Bartiş Mădălin-Alexandru

Clasa XII-B Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu – Baia Mare

» Utopia, în sensul cel mai larg al termenului se referă la tentativa umană de a crea o societate perfectă, care nu există (încă). Ideile care ar putea schimba radical lumea noastră sunt denumite, adesea, utopice. "Utopia" în sens peiorativ desemnează orice idee prea avansată, prea optimistă sau lipsită de realism, care pare la un moment dat imposibil de realizat. Termenul se referă la agregări de indivizi care s-au strâns împreună pentru a crea asemenea societăți (societăți utopice, secte, falansteruri).

•Termenul de socialism deriva din latinescul sociare care înseamna a combina sau a împartasi. Termenul corelativ, mai tehnic, societas trimitea la ideea de comunitate, asociatie, sau întovarasire, si are chiar conotatie juridica desemnând o uniune contractuala între oameni liberi. Astfel cuvântul social are atât o semnificatie contractualista, cât si una subiectiva/emotionala – se refera la relatii de comuniune si camaraderie. O implicatie imediata este legatura conceptului de social cu cel de popor (suveran).

•

• Conceptul politic de socialism apare pentru prima data în 1832 în jurnalul La Globe editat de urmasii lui Saint-Simon (1760-1825), desi este mentionat succint câtiva ani mai devreme (1827) în revista britanica Co-operative Magazine. Este perioada în care urmasii lui Robert Qwen (1771-1858) si Saint-Simon încep sa se refere la convingerile lor ca la unele socialiste, iar termenul se raspândeste în Franta, Belgia, si Statele Germane.

• „Utopia” este Utopia” este considerată premergătoarea speciei utopieiconsiderată premergătoarea speciei utopiei literare, în literare, în care diferite care diferite „societăţi ideale” sau oraşe perfecte„societăţi ideale” sau oraşe perfecte sunt descrise mai sunt descrise mai mult sau mai mult sau mai puţin amănunţit de autorpuţin amănunţit de autor. . Deşi a fost o mişcare tipică Deşi a fost o mişcare tipică Renasterii, Renasterii, bazată pe redescoperirea conceptelor clasicebazată pe redescoperirea conceptelor clasice de de societate societate perfectă, precum în operele lui Platon si Aristotelperfectă, precum în operele lui Platon si Aristotel ,şi ,şi combinată combinată cu fineţea retorica a oratoriei epidictice a lui Cicero sau cu fineţea retorica a oratoriei epidictice a lui Cicero sau Quintilian, utopianismul a continuat şi după intrarea în Epoca Quintilian, utopianismul a continuat şi după intrarea în Epoca Luminilor.Luminilor.

• Socialism utopic, ansamblul concepţiilor socialiste care se referă la instaurarea orînduirii socialiste ca o cerinţă a raţiunii, ca o concretizare a unui ideal moral;

• Primele teorii comunist-utopice închegate apar în perioada formării capitalismului, ca o expresie a aspiraţiilor maselor ţărăneşti şi ale sărăcimii oraşelor către o societate echitabilă, dreaptă şi lipsită de exploatare

• Principalii socialişti şi comunişti utopici au fost, în perioada Renaşterii, Thomas Morus (termenul socialism utopic provine de la titlul cărţii Utopia, în care Thomas Morus descria viitoarea societate ideală) şi Campanella, în sec. 17-18, Meslier, Mably, Morelly, Babeuf în Franţa, Winstanley în Anglia. 

• În 1515 Morus a scris cea mai faimoasă și controversată operă a sa, „Utopia”, un roman în care un călător imaginar, Raphael Hythloday (al cărui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtătorul adevărului, și al cărui nume înseamnă „cel care vorbește fără sens” în greaca), descrie organizarea politică a unei națiuni insulare imaginare, Utopia (joc de cuvinte între grecul ou-topos, „niciun loc”, și eu-topos, „loc bun”) sieși și lui Peter Giles.

• Thomas Morus, (n. 7 februarie 1478, Londra - d. 6 iulie 1532, Londra) a fost un avocat, scriitor și om de stat englez. Pe durata vieții sale și-a câștigat reputația de important erudit umanist, ocupând mai multe posturi publice, incluzându-l pe acela de Lord Cancelar , din 1529 până în 1532. Morus a introdus termenul de „utopie” (greaca „niciun loc”, dar similar cu eu topos - „loc fericit”), numele dat de el unei națiuni insulare ideale, imaginare, a cărui sistem politic a fost descris în cartea lui, publicată în 1516. Este cunoscut în special pentru refuzul său de a-l recunoaște pe Henric al VIII-lea drept cap al Bisericii Angliei, nefiind dispus să renunțe la principiile sale și la religia sa catolica, acel refuz având drept consecințe terminarea carierei sale politice, închiderea sa în Turnul Londrei, și apoi executarea lui pentru înaltă trădare.

