s~pt~mÂnal financiar - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul...

8
- - - Cel mai descurajant mesaj pentru România sună în felul următor: după doi ani de recesiu- ne şi trei de probleme, România se pregăteşte să intre în criză. Din pă- cate, aceasta pare să fie realitatea anului viitor. Fi- liera crizei este una simplă şi certa: sectorul ban- car. Din 2008 încoace, sectorul bancar românesc a reuşit să se păs- treze la standarde acceptabile. S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC „A fi politician înseamnă să fii capabil să spui dinainte ce-o să se întâmple mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare, anul viitor. Iar apoi să poŃi explica de ce nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.” c m y b c m y b DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE nr. 328 anul 7 vineri, 25 noiembrie 2011 1 RON Un cotidian de Bucureşti, al cărui titlu nu-l vom menŃiona dintr-un explicabil sentiment de jenă profesională, face pe două pagini uriaşe bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge- neric sugestiv şi născător de adân- ci controverse: „Cele 30 de veşti bune din economia românească”. De ce exact 30, nu ne-am putut dumiri citind chiar şi cu maximă atenŃie articolul festivist scris cam ca în stilul propagandistic pe care, în naivitatea mea, îl credeam definitiv compromis, al „Marilor reali- zări din România socialistă – cincinalul în 4 ani şi jumă- tate”. Aşa că, fără să mai numărăm cu ochi de soacră veştile bune dintr-o Românie aflată în perpetuă criză, ne vom opri doar la cele mai răsunătoare. O veste cu adevărat şocantă, scrisă negru pe alb, este că în trimestrul 3 al acestui an România a înregistrat cea mai mare creştere economică de la venirea crizei mondiale. Adică 1,9 la sută, comparativ cu trimestrul anterior. România din spatele afi}elor electorale continuare ^n pag. 3 „Îmi îmbrăŃişez rivalul, însă pentru a-l sugruma” ... Trebuia să fie altfel, dar până la urmă a ieşit aşa. Trebuia ca în urmă cu 2 săptămâni să mă sui în trenul Mediaş - Viena şi de acolo mai departe, Mun- chen, Paris, Rennes. Aveam aranjat în atât de frumosul oraş universitar francez un program foarte atrăgător, realmente pasionant: întâlniri profesionale, cu prie- tenii, nelipsitele itinerarii de câte ori ajung la Rennes, la Sain-Malo şi Mont Saint Michel, la Nantes, etc. Conform indicatorilor derivaŃi din cel mai re- cent studiu emis în 2011 de World Economic Fo- rum’s, România ocupă locul 102 din 139, la cheltuieli ale companiilor private în cercetare şi dezvoltare şi doar locul 71 la măsura în care aceste companii sunt dispuse să îşi instru- iască personalul. Tocmai din această cauză suntem la nivel global pe locul 13 (din 139) la importul de produse şi servicii IT. Toată această situaŃie total necon- fortabilă pentru o dezvoltare economică echili- brată poate fi corectată printr-o mai mare atenŃie pe care companiile trebuie să o ofere noilor descoperiri din sfera tehnologiei infor- maŃiei şi comunicaŃiilor. Încă din Introducere, autorul fixează axele ana- lizei sale care se vrea o radiografie a inegalităŃilor sociale (de la grupuri, la state), determinate, în prin- cipal, de ”economia spe- culativă”. Autorul sublinia- ză declinul lumilor paralele care fac tot mai mult loc unei singure lumi (citân- du-l pe Einstein - ”One world or no world at all”). Cartea are cinci părŃi şi este, în mare, alcătuită din articole ale prof univ dr. Dan Popescu publicate în reviste de specialitate în anii 2010-2011. 24 noiembrie 1859. ApariŃia celebrei lucrări “Originea speciilor”, a marelui savant naturalist englez Charles Darwin. Bucure}tiul în noiembrie... – o dilem@: {tefan Furtun@ sau Noica? trecând prin Marc Faber, Verdi }i Ermano Wolf – continuare ^n pag. 4 Dan POPESCU Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8 Emil DAVID Dan SUCIU Strategii pentru dezvoltarea afacerilor din mediul electronic Note de c@l@torie continuare ^n pag. 5 B@ncile renun]@ la România continuare ^n pag. 7 Ispitirea lui Noica (II) pag. 6 Dan Popescu - Amurgul lumilor paralele - Opera Română, Bucureşti “Dacă o societate liberă nu îi poate proteja pe cei mulŃi şi săraci, nu-i poate salva pe cei puŃini şi bogaŃi”, Ideile propuse spre re- flecŃie şi trezire sunt găzdu- ite în lucrările mele: RaŃio- nalitate şi speranŃă. Paradig- ma întegului viu, Ed. Rena- issance, Bucureşti, 2006; Con- stantin Popescu şi Alexan- dru Taşnadi, Respiritualizarea. ÎnvaŃă să fii OM, Ed. ASE, Bucureşti, 2009 şi ViaŃa ca optimism tragic, Ed. ASE Bucureşti, 2011. Abordarea este în filosofia hawa-yen exprimată prin înŃelepciunea: “Unul e în Unul; Unul e în Toate; Totul e în Unul; Totul e în Toate”. prof.univ.dr. Constantin POPESCU , ASE Bucure}ti continuare ^n pag. 2 Bucure}ti, Guvernul Rom$niei conf. univ. dr. Dorel MORAND~U conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU, ULBS Criza global@. Perspectiv@ ecolonomic@ Giuseppe Verdi Vedere din Viena

Upload: others

Post on 05-Sep-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

----

Cel mai descurajantmesaj pentru Româniasună în felul următor:după doi ani de recesiu -ne şi trei de probleme,România se pregăteştesă intre în criză. Din pă -cate, aceasta pare să fierealitatea anului viitor. Fi -liera crizei este una sim plăşi certa: sectorul ban-car. Din 2008 încoace,

sectorul bancar românesc a reuşit să se păs -treze la standarde acceptabile.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„A fi politician înseamnă să fiicapabil să spui dinainte ce-o să seîn tâmple mâine, săptămâna viitoare,luna viitoare, anul viitor. Iar apoi săpoŃi explica de ce nimic din toateacestea nu s-a întâmplat.”

Winston Churchill

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 328 anul 7 vineri, 25 noiembrie 2011 1 RON

Un cotidian de Bucureşti, alcărui titlu nu-l vom menŃionadintr-un explicabil sentiment dejenă profesională, face pe douăpagini uriaşe bilanŃul realizărilorguvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci controverse: „Cele 30 de veştibune din economia românească”.De ce exact 30, nu ne-am pututdumiri citind chiar şi cu maximăatenŃie articolul festivist scris

cam ca în stilul propagandistic pe care, în naivitateamea, îl credeam definitiv compromis, al „Marilor reali -zări din România socialistă – cincinalul în 4 ani şi jumă-tate”. Aşa că, fără să mai numărăm cu ochi de soacrăveştile bune dintr-o Românie aflată în perpetuă criză, nevom opri doar la cele mai răsunătoare.

O veste cu adevărat şocantă, scrisă negru pe alb, estecă în trimestrul 3 al acestui an România a înregistratcea mai mare creştere economică de la venirea crizeimondiale. Adică 1,9 la sută, comparativ cu trimestrulanterior.

România din spateleafi}elor electorale

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Îmi îmbrăŃişez rivalul, însă pentru a-l sugruma”Racine – „Britanicus”

... Trebuia să fie altfel, dar până laurmă a ieşit aşa. Trebuia ca în urmă cu2 săptămâni să mă sui în trenul Mediaş- Viena şi de acolo mai departe, Mun -chen, Paris, Rennes. Aveam aranjat înatât de frumosul oraş universitar francezun program foarte atrăgător, realmentepasionant: întâlniri profesionale, cu prie -

tenii, nelipsitele itinerarii de câte ori ajung la Rennes, la Sain-Maloşi Mont Saint Michel, la Nantes, etc.

Conform indicatorilorderivaŃi din cel mai re -cent studiu emis în 2011de World Economic Fo -rum’s, România ocupălocul 102 din 139, lachel tuieli ale companiilorprivate în cercetare şidezvoltare şi doar locul71 la măsura în careaceste companii suntdispuse să îşi instru -iască personalul. Toc mai

din această cauză suntem la nivel global pelocul 13 (din 139) la importul de produse şiservicii IT. Toată această situaŃie total necon-fortabilă pentru o dezvoltare economică echili-brată poate fi corectată printr-o mai mareatenŃie pe care companiile trebuie să o oferenoilor descoperiri din sfera tehnologiei infor-maŃiei şi comunicaŃiilor.

Încă din Introducere,autorul fixea ză axele ana-lizei sale care se vrea oradiografie a inegalităŃilorsociale (de la grupuri, lastate), determinate, în prin-cipal, de ”economia spe-culativă”. Autorul sublinia -ză declinul lumilor pa ralelecare fac tot mai mult locunei singure lumi (citân-du-l pe Einstein - ”One

world or no world at all”). Car tea are cincipărŃi şi este, în mare, alcătuită din articole aleprof univ dr. Dan Popescu publicate în revistede specialitate în anii 2010-2011.

24 noiembrie 1859. ApariŃia celebreilucrări “Originea speciilor”, a marelui

savant naturalist englez Charles Darwin.

