. .

,O losif Stalin s.anascut in Georgia,unde a fost pregatitpentru a devenipreot. A fost elimi.nat din seminar din

cauza ideilor salerevolu~ionare ~i adevenit un urma~ ~ipropovaduitor alideilor lui Lenin.

O Stalin a incercattot timpul saexagereze rolul luineinsemnat dinrevolu'ia din 191 7.in aceasta fotografie(dreapta sus), LeonTro'ki, un marxistcunoscut ~i principa-lul rival allui Stalin,poate fi vazut indreapta tribunei. inversiunea refacuta(dreapta jos) el afost inlaturat.Sub conducerea lui Iosif Stalin,

URSS a devenit fn scurt timp un

stat industrializat, ~i ie~ind

fnvingiitoare din cel de-al doilea

riizboi mondia~ a devenit o

supraputere. jn acela~i timp

fnsii, tirania lui Stalin a dus la

ruinarea societiitii ruse~ti.

O Tra1ki a fastexpulzat dinUniunea Savietica in1929. in 1940 a fastucis.

c hiar inainte de rnoartea liderului sovieticLenin, conduc~torli Partidului Cornunistau Inceput lupta pentru succesiune. A

detine controlul partidului insemna de fapt adetine controlul ~rii -prirnul stat socialist,uria~ dar extrern de Inapoiat. Anli '20 au fostmartorii unor' irnportante lupte pentru putere.jn 1923 Stalin, Secretaful General al Partidului,se aliaz~ cu Zinoviev ~i Karnenev pentru adejuca planurile unui concurent genial ~iaparent periculos -Leon Trotki. jn 1925 Stalinl~i g~se~te noi aliati in Bucharin ~i R1kov,indep~rtandu-i pe Zinoviev ~i Karnenev. jncele din urma, In 1929, Stalin l~i Invinge fo~tiialiati ~i devine unicul conduc~tor al URSS-ului. -

3!Adev~ratul nume al lui Stalin este Iosjf ~

Djuga~vili. Nurnele sub care a devenit cunoscut ~este un nurne adoptat in perioada mi~c~rilor "'revolutionare. Stalin s-a n~scut sub semnuls~raciei ~i obscuritltii, nu ca cetltean rus, ci inGeorgia, aflatl la vrernea respectiv~ sub con-trolul Rusiei tariste. A inv~tat limba rus~ fluentla una din ~colile duminicale organizate de bi-sericl, ulterior fiind trimis la un seminar pentrua deveni preot. A dovedit Ins~ un interes deo-sebit pentru scrierile ~i ideile socialiste care sevehiculau la seminar, rnotiv pentru care in 1899

ficativ (fapt mu~amalizat mai tarziu), dar ulteri-or s-a dovedit abil in rezolvarea problemelorivite pe parcursul ~zboiului Civil. A fost numitmai intai Ministrul Nationali~tilor, iar in 1922 adevenit Secretar General al PartiduluiCommunist. Aceasta munc~ de birou, in apa-renta: plictisitoare, a fost pentru Stalin calea deacces la putere, dandu-i posibilitatea s~ con-troleze comitetele de partid ~i s~ ii avanseze peproprii sus~tori. Astfel, anii '20 au marcatpentru Stalin o serie de succese importanteasupra rivalilor s~i.

E vorba, evident, de dispute politice ~i nu deadev~rate lupte: de~i cornu~tii ~i tratau opo-nentii cu duritate, exista un fel de regul~ ne-scris~ care impunea evitarea v~rs~rii de sangein confrun~rile din partid. Asemenea disputevjzau suprematia personal~, dar aveau ~i aspectideologic, fiecare fractiune sustinand o anurni~orientare politic~. Din acest punct de vedere,cel mai important conflict era intre Stalin ~iTrotki. Trotki adoptase punctul de vedere tra-ditionalist marxist. El credea c~, datori~ izol~rii~i inapoierii, URSS nu putea pune singura ba-

