea sa vina, voia sa fie treaza,

I ca sa infrunte situajia.I Pe cuvertura patului descoperi nota bojita pe| care rapitorii o lasasera, adresata laird-ului Mac-! Leod.

—i Stapinul insulei

ji

i



,—f Kimberli Wagner

C 3«p l tetv«l 1 3

v_

lan navali intr-o casa de nebuni parca, lumi-nata'din plin §i cu o muljime de membri ai familieiMacLeod mi§unind §i bubuind in jur. Trecuse deu§a de la intrare §i era la jumatatea scarilor, ina

inte de a-§i da seama de ce era in preajma lui. Ca§i Tess, trebuia sa vada goala camera copilului,cu propriii ochi, inainte sa creada o asemeneagrozavie. Dar, in faja u§ii deschise de la cameracopilului, fu oprit.

Tess statea in balansoarul de linga leagan, Ji-

nind un mieluj din lina alba, cu un nasuc negru deplu§, jucarie pe care Lackie o preferase din toate.

---------------------------------------- — C 232 -----------------;----------------— '



Stapinul insulei

- Of, iubire, spuse el slab, din cadrul u§ii.- lan?Ea i§i intoarse chipul spre el cu o privire In

care se oglindeau atit speranja, cit §i deznadej-dea. Vazu urmele lacrimilor ei §i se deplasa repede, ca sa ingenuncheze in faja scaunului ei §isa o cuprinda in braje.

- Ne-au luat baiatul.Abia reu§i sa rosteasca aceste cuvinte in parul

lui des, tragindu-l intr-o strinsoare puternica. Aveanevoie de fiinja lui, de puterea lui.

- §tiu, lass. Dar o sa-i facem sa ni-l dea inapoi,orice ar fi. Se retrase un moment, cautindu-ichipul ca s-o priveasca. J i-au facut vreun rau?

Ea scutura energic din cap, apoi izbucni dinnou in lacrimi.

- Simt ceva rece pe dinauntru, §opti ea.Brajele lui o J inu strins citeva minute, cit ea mai

plinse. Nu putea sa dea mai mult... lacrimile erai

zadarnice.- Da-mi §i mie batista ta.Ochii lui lan erau umezi, dar tandri, privind-o in

timp ce scotea din buzunar batista alba ca za-pada. Ea ar fi facut orice, dar nu sa-i zdrobeasca.inima. DraguJ lucru, nu suferea sa para slaba,

neajutorata. Tess i§i §terse ochii §i i§i sufla nasul. Apoi se

ridica din balansoar.

v.



Kimberli Wagner

- Au lasat un bilet.Inghiji cu greutate §i ii inmina hirtia, de parca

ar fi durut-o numai atingerea. Timpul i§i incetini curgerea cind el apuca cu

doua degete hirtia alba. De§i se indoia ca vor ficeva amprente, era sigur ca domnii de la Scotland Yard vor vrea sa verifice acest lucru. Litereie,

uneori chiar cuvinte intregi, erau taiate din reviste.O furie oarba ii trecu prin vene cind incepu saciteasca-:

lan MacLeod. 0 suta de mii de lire pentru pachet. Mfine, ora 9 p.m. sa fii la Kyleakin cu banii, intr-o geanta neagra §i sa a§tep$i instruc-

puni.Privirile li se intilnira.- Spune-mi ce s-a intimplat, poji, iubire?§tia ca ii cerea sa retraiasca cele mai rele mo-

mente din viafa ei. I§i dorea sa fi fost §i o alta cale.Ea aproba din cap, cu ochii mariji. Incet, in

cepu sa povesteasca, pas cu pas.- Au luat lucruri pentru el. Acum... Punga cuscutece, paturi... chiar §i lapte din frigider... laptede la sin. Le-au luat pe toate, lan.

- Sfinte Dumnezeule, rosti el cu vocea scazuta§i o J inu strins. Intr-un tirziu ii spuse: Trebuie sacobor acum. O sa se discute mult despre ceea

ce va fi de facut §i o sa soseasca in curind §iScotland Yard-ul §i o sa pretinda ca ei vor avea



,—I StapTnul insufei )—n

de hotarit. N-o sa acceptam a§a ceva.Ea zimbi trist.- Hai, du-te!- De ce nu vii cu mine, lass? S-ar putea sa fie

mai bine sa §tii tot ce se va face, nu crezi? Doarnu vrei sa a§tepji aici singura?

