Spre un nou Război Mondial-08.02.2013

Download Spre un nou Război Mondial-08.02.2013

Post on 09-Aug-2015

12 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Spre un nou Rzboi Mondial-08.02.2013

TRANSCRIPT

<p>vineri, 8 februarie 2013Spre un nou Rzboi Mondial?Sunt lucruri peste care trecem fr a ne da seama de importana covritoare pe care o au. Istoria ne demonstreaz c, de cele mai multe ori, la baza erorilor majore stau greeli de evaluare a unor realiti. De cte ori nu s-a trecut cu prea mare uurin peste evenimente aparent minore? Cine i-ar fi putut imagina c Gavrilo Princip, un student care a asasinat un arhiduce, putea genera o conflagraie mondial? De multe ori chestiunile minore ascund frustrri majore. Cu toate c e o lecie cunoscut, de fiecare dat e ignorat. Ca un fcut, n momentele cheie, analiza lucid e ignorat i instinctele primare pun stpnire pe incontientul colectiv. Este ceea ce se ntmpl acum la mii de kilometri de noi ntre Japonia i China. Cei care au trecut cu uurin peste conflictul diplomatic dintre cele dou ri nu-i dau seama c, n realitate e vorba de un gigantic butoi cu pulbere aezat deasupra unui foc mocnit. Naionalizarea de ctre Japonia a unor insule din Marea Chinei de Est au generat pe parcursul anului trecut reacii isterice n China. C e vorba de o problem grav e limpede pentru toat lumea. Anecdotic putem spune c cele dou ri nu pot cdea la nelegere nici mcar asupra denumirii insulelor: China le numete Diaoyu, iar Japonia Senkaku. Din punct de vedere al realitii actuale, insulele aparin Japoniei, ns China consider c i-au fost furate mielete de ctre Japonia la finalul primului conflict Chino-Japonez, n 1895. nceput n 1894 i finalizat n 1895, Primul Rzboi Chino-Japonez a fost purtat ntre cele dou ri pentru controlul Coreei. Beneficiind de o armat mult mai eficient, Japonia i-a adjudecat categoric victoria, umilind efectiv China. Mai mult, pentru prima dat n istorie, centrul de greutate al zonei s-a mutat n Japonia. Pierderea Taiwanului alturi de alte teritorii de o importan minor(printre care i insulele Diaoyu) i forarea declarrii independenei Coreii au crescut frustrarea chinezilor la cote incredibile. Acest rzboi pierdut este nceputul sfritului pentru dinastia Qing. Intrarea n scen a revoluionarului Sun lat-sen, tatl Chinei moderne, va culmina cu Revoluia Xinhai din 1911, prilej cu care ncepe s activeze un alt personaj de o importan colosal pentru traseul Chinei, Mao Zedong. Lucrurile ns nu s-au oprit aici deoarece ntre 1937 i 1945 izbucnete cel de-al doilea rzboi dintre cele dou ri. Chiar dac istoricii nscriu acest conflict n paradigma celui de-al doilea Rzboi Mondial, n realitate este vorba de continuarea unei politici imperialiste a Japoniei, nceput nc din perioada Primului Rzboi Chino-Japonez. Chiar dac Rzboiul se sfrete n 1945 cu capitularea Japoniei, frustrrile Chinei rmn, iar planul lui Mao de a transforma China n cea mai mare naiune a lumii e perceput de populaie ca o pregtire a revanei istorice asupra Japoniei. Revenind n prezent, v voi reaminti c, n ceea ce privete China, avem de-a face cu o naiune care n-a suferit niciodat de senilitate. China nu-i pierde amintirile, iar frustrrile trecutului se cer rzbunate oricnd. Privind prin aceast prism, trebuie s nelegem c rzbunarea umilinelor suferite se poate face oricnd, iar trecerea timpului nu atenueaz n niciun fel intensitatea. Acest element l fcea pe unul dintre marii analiti ai politicii internaionale s spun n 1999, cnd SUA au bombardat ambasada Chinei de la Belgrad, c acel an ascunde simbolic cifra 666 pentru SUA i c americanii vor fi incapabili s neleag de ce li se ntmpl ceea ce li se va ntmpla la un moment dat n istorie. Dac v mai aminii, la izbucnirea conflictului, Leon Panetta se afla ntr-o vizit oficial n China. n acele zile a prut destul de relaxat, trecnd cu uurin peste incidentele i declaraiile belicoase dintre oficialitile ambelor ri. Este un exemplu de superficialitate american dus la extrem. Practic, Panetta n-a neles valoarea simbolic a conflictului, neputnd face o legtur ntre prezena sa i nceputul ostilitilor. Dar, cum bine tim, superficialitatea i prostia sunt constante ale politicii externe americane, astfel nct nu are cum s ne surprind o asemenea lips de nelegere.