Sofocle - Oedip Rege

Download Sofocle - Oedip Rege

Post on 18-Jul-2016

315 views

Category:

Documents

126 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Teathre

TRANSCRIPT

<ul><li><p>Coperta:MARCEL DANESCU</p><p> Copyright versiune:</p><p>EDITURA GARAMOND, 2004</p><p>ISBN: 973-9218-19-9</p><p>SOFOCLE</p><p>Oedip repeTraducere si note:</p><p>GEORGE FOTINO</p><p>fl} fe/I/&gt; EDITURA GARAMONDBU URESTI, STR. MITROPOLIT ANDREI SAGUNA NR. 71</p></li><li><p>1I</p><p>PREFATA,</p><p>Sofoele s-a ndscut in anul 496 f.e.n. in suburbia Atenei .ulalbulColonos".</p><p>Yicua lui este 0 sintezd de estetism, de sin! al proportiilor si alarmoniei, pentru care Sofoele a si fost socotit intruchiparea ceamai caracteristicd a genuLui atenian.</p><p>Inovator In tehnica dramaturgiei prin desprinderea dramelorlui din contextul trilogic sau tetralogie In care se situa creatia luiEschil - inovatie eseruiald - cum si prin intraducerea In actiune aunui al treilea aetor - ceea ce a ldrgit eompLexitatea actiunii si adat diaLogului un ritm mai viu - deosebindu-se de arta lui Eschillimitatd la cdteva personaje tipiee si, de asemenea, prin sporireanumdrului coreutilor (de La 12 la 15) ale cdror strafe, antistrofe siepode rostite in isonul "melosului" sensibilizau pe ascultdtori, eumsi prin decorarea picturald a fundaLului scenei, ddnd astfel maimultd expresivitate spectacolului, Sofoele se situeazd pe eulmiledramaturgiei eline si chiar moderne.</p><p>Dar nu numai prin intraducerea aeestor tehniei teatrale a fostSofoele un inovator In artadramaturgiei eline, ci mai (des prinprezentarea ex resiva a psihologiei erailor, prin evidentiereav.QLntei $i.,.pasiunjIQT omene$tl 1I1 es a$urarea fntlim ldrilor; prininterpretarea pe care 0 del 'enomenelor omenesti: "Sofoele uneste,In adevdr; addncimea gdndului eu bogdtia miscdrilor sufletesti;este un fnnoitor al tragediei grecesti, prin atitudinea spirituald, casi prin tehnica teatrald. Omul, In aceastd tragedie, are dimensieinterioard ... Sofoele a scobordt tragedia pe pdmdnt, umanirdnd-o'.</p><p>I Ion Biberi, Sofocle In romdneste, revista Ramuri, anul III, nr, \8, ianuaric1966, pag 21.</p><p>5</p></li><li><p>Spre sfiirsitul anului 406, el a inchis ochii care din inceputulvietii lui si-au vdzut tara In lumina victoriilor, dar asupra cdrora nus-au asternut tenebrele decat cdnd, dacd ar mai fi rdmas deschisi,ar fi vdzut si zilele sumbre ale patriei.</p><p>Din opera lui Sofoele nu au ajuns pdnd la noi decdt creatiuniledin epoca oarecum a bdtrdnetii. intr-adeviir, din cdte ni s-a pdstrat,cea mai veche tragedie datatd, Antigona, a fost scrisd in anii 443-442, cdnd Sofoele era In pragul vdrstei de 55 de ani, iar trei dintragediile lui au fost scrise cdnd el depdsise 80 de ani, cea dinurmd - Oedip la Colonos - fiind 0 creatie a nonagenarului Sofoele,care ni se infiitisearii in deplina stdpiinire a spiritului sdu creator.</p><p>Ni s-au pdstrat, dintre cele 123 de tragedii si drame istorice,decdt 7 tragedii si un fragment dintr-o dramd satiricd intitulatdCopoii, pe care ne-a fiicut-o cunoscutd un papirus descoperit inEgipt, In anu11912, dar al cdrei text este atdt de lacunar, incdt si-argdsi IOCLlI mai firesc intr-o editie literard a tragediilor sofoeleice.