De acelaqi autor

Au aPdrut:

Spafiul variantelor - Gradul I

Murmurul stelelor diminefii - Gradul2

inainte spre trecut - Gradul 3

Dirijarea realiti{ii - Gradul4

in curdnd:

Merele cad in cer - Gradul 5

Tranrsrrrfrn$rrl

realithtii

Vadim Zeland

SPATIUL VARIANTELORCum si ne dezvoltdm intuitia

avgi si ne alegem soarta

Gradul 1

Edilia aII-a

Traducere din limba rusb de

Dr. st. fiI. Aurica Brasoveanu

Editura DharanaBucuregti

Cuprins

Cuvdnt inainte ..........5Capitolul I

Modelul variantelor................ ....................7in acest capitol se face o introducere teoreticd in

Tronsurfing. Baza conceptuald a Transurfingului este

modelul variantelor - o viziune tn principiu noud asuprctconstrucliei lumii noastre. Omul nu qtie cd poate nu doarsd ob1ind prin strddanii, ci chiar sd capete lucrul dorit.Cum e posibil aqa ceva?

Murmurul stelelor dimine{ii .....................8Ghicitoarea Supraveghetorului..... ..........16Rezumat... ...........4I

Capitolul IIPendulii... ...............43

Grupuri de oameni care au gdndurile orientate inaceeaqi direclie, formeazd o structurd energo-informa-lionald gi ti vom numi penduli. Aceste structuri incep sd se

dezvolte independent qi sd-i subordoneze pe oameni legi-lor lor. Oamenii nu realizeazd faptul cd fdrd voia lor acli-oneazd in interesul pendulilor. Cum sd ne trezim dinaceastd halucinalie tenebroas d?

Pendulii distructivi ...............44Lupta pendulilor ...................52Sforile marionetelor.............. ..................56Primi{i ceea ce nu dorili .......62Defectarea pendulului ..........65Stingerea pendulului .............70Rezolv[ri simple ale unor probleme complicate ......]l

Capitolul IIIValul succesului

Metafora ,,pasdrea albastrd" qi ,,roata succesului"au o bazd materiald. Se Stie cd succesul Si insuccesul ur-meazd unul dupd altul intacmai ca niqte benzi albe Si ne-

gre. Cum pot fi excluse benzile negre din propria viald?Antipodul pendulului ............86Bumerangul................ ..........90Translalia. ...:.............. ...........94Ritualurile magice ..............100Rezumat... .........101

Capitolul IVEchilibrul ............103

Oamenii iSi creeazd singuri probleme qi piedici, iar apoiiSi consumd energia pentru a le depdqi. Contrar punctuluide vederye unanim acceptat, Transurfingul ne aratd cdadevdratele cauze ale problemelor sd afld intr-un cu totulalt plan. Cum sd excludem problemele din viala noastrd?

Poten{iale excedentare................ ..........104Nemulgumirea gi judecarea......... ..........1I2Relaliile de dependentd ............ ............1 18

Idealizarea gi supraaprecierea...... ..,......I2IDispre{ gi vanitate. ..............128Superioritatea qi inferioritatea ..............131Dorinfa de a avea gi a nu avea.......... ....138Sentimentul de vinovdtie............. .........I43Banii .................152Perfecfiunea................ ........156Importan{a ........159De la luptd la echilibru .......165

2s32s2

Rezumat... .........I71Capitolul V

Transferul indus ...................175De ce fiecare generalie maturd considerd cd tnainte

viala era mai bund? Cdte genera\ii au trecut deja de lafnceputurile istoriei omenirii! $i fiecare generalie esteconvinsd cd lumea nu este mai bund. Rezultd oare cd lu-mea ore tendinla sd se degradeze? Dacd ar fi aga, atunciomenirii i-ar fi fost suficiente cdteva zeci de generalii pen-tru ca totul sd se ducd naibii. Ce se intdmpld totuqi?