Principalii Socialisti

Thomas More

Campanella

MeslierMablier

Morelly

Babeuf

Winstanley

• După revoluţiile burgheze, în perioada postrevoluţionară, a evidenţierii contradicţiilor capitalismului, s-au afirmat cei trei mari socialişti utopişti:

* Saint-Simon * Charles Fourier * Robert Owen

• Ei au conceput socialismul în mod idealist, nu ca un rezultat necesar al dezvoltării istorice, impus de cerinţele vieţii materiale a societăţii ci, după cum a spus Engels, ca o întruchipare a „adevărului absolut, a raţiunii şi a dreptăţii eterne“; ei au elaborat proiecte fictive despre societatea viitoare şi au crezut că socialismul se va putea instaura prin simpla propagare a ideilor socialiste, prin reformele generoase ale claselor posedante sau ale conducătorilor de stat, respectiv prin forţa exemplului unor colonii comuniste pe care au încercat să le întemeieze

• Întemeietorii socialismului ştiinţific au prelucrat în mod critic şi au preluat elementele valoroase ale socialismului utopic, care a devenit astfel unul dintre izvoarele concepţiei Iui Marx.

În ţările române, ideile socialismului În ţările române, ideile socialismului utopic au fost răspîndite în prima utopic au fost răspîndite în prima jumătate a sec. 19 de către Teodor jumătate a sec. 19 de către Teodor Diamant, organizatorul falansterului Diamant, organizatorul falansterului de la Scăieni (1835-1836). Ideile de la Scăieni (1835-1836). Ideile socialismului utopic au influenţat şi socialismului utopic au influenţat şi pe unii revoluţionari paşoptişti, ca Ion pe unii revoluţionari paşoptişti, ca Ion Heliade-Rădulescu, Cezar Bolliac Heliade-Rădulescu, Cezar Bolliac

• Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“ a Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“ a fost întocmită din trei capitole ale lucrării „Anti-fost întocmită din trei capitole ale lucrării „Anti-Dühring“, scrisă de F. Engels în 1876-1878Dühring“, scrisă de F. Engels în 1876-1878

• La rugămintea lui P. Lafargue, Engels a prelucrat, în 1880, trei La rugămintea lui P. Lafargue, Engels a prelucrat, în 1880, trei capitole din „Anti-Dühring“ (capitolul I din „Introducere“ şi capitolele capitole din „Anti-Dühring“ (capitolul I din „Introducere“ şi capitolele I şi II din secţiunea a treia) ca lucrare aparte, pe înţelesul maselor, I şi II din secţiunea a treia) ca lucrare aparte, pe înţelesul maselor, care a fost publicată la început în revista socialistă franceză „La care a fost publicată la început în revista socialistă franceză „La Revue socialiste“ sub titlul „Socialisme utopique et socialisme Revue socialiste“ sub titlul „Socialisme utopique et socialisme scientifique“, iar apoi, în acelaşi an, a apărut sub formă de broşură. scientifique“, iar apoi, în acelaşi an, a apărut sub formă de broşură. Ediţia franceză a stat la baza ediţiei poloneze şi a celei italiene. În Ediţia franceză a stat la baza ediţiei poloneze şi a celei italiene. În 1883 lucrarea a apărut în limba germană, sub îngrijirea lui Engels, 1883 lucrarea a apărut în limba germană, sub îngrijirea lui Engels, sub titlul „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“ (pe sub titlul „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“ (pe copertă figurînd anul 1882). Încă în timpul vieţii lui Engels, lucrarea copertă figurînd anul 1882). Încă în timpul vieţii lui Engels, lucrarea a fost tradusă într-o serie de limbi europene şi a cunoscut o largă a fost tradusă într-o serie de limbi europene şi a cunoscut o largă răspîndire printre muncitori, jucînd un rol imens în propagarea răspîndire printre muncitori, jucînd un rol imens în propagarea ideilor marxiste. Ultima ediţie germană (a patra) a lucrării a apărut ideilor marxiste. Ultima ediţie germană (a patra) a lucrării a apărut sub îngrijirea lui Engels, la Berlin, în 1891. Ea se deosebeşte de sub îngrijirea lui Engels, la Berlin, în 1891. Ea se deosebeşte de capitolele respective din „Anti-Dühring“ prin felul în care este capitolele respective din „Anti-Dühring“ prin felul în care este dispus materialul şi cuprinde completări şi unele modificări faţă de dispus materialul şi cuprinde completări şi unele modificări faţă de textul din „Anti-Dühring“.textul din „Anti-Dühring“.