</p> <p>1|Page</p> <p>Rmas la nivelul de atunci, conflictul diplomatic chino-japonez poate c ar fi putut fi trecut cu vederea. Intrarea navelor de rzboi chineze n apele teritoriale japoneze sau alte declaraii belicoase, ar fi putut fi considerate simple incidente menite a deschide supapa necesar eliberrii frustrrilor. Lucrurile ns se complic. De ceva vreme, japonezii se plng de violarea spaiului aerian propriu de ctre rui. Chiar dac ruii nu recunosc nimic, trebuie s nelegem c ne aflm ntr-un moment critic. Fiind ntr-o continu problem economic timp de mai bine de un deceniu, Japonia se vede ncolit de cei pe care, la nceputul secolului trecut, dorea s-i ngenuncheze. Incursiunile ruseti n spaiul aerian japonez trebuie nelese ca un OK pe care ruii l dau chinezilor, ca pe o ncurajare pe care acetia i-o exprim. Cu alte cuvinte, Rusia transmite clar chinezilor faptul c, n ceea ce privete arhipeleagul aflat n discuie, sunt de partea lor. La fel de limpede putem spune c Japonia se afl n acest moment n situaia de a fi o moned de schimb. Dac ar fi fost vorba numai de China, probabil ntreaga carte s-ar fi jucat pe teritoriul diplomaiei, ns intrarea n joc a Rusiei sugereaz c lucrurile se complic. Teoretic SUA nu ar trebui s rite intrarea ntr-un conflict de asemenea anvergur, dar rolul su de jandarm mondial ar rmne fr fundamente dac ar lsa Japonia tlhrit. Chiar dac lobby-ul american ar juca pentru declanarea unui conflict major ca i cheie de ieire din actuala criz economic, lucrurile sunt mult mai complexe. ns, la fel de complexe sunt i notele de plat neachitate de ctre americani. Una dintre ele(despre care vom mai vorbi) fiind cea a deranjului din Siria n urma cruia se-aude c Rusia trebuia s primeasc la schimb Grecia i Cipru. Dar despre aceste elemente vom mai avea timp s discutm. Momentan este important s ne uitm cu atenie ctre tabla de ah chino-japonez deoarece de-acolo poate ncepe ceva foarte urt! SUA a bombardat intenionat ambasada chinez din Belgrad de George Preda Aviaia american a bombardat, la ordinul CIA i fr aprobarea NATO, sediul ambasadei chineze din Belgrad. Ziarele London Observer i Copenhagens Politiken au fost singurele care au publicat tirea.Conform protocoalelor internaionale, n caz de rzboi, sediile misiunilor diplomatice ale unor ri neimplicate n conflict sunt inviolabile i reprezint inte strict interzise pentru bombardamente. Cu toate acestea, ambasada chinez din Belgrad a fost bombardat n mai 1999, n timpul rzboiului din Iugoslavia. NATO s-a justificat, spunnd c a fost o greeal datorat unor hri neactualizate, puse la dispoziie de CIA. Explicaia nu prea st n picioare. Aproape toi cei implicai n operaiile radio ale NATO tiu c bombardametul a fost fcut cu intenie, arat Jens Holsoe, reporter ef la Politiken. Un raport realizat de Ministerul francez al aprrii arat c zborul care avea ca int ambasada Chinei nu se afla sub comanda NATO, ci era un raid realizat independent de aviaia american. n iulie 1999, directorul CIA, George Tenet, a depus mrturie n faa Congresului c din cele 900 de locaii bombardate de NATO n Iugoslavia, singura care se afla explicit n vizorul CIA a fost ambasada chinez. El a mai artat c ntreaga operaiune a fost coordonat de Divizia de contrainformaii din cadrul CIA. Aceasta era 2|Page</p> <p>cunoscut la acea vreme pentru opoziia fi fa de politica pro-chinez a preedintelui Clinton. Mai mult, echipa CIA care se