</p><p>Oedip Rege, aceastd desdvdrsitd realizare poeticd a lui Sofoele- al cdrei subiect se inspird din cielul epic al Tebei - a fostreprezentatd, dupd toate propabilitdtile, intre anii 430 si 426 i.e.nPornindu-se de la sugerarea unui eveniment similar, aproapecontemporan cu reprezentarea tragediei, poetul tragic intelege sase evoce amintirea unei Tebe legendare, asupra cdreia se ruipustise"ciuma blestematd".</p><p>S-a remarcat - si remarca este indreptdtitd - cd tragedia luiOedip - Oedip Rege - izbuteste, cu ajutorul ironiei trag ice, sd-ltind incordat pe spectator, care, de fapt, cunoaste perfect legenda.in aceasta constd suprema artd a lui Sofoele. Elenistul ReneSchaerer caracterizeazd foarte frumos tema tragediei: "Victima aunei vinovtitii mai vechi, greseald fdptuitd de tatdl sdu, Laios, careisi voise un fiu contra voiruei zeilor, Oedip, in ciuda vinovatelorsale porniri spre man ie, inspird mai mult compdtimire deditreprobare "I.</p><p>Drama se sfdrseste cu inspdimantdtoarea automutilare a luiOedip, pe care - in cumplitul chin - il stdptmeste iubirea pentru</p><p>I in L'homme antique et la structure du monde inierieur, Payot, Paris, pag.186.</p><p>6</p><p>copilele lui. lata, asadar; ursita omului care "al tarii stapanajunsese", ursitd la care "priveau toti tebanii, ravnind-o" (v. 1526-1527) si care este inspiratoarea iruelepciunii addnci predicatd decor in ultimele versuri ale tragediei:</p><p>... Oricui asteptati-i si ziua din urmaA vietii. Si numai cand omul trecutu-i-a pragul,Dar fara amaruri, atunci fericit socotiti-l !</p><p>(v. 1528-1530)</p><p>Ajuns la vdrsta de 90 de ani, Sofoele mdrturiseste - princuvintele rostite d~ Oedip - dorinta-i cea de pe urmd: a face "caleintoarsa In bezna" (v. 1128), expresie a viziunii sale, acumpesimistd, despre viatd. Este un pesimism gene rat in sufletul sdu,atdt de varsta-i cea impovdratd de ani, cdci si [pdmantul] ,S~ipierde vlaga lui,/ se va slei si trupul ornenesc" (v. 610-611), cdt side ideea, exprimatd - cu aproape 0 jumdtate de veac inainte - inAias, despre caducitatea Universului material, despreincertitudinile conditiei umane si nestatornicia vremii. Acum scrieel cea din urmd a lui tragedie, rod al unui geniu neistovit: Oedip laColonos, care avea sd fie reprezentatd mai uirziu, dupd ce Sofoelese lntorsese "fn bezrui", la cea de-a 94-a Olimpiadd, In anul 401i.e.n. cdnd a obtinut cununa victoriei.</p><p>Drama, de la primele ei versuri, ni se fnfc'iti~eazc'iea 0 expresiea mdretiei. Vom semnala doar moartea in apoteozd a lui Oedip,duios pldnsd, dar si sldvitd de fiica sa, Antigona, care si ea si-ardori ,,0 soarta ca a lui", este ea nu numai un prilej de suferintd, darsi un indemn, un irvor de inspiratie pentru fiieele lui Oedip, elerugdndu-se acum de eroul national - mitologie - al Atenei, deTeseu, sd fie trimise la Teba pentru a sta "zc'igaz" in fata mortii"care a pornit spre fratii" lor, spre neamul labdacizilor:</p><p>GEORGE FOTINO</p><p>7</p></li><li><p>Personaje</p><p>OEDIP, regele TebeiIOCASTA, sotia lui OedipCREON,fratele IocasteiTlRESIAS, proroc orbPREOTUL lui ZeusVESTITORULSLUJITORUL lui LaiosPASTORUL bdtrdnCORIFEULCORUL alcdtuit din bdtrdni tebani</p><p>Actiunea se desfasoara in Teba, in fata palatuluiLabdacizilor.