sondaje si anchete statistice

Academia de Studii Economice – Facultatea de Cibernetica Statistica si Informatica Economica

Proiect Anchete si Sondaje Statistice

Viata de student al Facultatii CSIE

Ciudatu Bogdan

Craciun George

Cristian Ioana

Diaconu Corina Elena

Dragoman Claudia

Dragomir Maria Eliza

Enache Beniamin Ionuț

CuprinsEtapa 1. Obiective........................................................................................................................2

Etapa 2. Definirea populatiei.......................................................................................................2

Etapa 3. Metode de culegere a datelor.........................................................................................2

Etapa 4. Elaborarea chestionarului..............................................................................................3

Etapa 5. Extragerea esantionului................................................................................................8

Etapa 6. Ancheta pilot.................................................................................................................9

Etapa 7. Culegerea, verificarea si centralizarea datelor...............................................................9

Etapa 8. Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele propuse.................................10

Etapa 9. Concluzii:....................................................................................................................44

1

Etapa 1. Obiective

Scopul acestei cercetari este de a observa elementele care influenteaza viata studentilor in

cadrul universitatii ASE, Bucuresti.

Vor fi urmarite:

Atitudinea studentilor fata de oportunitatile oferite de facultate.

Gradul de influenta al educatiei formale, respectiv non-formale asupra viitorului profesional.

Atitudinea studentilor in raport cu ONG-urile si implicarea acestora.

Activitatile desfasurate de catre studenti in timpul liber.

Etapa 2. Definirea populatiei

Pentru definirea populatiei am utilizat informatiile furnizate de secretariatul facultatii CSIE.

Baza de sondaje a fost formata din studentii din ciclul de licenta si master, an I. Deoarece ne

intereseaza estimarea parametrilor pentru fiecare an, ulterior pentru toti anii se va aplica un plan

de sondaje stratificat, criteriul de stratificare fiind anul de studiu, iar selectia unitatilor din fiecare

strat urmand sa se realizeze dupa procedeul simplu aleator fara revenire.

Anul Numar

studenti

I 493

II 414

III 395

MI 451

Total 1753

Etapa 3. Metode de culegere a datelor

Pentru colectarea informatiilor am ales metoda indirecta sau in scris realizata prin

intermediul chestionarelor distribuite in cadrul facultatii, persoana intervievata completand

chestionarul pe loc sau fiind pusa la dispozitie o perioada de timp pentru completarea acestuia.

2

Etapa 4. Elaborarea chestionarului

La elaborarea chestionarului am uitilizat procedeul structurat de prezentare a intrebarilor si

am tinut cont de principiile generale de intocmire unui astfel de instrument de culegere a

informatiilor. Din punctul de vedere al lungimii chestionarului am dorit ca acesta sa aiba un

numar moderat de intrebari , tinand cont de timpul scurt pe care intervievatii il aveau la dispoziti

pentru completare.( nu mai mult de 10 minute- durata pauzei dintre cursuri). Chestionarul a fost

incadrat in 2 pagini (fata-verso).

Acesta a fost diferentiat in 3 sectiuni

I . Educatia Formala

II. Educatia Non-Formala

III. Timp liber

In cadrul fiecarei sectiuni intrebarile au fost realizate gradual, pornind de la intrebari simple.

ajungand la intrebari complexe(in mijlocul sectiunii), continuand apoi cu intrebari cu grad redus

de dificultate.

La sfarsitul chestionarului au fost incluse intrebari refertioare la datele personale ale

respondentului, pentru a determina daca exista diferente semnificative intre categoriile de

respondenti ( masculin -feminin, specializarea urmata, anul de studiu, forma finantarii studiilor:

buget/taxa , statutul profesional)

3

Chestionarul este urmatorul:

ANALIZA VIETII STUDENTESTICHESTIONAR

Acest chestionar contine 27 de intrebari cu scopul de a determina parerea studentilor despre viata la facultate.

Trebuie mentionat ca toate informatiile colectate au caracter anonim si vor fi folosite strict pentru rezolvarea acestei teme de cercetare.

Subliniem ca este foarte important sa cunoastem opiniile dvs. si, de aceea, va rugam sa raspundeti conform parerii dvs. sincere, selectand raspunsurile care vi se potrivesc.

Durata medie de completare a chestionarului: 5 minute.

Va multumim anticipat pentru colaborare!

I. Educatia formala1. Care sunt principalele 2 motive care v-au determinat sa urmati studiile superioare?

parintii m-au indemnat in acest sens

doar pentru a avea diploma aferenta

pentru ca majoritatea colegilor mei fac asta

consider ca doar astfel pot sa imi gasesc slujba dorita

propriul interes

nu aveam o optiune mai buna

alt motiv: ......................................................................

2. Bifati cele mai importante 2 motive care v-au determinat sa alegeti facultatea pe care o urmati in prezent:

propriul interes - vechea pasiune

curiozitatea

lipsa unor optiuni mai bune

recomandarea parintilor

sfatul unui profesor, al unui prieten etc.

alt motiv: ...............................................

3. Sunteti multumit/multumita de alegerea pe care ati facut-o?

da

nu

4. Pe o scala de la 1, insemnand “dezacord total”, la 10, insemnand “acord total”, notati activitatile si cursurile din facultate.

Profesorii explica pe intelesul nostru cele predate.Profesorii stiu sa faca interesanta materia predata.Cursurile sunt stimulante din punct de vedere intelectual.Criteriile de notare sunt clare de la bun inceput.Notarea la examen este mereu corecta, fara a dezavantaja pe nimeni.Primesc mereu feedback pentru lucrarile/referatele pe care trebuie sa le realizez.Am de la cine sa primesc sfaturi de calitate pentru deciziile asupra carierei mele.

5. Care vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare cursurile? (maxim 2 raspunsuri)

prefer metodele clasice (profesorul dicteaza, studentii iau notite)

prefer metodele inovatoare (prezentari, discutii libere)

4

prefer metodele aplicative (exercitii, aplicatii)

prefer lucrul in echipa

6. In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si practica de la seminarii? (raspuns unic)

0-25% 25-50% 50-75% 75-100%

7. In ce proportie metodele folosite in predare sunt corespunzatoare modului dvs optim de invatare? (raspuns unic)

0-25% 25-50% 50-75% 75-100%

8. Pana in momentul de fata, ce satisfactii v-a oferit facultatea? (mai multe raspunsuri posibile) a. Satisfactii personale:

Noi posibilitati de socializare

Prieteni, relatii etc

Relationarea cu profesoriib. Recunoasterea meritelor:

Burse

Tabere

Diplome pentru diverse concursuri si proiectec. Satisfactii profesionale:

Cunostinte acumulate

Perspectiva unui loc de munca

Deschiderea spre noi orizonturi de cunoastere, stimularea aprofundariid. Alte satisfactii: ....................................................................................................

9. Credeti ca dupa incheierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu? (raspuns unic)

da

posibil

nu

10. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii? (1 - dezacord total; 2 - dezacord; 3 - acord partial; 4 - acord; 5 – acord total)

Facultatea pe care o urmati va va ajuta gasirii locului de munca dorit.Cu sau fara facultatea pe care o urmati, posibilitatile de angajare sunt aceleasi.Educatia din facultatea pe care o urmati este prea formala, teoretica.

11. Considerati ca in vederea unei viitoare angajari va ajuta? (mai multe raspunsuri posibile)

mai multa activitate aplicata (studii de caz)

interactiune cu potentialii angajatori (programe de internship/stagii de practica)

utilizarea de tehnologii moderne, folosite in companiile din domeniu

II. Educatia non-formala12. Sunteti membru al vreunui ONG studentesc?

Da

NuDaca ati ales varianta NU, salt la intrebarea 15.

5

13. In ce masura credeti ca urmatoarele activitati desfasurate in cadrul ONG-ului v-au ajutat in dobandirea abilitatilor dorite? Dati o nota in functie de preferinta pentru fiecare activitate: 1 – foarte putin; 2 – putin; 3 – suficient; 4 – mult; 5 – foarte mult.

Traininguri si workshopuriConferinteScoli de varaConcursuriGrupuri de suport din cadrul organizatiei

14. Ordonati crescator de la 1 la 7 urmatoarele criterii de evaluare in functie de importanta pe care le-ati dat-o in alegerea ONG-ului in care v-ati inscris (unde 1 este cel mai important, iar 7 cel mai putin important).

