UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA Şcoala Masterală a Facultăţii de Chimie, Biologie şi Geografie Departamentul de Geografie

STANDARDIZAREA DATELOR SPATIALE

Master – “Sisteme informaţionale geografice”

Dr. Cristina OANA

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

1 | P a g i n a

III: Abordarile DUBLIN CORE, North American Profile, FGDC (CSDGM), CGDI, NGICC1. DUBLIN CORE METADATA ........................................................................................................................................ 2 2. North American Profile ................................................................................................................................................. 3 3. FGDC ........................................................................................................................................................................... 4 4. CGDI ............................................................................................................................................................................ 4 5. NGICC .......................................................................................................................................................................... 5

IV: Directiva INSPIRE, implementari în Europa si tehnologii SDI 1. Directiva INSPIRE ........................................................................................................................................................ 6 2. Implementari INSPIRE in Europa ................................................................................................................................. 6 3. Tehnologii SDI .............................................................................................................................................................. 7

V: Concepte, functionalitati, arhitecturi, studii de caz si tendinţe ale aplicaţiilor geoportal 1.Concepte .......................................................................................................................................................................... 10 2.Functionalitati si arhitecturi ............................................................................................................................................... 11

2.1. Functionalitatile unei aplicatii geoportal ......................................................................................................... 11 2.2. Standarde de Metadate si Metadate 2.0 ........................................................................................................ 13 2.3. Cataloage Distribuite si Cataloage Centralizate ............................................................................................. 14

3. Geoportal- Studii de Caz ................................................................................................................................................. 16 4. Tendinte ale aplicatiilor Geoportal .............................................................................................................................. 17

VI: Infrastructurile de Date Spaţiale în era Web 2.0

Figura IV.1. Furnizori in CanadianGeospatial Data Infrastructure (CGDI). ............................................................................................... 8 Figura IV.2. Componente SDI . ................................................................................................................................................................. 8 Figura V.1 Geoportalul - gateway intre resursele geospatiale, furnizori si utilizatori .............................................................................. 11 Figura V.2 Functionalitatea de baza oferita de geoportale. .................................................................................................................... 11 Figura V.3 Exemplu,Geoportal Server Viewer ...................................................................................................................................... 133 Figura V.4 ArcGIS Server Geoportal permite utilizatorilor sa creeze metadate utilizand diferite standarde ........................................ 144 Figura V.5. Geoportale cu Cataloage Distribuite .................................................................................................................................... 15 Figura V.6. Geoportale cu Cataloage Centralizate ................................................................................................................................. 15 Figura V.7. Geoportale Personale si Departamentale ............................................................................................................................ 16 Figura V.8. Geoportale Organizationale si Comunitare .......................................................................................................................... 17

GLOSAR de TERMENI BIBLIOGRAFIE

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

2 | P a g i n a

III.

1. DUBLIN CORE METADATA Dublin Core Metadata Initiative, sau "DCMI" este o organizatie ce se axeaza pe dezvoltarea de standarde menite sa sprijine o gama variata de strategii si modele de business. Standardul de metadate Dublin Core, reprezinta un set simplu de elemente utilizat in descrierea unei game variate de resurse distribuite. Standardul Dublin Core include doua nivele: Simple si Qualified. Standardul Dublin Core - Simple cuprinde 15 elemente; Standardul Dublin Core-Qualified include in plus inca 3 elemente (Audienta, Originea si Drepturile), precum si un grup de calificative ale elementelor ce rafineaza semantica elementelor intr-un mod ce poate fi util in descoperirea resurselor. Semantica standardului Dublin Core a fost stabilita in cadrul unui grup international de profesionalisti din diferite domenii de specialitate, de la bibliotecari, informaticieni, criptografi, comunitati de muzee si alte domenii aferente. Un alt mod de a privi Dublin Core, este ca un "un mini-limbaj pentru a face o mini-clasa de declaratii cu privire la resurse". In acest limbaj, exista doua clase de termeni - elemente (substantive) si calificative (adjective) - care pot fi aranjate in simple modele de declaratii. Resursele reprezinta subiectii implicati in acest limbaj. (pentru informatii suplimentare despre Gramatica Dublin Core, puteti accesa "DCMI Grammatical Principles"). In lumea Internet-ului, Dublin Core poate fi privit ca "metadate pentru turisti digitali": usor de inteles, dar nu neaparat pentru a exprima relatii sau concepte complexe. Scopurile Dublin Core sunt urmatoarele:

Simplicitatea crearii si intretineri Setul de elemente Dublin Core s-a mentinut pe cat se poate de simplu si restrans astfel incat sa permita non-specialistilor sa creeze inregistrari descriptive pentru resurse, cu usurinta si la costuri mici, permitand in acelasi timp utilizarea eficienta a resurselor respective in medii web.

Semantici usor de inteles Descoperirea informatiei in vasta lume a Internetului este impiedicata de diferentele in terminologie si experientele descriptive de la un anumit domeniu de specialitate la altul. Dublin Core poate ajuta "turistul digital " -- un cautator non-specialist – sa identifice propria metoda de a sprijini setul de elemente, semanticile in baza carora sunt intelese si suportate.

Scop international Dublin Core Element Set a fost initial dezvoltat in Engleza, dar exista o serie de documente in diferite alte limbi, incluzand finlandeza, norvegiana, tailandeza, japoneza, franceza, portugheza, germana, greaca, indoneziana si spaniola. Grupul DCMI - Localization and Internationalization Special Interest coordoneaza eforturile de a relationa aceste versiuni intr-un registru distribuit.

Extensibilitate In timp ce balanseaza simplicitatea in descrierea resurselor digitale cu necesitatea unei identificari precise, dezvoltatorii Dublin Core au recunoscut importanta furnizarii unui mecanism care sa extinda setul de elemente pentru necesitati de descoperire a resurselor suplimentare. Elementele de metadate din aceste seturi pot fi utilizate impreuna cu metadatele Dublin Core raspunzand necesitatii de interoperabilitate. Aceasta sectiune prezinta fiecare element Dublin Core prin denumirea sa completa si eticheta acestuia. Pentru fiecare element exista o deocumentatie necesara in crearea continutului de metadate, indiferent ca aceasta se realizeaza "de la zero" sau prin conversia unui element intr-un alt format.

Title | Eticheta: Title - Numele dat unei resurse

Subiect |Eticheta: Subject and Keywords - Continutul resursei.

Descrierea | Eticheta: Description –O descriere privind continutul resursei.

Tip | Eticheta: Resource Type – Tipul continutului resursei.

Sursa | Eticheta: Source – O referinta la o resursa din care a derivat resursa actuala.

Relatia | Eticheta: Relation – O referinta la o resursa relationata.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

3 | P a g i n a

Acoperirea | Eticheta: Coverage - Extendul sau scopul continutului resursei. Acest element include locatia spatiala (numele locului sau sistemul de coordonate geografice), perioada temporala (data, sau interval de date) sau jurisdictia (numele entitatii administrative).

Creator | Eticheta: Creator - Entitatea responsabila de continutul resursei. Example de creator: persoana, organizatie, serviciu.

Autor | Eticheta: Publisher –Entitatea responsabila de disponibilitatea resursei.