Succesiunea genera[iilor.............. .........I76Sorbul pendulului ...............183Catastrofa .........186R[zboiul ...........190

$omajul ............192Epidemia.. .........T94Panica ............,..1g7Rezumat... .........205

Capitolul VICursul variantelor............... ...................207

De unde provin presentimentele, intuilia, prezicerile,descoperirile Si capodoperele? Raliunea umand este cea

care le creeazd? Cursul variantelor este un dar fastuospentru raliune, dar omul nu bdnuieqte acest lucru. Dar ce

sunt ,,semnele" qi de ce apar?Cdmpul informafional .............. ............208Cunoagterea venit[ de nicdieri. .............2I2Solicitantul, Ndpdstuitul gi Luptitorul ...................2 I 8Cum s5 mergi prin viafd .....223Reperele cdlduzitoare ............... ............231A da cale liberd situaliei .....240Rezumat...

;:;; ...............,.... ......24e

Efitura (Dfrarana

Alte aparifii:'in

colecfia ,,Lohts"

,rin zarea nemuririi" de Prentice MulfordooKarma yoga" de Swami Vivekananda,,$tiin{a respira{iei in yoga" de Yog Ramacharaka

,rUpaniqadele'o de Swami Prabhavananda

,rDumnezeu existS" de Swami Sivananda

,olncursiuni in Atlantida" de Florentina Mateescu

,,inv5(iturile lui Confucius" (Analectele),trad. Traian Cdlin Uba,rMedicina corpului energetic" de Janine Fontaine

,rMedicina chakrelor" de Janine Fontaine

ooSuferinfe disprefuiteoo de Janine Fontaine

,,ApB, miracolul viefii. Terapii interne cu api" deMihdit6 Toma

ooDezintoxicarea frzicil qi psihic5. Tehnici gi pro-duse" de Mihdifd Toma

,,Sistemul imunitar - cheia sinitifii" de Mihdi{dToma

,,Vindecarea prin iubire si iertare" de Mihdi{dToma

,rMiracolul din fiecare" de Ovidiu Harbdd6

,rArta vindecirii invi{ati de la Valeriu Popa" deSanda $tefanorValeriu Popa - indrumitor al cunoaqterii pringtiin{n qi credin{i'o de Ovidiu Harbdd[ooEliberarea de materialismul spiritual" de

Chrigyam Trungpa

,,Antrenarea min{ii gi cultivarea bunitifii plinede iubire'o de Ch<igyam Trungpa

,rJocul Divin. $ansa omului in Univers" de Ale-

O Jlucoscxuir. fI. n., 2004@ O$oprvrreHl4e. OAO <I4aaarenbcKas rpyilra

,rBecs">>r2004@ 2009 Editura DHARANA

Traducere din rus6. Titlul original: ,,TpaucepQuuepeaJtbHocmu. Cmyneuu I: IlpocmpaHcmno eapuaumoe" de

BaArarra 3enanA

lEtitura A frararu Gucure sti

Str. SfdntalEcaterina nr.15, sect.4, O.A. 53

lref 021-337 24 24

e -mai [: e fitura @ gmaif. c om

wvw.sufletdecarte.roQoperta cofecliei : fulifrai fularinescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomfinieiZELAND, VADIM

Spa{iul variantelor / Vadim Zeland;trad.: AuricaBragoveanu. -Ed. a2-a. - Bucureqti :Dharana,2012

rsBN 97 8-913-897 5-s8-3

I. Bragoveanu, Aurica (trad.)

r59.923.2

Cuvdrrrtinainte

Drag6" Cititorule,

Fdr[ indoiald, la fel ca to{i oamenii, qi dumneavoastrddori{i sd triifi confortabil, in indestulare, frrd boli qi gocuri

de tot felul. Dar viala dispune de noi altfel qi ne rf,suceqte

ca pe o bdrcu{d din hdrtie aflatd intr-un torent vijelios. ingoana dupd fericire ali incercat destule modalitdfi cunos-

cute deja. A1i reugit oare sd vd reahza[i in cadrul concep]i-ei tradi{ionale de via\d?

in aceastd carte se discutd despre lucruri stranii qi ne-

obiqnuite. Sunt atAt de qocante, ?ncAt nu le pute{i crede.