El o cerceta cu privirea, pina ce ea aproba dincap.

- Vreau doar sa-mi spal faja, mai TntTi. Oftau§or §i lan Ti J inu obrajii in palme, apasind unsarut pe gura ei moale, pe buzele umflate. Apoi oajuta sa se ridice in picioare. Hai, du-te, lan. Sintsigura ca toji te a§teapta. I|i promit ca nu o sa

dureze decit un minut.Atingindu-I inca o data pe barbia aspra, ne-

rasa, ea il lasa. J os, lan o vazu pe mama lui inconjurata de

toata ceata, dind ordine. Cind intra in camera,auzi murmure de compatimire. Cineva ii puse

un pahar cu bautura in mina §i il J inu a§a, dinpoliteje. Se indrepta mai intii spre Ranald, careavea un bandaj de un alb stralucitor, pe cre§tetulcapului.

- Ce-J i mai face capul, prietene? spuse lan,punindu-§i o mina pe umarul omului mai in virsta.

Vazuse §i vinataia, care adauga o pata de culoarepe obrajii lui Ranald.

- O nimica toata, lan stapine.

----------------------------------------------------( j ? 3 5 j ----------------------------------------------------



/ Kimberli Wagner \

Toata incaperea se cufundase in tacere §i lan

se uita in jur la prietenii §i rudele lui.- Va muljumesc ca a|i venit aici. Ptna acum aji

aflat ce s-a tnttmplat. Din pacate, nu avem preamulte urme pe care sa mergem, doar un bilejel.Au cerut bani §i au stabilit seara de mtine, pentrua face schimbul.

In acel moment, Tess statea in cadrul u§ii,Kyra in spatele ei. El le facu semn sa intre.

- Vino, Tess §i tu, Kyra. Cred ca sintem cu tojiiaici.

O lua pe Tess de mina §i i§i inlanjuira dege-tele.

- Cred ca rapitorii sint localnici. Au trecut deRanald §i au intrat in casa prea u§or, ca sa fieni§te straini. In seara asta am fost la Uig, sperindsa-l gasim pe J aimie Blair §i pe cei ce ne facnecazuri. Cred ca am fost atra§i intr-o cursa.L-am rugat pe Angus sa-l aduca pe Chris Mac

Donald la noi. El e cel care ne-a indicat ca Blair arfi in Uig.

O rumoare se raspindi prin incapere la auzulacestora §i pe urma se auzi o incaierare in cadrulu§ii cind Gordon MacDonald §i Angus il azvirlirape tinarul Chris in camera, lan simji cum furia ii

umfla pieptul, dar Gordon incepu imediat cu vo-cea lui tunatoare:- IJi spun ca n-am nici un amestec in astfel

v. ( 236



r—I Stapmul insulei

de fapte ru§inoase, MacLeod §i ca sTnt la dis-pozijia ta sau a doamnei, oricum crezi tu de cu-viinja.

lan il cerceta cu privirea un moment, luptin-du-se sa se stapineasca, apoi dadu din cap.

- I|i muljumesc, Gordon.O simji pe Tess inghejind linga*el.

- Adu baiatul aici, Angus, spuse ea cu o dem-nitate lini§tita.

Chris MacDonald n-avea decit §aptesprezeceani §i tremura. Dar Tess nu il compatimea de fel,nici pe el, nici pe oricine altcineva care ar fi im-plicat in rapire. Singura ei grija era indreptata

spre fiul ei.lan mirii:- §tii in ce te-ai bagat, Chris? §tii care-i pe-

deapsa pentru rapire?- Nu §tiam ce au ei de gind, o jur! Dupa ce

casa lui J aimie §i a lui Fiona a ars toata, Fiona tot

spunea cum cineva va plati bani grei pentru asta.\§\ trecu prin par o mina tremuratoare. Spuseseradoar ca bisericuja din Uig era un loc potrivit. N-auspus pentru ce. Dupa ce a fost spart §i magazinullui Tim, am crezut ca lucrurile au scapat de subcontrol. N-am vrut sa fiu amestecat intr-o violenja§\ mai mare, a§a ca m-am dus la Angus.Sunetul aspru ai respirafiei lui se auzi §i Tess

spuse calma:



f—( Kimberli Wagner

- Vino mai aproape. Vreau sa te privesc in

ochi §i sa-mi spui ca n-ai avut nici un rol in rapireacopilului meu, un copila§ de §apte saptamini,neajutorat. Chris se apropie cu cijiva pa§i. §idaca ma minji, Chris MacDonald, voi gasi o calesa te ucid eu insumi, cu miinile astea doua.