Contribuabil | Eticheta: Contributor - Entitate responsabila cu contribuirea la continutul unei resurse.

Drepturi | Eticheta: Rights Management – Informatie cu privire la drepturile asupra unei resurse.

Data | Eticheta: Date – O data asociata cu un eveniment din ciclul de viata al resursei.

Format | Eticheta: Format- Modul de prezentare fizica a unei resurse.

Identificator | Eticheta: Resource Identifier – O referinta neambigua la resursa intr-un anumit context.

Limba | Eticheta: Language – Limbajul continutului resursei.

Audienta | Eticheta: Audience – Clasa de entitati pentru care se considera utila resursa

Provenienta | Eticheta: Provenance – Declaratie cu privire la orice modificare in ceea ce priveste detinerea resursei de la crearea sa care ar fi importanta pentru autenticitate, integritate si interpretare.

Drepturi | Eticheta: Rights Holder – O persoana sau o organizatie ce gestioneaza drepturile asupra resursei.

Metoda de Instruire | Eticheta: Instructional Method- Element Description: Proces realizat in vederea imbunatatirii aptitudinilor la care trebuie sa raspunda resursa.

Metoda de angajament | Eticheta: Accrual Method – Metoda prin care elementele sunt adaugate la o colectie. Recomandarea este sa se foloseasca un vocabular controlat.

Periodicitatea angajamentului | Eticheta: Accrual Periodicity – Frecventa cu care elementele sunt adaugate unei colectii.

Politica de angajamente | Eticheta: Accrual Policy- Politicile ce vizeaza adaugarea de elemente la o colectie.

2. North American Profile Comunitatea internationala, prin International Organization of Standards (ISO), a dezvoltat si aprobat standardul international de metadate, ISO 19115 – Geographic Information Metadata. Ca membru ISO, SUA a participat la dezvoltarea ISO 19115 si a cooperat cu Canada pentru dezvoltarea North American Profile (NAP) of ISO 19115. In acelasi mod in care standardul existent - FGDC Content Standard for Digital Geospatial Metadata (CSDGM) a codificat documentatia despre datele spatiale pentru comunitatea interesata de datele geospatiale din SUA in 1994, NAP a extins standardizarea peste granite. In plus, NAP ofera urmtoarele caracteristici:

Mai putine elemente obligatorii si mai multe elemente optionale Elemente extinse si elemente noi pentru a captura informatie mai specifica O structura ierarhica pentru a crea „pachete‟ de metadate ce pot fi reunite si combinate astfel incat sa

formeze inregistrari noi de metadate Suport pentru documentarea de noi topologii si tehnologii de date geospatiale incluzand geodatabase-

uri, aplicatii web de cartografiere, modele de date, portale de date, ontologii, etc. Sugestii bazate pe cele mai bune practici pentru popularea elementelor de metadate intr-un mod ce

inglobeaza calitatea si necesitatea de metadate. North American Profile (NAP) of ISO 19115: Geographic Information - Metadata a fost adoptat oficial de catre American National Standards Institute (ANSI) in Iunie 2009. S-a lucrat in continuare pe NAP pentru o integrare cat mai completa a documentatiei la nivel de baze de date geospatiale specificate intr-un standard relationat, ISO 19110: Geographic Information: Feature Catalogue. Odata finalizat, Federal Geographic Data Committee

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

4 | P a g i n a

(FGDC) va procesa NAP ca un standard Federal si va promova implementarea acestuia in cadrul comunitatii geospatiale.

July 2009 FGDC press release regarding NAP

Resursele North American Profile Documente si Prezentari

Preparing for International Metadata: North American Profile of ISO 19115: Geographic Information - Metadata – CSDGM to NAP transition guidance document, March 2010 [PDF 890KB]

North American Profile Development for ISO – NSDI Training Program lesson (PPT), March 2008 Convertori si alte Aplicatii

ISO Metadata Editor Review –Informatii colectate de dezvoltatori si utilizatori despre ISO 19115 Metadata Editors

CSDGM to NAP Transforms – un efort cumulat, sponsorizat de NOAA pentru construirea de convertori (XSLTs) pentru conversia metadatelor CSDGM (incluzand Biological Profile si Remote Sensing Extension) in NAP

3. FGDC Federal Geographic Data Committee (FGDC) este un comitet ce promoveaza dezvoltarea, utilizarea, partajarea si diseminarea datelor geospatiale la nivel national. Acest efort la nivel national, pentru publicarea datelor gospatiale este cunoscut ca National Spatial Data Infrastructure (NSDI). NSDI reprezinta o retea fizica, organizationala, si virtuala creata pentru a permite dezvoltarea si partajarea resurselor geografice in format digital. Activitatile FGDC sunt administrate prin Secretariatul FGDC gazduit la U.S. Geological Survey. Standardele faciliteaza dezvoltarea, partajarea si utilizarea datelor geospatiale. FGDC dezvolta standarde pentru datele geospatiale in scopul implementarii NSDI, in colaborare cu institutii guvernamentale de stat, locale, si regionale, cu sectorul privat si comunitati academice, dar mai ales in colaborare cu comunitatea internationala. FGDC dezvolta standarde de date geospatiale doar in cazul in care nu exista standarde echivalente. Inca de la inceputurile sale, FGDC a lucrat la implementarea a sase blocuri fundamentale, sau elemente NSDI: metadate, clearinghouse, standarde, framework, date geospatiale si parteneri. Fiecare dintre aceste componente serveste ca temelie in stabilirea structurii si consistentei in documentarea datelor spatiale utilizate in diferite aplicatii, precum si construirea unei retele distribuite de producatori si utilizatori care sa faciliteze partajarea datelor.

4. CGDI Canadian Geospatial Data Infrastructure (CGDI) ofera accesul la informatii cu privire la locatie, disponibile online, ofeirind astfel si support decizional. Adeseori prezentate sub forma de harti digitale sau imagini satelitare bogate in detalii, aceste informatii geografice, permit factorilor de decizie, sa evalueze optiunile, sa inteleaga tendintele, sa prevada riscurile, sa evalueze situatiile de urgenta, si multe altele. In esenta, CGDI este o resursa de informatie usor de utilizat, avansata, online, ce ofera beneficii valoroase factorilor de decizie, din 4 domenii prioritare:

Factorii de decizie din domeniul de asigurare a sigurantei publice pot utiliza CGDI pentru a partaja harti stradale, poduri, retele electrice, sisteme de apa, cladiri si multe altele asemanatoare; aceste harti ofera suportul decizional in vederea unei planificari mai bune si raspunsul la situatiile de urgenta si dezastre;

Comunitatea din domeniul sanatatii publice poate utiliza CGDI pentru a partaja informatia bazata pe locatie in mod securizat, in scopul urmaririi incidentelor, analizei tendintelor si monitorizarii sanatatii populatiei;

Factorii de decizie din comunitatea autohtona pot utiliza CGDI pentru a conecta comunitatile, pentru a identifica cartografic noi tendinte si pentru a identifica noi oportunitati.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

5 | P a g i n a

Factorii de decizie din domeniul mediului si dezvoltarii durabile pot utiliza CGDI pentru administrarea mai buna a resurselor teritoriale si cartografice, evaluarea mediului si monitorizarea ecosistemelor.