Nici nu e nevoie sd le credeli. Aici sunt prezentate metodecu ajutorul c[rora puteli sd verificafi totul dumneavoastrdingivd, gi veli vedea cum concepfia avutd odinioard se

ndruie. Transurfingul este o tehnicd viguroasd, capabild sE

vd dea putere pentru a realiza imposibilul din punctul de

vedere aluzan\ei existente qi anume, sd vd croili soarta aga

cum dori{i. Nu e vorba de nici o minune. Va fi mai multdec6t atdt. Vd ve{i convinge cd realitatea necunoscutd este

mult mai uimitoare decdt orice mistic6"

Existd multe cfii care te inva{d cum sd obfii succesul,

sd devii bogat qi fericit. Ademenitoare perspectivS! Cine

nu-gi doreqte aqa ceva? Dar ce se gdseqte in ele? Tot soiulde exercitrii, meditalii, lucrul cu tine insuJi. Te apucd plicti-sul. Viafa este gi a$a un permanent examen; ifi mai trebuie

alte eforturi gi tensiuni?Autorii vd conving cd nu sunte{i perfect, cd trebuie sd

vd schimbaJi, altfel nu vi aqteaptd nimic bun. E posibil sd

nu fi1i multrumit de propria persoanS. Dar in addncul sufle-

tului nu vd dorili nicidecum sd vd schimba{i. E normal sd

nu vd dorili. Nu-l credeJi pe cel care vd spune c[ sunteli

imperfect. De ce considerali cd cineva gtie mai bine dec6t

dumneavoastr[ cum trebuie sd fiJi? N-avefi nevoie sd vb

schimbafi. Solulia nu se afld acolo unde o cdutali.

Noi nu vom face exercilii, meditalii, nu vom ,,s5pa"in noi ingine. Transurfingul nu este o metodd noud de au-

toperfec{ionare, ci este un nou mod de a g6ndi qi a ac{iona

pentru a obline ceea ce dorim. Nu sd oblinem prin strdda-

nii, ci sd primim. Nu sd ne schimbdm, ci sd ne intoarcem

cdtre noi ingine.

Cu to{ii facem in via\d multe gregeli, iar apoi ne gdn-

dim ce bine ar fi dacd am putea sd intoarcem trecutul qi sd

corectdm totul. Eu nu vd promit ,,un bilet dus-intors in co-pildrie", dar greqelile le putem corecta, ceea ce va fi simi-lar cu intoarcerea in trecut. Altfel spus: ,,inainte, in trecut".Sensul acestor'cuvinte vd va fi clar spre sfrrgitul cd(ii.N-afi auzit niciodatl qi n-aJi citit nicdieri ce vreau eu s[ vd

spun. De aceeapregltili-vd pentru ceva inedit - pe cdt de

uimitor, pe atdt de pl5cut!

Modelrrl variantelor

in acest capitol se face o introducere teoreticd inTransurfing. Baza conceptuald a Transurfingului este

modelul variantelor - o viziune in principiu noud asu-pra construcliei lumii noastre. Omul nu gtie cb poatenu doar sd oblind prin strldanii, ci chiar si capete lu-crul dorit. Cum e posibil aga ceva?

-tt--

Visurile nu se implinesc.

Murmurul stelelor diminetii

M-a fiezitlAtratul c6inelui ain u..lti. Mizerabilul,totdeauna md trezegte. Ah! Cat ?1 urdsc! De ce trebuie s5

md scol din cauza zgomotului pe care-l face javra asta?

Trebuie sd ies, sd md plimb pu{in, sd md linigtesc cumva,

s6-mi domolesc dorinta de a-i da foc casei vecinului. Deh!