Nimeni din incapere nu o condamna pentru

aceasta ameninjare. Dar Chris se Jinu drept cindspuse:

- N-am avut §tiin|a de o astfel de fapta, Inal- J imea Voastra, va jur. §i voi face orice pot ca sava ajut sa-i gasiji pe ticalo§ii aceia. Ochii lui, pri-vind-o fix, erau limpezi §i nu mai tremura.

Tess lua o gura.de aer §i, intr-un tirziu, seintoarse spre lan:

- II cred, spuse ea.- §i eu, fu lan de acord.Ii mai pusera intrebari lui Chris inca o ora, mai

intii lan, apoi ceilalji barbafi de la Scotland Yard,

dar ajunsera la concluzia ca nu fusese implicat inplanurile celor din famiiia Blair. II folosisera doarca un fel de curier.

Prietenii §i rudele fusesera trimi§i cu instruc- J iuni pe toata insula, sa dea de urma oricarei in-formajii posibile.

lan era in bucatarie cu Tess §i Ranald, a§tep-tind ca apa din ceainic sa fiarba. Tess abia tele-fonase tatalui ei, care spusese ca o sa inchirieze

( 238 '}



StapTnul insulei j—n

imediat un avion din Germania.

Kyra intra,§i lan intreba:- Ceva nou?Kyra scutura din cap, obosita.- Imi pare rau. Angus §i cu mine am cercetat

fiecare col{i§or al camerei copilului. Nici un lucru-§or nu poate fi forjat. lan dadu din cap a apro-

bare, resemnat.- E ceva ce nu injeleg, spuse el cind Tess

turna ceaiul. A§teptara toji. Ei trebuie sa fie con-§tien|i de faptul ca Scotland Yard-ul a fost anunjatin aceasta privinja. Cum pot ei sa spere ca vorface schimbul complet, in tot vazul lumii, pe afu-

risitul de chei in Kyleakin?Nimeni nu avea raspuns.La patru dimineaja, lan insista ca Tess sa in-

cerce sa se odihneasca pujin. Ea fu de acorddoar atunci cind el spusese ca va veni cu ea.

Trecu un moment dureros cind ea se dezbraca in

baie §i-§i vazu pieptul umflat §i piin de lapte. In-spira profund §i deschise sertarul unde se aflapompa ei de sin §i-§i fixa sticia. Cind termina, i§ipuse cama§a de noapte §i reveni in dormitor.

- lan? il chema ea inceti§or, buza de jos tre-murindu-i.

El statea pe marginea patului, preocupat deimensa greutate de a-§i scoate §osetele.- Da, iubire. CeV?

( 239 'yV- ^



Kimberli Wagner j—n

Ea i§i feri privirile.

- Po|i sa duci asta in frigider pentru mine?Atunci vazu el ca ea avea in mina o sticla de

lapte, §L nu mai respira. Putu doar sa geama §i saaprobe din cap. Nici nu mai §tiu cit timp statu intaja u§ii deschise a frigiderului.

In noaptea aceea, pentru prima data, nu fu in

stare sa-i faca placere lui Tess cind facura dra-goste. Vru sa se opreasca, atunci cind vazu la-crimile ce-i curgeau pe faja, dar ea il indemnacind el incetinea ritmul, strigind:

- Te rog! Da! Te rog!Nu §tia ca de apropierea aceasta, de senti-

mentul lui inauntrul ei, avea ea nevoie mai multdecit de eliberarea fizica. Dar el intotdeauna i-ar fidat ceea ce ea i§i dorea.

Intr-un tirziu, cind nu mai putu sa se rejtina,exploda cu un strigat agonizant.

- Te iubesc, lan. Te iubesc atit de mult!

Iar el ii saruta obrajii §i ii §terse lacrimile inca odata.

Dormira foarte pujin, dar cind se trezira in di-mineaja urmatoare, imparta§eau aceea§i durerenerostita §i siguranja ca orice s-ar fi intimplat, seaveau unul pe altul.