Bucure}tiul în noiembrie...– o dilem@: {tefan Furtun@ sau Noica?

trecând prin Marc Faber, Verdi }i Ermano Wolf –

continuare ^n pag. 4

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

Dan SUCIU

Strategii pentru dezvoltareaafacerilor din mediul electronic

Note de c@l@torie

continuare ^n pag. 5

B@ncile renun]@ la România

continuare ^n pag. 7

Ispitirea lui Noica (II)pag. 6

Dan Popescu - Amurgul lumilor

paralele -

Opera Română, Bucureşti

“Dacă o societate liberă nu îipoate proteja pe cei mulŃi şi

săraci, nu-i poate salvape cei puŃini şi bogaŃi”,

John F. Kennedy

Ideile propuse spre re -flec Ńie şi trezire sunt găzdu -ite în lucrările mele: RaŃio -na litate şi spe ranŃă. Paradig -ma întegului viu, Ed. Rena -is sance, Bucu reşti, 2006; Con-stantin Popes cu şi Alexan -

dru Taşnadi, Res piritualizarea. ÎnvaŃă să fii OM, Ed.ASE, Bucureşti, 2009 şi ViaŃa ca optimism tragic, Ed.ASE Bucureşti, 2011.

Abordarea este în filosofia hawa-yen exprimată prinînŃelepciunea: “Unul e în Unul; Unul e în Toate; Totule în Unul; Totul e în Toate”.

prof.univ.dr. ConstantinPOPESCU, ASE Bucure}ti

continuare ^n pag. 2

Bucure}ti, Guvernul Rom$niei

conf. univ. dr. Dorel MORAND~U

conf. univ. dr. R@zvanSorin {ERBU, ULBS

Criza global@. Perspectiv@ ecolonomic@

Giuseppe Verdi

Vedere din Viena

Page 2: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

CRIZA ECOLONOMIA2 VINERI 25 NOIEMBRIE 2011

urmare din pagina 1

1. Ecolonomia o nouă paradigmă?Pentru prima dată conceptul de

Ecolonomie îl folosim în anul 2003,în lucrarea Farmecul Economiei, Ed.Renaissance, Bucureşti, 2003 (primulvolum de microeconomie în versuri).

Ecolonomia este ştiinŃa despresănătatea economiei ca parte a “în -tregului viu comun”.

“Întregul viu comun” este formatdin armonia dintre mediul natural şi me -diul creat de om, compus din viaŃaeconomică şi viaŃa social-spirituală.

Principiul cosmic al armoniei estedefinit prin atributele: acordare, coe -renŃă şi rezonanŃă.

În viaŃa economică, armonia în -seamnă aplicarea principiului câştig-câştig pentru toŃi participanŃii: oa -meni, familii, comunităŃi, organizaŃiide afaceri, stat.

În virtutea Ecolonomiei creştereaşi dezvoltarea trebuie să fie organice,sănătoase şi nu înalte sau joase,rapide sau încete.

Valoarea ecolonomică brută saunetă este sursa veniturilor pentru toŃiposesorii factorilor de producŃie, in -clusiv pentru stat: salarii, profituri,rente, impozite şi taxe.

O economie sănătoasă este şi efi-cientă, dar nu orice economie efi-cientă este şi sănătoasă.

Trecerea la PIB-ul uman pentru mă-surarea creşterii economice sănătoase.

Modelarea calitativa a creşterii eco-nomice sănătoase prin folosirea func-Ńiilor multicriteriale care să exprimenevoile oamenilor, familiilor, organiza -Ńiilor de afaceri, comunităŃilor şi statelor.

Interpretarea comportamentelorumane în lumea afacerilor publice şiprivate folosind triadele: - holistică, formată din limitare, in -certitudini şi interdependenŃe des -chise;- fiinŃe integrale, formată din putereaminŃii, puterea inimii şi puterea su -fletului;- imperativelor vieŃii, formată dinviaŃa trăită, munca şi iubirea;- tragică, definită prin: suferinŃă, vino-văŃie şi moarte - societăŃii democrate, formată dinputerea legislativă, puterea executivăşi puterea judecătorească.

Optimul economic şi optimismultragic ce se află la baza lui înseam-

nă “şi totuşi DA VieŃii”, cu toate căştim că trebuie să murim!

2. Ce este actuală criză globală?Este o criză ecolonomică de na -

tură educaŃională, morală, culturală,spirituală, religioasă, instituŃională, ex-presie a deficitelor şi exceselor cetulbură homeostazia viului natural şicreat de om din care face parte şi viaŃaeconomică, socială, spirituală şi politică.

În interpretarea acesteia, avem învedere: - deficitele de: iubire, cunoaştere au -tentică, credinŃă în certitudinea spe -ranŃei, ecologie, “de acasă”- legatede primii 7 ani de viaŃă, responsabili -tate, de consum – ce pun în pericolsupravieŃuirea omului;- excesele de: libertate, lăcomie, supra -consum necontrolat de legile biolo-giei umane şi moralei creştine, puterede a domina şi controla etc.

Trăim cinci căi de sinucidere glo -bală: suprapopularea, înarmarea cos-motehnică, poluarea ecolonomică, su -praconsumul pentru câteva sute demilioane de oameni şi subconsumul

pentru câteva miliarde de oameni.Ecolonomia afirmă că lăcomia nu

este o dorinŃă umană, ci o boală aomului. De aceea, Terra are resursepentru toate nevoile umane, dar nupoate avea pentru lăcomia omului!

Pentru om şi omenire este unmare noroc că actuala criză ecolo-nomică a venit acum şi nu mai târziucând, probabil, nu am mai fi avut ce face!

3. SoluŃiile la actuală criză globală seaflă în înŃelepciunile:

“Cel mai bun profit este acela pecare îl faci cu consimŃământul celuicare îŃi permite să îl obŃii” (Pindar –poet liric, 552 Î.H.).

“Bugetul naŃional trebuie echili-brat. Datoria publică trebuie redusă.AroganŃa autorităŃilor trebuie modera -tă. Plata către guvernele străine tre-buie redusă, dacă naŃiunea nu vreasă fie falimentată. Oamenii trebuie săînveŃe din nou să muncească în locsă fie asistaŃi cu mijloace publice”(Cicero, discurs în Senat, 55 î.H.).

“Cele mai grave probleme ale lu -mii de azi sunt acelea pe care noi

înşine le-am creat. Ele nu au fostcreate de natura rea şi dură şi niciimpuse nouă de voia Domnului. Elesunt probleme umane, ale căror so -luŃii presupun schimbarea comporta-mentului nostru şi al instituŃiilor nostresociale” (George Miller – psiholog).

“Transformarea, adevărata schim-bare se produce întotdeauna <<di -năuntru în afară>> (…), decurgedintr-o muncă ce trudeşte la rădăci-ni, operând asupra felului nostru dea gândi, asupra paradigmelor funda-mentale care ne definesc caracterulşi creează lentilele prin care vedemlumea” (Stephan R. Covey).

“Omul nu poate trăi fără iubire.Rămâne pentru el însuşi o fiinŃă deneînŃeles, viaŃa sa este fără sensdacă nu i se descoperă iubirea, dacănu întâlneşte iubirea, dacă nu areexperienŃa ei şi dacă nu şi-o în -suşeşte, dacă nu participă intens laea” (Papa Ioan Paul al II-lea).

“Alegerea ne aparŃine. Răspunde -rea ne aparŃine. Viitorul ne aparŃine”(Al Gore).

“Dificultatea nu o constituie ideile

noi, ci debarasarea de cele vechi,care au căpătat ramnificaŃii în toateungherele minŃii noastre” (John May -nard Keynes).

4. În loc de concluzie: să reflectămîmpreună spre a ne trezi ca masăcritică

Propunem respiritualizarea edu-caŃiei la scară universală, ca o nouăeducaŃie bazată pe valorile sensuluipentru a-i oferi omului ce spuneaNietzsche: “un de ce, ca să aibăpentru ce”.

Secolul XXI trebuie să marchezetranziŃia omenirii la era înŃelepciuniibazată pe “responsabilităŃi gemene”pentru om şi ecologia lumii vii.

Prin revoluŃia conştiinŃei, cunoaş -tere autentică şi credinŃă să devenimschimbarea care dorim să se pro-ducă în exteriorul nostru.

Oferim spre reflecŃie şi trezire Im -nul Ecolonomiei şi Jurământul Educa -torului aflate în armonie cu Imnul VieŃiitrăit de Maica Tereza de Calcutta.

Nu uitaŃi, Criza e în Noi!, SoluŃiae în Noi!

Criza global@. Perspectiv@ [email protected]. Constantin POPESCU

Atena - Acropole

Roma - Vatican

Page 3: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

3DEZVOLTAREVINERI 25 NOIEMBRIE 2011

urmare din pagina 1Acest procent penibil reprezintă

pentru optimiş tii de serviciu din Ro -mânia „un prim semnal că economianoastră dă semne de însănătoşire”,consecinŃă directă a faptului că „Ńaranoastră şi-a făcut temele din timp”şi, prin urmare, poate privi cu încre -dere şi calm furtuna ce ameninŃăEuropa. Este o performanŃă cu atâtmai de lăudat cu cât – ni se explică– alte Ńări precum Greacia, Spania,Italia, Cipru, Olanda sau Portugaliabat pasul pe loc sau chiar au trecutpe minus. Măi să fie! Am redevenit„tigrii Europei” de pe vremea luiTăriceanu şi noi nu ştiam...

Dar veştile bune curg în contin-uare pe goarna propagandistică dâm-boviŃeană. Cu datoriile, de pildă, stămatât de bine, încât nu ne mai rămânedecât să ne împrumutăm în conti -nuare liniştiŃi. Deficitul nostru buge-tar de 6,9 la sută din PIB anul tre-cut ne recomandă mai performanŃidecât FranŃa, Anglia şi alte 10 stateeuropene. Suntem anunŃaŃi că 23 dincele 27 de state ale Uniunii Euro -pene au un grad de îndatorare maimare decât al nostru, printre „victi -mele” noastre numărându-se nu doarconsacratele Spania, Grecia, Italia,Portugalia, ci chiar Ńări ultragalonateprecum Germania, Austria, Polonia şiFinlanda.

