NutriCom Septembrie 20088

INGREDIENTE

Şroturile şiuleiurile obţinuteprin extracţiemecanică - resurseinsuficient utilizateIani Adrian CHIHAIA

GTendinţele de creştere demografică şi creştereanivelului de trai al populaţiei în contextul existenţeiunor resurse relativ limitate de hrană şi a crizeicombustibililor la nivel mondial au condus la creş-teri fără precedent ale preţurilor materiilor primeşi implicit la alimente. În aceste condiţii, zootehniaa trebuit, mai cu seamă în ultimii ani cu producţiiagricole abundente, să acorde o atenţie deosebităfolosirii cât mai eficiente a resurselor disponibile.

În ţările cu zootehnie dezvoltată, cea maimare parte a cerealelor şi oleaginoaselor este diri-jată către producţia de nutreţuri combinate de tipindustrial întrucât folosirea ca atare a cerealelor şioleaginoaselor în hrana animalelor este o risipă.Din păcate în ţara noastră, conform unor estimărirecente, aproximativ jumătate din cerealelefolosite ca hrană pentru animale sunt irosite înmicile gospodării. O situaţie similară se înregis -trează şi în cazul şroturilor de oleaginoase rezul-tate în urma extracţiei uleiului în mici unităţi deproducţie. Dat fiind preţul foarte bun al uleiului,şroturile ajung să fie considerate reziduuri caresunt de-a dreptul irosite în mici ferme. Principalelemotive al perpetuării acestei situaţii este chiarabundenţa materiilor prime şi ignorarea oportu-nităţilor de către unităţile zootehnice.

Prin articolul de faţă ne propunem săaducem în atenţia producătorilor de nutreţuricombinate faptul că, în prezent, resurseledisponibile nu sunt pe deplin utilizate şi că prinsimple adaptări ale tehnologiilor existente, multeunităţi de producţie ar putea procesa şi utilizaeficient aceste resurse obţinându-se produse cuvaloare adăugată mare şi implicit profit.Folosirea pe cât posibil a materiilor primedisponibile în plan local, în special în anii cu pro-ducţii agricole bune, trebuie să constituie o pre-ocupare a oricărui producător din zootehnie. În

acest sens, dorim să abordăm pe scurt proce-sarea prin extracţie mecanică a seminţelor defloarea soarelui, rapiţă, canola şi a germenilor deporumb precum şi folosirea şroturilor şi uleiu -rilor în alimentaţia animalelor.

Extracţia mecanică a uleiului În prezent sunt folosite multe procedee deextracţie mecanică a uleiului din seminţele deoleaginoase, toate având ca şi operaţie princi-pală presarea. Majoritatea tehnologiilor au fost

Seminţe floarea soarelui Seminţe canola Germeni de porumb

Presare Extrudare Presare

Şrot defloareasoarelui

Ulei defloareasoarelui

Şrot decanola

Ulei decanola

Şrot degermeni deporumb

Ulei deporumb

Figura 1

NutriCom Septembrie 2008

INGREDIENTE

10

create acordându-se în primul rând atenţieextracţiei uleiului şi mai puţin calităţii şroturilorcare sunt considerate subproduse. Pentruobţinerea şroturilor de calitate superioară esterecomandată folosirea extrudării în procesareaoleaginoaselor (tabelul 1) care are influenţe po -zitive asupra valorii nutritive a produselor finitecomparativ cu tehnologiile care folosesc numaipresarea sau dubla presare ca şi procedee deextracţie. În plus, mai este recomandată şi deco-jirea seminţelor mai ales în cazul în care şroturilevor fi folosite în alimentaţia monogastricelor(tablelul 2 şi 3).

Întrucât seminţele de floarea soarelui, rapiţăşi canola, precum şi germenii de porumb suntcele mai disponibile resurse în acest moment înRomânia pentru producţia de ulei, ne propunemsă prezentăm pe scurt câteva informaţii esen ţia -le privind procesarea şi profilul nutriţional al pro-duselor rezultate în urma extracţiei mecaniceprecum şi nivelele de includere în dietele ani-malelor de fermă.