5. NGICC

In scopul promovarii si armonizarii activitatilor SDI, Consiliul de stat din China a aprobat National Geo-Spatial Information Coordination Committee (NGICC) in 1999. NGICC este condus de State Development and Reform Commission, fiind compus din 11 membrii principali ce reprezinta departamente guvernamentale centrale. Acum exista 21 de membrii care se alatura la NGICC. Responsabilitatile principale ale NGICC sunt urmatoarele:

Strategii de lucru si planuri pentru dezvoltarea industriei informatiei geografice in China;

Formularea reglementarilor si politicilor pentru schimbul de informatii geografice;

Rol de coordonare in realizarea reglementarilor si politicilor legate de supervizarea si implementarea la cheie a proiectelor ingineresti din domeniul informatiei geografice;

Armonizarea cu privire la activitatile de cooperare internationala si de siguranta; NGICC a realizat un document draft privind Development Strategy and Plan of National Spatial Information Infrastructure. National Spatial Information Network System sprijinit de NGICC este dezvoltat de National Information Center of China. NGICC depune eforturi pentru realizarea unui alt proiect cheie, denumit Establishment of Database for Natural Resources and Geospatial Information. Sunt incluse in acest proiect cinci baze de date fundamentale:

Fundamental Geographic Information Database, incluzand data geografice si date de teledetectie;

Natural Resources Information Database, incluzand resurse teritoriale, minerale, hidrografice si retele de irigatii, silvice, maritime, meteorologice;

Integration Database, integreaza date la nivel national cu informatii fundamentale privind resurse naturale, dezastre, mediu, dezvoltarea durabila si multe altele;

Centru de resurse naturale si informatii geospatiale;

Constructia Strategiei si Legislatiei.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

6 | P a g i n a

IV.

Multe state europene sunt in proces de dezvoltare SDI, ca raspuns la initiativa Comisiei Europene din 1996 privind Informatia Geografica si la initiativa INSPIRE (Infrastructure for Spatial Information in Europa), lansata in 2001.

1. Directiva INSPIRE Infrastructure for Spatial Information in Europe (INSPIRE) este o directiva aprobata de Comisia Europeana, in calitatea sa de organ executiv al Uniunii Europene, in vederea crearii unei Infrastructuri de Date Spatiale pan-Europene. Scopul acestei directive este de a favoriza colaborarea intre producatorii si utilizatorii de date spatiale prin intermediul unei infrastructuri accesibile via Internet, prin crearea unei singure comunitati geospatiale in vederea asigurarii suportului decizional pentru o Europa sustenabila si productiva. INSPIRE se va materializa sub forma unei retele formate din mai multe Infrastructuri de Date Spatiale interoperabile ce sunt create si administrate de catre tarile membre ale Uniunii Europene si de agentiile acestora. Comisia Europeana a redactat cinci seturi de reguli de implementare ce vor defini o Infrastructura de Date Spatiale ca fiind conforme Inspire:

Metadata

Data Specifications

Network Services

Data and Service Sharing

Monitoring and Reporting

INSPIRE are la baza cateva principii fundamentale:

o Datele trebuiesc sa fie colectionate o singura data si stocate acolo unde ar putea fi intretinute in cel mai eficient mod.

o Trebuie sa fie posibila combinarea fara probleme a informatiei spatiale din diferite surse din intreaga Europa si partajarea acestora cu diferiti utilizatori printr-o gama variata de aplicatii;

o Informatia colectionata la o anumita scara trebuie sa poata fi partajata la diferite alte scari; o Informatia geografica necesara pentru o buna conducere la diferite nivele trebuie sa fie disponibila; o Trebuie sa fie permisa cu usurinta identificarea datelor geografice, a modului in care acestea pot fi

utilizate pentru o anumita necesitate si in ce conditii pot fi achizitionate si utilizate.

2. Implementari INSPIRE in Europa Legislatia Directiva 2007/2/EC a Parlamentului European si Consiliul din 14 Martie 2007 ce a stabilit Infrastructura pentru Informatia Spatiala in Comunitatea Europeana (INSPIRE) a fost publicata in jurnalul oficial pe data de 25 Aprilie 2007. Directiva INSPIRE a intrat in vigoare in data de 15 Mai 2007. INSPIRE se bazeaza pe infrastructurile de date spatiale stabilite in 27 de state membre ale Uniunii Europene. Directiva adreseaza 34 de teme de date spatiale necesare pentru aplicari la nivelul mediului, cu componentele cheie specificate prin reguli tehnice de implementare. Pentru a asigura faptul ca Infrastructurile de Date Spatiale ale Statelor Membre sunt compatibile si utilizabile intr-un context national si international, Directiva impune ca Regulile de Implementare (IR) sa fie adoptate intr-un anumit numar de domenii specifice (Metadata, Data Specifications, Network Services, Data and Service Sharing si Monitoring and Reporting). Aceste IR-uri sunt adoptate ca Decizii ale Comisiei sau Reglementari, si sunt obligatorii in toate elementele lor. Comisia este asistata in procesul de adoptare a regulilor de catre un comitet de reglementare compus din reprezentantii statelor Statelor Membre si prezidat de un reprezentant al Comisiei. Geoportalul INSPIRE Geoportalul INSPIRE pune la dispozitie mijloacele necesare cautarii datelor spatiale si serviciilor de date supuse restrictiilor de acces, vizualizarii si descarcarii seturilor de date spatiale apartinand statelor membre

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

7 | P a g i n a

UE, in contextual Directivei Infrastructure for Spatial Information in the European Community (INSPIRE). INSPIRE isi propune sa permita accesul la informatii geografice relevante, actualizate si de calitate, menite sa sprijine formularea, implementarea, monitorizarea si evaluarea politicilor si activitatilor ce au un impact direct sau indirect asupra mediului. Aceasta versiune este un prototip de geoportal INSPIRE si permite descoperirea si vizualizarea seturilor de date spatiale si serviciilor. Scopul sau este sa identifice probleme legate de implementarea sa si accesarea serviciilor INSPIRE distribuite, pentru a ajuta mai departe implementarea geoportalului operational. In versiunea existent, geoportalul INSPIRE permite accesarea unui numar limitat de servicii de descoperire si vizualizare, putand fi identificate si vizualizate doar cateva metadate pentru seturi de date si servicii. Aceste resurse vor continua sa se extinda pe masura ce mai multe servicii vor fi disponibile prin intermediul Statelor Membre UE. Pentru a asigura functionalitatea deplina a geoportalului INSPIRE, oferita prin accesul la servicii de Vizualizare si Descoperire, testele s-au realizat in deplina colaborare cu Statele Membre.