263

a fost exmatriculat. A intrat 1n randul revolutio-narilor ~i ~i-a petrecut unnatorii ani sustinandcauza revolutiei, fiind deseori aruncat In1nchisoare sau fortat s;l tI;liasC;l1n exil intern.

in 1912 se 1nscrie 1n Partidul Bol~evic (maitarziu Comunist), devenind membru alComitetului Central. Rolul jucat In cadrulRevolutiei din Octombrie 1917 a fost nesemni-

STALIN ~I URSS

O in anii 1920,\aranii sovietici stu-diaza un bec. Acestaera cunoscut subdenumirea de becullui lIici, dupaVladimir Ilici, care ainclus o schema deelectrificare in pla-nurile sale de mo-dernizare a UniuniiSovietice.

O Un afi~ careindemna la cre~tereaproduc~iei indus-triale. In anii '20,grevele fuseserainterzise in UniuneaSovietica; cine nurespecta aceastalege era pasibil depedeapsa cumoartea.

O Primul Plan Cincinal. O scenQ de dimineafQ,pictat3 de Y. Romas. Stalin credea c3 dac3Uniunea Sovietic3 nu devine o putere indus-

trial3, va fi zdrobit3 de na,iunile capitaliste.

zele unei societ1ti socialiste, ci trebuia sa: rezisteIn continuare ~i sa: sustina: o revolutie generali-zat1, In urrna ca:reia societ1tile industrializate ar

acorda URSS-ului ajutorul necesar. Dupa: e~eculmi~ca:rilor revolutionare din Europa dupa:primul rnzboi mondial, Stalin a sustinut ca:

Uniunea Sovietica: poate ~i trebuie sa: reu~easca:singurn. Sloganul sa:u, "Socialismul Intr-o sin-gurn tarn", era instabil ca doctrina: marxist1, darprin nota pozitiva: pe care o aducea a constitu-it un punct de atractie pentru tinerii care seinscriau In partid. Politica lui Stalin, sustinut1 deo propaganda: continua:, a condus la mobili-zarea poporului rus, generand un val de entuzi-

asm cu privire la "construirea socialismului".

Economia planificataStalin a folosit acest entuziasm pentru a deter-mina o schimbare politica: radicala:. Primul rnz-

boi mondial ~i rnzboiul civil adusesern UniuneaSovietica: Intr-o stare jalnica:, astfel Incat Leninaprobase cu reticent('[ Noul Plan Econornic(NPE), care acorda tclranilor ~i rnicilor Intreprin-

za:tori o rnare libertate In desfa:~urarea activit1tii~i insu~irea profitului. Stalin a considerat ca: a

sosit vremea crea:rii unei econornii completsocialiste, In care poporul -reprezentat de stat

-sa: detina: ~i sa: conduca: toate Intreprinderile.Totodat1 sosise momentul unui efort con-

jugat pentru industrializarea t('[rii. Stalin a dec-larat ca: Uniunea Sovietica: se afla: cu cel putin100 de ani In urma vestului capitalist, dar vatrebui sa: recupereze diferenta in 10 ani, altfelva fi zdrobit1. Fidel conceptiei rnarxiste pri-

vind eterna lupta: dintre socialism ~i capitalism,el era con~tient ca: URSS era inconjurat1 deinarnici. Singura solutie a progresului era con-siderat1 a fi planificarea de stat; astfel, in 1929

Stalin lanseaza: Planul Cincinal, care cuprindeao serie de obiective ambitioase ce trebuiauindeplinite in diferite sectoare ale economiei.

Public, s-a sustinut ca: obiectivele au fost

264

care urmau modelul politic sovietic, ci ~i deunii oameni de ~tiin~, de scriitori ~i de int-

electuali str:lini. Uniunea Sovietica: era privita:ca un nou tip de societate iar planificarea era

considerata: solutia progresului economic ~isocial'. Aceste idei erau cu atat mai credibile,deoarece ta:rile vestice erau devastate de

Marea Criza: din 1929 ~i pa:reau neputincioasein lcombaterea sa:ra:ciei ~i ~omajului.