ocup de stabilirea de inte Central Targeting Support Staff nu a fost consultat cu privire la aceast misiune. CIA a fost deranjat de faptul c staia de emisie a ambasadei era utilizat pentru a ajuta armata iugoslav. n plus, bnuia c Iugoslavia vnduse guvernului chinez rmiele unui avion de lupt american F-117, care fusese dobort de curnd, lucru care i putea ajuta pe chinezi s i mbunteasc sistemele radar. Cu toate acestea, preedintele Clinton a calificat bombardarea ambasadei, ca o tragic greeal, aprut n urma unor confuzii regretabile. Mrturia unui controlor de zbor de la baza NATO din Napoli demonteaz explicaia fabricat de NATO privind utilizarea de hri neactualizate. El arat c hrile erau de ultim or, erau corecte i inta era chiar ambasada chinez. CIA continu s pretind c bombardamentul a fost un accident i c nu poate explica de ce s-au fcut att de multe erori, care au permis producerea acestuia. Citii i: n spatele rzboiului din Kosovo s-au aflat interese economice i politice importante Armatele secrete ale NATO Oficialii americani nu pot fi judecai pentru crime de rzboi 17 iunie 2008 yogaesoteric</p> <p>Fostul lider chinez Jiang Zemin, despre bombardarea Ambasadei Chinei la Belgrad, n 1999: n cldire se adposteau ofieri srbi de informaiiExterne | 16-02-2011 16:19</p> <p>Fostul presedinte chinez Jiang Zemin a recunoscut in cartea sa de memorii ca ofiteri din serviciile sarbe de inormatii militare se ascundeau in cladirea Ambasadei Chinei la Belgrad, cand avioanele NATO au bombardat-o, in mai 1999, transmite New York Post. Potrivit informatiilor, trei cetateni chinezi si 14 sarbi au murit in urma raidului efectuat de aparatele americane. In cartea sa, nepublicata inca, Jiang sustine ca a cedat rugamintilor personale ale presedintelui Slobodan Milosevici, care i-a cerut sa adaposteasca personaje cheie din serviciile de informatii militare. Dezvaluirile facute de Jiang au aparut in Qiansao, o revista de limba chineza din Hong Kong. La inceputul campaniei aeriene a NATO, cladirea Ministerului iugolav al Apararii, cea a serviciilor secrete si cartierul general al politiei au fost distruse. Milosevici i-a cerut atunci lui Jiang sa permita departamentelor cheie din serviciul de informatii militare sa se adaposteasca in subsolul Ambasadei Chinei pentru a continua sa functioneze. In cartea sa, Jiang sustine ca a regretat ca le-a permis sarbilor sa se adaposteasca in misiunea diplomatica a Chinei, afirmand ca decizia a fost o greseala politica serioasa.3|Page</p> <p>Cartea afirma ca Guvernul de la Beijing, desi extrem de furios, a trebuit sa reduca tonul protestelor oficiale, dupa ce americanii le-au prezentat dovezi ale comunicatiilor electronice realizate de sarbi din cladirea ambasadei. Dupa atac, Statele Unite si-au prezentat scuzele oficiale, dand vina pe hartile gresite ale CIA. Executivul chinez nu a acceptat explicatiile americane, iar in China au avut loc atunci proteste antioccidentale. In urma intelegerii diplomatice facute, Statele Unite au salvat onoarea Chinei cerandu-si scuze pentru greseala facuta si nedezvaluind prezenta ofiterilor sarbi in ambasada, in timp ce chinezii au permis ca manifestatiile anti-americane sa se domoleasca treptat, fara producerea unor violente grave. Jiang e de parere ca raidul asupra cladirii Ambasadei Chinei a distrus relatia sa cu Bill Clinton, dupa ce liderul chinez a incercat sa depaseasca Rusia, care refuzase sa-l ajute pe Milosevici sa-si protejeze ofiterii de informatii. Potrivit revistei Qiansao, chinezii trimiteau deja rezerve secrete de rachete sol-aer spre Iugoslavia, prin Libia. Pe masura ce bombardamentele NATO se intensificau, Ministerul chinez de Externe l-a intrebat pe Jiang daca isi piate retrage personalul de la misiunea diplomatica din Belgrad, insa presedintele le-a cerut sa ramana, in semn de solidaritate