</p><p>8</p><p>Langa portile palatului este altarul lui Apolo si, mai in fata, sunt altealtare, pe treptele carora stau ingenuncheati tebani de toate varstele,purtand ramuri de maslin, infasurate in fire de lana alba. In fata portii</p><p>mari a palatului este batranul preot al Iui Zeus, inconjurat de altipreoti invesrnantati in alb. Din palat se iveste Oedip, urmat de</p><p>slujitori.</p><p>5</p><p>OEDIP0, voi vlas tare noi din Cadmos eel stravechi,De ce-ati ingenuncheat In rugi, impodobitiCu ramuri verzi ? Mireasma de tamaie-a prinsOrasul tot; se-aud doar jalnice cantari I,Doar vaiete ... Eu de la altii-al vostru-amarSa-I aflu nu am vrut, copiii mei ! Ci eu,Oedip, ce-s proslavit de toti venii aici. ..</p><p>(Caire preot:)Batrane, spune-rni tu, ca parul nins de aniIti cere-a te rosti si pentru ei: ce dor,Ce teama v-a adus ? Sa stii ca mult as vreaSa va ajut. De piatra inima rni-ar fiDe n-as fi-nduiosat vazandu-va In rugi.</p><p>10</p><p>PREOTUL0, tu, Oedip, al tarii mele domn, ne veziIngenuncheati In juru-altarelor ! SuntemSi tineri si batrani: copii firavi cari mergCu greu, mosnegi, cum sunt si eu - eu, preotulLui Zeus - si sunt si tineri, floarea lor, si-apoiPop or cu ramuri verzi si-ngenunchind In rugiPrin pietile obstesti, prin preajma templelor -</p><p>15</p><p>I Aceste .jalnice cantari'', "peanuri", se indreptau catre zeii vindecatori,Apolo,Asclepios si altii, pentru a-i ruga sa alunge bolile si molimile.</p><p>9</p></li><li><p>20 Ca Pallas doua temple are-aici - ori standPe langa vatra cea cu-al prorocirii harDin templul zeului Apolo Ismenos-.Cetatea-n greu prapad se zbate-acum. 0 vezi !Ea fruntea-abia mai poate-a-si-o-nalta, ca valDe sange-a napadit-o ... Vai ! Al mortii duh</p><p>j In glie-a parjolit samanta rodului;!e pajisti pier cirezile, iar pruncii mor}n pantecele mamelor. Pra ad un zeuAsupra Tebii-a napustit, facand arjol:</p><p>[uma, blestemata !Vai, ce-a ravasitr-S"l ce pustiu In a lui Cadmos casa-i azi !</p><p>lar jos, la negrul Hades, vaiete-s si plans,Acesti copii si eu, care-n carninul tauNe-am strans, In tine nu vedem un zeu, ci-u~Dar care-n pacostea ce'lie-TIovlt mai---pcrtrPrielnici sa ni-i faci pe zei. Caci tu, abiaAjuns aici, ne-ai dez~gat de-a mai platiNoi Sfinxului tribut. Si asta far' ca noiSa-ti fi vorbit sau dat vrun sfat, ci doar prin harZeiesc - cum ton 0 spun si-o cred - ne-ai izbavit.Si azi, stapane-al Tebei, iar rugamu-te,Oedip, ajuta-ne ! Ca sfat ti-o da vrun zeu,Sau doar vrun muritor, totuna e ! Caci vadCa cei harsiti de viata-s sfetnici intelepti.Cetatea izbaveste-o tu - tu, omul eelMai bun! Ti-e faima-n joc. Te cheama tara ta:taT fost candva mantuitor; mai fii-i si aziCu-acelasi sarg ! Sa n-aiba-a spune carevaCa i-ai fost domn ca-ntai s-o izbavesti si-apoiDe rapa tU s-o dai. Cetatea-nalta-ni-o:sr-acum ! Cu sprijin de la zei ne-ai fericitCandva; sa-i fii si azi izbavitor ! Si dat</p><p>De-ti va mai fi sa-i fii tu tarii domn, cum esti, ,Si azi, macar sa nu domnesti peste-un pustiu,</p><p>55 Ci peste oameni sa fii domn ! Caci ce mai suntCetatile fara ostasi ? Mai sunt cetati ?lar n~vile fara va~lasi, ce navi mai sunt ?