Admiratorii Uniunii Sovietice tratau cuindiferenta: marile probleme ale societa:tiisovietice, considerandu-le greuta:ti inerente aleinceputului. Mai era inca: posibil sa: se reduca:importanta unor fapte amenin~toare, cum a

fost procesul din 1928 intentat unor ingineripentru "sabotaj", proces in care acuzatii au

recunoscut cu prea multa: u~urin~ crime pecare era foarte greu de crezut ca: le comisesern.

Era destul de dificil de apreciat modi-

atinse ~i depa~ite ~i se anticipa succes ~i pentruunm1torul Plan. Intr-un stat cu un singur partidnimeni nu se :incumeta sa contrazica comunica-tele guvemamentale care exagerau succesele ~imascau gre~elile sau le puneau pe seama trnda-

torilor ~i sabotorilor. Cu toate acestea, rezultate-leobtinute nu erau deloc neglijabile. in 10 aniURSS devenise un stat puternic industrializat, O

realizare cu atat mai importanta cu cat sovieticiinu aveau :in vedere doar perioada imediat ur-m:1toare, ci lucrau pe termen lung. Standardulde viata: a rnmas :insa scazut, deoarece nu se in-ve~tise in productia de bunuri de larg consum.Toate resursele fusesern folosite pentru a creainfrastructura necesar:1 unui stat industrial -fu-sesern construite cu sutele fabrici, uzine electri-ce, baraje, ora~e industriale, ma~ini ~i tractoare.

Realizarile Uniunii Sovietice erau admiratenu numai de partidele comuniste din alte tari,

multime de concesii colegilor din ComitetulCentral al Partidului. in aceast~ situatie, unadintre variantele vehiculate a fost aceea c~insu~i Stalin ar fi ordonat asasinatul, pentru aelimina un posibil rival ~i pentru a indep~rtaorice amenintare din partea opozitiei, fie eareal~ sau potential~. Dup~ perioada rnrnas~ inistorie sub numele de Marea Teroare (ajuns~la apogeu intre 1936-1939), dictatura stalinistaa guvemat f~rn a intampina cea mai rnic~rezistent~, de~i Stalin poza in continuare dreptun modest secretar de partid ce fumeaz~ pip~.

Gulagul sovieticin timpul Marii Terori, politia secret~ a arestatmilioane de oameni. Foarte multi au fost exe-cutati, dar majoritatea au fost trirni~i in lag~rede munc~ (reteaua cunoscuta sub numeleprescurtat de Gulag) rnspandite in intreagatarn. Orice rezerv~ cu privire la omorarea unorcolegi comuni~ti a fost abandonata, astfel incatin cele din unrul partidul a fost distrus. Vechiirivali ai lui Stalin au ap~rut in procese publice,m~rturisind crime incredibile, cum ar fi, deexemplu, faptul c~ ar fi practicat ani de-arandul spionajul pentru puterile sWine. Acestem~rturisiri au fost probabil smulse in principalprin constrangeri psihologice ~i ameninta:ri la

O Caravana de c3ru~e care efectua transpor-tul de la ferma colectiv3 Brevestnik, in 1931.Pancarta proclam3 promisiunea colectivuluide a cre~te produc~ia de grane. Cu toateacestea colectivizarea nu ~i-a atins scopurile.