Şi dacă tot duduie cazanul econo -miei româneşti, de ce ar rămâneşantierele patriei mai prejos? Aflăm,deci, că fondurile alocate de la buge-tul de stat pentru investiŃii au cres-cut ca în poveşti în ultimii ani, ajun -gând să reprezinte 5,5 la sută dinprodusul intern brut. PerformanŃaeste întratât de măreaŃă încât, iată,în UE doar Polonia alocă mai mulŃibani ca procent din PIB pentru inves-

tiŃii. Dumneavoastră poate nu vreŃisă observaŃi, poate sunteŃi rău inten -ŃionaŃi cu privire la infrastructuraRomâniei, dar autorităŃile oficialeromâneşti ne asigură clar şi răspicatcă, în prezent, avem şantiere des -chise pentru construcŃia a 433 dekilometri de autostrăzi, iar în perioa-da următoare se vor mai semna con -tracte pentru construcŃia altor 100de kilometri. Aşa încât puteŃi sta liniş -tiŃi: nu mai departe decât în 2013românii vor circula pe mai multdecât 900 kilometri de autostradă,după ce vreme de 20 de ani s-auînghesuit pe circa 300 de kilometri.

Fireşte, asemenea performanŃe nuau putut trece neobservate de agen -Ńiile de rating internaŃionale şi deinvestitorii străini care, zice cotidia -nul cu pricina, s-au convins în celedin urmă că, în România, chiar dacăcreşterea economică este anemică,aceasta rămâne una solidă şi sănă-toasă, iar Ńara aceasta de la periferiaComunităŃii Europene oferă totuşi uncadru economic interesant şi atrac-tiv. Aşa încât investitorii străini staula coadă în graniŃele României fiepentru a-şi plasa banii într-o Ńară în -floritoare şi promiŃătoare, fie pentrua ocupa locaŃiile pustii abandonateiresponsabil de investitori precum fi -nlandezii de la Nokia şi mulŃi alŃiicare s-au săturat de binefacerileplaiurilor mioritice. C-o fi una, c-o fialta, autorităŃile noastre par foartesigure pe ele când ne anunŃă că „Ro -mânia rămâne foarte atractivă pentrudelocalizarea serviciilor globale”, maiatractivă, de pildă, decât Ungaria, Ce -hia şi Slovacia, într-un clasament întoc-mit probabil la comandă şi în carenumai noi credem.

Surprizele plăcute curg însă în con-tinuare din sacul fără fund al MoşCrăciunilor guvernamentali. Poate nuvă vine să credeŃi, dar un grafic fes -tivist colorat (se putea altfel?) înportocaliu, ne anunŃă la vedere că

„puterea de cumpărare a crescut înRomânia, în timp ce media UE ascăzut”(!?). Cum s-a putut întâmplaminunea asta? Răspunsul îl primimtot din afişul propagandistic men -Ńionat: românii câştigă mai mult pen-tru că ne numărăm printre stateleeuropene cu cel mai redus număr deşomeri, iar de la intrarea în vigoarea noului Cod al Muncii, adică în

ultimele şase luni, numărul de con-tracte de muncă pe durată nedeter-minată a crescut fix cu 66 la sută.

Mai doriŃi şi alte veşti bune fiind-că, întâmplător, nu aŃi avut timp săle recepŃionaŃi şi să le simŃiŃi pe pro-pria piele?

Desigur, toate ar fi bune şi fru-moase dacă ar fi şi adevărate sau,mai ales, dacă s-ar reflecta cât decât în nivelul de trai al românilor.Din păcate, evoluŃiile statistice spunaltceva decât mesajele propagandis-tice cu care suntem bombardaŃiaiurea. Aşadar, vom lucra cu dateleInstitutului NaŃional de Statistică, celcare numai de atitudine antiguverna-mentală nu poate fi bănuit.● În primele 9 luni ale acestui an,prin comparaŃie cu aceeaşi perioadăa anului trecut, salariul mediu net alromânilor a scăzut cu 5 la sută, iarsalariul real cu 6,8 la sută.● În acelaşi interval de timp, com-erŃul cu produse alimentare, neali-mentare şi carburanŃi şi-a diminuatcifra de afaceri cu procente cuprinseîntre 2,8 şi 8,1 la sută.● În perioada 2008 – 2010recesiunea a doborât randamentulfir me lor româneşti, profitul mediureali zat de companiile din industrie,construc Ńii şi comerŃ scăzând cu 70la sută, iar sectorul de servicii, înansamblul său, trecând de la câştig,la pierdere.● Guvernul a anunŃat că resurselebugetare interne alocate pentru in -vestiŃii vor scădea în 2012 cu 1,3 –2 miliarde de lei faŃă de sumele pro-gramate în 2011, rămânând doar cusperanŃa că va compensa pierderileprintr-o absorbŃie mai mare cu 50 lasută a fondurilor europene.● Din păcate, şi aici situaŃia e dra-matică. Cu 3,72 la sută grad deabsorbŃie a fondurilor europene, înprezent, batem toate recordurile ne -gative din UE şi, oficial, se recunoaştecă nu putem creşte mai mult de 20la sută până la finele anului viitor.

● Nu ne rămâne decât să contăm peinvestiŃiile străine, dar şi aici certitu-dinile se pierd în ceaŃă când constaŃi,tot pe statistică oficială, că în pri melenouă luni din acest an volumulinvestiŃiilor străine a fost cu 54,1 lasută în scădere faŃă de anul trecut.● Nici guvernatorul BNR nu ne scu -teşte de prorociri sumbre. Prin guradomniei sale aflăm, printre altele, căRomânia importă masiv inflaŃie prinalimente şi carburanŃi şi că leul vaatinge cât de curând cel mai scăzutnivel faŃă de euro, adică nivelul is -toric din toată perioada de tranziŃieîn care am cutezat să ne raportămla moneda europeană.● În fine, ca să nu uităm de datorii,suntem avizaŃi prin cifrele Bugetuluide stat pe 2012, că la anul cheltu-ielile cu rambursarea creditelor ex -terne se vor dubla.

Ei bine, aşezând toate aceste reali -tăŃi dure faŃă în faŃă cu cele 30 deveşti bune răsplătite, probabil, cu unbuget consistent de publicitate, nu-Ńimai rămâne decât să te întrebi: în ceŃară trăim cu adevărat – în Româniaguvernului Boc, zugrăvită în culoripreponderent trandafirii, sau în Ro -mânia reală, o Ńară a austerităŃii fărălimite şi a năpăstuiŃilor sorŃii? Cineşi în ce scop aşează România întreoglinzi paralele, spre deruta şi dis-perarea trăitorilor în ea? Cine şi dece ne expune dureros ironiilor şi sar -casmului unor străini care vin la noica în Absurdistan? Domnul JeffreyFranks, bunăoară, cel care ne aducede la FMI banii de salarii şi pensii,a constatat, de pildă, plimbându-seprin Bucureşti, că atâta vreme cât semai deschid magazine, România sevede bine din stradă şi sentimentuldominant pe care îl inspiră este deoptimism, de încredere că s-a trecuthopul. Într-adevăr, România se vedebine doar din stradă, pentru că dacăintri dincolo de uşile românilor s-arputea să te apuce disperarea. łarătristă, plină de umor...

Emil DAVID

Vedere din MunŃii Bucegi

România din spatele afi}elor electorale

Page 4: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

REFLEC[II VINERI 25 NOIEMBRIE 20114

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1N-a fost să fie însă, o viroză

rebelă a partenerului meu de drum,declanşată chiar în ziua plecării, m-aobligat să reprogramez voiajul şi săreturnez biletele de tren – cu pier -derea de rigoare – căii ferate. Sperca altădată să fie mai bine... Pentrua recupera ceva din destinderea – înmare parte, profesională – progra-mată, am „făcut”, totuşi, finalmente,3 zile la Bucureşti. Şi nu pot săspun că a fost rău, chiar spreaceastă ultimă decadă a lui noiem-brie atât de friguroasă. Plecăm, dar,cu rapidul de 7h 20' spre Bucureşti,unde ajungem în jur de 13h 15'.Bucureştiul ne întâmpină cu un soa -re palid, cu dinŃi, cu o temperaturăde doar 2 - 30C peste 0.

...După un bun obicei, merg de laGara de Nord, acasă, în Cotroceni,pe jos. În tren, vreme de 6 ore, amcitit intens, deci aveam nevoie de orelaxare. Peisajul nu-mi spune nimic.L-am parcurs de sute şi sute de orişi m-am obişnuit cu el. Ba nu, to -tuşi, o Bancă de pe strada Witing numai este, pe clădirea mai ieri fru-moasă şi bogată, acum uşor fanată,tronând un afiş mare cu „De închiri-at”. CâŃiva metri mai jos, pe stânga,reparaŃii la spitalul Witing al CăilorFerate – aşa îl ştiu eu – spital la acărui dezvoltare şi-a adus o delocminoră contribuŃie soŃul unei suroria bunicii mele, eminent inginer depoduri şi şosele şi vreme de mulŃiani, în interbelic, Director Ge neraladjunct al CFR-ului, instituŃie consti-tuind o DirecŃie Generală în cadrulGuvernului, coordonată direct dePrimul Ministru. Pare că se lu crează,însă, în ritm de melc şi des tul dedezordonat. Să sperăm, totuşi, înrevigorarea acestui spital ce a re -prezentat, în perioade importante,momente distincte pentru progresulmedicinei româneşti. Mai departe,când dau pe Calea Plevnei spre Şte-fan Furtună, o plăcuŃă îmi indicănoul nume al acestei străzi: „Str.Constantin Noica – filozof român”.