In a doua zi primira rapoarte de la oamenii lor.Orice urma fusese cercetata, indiferent de cit denesemnificativa putea parea. Nici una nu se do-

------------------------;------ ( 240 ")------------------------------



vedise roditoare.

J anet §i Elsbeth aparura amindoua cu min-care, dar Tess le trimise sa adune orice infor-majie, cit de mica, care putea fi vitala.

Ptna la §ase seara, primisera banii cash de labanca §i ii pusesera intr-o geanta de piele nea-gra, cu un senzor de detectare minuscul, ata§at

de captu§eala, prin amabilitatea celor de la Scotland Yard. Toji se adunara in bucataria incapa-toare.

lan ii dadu lui Gordon MacDonald votul lui deimputernicire in privinja podului.

La §apte §i jumatate, lui lan i se dadu o vesta

anti-glonj, ca sa o poarte pe dedesubtul pulove-rului negru. Apoi se afla sub tirul privirilor ingri- jorate, din partea femeilor din familie.

Domnii de la Scotland Yard ii dadusera §i alteinstrucjiuni in privinja schimbului. Sub nici un mo-tiv nu trebuia sa intre in ma§ina cu vreunul dinrapitori. Trebuia sa ramina la vedere §i daca ilrecuno§tea pe Blair, sa dea un semnal,' trecin-du-§i mina stinga prin par.

Dar lucrurile nu aveau sa se petreaca a§a cumfusesera planuite.

lan statu pe chei §i a§tepta. Minutele treceau,iar el se asigura ca sosise cu cincisprezece mi

nute mai devreme. 0 racoare nea§teptata veni cavintul din partea golfului. A§tepta. Fiecare sunet,

s—i Stapinul insulei i—>

---------- ;----------------- Q 241 ;-------- -------------- --------J



Kimberli Wagner

fiecare respira£ie §i sosirea fiecarei ma§ini carea§tepta pasagerii veniji cu feribotul ii atrageauatenjia lui §i celorlalfi §ase poliJ i§ti imbracaji inhaine civile, care erau in preajma lui.

La zece minute dupa timpul stabilit, lan incamai privea J inta prin ceaja care se ridica de pechei, cind auzi J iriitul unui telefon. Interesul lui eraformal, pina ce i§i dadu seama ca era sunetulstrident al unui telefon. Intorcindu-se in direcjiasunetului, vazu doua cabine telefonice, la vreo§ase metri departare.

Respira grabit §i fugi cu toata viteza pina ceapuca telefonul la al §aselea J iriit.

- Da, i§i trase el sufletul. La telefon lan MacLeod. -

O ora mai tirziu, lan asculta sunetul produsde motoruNimuzinei §i i§i rezema capul pe cana-peaua locului din ma§ina pusa la dispozifie deguvern. §oferul era un tinar ofijer, concentrat asu-pra drumului §i a cejii.

Se gindi la ei, la cei de acasa, care-1 a§teptausa aduca ve§ti. Le vazu in minte chipurile ingri- jorate §i nerabdatoare. Al lui Tess, cu ochii mariji§i piini de speranta, pe ai lui Aileen, ocupata cu

- C 2 A 2 J



,— f Stapinul insulei

pregatirea ceaiului, orice o J inea in mi§care... alKyrei vorbind despre orice subiect la care se pu-tea gtndi §i care ar fi putut sa le distraga atenjia,pe al lui Angus...

Se ridica in capul oaselor, cu o smucitura careil surprinse pe §ofer.

- Va simjiji bine, lordul meu?

Dar lan nu il auzi.Kyra, se gindi el. Kyra §i Angus. Dar incer-

casera deja. Nu fntrezarisera nimic. Totu§i inima iibatea cu putere §i ginduri ii zumzaiau in minte.Era caraghios. Nu aveau nici o §ansa. Totu§i,parca era condamnat sa stea pur §i simplu §i saa§tepte sa auda cum cadavrul unui copila§ a fostgasit intr-un §opron!

Se intoarse spre §ofer §i il intreba:- Ma§ina asta nu poate merge mai repede,

omule?- Ba da, domnule, raspunse tinarul §i apasa

pe accelerajie.

lan ie§ise pe portiera ma§inii, chiar mai inaintede a se opri complet. A§a cum i§i inchipuise, iigasi pe tofi stind in bucatarie.