</p><p>OEDIPX Sarmani copii, ce ganduri v-au manat aici</p><p>Si ce nadejdi, 0 stiu. Cat suferiti voi toti,60 0 taina pentru mine nu-i, dar Intre voi,</p><p>Cari suferiti, nu-i altul chinuit cum sunt.Pe voi, pe fiecare insa-l doare doarDurerea lui; eu Insa deopotriva plangSi soarta Tebei, plang si soarta mea si-a ta.</p><p>65 Nu dintr-un somn senin voi m-ati trezit. 0, nu !Ca mult am plans, sa stiti, si gandu-mi plin de grijiPe multe cai a pribegit: cum v-as puteaScapa ? Tot chibzuind, un singur leac eu amGasit: pe Creon, fiu al lui Meneceus,</p><p>70 ~i-al meu cumnat, de zor la Delfi l-</p></li><li><p>95</p><p>PREOTULSe pare-s bune vesti. Pe fruntea-i n-ar purtaAltcum cununi de lauri plini de rod si flori.'</p><p>85</p><p>OEDIPVom sti-o-acusi ... Ne-o auzi, ca-i la doi pasi.</p><p>(Caire Creon:)Marite fiu al lui Meneceus, 0, tu,Cumnatul meu, ce vesti ne-aduci azi de la zeu ?</p><p>CREONDoar bune vesti. Dar chiar si rele daca-ar fi,Tot bune sunt, spre-al nostru bine cand se-ntorc.</p><p>90</p><p>OEDIPDar ce anume vesti ? Ca ce mi-ai spus, nadejdiNu mi-a trezit, dar nici m-a spaimantat prea mult,</p><p>CREON(privind spre tebanii care, ingenuncheati, fac rugi)Si vrei in fata lor sa ti le spun? De vrei,o fac ! De nu, mai bine mergem in palat.</p><p>OEDIPIn fata lor! Caci jalea lor ma doare multMai mult decat ma doare insa~i soarta mea.</p><p>CREONIti spun eu tot ce zeul rni-a vestit: mi-a spusApolo, raspicat, din tara sa starpimAcel pacat ce-a fost la sanul ei hranit.Altcum, el va spori si fara leac va fi.</p><p>, eel care obtinea un raspuns favorabil de la oracolul din Delfi se incununa curamuri de laur.</p><p>12</p><p>100</p><p>105</p><p>110</p><p>115</p><p>OEDIPDar ce pacat ? Si care-i leacul ? Spune-mi-l !</p><p>OEDIPDar oare despre-al cui omor el a vorbit ?</p><p>CREONNainte vreme Laios domn al ta@:.a fost,Nainte de-a fi luat tu insuti carma-n rnaini,</p><p>OEDIPDin auzite-o stiu, dar eu nu l-am vazut.</p><p>CREONEl a murit. Dar zeul azi ne-a poruncit -Si raspicat - sa-i pedepsim pe ucigasi,</p><p>OEDIPDar unde-or fi ? Omoru-i savarsit de mult;Cum oare-orn da de urma lor? E tare greu !</p><p>CREONIn tara-s ei - chiar zeu-a spus ! Cand iscodesti,Gasesti; dar nepasarea ta-i scaparea lor!</p><p>(0 clipd tdcere.)</p><p>OEDIPDar Laios oare-a fost ucis chiar In palat ?Ori pe vrun camp? Sau va fi fost printre straini ?</p><p>CREONTrecuse de hotarul tarii lui. S-a dus - spunea -Sa-ntrebe-oracolul, dar nu s-a mai inters.</p><p>13</p></li><li><p>120</p><p>OEDIPNici un pristav, nici unul din tovarasii-iDe drum n-o fi vazut ce-a fost, sa stim si noi ?</p><p>135 Si eu ca tara-rni s-o razbun si sa-I slujescPe zeu. Si nu pentru prieteni departati,Ci pentru mine rusinoasa fapta vreauCa s-o alung. Caci intr-o zi eel ce-a ucis,Oricine-o fi, asupra-rni se va razbuna.</p><p>140, Lui Laios luandu-i apararea azi, eu chiarPe mine ma slujesc. Si-acum dati zor, copii,Si de pe-aceste trepte voi urniti-va,In maini cu ramuri pentru rugi ! lar carevaDin voi sa cheme-aici norodul Tebei, tot!</p><p>145 Eu n-am sa sovaiesc. Cu sprijin de la zei,Izbanda-rni yeti vedea-o toti ... sau yom pieri!</p><p>(Oedip se intoarce In palat.)</p><p>CREONS-au stins ei toti ! Cu fuga unul a pututScapa ... si-n stare-i doar un lucru-a povesti.