O Exemp!u al artei staliniste din 1937...Socialismul realist" ~i cu!tu! personalita,iiconducatorului URSS dominau toate forme!ede exprimare artistica ~i intelectuala, inaintede a! doilea razboi mondial.

fic~rile din agricultura sovietic~. Prin nouapolitic~, p~minturile nu mai erau proprietate .

personal~, ci trebuiau unificate In fermecolective, adic~ In cooperative, conduse (Inteorie) de c(i)munitatea agricol~ respectiv~. §Aceasta situatie nu a fost agreat~ de cei care .Elucrau In agriculturn deoarece erau fortati s~ ~vinda o mare parte a productiei statului la un ]pret foarte mic, astfel Incit muncitorii din ~industrie s~ beneficieze de hran~ ieftin~.

Convingere prin violen,3in consecint~, In 1929, cind a fost introdus~colectivizarea, ~r~nimea s-a Impotrivit ~iIncerc~rile de a o forta s~ accepte au degener-at Intr-un conflict violent, In cadrul c~ruiapolitia secreta sovietic~ a jucat un rol sinistru.Multi ~ni au fost uci~i ~i rnilioane au fostdeportati, dar versiunea oficial~ sustinea c~oponentii erau In principal t~rani avuti(cufaci), care nu doreau s~ renunte la profi-turile obtinute prin mijloace necinstite. Distru-gerile rezultate au dus la o teribil~ foamete,accentuata de cruzimea autorit~tilor, foametece a determinat moartea a milioane de ~rani.

Situatia s-a mai Imburu1tatit dup~ 1932, candrezistenta t~ranilor a fost Infranta, dar colec-tivizarea nu a mai avut efectele scontate. inciuda tuturor suferintelor Indurate de o mareparte a populatiei, sectorul agricol a rnmas Incontinuare un punct slab al Uniunii Sovietice.

in 1934 p~rea c~ ceea ce fusese mai rnutrecuse, dar In realitate abia Incepea. indecembrie 1934, asasinarea lui Serghei Kirov,un communist cunoscut, a declan~at o serie dearestari ale unor presupu~i sabotori, trnd~tori~i spioni. Chiar ~i dup~ verific~rile ~i epurnrilecare au urmat, adev~rul despre asasinat arnmas necunoscut. De~i In acel moment Stalinse afla la conducerea ta:rii, el trebuia s~ fac~ o

adresa familiilor acuzatilor, dar ~i torturile aujucat mai mult ca sigur un rol important.

Marea Teroare s-a manifestat In Intreagasocietate sovietic~, Incurajand oamenii s~-~iimagineze conspiratii peste tot ~i s~ devin~informatori. Oricare ar fi fost scopul initial alacestor epurnri, s-a ajuns la un fel de nebuniegeneralizat~, ceva similar van~torii de vrnji-toare din primele secole. In 1939, Stalin a fost

nevoit s~ pun~ cap~t acestor proceduri.La aceasta data situatia In Europa devenise

critic~. In ciuda ameni11~rii crescande din par-

tea Germaniei naziste, antipatiile ~i suspiciunilereciproce Impiedicau o cooperare eficace IntreURSS, Marea Britanie ~i Franta. Dar In aceast~

265

86 STALIN $1 URSS

~

...~

'. d If If..1..~-;

...II

, .~ .

" .

....

.t.. -

..

...

...

. ..,.

";~-"~'~

",\ti\

~

~ .

~

O For~ele sovieticedispuse in Pia~aRo~ie din Moscova.Continua industria-lizare a permisUniunii Sovietice sa

lupte impotrivagemanilor .In 1938. peste 28%din fier ~i o~el a fost

prelucrat pentrumuni~ii.~

nult; el aaflate in

ingreunamducator

O 0 parada in cinstea victoriei sovietice, inPia~a Ro~ie din Moscova. "Cele zece ofensivesovietice" au invins for~a militara aGermaniei naziste ~i la 20 aprilie 1945trupele sovietice au patruns in Berlin.

