Prezentat: Platon SergiuVerificat: E.Prosii

AMENAJAREA SPAȚIILOR VERZI

ÎN DIFERITE PERIOADE ISTORICE

Gradinile in istoria antica au avut la bază ideea de impăcare a omului cu natura cît si o semnificatie mistico-religioasa, asociindu-se cu ideea de Paradis.

In orice perioada istorica, gradinile au fost amenajate in functie de starea de spirit si de emotiile designerului.

In timpurile stravechi  gradinăritul era considerat o arta cum era pictura, muzica si literatura, creînd efecte senzoriale si sentimentale asupra privitorului prin imbinarea formelor, spatiilor si culorilor. 

GRADINILE DIN EGIPTUL ANTICGradinile egiptene si complexitatea lor sunt un

subiect vast. Egiptul Antic are o istorie lungă si complexă: clasificările botanice, tehnicile de irigare, sacru privit prin prisma religiei egiptenilor din acele vremuri, utilizarea plantelor medicinale in tratamente, toate aceste subiecte au ocupat cărți intregi .

Pictura murala-Karnak

In Egiptul Antic de-a lungul istoriei gradinile au fost apreciate, ele fiind construite pentru diverse scopuri, agrement, medicina, alimente sau gradini unde se inchinau zeilor, dar peste toate au fost gradini de umbra si racoare. Adesea, aceeasi gradina a servit mai multor scopuri in acelasi timp, vechii egipteni fiind un popor practic. In acea vreme a faraonilor se organizau multe expeditii care aduceau in imperiu toate bogatiile, plante exotice, copaci, flori etc. Egiptenii obișnuiți aveau gradinile lor de legume, cultivate in afara localitatilor. Pana in prezent arheologii  nu au gasit vestigii ale unor gradini reale, dar avem diverse picturi murale descoperite in temple, cum ar fi cel de la Karnak, sau diverse reliefuri in mormintele descoperite in piramide, si alte documente ce atesta plantele antice din Egipt.

S-a descoperit o camera a-i cărei pereti sunt decorati cu sculpturi despre plantele aduse din expeditiile in Palestina si Siria. Sunt aratate plante ca irisul, calanchoe, arum, in afara de plante comune cum ar fi rodiile, pepenele, lăptuca. In mai multe situri arheologice s-au gasit boabe de polen in caramizile din peretii mormintelor, dovezi directe asupra unor plante pe care vechii egipteni sperau sa le ia cu ei in viata de apoi.

Gradina simpla cu elemente decorative

Construite la inceput in scop utilitar, pentru cultivarea legumelor si a fructelor, devin apoi locuri de agrement si desfatare. Erau tot gradini de forma geometrica si inconjurate de ziduri. La fel ca in toate tarile cu climat arid, tema principala a gradinilor era tot apa, lacul sau bazinul cu lotus, inconjurat de sicomori, iar ca elemente decorative pavilioanele sau chioscurile cu coloane elegante, pentru repaus in timpul marilor calduri (figura anterioară). Pe timpul imperiului vechi ( 3197- 2065 i.e.n.) gradinile erau mai simple, dar ele au evoluat spre forme decorative  mai bogate in timpul imperiului de mijloc si de cel nou, cand au aparut vestitele gradini faraonice( dupa ce fusesera cunoscute gradinile persane si palestiniene).

*Toutmes al III lea aduce in Palestina o serie de arbori si arbusti ornamentali si odoranti si infiinteaza chiar o gradina botanica care avea un catalog cu plantele respective. Lacurile si bazinele care erau la inceput de dimensiuni reduse, de forma rectangulara, sau forma de T, au fost apoi largite pentru a se face plimbari cu barcile. Apele din bazine erau populate cu pesti colorati, pasari de apa ( pelicani ), si alte animale.

Ca vegetatie, in afara de sicomori (pseudo ficusi) mai erau plantati curmalul, acacia, tamarix etc. Sunt aproximativ 18 soiuri de  pomi cultivati de catre vechii egipteni printre care smochinul, paltinul, nuci, rodii, jojoba, salcii, salcam etc. Ca materiale de constructie se foloseau caramizile obtinute din malul si noroiul din partea de jos a Nilului amestecate cu pleava , apoi uscate la soare. Acesti chirpici  deveneau aproape la fel de tari ca piatra, putand fi folositi la constructia zidurilor ce inconjurau gradinile, sau la alte constructii.

Ficus Bonsai Curmalul Tamarix tetrandra (Cătină roşie)

In timpul dinastiei a XIX a apar gradinile funerare si cele din jurul templelor. Astfel , in gradina funerara a mormantului lui Ehene (1550 i.e.n. , pe aleile respective erau 90 de sicomori, 31 persea, 170 curmali, 120 de rodii, 16 roscovi, 8 salcii plangatoare, 10 tamarixi, iar din loc in loc, treiaje, pergole cu viță etc. Dupa ocuparea Egiptului de catre persi (525–332),apoi de catre imparatul Alexandru cel Mare (332) si urmasii sai (Ptolemeii), mai tarziu de catre romani, iar in secolul al VII lea e.n. de catre arabi, gradinile Egiptului au evoluat mult, fiind printre cele mai vestite, datorita in special, trandafirului si viorelelor,care se utilizau si la confectionarea cununilor, fiind atunci la moda *ghirlandomania alexandriana*.

Ficus sycomorus RODIE Salcie plangatoare Pergole cu viță

*Templele lui Amun au fost infrumusetate cu gradini. Pomii fructiferi erau plantati langa niste pergole pe care isi sprijineau ramurile, iar speciile mai scurte erau plantate mai langa iaz, iar speciile mai inalte fiind plantate mai aproape de ziduri. Pe un papirus descoperit , papirusul Harris I, anumite scrieri despre Ramses al III-lea ,  arata ca el a lasat mostenire gradini echipate cu plantatii de arbori , lacuri furnizate cu flori de lotus, flori de papirus, smirna, flori pentru fiecare teren. Se mai spune ca a plantat cu papirus terenurile mlastinoase din zona Nilului. Deasemeni se  mai arata ca arborii erau plantati in gropi mari unde pamantul era inlocuit cu pamant negru, si erau plantati in mod simetric. La Amarna, zona cu terenuri aride, copacii au fost plantati in gropi care erau umplute apoi cu humus iar pe margine erau imprejmuite impotriva erodarii.

Gradina din Amarna

*Alte scrieri si sculpturi mortuare au fost descoperite in jurul mormantului lui Ramses al II – lea, templu mortuar de la Abydos, unde ni se spune ca  el a plantat multe gradini, cu zona stabilita pentru fiecare copac, iar padurile plantate de el erau parfumate.

*In Akhenatonul de nord, palatul avea o gradina botanica si o rezerva de specii de animale. Elementul principal in plan era un iaz mare de apa inconjurata de arbori, iar pe 3 laturi erau coloane si celule de locuit, o scara colt ce ducea pana la acoperisul porticului. Alte flori ce erau cultivate in Egiptul Antic erau margaretele, albastrelele, mandragore, trandafiri, irisi, mirt, iasomie, mignonettes, convolvulus, celosia, narcise, iedera, lychnis, maghiranul, henna, dafin, crizanteme mici galbene si maci. Deasemeni  papiris, lotus si struguri.

MULTUMESC PENTRU ATENTIE