Corelarea dintre activitatile studentesti si piata muncii

Renumele dobandit de organizatie

Profesionalismul activitatilor

Numarul proiectelor derulate in ultimul an

Calitatea furnizorilor de activitati de instruire

Reputatia partenerilor implicati in proiecte

Posibilitatea construirii unor relatii (networking)

15. Ce abilitati de inteligenta emotionala credeti ca se pot dobandi (prin participarea la activitatile unui ONG sau in general)? (mai multe raspunsuri posibile)

Creativitate

Leadership

Team management

Capacitate de organizare

Abilitati de public speaking

Brand personal

Management al conflictelor

Alta: ………………………

Niciuna

In ce domenii doriti sa acumulati

abilitati specializate, tehnice (intr-un ONG sau

in general)? (mai multe raspunsuri posibile)IT

Business

Finante

Marketing 16.17. III. Timpul liber18. De cate ori practicati, in medie, lunar, urmatoarele activitati?

19. Activitati sportive

20. Activitati culturale

21. Activitati de socializare

22. Alte activitati

23. 24. 25. 26.27.

28. Care sunt partenerii cu care participati, de regula, la activitatile din timpul liber? (mai multe raspunsuri posibile)

membrii de familie

colegii de facultate

colegii de la locul de munca

prietenii

practic singur activitati

alti parteneri cum ar fi: .........................................................................................................................................

6

29.30. In ce proportie socializati, in medie, de-a lungul unei saptamani?

31. 32.33. 34.35. 36.

37.38. Ce forme de socializare online utilizati in prezent? (mai multe raspunsuri posibile)

Instant Messaging / Chat (Yahoo Messenger, Skype, Google Talk etc)

Mail (Yahoo Mail, Gmail, Outlook etc)

Retele generale de socializare (Facebook, Twitter, Google+, MySpace etc)

Retele profesionale de socializare (LinkedIn etc)

Retele de socializare orientate pe un anumit domeniu (Goodreads, Flixster, DeviantArt, Last.fm, Flickr, TripAdvisor, YouTube etc)

Bloguri, forumuri39.

40. Cat timp alocati zilnic socializarii online? (raspuns unic)

0-2 ore

2-4 ore

4-6 ore

Mai mult de 6 ore /zi41.

42. Considerati ca reusiti sa echilibrati timpul liber cu timpul acordat dezvoltarii personale si profesionale?

Da

Nu43.

IV. Profilul respondentului44. Anul de studiu:

II III MI MII45.

46. Genul:

M F47.

48. Finantarea studiilor: 49. Buget Taxa

50. 51.52. Statutul profesional:

53. Sunt angajat Nu sunt angajat54. 55.

56. Specializarea:

Informatica Economica

Cibernetica Economica

Statistica Economica57.58.

7

59. Etapa 5. Extragerea esantionului

60.

61. S-a utilizat o repartizare proportionala pentru sondajul stratificat din care au rezultat

conform tabelului de mai jos esantioanele necesare pentru realizarea sondajului, impartirea fiind

facuta dupa anul de studiu.

62.

63. Anul 64. Numar

studenti

65. Ponderea (%) 66. Esantion

67. I 68. 493 69. 28.1232173 70. 80

71. II 72. 414 73. 23.6166572 74. 67

75. III 76. 395 77. 22.5328009 78. 64

79. MI 80. 451 81. 25.7273246 82. 73

83. Total 84. 1753 85. 100 86. 284

87.

88. Volumul esantionului, in cazul sondajului stratificat, se calculeaza dupa relatia:

89.n= z2 s2

∆x2+ z2 s2

N , unde :

90. n = volumul esantionului dorit;

91. z = valoarea testului z pentru probabilitatea dorita;

92. s = varianta esantionului;

93. N = volumul populatiei.

94. Avem :

95. z = 1,645 pentru o probabilitate de 90%

96. s = 0,5

97. ∆x2 = 0,05

98. Obtinem astfel n=284 persoane.

8

99. Vom realiza o repartizare proportionala a esantionului, obtinand astfel un sondaj

stratificat proportional. Acesta este descris de ecuatia:

100.

n1

N 1

=n2

N 2

=. .. .ni

N i

.. ..=nk

N k

=∑i=1

k

ni

∑i=1

k

N i

= nN

101. Deci, in cadrul esantionului se vor pastra aceleasi proportii ca in populatia totala.

102. Astfel, volumul esantionului il vom inmulti cu ponderile studentilor pe anii de

studiu pentru a afla numarul studentilor ce trebuie chestionati din fiecare an.

103.

104. Etapa 6. Ancheta pilot

105.

106. Deoarece au existat informatii din surse administrative , ancheta pilot s-a efectuat

doar pentru estimarea duratei de completare a chestionarului si pretestarea acestuia.

107.

108. Etapa 7. Culegerea, verificarea si centralizarea datelor

109.

110. Chestionarele au fost completate de catre o parte a studentilor din anii I, II, III si

master anul I. Raspunsurile studentilor la intrebari au fost introduse intr-o baza de date realizata

in SPSS. Aceasta cuprinde codificarea tuturor intrebarilor. Intrebarile din chestionar cu o singura

varianta de raspuns au rezultat intr-o variabila in baza de date. Pentru centralizarea intrebarilor

cu raspuns multiplu s-a hotarat ca acestea sa fie separate in "sub-intrebari" cu o singura varianta

de raspuns ( atatea sub-intrebari cate variante de raspuns sunt in cadrul intrebarii). Pentru

intrebarile al caror raspuns era reprezentat de un interval s-a introdus in baza de date centrul

intervalului.

111.

9

112. Etapa 8. Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele

propuse

113.

114. In primul rand vom realiza un profil general al esantionului extras din populatie.

Aceasta analiza se va realiza pe baza intrebarilor de identificare.

115.

116. Impartirea pe gen are urmatoarea forma:

117. Gen

118.119. F

requency

120.

Percent

121. V

alid Percent

122. Cu

mulative Percent

123.

Valid

124.

Masculin

125. 1

40

126.

49,3

127. 49

,3

128. 49,

3

129.

Feminin

130. 1

44

131.

50,7

132. 50

,7

133. 10

0,0

134.

Total

135. 2

84

136.

100,0

137. 10

0,0138.

139.

140. In urma analizei se observa ca diferenta dintre numarul de studenti de sex

feminim si studenti de sex masculin ce au completat chestionarul este foarte mica. Ceea ce ne

indica intr-o prima faza ca facultatea se afla in randul preferintelor ambleor sexe.

141.

142.10

143.

11

144. Din punctul de vedere al statutului profesional pe care studentii intervievati il

detin observam urmatoarele.

145. Statut profesional

146. 147. Freq

uency

148. Pe

rcent

149. Valid

Percent

150. Cumulat

ive Percent

151. Vali

d

152. Angajat 153. 63 154. 22

,2

155. 22,2 156. 22,2

157. Nu sunt

angajat

158. 221 159. 77

,8

160. 77,8 161. 100,0

162. Total 163. 284 164. 10

0,0

165. 100,0 166.

167.

168. Majoritatea studentilor intervievati au afiramt ca nu detin un loc de munca la

momentul interviului, reprezentand aproximativ 80% din populatia totala intervievata.

169.

170. In privinta formei de finantare a invatamanului putem deduce urmatorele din

tabelul de frecvente relative si absloute: intr-un procent de 62% studentii sunt finantati de stat.

Doar un procent de 38% are forma de finantare - taxa.

171. Forma de finantare

172. 173. Freq

uency

174. Per

cent

175. Valid

Percent

176. Cumulati

ve Percent

177. V

alid

178. B

uget

179. 178 180. 62,

7

181. 62,7 182. 62,7

183. T

axa

184. 106 185. 37,

3

186. 37,3 187. 100,0

188. T

otal

189. 284 190. 100

,0

191. 100,0 192.

193.

194.

195. Vom realiza teste statistice aplicate asupra intrebarilor cu grad de importanta

ridicat in analiza esantionului si respectiva a populatiei, urmand ca apoi sa centralizam

rezultatele intr-o concluzie cu privire la profilul studentului la facultatea de Cibernetica,

Statistica si Informatica Economica.12

196.