Şrotul de germeni de porumbGermenii de porumb sunt un subprodus rezultatîn urma procesării porumbului în vedereaobţinerii amidonului, berii, a fulgilor de porumbsau a snacksurilor pentru alimentaţia umană.Acest subprodus este constituit din endospermşi o parte din coaja ce nu s-a desprins în urma proceselor tehnologice. Germenii conţin aproxi-mativ 85 la sută din cantitatea totală de grăsimea bobului de porumb. Grăsimea reprezintăaproximativ 40 – 45 la sută din germenul deporumb. Funcţie de tehnologia de procesare şidestinaţia finală a produsului obţinut dinporumb, germenii de porumb vor avea un con -ţinut diferit de grăsime brută, criteriul principalde care se ţine seama în ţările vest europene înevaluarea calităţii germenilor de porumb. Existăastfel germeni cu un conţinut ridicat de grăsime(14 la sută) şi cu un conţinut scăzut de grăsime(5 la sută).

Înainte de a fi extrasă grăsimea, germeniitrebuie uscaţi. De obicei, germenii de porumb sepretează foarte bine la extracţia mecanică şi maipuţin la extracţia chimică. În urma extracţieiuleiului de porumb, rezultă şrotul de germeni deporumb care constituie o bună sursă de proteină(20 – 24 la sută) şi are un profil echilibrat alaminoacizilor. În aceeaşi măsură şrotul este omaterie primă bogată în fibră şi are o palatabili-tate ridicată în special pentru rumegătoare(tabelul 3).

Este un ingredient ce se poate folosi în ali-mentaţia tuturor speciilor de animale de fermăsau companie. Calitatea influenţează nivelul deincludere în dietele animalelor. Şrotul de germenide porumb cu un nivel ridicat de grăsime (14 lasută) are influenţe negative asupra funcţiei

Tabelul 2 Profilul nutriţional al şroturilor şi făinii de germeni de porumb obţinute prin presare şi extrudare(adaptare după: Feedstuffs 2006, Canola Council 2001, NRC Poultry 1994, NRC Swine 1998, NRC 2001)

Tabelul 3 Nivele maxime de includerea în dietele monogastricelor şi rumegătoarelor a şroturilor obţinute prin extracţiemecanică (adaptare după: Feedstuffs 2006, Canola Council 2001, NRC Dairy 2001, NRC, NRC Swine 1998 şi Poultry 1994)