În limba română lucrarea lui Engels „Dezvoltarea În limba română lucrarea lui Engels „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“ a apărut în 1890, socialismului de la utopie la ştiinţă“ a apărut în 1890, în traducerea lui Panait Muşoiu, şi a fost publicată în în traducerea lui Panait Muşoiu, şi a fost publicată în revista „Munca“ nr. 44 din 23 decembrie, nr. 45 din 1 revista „Munca“ nr. 44 din 23 decembrie, nr. 45 din 1 ianuarie, nr. 47 din 13 ianuarie, nr. 48 din 20 ianuarie, nr. 47 din 13 ianuarie, nr. 48 din 20 ianuarie, nr. 49 din 27 ianuarie, nr. 50 din 3 februarie. ianuarie, nr. 49 din 27 ianuarie, nr. 50 din 3 februarie. Aşa cum reiese din scrisoarea adresată lui Engels de Aşa cum reiese din scrisoarea adresată lui Engels de către P. Muşoiu la 24 februarie 1894, traducerea a către P. Muşoiu la 24 februarie 1894, traducerea a fost făcută după versiunea franceză „Socialisme fost făcută după versiunea franceză „Socialisme utopique et socialisme scientifique“ a Iui Paul utopique et socialisme scientifique“ a Iui Paul Lafargue din 1880. P. Muşoiu a tradus, de asemenea, Lafargue din 1880. P. Muşoiu a tradus, de asemenea, prefaţa la ediţia întîi, din 1882, şi prefaţa la ediţia a prefaţa la ediţia întîi, din 1882, şi prefaţa la ediţia a patra, din 1891, a lucrării „Dezvoltarea socialismului patra, din 1891, a lucrării „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“.de la utopie la ştiinţă“.

„Introducere“. - Această introducere a fost scrisă de Engels pentru ediţia engleză a lucrării sale „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“ (vezi K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 19, Bucureşti, Editura politică,

1964, p. 191-235), apărută la Londra în 1892, în traducerea lui E. Aveling, sub titlul „Socialism utopian and scientific“ („Socialism utopic şi socialism ştiinţific“). În anexa la această ediţie, Engels a inclus şi studiul

său „Marca“, scris în 1882 (vezi K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 19, Bucureşti, Editura politică, 1964, p. 339-357).

În iunie 1892 Engels a tradus în germană textul acestei introduceri, iar în iulie l-a trimis revistei „Die Neue Zeit“, care l-a publicat în nr. 1 şi 2 din

1892 sub titlul „Despre materialismul istoric“. Publicînd introducerea, redacţia revistei a omis primele şapte alineate, menţionînd într-o notă de

subsol că în Germania conţinutul lor este cunoscut şi ca atare n-ar prezenta interes pentru cititorul german. Pentru volumul de faţă a fost

verificată din nou traducerea primelor şapte alineate şi a fost comparată partea publicată în „Die Neue Zeit“ cu ediţia engleză din 1892.

• Sub titlurile „Trei bătălii ale burgheziei împotriva Sub titlurile „Trei bătălii ale burgheziei împotriva feudalismului“ şi „Partidul muncitoresc“ unele părţi din feudalismului“ şi „Partidul muncitoresc“ unele părţi din această introducere au fost publicate în limba franceză în această introducere au fost publicate în limba franceză în „Le Socialiste“ nr. 115, 116 şi 118 din 4, 11 şi 25 decembrie „Le Socialiste“ nr. 115, 116 şi 118 din 4, 11 şi 25 decembrie 1892 şi nr. 119 şi 120 din 1 şi 9 ianuarie 1893. Fără primele 1892 şi nr. 119 şi 120 din 1 şi 9 ianuarie 1893. Fără primele opt alineate introducerea a fost publicată şi în limba opt alineate introducerea a fost publicată şi în limba bulgară, în revista „Soţial-Demokrat“ nr. 3 din 1892. În bulgară, în revista „Soţial-Demokrat“ nr. 3 din 1892. În limba română introducerea a fost publicată în „Critica limba română introducerea a fost publicată în „Critica socială“ nr. 8 din 1892 sub titlul „Asupra materialismului socială“ nr. 8 din 1892 sub titlul „Asupra materialismului istoric“. (Traducere din „Die Neue Zeit“). - Nota red. Editurii istoric“. (Traducere din „Die Neue Zeit“). - Nota red. Editurii PoliticePolitice

Amănunte Amănunte

despre Reprezentanţii Socialismului Utopicdespre Reprezentanţii Socialismului Utopic • François Marie Charles FourierFrançois Marie Charles Fourier (n. 7 aprilie 1772-d.10 (n. 7 aprilie 1772-d.10

octombrie 1837) a fost un filosof socialist de tendință utopistă și octombrie 1837) a fost un filosof socialist de tendință utopistă și economist francez. economist francez.