197.

13

198. Q1. In primul rand, dorim sa aflam ce anume i-a determinat pe studenti sa urmeze

studiile superioare.

199. Descriptive Statistics

200.201. N

202. Min

imum

203. Ma

ximum

204. Su

m

205. M

ean

206. Std.

Deviation

207. parintii 208. 28

4

209. 0 210. 1 211. 35 212. .1

2

213. .329

214. diploma 215. 28

4

216. 0 217. 1 218. 44 219. .1

5

220. .362

221. colegii 222. 28

4

223. 0 224. 1 225. 20 226. .0

7

227. .256

228. slujba 229. 28

4

230. 0 231. 1 232. 20

7

233. .7

3

234. .445

235. propriul

interes

236. 28

4

237. 0 238. 1 239. 18

3

240. .6

4

241. .480

242. lipsa

optiune

243. 28

4

244. 0 245. 1 246. 14 247. .0

5

248. .217

249. Valid N

(listwise)

250. 28

4251.

252.253. 254. 255.

256.

257. Din aceasta analiza deducem ca principalul motiv pentru care studentii au ales sa

urmeze cursurile unei institutii de studii superioare este pentru a obtine o slujba, urmat de

interesul propriu.La o distanta seminificativa de cele mentionte anteoriorcu un numar mullt mai

mic de raspunsuri se afla motivatia data de primirea unei diplome.

258. In randul studentilor intervievati lipsa unei optiuni mai bune si influenta colegilor

au avut nivelul de semnificatie minim, fiind variante alese in proportia cea mai redusa

259.

260. Q2. In continuare dorim sa aflam care au fost principalele motive pentru care

studentii au ales aceasta facultate.

14


262.263. N

264. Ra

nge

265. Su

m

266. M

ean

267. Std.

Deviation

268. Va

riance

269. propriul interes 270. 28

4

271. 1 272. 20

5

273. .7

2

274. .449 275. .2

02

276. curiozitatea 277. 28

4

278. 1 279. 11

1

280. .3

9

281. .489 282. .2

39

283. lipsa optiune 284. 28

4

285. 1 286. 85 287. .3

0

288. .459 289. .2

10

290. parintii 291. 28

4

292. 1 293. 29 294. .1

0

295. .303 296. .0

92

297. sfat

profesor/prieten

298. 28

4

299. 1 300. 92 301. .3

2

302. .469 303. .2

20

304. Valid N

(listwise)

305. 28

4306. 307. 308. 309. 310.

311.

312. Ponderea cea mai ridicata a motivelor avute in vedere pentru alegerea facultatii in

cauza este data de propriul interes al studentului, urmata de curiozitatea acestuia.

313. Pentru un numar mai mic de studenti a fost important sfatul profesorilor sau al

prietenilor.

Sfatul parintilor si lipsa unei alte optiuni au fost cele mai putin semnificative.

Faptul ca mai mult de jumatate dintre studentii intervievati nu au avut in vedere la alegerea

facultatii interesul personal este un lucru ingrijorator.

314.

315. Q3. Urmeaza o analiza a raspunsurilor inregistrate pentru intrebarea „Sunteti

multumit/multumita de alegerea pe care ati facut-o?”

316.

15

317. satisfactie alegere

318. 319. Freq

uency

320. Pe

rcent

321. Valid

Percent

322. Cumulat

ive Percent

323. Vali

d

324. nu 325. 34 326. 12

.0

327. 12.0 328. 12.0

329. da330. 250 331. 88

.0

332. 88.0 333. 100.0

334. Tot

al

335. 284 336. 10

0.0

337. 100.0 338.

339.

340.

341. Observam ca in proportie de aproape 90% studentii au fost multumiti de alegerea

pe care au facut-o.

342.

343. O analiza interesanta ar fi analiza existentei unei corelatii intre gradul de

satisfactie fata de facultatea aleasa si anul de studiu. Astfel putem observa evolutia opiniei

studentilor in functie de perioada petrecuta in facultate.

344.

16

345.

346.

347. satisfactie alegere * Anul de studiu Crosstabulation

348.349. Anul de studiu

350. To

tal

351. An

ul I

352. An

ul II

353. An

ul III

354. M

aster I

355. satisfactie

alegere

356. nu357. Count 358. 6 359. 6 360. 11 361. 11 362. 34

363. % within Anul de

studiu

364. 7.

5%

365. 9.

0%

366. 17

.2%

367. 15

.1%

368. 12

.0%

369. da370. Count 371. 74 372. 61 373. 53 374. 62 375. 25

0


studiu

377. 92

.5%

378. 91

.0%

379. 82

.8%

380. 84

.9%

381. 88

.0%

382. Total 383. Count 384. 80 385. 67 386. 64 387. 73 388. 28

4


studiu

390. 10

0.0%

391. 10

0.0%

392. 10

0.0%

393. 10

0.0%

394. 10

0.0%

395.396. In randul studentilor, putem observa, analizand graficul, o descrestere a

satisfactiei fata de alegerea facuta. Deoarece numarul de respondenti a fost diferit in functie de

17

an, s-au folosit procentajele pentru a ilustra diferentele. Astfel, in anul I s-a inregistrat nivelul cel

mai ridicat de apreciere fata de alegerea facultatii CSIE, doar 7,5% din respondenti exprimandu-

si nemultumirea. In anul III acest procent creste pana in punctul maxim, de 17,2%. O usoara

imbunatatire a acestui trend se observa in primul an de master, cand numarul persoanelor

nemultumite scade la 12%. Totusi daca acest trend se manifesta si la nivelul populatiei totale, ar

putea fi un semn negativ la adresa desfasurarii activitatii universitare.

397.

398.

399. Chi-Square Tests

400. 401. Va

lue 402. df

403. Asymp.

Sig. (2-sided)

404. Pearson Chi-Square 405. 4.

413a

406. 3 407. .220

408. Likelihood Ratio 409. 4.

451

410. 3 411. .217

412. Linear-by-Linear

Association

413. .2

15

414. 1 415. .643

416. N of Valid Cases 417. 28

4418. 419.

420. a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum

expected count is 7.66.

421.

422. In tabelul de mai sus intalnim valoarea calculata a testului Pearson. Valoarea

Significance ne arata un risc posibil de cel putin 22% in analiza influentei anului de studiu asupra

gradului de multumire fata de facultatea aleasa. Cum acesta depaseste semnificativ pragul de 5%,

ne este imposibila realizarea analizei, fiind acceptata din start ipoteza nula ce exclude

posibilitatea unei inferente pe baza datelor avute la dispozitie.

423.

424.

18

425. Q4. Intrebarea numarul 4 urmareste notarea (cu valori cuprinse in intervalul 0-10)

opiniei studentilor cu privire la 10 aspecte ce tin de activitatea universitara.

426.


428.429. N

430. Min

imum

431. Ma

ximum

432. M

ean

433. Std.

Deviation

434. explicatii pe

inteles

435. 28

4

436. 2 437. 10 438. 6.

52

439. 1.724

440. materie

interesanta

441. 28

4

442. 1 443. 44 444. 6.

19

445. 2.959

446. cursuri

stimulante

447. 28

4

448. 1 449. 10 450. 6.

47

451. 2.006

452. criterii notare

clare

453. 28

4

454. 0 455. 10 456. 7.

82

457. 2.068

458. notare

corecta

459. 28

4

460. 0 461. 10 462. 7.

00

463. 2.092

464. feedback

lucrari

465. 28

4

466. 0 467. 10 468. 6.

49

469. 2.324

470. sfaturi cariera 471. 28

4

472. 0 473. 10 474. 6.

07

475. 2.539

476. Valid N

(listwise)

477. 28

4478.

479.480.

481.

482.483.

19

484.

485.486.

487.

488.

489. Observand mediile obtinute in cadrul statisticii descriptive, putem concluziona ca

varianta “Criteriile de notare sunt clare de la bun inceput” ( cu media 7.82 ) are, in opinia

studentilor, gradul de validitate cel mai mare. Plaja de valori ale mediilor in cazul tuturor

celorlalte criterii evaluate este restransa in intervalul 6-7, aflandu-se in a doua jumatate a

intervalului de notare. Astfel putem concluziona ca aceste criterii, necesare pentru buna

desfasurare a activitatii universitare sunt indeplinite intr-o masura acceptabila, in cadrul facultatii

CSIE.