Cum e cdinele, aqa sunt gi vecinii. in permanen{1 cineva

mE necdjegte gi vrea s[ pund mdna pe mine. Md imbracplin de draci. Unde naiba imi sunt papucii?! Unde sunte{i?

Dacd vd gdsesc, cu siguranld o sd vd arunc!

Afard e ceald, e umezeald,. iar eu merg printr-o pddu-

re mohordt[, pe o potecd unde alunec mereu. Au cdzut de-jatoate frunzele, dezgolind trunchiurile copacilor pe jum6-

tate usca{i. Oare de ce locuiesc eu aici, in mijlocul acestei

mocirle intunecate? Ia sd-mi aprind o !igar6! Scot tigara.N-ar trebui sd fumez, dar o fac din obiqnuinld. Trebuie?

Chiar trebuie?! De cAnd a ajuns [igara sd fie pentru mine oobligalie? Da, imi repugnb sd fumez dimineala pe stoma-

cul go1. Altd datL,la o petrecere imi ficea pl[cere sd fu-

mez. ligara era un semn de mondenitate, de libertate, de

stil. Dar sdrbdtorile trec qi vin zilele cenuqii, ploioase, cu omullime de probleme, care de care mai urdtd, ca qi mizeriaasta de bdltoac[. $i pentru fiecare problemd mai trag cdteo figar[ qi reintru in rutina pustiitoare

Fumul de la [igard mi-a intrat in ochi; imi acopdrpentru o clipd ochii cu m6inile, ca un copil nemulfumit. Cem-am sdturat!! $i chiar in acea clipd, ca o replicd la g6ndu-rile mele, o ramur[ de brad, indoindu-se cu r6utate, mdpocnegte zdravdnpeste obraz. Ce mizerie! O rup mdnios qi

o arunc cAt colo, dar ea rbmdne agd[atd, de pom gi incepesd salte, sd sard ca o paia[\ dorind parcd s6-mi demonstre-ze toatd neputinJa mea de a schimba ceva in viafd. Plecindispus.

De fiecare datd", cdnd am ?ncercat sd lupt cu vialaaceasta, la inceput ea s-a datbdtutd, imb[rbdt6ndu-m5 par-cd, dar apoi, mi-a mai tras un bobdrnac. Doar in filme, ero-ii iqi ating telul mdturdnd totul in cale. in viald nu-i aqa.

Via{a seamdnl cu jocul la ruletd. La inceput c6gtigi: o dalil,de doud ori, de trei ori. i1i imaginezi cd, eqti invingitor, c5

toatd lumea iJi std la picioare. Dar pdnd la urmd ieqi inpierdere. Nu egti decdt un curcan indopat pentru s[rbitori,fiipt qi apoi m6ncat ?n acordurile muzicii gi al rdsetelormesenilor. Ai gregit!...

$i aqa, cu gAndurile astea nu tocmai vesele, am ajunsla malul mdrii. Valuri mdrunte mu$cau cu rdutate din ma-lul de nisip. Marea m-a intdmpinat neprietenoasi, cu o su-llare umedd gi rece. Pescdruqi ghiftuiti mai ciuguleau cdtecova ici-colo. in ochii lor nu era nicio ftrdmi de emofie

sau de gdndire, ci doar un pustiu rece qi intunecat. in ochiiaceqtia mi s-a dezvdluit parcd toatd lumea care md incon-jura, la fel de rece qi vrijmagd.