Presiunea lui se facea simjita §i ei a§teptara savorbeasca. Privind-o pe sojia lui in ochi, vorbi: -

- Au luat banii, dar notija privind locul in carese gase§te Lackie era imbibata deAapa §i de-teriorata. N-am putut sa o descifram. Imi pare rau,

i 243 J



Kimberli Wagner

Tess, ei n-au intenjionat sa avem notija. M-au

sunat pe chei, la un telefon public §i mi-au cerutsa ma aventurez tn golf... de unul singur. Falcile ise incle§tara, lupttndu-se sa se elibereze de sen-timentul de frustrare. Vazu cum de pe chipul eidispare stralucirea §i simji gustul amar al proprieineputinje. Nenorocitul acela m-a obligat sa inot

dupa notija aceea, dupa ce i-am aruncat banii.Ptna ctnd m-am intors la barca, el plecase demult. Apoi se intoarse spre sora lui cu o nouaintense: §tiu ca ai tncercat, Kyra. §tiu ca §i tu §iAngus aji tncercat. Dar vreau sa veniji cu mine.Am nevoie de voi. Lackie are nevoie de voi.

Se uita intens la Angus §i vechiul lui prieten

dadu din cap a aprobare.Kyra inainta §i tl lua de mina.- O sa facem orice vrei tu, orice putem, frate al

meu.- Bine, spuse el, simjindu-se inca o data plin

de speranja. Haideji!

Apoi ii conduse la etaj, in camera copilului,deasupra leaganului §i Tess §i Ranald ii urmaratndeaproape.

Lua mielujul alb al lui Lackie din leagan §i i-ldadu iui Kyra, pernufa i-o dadu lui Angus. Apoi oa§eza pe Tess mai aproape, astfel incit toji patruajunsera sa inconjure leaganul. Ranald statea

linga u§a, ca un fel de santinela de aparare.

v. -------( 244 y~



Stapinul insulei J—n

- Nu am §tiinja de cind sau de ce funcfioneazadarurile voastre. Am doar instinct §i dragostede tata. Tess il urmarea cu atenjie, privindu-l cuimensitatea ochilor ei alba§tri. Nimeni nu a iubitun copila§ mai mult decit eu §i Tess. Trebuie safie o forja Tn aceasta dragoste. Poate ca impre-

una o sa avem destula putere pentru a stirni invoi ceva viziuni. Se uita la fiecare §i intinse miinilein lateral. Putem incerca.

Se luara de miini §i facura un cerc in jurulleaganului, cu mielujul intre Kyra §i Tess §i per-nuja intre lan §i Angus, lan inchise ochii §i §i-l

inchipui pe fiul lui hranindu-se la sinul mamei lui. Tess se gindi la o imagine cu lan stind in fajafocului, in dormitorul lor, J inindu-I pe Lackie pedeasupra capului. Durerea constanta din inima,pe care o cunoscuse de la disparijia lui, era ri-sipita intr-un fel de plinatatea iubirii pentru el.

incerca sa- §i imagineze ca intensitatea simjamin-telor dadea intr-adevar §i lui Kyra §i lui Angus oimagine vizionara despre Lackie §i locul unde seafla el.

Fie din cauza concentrajiei depline a tuturorgindurilor lor, sau din cauza a ceva misterios,

simji deodata un flux de energie trecind prinmiinile de care era prinsa §i i§i pierdu rasuflareade emojie. Simji dragostea lui lan atit de puternic,de parca ar fi J inut-o in braje §i mintea ei se



umplu cu un caleidoscop de imagini cu to£i treiimpreuna.A§teptara ptna ce timpul paru ca zboara. Apoi,

Kyra incepu sa vorbeasca.- E un miros. Ochii ei se deschisera §i barbia

se ridica de parca mirosul ar fi venit cu vintul. De

pamint jiiav... un miros de statut §i... de... petrolde la o... lampa.lan simfi un entuziasm nemarginit §i trebui sa

se autocontroleze. Era un loc unde electricitateanu ajunsese. Dar avea nevoie de mai mult, multmai mult, pentru a-i gasi.

- Intuneric, spuse Angus cu o voce grava. Pe-re|i de piatra, pereji vechi, de sute de ani. Tessicni, pierzindu-§i rasuflarea de groaza gindului.Angus ii apuca mina §i mai strins §i continua: In

, camera e rece. Copila§ul e bine invelit pentru ra-coare, intr-un co§u!e{, dar scutecele ii sint ude §ie agitat.