490.

491. Pentru a putea aproxima opinia asupra variantei cu media maxima (“Criteriile de

notare sunt clare de la bun inceput”) la nivelul intregii populatii, vom determina intervalul de

incredere in care s-ar gasi media raspunsurilor, cu o probabilitate de 95%.

492.

20

493. Cunoscand faptul ca populatia analizata este finita, iar sondajul a fost

realizat fara revenire pe un esantion de 284 de persoane (deci mai mare decat limita de

30), va fi necesar calculul estimatorului dispersiei la nivelul populatiei.

494.

495. Astfel avem: = √ s2

n∗N−n

N−1

496.

497. s- abaterea standard

498. n- volumul esantionului

499. N-volumul populatiei

500.

501. = √ 2.0682

284∗1469

1752

= 0.1123

502.

503. Pentru a construi intervalul de incredere realizam urmatorul calcul:

504.

505. x−z∗σ̂ x ≤ µ≤ x+z∗σ̂ x

506.

507. 7.82−1.96∗0.1123 ≤ µ≤7.82+1.96∗0.1123

508.

509. 7.59 ≤ µ≤ 8.04

510. Astfel putem afirma cu o probabilitate de 95% ca media raspunsurilor pentru

criteriul analizat se va afla in intervalul (7.59 , 8.04).

511.

21

512. Daca vom calcula media pe toate caracteristicile analizate, se obtine valoarea

6.651. Astfel putem folosi valoarea in cadtrul unui test t „one sample” pentru a afla daca exista

diferente semnificative intre mediile pe fiecare varianta de raspuns in parte si media generala a

raspunsurilor.

513.

514. One-Sample Test

515.

516. Test Value = 6.651

517. t 518. df

519. Sig. (2-

tailed)

520. Mean

Difference

521. 95% Confidence Interval

of the Difference

522. Lower 523. Upper

524. explicatii pe

inteles

525. -

1.304

526. 28

3

527. .193 528. -.133 529. -.33 530. .07

531. materie

interesanta

532. -

2.645

533. 28

3

534. .009 535. -.464 536. -.81 537. -.12

538. cursuri

stimulante

539. -

1.505

540. 28

3

541. .133 542. -.179 543. -.41 544. .06

545. criterii notare

clare

546. 9.

531

547. 28

3

548. .000 549. 1.169 550. .93 551. 1.41

552. notare

corecta

553. 2.

839

554. 28

3

555. .005 556. .353 557. .11 558. .60

559. feedback

lucrari

560. -

1.171

561. 28

3

562. .242 563. -.162 564. -.43 565. .11

566. sfaturi cariera 567. -

3.878

568. 28

3

569. .000 570. -.584 571. -.88 572. -.29

573.

574. Daca alegem de aceasta data sa analizam variabila „Am de la cine sa primesc

sfaturi de calitate pentru deciziile asupra carierei mele.”, care a avut media minima (de 6.07) se

pun in balanta urmatoarele doua ipoteze:

575. H0: Media caracteristicii nu este semnificativ diferita de cea generala

576. H1: Media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala

577.

578. Din tabel observam ca valoarea pragului Significance f (Sig.f = 0) este mai mica

decat 0.05, astfel fiind posibila garantarea rezultatelor cu o probabilitate de 95% (valoare aleasa

pentru acest test). Comparand valoarea lui t calculat cu t tabelar (-3.878 < 1.96) se va respinge

22

ipoteza H0 si vom putea spune ca media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala,

cu o probabilitate de 95%.

579.

580.

581.

582.

23

583. Q4.1 Analiza variantei “Q.4.1. Profesorii explica pe intelesul nostru cele predate.

“ Valori de raspuns posibile cuprinse in intervalul 1-10.

584. Case Processing Summary

585.

586. Anul de

studiu

587. Cases

588. 589. Valid 590. Missing 591. Total

592.593. N

594. Pe

rcent 595. N

596. Pe

rcent 597. N

598. Pe

rcent

599. explicatii pe

inteles

600. Anul II 601. 67 602. 10

0.0%

603. 0 604. .0

%

605. 67 606. 10

0.0%

607. Anul III 608. 64 609. 10

0.0%

610. 0 611. .0

%

612. 64 613. 10

0.0%

614. Master I 615. 73 616. 10

0.0%

617. 0 618. .0

%

619. 73 620. 10

0.0%

621. Anul I 622. 80 623. 10

0.0%

624. 0 625. .0

%

626. 80 627. 10

0.0%

628.

629. Descriptives

630. explicatii pe inteles

631.

632. N

633. M

ean

634. Std.

Deviation

635. Std

. Error

636. 95% Confidence Interval

for Mean

637. Mi

nimum

638. Ma

ximum

639. Lower

Bound

640. Upper

Bound

641. A

nul II

642. 67 643. 7.

06

644. 1.192 645. .14

6

646. 6.77 647. 7.35 648. 4 649. 10

650. A

nul III

651. 64 652. 6.

23

653. 1.909 654. .23

9

655. 5.76 656. 6.71 657. 2 658. 10

659. M

aster I

660. 73 661. 6.

37

662. 1.663 663. .19

5

664. 5.98 665. 6.76 666. 2 667. 9

668. A

nul I

669. 80 670. 6.

43

671. 1.921 672. .21

5

673. 6.00 674. 6.85 675. 2 676. 10

677. T

otal

678. 28

4

679. 6.

52

680. 1.724 681. .10

2

682. 6.32 683. 6.72 684. 2 685. 10

686.

24

687. ANOVA

688. explicatii pe inteles

689.690. Sum of

Squares 691. df

692. Mean

Square 693. F

694. Si

g.

695. Between

Groups

696. 27.103 697. 3 698. 9.034 699. 3.

108

700. .0

27

701. Within

Groups

702. 813.809 703. 28

0

704. 2.906705. 706.

707. Total 708. 840.912 709. 28

3

710.711. 712.

713.

714.

715.

716.

717. Cu ajutorul testului parametric de analiza dispersionala ANOVA se pot examina

doua sau mai multe esantioane independente, pentru a determina daca mediile populatiilor din

care provin ar putea fi egale, putandu-se pune astfel in evidenta influenta factorului considerat

sau a tratamentului efectuat.

718.

H0: ki XXXX ...............21 pentru i=1,…,k

H1: ji există astfel încât ji XX

719.

25

720.

721.

26

722. Q4.2. Analiza facuta pe variabila Q4.2 “Profesorii stiu sa faca interesanta materia

predata.” Esantionarea facandu-se in functie de anul de studiu.

723.

724. Test of Homogeneity of Variances

725. materie interesanta

726. Levene

Statistic

727. df

1

728. df

2

729. Si

g.

730. .658 731. 1 732. 28

2

733. .4

18

734.

735. Deoarece valoarea Significance F este mai mare de 0,05, se poate accepta ipoteza

egalitatii variantelor, deci grupurile sunt omogene.

736. In exemplul considerat, se poate afirma ca dispersiile grupelor sunt egale,

deoarece nivelul de semnificatie a este 0,643.

737.

738.

739. ANOVA

740. materie interesanta

741.742. Sum of

Squares 743. df

744. Mean

Square 745. F

746. Si

g.

747. Between

Groups

748. 1.894 749. 1 750. 1.894 751. .2

16

752. .6

43

753. Within

Groups

754. 2475.21

5

755. 28

2

756. 8.777757. 758.

759. Total 760. 2477.10

9

761. 28

3

762.763. 764.

765.

766. Primele coloane indica tipul variatiei, variatia, numarul de grade de libertate si

media variatie si valoarea calculata a raportului F. Un nivel de semnificatie a>0,05 duce la

acceptarea ipotezei nule. Asta inseamna ca nu exista diferente semnificative intre evaluarea

studentilor din diferiti ani.

767.27

768.

769.

770.

28

771. Q5. „Care vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare

cursurile?”

772.

773.

774. Report

775. 776. metode

clasice

777. metode

inovatoare

778. metode

aplicative

779. lucru in

echipa

780. N 781. 284 782. 284 783. 284 784. 283

785. Sum 786. 83 787. 127 788. 211 789. 64

790.