Am de obiectat, însă, cu atât maimult cu cât, nici 5 m. mai jos, o altăplăcuŃă pe un gard mă informeazădespre un nume diferit (vechiulnume, de fapt) al străzii: „Str. Şte-fan Furtună”. Deci Noica sau ŞtefanFurtună? Acest Ştefan Furtună fiind,cred, nu sunt foarte sigur, militar...

... Nu caut prea mult să mădumiresc, deoarece am încă multe,multe altele înainte pe care ar trebuisă le înŃeleg şi, din păcate, nu le potdeloc înŃelege. Aşa că reflectez laceea ce, printre altele, am citit întren despre criza economică financia-ră mondială. Şi ce am citit? Iată, uninterviu de la finele lunii august, cuMarc Faber, elveŃian trăind la Zurichşi considerat un veritabil guru al finan-Ńelor din łara Cantoanelor. Ce spunedar finanŃistul - financiar elveŃian?Ce să spună el acum, aproape camtot ceea ce am spus şi spun şi eu– nu suntem prea mulŃi – de peste4 ani încoace referitor la componen-ta „economia de speculaŃie” a crizei,eu nefiind, însă, un guru, ci un pro-fesor român de economie, desigur,cu însemnate terminalii franceze. „Amspus şi spun”, dar, din nefericire, pemine şi pe puŃini câŃiva alŃii asemă -nători, nu prea ne bagă nimeni în sea -mă, fireşte, la nivelul „marilor noştridecidenŃi”: „trebuie relansată produc -Ńia, trebuie investiŃii care produc, tre-buie relansată astfel economia”, ches -tiuni minore, le consideră unii...

Despre ce este însă vorba? Iată,arată Faber, băncile au gândit preamult pe termen scurt şi au pierdut.„Să lăsăm băncile şi statele fali-mentare să-şi urmeze traiectoria pen-tru care poartă singure răspunderile,dar să fie protejaŃi oamenii, să fieprotejate economiile. Este o cale multmai bună decât aceea de a salvabăncile cu banii contribuabililor şi dea vedea câŃiva ani mai târziu că băn-cile vor reconstitui câştiguri, bonusurirecord. Trebuie pedepsiŃi bancheriipentru ceea ce au făcut. Sectorulfinanciar a devenit mult prea ampluîn raport cu economia reală. Dupăpărerea mea, sectorul financiar tre-buie să se preocupe de a păstra

economiile oamenilor şi de a-i îm -prumuta pe alŃii. Băncile nu trebuie săse ocupe esenŃial de comercial („trad-ing”), de speculă. Oare salvarea, în Sta -tele Unite, a unor bănci prin injecŃiide capital public a adus ceva bani îneconomie? Nu...” Şi încă: „Mai mulŃicred în sfârşitul lumii şi în exploziasistemului financiar internaŃional. Nuvom trăi, totuşi, un deceniu sumbruprecum cel din anii 1970?” întreabăgazetarul. Iar Marc Faber răspunde:„Poate. Vom avea o creştere foarteslabă în economiile mature, cu o pier-dere de încredere pentru investitori,cu crize cu repetiŃie. Oamenii nu maiau, nu vor mai avea interes să inves-tească în acŃiuni. Au văzut exceselesistemului bancar, ale managerilor, şis-au pierdut mulŃi bani. Într-o zi suntconvins că va trebui să reconstruimsistemul nostru pe noi baze”.

... Desigur, vine vorba de China.Şi întreabă reporterul: „Mai mulŃi ana -lişti sunt îngrijoraŃi de explozia buleiimobiliare în China. Anul trecut nu

credeaŃi în ea. Opinia a rămas aceeaşi?”Şi răspunde Marc Faber: „Oameniinu realizează că China are o popu-laŃie aproape echivalentă cu cea,însumată, a Statelor Unite şi Europei.Poate, deci, să existe o bulă imobil-iară într-un oraş, poate într-o provin-cie, în vreme ce în vecini situaŃia săfie normală. O bulă se defineşte prinrate de dobânzi scăzute, prin lichid-ităŃi excesive care sunt investite într-un sector sau altul. Potrivit unei ast-fel de definiŃii, poate exista o bulăimobiliară în China, însă amploareaei nu este uşor de estimat. Deoa -rece, contrar a ceea ce se observăîn economiile occidentale, chinezii nuau împrumutat şi nu împrumutămulŃi bani când cumpără aparta-mente. Ei plătesc, în cea mai mareparte, cash. Să ne aducem aminte căatunci când bula imobiliară a explo-dat în Hong Kong, iar preŃurile auscăzut cu 70%, nimeni nu a dat fali -ment. Îndatorarea oamenilor era foartescăzută precum şi cea a agenŃilorimobiliari”. „AŃi investi dar în China?”– întreabă iară reporterul. „Nu, răs -punde Marc Faber, acest lucru numă interesează, chiar dacă rămânoptimist în ceea ce o priveşte peChina. Estimez că jumătate din între-prinderile cotate sunt frauduloase.Prefer să mă expun în China viaHong Kong, unde întreprinderile plă -tesc dividende de 5 – 6%. Riscul dea pierde banii este scăzut. În plus,în cazul unor probleme, dolarul dinHong Kong poate fi oricând reevalu-at în raport cu dolarul american”.Oricum, idei realiste într-o economiea vestului şi, prin consecinŃă, a lumiibulversantă şi bulversatoare, punândacum pe primul plan „realul” şi nuspeculaŃiile artificiale, falsele motoarede creştere economică care ne-auadus unde ne-au adus. Sunt impera -tive soluŃii realiste pentru Grecia, Ńarălângă care sunt aşezate Portugalia,Irlanda, Spania şi Italia, şi, mai ales,aplicarea lor corespunzătoare. Iată căturismul – turismul fără producŃie –nu a mai fost deloc capabil să lesalveze, împrumuturile lor depăşind,uneori, de câteva ori PIB-ul

... Sunt experienŃe pe care Ro -

mânia, economia românească - atâtacât, din păcate, mai este, trebuiau săle prevadă şi să nu investească aiureabanii publici – de multe ori pe fon-dul unor relaŃii neeconomice şi încondiŃii de corupŃie instituŃionalizată –pentru obiective minore, cum au fostşi sunt stadioane şi săli de sport însate unde locuieşte cu precădere opopulaŃie foarte în vârstă şi foartepuŃină, având cu totul alte preocu pări.Dar “investiŃi” în urma cărora se reali -zează câştiguri importante, fireşte, indi-rect în afara legii, şi de către cei caredau comenzile şi de către cei care leexecută. În general, chiar, la noi, suntmari averi care s-au constituit nu peproducŃie, pe servicii utile, ci pe relaŃiicorupte cu factorul public, vizibile cuochiul liber dar de foarte puŃine oridemonstrate legal şi aproape niciodatăpedepsite. De unde oare mai multeaveri imense iar, altele, oricum nota-bile, în condiŃiile în care bogăŃia Ńăriis-a prăbuşit, iar nivelul de trai al pop-ulaŃiei a scăzut drastic? La o aseme-nea întrebare răspunsul e urât... Şiatunci, de unde PIB, de unde bani depensii, în condiŃiile în care CAS-urileau luat, în timp, cu totul alte direcŃiidecât cele necesare social? De undelocuri de muncă? SituaŃia este extremde percutantă, încrederea în instituŃiia devenit aproape „fum”, impunându-se măsuri extrem de serioase. Nuînainte, însă, de a se întreprinde oanaliză de fond şi detaliată asupraaceea ce s-a petrecut şi se petrece de21 de ani, stabilindu-se, nu-i aşa,responsabilităŃile ca atare...

... Un detaliu în plus, condiŃiile decălătorie cu trenul s-au îmbunătăŃit –cel puŃin pentru mai multe trenurirapide şi accelerate – consistent lanoi. Nu s-a îmbunătăŃit, aproapedeloc, însă, durata călătoriei, demon-strându-se, o dată mai mult, difi-cultăŃile tehnice şi economice aleinvestiŃiilor de cale: Bucureşti – Sibiusau Sibiu – Bucureşti, pe o distanŃăde circa 280 km, înseamnă, de re -gulă, peste 6 ore de călătorie. Camaşa călătoreau bunicii noştri. Desi -gur, cu vagoanele, unele din import,comisioane, etc., este, însă, altceva...

continuare în pagina 7

Note de c@l@torieBucure}tiul în noiembrie...

– o dilem@: {tefan Furtun@ sau Noica? trecând prin Marc Faber,Verdi }i Ermano Wolf –

Dan POPESCU

Scena din “Macbeth”

Scena din “I quatro Rusteghi”

Page 5: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

VINERI 25 NOIEMBRIE 2011 5

c my bc my b

c my b

INFORMATIC~

c my b

urmare din pagina 1O strategie pentru a dezvolta o

afacere în domeniul comerŃului elec-tronic ar putea avea în vedere obiec-tive ca securitatea, contul de comer-ciant, modalităŃi moderne de plată,publicitatea, etc.

Ca şi în comerŃul tradiŃional, na -tura produsului vândut determină ale -gerea mijloacelor necesare atingeriiacestor obiective. În comerŃul elec-tronic acest aspect se referă la: ale -gerea furnizorului de servicii Internetşi alegerea aplicaŃiilor aferente.