Specificaţii UMŞrot floarea

soarelui Şrot de rapiţă Şrot

de germenide porumb

Brassica napus Brassica campestris

nedecojit decojit nedecojit decojit nedecojit decojit

Substanţă uscată % 6 7 11 8 10 6.00 9

Proteină brută % 28 41,4 35,6 40,8 35 37.90 20,8

EM Păsări Kcal/Kg 2.064 2.512 1.850 2.010 2.070 2.285 2.679

EM Suine Kcal/Kg 2.112 2.737 2.612 3.230 2.900 3.120 2.860

EM Rumegătoare Kcal/Kg 2.059 2,64 2.010 2.240 2.480 2.430 2.930

Grăsime brută % 10,5 8 5,3 7,3 6,5 9,8 7,5

Celuloză brută % 24,6 12,2 12 5,8 12 5,5 10,6

ADF % 28,9 19,4 17,4 10,5 17,5 10 13,9

NDF % 39 23,5 24,4 13,8 25,5 21,2 47

Proteină By-pass % 23,5 37 35,6 40,8 35 37,9 14,5

Lizină % 1,02 1,61 1,67 2,2 2,02 2,94 0,96

M+C % 1,13 1,63 0,98 1,91 1,71 2,03 0,81

Treonină % 1,05 1,37 1,53 1,8 1,5 1,98 0,81

Triptofan % 0,41 0,5 0,48 0,5 0,46 0,71 0,21

Calciu % 0,35 0,39 0,66 0,57 0,63 0,65 0,06

Fosfor total % 0,85 1,06 1,07 1,04 1 1,2 0,45

Fosfor disponibil % 0,1 0,17 0,4 0,38 0,45 0,48 0,15

Sodiu % 0,02 0,22 0,6 0,04 0,09 0,07 0,03

Clor % 0,11 0,19 0,02 0,02 0,05 0,1 0,06

Potasiu % 0,9 1,06 0,83 0,88 1,22 1,45 0,18

Seleniu % 0,12 0,32 0,1 0,17 0,9 1,1 0,2

Acid linoleic % 7,8 4,23 1,13 1,52 0,6 0,8 3,39

NSP % 20,9 15,8 22 17 21,4 16,1 23,50*

Acid fitic % 2,84 1,87 4 5 2 4 1,9

Acid clorogenic % 2,7 1,6 - - - - -

Tanini % 1,16 0,8 2,6 3 1,5 1,8 -

Sinapină % - - 1,2 1,8 1 1,3 -

Acid erucic % - - 2,65 3,65 0,15 0,23 -

Glucozinolaţi µmol/g - - 72 99 16 21 -

* Pentru estimarea NSP s-a folosit formula: NSP = SU - (Cenuşă brută + Proteină brută + Grăsime brută + Zaharuri)

Specia şi categoria Şrot de floarea soarelui Şrot de rapiţă Şrot de canola Şrot de germeni de porumb

Pui carne 5 2,5 5 20

Tineret reproducţie 0 0 8 10

Adulte reproducţie 10 0 5 15

Găini ouă consum 10 4 8 10

Purcei sugari 0 0 0 10

Purcei înţărcaţi 0 0 5 15

Porci creştere 2,5 2,5 10 15

Porci finisare 5 5 15 10

Scroafe 10 2,5 15 15

Viţei 0 5 10 20

Vaci de lapte 2,5 25 30 25

Taurine carne 25 25 30 25

Miei 2,5 5 10 15

Oi 20 20 30 20

Materia primă Principalii parametri aimateriei prime

Temperatura de procesare(oC)

Proporţia de grăsime extrasă(%)

Grăsime brută (%) Proteină brută (%) Presare Extrudare

Floarea soarelui 35-45 16.feb 80-90 115-130 72-75

Rapiţă 35-40 22-26 80-90 120-130 72-75

Germeni de porumb 40-45 14 - 16 80-90 90-120 75-80

Tabel 1 Principalii parametrii ai materiilor prime, procesării şi produselor finite obţinute prin tehnologia Presare – Extrudare –Presare (după Insta Pro, 2001)

NutriCom Septembrie 2008

INGREDIENTE

12

rumenului din cauza proporţiei mari a acizilorgraşi nesaturaţi din grăsime. Ca şi în cazuloricăror ingrediente bogate în grăsimi, trebuie săfie cât mai proaspăt pentru a evita apariţiafenomenelor oxidative şi proliferarea muce-gaiurilor în perioada în care este stocat.

Uleiul de porumbEste folosit de obicei în producţia de margarinădar poate fi folosit atât în alimentaţia umană câtşi în hrana animalelor. Animalele hrănite cu dietece conţin ulei de porumb vor avea o coloraţieroşie mai pregnantă comparativ cu cele hrănitecu ulei de floarea soarelui sau soia. În contextulactual, uleiul de porumb este folosit în unele zonegeografice ca şi biodiesel dar cantitatea redusăde ulei ce se obţine la hectar nu îl face foarteatractiv pentru folosirea sa ca şi combustibil.

În urma primei presări se va extrage aproxi-mativ jumătate din grăsimea din germeni iardupă cea de-a doua presare va mai rămâne înşrotul de germeni aproximativ 10 - 15 la sută dinnivelul iniţial al grăsimii conţinute de germeni.Uleiul de porumb este o sursă bogată de energie,acizi graşi nesaturaţi şi antioxidanţi. Studiile efec-tuate atât pe animale cât şi pe oameni arată căuleiul de porumb are o digestibilitate foarte ridi-cată, aproximativ 97 la sută.

Şrotul de floarea soareluiObţinut prin presare – extrudare – presare, şro-tul de floarea soarelui are un nivel mai ridicat degrăsime şi o digestibilitate mai ridicată. Pentru adiminua din dezavantajul acestei materii prime,se recomandă decojirea seminţelor de floarea

soarelui înainte de presare. Şrotul de floareasoarelui are un nivel ridicat al aminoacizilor cusulf şi de fosfor însă este mai puţin bogat în li -zină. Este folosit în dietele păsărilor şi porcilorînsă nivelul ridicat al fibrei îl recomandă în spe-cial în alimentaţia rumegătoarelor datorită fap-tului că reduce riscurile apariţiei acidozeiruminale iar palatabi litatea este bună. Folositînsă la nivele ridicate în dietele animalelor vaavea efecte laxative. Şrotul de floarea soareluitrebuie să fie întotdeauna proaspăt pentru apreveni proliferarea fenome nelor oxidative încondiţiile unui nivel ridicat al grăsimii.