3. Tehnologii SDI SDI, reprezinta tehnologia, politicile, standardele si resursele umane necesare achizitiei, procesarii, stocarii, distribuirii si utilizarii datelor spatiale. Se poate vorbi despre SDI la nivel global (GSDI), la nivel national (NSDI), la nivel regional sau la nivel local. Principalul obiectiv al unei SDI consta in maximizarea utilizarii informatiei geografice detinuta de o gama variata de proprietari, ce apartin atat de sectorul privat cat si de cel public. Acest obiectiv, impune colaborare intre diferite guverne. Implementarea SDI implica o serie de resurse si activitati, care tin atat de aspecte tehnice precum – date, tehnologii, standarde si mecanisme de livrare - cat si institutionale, legate de responsabilitati organizationale, politici si legislatie le nivel national, disponibilitatea resurselor financiare sau umane. Infrastructurile de Date Spatiale sunt in continua dezvoltare atat la nivel national cat si la nivel subnational. Principalele lor obiective constau in general in promovarea dezvoltarii economice, simularea unei mai bune guvernari si asigurarea sustenabilitatii mediului la toate aceste nivele. Deoarece aplicatiile geoportal sprijina realizarea obiectivelor urmarite de SDI prin facilitarea colaborarii, acestea au fost dezvoltate ca parte componenta din SDI. Printr-un geoportal timpul de cautare al resurselor poate fi redus de la zile intregi la doar cateva secunde. Statele Unite se regaseste printre primele care au inceput eforturile pentru dezvoltarea SDI. Acestea au stabilit in 1990 Federal Geographic Data Comitee (FGDC, http://www.fgdc.gov), agentie inlcusa in U.S. Geologycal Survey (USGS) si membrii tuturor departamentelor federale principale, interesate de informatia geografica. In Canada, programul GeoConnections (http://www.geoconnections.org), o componenta importanta a CGDI (Canadian Gaospatial Data Infrastructure), a dezvoltat un geoportal ce dispunea de un catalog online a informatiei geografice privind nivelul de trai in Canada. Australia and New Zealand Land information Council (ANZILIC) a condus implementarea pentru Australian Spatial Data Infrastructure (ASDI). Componenta cheie ASDI consta in Australian Spatial Data direcory (ASDD, http://asdd.ga.gov.au), un geoportal ce dispune de o interfata de cautare a resurselor spatiale din Australia. Procesul dezvoltarii si implementarii SDI consta in patru componente de baza. Dupa cum se poate observa si in figura de mai jos (Victorian Spatial Information Strategy), cele 4 componente reprezinta aranjamente institutionale, necesitatea pentru distribuirea informatiei geopgrafice, a sarcinilor relationate crearii si intretinerii seturilor de date, a procedurilor pentru accesul la datele spatiale si a modalitatilor de facilitare a dezvoltarii de tehnologii si aplicatii strategice

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

8 | P a g i n a

Figura IV .1 . Furn izor i in Canad ian Geospat ia l Data In f ras t ruc tu re (CGDI) .

Figura IV .2 . Componente SDI .

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

9 | P a g i n a

Costurile si beneficiile asociate cu dezvoltarea unei SDI, nu pot fi estimate cu precizie. Totusi, se cunoaste ca procesele asociate cu coordonarea si conducerea unei SDI, sunt relativ necostisitoare in comparatie cu costurile de productie a informatiei geografice. In schimb costurile asociate dezvoltarii bazei de date digitale sunt relativ mari. Multe tari din Europa sunt in proces de dezvoltare a SDI ca raspuns la initiativa Geographic Information 2000 lansata de Comisia Europeana in 1996 si la directiva INSPIRE. Esri sprijina Directiva INSPIRE in Europa, oferind software si servicii pentru accesul, descoperirea, administrarea si partajarea datelor geospatiale in intregul continent. Cateva dintre implementarile SDI la nivel European cu suport tehhnologic Esri sunt: Portale Nationale

o The Republic of Croatia o Lithuania's LGII o Portugal National System for Geographic Information (SNIG) o Austrian Umbrella Organization for Geographic Information AGEOportal

Portale subnationale o Regione Lombardia Italy o Geoportal Saarland Germany o GeoSN Sachsen Germany o Navarra, Spain

Portale tematice o British Geological Survey GeoScience Portal o Geological Survey of Sweden Balance Data Portal o Polish Geological Survey o Italian Geological Survey Geoportal

Infrastructurile de Date Spatiale, pot atrage dupa sine o serie de beneficii economice, sociale dar si pentru mediu si joaca un rol foarte important in promovarea dezvoltarii durabile in intreaga lume. La nivel national sau local, acestea ofera datele necesare gestiunii si monitorizarii eficiente a resurselor naturale.

Beneficii Economice

O piata interna extinsa pentru produse si servicii GI

Competitie mai mare, oportunitati mai multe pentru exportul produselor si serviciilor GI

Eficienta mai mare atat in organizatiile din sectorul public cat si in cele din sectorul privat

Noi oportunitati pentru aplicatiile si serviciile orientate pe GI

Sisteme de gestiune imbunatatite, pentru retelele de infrastructura si transport Beneficii Sociale

Conducere nationala si locala imbunatatita

Mai multe oportunitati de angajare in procese democratice

Securitatea proprietatii mai eficienta

Raspuns mai rapid la situatii de urgenta

Posibilitati de a raspunde la cerinte si nevoi specifice anumitor sectoare Beneficii de Mediu

Promovarea dezvoltarii durabile

Monitorizare si gestiune maibuna a resurselor naturale

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

10 | P a g i n a

V.

Dintotdeauna a existat un schimb permanent de informatie geografica intre oameni si organizatii, insa acest fenomen s-a extins exponential in ultimii ani, odata cu popularitatea Internetului si a Web-ului. Un volum enorm de date geospatiale este colectat in permanenta si din ce in ce mai multe continuturi geografice sunt generate pe web de catre utilizatori, pe langa multe alte resurse precum imagini satelitare, date GPS, etc. Aplicatiile Geoportal – reprezinta “site-uri web” unde informatia geospatiala poate fi descoperita – faciliteaza descoperirea, accesibilitatea si utilizarea resurselor geospatiale de catre utilizatori. Aplicatiile Geoportal au inceput sa apara pe piata in anii ‟90, multe tari dezvoltand astfel de aplicatii ca parte integranta a strategiei de implementare a unei Infrastructuri de Date Spatiale (SDI). Aceste aplicatii faciliteaza partajarea informatiei geospatiale si ofera resursele necesare pentru dezvoltarea altor aplicatii GIS axate pe Web.

1.Concepte Notiunea de “portal” semnifica poarta sau intrare. Aceasta notiune a fost adoptata prima data pe la jumatatea anilor ‟90, semnificand Portale Web, site-uri Web ce servesc ca “porti de intrare” pentru alte site-uri Web si geoportale, in consecinta portite de acces la informatia geospatiala.