</p><p>OEDIPSi-anume ce ? 0 licarire de nadejdiNe-ar ajuta sa iscodim, s-aflam mai mult.</p><p>CREONPe Laios l-au ucis in drum - asa a spus !Si n-a fost unul doar, ci-au fost mai multi talhari.</p><p>PREOTULSculati, copii, caci azi avem ce-am vrut s-avernCand am venit: fagaduiala lui ! Si-acum,Izbavitor, sa vina Febus ce-a trirnis</p><p>150 Oracolul ! Sa curme-o data-acest prapad !(Creon, urmat de tinerii tebani, pleacd. Corul intra In scend.)125</p><p>OEDIPSi sa-I ucida-ar fi-ndraznit, de n-ar fi fostUrzit omoru-n tara-aici - si pe arginti ?</p><p>CREONAsa gandeam si noi. Dar Laios fiind ucis,In jalea noastra, sa-I razbune om n-a fost !</p><p>COP.JjLStrofa'l</p><p>OEDIPDar cand din scaunu-i regesc s-a naruit,Ce v-a oprit de n-ati catat s-aflati ce-a fost ?</p><p>Ah, vorbd-asa dulce-a lui Zeus," azi ce veste-iAdus-ai tu Tebei vestiteDin Delfi, bogatul In aur ? Eu tremurCu inima strdnsd de spaimd.</p><p>155 Apolo din Delos, tu, vraci al durerii',Ce soartd-mi urzit-ai ? - md-ntreb euCu groazd. Ce oare m-asteaptd, ori astdri,Ori poate 'inscurgerea vremii ?Tu, fiicd-a Nddejdii de aut; ah, spune-mi,</p><p>160 Grdieste-mi tu grai fdrd moarte!4 Toate oracolele erau socotite cii pureed de la Zeus. Apolo este adeseareprezentat ca fiind profetul zeului supremo, Pe insula Delos I-a nascut Leto pe Apolo, care era si "vraci" al bolilor,</p><p>130CREONChiar Sfinxul cu-ncalcita-i verba ne-a silitNainte sa privim, iar taina s-o lasam,</p><p>OEDIPEu taina 0 voi iscodi si-am s-o dezleg !Ca drept si Febus s-a gandit - si-asa si tu -Sa nu-l uitati pe mort. Se cade sa v-ajut</p><p>1514</p></li><li><p>-( Antistrofa 1\</p><p>Tu,fiicd-a lui Zeus; 0, tu, vesnicd-Atena,lnuu te invoc eu pe tine!Si-o rog si pe Artemis, sora ta, zeeaSldvitd-a Cetdtii si care-n</p><p>165 A Tebii-agora-si are templul', Si-I rag euPe Febus, arcasul. Yeniti voiTustrei si-ajutati-mi !Cdndva, ctind asupraCetdtii cdzuse prdpddul,Voi insivd flacdra mortii ati stins-o.</p><p>170 venuivoi, veniti voi si astdzi !</p><p>Vai mie, indur un noian de amaruri,Cd molima prinse norodul.far mintea-mi nu poate scorni nici 0 armdSd-i stea impotrivd. Si rodul</p><p>175 Ce-abia incolteste din glia sldvitdPdleste. Femeile noastreLa Jaceri se sting de durere si vaiet,Tree mortii-n siraguri, siraguri,Ca stolul de pdsdri cu repezi aripe,</p><p>180 Mai iute caJocul eel strasnic,Spre-al zeului noptii liman se avdntd.</p><p>Antistrof~</p><p>Cu mortii, ce-s [drd de numdr; se stingeCetatea. Si zac la tot pasulTot hoituri si hoituri. Nu-i cine sd-i pldngd.</p><p>185 fnj~irul10r mortii due moartea. J J' -- r a </p><p>"Artemis era slavita In agora Tebei, unde i~i avea un templu si unde ~i Apolo~i Alena, ajutatori In nenorociri, I~j aveau statui. Pe acesti "tustrej" Ii cheamahi sprijin corul.</p><p>16</p><p>Si duhul pieirii se-ntinde. NevesteSi mame cdrunte se-aduruiDin toatd cetatea pe trepte de-altare;Jdlescu-si durerea, rugdndu-i</p><p>190 Pe zei ca sa curme prdpddul. ZbucnestePeanul in ison de vaiet ...0, tu, luminoasd Fecioard-a lui Zeus', aziZdmbeste-ne tu mdntuirea !</p><p>c2.trQfu ;3)</p><p>Si aprigul Ares, ce azi nu cu anne195 De-aranui ne zvanta"S,ci numai</p><p>Cu focul, in ison de urle...</p></li></ul>