791. Putem observa din tabelul de mai sus ca metoda de predare cea mai apreciata in

randul respondentilor este cea aplicativa. Aceasta a fost selecatata de 211 dintre respondenti. Cea

mai putin populara metoda se pare ca este lucrul in echipa, cu doar 64 de puncte.

792. O analiza interesanta a evolutiei opiniei asupra metodelor de predare in randul

studentilor este corelarea acesteia cu anul de studiu.

793.

29

794. In reprezentarea grafica se poate observa o tendinta de mentinere a parerilor in

privinta metodelor de predare. Totusi putem continua analiza observand influenta anului de

studiu asupra metodei preferate de desfasurare a cursurilor si cu ajutorul altor functii statistice.

Mai jos avem o analiza Hi patrat a corelatiei intre fiecare metoda de predare in parte si cei 4 ani

de studiu.

795.

796.


799. T

otal

800. A

nul II

801. A

nul III

802. M

aster I

803. A

nul I

804. metode

clasice

805. neim

portant

806. Count 807. 4

6

808. 4

4

809. 4

9

810. 6

2

811. 2

01

812. Expected

Count

813. 4

7.4

814. 4

5.3

815. 5

1.7

816. 5

6.6

817. 2

01.0

818. % within Anul

de studiu

819. 6

8.7%

820. 6

8.8%

821. 6

7.1%

822. 7

7.5%

823. 7

0.8%

824. impo

rtant

825. Count 826. 2

1

827. 2

0

828. 2

4

829. 1

8

830. 8

3

831. Expected

Count

832. 1

9.6

833. 1

8.7

834. 2

1.3

835. 2

3.4

836. 8

3.0

837. % within Anul

de studiu

838. 3

1.3%

839. 3

1.3%

840. 3

2.9%

841. 2

2.5%

842. 2

9.2%

843. Total 844. Count 845. 6

7

846. 6

4

847. 7

3

848. 8

0

849. 2

84

850. Expected

Count

851. 6

7.0

852. 6

4.0

853. 7

3.0

854. 8

0.0

855. 2

84.0

856. % within Anul

de studiu

857. 1

00.0%

858. 1

00.0%

859. 1

00.0%

860. 1

00.0%

861. 1

00.0%

862.

863.

30

864. Metode clasice * an de studiu

865. 866. Va

lue 867. df

868. Asymp.

Sig. (2-sided)


492a

871. 3 872. .477


570

875. 3 876. .463


Association

878. 1.

201

879. 1 880. .273


4883. 884.



886.887.

31

888.


891. T

otal

892. A

nul II

893. A

nul III

894. M

aster I

895. A

nul I

896. metode

inovatoare

897. nei

mportant

898. Count 899. 3

9

900. 3

1

901. 4

5

902. 4

2

903. 1

57

904. Expected

Count

905. 3

7.0

906. 3

5.4

907. 4

0.4

908. 4

4.2

909. 1

57.0

910. % within Anul

de studiu

911. 5

8.2%

912. 4

8.4%

913. 6

1.6%

914. 5

2.5%

915. 5

5.3%

916. imp

ortant

917. Count 918. 2

8

919. 3

3

920. 2

8

921. 3

8

922. 1

27

923. Expected

Count

924. 3

0.0

925. 2

8.6

926. 3

2.6

927. 3

5.8

928. 1

27.0

929. % within Anul

de studiu

930. 4

1.8%

931. 5

1.6%

932. 3

8.4%

933. 4

7.5%

934. 4

4.7%

935. Total 936. Count 937. 6

7

938. 6

4

939. 7

3

940. 8

0

941. 2

84

942. Expected

Count

943. 6

7.0

944. 6

4.0

945. 7

3.0

946. 8

0.0

947. 2

84.0

948. % within Anul

de studiu

949. 1

00.0%

950. 1

00.0%

951. 1

00.0%

952. 1

00.0%

953. 1

00.0%

954.

955. Metode inovatoare * an de studiu

956.

957. 958. Va

lue 959. df

960. Asymp.

Sig. (2-sided)


891a

963. 3 964. .409


897

967. 3 968. .408


Association

970. .0

35

971. 1 972. .852


4975. 976.



32

978.979.

33

980.


983. T

otal

984. A

nul II

985. A

nul III

986. M

aster I

987. A

nul I

988. metode

aplicative

989. nei

mportant

990. Count 991. 1

6

992. 1

8

993. 2

3

994. 1

6

995. 7

3

996. Expected

Count

997. 1

7.2

998. 1

6.5

999. 1

8.8

1000. 2

0.6

1001. 7

3.0

1002. % within Anul

de studiu

1003. 2

3.9%

1004. 2

8.1%

1005. 3

1.5%

1006. 2

0.0%

1007. 2

5.7%

1008. imp

ortant

1009. Count 1010. 5

1

1011. 4

6

1012. 5

0

1013. 6

4

1014. 2

11

1015. Expected

Count

1016. 4

9.8

1017. 4

7.5

1018. 5

4.2

1019. 5

9.4

1020. 2

11.0

1021. % within Anul

de studiu

1022. 7

6.1%

1023. 7

1.9%

1024. 6

8.5%

1025. 8

0.0%

1026. 7

4.3%

1027. Total 1028. Count 1029. 6

7

1030. 6

4

1031. 7

3

1032. 8

0

1033. 2

84

1034. Expected

Count

1035. 6

7.0

1036. 6

4.0

1037. 7

3.0

1038. 8

0.0

1039. 2

84.0

1040. % within Anul

de studiu

1041. 1

00.0%

1042. 1

00.0%

1043. 1

00.0%

1044. 1

00.0%

1045. 1

00.0%

1046.

1047.1048.

1049.

1050.

1051.

1052.

1053.

1054.

1055.

1056.1057.

1058.

34

1. Metode aplicative * an de studiu

2. 3. Va

lue 4. df

5. Asymp.

Sig. (2-sided)


963a

8. 3 9. .397


981

12. 3 13. .395


Association

15. .1

94

16. 1 17. .660


420. 21.



1059.

1060.

1061. Anul de studiu

1062. To

tal

1063. An

ul II

1064. An

ul III

1065. M

aster I

1066. An

ul I

1067. lucru in

echipa

1068. neimp

ortant

1069. Count 1070. 53 1071. 48 1072. 54 1073. 64 1074. 21

9

1075. Expected Count 1076. 51

.1

1077. 49

.5

1078. 56

.5

1079. 61

.9

1080. 21

9.0


studiu

1082. 80

.3%

1083. 75

.0%

1084. 74

.0%

1085. 80

.0%

1086. 77

.4%

1087. import

ant

1088. Count 1089. 13 1090. 16 1091. 19 1092. 16 1093. 64


.9

1096. 14

.5

1097. 16

.5

1098. 18

.1

1099. 64

.0


studiu

1101. 19

.7%

1102. 25

.0%

1103. 26

.0%

1104. 20

.0%

1105. 22

.6%

1106. Total 1107. Count 1108. 66 1109. 64 1110. 73 1111. 80 1112. 28

3


.0

1115. 64

.0

1116. 73

.0

1117. 80

.0

1118. 28

3.0


studiu

1120. 10

0.0%

1121. 10

0.0%

1122. 10

0.0%

1123. 10

0.0%

1124. 10

0.0%

1125.

35

1126. Lucru in echipa * an de studiu

1127. 1128. Va

lue 1129. df

1130. Asymp.

Sig. (2-sided)


327a

1133. 3 1134. .723


326

1137. 3 1138. .723


Association

1140. .0

01

1141. 1 1142. .977


31145. 1146.



1148.

1149.1150. Dupa cum putem observa din tabelele de mai sus, in cazul tuturor testelor

Pearson, valorile Significance depasesc pragul de 0.05, fiind imposibila garantarea unei corelatii

intre cele doua variabile analizate. Astfel din start de va accepta ipoteza H0 pentru toate testele

de mai sus, conform careia nu exista o corelatie semnificativa intre metoda de studiu preferata si

anul de studiu. Prin aceasta ne este confirmata si presupunerea facuta pe baza graficului.

1151. Tabelele de corelatie ne arata si ponderea in care a fost selectata fiecare optiune,

grupat pe ani de studiu. Astfel, spre exemplu, in cazul metodelor aplicative, cel mai apreciate au

fost intre studentii de anul I care in proportie de 80% le-au ales ca fiind importante. Cel mai

putin au fost in cazul studentilor de la master anul I care au ales aceasta varianta doar in

proportie de 68.5%.