Uleiul brut de floarea soareluiDeseori uleiurile sunt folosite ca şi inhibitor alpulberilor în producţia de nutreţuri combinatemăcinate. Uleiul de floarea soarelui are o palata-bilitate medie şi este bogat în acid linoleic.

Şrotul de rapiţă şi cel de canolaProvin, în principal, în urma dezvoltării industrieibio dieselului şi sunt poate ingredientele cele maidisponibile şi abundente în ţările vest europene şiCanda. Reprezintă o materie primă cu un nivelridicat de proteină şi energie însă digestibilitateeste scăzută. În ciuda avantajelor legate de dis po -nibiliate şi a profilului nutriţional bun, şroturile derapiţă şi canola nu sunt foarte atractive din cauzapalatabilităţii reduse şi a factorilor antinutriţionali:acidul erucic, glocozinolaţi, tanini şi sinapină.Înainte de a fi folosite în hrana animalelor acesteşroturi trebuie verificate pentru nivelul aciduluierucic şi al glucozinolaţilor în special în situaţiile încare vor fi folosite în hrana păsărilor.

Administrarea de şroturi cu nivele ridicatede acid erucic şi glucozinolaţi va avea urmă-toarele repercusiuni: diminuarea ingestei,creşterea ratei mortalităţii, carenţe de iod şiafecţiuni ale glandei tiroide. Noile varietăţi decanola au un nivel scăzut al acidului erucic şiglucozinolaţilor şi foarte curând vor fi disponibilesoiuri de rapiţă fără acid erucic. Şroturile cu unnivel ridicat de acid fitic vor diminua digestibili-tatea mineralelor din dietele pentru porci şipăsări. Rumegătoarele nu sunt afectate deprezenţa factorilor antinutriţionali în şroturile derapiţă însă palatabilitatea acestor ingredienteeste destul de scăzută.

Sinapina va imprima ouălor gustul şi miro-sul de peşte şi deseori poate provoca deficienţeîn fier. Pentru diminuarea nivelului sinapinei estenevoie de un tratament termic adecvat. Trebuiesubliniat faptul că procesarea seminţelor derapiţă are un rol deosebit de important în obţi -nerea unui şrot cu proprietăţi acceptabile pentruindustria de nutreţuri combinate.

Uleiul de canolaEste o sursă de grăsimi nesaturare (figura 2), înmulte ţări fiind folosit în producţia de margarinăsau în amestec cu alte surse de grăsime în ali-mentaţia umană. Uleiul de canola trebuie săconţină mai puţin de 2 la sută acid erucic dintotalul acizilor graşi iar nivelul glucozinolaţiloreste sub 30 µmoli pe gram de grăsime rapor-tată la substanţa uscată a seminţelor de rapiţă.Întrucât acidul erucic are influenţe negativeasupra ingestei, acumulării de spor, a digestibi -lităţii şi asimilării lipidelor, folo sirea uleiului decanola este limitată.

Uleiul de rapiţăCu un nivel ridicat de acid erucic şi glucozinolaţiare întrebuinţări industriale în special în pro-ducţia de biodiesel, lubrifianţi, agenţi anti blo-care, folie de plastic etc.

Uleiurile brute obţinute prin extracţie meca -nică pot fi folosite ca atare în nutreţurile combi-nate. În situaţia în care se doreşte îndepărtareafracţiunilor solide din ulei (fosfolipide, gume, acizigraşi liberi, peroxizi, polimeri, produşi secundari deoxidare şi pigmenţi) acesta va trece prin etape deprocesare: filtrare, hidratare, degumare.

Bibliografie: Feedstuffs 2006, Canola Council 2001,

NRC Poultry 1994, NRC Swine 1998, NRC 2001 şi

Insta Pro 2001Figura 2 Comparaţie între uleiurile de canola, floarea soarelui şi porumb (după Canola Council, 2001)