Pe Web vor fi expuse imagini aleproduselor, descrieri şi preŃuri şi vorfi furnizate mecanismele prin carecumpărătorul să poată alege canti -tatea de produse comandate. Sis -temul trebuie să fie capabil să veri-fice şi să înregistreze datele, să cal-culeze şi să afişeze totalul net alcumpăturilor, inclusiv taxe de trans-port sau alte taxe după caz. Infor -maŃiile vor fi stocate într-o bază dedate ale cărei componente de mana -gement vor fi proiectate sau cum -părate de la o altă companie. Toateaceste aspecte fac obiectul imple-mentării echivalentului electronic alcoşului de cumpărături.

Securitatea este foarte importantăpentru asigurarea credibilităŃii maga-zinului electronic. Consumatorul va fifoarte interesat de garanŃiile de secu-ritate pe care le oferă site-ul Web, înceea ce priveşte modul de transmi -tere a informaŃiilor referitoare la plată,riscurile expunerii, locul unde suntstocate datele privitoare la client.

Certificatele digitale pot fi:- personale - sunt utilizate la sta-bilirea identităŃii unei persoane;- certificate Web - sunt utilizate laverificarea securităŃii şi autenticităŃiiunui „site”.

Aceste certificate sunt emise de oautoritate internaŃională care poate fio instituŃie financiară sau o terŃăcompanie.

Contul de comerciant este impor-tant si diferit de conturile bancareobişnuite utilizate în afacerile tradi -Ńionale. El permite acceptarea deplăŃi prin cărŃi de credit sau de debitsub formă de plată electronică pro -venită de la clienŃi.

Pentru obŃinerea unui cont de co -merciant se poate apela la o bancăsau la o instituŃie non- bancară cefurnizează servicii de acest gen. In -stituŃia non-bancară furnizează de re -gulă şi mecanismul de tranzacŃionareîn timp real prinWeb împreună cuautorizaŃia contului de comerciant.

Cea mai simplă modalitate estede a realiza o serie de pagini Webdestinate prezentării produselor şi dea concepe un formular HTML pentruinteracŃiunea cu utilizatorul, pentrupreluarea şi trimiterea comenzii prinpoşta electronică. Este o soluŃie bunăpentru un număr mic de produse.

Dacă numărul de produse estemare, trebuie să apelăm la o soluŃiedinamică constituită fie dintr-o seriede programe gratuite de pe Web saurealizate de un programator plătit, fiedintr-o aplicaŃie complexă de comerŃelectronic, care oferă integrare cusisteme de gestiune a datelor.

Alegerea modalităŃii de plată de -pinde de tipul de site de comerŃelectronic: Business-to-Consumer sauBusiness-to-Business. Cea mai folo -sită modalitate de plată pentru mode -lul B2C este cartea de credit, iarpentru B2B ordinele de plată sau

viramentele bancare.Pentru tranzacŃiile care implică pre-

lucrarea informaŃiilor referitoare la căr -Ńile de credit pot exista două opŃiuni:■ procesarea manuală, care implicăurmătorii paşi;- autentificarea (confirmarea faptuluică numărul cărŃii de credit este validşi nu este fals);- autorizarea (confirmarea existenŃeifondurilor necesare plăŃii);- iniŃierea procesului de transferare abanilor.

Aceste etape sunt parcurse off-line; autentificarea şi autorizarea serealizează înainte de expedierea pro-dusului, iar transferul banilor numaidupă ce produsul se află în drumspre consumator.■ procesarea în timp real, care esteîn totalitate computerizată şi implicămai mulŃi furnizori independenŃi deservicii: banca clientului şi a furni-zorului, companiile de cărŃi de cre ditsau debit, ofertanŃii de servicii deplată. Întregul mecanism este activatprin apăsarea unui buton sau prinactivarea unei legături de tip Paynow (Cumpără acum).

Strategiile de marketing şi depublicitate sunt absolut necesarepentru a obŃine succesul pe Web almagazinului virtual. EficienŃa reclameion-line depinde de modul de utilizarea diverselor strategii de publicitate,respectiv de:■ stabilirea clară a obiectivului- aces-ta ar putea fi: construirea sau con-solidarea loialităŃii faŃă de o marcă,creşterea traficului site-ului, îmbună -tăŃirea serviciilor dedicate consuma-torilor;■ definirea mesajului publicitar- tre-buie să Ńină seama de următoareleconsiderente:- să fie cât mai lizibil, uşor de par-curs şi adecvat scopului stabilit;- un mesaj scurt este mai repedeînŃeles şi atrage mai bine atenŃia vi -zi tatorilor care de regulă sunt grăbiŃi;- reclama să fie de aşa natură încâtsă determine vizitatorii curioşi să vi -ziteze site-ul; - mesajul trebuie să fie incitant şidacă este posibil să conŃină şi oimagine grafică.■ facilitarea navigării prin site vizita-torul trebuie să regăsească promisi-

unea făcută prin mesajul publicitarpe site-ul care se încarcă atunci cândexecută click pe reclama on-line.Pentru ca utilizatorul să viziteze câtmai mult din site, navigarea trebuiesă se desfăşoare cât mai rapid, într-o manieră structurată, dar simplă, iaratenŃia să fie atrasă asupra infor-maŃiilor noi; secŃiunile cheie vor fi înpermanenŃă actualizate.■ utilizarea facilităŃilor interactive aleInternetului. Reclamele on-line se deo-sebesc de cele tradiŃionale tocmaiprin interactivitate. Se pot astfel reali -za sondaje de opinie direct pe site,iar marketingul are de câştigat prindezvoltarea unei comunităŃi de clienŃifideli, precum şi prin posibilităŃile defeed-back.

Publicitatea prin Internet este cuatât mai eficientă dacă este utilizată

în combinaŃie cu publicitatea prinmijloace tradiŃionale. Astfel, oriundeapare numele şi sigla firmei trebuiesă fie prezentă şi adresa Web a site-ului: pe tipărituri, pe cadourile pro-moŃionale, pe panourile publicitare,în orice apariŃie în mass- media (înpresă, la radio şi televizor).

Printre cele mai importante mijloa -ce de promovare pe Web amintim:- campania cu afişe publicitare (ban-nere). Bannerul reprezintă o imaginela care este ataşată o legătură spreun site Web, plasată de obicei la înce-putul paginilor care înregistrează trafi-cul cel mai mare dintr-un anumit site.- programe de schimb de afişe pu -blicitare- este cel mai utilizat mijlocpublicitar on-line în România. Presu -pune înscrierea la un serviciu de in -terschimb de conŃinut publicitar al

unei companii. Rata de expunerepoate varia între 1:1 şi 1:3 (un ban-ner al companiei este afişat în cadrulunui alt site Web în schimbul a 1,2sau 3 afişe publicitare ale altor orga-nizaŃii în cadrul site-ului companiei).Cele mai multe reŃele practică rata 1:2.- afilierea la programe publicitare-acest program oferă site-urilor în -scrise într-o astfel de reŃea comi-sioane pentru fiecare vânzare realiza-tă prin intermediul reŃelei. Promovareaproduselor/servciilor disponibile se rea-lizează cu ajutorul reclamelor grafice,a bannerelor şi a legăturilor text.- realizarea de legături reciproce-este una dintre cele mai eficienteforme de publicitate on-line, cu cos-turi mici. Dificultatea constă în gă -sirea unor site-uri cu conŃinut com-plementar, dispuse să accepte unschimb de această natură, care ar fiavantajos pentru ambele părŃi.- directoare cu plată- sunt directoarespecializate pe un segment de piaŃăcare percep taxe pentru listarea site-urilor de profil. Anumite motoare decăutare pot realiza acŃiuni publicitarepentru diverse site-uri contra unuianumit comision sau pe bază deabonament. În acest mod, în urmacăutării unor anumiŃi termeni, pri -mele afişate vor fi site-urile Webînscrise cu plată.- inelele Web- sunt constituite dintr-o serie de site-uri având o tematicăînrudită, comună. Site-urile partici-pante se leagă unul de altul prinintermediul unor legături text saugrafice, afişate de obicei la finalulunei pagini. Aceste legături conducla site-ul precedent şi la cel următordin inel sau la un site care listeazătoate site-urile afiliate la respectivulinel. Astfel se poate realiza o comu-nitate de vizitatori cu preocupări si -milare. Un site poate fi înscris deregulă gratuit la mai multe ineletematice. O mai bună înŃelegere aacestor practici şi o atenŃie mai mareacordată mediului electronic ar puteasă ajute la relansarea economiei şiînregistrarea unor poziŃii mai puŃinruşinoase în topurile mondiale.