Porti de acces la Informatia geo-spatiala Derivata din termenul latin porta, indicand o “usa”, un portal Web, sau pur si simplu un portal, este un site Web ce functioneaza ca o poarta de acces la World Wide Web. Un portal ofera instrumente de cautare, ce ajuta utilizatorii sa identifice informatia pe Web si in general ofera de asemenea link-uri la o serie de resurse online, organizate pe categorii. Portalele Web, s-au extins foarte mult de la jumatatea anilor ‟90 pana in prezent, de vreme ce si volumul continuturilor expuse pe Web a crescut foarte mult, iar utilizatorii Web au identificat metode pentru localizarea rapida acontinuturilor necesitate. Portalele Web pot fi clasificate functie de tipul de continuturi expuse: in portale generale (sau orizontale) si portale specializate (sau verticale). Un geoportal, dupa cum indica si prefixul geo, este un portal specializat pe informatia geospatiala. Un geoportal reprezinta un site Web ce ofera acces printr-un singur punct de intrare, la date geospatiale, servicii Web si alte resurse geo-spatiale relationate. Mai simplu spus, un geoportal reprezinta un site web unde pot fi descoperite resurse geo-spatiale. Geoportalele, ca punct de acces la informatia geospatiala, faciliteaza partajarea informatiei geospatiale intre furnizorii acesteia, cei care detin aceasta informatie si utilizatorii, cei care au nevoie de informatia respactiva. Furnizorii de informatie geospatiala publica metadatele – descrieri ale datelor geospatiale, serviciilor Web si documentelor – in geoportale. Utilizatorii pot explora sau cauta prin intermediul geoportalelor, pentru a identifica resursele geospatiale relevante si pentru a evalua nivelul de aplicabilitate a acestora. Ulterior, utilizatorii pot descarca datele localizate online, pot sa se conecteze si sa utilizeze serviciile Web disponibile, sau pot sa contactacteze furnizorii datelor sau documentelor offline.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

11 | P a g i n a

Figura V.1 . Geoporta l - ga teway in t re resurse le geospat ia le , fu rn izor i s i u t i l i za to r i

GEOPORTAL

UTILIZATORFURNIZOR

Pub

lica

Met

adat

e

Cauta

si desco

pera

Cntacteaza, achzitioneaza,

Descarca, conecteaza, utilizeaza

Date Offline

Servicii Web

Copii Offline

Documente

2.Functionalitati si arhitecturi Aplicatiile geoportal ofera o serie de functionalitati disponibile administratorilor, furnizorilor de continut (autorilor) si utilizatorilor. Catalogul de metadate constituie o componenta fundamentala in cadrul acestora, putand fi administrat intr-o arhitectura centralizata sau distribuita.

2.1. Functionalitatile unei aplicatii geoportal Geoportalele trebuie sa ofere o functionalitatea tipica potrivita pentru fiecare dintre cele trei roluri – autor, administrator si utilizator – asociate cu geoportalul.

Figura V.2 . Func t iona l i ta tea de baza o fer i ta de geopor ta le

ADMINISTRATOR

UTILIZATORAUTOR

Cautare resurse…

Vizualizare metadate…

Descarcare date…

Vizualizare servicii de harta...

Inregistrare cont…

Creare Metadate…

Publicare metadate…

Securizare Metadate...

Administrare cont…

Administrare metadate…

Administrare securitate...

Autori Autorii ofera continut pentru geoportal. Aplicatiile geoportal in general, pun la dispozitia autorilor, urmatoarele functionalitati:

Crearea conturilor: permite autorilor sa se inregistreze, sa detina drepturi de autor, si sa se alature la anumite grupuri.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

12 | P a g i n a

Crearea de metadate: permite autorilor sa creeze metadate care sunt conforme cu anumite standarde.

Publicarea de metadate: permite autorilor sa contribuie cu metadate in geoportal.

Securizarea metadatelor: permite autorilor sa specifice daca metadatele detinute sunt publice sau accesibile doar anumitor grupuri.

Alte functionalitati: include inregistrarea dictionarelor de metadate pentru a fi disponibile cautarii. Aceasta functionalitate, de obicei este dedicata acelor autori care detin anumite geoportale si doresc sa integreze continuturile dincadrul acestora in alte geoportale.

Administratori Administratorii administreaza continutul din cadrul unui geoportal. Aplicatiile geoportal in general, pun la dispozitia administratorilor, urmatoarele functionalitati:

Gestionarea conturilor: permite administratorilor sa verifice noile conturi, sa aprobe sau sa dezaprobe cererile utilizatorilor noi de a primi drepturi de publicare, si sa accepte utilizatori noi in anumite grupuri.

Gestionarea de metadate: permite administratorilor sa verifice inregistrarile de metadate publicate si sa le accepte sau sa le respinga.

Gestionarea securitatii: sprijina administratorii in verificarea privilegiilor pentru fiecare grup si in configurarea continuturilor accesibile fiecarui grup.

Alte functionalitati: includ gestiunea cautarii/distribuirii si asigurarea faptului ca aceste functionalitati apar conform programarii stabilite.

Utilizatori Utilizatorii cauta continutul din cadrul unui geoportal ce indeplineste necesitatile lor. Aplicatiile geoportal in general, pun la dispozitia utilizatorilor, urmatoarele functionalitati:

Cautarea de metadate: ofera o interfata pentru utilizatori, pentru specificarea criteriilor ce au la baza intrebari precum Ce (cuvinte cheie, tip de continut, format), Unde (extend spatial, informatie cu privire la locatie), Cand (interval temporal), apoi pentru cautarea metadatelor si returnarea rezultatelor identificate in cadrul unei liste sortate dupa relevanta sau alte proprietati.

Vizualizarea de metadate: permite utilizatorilor sa vizualizeze metadatele descoperite in formatul original sau in formate derivate prin conversie, acestea din urma fiind de obicei mai usor de citit.

Descarcarea de date: ofera link-uri care permit utilizatorilor sa descarce resursa descoperita.

Vizualizarea serviciilor de harta si utilizarea serviciilor Web: permit utilizatorilor sa previzualizeze serviciile individuale de harta, sau sa creeze harti combinate prin intermediul unui viewer de harta.

Alte functionalitati: includ crearea de conturi, gestionarea profilelor personale, salvarea anumitor criterii de cautare, salvarea hartilor create, crearea de mushup-uri de harti si notificarea utilizatorilor atunci cand metadate relevante sunt publicate sau adaugate la geoportal.

Functionalitatea unui geoportal poate fi oferita printr-o serie de metode. Spre exemplu, aplicatia Esri ArcGIS Server Geoportal Extension permite realizarea unei cautari, prin urmatoarele modalitati:

Web Site-ul Geoportalului: Utilizatorii viziteaza site-ul web al aplicatiei geoportal, specifica criteriile de cautare si vizualizeaza rezultatele identificate.

Instrumentul de cautare rapida din Browser: utilizatorii isi pot inregistra propriul geoportal, ca furnizor de resurse in browser-ele web si pot beneficia de caseta de cautare rapida din interfata browser-ului fara a fi necesara lansarea paginii Web a aplicatiei geoportal.

Plugin-uri si Widget-uri: utilizatorii au posibilitatea de a instala plugin-uri in ArcGIS Explorer si ArcGIS Desktop, precum si widget-uri entru HTML si ArcGIS Viewer for Flex, menite sa le permita cautarea de resurese geospatiale si utilizarea resurselor descoperite direct prin intermediul acestor clienti.

Interfete de programare: ArcGIS Server Geoportal extension ofera o interfata REST si o interfata CSW, ce ofera o serie de posibilitati de integrare cu alte medii specifice aplicatiilor. Interfata de REST poate returna rezultatele cautarii in formate GeoRSS, KML, HTML, JSON. Aceste formate suporta o varietate de clienti – spre exemplu, puteti subscrie le GeoRSS prin Microsofy Office Outlook si alte solutii ce interpreteaza RSS.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

13 | P a g i n a

Figura V.3 . Exemplu , Geopor ta l Server V iewer - h t tp : / /geoss .esr i .com/geov iewer/

2.2. Standarde de Metadate si Metadate 2.0 Metadate Metadatele, sau “date despre date”, reprezinta informatie ce descrie alte date. Metadatele geospatiale se refera la informatie ce descrie date geospatiale, servicii Web si alte resurse geospatiale.