1152. Pentru metoda cea mai putin populara, lucrul in echipa, procentajele sunt foarte

apropiate, cel mai mare procentaj de studenti care considera lucrul in echipa ca fiind important,

este de 26% din randul studentilor la master, iar cel mai mic procentaj este de 19.7% din randul

studentilor din anul II.

1153.

1154.

36

1155. Q6. In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si

practica de la seminarii? (raspuns unic)

1156. Forma de invatamant

1157.1158. Fre

quency

1159. P

ercent

1160. Valid

Percent

1161. Cumul

ative Percent

1162. V

alid

1163. B

uget

1164. 178 1165. 6

2,7

1166. 62,7 1167. 62,7

1168. T

axa

1169. 106 1170. 3

7,3

1171. 37,3 1172. 100,0

1173. T

otal

1174. 284 1175. 1

00,0

1176. 100,01177.

1178.

1179.

1180. In cadrul esantionului studiat de 284 de studenti , 178 sunt la buget si 106 sunt la

taxa iar repartizarea studentilor pe ani este urmatoarea :

1181.

37

1182.

1183. teorie_practica1184.

1185. Frequency1186. Percent

1187. Valid Percent 1188. Cumulative Percent

1189. Valid

1190.12,5

1191. 18 1192. 6,3

1193. 6,3 1194. 6,3

1195.37,5

1196. 95 1197. 33,5

1198. 33,5 1199. 39,8

1200.62,5

1201. 132 1202. 46,5

1203. 46,5 1204. 86,3

1205.87,5

1206. 39 1207. 13,7

1208. 13,7 1209. 100,0

1210.Total

1211. 284 1212. 100,0

1213. 100,0

1214.

1215.1216. Se poate vedea astfel cat de reusita a fost imbinarea teoriei de la cursuri cu

practica de la seminar.

1217.

38

1218. Testul T s-a facut pentru a observa daca imbinarea teoriei de la cursuri si

practica de la seminarii influenteaza forma de invatamant la care sunt stundetii, fiind

folosite raspunsurile de la intrebarile 6 si 25 pentru analiza.

1219. Ipoteza nula : Imbinarea teoriei cu practical nu influenteaza forma de invatamant

1220. Ipoteza cercetata: Imbinarea teoriei cu practica influenteaza forma de invatamant

1221.

1222. Group Statistics1223. 1224. Forma de

invatamant 1225. N1226. M

ean1227. Std. Deviation

1228. Std. Error Mean

1229. teorie_practica

1230. Buget 1231. 178

1232. 55,337

1233. 19,0142

1234. 1,4252

1235. Taxa 1236. 106

1237. 52,830

1238. 20,8654

1239. 2,0266

1240.1241. Din cate se poate vedea ,analizand mediile , nu ar fi diferenta foarta mare intre cei

de la buget cu cei de la taxa.

1242. Independent Samples Test

1243.

1244. Levene's Test for Equality

of Variances 1245. t-test for Equality of Means

1246. F1247. S

ig.1248.

t1249.

df

1250. Sig. (2-tailed)

1251. Mean

Difference

1252. Std.

Error Differen

ce

1253. 95% Confidence

Interval of the Difference

1254. Lower

1255. Upper

1256. teorie_practica

1257. Equal variances assumed

1258. 3,122

1259. ,078

1260.1,03

6

1261.282

1262. ,301

1263. 2,5069

1264. 2,4198

1265. -2,2563

1266. 7,2701

1267. Equal variances not assumed

1268. 1269.1270.1,01

2

1271.204,814

1272. ,313

1273. 2,5069

1274. 2,4776

1275. -2,3779

1276. 7,3917

1277.

1278.

39

1279. In urma unei prime analize a tabelului si anume a Pvalue(sig) de la testul

Levene ,daca valoarea lui (0,078) era mai mica decat 0,05

1280. atunci ipoteza nula ar fi fost anulata dar cum e cazul contrar trecem la analiza

tabelului in continuare.

1281. Din cauza unui nivel alfa de 0,05 si a lui Pvalue (sig 2-tailed) care este

0.301 ,care este clar mai mare decat 0,05 , acceptam ipoteza nula si respingem ipoteza

cercetata,gradul de imbinare al teoriei de la cursuri imbinata cu practica de la seminar nu

influenteaza forma de invatamant al studentului.

1282.

1283.

1284. Q7. Intrebarea 7 se refera la corespondenta intre modul de predare si modul optim

de invatare al studentilor.

1285.

1286. Statistics

1287. mod_optim

1288. N 1289. Valid 1290. 28

3

1291. Missing 1292. 1

1293. Std. Error of Mean 1294. 1.

0879

1295. Median 1296. 62

.500

1297. Mode 1298. 62

.5

1299. Std. Deviation 1300. 18

.3009

1301. Variance 1302. 33

4.922

1303. Skewness 1304. -.0

20

1305. Std. Error of Skewness 1306. .1

45

1307. Kurtosis 1308. -.2

81

40

1309. Std. Error of Kurtosis 1310. .2

89

1311. Range 1312. 75

.0

1313. Minimum 1314. 12

.5

1315. Maximum 1316. 87

.5

1317. Perc

entiles

1318. 25 1319. 37

.500

1320. 50 1321. 62

.500

1322. 75 1323. 62

.500

1324.1325.

1326. mod_optim

1327. 1328. Freq

uency

1329. Pe

rcent

1330. Valid

Percent

1331. Cumulat

ive Percent

1332. V

alid

1333. 1

2.5

1334. 16 1335. 5.

6

1336. 5.7 1337. 5.7

1338. 3

7.5

1339. 113 1340. 39

.8

1341. 39.9 1342. 45.6

1343. 6

2.5

1344. 129 1345. 45

.4

1346. 45.6 1347. 91.2

1348. 8

7.5

1349. 25 1350. 8.

8

1351. 8.8 1352. 100.0

1353. T

otal

1354. 283 1355. 99

.6

1356. 100.0 1357.

1358. M

issing

1359. S

ystem

1360. 1 1361. .4 1362.1363.

1364. Total 1365. 284 1366. 10

0.0

1367.1368.

1369.

41

1370.

1371. Putem observa din al doilea tabel ca frecventa maxima corespunde valorii 62,5.

Astfel valoarea modala indica raspunsul ‘50-75%’. Desi coeficientul de asimetrie este negativ,

acesta este foarte apropiat de zero indicand tendinta spre o distributie simetrica. Astfel, putem

spune ca, in general, modul de predare si metoda optima de studiu a studentilor corespund in

proportie de 50-75%.

1372.

1373. In continuare, urmarim o analiza a diferentelor de opinie in privinta modului de

predare ce apar intre studentii la taxa si cei la buget.

1374.

1375. Aplicam testul t pentru a analiza diferentele intre cele doua categorii de studenti.

1376. Ipotezele de plecare sunt:42

1377. H0: σ12 = σ2

2 = ... = σk2

1378. Ha: σi2 ≠ σj

2 pentru cel putin o pereche(i,j).

1379.1380.

1381. Group Statistics

1382. 1383. Forma de

invatamant 1384. N

1385. M

ean

1386. Std.

Deviation

1387. Std.

Error Mean

1388. mod_

optim

1389. Buget 1390. 17

7

1391. 53

.037

1392. 16.6044 1393. 1.2481

1394. Taxa 1395. 10

6

1396. 50

.000

1397. 20.7737 1398. 2.0177

1399.

1400. Se poate observa ca media in cazul studentilor la buget este usor mai mare.

1401.

1402. Independent Samples Test

1403.

1404. Levene

's Test for

Equality of

Variances 1405. t-test for Equality of Means

1406.

F

1407. S

ig. 1408. 1409. df

1410. Sig.

(2-tailed)

1411. Mean

Difference

1412. Std.

Error

Difference

1413. 95%

Confidence

Interval of the

Difference

1414. Lo

wer

1415.

pper

1416. E

qual

variances

assumed

1417.

9.174

1418. .

003

1419.

1.353

1420. 28

1

1421. .177 1422. -3.0367 1423. 2.24

43

1424. -

7.4546

1425.

3811

1426. E

qual

variances

not

assumed

1427. 1428.

1429.