cu Milosevici. China, care se confrunta cu separatistii in Tibet si Xinjiang, a decis sa ramana alaturi de regimul de la Belgrad, ce lupta cu albanezii din Kosovo. In plus, China pare sa fi ramas alaturi de Guvernul de la Belgrad dupa ce agentii lui Milosevici au oferit puterii asiatice bucati dintr-un aparat american invizibil F-117 Nightwhawk, doborat de armata sarba. China a efectuat recent un zbor test cu primul sau aparat invizibil J-20, despre care expertii sustin ca este copiat dupa aparatul SUA prabusit. Chestionat in legatura cu dezvaluirile revistei din Hong Kong, un purtator de cuvant al NATO a facut referiri la o declaratie a lui Jamie Shea, fost oficial al Aliantei Nord-Atlantice, care a spus in momentul incidentului ca regreta pierderea de vieti omenesti si distrugerile provocate ambasadei: Vreau sa reamintesc poporului iugoslav ca alegem cu grija tintele, care sunt legate direct de aparatul politic si de conducere al presedintelui Milosevici. Hotnews.ro </p> <p>Home</p> <p>sorin bogdans blogconine link-uri cu tlc !Feed on Posts Comments target: nato bombardeaza ambasada chinei target: scandalul bombardarii ambasadei chineze continua 4|Page</p> <p>target: de ce a fost bombardata ambasada chinei ?Jun 2nd, 2010 by sorinbogdan 8 mai 1999 Am reusit sa dorm cateva ore si, dupa ce m-am trezit, am dat o fuga sa vad la lumina zilei locurile lovite de bombe. Era o zi splendida de primavara si nimic nu parea sa aminteasca de cosmarul din noaptea ce trecuse. Nimic, pana am ajuns la Ambasada Chinei. Era ora 10:00 si, cu o ora mai devreme, echipele de interventie ale Apararii civile reusisera sa-l scoata de sub daramaturi pe atasatul militar chinez, care a fost internat de urgenta in spital, fiind ranit la torace. Cladirea inca mai fumega si pompierii sarbi se straduiau sa stinga un ultim focar de incendiu din interior. Primele doua etaje au ars complet, iar fatada dinspre sud se daramase. Un stalp de inalta tensiune se prabusise peste grilajul care inconjura ambasada si nu mai exista nici un geam intreg. Liu Chi Chan, consilierul cultural al ambasadei, zicea ca in momentul bombardamentului, in cladire se aflau 30 de persoane. Patru si-au pierdut viata si cinci au fost grav ranite.</p> <p>Doua din rachetele lansate de avioanele NATO au lovit in plin cladirea, iar al treilea a explodat intre cancelarie si resedinta, provocand un crater cu circumferinta de 2 metri si adancimea de 5 metri. Acoperisul Academiei de Teatru, aflata la 100 de metri de ambasada, s-a prabusit, iar 12 autocare ale companiei5|Page</p> <p>aeriene iugoslave JAT, parcate in apropiere, au fost complet distruse. Majoritatea imobilelor dintre ambasada si hotelul Jugoslavija aveau geamurile sparte si urme de schije pe ziduri. Toata ziua, locul dezastrului a fost vizitat de oficialitati iugoslave. Cand am ajuns eu acolo, Ljubisa Ristic, presedintele Comisiei de politica externa a Parlamentului iugoslav tocmai declara ca dupa acest bombardament, Organizatia Natiunilor Unite va inceta, probabil, sa mai existe. La un post de radio am auzit ca, dupa 4 ore de discutii furtunoase, membrii Consiliului de Securitate al ONU s-au declarat bulversati si adanc preocupati de acest atac, soldat cu victime si pagube materiale. NATO a recunoscut ca a luat drept tinta, din greseala, ambasada Chinei la Belgrad, confundand-o cu o alta cladire vecina, a declarat sambata purtatorul de cuvant al Aliantei Jamie Shea, citat de AFP. Nu am bombardat deliberat ambasada chineza din capitala iugoslava. Tinta vizata era imobilul care adaposteste Directia federala pentru Armament, a precizat oficialul NATO. Cele doua cladiri sunt foarte aproape una de alta. Invitat sa fie mai precis, Jamie Shea a recunoscut ca ambasada a fost confundata cu o alta cladire si a fost programata din eroare ca obiectiv al...</p>