Importanta metadatelor pentru aplicatiile Geoportal Metadatele geospatiale, de obicei prezentate in format XML reprezinta raspunsurile la intrebarile “cine, ce, cand, unde, de ce si cum”, aplicate unui set de date spatiale sau unei resurse (FGDC 2006). Metadatele geospatiale, de obicei includ:

Identificarea: precum titlu, abstrat, scop cuvinte de cautare asociate setului de date.

Calitatea: acuratetea sistemului de pozitionare, completitudinea datelor si consistenta acestora.

Referinta spatiala: sistemul de coordonate si limita de reprezentare spatiala.

Informatia Temporala: data la care au fost achizitionate datele si intervalul de timp pe perioada caruia sunt valabile datele.

Informatia de distribuire: detalii despre distribuitor si optiunile de obtinere a datelor, precum formatul resurselor si URL-ul utilizat pentru descarcarea datelor sau pentru accesarea serviciilor Web.

Metadatele sunt utile in arhivarea datelor, evaluari, management, descoperire, transfer si distribuire. In contextul aplicatiilor Geoportal, metadatele au urmatoarele intrebuintari1:

Descoperirea resurselor: metadatele sunt setate la fel ca un catalog in cadrul unei biblioteci ce organizeaza cartile din cadrul bibliotecii, dupa autor, titlu si subiect, astfel incat sa poata fi identificata cu usurinta orice carte. Metadatele asociate datelor geospatiale includ limita de reprezentare spatiala, limita de reprezentare temporala, tipul resursei, etc. Acest lucru permite specificarea criteriilor de cautare ce ofera o apropiere de autor, titlu, cuvinte de cautare. Geoportalele permit cautarea in catalogul de metadate si returnarea rezultatelor obtinute precum si a detaliilor asupra modalitatilor de accesare a resurselor geospatiale sau a detaliilor asupra persoanei de contact pentru obtinerea resurselor

Evaluarea resurselor: Odata ce este descoperita o resursa, trebui sa vedem in ce masura aceasta raspunde anumitor nevoi - spre exemplu „Setul de date dispune de rezolutia adecvata si de o calitate acceptabila pentru indeplinirea cerintelor proiectului?‟; „Exista restrictii de folosire?‟ Raspunsul la astfel de intrebari poate fi obtinut din metadatele asociate resursei.

Utilizarea resursei: Metadatele de cele mai multe ori includ si specificatii tehnice, precum volumul setului de date, formatul de date, tipul de serviciu Web si instrumentele software necesare pentru a gestiona resursa respectiva. Astfel de informatii vor conduce la utilizarea eficienta a resursei.

1 Longley et al. 2005; van Ossterom and Zlatanova 2008

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

14 | P a g i n a

Contract intre utilizator si furnizor: Furnizorii pot dezvalui termenii de utilizare in metadate, cum ar fi: limita de utilizare pe zi a unui serviciu Web, cerinte copyright si alte limitari si constrangeri. In cazul in care exista dispute sau nerespectari ale drepturilor de copyright, furnizorul este scutit de responsabilitati.

Un standard de metadate este un set obisnuit de termeni si definitii ce descriu resursele geospatiale. Un standard de metadate subliniaza proprietatile ce trebuie inregistrate precum si valorile permise pentru fiecare proprietate. Standardele de metadate sunt fundamentale pentru interoperabilitatea metadatelor, astfel incat metadatele sa fie intelese si interpretate in cadrul unui geoportal sau intre diferite aplicatii geoportal. Cateva dintre principalele standarde de metadate, includ standardele discutate in sectiunile anterioare precum: DUBLIN CORE, FGDC METADATA (CSDGM), ISO METADATA STANDARDS.

Figura V.4 . ArcGIS Server Geoporta l permi te u t i l i za to r i lo r c rearea de metadate u t i l izand d i fe r i te s tandarde preconf igura te

Metadate 2.0 In contextul prezentei universale a resurselor informationale descrise pana acum, in era Web 2.0., partajarea continutului nu mai este limitata la comunitatile stiintifice sau formate din profesionisti. Oricine doreste sa partajeze propriile resurse si continuturi trebuie sa aiba aceasta posibilitate. Astfel ca, facilitarea procesului de partajare a resurselor atrage dupa sine si necesitatea de facilitare a procesului de descriere a resurselor ce sunt partajate, iar acest lucru conduce la necesitatea de metadate 2.0, ce sunt usor de creat pentru contribuabili si usor de interpretat si utilizat de catre utilizatori. In timp ce metadatele 1.0 raman in continuare importante deoarece ofera profesionistilor si organizatiilor, posibilitatea de a documenta propriile resurse GIS, si de a descoperii aplicabilitatea acestora pentru anumiti utilizatori, metadatele 2.0, precum tag-urile, incurajeaza participarea extinsa la partajarea informatiei si reprezinta o strategie, ce poate fi adoptata de catre aplicatiile geoportal in diferite situatii.

2.3. Cataloage Distribuite si Cataloage Centralizate Geoportalele, in special cele realizate la nivel national si regional, implica diferite modele in functie de metadatele integrate. In functie de tipul de catalog de metadate, centralizat sau distribuit care acceseaza mai multe cataloage din diferite locatii, aplicatiile geoportal pot fi clasificate ca avand o arhitectura centralizata sau distribuita. Cataloage Distribuite Un geoportal cu catalog distribuit va permite realizarea de cautari distribuite, cautari care indeplinesc cerinta de cautare a utilizatorului, prin cautari in mai multe cataloage. Un exemplu de catalog distribuit este NGDC, care mai tarziu a fost inlocuit de GOS.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

15 | P a g i n a

Figura V.5 . Geoporta le cu Cata loage Dis t r ibu i te

HTTP

UtilizatorNGDC

Gateway

Cautare

distribuita

Centre ale

organizatiilor furnizoare

de metadate

NGO

Universitati

Institutii de

stat

Agentii

Federale

Cataloage centralizate Un geoportal cu un catalog centralizat are toate inregistrarile de metadate stocate in cadrul unui singur catalog. Aplicatiile geoportal de dimensiuni mici si medii, abordeaza cu usurinta arhitecturile centralizate. In cazul aplicatiilor geoportal de dimensiuni mari, acestea implica mai multi furnizori de date, fiecare cu propriul catalog de metadate, iar un catalog centralizat poate constitui o solutie eficienta si in acest caz. Fiecare catalog al fiecarui participant, poate fi incarcat in catalogul central prin distribuirea metadatelor sau sincronizare. Fiecare furnizor poate inregistra propriul catalog de metadate. Totusi, este bine de retinut faptul ca arhitecturile centralizate si distribuite, sunt complementare si sunt ambele necesare in procesul de partajare a informatiei spatiale.