1.280

1430. 18

4.596

1431. .202 1432. -3.0367 1433. 2.37

25

1434. -

7.7175

1435.

6440

1436.1437.

43

1438.1439. Q9. Credeti ca dupa incheierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu? 1440.

1441. 1442.

1443. ANOVA

1444. 1445.

1446. 1447.1448. Sum of

Squares 1449. df

1450. Mean

Square 1451. F

1452. Si

g.

1453. 1454. Between

Groups

1455. 1.406 1456. 2 1457. .703 1458. 2.

396

1459. .0

93

1460. 1461. Within

Groups

1462. 82.453 1463. 28

1

1464. .2931465. 1466.

1467. 1468. Total 1469. 83.859 1470. 28

3

1471.1472. 1473.

1474.

1475. In urma analizei ANOVA,deducem:

1476. Din tabelul Fisher aflam ca F0.05 ;2; 281=3.04 iar din tabelul ANOVA avem F calc

=2.396.

1477. F calc este mai mic decat F critic, fapt din care deducem ca ipoteza nula este

accepata, ceea ce inseamna ca specializarea nu influenteaza daca studentii vor lucra in acelasi

domeniu la incheierea facultatii. De asemenea, acest lucru poate fi dovedit si cu Sig= 0,093 >

0.05, ceea ce inseamna ca se accepta ipoteza nula.

1478. Conform urmatoarei diagrame putem observa faptul ca marea majoritatea a

studentilor vor lucra in acelasi domeniu la incheierea facultatii, fiind urmati indeaproape de cei

44

care nu s-au decis. Minoritatea este reprezentata de studentii care nu vor lucra in acelasi domeniu

la sfarsitul facultatii.

1479. Q10. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii:1480.

Facultatea pe care o urmati va va ajuta in gasirea locului de munca dorit.

1481.

1482. Cu aceasta aifrmatie majoritatea studentilor intervievati au fost de acord.

1483.

1484. Facultatea pe care o urmati va va ajuta in gasirea locului de munca dorit

1485.1486. Frequency

1487. Percent

1488. Valid Percent

1489. Cumulative Percent

1490. Valid

1491. Dezacord total

1492. 3 1493. 1,1

1494. 1,1 1495. 1,1

1496. Dezacord

1497. 17 1498. 6,0

1499. 6,0 1500. 7,0

1501. Acord partial

1502. 91 1503. 32,0

1504. 32,0 1505. 39,1

1506. Acord 1507. 118 1508. 41,5

1509. 41,5 1510. 80,6

1511. Acord total

1512. 54 1513. 19,0

1514. 19,0 1515. 99,6

1516. 1517. 1518. 1519. 1520.1521. Total 1522. 284 1523. 1

00,01524. 100,0

1525.

1526.1527. 1528.

45

1529.1530.

1531.

1532.

1533.

1534. Q15. Intrebarea 15 prezinta abilitatile de inteligenta emotionala pe care studentii

cred ca o sa le obtina de la ONG-uri.

1535.

1536.

1537. In urma raspunsurilor date se observa ca studentii au asteptari destul de mari de la

ONG-uri, considerand ca acestea pot contribui la unele abilitati de inteligenta emotionala.

1538. Astfel, majoritatea studentilor se asteapta la dezvoltarea creativitatii, a

leadershipului, a team-managementului, a capacitatii de organizare si a public speaking-ului in

proportii mai mari de 50 %.

46

1539. Sunt si cativa respondenti care au considerat ca implicarea in activitatile ONG-

urilor dezvolta brandul personal si managementul conflictelor.

1540.

1541.

1542.

47

1543. Q16. In ceea ce priveste domeniul in care studentii vor sa obtina abilitati (Q16),

s-a constatat ca cei mai multi dintre cei intervievati doresc sa obtina cunostinte noi in IT

(75%), urmati de Business(42%). Un procent mai redus il au Finantele(16.5%) si

marketingul(22%). Deci in continuare IT-ul este unul dintre cele mai cautate domenii de

catre student.

1544. IT

1545.1546. Freq

uency

1547. Pe

rcent

1548. Valid

Percent

1549. Cumulat

ive Percent

1550. Va

lid

1551. nu 1552. 69 1553. 24

.3

1554. 24.3 1555. 24.3

1556. da1557. 215 1558. 75

.7

1559. 75.7 1560. 100.0

1561. To

tal

1562. 284 1563. 10

0.0

1564. 100.01565.

1566.

1567.

1568. Business

1569.1570. Freq

uency

1571. Pe

rcent

1572. Valid

Percent

1573. Cumulat

ive Percent

1574. Va

lid

1575. nu1576. 164 1577. 57

.7

1578. 57.7 1579. 57.7

1580. da1581. 120 1582. 42

.3

1583. 42.3 1584. 100.0

1585. To

tal

1586. 284 1587. 10

0.0

1588. 100.01589.

1590.

48

1591. Finante

1592.1593. Freq

uency

1594. Pe

rcent

1595. Valid

Percent

1596. Cumulat

ive Percent

1597. Va

lid

1598. nu1599. 237 1600. 83

.5

1601. 83.5 1602. 83.5

1603. da 1604. 47 1605. 16

.5

1606. 16.5 1607. 100.0

1608. To

tal

1609. 284 1610. 10

0.0

1611. 100.01612.

1613.

1614. Marketing

1615.1616. Freq

uency

1617. Pe

rcent

1618. Valid

Percent

1619. Cumulat

ive Percent

1620. Va

lid

1621. nu1622. 218 1623. 76

.8

1624. 76.8 1625. 76.8

1626. da 1627. 66 1628. 23

.2

1629. 23.2 1630. 100.0

1631. To

tal

1632. 284 1633. 10

0.0

1634. 100.01635.

1636.

1637. Timpul liber este una dintre cele mai importante componente ale vietii de student

astfel ca ocupa un loc important si in cercetarea noastra.

1638.

1639.

1640. Q17. In primul rand, putem spune ca studentii prefera activitatile de socializare pe

care le practica in medie de 11 ori pe luna, urmate de activitatile sportive(6 ori pe luna) si

de cele culturale(4 ori pe luna).

1641.

1642. Statistics

49

1643.1644. Activitati

Sportive

1645. Activitati

Culturale

1646. Activitati

Socializare

1647. Alte

Activitati

1648. N1649. Valid 1650. 264 1651. 260 1652. 263 1653. 206

1654. Missing 1655. 20 1656. 24 1657. 21 1658. 78

1659. Mean 1660. 6.10 1661. 3.98 1662. 10.50 1663. 4.70

1664. Median 1665. 4.44a 1666. 2.95a 1667. 8.24a 1668. 3.13a

1669. Mode 1670. 2 1671. 2 1672. 10 1673. 0

1674. Std. Deviation 1675. 5.854 1676. 3.860 1677. 9.689 1678. 6.642

1679. Variance 1680. 34.265 1681. 14.899 1682. 93.877 1683. 44.11

2

1684. Range 1685. 40 1686. 25 1687. 100 1688. 30

1689. Minimum 1690. 0 1691. 0 1692. 0 1693. 0

1694. Maximum 1695. 40 1696. 25 1697. 100 1698. 30

1699. Sum 1700. 1611 1701. 1035 1702. 2761 1703. 969

1704. a. Calculated from grouped data.

1705.

1706.

1707.

50

1708. Q18. In cadrul anchetei statistice au fost analizati si partenerii cu care studentii

desfasoara activitati in aer liber. Rezultatele arata faptul ca studentii prefer pentru acest

tip de activitati in primul rand prietenii(90%), urmati de colegii de facultate(67.3%),

membrii de familie(38%) si colegii de munca(15.5%), in timp ce 15% din cei intervievati

au raspuns ca prefera sa desfasoare aceste activitati singuri.

1709.

1710. Statistics

1711.1712. membrii

de familie

1713. colegii

de facultate

1714. colegi

munca

1715. pri

etenii

1716. sin

gur

1717. alti

i

1718. N1719. Valid 1720. 284 1721. 284 1722. 284 1723. 28

4

1724. 28

4

1725. 28

4

1726. Missing 1727. 0 1728. 0 1729. 0 1730. 0 1731. 0 1732. 0

1733. Mean 1734. .38 1735. .67 1736. .15 1737. .9

0

1738. .1

51739.