Pe mal, un tip aduna sticle goale. Car6-te de-aici,

ciumd puturoasd! Vreau sd fiu singur. Dar Ssta - nu qi nu;

iatd cd vine spre mine gloabaurdtd! Mai bine md duc aca-

s[. Nicdieri n-am liniqte! Am obosit. Oboseala asta nu md

pdrdsegte nici c6nd md odihnesc. Triiesc de parcb aq fi inultimele zile de carcerd. De s-ar schimba totul cdt mai cu-

r6nd; atunci voi incepe o noud viatd, va fi altfel, voi putea

sd md bucur de via{d. Dar toate acestea vor fi in viitor. De-

ocamdatd este aceeaqi tristd silnicie. Tot aqtept ceva, dar

viitorul acesta se lasd mult aqteptat. Acum, ca de obicei,

imi voi lua micul dejun, care n-are nici un gust, e fad, gi

md voi duce la plicticosul meu loc de muncd, unde va tre-

bui sd storc din mine rezultate bune, necesare nu mie, cialtcuiva. incd o zi apdsdtoare din via[a mea lipsitd de

sens!...

M-a trezit murmurul stelelor dimineJii. Ce vis plicti-cos am avut! Parcd-ar fi un crdmpei din proptia-mi via{d.

Ce bine cd a fost doar un vis! M-am intins, cu un senti-

ment de ugurare, intocmai ca motanul meu. Iatd-l, lenequl,

std tol[nit gi numai dupd migcarea urechilor dd semne cd a

luat cunoqtinfd de prezenla mea. Scoald-te, mustdciosule!

Mergem sd ne plimbdm.Mi-am comandat o zi insoritd gi am pornit-o spre ma-

re. Cdrarea ducea prin pddure; mulmurul stelelor dimine{iise amestecatreptat cu corul multrimilor de glasuri ale pdsd-

10

rilor de"tot felul. Undeva, intre tufiquri, unul din glasurilepdsdreqti era foarte vehement: ,,Mdncare!" ,,M6ncare!" Ei,ce mai zice\i de asta? Un ghemotoc, pufos, micu{; cumde-i ajung puterile sd gldsuiasc[ aga de tare?! Uimitor. P6-nd acum nu m-am gdndit c6 deqi fiecare pasdre are ciripitulatdt de diferit, niciuna nu este disonant[ in corul cdntdtoa-relor. Totdeauna rezultd" o simfonie perfectd pe care nu opoate reproduce nici cea mai mare orchestrd.

Soarele gi-a trimis razele printre copaci. Strdlucireade basm a razelor a insufle{it intr-o clip[ ad6ncul pddurii,iar fluiditatea culorilor a transformat-o intr-o minundfie dehologramd. Poteca m-a cdlduzit grijulie spre mare. Valuri-le de smarald abia gopteau ceva v6ntului cu adiere caldd".

Malul mdrii, degi nemdrginit gi pustiu, acum imi insuflapace sufleteascd gi linigte, ca gi cum lumea noastrd supra-populatd mi-ar fr rczewat, special mie, acest col{iqor p16-

cut. Sunt unii care presupun cd lumea inconjurdtoare este o

iluzie pe care ne-o credm noi ingine. Nu, nu am suficientdinfatuare incdt sd afirm cdtoatd aceastd frumuse{e este re-r,ultalul percep{iei mele !

Afldndu-md incd sub influenla apdsdtoare a visuluiavut, am inceput sd-mi amintesc via\a mea de dinainte,care intr-adevir era plicticoasd, lipsitd de 1umin6. Adesea,lar fel ca gi mulli al1ii, incercam s[ cer de lavia[d, ceea ce,

chipurile, mi s-ar fi cuvenit. Drept rdspuns, via[a imi intor-cca, parcd gi mai indiferentd, spatele. Sfrtuitorii, inlelep{iliclc experien{6, imi spuneau c[ aceastd lume nu fi se oferdapa de simplu gi cd trebuie s[ o cuceregti. Am incercat sd

Iupt cu viaqa, dar n-am ob{inut nimic, doar mi s-au sleit

11

puterile. $i in cazul acesta sfbtuitorii au avut un rdspuns

pregdtit: ,,Nu eqti cum ar trebui sd fii, mai intdi schimbd-tegi apoi cere ceva de la lumea aceasta". Am incercat sd luptcu mine insumi, dar a rezultat c61ucrul acesta este qi mai

dificil.$i iatd, odatd, am avut un vis: m[ aflam parcd intr-o

rezewalie natlurald. Md inconjura o frumusele de nedescris.