Figura V.6 . Geoporta le cu Cata loage Cent ra l iza te

HTTP

UtilizatorCatalog

central

Colect

are

Meta

date

Diverse Cataloage de

etadate si organizatii

contribuabile

ArcIMS metadata

service

OAI-PMH

CSW

XML in

format Web

Z39.50

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

16 | P a g i n a

3. Geoportal - Studii de Caz Aplicatiile Geoportal pot fi clasificate dupa utilitate, tema, sau formatul continutului. Spre exemplu, geoportalele pot fi clasificate in geoportale nationale, departamentale, organizationale, nationale sau globale, in functie de sfera de aplicabilitate. Dupa tema, geoportalele pot fi geoportale generale sau pot avea o orientare mai specifica, cum ar fi spre anumite domenii: clima, transporturi, raspuns la situatii de urgenta sau o serie de alte subiecte. Dupa format, geoportalele variaza de la date disponibile online sau servicii disponibile online la alte formate si combinatii de formate pentru expunerea resurselor. Aplicatiile geoportal au diferite caracteristici si considerente de proiectare. Tabelul de mai jos reda trei studii de caz ce evalueaza trei tipuri diferite de aplicatii geoportal: Utilizare Geoportale personale si

departamentale Geoportale organizationale si comunitare

Geoportale regionale, nationale si globale

CARACTERISTICI Compatibilitate si integrare cu instrumentele proprietare pe care indivizii, organizatia sau comunitatea se focalizeaza. Standardele nationale si internationale sunt mai putin importante.

Standardele nationale si internationale precum ISO pentru metadate si OGC pentru srvicii web, sunt mai importante.

METADATE Simple pentru obiective specifice; pot sa nu fie conforme cu standardele;

Important sa fie conforme cu standardele nationale si internationale

METODE DE PUBLICARE Formular online, simplu. Formular online si uneori incarcare format XML

Pe langa formular online si incarcare XML, adeseori exista publicare grupata si distribuire.

ADMINISTRARE Deloc sau automata. Gestionare de conturi si metadate.

SECURITATE Variaza functie de cerintele specifice.

METODA DE DESCOPERIRE Explorarea poate fi suficienta. Cautare sau explorare(Search sau Browse)

Cautarea este critica.

CLASIFICARE REZULTATE Nu este importanta datorita numarului mic de rezultate

Important Foarte importanta deoarece o returnare poate intoarce enorm de multe rezultate

PERFORMANTA Nu este importanta datorita numarului mic de rezultate

Foarte importanta odata ce dimensiunea catalogului creste.

Identificam in continuare cateva exemple situatii din fiecare categorie de geoportal descrisa anterior:

GEOPORTALE PERSONALE SI DEPARTAMENTALE ArcGIS service Directory, intr-un geoportal personal sau departamental proiectat astfel incat sa lucreze cu ArcGIS Server web Services permite explorarea continutului serviciilor web disponibile pe ArcGIS Server, examinarea medatadelor pentru serviciile respective, previzualizarea si utilizarea anumitor informatii din cadrul serviciului.

Figura V.7 . Geoporta le Persona le s i Depar tamenta le

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

17 | P a g i n a

GEOPORTALE ORGANIZATIONALE SI COMUNITARE ArcGIS Online utilizeaza un format simplu de metadate. Autorii trebuie doar sa ofere cateva informatii, pentru a contribui cu continut. Functionalitatea de cautare pentru ArcGIS .com este integrata in produsele ArcGIS.

Figura V.8 . Geoporta le Organ izat iona le s i Comuni ta re

GEOPORTALE REGIONALE, NATIONALE SI GLOBALE Un exemplu de geoportal regional, national si global este reprezentat de Geospatial One-Stop (http://www.geodata.gov), aplicatie ce ofera acces la sute si mii de inregistrari de metadate la nivel de servicii de harta, seturi de date, imagini, documente de harta, etc.

4. Tendinte ale aplicatiilor Geoportal

In ultima perioada, tehnologiile geoportal au avansat remarcabil in mare parte datorita eforturilor depuse in institutiile guvernamentale, academice si in sectoarele comerciale. Deoarece volumul datelor geospatiale continua sa creasca odata cu popularitatea tehnologiilor GPS, aplicatiile geoportal vor deveni din ce in ce mai importante. Adevaratul potential al acestor aplicatii, de a extinde utilizarea datelor spatiale, va fi cunoscut mai rapid, datorita sprijinului oferit la nivel guvernamental si participarii din ce in ce mai ample a publicului larg. Viitoarele dezvoltari ale tehnologiilor geoportal intampina o serie de provocari. Cateva domenii de cercetare importante pentru facilitarea utilizarii la o scara din ce in ce mai mare a aplicatiilor geoportal, au inclu si urmatoarele sectiuni:

Gestionarea complexitatii standardelor de metadate;

Suport pentru cautarea semantica - ce consta intr-o cautare bazata pe sensul cuvintelor cheie mai degraba decat pe ortografia acestora;

Protejarea drepturilor de autor;

Data mining – Datele spatiale partajate in majoritatea aplicatiilor geoportal existente, reprezinta date provenite de la agentii guvernamentale, universitati si alte organizatii profesioniste din sectorul privat. Aceste date sunt de obicei de calitate si extrem de valoroase. Totusi, la fel de valoroase pentru anumite aplicatii pot fi si datele provenite de la diverse comunitati de utilizatori Web. Aceste date sunt

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

18 | P a g i n a

adeseori nestructurate, dinamice si uneori nu atat de calitative precum cele descrise anterior, dar totusi sunt utile. Cum se extrage informatia din mediile Web, cum se verifica autenticitatea acesteia, cum se determina acuratetea sa spatiala si temporala si cum se integreaza in aplicatii geoportal, reprezinta cateva dintre temele de cercetare pe viitor.

Volumul de informatie geospatiala in ultimii ani, s-a dezvoltat extrem de mult prin tehnologii GPS, teledetectie, si alte tehnici de masurare ce au facilitat eforturile guvernului, sectorului privat si chiar al cetateanului, pentru colectarea si diseminarea datelor geospatiale. Cu cat exista disponibila mai multa informatie, cu atat mai dificila devine localizarea unei componente din aceasta si cu atat este mai necesara realizarea de aplicatii geoportal. Formatele utilizate pentru partajarea informatiei geo-spatiale, de asemenea au avansat si s-au diversificat in ultimii ani. Serviciile Web aduc o serie de avantaje in ceea ce priveste partajarea datelor spatiale. Producatorii de date pot controla accesul la informatie si totusi in acelasi timp pot proteja mai bine drepturile intelectuale asupra proprietatii. Geoportalurile ar trebui sa faciliteze eficient descoperirea si utilizarea serviciilor Web realizate pe baza resurselor geo-spatiale. Tim Berners-Lee, parintele Web-ului, prevede faptul ca urmatoarea generatie de Web, va fi un Web semantic. Intr-un Web Semantic, se tine cont de sensul informatiei, facand posibila prelucrarea acesteia de catre masini2. Desi va mai dura ceva pana la existenta unui astfel de mediu Web, prin implementarea sa, se preconizeaza reducerea ambiguitatii, incertitudinii si inconsistentei limbajului natural, facand astfel descoperirea informatiei geo-spatiale mai precisa si mai corecta. Partajarea informatiei nu constituie doar un aspect tehnic ci si un aspect social.

2 Berners-lee, Handler and Lassila 2001; W3C 2001

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

19 | P a g i n a

VI.