OperaOpera

• Tratat despre asociația domestică și agricolăTratat despre asociația domestică și agricolă

• Teoria celor patru mișcări și a destinelor generaleTeoria celor patru mișcări și a destinelor generale

• Fourier, Charles. Oeuvres complètes, 12 vols. Paris: Anthropos, Fourier, Charles. Oeuvres complètes, 12 vols. Paris: Anthropos, 1966-1968 1966-1968

• Robert OwenRobert Owen (14 mai 1771, Newtown - 17 noiembrie 1858, (14 mai 1771, Newtown - 17 noiembrie 1858, Newtown),socialist utopic englez. A criticat proprietatea privată, relaţiile Newtown),socialist utopic englez. A criticat proprietatea privată, relaţiile burgheze de familie şi religia, preconizînd crearea unei societati noi, pe burgheze de familie şi religia, preconizînd crearea unei societati noi, pe care discipolii lui, pentru prima oară, au numit-o „socialistă“. Concepută de care discipolii lui, pentru prima oară, au numit-o „socialistă“. Concepută de Owen ca o federaţie de colonii comuniste autonome, ea urma să Owen ca o federaţie de colonii comuniste autonome, ea urma să desfiinţeze proprietatea privată şi să înfăptuiască egalitatea socială ca şi desfiinţeze proprietatea privată şi să înfăptuiască egalitatea socială ca şi îmbinarea muncii fizice cu cea intelectuală, a învăţămîntului cu munca îmbinarea muncii fizice cu cea intelectuală, a învăţămîntului cu munca productivă, în vederea dezvoltării multilaterale a personalităţii.productivă, în vederea dezvoltării multilaterale a personalităţii.

• Continuator al iluminismului sec. 18, Owen a criticat societatea capitalista Continuator al iluminismului sec. 18, Owen a criticat societatea capitalista în numele „raţiunii“, a văzut izvorul relelor sociale în ignoranţă şi a în numele „raţiunii“, a văzut izvorul relelor sociale în ignoranţă şi a considerat educaţia, cultura, autodesăvîrşirea morală, ca factori hotărîtori considerat educaţia, cultura, autodesăvîrşirea morală, ca factori hotărîtori ai progresului social. De aceea, el n-a înţeles necesitatea luptei politice a ai progresului social. De aceea, el n-a înţeles necesitatea luptei politice a proletariatului şi a revolutiei sociale.proletariatului şi a revolutiei sociale.

• A încercat personal să înfiinţeze colonii comuniste în S.U.A. (1825-1829), A încercat personal să înfiinţeze colonii comuniste în S.U.A. (1825-1829), dar experienţa a eşuat. Întors în Anglia, a luat parte la organizarea dar experienţa a eşuat. Întors în Anglia, a luat parte la organizarea sindicală a muncitorilor şi la organizarea mişcării cooperatiste.sindicală a muncitorilor şi la organizarea mişcării cooperatiste.

•   

• Claude Henri de Rouvroy Comte de Saint-SimonClaude Henri de Rouvroy Comte de Saint-Simon (1760-1825)(1760-1825)Gândirea lui Saint- Simon a contribuit la dezvoltarea ideilor Gândirea lui Saint- Simon a contribuit la dezvoltarea ideilor socialiste în prima jumătate a secolului al XIX-lea mai ales socialiste în prima jumătate a secolului al XIX-lea mai ales prin intermediul mişcării saint- simoniştilor. Pe un plan mai prin intermediul mişcării saint- simoniştilor. Pe un plan mai genreal se apreciează că Saint-Simon este întemeietorul.genreal se apreciează că Saint-Simon este întemeietorul.

• Sistemul de gândire al lui Saint-Simon este considerat o Sistemul de gândire al lui Saint-Simon este considerat o reacţie împotriva Revoluţiei franceze şi a militarismului reacţie împotriva Revoluţiei franceze şi a militarismului napolenian. El a propus un sistem industrial condus de napolenian. El a propus un sistem industrial condus de oamenii de ştiinţă. oamenii de ştiinţă.

Bibliografie:Bibliografie:,,Pentru Socialism ! ‘’ Vol. 1 ,,Pentru Socialism ! ‘’ Vol. 1

de Prof. Gheorghe Ungureanude Prof. Gheorghe Ungureanu

Editura ,,Mesterul Manole,, din Curtea de ArgesEditura ,,Mesterul Manole,, din Curtea de Arges

,,45 de ani in Socialism. Romania’’.,,45 de ani in Socialism. Romania’’.

de Ion Stefanovici de Ion Stefanovici

Editura ,,Multicart,,Editura ,,Multicart,,

,,Principalele curente ale marxismului’’,,Principalele curente ale marxismului’’

de Leszek Kolakowskide Leszek Kolakowski

Editura ,,Curtea Veche,, BucurestiEditura ,,Curtea Veche,, Bucuresti

,,Enciclopedia de istorie universala,,,,Enciclopedia de istorie universala,,

Editura ,,All,, BucurestiEditura ,,All,, Bucuresti