Mergeam gi admiram toatd aceastd minund{ie. in acest

timp, a apdrut un bdtr6n cu barbd albd, tare posac. Dupd

cdte am in{eles, era Supraveghetorul rezervaliei. A inceput,

in tdcere, sd mi studieze. M-am indreptat spre el qi numai

ce am deschis gura, cd a qi inceput sd md judece. Pe un ton

distant mi-a spus cE nu doregte sd asculte nimic, cd a obo-

sit din cauza vizitatorilor capriciogi qi lacomi, care sunt

veqnic nemultrumili qi permanent pretind cAte ceva, fac gd'

l6gie gi lasd in urma lor munji de gunoaie. Am dat din cap

a in{elegere gi am plecat mai departe.

Natura unicd a rczewa[iei pur gi simplu m-a nducit.

De ce pdnd acum n-am mai venit aici? CavrdjiI, mergeam

frrd vreun scop qi priveam imprejur. Perfec{iunea naturiiinconjurdtoare nu poate fi redatd prin cuvinte. De aceea

aveam in cap un gol extaziat.in curdnd a apdrut din nou Supraveghetorul. Expresia

asprd a felei i se mai indulcise. Cu un semn mi-a propus

s5-1 urmez. Ne-am urcat pe culmea unui deal inverzit, de

unde ni s-a infbliqat o vale a cdrei frumusele este greu de

descris. O aqezare umand: cdsufe, ca nigte jucdrii, se pier-

deau in verdeald qi flori ca gi cum erau ilustra{ii la un basm.

Puteai privi cu duiogie dacd n-ar fi pdrut intr-un fel ireald.

t2

B[nuiam cd aqa ceva poate fi doar in vis. M-am uitat in-trebdtor la Supraveghetor, dar el a rds in barbd ca qi cum arfi vrut sd-mi spun6: ,,Asta incd nu-i nimic!"

Am cobordt amAndoi in vale qi mi-am dat seama cd

nu imi amintesc cum am ajuns in rezerva[ie. Ag fi vrut sd

primesc cel pufin cdteva explicafii de la el. Cred cd amfr-cut o remarcd stAngace, nepotrivitd, spundnd cd sunt gro-zav de fericiti cei care igi pot petrece via{a in mijloculacestei frumuse{i. A rdspuns enervat: ,,Cine te opreqte sd

fii printre ei!"Atunci am pus placa la mod6, cd nu to{i se nasc in

lux gi nimeni nu-qi poate alege soarta. Supraveghetorul n-aluat in seamd cuvintele mele qi mi-a spus: ,,Tocmai asta

cste, c[ fiecare om e liber sd-gi aleagd oricare soartd. Sin-gura libertate, adevdratd, de care dispune omul, este liber-tatea de a alege. Fiecare poate sd aleagd ce igi doreqte".

Acest raJionament nu se incadra ?n reprezentdrile me-lc despre viafd qi am inceput s[ ripostez. Dar Supraveghe-torul nici mdcar nu a vrut sd md asculte: ,,Prostule! Aidreptul sd alegi, dar nu-l foloseqti! Tu, pur gi simplu, nuin{elegi ce inseamnd sd alegi!" ,,E o aiureald" - nu m*amItrsat eu. ,,Cum pot sd aleg tot ce imi doresc? Se poate cre-dc cd in lumea asta totul este permis." Chiar in clipa aceea

urn infeles c5 totul se petrecea in somn. Nedumerit, n-am

;tiut cum sI md port in atare situafie stranie.