1740. Median 1741. .38a 1742. .67a 1743. .15a 1744. .9

0a

1745. .1

5a1746.

1747. Mode 1748. 0 1749. 1 1750. 0 1751. 1 1752. 0 1753.

1754. Std. Deviation 1755. .486 1756. .470 1757. .362 1758. .2

99

1759. .3

621760.

1761. Variance 1762. .237 1763. .221 1764. .131 1765. .0

89

1766. .1

311767.

1768. Range 1769. 1 1770. 1 1771. 1 1772. 1 1773. 1 1774.

1775. Minimum 1776. 0 1777. 0 1778. 0 1779. 0 1780. 0 1781.

1782. Maximum 1783. 1 1784. 1 1785. 1 1786. 1 1787. 1 1788.

1789. Sum 1790. 108 1791. 191 1792. 44 1793. 25

6

1794. 441795.


1797.

51

1798.

1799.

1800.

1801.

1802.

1803. Q19. In ceea ce priveste proportia de socializare online/offline, se observa ca in

medie, studentii acorda 46.83% din timp socializarii online si 53.57% din timp

socializarii offline.

1804.

1805. Statistics

1806.1807. on

line

1808. off

line

1809. N1810. Valid 1811. 28

3

1812. 28

3

1813. Missing 1814. 1 1815. 1

1816. Mean 1817. 47

.40

1818. 53

.24

1819. Median 1820. 46

.83a

1821. 53

.57a

1822. Mode 1823. 50 1824. 50

1825. Std. Deviation 1826. 21

.670

1827. 21

.601

52

1828. Variance 1829. 46

9.602

1830. 46

6.582

1831. Range 1832. 99 1833. 99

1834. Minimum 1835. 1 1836. 0

1837. Maximum 1838. 10

0

1839. 99

1840. Sum 1841. 13

413

1842. 15

067


1844.

1845.

1846.

1847. Q20. Intrebarea 20 se refera la formele de socializare online preferate de catre

student. In urma anchetei se poate conluziona ca majoritatea studentilor folosesc

internetul pentru IM/chat(81.7%), mail(75.7%) si retele generale(facebook, twitter,

myspace)(83.8%) si mai putin pentru retelele profesionale(7.4%), cele pe domeniu(18%)

sau bloguri/forumuri(14.8%).

1848.

1849. Q21. Intrebarea 21 se refera la timpul alocat zilnic socializarii online. In urma

anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate:

1850.

53

1851.

1852.

1853.

1854.

1855.

54

1856.

1857. Astfel, cei mai multi dintre studentii intervievati (125) petrec 2-4 ore pentru

socializare. Ei sunt urmati indeaproape de cei care petrec 0-2 ore(110). Pe genuri, se poate spune

ca fetele acorda mai mult timp socializarii online decat baietii, intrucat cele mai multe fete petrec

2-4 ore online, in timp ce cei mai multi baieti petrec 0-2 ore online.

1858.

1859.

55

1860. Q22. In ceea ce priveste capacitatea de echilibrare a timpului liber cu timpul acordat

dezvoltarii personale si profesionale, studiile au aratat ca majoritatea studentilor(79.2%) reusesc

sa imbine aceste 2 tipuri de activitati intr-un mod optim.

1861.

1862.

1863.

1864.

1865.

1866.

1867.

1868.

1869.

1870.

1871.

1872.

1873.

1874.

1875.

1876.

1877.

1878. Media:

x=mn

=22559

=3.81

1879. Dispersia: s2=f (1−f )=3.81∗(−2.81 )=−10.71

1880.

1881. Dorim sa verificam in ce masura mentinerea unui echilibru intre timpul liber si

timpul acordat dezvoltarii personale/profesionale este influentat de statutul profesional. In acest

56

23. echilibrare timp liber/pt dezvoltare

24.25. Freq

uency

26. Pe

rcent

27. Valid

Percent

28. Cumulat

ive Percent

29. Valid30. nu 31. 59 32. 20

.8

33. 20.8 34. 20.8

35. da36. 225 37. 79

.2

38. 79.2 39. 100.0

40. Total41. 284 42. 10

0.0

43. 100.044.

sens vom efectua o analiza ANOVA ,cu un interval de incredere de 95%,in care variabila

dependenta este cea analizata mai sus iar cea independenta este statutul profesional.

1882. Analiza are urmatoarele ipoteze:

1883. H0: Echilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii personale/profesionale

nu este influentata de statutul profesional.

1884. H1: Echilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii personale/profesionale

este influentata de statutul profesional.

1885. Pentru a putea continua analiza,mai intai se verifica indeplinirea restrictiilor de

normalitate, homoscedaticitate si independenta impuse unei analize ANOVA.

1886. Una din restrictiile aplicarii ANOVA o constituie homoscedasticitatea, adica se

presupune ca variantele grupelor sunt egale. Se poate verifica aceasta ipoteza cu ajutorul testului

Levene.

1887.

1888.

1889. Test of Homogeneity of Variances


1891. Levene

Statistic

1892. df

1

1893. df

2

1894. Si

g.

1895. 1.676 1896. 1 1897. 28

2

1898. .1

97

1899.

1900.

1901. Dupa cum putem observa, testul de homoscedasticitate a returnat un o valoare

Sig. de 0.197, o valoare mai mare ca pragul de 0.05, care ne permite sa consideram variantele

pentru cele doua categorii ale statutului profesional ca fiind egale. Astfel putem continua analiza

cu ajutorul testului ANOVA.

1902.

1903.

57

1904. ANOVA


1906.1907. Sum of

Squares 1908. df

1909. Mean

Square 1910. F

1911. Si

g.

1912. Between

Groups

1913. .075 1914. 1 1915. .075 1916. .4

51

1917. .5

03

1918. Within

Groups

1919. 46.668 1920. 28

2

1921. .1651922. 1923.

1924. Total 1925. 46.743 1926. 28

3

1927.1928. 1929.

1930.

1931. Chiar inainte de a trece la interpretarea valorii F a testului ANOVA, se observa un

Significance F mult prea mare fata de pragul de 0.05 ales, ceea ce va determina acceptarea

ipotezei nule.

1932. Pentru a analiza rezultatul testului ANOVA, se compara valoarea variabilei

Fcalculat cu F tabelar, in valoare de 3.87. Cum valoarea calculata este de 0.451, deci mai mica

decat cea tabelara, suntem nevoiti (asa cum era de asteptat) sa acceptam ipoteza H0. Astfel, nu

avem destule dovezi pentru a afirma ca exista o corelatie intre echilibrarea timpului liber cu cel

acordat dezvoltarii personale/profesionale si statutul profesional.

1933.

1934.

1935.

58

1936. Etapa 9. Concluzii:1937.

1938.1939.1940. Analiza esantionului ne dezvaluie profilul general al studentilor de la facultatea

CSIE.

1941. Studentii facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica sunt

repartizati aproximativ egal in functie de sexe, diferenta fiind foarte mica. Acest fapt ne indica

faptul ca domeniul facultatii este preferat de reprezentantii ambelor sexe.

1942. Acestia au perspective clare asupra viitorului, cei mai multi dorind sa activeze in

domeniul studiat dupa incheiera facultatii. Ei considera ca metodele aplicative sunt cele mai

adecvate metode de predare.

1943. Majoritatea studentilor nu sunt angajati si sunt la buget. Acest lucru denota ca

studentii vor sa se axeze pe activitatile din cadrul facultatii si pe dobandirea cat mai multor

cunostinte in domeniul IT iar apoi dupa finalizarea studiilor sa-si gaseasca un loc de munca.

Acestia considera ca facultatea pe care o urmeaza o sa ii ajute sa isi gaseasca locul de munca

dorit.

1944. In urma analizarii datelor cu ajutorul SPSS a raspunsurilor studentilor, constatam

ca alegerea specializarilor este influentata de faptul ca studentii sunt multumiti de alegerea facuta

, in schimb se asteptau ca materia predata in cadrul facultatii sa fie mai interesanta.

1945. Activitatile din timpul liber preferate de studenti sunt cele de socializare si

activitatile in aer liber in compania prietenilor. Acestia reusesc sa echilibreze timpul liber cu cel

destinat pentru dezvoltare.

1946.

59

sondaje si anchete statistice

Documents