Se facu tacere.- Poji sa vezi locul? Ceva insemne de teren?

il zori lan la sfir§it. Dar nu primi raspuns. Pojis§-mi spui mai multe despre camera? Are fe-restre? E un §opron, o parte dintr-o casa? Inima ise incle§ta, dar trebui sa intrebe: Poate un mor-

mint?Kyra raspunse:- Este o singura camera §i are o fereastra, dar'

x—( Kimberli Wagner I—^

■( 2 4 8 >



Stapinul insulei

a fost acoperita cu scinduri de mult timp. Aud oapa.

Minutele trecura §i Kyra scutura din cap. Angus mai avea inca ochii inchi§i, dar curind §i elscutura din cap. A§teptara. Trecura zece minute,apoi cincisprezece.

- Nu! striga Tess, uimindu-i pe toji, tragind de

miinile lor §i aducindu-le la pieptul ei. Nu s-a terminal Nu accept sa se termine! Tremura chiar §icind le comanda: Sa nu indrazniji sa cedaji! Pri-vind-o fix pe Kyra, apoi pe Angus, continua cuviolenja: Nu-mi pasa daca dureaza toata noap-tea sau tot anul, nu-mi pasa daca stam aici pina

ce ne transformam in piatra! Sa-l gasili pe fiulmeu!- A§teapta! incepu Kyra, dar de data asta

ceva era diferit la ea, un fel de siguranfa. E oroata §i apa. E pe un deal, sau tnlauntrul lui, nusint prea sigura. Apoi ochii ei se marira §i striga:lan!

Propria lui respiratie era neregulata §i aspracind Intreba:

- Kyra, e moara veche de pe drumul Glendale?

- Da! raspunse sora lui §i lacrimile incepurasa-i curga pe fa{a.

Apoi el se facu nevazut.i Kyra nu sim|i nimic, pina ce Tess nu o zgiljii.

— ..---------------- -------------------------------------



Kimberli Wagner _.W

- E intr-adevar in viaja? E bine?- Da, §opti Kyra. Du-te dupa lan, Tess.§i Tess fugi, trecind de u§a §i repezindu-se pe

scari.Afara, lan accelera deja ma§ina, dar Tess §tia

calea spre drumul Glendale. Trebuia doar sa ga-

seasca cheile de la camionul lui Ranald.Intr-o explozie de teama §i nerabdare, se re-pezi spre casuja lui Ranald. Cheile trebuiau sa fiepe o etajera, chiar la intrare, unde le mai vazusede o suta de ori inainte. Uite-le! Inha|indu-le dincirlig, alerga spre camionul de culoare inchisa §itrase sa deschida u§a.

Facu>o pauza sa-§i traga sufletul. Nu mai §o-fase de trei ani. Dar Kyra ii spusese sa se ducadupa lan §i Lackie al ei o a§tepta la capatul dru-mului. Se salta in cabina §i porni motorul, fara niciun alt gind.

Aproape imediat incepu ploaia. Dar Tess trebuia sa-l ajunga pe lan din urma, a§a ca lasa de oparte orice precaujie.

§tiind ca moara nu se vedea dupa urmatoareacotitura, lan intra pe gazon de-a curmezi§ul dru-mului ingust §i inconjura delu§orul care dominapiriia§ul. Ploua bine acum. Chiar in urma lui, Tess

gonea dupa el. lan ie§i din ma§ina intr-o secunda,alergind prin ploaie, spre camion. Forja u§a s-odeschida, cu un cerc de fier de roata ridicat intr-o



StapTnul insulei

mina, apoi elibera un oftat scurt.- Of, Tess! Eram pe cale sa te nimeresc, cre-zind ca erai unul dintre ei. Ploaia i se scurgea pefaja §i cadea pe buclele lungi, ro§cate de par cindse apleca inauntru. Moara e un pic mai sus deaici. N-am vrut ca ei sa auda motorul. Stai aici §ilasa-ma cincisprezece minute. Daca nu ma intorc

in acest timp, du-te dupa ajutor.- lubitule, nu fi lipsit de sens. Merg cu tine.lan i§i privi sojia fix un moment, con§tient de

caracterul ei incapajinat.- Nu e nimic sigur, nu §tim cu certitudine ce

sau pe cine vom gasi... Ea dadu din cap a ac-

ceptare. Bine, cel pujin, atunci, stai aici pina cevom §ti cum stau lucrurile! O privi serios, cu toataconvingerea. O sa fii cu capul pe umeri §i o sa aigrija, nu, lass?