Infrastructurile Nationale de Date Spatiale (NSDI) includ politicile si tehnologiile utilizate in cadrul unei natiuni pentru producerea, administrarea si partajarea informatiei geospatiale. NSDI promoveaza colaborarea la nivel local, regional si national. Prima decada a implementarii NSDI, a fost centrata la nivel guvernamental si se baza pe duplicarea datelor pentru partajarea informatiei geospatiale. Agentiile depindeau de site-uri FTP pentru partajarea datelor. Intarzierea si costurile mari generate de duplicarea datelor s-a materializat intr-o bariera pentru potentialii utilizatori ai datelor geo-spatiale. Web 2.0 ofera principii si tehnologii noi ce faciliteaza partajarea informatiei si colaborarea, servicii Web gratuite si interoperabile, arhitecturi orientate pe Web (WOA), mashup-uri si cloud computing. Noua generatie NSDI – NSDI 2.0 – ar trebui sa beneficieze de toate aceste avantaje, in vederea abordarii unor metode mai eficiente pentru partajarea informatiei geo-spatiale. Fezabilitatea si beneficiile construirii NSDI 2.0, prin extinderea utilizarii tehnologiilor Web 2.0, se reflecta in cateva initiative in intreaga lume ce sunt demonstrate de succesul a numeroase aplicatii. Serviciile Web, cloud computing, mushup-urile, geobrowser-ele si alte tehnologii Web 2.0 sporesc cu mult flexibilitatea partajarii informatiei si incurajeaza continutul generat de utilizatori, iar aceste evolutii tehnice ar trebui sa lucreze in favoarea NSDI. Pentru a dobandi eficienta maxima NSDI 2.0 ar trebui sa aiba o arhitectura decentralizata, similar cu mediile Web ce faciliteaza productia si intretinerea datelor. Resursele geospatiale – date harti si instrumente - trebuiesc partajate ca resurse gratuite, standardizate si usor de utilizat. Serviciile Web trebuiesc pe cat posibil sa faciliteze realizarea de mashup-uri, in geobrowsere si alte aplicatii si ar trebui sa fie disponibile si altor organizatii si cetatenilor, maximizand astfel valoarea resurselor geo-spatiale.

Metoda traditionala de partajare a datelor si informatiei geospatiale prin duplicarea acestora, mai poate fi de folos inca si poate fi aplicata cu succes, insa prezinta si unele dezavantaje:

Intarzieri: Operatiile de export/import. Transport/download, de obicei sunt mari consumatoare de timp

Costuri mari pentru recipiente: Organizatia receptoare, trebuie sa detina solutiile hardware necesare, aplicatiile software compatibile si personal adecvat cu cunostinte specializate in importul datelor, si utilizarea acestora.

Probleme la nivel de drepturi de autor: Proprietarul datelor pierde controlul asupra acestora odata ce sunt publicate de catre alti utilizatori.

Noile metode de partajare a informatiei geospatiale bazate pe tehnologii specifice erei Web 2.0, servicii Web, si arhitecturi orientate pe servicii, cloud computing, mashup-uri, etc, prezinta urmatoarele avantaje:

Eficienta costurilor pentru organizatia client: Organizatiile client pot utiliza o serie de servicii gratuite sau pot realiza un abonament, care este cu mult mai ieftin decat achizitia si instalarea solutiilor GIS hardware si software sau a datelor.

Date de o mai mare actualitate: Odata actualizata baza de date sursa, actualizarile se vor reflecta imediat in serviciile Web fiind disponibile in toate aplicatiile client

Flexibilitate mai mare: WOA, beneficiaza de avantajele Web-ului, livreaza flexibilitatea SOA si integreaza serviciile Web prin intermediul mashup-urilor sau a geobrowser-elor.

Interoperabilitate mai usoara: Formatele de date nu mai reprezinta o bariera, datorita serviciilor Web care permit cu usurinta vizualizarea datelor in diferite aplicatii client fara a mai fi necesara conversia acestora in alte formate.

Protectie mai sigura a drepturilor de autor: Mentinerea drepturilor de proprietate se realizeaza mult mai usor. Un furnizor isi poate partaja resursele gratuit sau in baza unui abonament anual.

In concluzie, NSDI 2.0 va deveni decentralizat, deoarece atat sectorul privat cat si cetatenii individuali, joaca un rol extrem de important in culegerea datelor si distribuirea serviciilor Web. Ar trebui sa se bazeze pe servicii Web conforme anumitor standarde si pe principiile SOA pentru a permite reutilizarea cu usurinta si flexibilitate a informatiei.

DR. CRISTINA OANA Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

20 | P a g i n a

ANZLIC - Australia and New Zealand Land information Council

Cloud Computing – Se refera la furnizarea de resurse de calcul, la cerere, prin intermediul unei retele web.

CEN (http://www.cen.eu/ ) - Comitetul European pentru Standardizare, este o organizatie non-profit a cărei misiune este de a stimula economia europeană în comerţul global, de bunăstare a cetăţenilor europeni şi a mediului prin furnizarea unei infrastructuri eficiente pentru părţile interesate pentru dezvoltarea, întreţinerea şi distribuirea seturilor coerent de standarde şi specificaţii.

CGDI – Canadian Geospatial Data Infrastructure

DCMI (http://dublincore.org/ ) - Dublin Core Metadata Initiative, sau "DCMI", este o organizatie ce se axeaza pe dezvoltarea de standarde ce sprijina o gama variata de strategii si modele de business.

FGDC ( http://www.fgdc.gov/ )- Federal Geographic Data Committee- Comitet ce promoveaza dezvoltarea, utilizarea, partajarea si diseminarea datelor spatiale la nivel national.

INSPIRE - Infrastructure for Spatial Information in Europe (INSPIRE) este o directiva aprobata de Comisia Europeana, in calitatea sa de organ executiv al Uniunii Europene, in vederea crearii unei infrastructuri de date spatiale pan-Europene.

ISO (http://www.iso.org/) - International Organization for Standardization Mashup – Se refera la combinarea resurselor sau datelor unei aplicatii cu alte servicii Web externe.

NAP - North American Profile NSDI ( http://www.fgdc.gov/nsdi/nsdi.html ) - National Spatial Data Infrastructures , Executive Order 12906 –

oficializeaza implementarea National Spatial Data Infrastructure, care presupune tehnologiile, politicile si comunitatile necesare promovarii partajarii datelor geospatiale in toate nivelele guvernamentale, in sectoarele private si organizatiile non-profit precum si in cadrul comunitatilor academice.

NGICC - National Geo-Spatial Information Coordination Committee

SOA - Service Oriented Architecture - Arhitectură software bazată pe servicii) este un tip de arhitectură software care presupune distribuirea funcționalității aplicației în unități mai mici, distincte - numite servicii - care pot fi distribuite într-o rețea și pot fi utilizate împreună pentru a crea aplicații destinate afacerilor.

Web GIS – Principles and Applications – Pinde Fu, Julin Sun. Crane, ESRI Press, Redlands, California, 2011

http://inspire.jrc.ec.europa.eu/

http://www.isotc211.org/Outreach/ISO_TC_211_Standards_Guide.pdf

http://dublincore.org/

http://www.fgdc.gov/

http://www.cen.eu/