Strategii pentru dezvoltarea afacerilor din mediul electronic

conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU, ULBS

Page 6: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

C~R[I VINERI 25 NOIEMBRIE 20116

urmare din pagina 1În prima parte, autorul, specialist

veritabil în istoria doctrinelor econo -mice, face un excurs istoric plecândde la revoluŃiile industriale care audeterminat schimbări în tehnologie,sisteme de transport, managementulîntreprinderilor, comunicaŃii s.a. şicare au dus, în final, la profit, pro-ductivitate, consum. Calitatea forŃeide muncă este şi ea subliniată prinîmbunătăŃirea sistemului de educaŃie,specializare şi adâncirea diviziunii mun-cii sociale. Acum se dezvoltă puter-nic marile şcoli de gândire economi -că. Plecând de la această realitateeconomică durabilă, autorul ajungerapid în prezent, pentru a pune încontrapartidă aşa numita „economievirtuală”, „artificială”, care lasă totmai mult loc speculaŃiilor, ingineriilorfinanciare, corupŃiei. Asistăm la oîndepărtare de economia reală. „NuproducŃia, nu productivitatea, nu sub-stanŃa economică - spune Dan Po -pescu – se vor vădi acum primor-diale, nu atât inginerii, tehnicienii,economiştii, «pozitiviştii», savanŃii, cer -cetătorii, ci, esenŃial, ingineriile finan-ciare, de multe ori apreciate, cumspuneam, la superlativ, speculaŃiile şispeculatorii care, uneori prin co -rupŃie, alteori prin iuŃeală de gând şimână, au resetat şi resetează econo-mia după criterii artificiale, fără core-spondent în activitate, şi au excomu-nicat şi excomunică din operaŃiile lorsubstanŃa economică în sine, pro-ducŃia, productivitatea…” (p.9). Peacest fond autorul, invocând şi peanalistul american Charles Kupchan,arată că Ńările UE se retrag întregraniŃele naŃionale, fiind gata să com -promită visul unificării Europei. Pânăla un punct de acord cu analistulamerican, profesorul Dan Popescucrede că această retragere nu este înfapt decât o încercare de a găsiresurse în interior care să susŃinămai bine UE.

De aici, este urmărită proiecŃiacrizei în România, unde iniŃial (toam-na anului 2008-mijlocul lui 2009)starea de expectativă s-a prelungitdeşi în America şi Europa Occiden -tală criza se instalase deplin. Crizaeconomică mondială, subliniază au to -rul, a lovit puternic România re liefân -du-i cu precădere slăbiciunile: „lipsade potenŃial productiv, economic, fi -nanciar, dependenŃa cvasitotală deimporturi «corelată» doar cu câtevapalide exporturi, acoperirea cu fru-moase vorbe politice a unor realităŃieconomice mai mult decât dureroa -se, dramatice chiar” (p.13).łărileaflate în tranziŃie spre economia depiaŃă – România, esenŃial - au fostafectate şi ele de criza mondială cares-a suprapus peste criza tranziŃiei -un proces îndelungat marcat de li -chidarea unor fabrici dar şi de pri-vatizarea lipsită de coerenŃă sau decorupŃia instituŃionalizată. Autorul re -marcă de asemenea, impactul împru-muturilor de la FMI, Banca Mondialăşi UE asupra populaŃiei, pe termenscurt, mediu şi lung. Acestea serepercutează negativ asupra niveluluide trai al populaŃiei. Este subliniatefectul reducerii câştigurilor în sis-temul bugetar, asupra principalelorcategorii: personalul din sănătate, în -văŃământ, administraŃie, ministerul deInterne etc. Este radiografiat exodulpersonalului calificat (medici cu pre -cădere) spre Europa Occidentală şiStatele Unite. Nota de plată a crizei– conchide autorul - se pare că o

vor plăti săracii. Dan Popescu atrageatenŃia şi asupra pericolului diviziuniieconomiei în bugetari şi privaŃi: „Sănu cădem în greşeala de dinainte de1990 când populaŃia ocupată eraaberant împărŃită în «productivi» şi«neproductivi». Adică, cum «nepro-ductivi» medicii, profesorii, adminis-tratorii!?!” (p.18).

Criza nu ne face să privim cuoptimism acest început de secol, cuatât mai mult cu cât ea se des-făşoară pe fundalul unor problemegrave cu care se confruntă omenirea:încălzirea accelerată a Pământului,cutremure, inundaŃii, secetă, poluares.a. În Capitolul 3 este adâncită ana -liza legată de încălzirea climei, ex -pansiunea deşertului, topirea ghe -Ńarilor şi altele care reclamă noi stra -tegii de acŃiune. Autorul se întreabădacă sunt statele pregătite să reac -Ńioneze la toate aceste vulnerabilităŃi!

Dan Popescu continuă analiza asu-pra economiei, cu agricultura, o agri-cultură de subzistenŃă la noi, careajunge în mică măsură pe piaŃă. Darceea ce se întâmplă în agriculturanoastră se întâmplă la noi şi în dome-niul transporturilor (unde construcŃia,întreŃinerea şi repararea drumurilor aucosturi ridicate şi nu răspund cerin -Ńelor), în industrie (unde multe între-prinderi încă competitive au intrat îndisoluŃie), în domeniul privatizărilor(multe frauduloase) s.a. Toate aces-tea au dus la inegalităŃi sociale –care nu au acoperire în realitateasocială şi care pot fi pre mise pentrutulburări şi tensiuni so ciale (se facereferire la discrepanŃele salariale şide venituri mult prea mari). Citându-lpe economistul ame rican David Amossde la Harvard Business School, pro -fesorul Dan Po pescu arată că dispari -tăŃile sociale în creştere conduc lainstabilităŃi ale pieŃelor financiare.

În debutul părŃii a-II-a, autorulanalizează o lucrare recentă a lui J.RMcNeill care contrapune celebreibutade a lui Solomon „Nimic nousub soare”, o nouă butadă care apa -re şi în titlul cărŃii lui McNeill „Suntlucruri noi sub soare”. Şi primullucru nou care poate fi pus pe fron-tispiciul secolului XX este „Plane -ticidul”, adică distrugerea Planetei,proces care continuă şi în secolulXXI. Prezentând lucrarea lui McNeill,autorul insistă asupra unor des -coperiri (cum ar fi inventarea ben-zinei cu plumb, a îngrăşămintelorchimice moderne) al căror impact nuau determinat analize de ordin etic(e bine, e rău!) care să ridice semnede întrebare asupra dezirabilităŃii uti-lizării acestora. Creşterea populaŃiei asolicitat cu insistenŃă descoperiricare să satisfacă cerinŃele ei. Aproapetot ce s-a făcut, fără o analiză aten-tă, a dus la degradarea mediuluiambiental prin depăşirea pragurilor:defrişări, utilizarea unor maşini polu-ante, restrângerea mediului natural şimulte altele. Autorul rezervă unspaŃiu însemnat energiei nucleare, pecare o pune într-o metaforă inspirată(„doctor Jekyll şi domnul Hyde înpostură nucleară”), care semnificăplaja utilizării energiei nucleare întresperanŃă şi disperare (distrugere).Descrierea pleacă de la revoluŃiileştiin Ńifice din fizică (cu Einstein,Planck, soŃii Curie, E. Fermi şi L.Szilard) şi merge la analizele socio-logice, istorice, politice şi econom-ice. Este descris cu lux de amănunteHolocaustul de la Hiroshima şi Na -gasaki dar şi accidentul de la Cerno -bâl, OperaŃiunea Crossroads şi cuprecădere competiŃia pentru supre-maŃie în domeniul nuclear.

În partea a III-a, încă de la în -ceput, autorul pune în discuŃie con-ceptul de „libertate economică demişcare”, care nu a fost pus integralîn practică niciodată şi a reprezentatmai mult apanajul Ńărilor cu o forŃăeconomică deosebită. Dinamica eco-nomică de după al doilea războimondial care timp de 30 de ani s-adovedit benefică (J. Fourastié) a fosturmată de o serie de crize care trep-tat au amplificat protecŃionismul.Lucrurile au culminat cu criza finan-ciară (structurală) din 2008 când,spune profesorul Dan Popescu (înconsens cu mulŃi analişti occidentalişi americani), s-a putut observa unindividualism şi egoism al statelor pemăsura amplificării crizei pieŃelor fi -nanciare. Vorbind despre poziŃia Sta -telor Unite în lumea contemporană,autorul subliniază rolul de lider îndomeniul economic şi, nu numai, însecolul XX dar şi astăzi. ComparaŃiilecu Europa sunt mereu în favoareaSUA şi astăzi, când fragilitatea mone -dei euro creează dezbateri aprinse.Deşi America a creat actuala crizăstructurală, se pare că dolarul iese în -tărit, în timp ce Europa resimte încădur criza. Citându-l pe J. Vaisse, DanPopescu consideră că explicaŃia acesteiieşiri din criză pentru Ame rica este de -terminată şi de dinamica demografică,unde un punct important îl reprezin-tă încă „visul american” pentru mulŃiimigranŃi care aleg SUA şi universităŃi -le ame ricane, iar pe de altă parte eco-nomia americană este într-o situaŃiemai favorabilă decât economia UE.

Profesorul Dan Popescu face oradiografie a Statelor Unite cu re -ferire explicită la politicile interne şiexterne şi la sistemul politic ameri-can în ansamblul lui, care trebuie să-şi schimbe perspectiva şi să setransforme dintr-un jandarm într-unpartener constructiv. Şi J. Vaisse, pecare autorul îl citează, consideră căAmerica trebuie să renunŃe la hege-monie şi să se adapteze la o nouălume post-americană. În Capitolul 5al acestei cărŃi autorul face o analizăa decalajelor economice dintre Ńări,plecând de la date obiective (PIB-ulnominal publicat de FMI), iar pentruRomânia întreprinde şi o analiză is -torică şi economică.

Partea a-IV-a este dedicată cu pre-cădere istoriei doctrinelor economice,dar este prefaŃată de o incursiune înistoria anarhismului, banditismului şiterorismului. „Mai ales ultimele 6 de -cenii ale secolului al XIX-lea şi, prac-tic, toate deceniile secolului XX in -clusiv primii ani ai acestui veac aufost străbătute de acte violente deun tip relativ nou, născute din revol-ta brutală şi nudă a individului caatare - de multe ori fasonată astfelde numeroase interese nu neapăratobscure – împotriva societăŃii, îm -potriva oricăror restricŃii sociale. Nua fost şi nu este vorba de a înlocuio ordine cu alta, ci de a în locui oordine cu nimic. Crime, atentate,revolte, au fost înfăptuite în numeleunui asemenea ideal numit «anar -hie»…” (p.94-95). „Biografia unordoctrine”, mai multe analize deosebit

de interesante în premieră româ -nească şi nu doar. Ultima parte, a-V-a, panoramează călătoriile profeso -rului Dan Popescu din 2010 şi 2011prin câteva state europene (Ungaria,Germania, Belgia, FranŃa, Austria,Republica Moldova) iar descrierilesunt ale specialistului în economie şiistoria doctrinelor economice.