Ea il imbraji§a puternic, cu capul aplecat pepieptul lui.

- §i tu, iubirea mea.

Apoi, cu un ultim sarut, el o indeparta §i pornipe carare.

Moara cea veche fusese locul favorit, frecventvizitat in timpul copilariei. Datorita acestui iucru il§tia Kyra. Fusese construita in interiorul dealului,acum vreo doua sute de ani §i fusese abando-

nata de cel pujin §aizeci de ani. Acum, abia dacaera o borna de hotar §i o curiozitate.

v 249




Curentul de apa alerga in josul apei, intreroata cu palete §i drum, lan vazu ca, de fapt,fereastra era acoperita de scinduri. Cind fu la dis-tanja de un metru de u§a, auzi un radio, un cu-rent incurajator prin vene. Apoi auzi sunetul facutde un copil plingind. In momentul urmator navali

pe u§a.Fiona Blair statea acolo, in picioare, imensacum era, in spatele unui scaun pliant, J inind ni§teandrele de lucru §i un fir intr-o mina. Cu o privirescurta, aruncata in jur, vazu ca era singura, fara afi o primejdie pentru copila§ul care |ipa intr-un

co§, linga un aparat de incalzit portabil, cam la unmetru distanja. Ea facu o mi§care spre copil §i lano avertiza:

~N-am lovit o femeie niciodata in viafa mea,dar daca mai faci un pas spre co§ul ala, nu maisint raspur\zator de ceea ce fac. Apoi striga: Tess?

Ea era in spatele lui, dar trebui sa-l impinga deumeri ca sa treaca de u§a.

- lan, spuse ea cu mare nerabdare in glas §i ilmai impinse o data. Copila§ul ei plingea. Se grabisa traverseze camera §i il lua in braje pe Lackie.Oh, cit era de bine sa-i simta din nou caldura

corpu§orului lui dulce! II saruta pe curbura moalea cefei §i ii murmura dezmierdari. In departare iiauzea pe lan punindu-i intrebari lui Fiona.

------------------------------- (\2 50 J -------------------------------



Stapinul insulei

- Unde e fratele tau? A avut timp suficient casa fi ajuns aici.- Ce vrei sa spui? i§i azvirli Fiona capul pe

spate, incordindu-§i strinsoarea miinii pe andre-lele de impletit.

- Crezi ca nu l-a§ fi recunoscut in spatele uneima§ti? Ideea cu notifa deteriorate a fost a ta? Ce

aveafi de gind cu baiatul meu? Tess se intoarse spre ei la auzul acestor cu-

vinte. O privi fix pe femeia care-i J inuse copila§ulostatic toate aceste ore lungi §i nu putu nici ma-car s-o urasca. Era prea patetica, a§a cum stateaacolo, stringindu-§i andrelele, §tiind ca toate pla-

nurile ei ajunsesera la capat. Cumva, parea ca seface mai mica.- J aimie nu se mai intoarce, nu-i a§a? intreba

ea, ignorindu-l pe lan. Apoi se intoarse directspre lan §i el putu sa vada ura in ochii ei. L-aiprins, nu-i a§a?

Tess strinse mai tare la piept copila§ul, gin-

dindu-se la ceea ce s-ar fi putut intimpla cu el. lanpuse cercul de fier de la roata jos §i raspunse cufoarte mare calm:

- S-a terminat.Ea i§i cobori privirea asupra ghemotocului din

brajele ei §i schija un zimbet.

lan o privi un moment pe Tess, incercind sa oavertizeze printr-o privire scurta sa fie pregatita



Kimberli Wagner

de orice. Privirile lor Ii se intilnira, injelegindu-se, §iea masura distanja pina la u§a. lan putea, cusiguran£a, sa se descurce singur in fa|a unei pe-rechi de andrele de tricotat, tn timp ce brajele eierau ocupate de Lackie.