Dacd nu m[ inqeald memoria, i-am fbcut un apropo -c[ in somn, ca de altfel gi in realitate, individul are llberta-toa sd facd orice prostie, cd in aceasta constd toatd liberta-toa lui. Se pare cd aceastd observafie nu l-a afectat gi la

l3

remarca mea mi-a rdspuns printr-un suras. Realizdnd totnefirescul situaliei (de ce m-am prins in discu{ie cu perso-

najul din visul meu?) am inceput sd md intreb dacd nu este

mai bine sd md trezesc. Bdtrdnul parcd, mi.ar fi ghicit gdn-

durile: ,,Ajunge, avem pufin timp" - mi-a spus el. ,,Num-am agteptat ca ei sd-mi trimitd un asemenea guguman

ca tine. Va trebui totuqi sd-mi indeplinesc misiunea".Se frcea cd il intreb despre ce ,,misiune" este vorba gi

cine sunt ,,ei". A trecut peste intreb[rile mele qi mi-a spus

o ghicitoare ciudatd: ,,Fiecare om poate ob\ine libertateasd aleagd absolut tot ce-qi doreqte. Iatd qi ghicitoarea:cum ob\ii aceastd libertate? Dacd reuSeqti sd dezlegi ghi-citoarea, merele tale vor cddea tn cer".

De unde pdnb unde mere? Mi-am pierdut rdbdarea qi

i-am rdspuns cd nu intenJionez sd ghicesc nimic, cd doar insomn qi in basme se petrec asemenea minuni qi cd, la urma

urmei, in realitate merele cad intotdeauna in jos, pe p[-mdnt. Rispunsul lui a fost prompt: ,,Ajunge! Haide, trebu-

ie s6-fi ardtceva".Trezindu-md, am regretat cd nu-mi aminteam sfdrgi-

tul visului. Aveam totuqi senza\ia fermd cI Supravegheto-

rul mi-a furnizat o anume informa{ie pe care nu o pot ex-

prima verbal. in memorie, mi s-a ?ntipdrit doar un singurcuvdnt necunoscut - Transurfing. Singurul gdnd care mise invdrtea in minte era acela cI nu e necesar s[-mi fburesc

o via{d mai acdtdrii - totul este demult r6nduit, ftrd parti-ciparea mea, dar spre binele meu. Nu trebuie sd m[ rdzbo-

iesc pentru un loc sub soare - aceasta fiind calea cea maiineficientd. De altfel, nimeni nu-mi interzice sd-mi aleg

I4

exact acea lume pe care mi-aq dori-o.La inceput, aceastd idee mi s-a pdrut absurdd. Ag fi

uitat cu totul despre acel vis, dar curdnd, spre marea meauimire, am remarcat cd in memorie au inceput s[-mi apardamintiri clare despre ceea ce voia si-mi spund Suprave-ghetorul prin cuvdntul a alege qi cum anume trebuie pro-cedat. Rezolvarea ghicitorii Supraveghetorului mi-a venitde la sine exact ca nigte informa{ii de nu se gtie unde. infiecare zi mi se dezvdluia ceva nou qi de fiecare datd, mdincerca o uimire uriag6, vecind cu teama. Nu sunt in stare

s[ explic raJional de unde imi veneau. Un singur lucru ilpot spune cu certitudine: nu din capul meu.

De c6nd am descoperit Transurfingul, (mai precis, mis-a permis acest lucru), viata mea are alt rost acum, e plindde sens, de bucurie. Cine a creat vreodatd ceva, acela qtie

ce bucurie gi ce satisfaclii i{i dd crea[ia, lucrul ftcut cupropriile tale mdini. Dar aceasta nu ?nseamnd nimic incompara{ie cu creafia propriei sorfi, deqi termenul ,,fburi-rea destinului" in accep{iunea obiqnuitd nu se potriveqtedefel. Transurfingul este modalitatea de a-fi alege propriasoartd, aga cum alegi un produs la supermarket. in conti-nuare am sd scriu despre ce anume semnificd toate acestea.

Ve{i afla de ce merele pot ,,cddeain cer", vefi afla ce sem-rrificd ,,murmurul stelelor dimine{ii" precum qi multe altelucruri neobiqnuite.

15