În final, lucrarea cuprinde câtevarepere profesionale ale autorului, carereflectă bogata activitate de cercetareştiinŃifică concretizată în cele peste30 de volume (în limbile română,franceză şi engleză), numeroase par-ticipări la congrese internaŃionale peteme economice, în toată lumea, par-ticiparea la conferinŃe (la Sofia, Da -masc, Moscova, Saint-Malo, Rennes,Alma-Ata, Tibilisi, Napoli, Bruxelles,Budapesta, Columbia-USA); conducă-tor de doctorate în România, Re -publica Moldova; profesor asociat lao serie de universităŃi din FranŃa,Italia, Cehia, Irlanda, Republica Mol -dova; coordonator al unor secŃiuni(preşedinte) la congrese internaŃio -nale de istorie economică de la Mila -no, Madrid, Buenos-Aires, Helsinki,Utrecht; colabotator la numeroase re -viste ştiinŃifice naŃionale; redactor şefşi redactor onorific la ziare şi reviste,director la Grupul de Presă şi Edi -tură „Continent”; realizator de emisi-uni tv. O activitate strălucită carereflectă în cea mai mare măsură for-maŃia intelectuală şi academică, pro -digioasa carieră universitară si decercetare ştiinŃifică dar şi implicareasocială şi politică.

Dan Popescu - Amurgul lumilor paralele Sibiu, Editura Continent, 2011

conf. univ. dr. Dorel MORAND~U

Page 7: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

B~NCI REFLEC[IIVINERI 25 NOIEMBRIE 2011 7

urmare din pagina 1Băncile au reuşit să gestioneze

adecvat pasivele bancare şi chiardacă sistemul bancar a înregistratprofituri mici sau chiar pierdere înanii care au urmat. Una peste alta,au supravieŃuit şi nu au pus înîncurcătură restul economiei. Nu auajutat-o prea mult, creditarea a mersca melcul , dar băncile au mai miş-cat cât de cât şi chiar au finanŃatmasiv cu aproape 50 de miliarde leipe an, statul şi deficitul bugetar. Înmare parte, aceste rezultate s-audatorat acordului de la Viena princare sucursalele străine au agreatsă-şi păstreze expunerea pe Româniaşi să nu retragă capital din expune -rile lor. Oricât de puŃin active au fostpentru economie băncile cu capitalstrăin, privind din persepctiva a ceeace va veni în anul următor, se poatespune că vom ajunge să regretămcelebrul Acord care a Ńinut sistemulviu în anii din urmă şi 55 de mili -arde de euro credite pentru econo -mie, cu rate de creştere care ajunsanul acesta la aproape 3% în ter-meni reali. Până acum, şi-au înde -plinit cât de cât angajamentul. Dupătoate semnele, acest lucru nu se vamai întâmpla de acum încolo. Bă -ncile austriece îşi vor limita expune -rile masiv în Europa de Est şi impli -cit în România. Printr-o informare aBăncii Centrale Austrice, s-a anunŃatcă raportul credite - depozite va scă -

dea drastic de la 140% la 110%.Asta înseamnă foarte puŃin bani înplus pentru credite în afara depo -zitelor atrase. Băncile austrice anunŃăpe această cale că nu mai e nici oşansă pentru păstrarea expunerii peRomânia. Cu o săptămână înainte,un raport al Unicredit, banca italianacare ocupă prin sucursala locală opoziŃie fruntaşă, anunŃa acelaşi lucru:pentru 2012 sucursalele est euro -pene trebuie să se bazeze pe de -pozitele atrase şi atât. A doua bancădin sistem, BRD este sucursala

locală a unei bănci franceze, SocieteGenerale, cu expuneri enorme peGrecia şi care, chiar dacă la Bu -cureşti este performantă, la Paris nuse simte deloc bine. De aici, nu prease poate spera mare lucru în pri vin -Ńa păstrării expunerilor pe România.Ce să mai spunem despre băncilegreceşti care au peste 15% din ca -pitalizarea bancară ro mânească? Aiciîntrebarea este dacă se retrag total,sau doar parŃial şi dacă BNR reu -şeşte să monitorizeze la timp even-tualele mişcări de capital. Cum nu

avem bănci germane şi celelaltebănci prezente dacă la rândul lor nuvor avea probleme (ce le spaniole,portugheze etc..), devine limpede căbăncile de la Bucureşti vor rămâneorfane, de capul lor. Ceea ce înseam-nă vai de capul nostru!Dacă este să preluăm statistica aus-triacă, reducere expunerilor cu 25%din partea băncilor prezente în Ro -mâ nia înseamnă nimic altceva decâto criză de proporŃii. Băncile străinevor deveni doar nişte ghişee care îşivor plăti prin creditele pe care le

gestionează propria lor activitate. Doarcele mai curajoase se vor încumeta sămai dea credite pe baza de poziteloratrase. Dobânzile mari la depozite voraduce dobânzi mari la credite, în ciudainflaŃiei reduse. Mecansimul prin care,prin jongleriile BNR, băncile comer-ciale aveau bani să împrumute statulnu mai funcŃionează. Statul va împru -muta şi puŃinii bani disponbibili de pepiaŃă la dobânzi din ce în ce mai marişi acesta este singurul scenariu princare se poate înŃelege logica unuideficit de 1,9% pentru o Ńară carevrea să crească şi să recupereze de -calaje. Şi acest deficit va fi la limităapoape de neacoperit. Această situa -Ńie se traduce simplu printr-o crizăde finanŃare, de proporŃii care va lovişi statul şi mediul privat şi mai rău,prin bănci. Marea preformanŃă, sauma rele noroc ar fi ca statul să nu fienevoit să intervină pentru a salva osucursală locală. Nici nu mai trebuiesă vrea să ia o bancă, va fi nevoitsă intervină. Alte Ńări din est deja ofac. AutorităŃile letone au salvat Kraj -banka, a noua cea mai mare bancădin Ńară, după ce săptămâna trecutăLituania a întocmit un plan de sal-vare pentru Snoras, al cincilea celmai mare creditor. Aceste aşa zisesalvari vor continua. Totul este ca şistatul român să poată să o facă. Darchiar şi în aceasta variantă, situaŃianu va putea fi altfel caracterizatădecât în termeni radicali: criză. Unamai mare şi mai dureroasă decât ceade până acum.

B@ncile renun]@ la România

Bucure}tiul în noiembrie... – o dilem@: {tefan Furtun@ sau Noica? trecând prin Marc Faber,

Verdi }i Ermano Wolf –

Dan SUCIU

urmare din pagina 4Ce poŃi face, dar, la Bucureşti

când stai aproape de Operă, iar maimereu românul a fost şi este melo-man? Normal, să mergi la operă.Ceea ce facem şi noi, audiind şivăzând în două seri succesive, douăspectacole remarcabile. În primaseară, un excelent „Macbeth” al luiGiuseppe Verdi, operă în care textulmarelui Will Shakespeare (ediŃie bil-ingvă, traducere şi note de DanAmedeo Lăzărescu) este foarte binerespectat, mesajul său trist, tragic.Ba chiar în operă, cum se arată într-un comentariu din program, „răul sevede mai bine, căci nu asistăm, cala Shakespeare, la «înrăirea» cuiva,ci la extazul răului deja instalat”. Mu -zica copleşitorului Verdi este înălŃă-toare în însăşi drama pe care o redă,libretul lui Francesco Maria Piave arecalităŃi, orchestra Operei, sub baghe -ta maestrului Iurie Florea, este re -marcabilă, maestrul Petrică Ionescuface o admirabilă regie, iar soliştii,Eugen Secobeanu, Silvia SorinaMunteanu, Horia Sandu, ş.a. – dar şicorul – sunt realmente minunaŃi. Oseară încântătoare. Stricată, însă, pu -Ńin, acasă, de ostentativitatea televi -ziunii de a ne lăuda posibila inves -tiŃie străină de la Roşia Montană.Odată acceptată, va curge pentru toŃilaptele şi mierea. Nu ni se spune,însă, şi care sunt, pentru România,costurile reale pentru prezent şi pers -pectivă. Oare cei de la Academie şide la alte instituŃii, care sunt „con-

tra”, nu sunt sănătoşi la cap? Cucâteva mici excepŃii, ce investiŃii deacest tip au avut oare succes so cialşi în timp, în România, nu doar după1989, ci şi în vremea interbelică? Astudiat cineva serios variantele „Legiiminelor”? Să reflectăm, dar...

În seara următoare, o altă încân -tare la Operă: „I Quatro Rusteghi”(„Cei patru bădărani”), comedia muzi -cală a lui Ermano Wolf-Ferrari, libre-tul în dialect veneto de GiuseppePizzolato, după piesa „Bădăranii” deCarlo Goldoni. Splendid spectacol şiacesta, o atmosferă veritabil vene -Ńiană cu ajutorul unei regii remarca-bile – Peter Pawelik, al unor decoruriingenioase – Cătălin Ionescu Arbore,Vlad Osias şi Andreea Koch, al unorsolişti deosebiŃi - Mihnea Lamartic,Sorana Negrea, Ioana Mitu, etc., pre-cum şi, fireşte, în primul rând, al va -loroasei orchestre a Operei şi coruluiacesteia, sub bagheta mirifică a diri-jorului Vlad Conta. Un adevărat spec-tacol, un adevărat act de cultură mu -zicală. O muzică încântătoare asocia -tă cu „Comedia Dell'Arte”, o at mos -feră eminamente veneŃiană la Operadin Bucureşti, chiar lângă cheiulDâmboviŃei...