Ctnd Tess facu prima tentativa de pas, Fiona

ridica andrelele. lan inhaja vtrfurile de metal, arne-ninjatoare §i J inu strtns cu o mina incheietura mii-nilor lui Fiona. Ranald navali ca o furtuna inauntru,urmat de inspector §i de doi dintre oamenii lui.

lan o elibera pe Fiona, lasirid-o tn grija lor §iRanald ti anunja ca J aimie Blair fusese ares-tat aproape de coasta, tncerctnd sa ancorezebarca de pescuit pe care o inchiriase.

Tess ti ignora cu desavtr§ire, pentru a se grabitn brajele calde'ale sojului ei. Ea §i cu lan alca-tuiau un adapost iubitor pentru Lackie §i lacrimiizvorira dii\ ochii ei, stind a§a §i strtngtndu-§itn braje familia. Ritmul batailor inimii tncepu sa

revina la normal sub sarutarile solemne, recunos-catoare ale lui lan. Mtngtie cu un deget obrazul final fiului sau §i Tess ti zimbi cind el ii §opti numele.

Con§tienJ i de oamenii din jur, se despaijtira dinstrinsoare §i dadura cu ochii de poli#§ti. In timpce erau explicate detaliile privind urmarirea §icapturarea lui Blair, Tess avu in sfir§it ocazia de amerge intr-un colj §i de a-l hrani pe Lackie, apoi iischimba scutecele. il mai imbra{i§a o data. Era

V 252 ; J



Stapinul insiilej

perfect, cu ochi§orii lui ca smaraldul stralucind §ifacind balona§e la gurija, gingurind la atingereaei.

Tess rise, plina de veselie §i i§i privi sotul. Elincremeni la auzul sunetului, apoi- zimbi pesteumar §i facu cu ochiul, inainte de a se intoarce

spre inspector. Tess i§i indrepta privirea spre Lackie §i ii zimbifericita.

- Bravo pentru eroul nostru!Mai tirziu, in seara aceea, dupa o intoarcere

acasa mareaja §i galagioasa, lan ii lua pe Tess§i pe Lackie la casuja unde petrecuse luna de

miere, pentru a avea pujina lini§te. Se intinseratoji, aproape, unul linga celalalt, pe patul iarg,§i lan i§i strinse brafele in jurul lui Tess. 0 sa-ruta pe cre§tetul capului, gindindu-se cit de cu-rajos se descurcase cu aceasta situate tragica.Doamne, era pe masura unei neveste de §ef al

clanului MacLeod, ba chiar mai mult. Dar maiera o singura chestiune, unde ea afi§a inca otimiditate nedorita.

- M-am gindit, spuse lan tragindu-se inapoipentru a o privi. Pleoapele ei pareau grele. E cevaintre noi care mai trebuie pus la punct, lass amea.

- La ce..,?Vazu privirea din ochii lui ca pietrele prejioase



§i termina cu un „0h“ moale. Vinzolindu-se pujin,ea privi peste tot, numai la el nu-§i intoarse privirea.

- Mai spune-mi.- Ce?- Spune-mi!- Ce prostie!

El a§tepta.Ea se intinse, ocupindu-se de paturile luiLackie.

El fluiera, doar ca sa-i dovedeasca ca el totmai a§tepta.

Ea scoase un fijiit scurt.El zimbi §mechere§te §i fluiera mai tare. Era un

fluierat subfirel, care pierdu din intensitate, trans-formindu-se in ris.

- Haide, Tess. Sau vrei sa-i dai copila§uluinostru un exemplu stralucit de cit e§ti de la§a?intreba el timid.

- Te iubesc, izbu(jni ea in ris. Lackie ginguri §i

ea i§i intoarse zimbetul spre fiul ei, care era a§e-zat intre ei §i il invinui §i pe el direct: Barbafii! Cepacoste!

Cu aceste cuvinte, i§i lua frumosul copil inbrate §i il puse pe nea§teptate pe stomacul plat altatalui lui.

- Of! rasufla el grabit. § i eu te iubesc!- Bine. Ea afi§a un zimbet de sirena §i ilmu§ca u§urel de umar. Apoi ai sa ma inveji

—v Kimberli Wagner ___ J—x



dansul acela cu sabiile.- Ihirrh.., raspunse el, gindindu-se ca, in sfir§it,ea o sa scandalizeze insula pentru ca dansul sa

r—^ Stapinul insulei )—n

stapanul insulei

Documents