propiau d In ce mal Iamiinturilorpentru a lelit a fi on cc)j, confirmi

f(:alea annatelor gennan{tnaintarea. Stalin s-a dovpriceput pe timp de razl

problema vina nu era doar a lui Stalin. Teman-du-se Ca marile puteri se vor uni lmpotriva lui,Stalin a semnat un pact de neagresiune cuGerma$, de~i nazismul ~i comunismul erauconsiderati du~rnani de moarte. Clauze secreteincluse 1n pact au dat posibilitate UniuniiSovietice sa preia Polonia de Est dupa invaziagermar. -'.~ ..1~~~ .T~._~.~,

Lituani,Dupa l ifost OCl 1ultimatl .i

nea de supraerou in ochii publicului sovietic.La sfiir~itul razboiului, Armata Ro~ie contro-

la Europa de Est, pennitiindu-i lui Stalin sainstaureze regirnuri cornuniste subordonate incea rnai mare parte a regiunii. Dupa victoriacornuni~tilor in razboiul civil din China, Stalina devenit conducatorul unui uria~ ~i puternicbloc communist. Puterile vestice au lnceput sa selngrijoreze ~i ternerile lor cornbinate cu aver-siunea fata de lncalcarea brutala a libertatii inEuropa de Est au produs o ruptura intre fo~tiialiati, rnarciind lnceputul Razboiului Rece.

la om Sep(emDne lY;)Y, lar Le(orua1 ~i Estonia au fost lnglobate In URSSm scurt razboi lntre URSS ~i Finlanda, ;Jpat ~i teritoriu fmlandez. Apoi, dup~ UIurn remis In august 1940 guvemulu, trupele sovietice au invadat ~i ocupalina de Nord ~i Basarabia De~i URSS ie~iseItoare, razboiul scosese la iveal~ slabi-le Annatei Ro~ii, ale c~rei corpuri de ofi-;esera nimicite de epurarie Marii Terori.toate c~ ~tia c~ nu trebuie s~ se Increa-

)misiunile lui Hilfid germanii ~, In iunie 1941;

Reconstructiatrem de lentagerat de susI

SuspiciunifRSS-ului dupil razboi ;dureroasil. Stalin deve

:ios, punand politia s-)r ~i soldatilor Armateiasimilat idei burgheze,

I de teroare pilrea cil semartie 19:abil tiranul'~+~;e' ,-

[lYing:iuni a ccreta pe

Ro~ii sus-straine.

.va abatei, Stalin a

unnele eyrepectati ca aJ

18795e na~te los;f 5tal;n

1917Revolut;a d;n Octombr;e d;n Rus;a ;;

aduce pe bol~ev;c;(comun;~t;) la putere

1918-20Rcizbo;ul C;v;1

19225tal;n e num;t 5ecretar General al

Part;dulu; Comun;st. 5e formeazci UR55

1925-295tal;n ajunge la conducerea UR55

19295e pun bazele colect;v;zcir;;. Pr;mul Plan

C;nc;nal (datat 1928)

1934Asas;narea ,u; K;rov. incep pr;mele

epurcir;.

1936incepe Marea Teroare. Z;nov;ev ~;

Kamenev sunt ;mpu~caf; dupci procese

publ;ce

1939Pactul germano-sov;et;c. German;;

;nvadeazci Polon;a: ;ncepe al Do;leaRcizbo; Mond;al. UR55 ocupci estul

Polon;e;. Rcizbo;ul ruso-f;nlandez

1941German;a atacci Un;unea 5ov;et;cci

19455fars;tul celu; de-al Do;lea Rcizbo;

.Mond;al

1946.1948Instalarea reg;mur;lor comun;ste ;n

Europa de est

1953Moartea ,u; 5tal;n

:laprinsSovie

lpraStalin 2

;ucces (

~r, Stalin a fast sur-invadat Uniunea

:east:l lips~ de vigi-

pentru pierderile-a p~strat cump~tulMascava, de$i ger-

L; la moart(lane de cet;

~i Invatator'

a IUngul 1"LU111agiat de mili

re conducatore ale URSS..fuzat sa pal

n Ila ~BOn