... Ceea ce m-a încântat, dea -semenea, în mod deosebit a fost fap-tul că o mare parte din cei prezenŃi– cam 50-60% din capacitatea săliia fost ocupată la fiecare din celedouă spectacole – erau tineri, maimult decât probabil tineri studenŃi şistudente de la Căminele Grozăveşti şicele ale UniversităŃii din „capul” de josal Bulevardului Regina Elisabeta. Ti -

neri aranjaŃi, duşaŃi, şpreaŃi, veniŃi săse transpună câteva ore în zonesprituale înălŃătoare. Dacă am puteamultiplica acest detaliu, nu s-ar puteaspune că viitorul României nu se aflăpe mâini bune. Iar eu cred că detal-iul „în chestie” este nu doar multipli-cat, ci şi, în mod deosebit, multiplic-abil. Să avem dar grijă de şcoală, delicee, de universităŃi, da rurile nu caddin cer...

În sfârşit, cu o zi înaintea plecării,îmi cumpăr 2 numere din revistafranceză „Historia” – dintre care unul„Historia-Special” – ocupându-se maiales de renumita familie Borgia şi,respectiv, de ascensiunea la putere alui Hitler. Ambele numere deosebite.

Cât a fost şi cât este adevăr în ce-ipriveşte pe Borgia, pe papa Alexan -dru, pe ambi Ńiosul şi, posibil, venalulCezar şi pe prea frumoasa şi, posi-bil, zvăpăiata LucreŃia? Întrebare in -teresantă cu răspunsuri nu doar greude formulat ci şi cu „bătaie” în actu-alitate. Borgia, „în spatele uşilor în -chise”... Pe urmă, Hitler, cum s-aajuns aici? Un motiv – formulat şide J.M. Keynes: pacea nedreaptăpentru Germania, de după primulrăzboi mondial şi despăgubirile derăzboi înrobitoare - imposibil de îm -plinit - la care aceasta a fost supusă.Într-o astfel de atmosferă, nu doarHitler, ci şi alŃii, au vrut şi au ştiutsă prindă „peştele cel mare”, ben-

eficiind şi de toleranŃa vestului. Şi aieşit o mare tragedie, pentru poporulgerman, dar şi pentru alŃii, pentrumulŃi, mulŃi alŃii... Voi mai reveni înacest sens.

... Întoarcerea la Sibiu este la felde confortabilă. Un vagon elegant(chiar dacă de clasa a II-a), lumepuŃină, am putut citi în voie. Pe acestmare maestru al romanului poliŃistmodern, James Hadley Chase, pentrucare am o veritabilă slăbiciune, chiaro adevărată veneraŃie. Roma nele lui,scrise simplu şi inteligent, sunt viaŃă,iar viaŃa este cu adevărat inspiraŃiafecundă a romanelor lui. O reuşităsimbioză, de care, însă, avem nevoieşi altfel...

Dan POPESCU

Vedere din Parcul Ci}migiu, Bucure}ti

Bucure}ti, Banca Na]ional@ a Rom$niei

Page 8: S~PT~MÂNAL FINANCIAR - cciasb.ro · jenăprofesională,face pe două pagini uriae bilanŃul realizărilor guvernamentale „la zi” sub un ge-neric sugestiv şi născător de adân-ci

Cum se obişnuieşte, la mai toatemanifestările culturale dedicate apa -riŃiei unei cărŃi, protocolul de uzanŃăprevede mai multe momente. Or gani -zatorii anunŃă de la început puncteledin program, numele invita Ńiilor, cal-itatea lor culturală, socială, politică,aportul acestora în ordinea importan -Ńei lor la desfăşurarea mani festării.

Şi în cazul lansării tratatului „De -venirea întru fiinŃă” a filozofuluiConstantin Noica, din 1981 de la„Casa Albastră” a Muzeului NaŃional„Brukenthal”, lucrurile s-au petrecut

aproximativ la fel, cu specificaŃia cămomentul se desfăşura în plină epo -că ceauşistă, iar manifestarea fiindsocotită semioficială nu a beneficiatde prezenŃa conducerii de partid şide stat de pe plan local. După ce s-a consumat partea introductivă într-onotă mai puŃin protocolară, a vorbitConstantin Noica.

Încerc să reproduc, cât mai fidel,ceva din spiritul acestui discurs, avândîn vedere timpul de trei decenii cares-au scurs de la acea dată.

În esenŃă, Constantin Noica amulŃumit directorului Mircea Mâciupentru prezenŃă şi pentru efortuldepus la realizarea cărŃii. Figura saexprima o surprindere nedisimulată.

Se întreba în „forul său interior”care a fost elementul emoŃional sauraŃional din conştiinŃa unui astfel deom, care era, dincolo de calităŃiile lui

de om erudit, directorul unei editurinaŃionale de mare anverură, cu sarci-ni politice bine definite, în politicaeditorială a partidului. Ce resorturiintime ale conştiinŃei sale au declan -şat o astfel de opŃiune. Nu puteaînŃelege prin ce fel de supterfugii areuşit editorul să distragă atenŃia cer-berilor draconicei cenzuri ceauşiste,pentru a putea edita o carte de filo-zofie, de factură ontologică, desprefiinŃă şi devenire.

Ca toate lucrurile de excepŃie carese mai întâmplau, din când în cândîn cultura noastră, au declanşat ad -miraŃie dar au stârnit pe cârtitori şidelatori.

Potrivit acestora, astfel de excep -Ńii erau dirijate din vârful propagan-dei partidului, ca să funcŃioneze casupapă de evacuare a tuturor ne -mulŃumirilor acumulate în timpul re -gimului de privaŃiuni impuse româ -nilor de către orânduirea comunistă.

O curiozitate funciară, proprie filo-zofului, îl determina să depistezemobilul care l-a condus pe MirceaMâciu să accepte editarea cărŃii, fărăca să cunoască în amăunt cuprinsulşi problematica ei.

În momentul când Noica îl între-ba pe editor, cui îi foloseşte o cartede filozofie în condiŃiile unei societăŃiconfruntată cu probleme elementarede subzistenŃă, cum era cea româ -nească la acea vreme, acesta l-aasigurat că se vor găsi şi cititori. Caatare a stabilit tirajul primei ediŃii la17.000 de exemplare.

Din surse demne de toată încre -derea, circula la acea vreme o infor-maŃie că directorul Întreprinderii Po -ligrafice, Mircea Oprişiu un împătimitiubitor de carte, a tipărit în plus, înmod neoficial, peste 10 000 de exem-plare. RaŃinamentul unui astfel gest aavut la bază faptul că directorulOprişiu şi-a dat seama de valoareaexcepŃională a cărŃii.

A Ńinut cont de notorietatea lacare a ajuns filozoful de la Păltiniş,precum şi de snobismul unor maricategorii de „intelectuali” care se camocupau, cu filozofia. Prin cafeneleleSibiului, în lumea boemă, era debon-ton să te lauzi cu voce tare căai luat pe sub „mână” celebrul tratatontologic „Devenirea întru fiinŃă”.

O uşoară urmă de regret îl tra -vesa pe filozof, pentru faptul că pro -iectul „devenirii întru fiinŃă”, începutîncă din anii tinereŃii prin 1950, sefinaliza după 30 de ani. El a conce -put lucrarea în două părŃi. 1) Încer-care asupra filozofiei tradiŃionale şi2) Tratat de ontologie.

Primul era un periplu în lumeafilozofiei lui Kant şi Hegel, în careconcepe o schiŃă articulată şi fermă,o quasi metodă absolută a filozofiei,care urma să fie, în manieră hege -liană şi o structură a lumii, iar aldoilea, elaborat independent de pri -mul, era Ontologia.

Din ambele răzbate o necesitatepe care filozoful a simŃit-o să „punăordine”, din punctul său de vedere,atât în metodologie cât şi în ontolo-gie, un soi de logică, diferită de lo -gica lui Hegel.

Problemele abordate în aceastăcarte depăşesc cu mult simpla ini -Ńiere în filozofie, făcând-o greoaie, şiea nu a fost gustată pe măsuraaşteptărilor filozofului. De aceea asimŃit nevoia să scrie după apariŃia „Devenirii întru fiinŃă” cele „Trei intro-duceri la devenirea întru fiinŃă” (apă -rută la editura „Univers”- Bucureşti -1984), un închegat şi fascinant trip-tic eseistic despre mai puŃin „digera -bila” „Devenire întru fiinŃă” desprecare s-ar cuveni o discuŃie aparte. OdiscuŃie în strânsă legătură cu mareaşi controvesata problematică a fiinŃeidespre care, de la Platon şi Aristotel,filozofii încearcă să dea răspunsuri,spre deosebire de Noica, ce pune în -trebări care te miră, nu te dumiresc...

ART~ ECONOMIE VINERI 25 NOIEMBRIE 20118

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail [email protected]

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Ispitirea lui Noica (II)

26 noiembrie 1620. Debarcarea la Massachusetts, cu Biblia în mână, a “PărinŃilor Pelerini” din Mayflower, plecaŃidin Anglia în 16 septembrie 1520. Epopeea lor a devenit unul din miturile fondatoare ale Statelor Unite.

Palatul Brukenthal }i “Casa Albastr@” Constantin Noica