slujba sfantului ioan maximovici

SF+NTUL IOAN MAXIMOVICI

Arhiepiscop de Shanghai, Bruxelles [i San Francisco

Prosl\vit în 1994 la San Francisco de c\tre Biseric\ Rus\ din

afara Rusiei [i s\rb\torit la data de 19 iunie

61

SF+NTUL IERARH IOAN MAXIMOVICI

62

SLUJBA SF+NTULUI IOAN MAXIMOVICI

LA VECERNIE

Punem stihirile pe 8, gasul 1> Podobie> Ceea ce e[ti bucuria...

S\ pr\znuiasc\ mul]imile dreptsl\vitorilor [i cucucernicie s\ se plece cu to]ii înaintea luptelor luiIoan, c\ acesta blând p\stor s-a ar\tat [i de un obiceicu p\rin]ii. {i str\lucind ;n ostenelile nevoin]elor cunestric\ciune acum se preasl\ve[te. (de 3 ori)

63

Închin\-se cetele dreptsl\vitorilor cortului deminuni izvorâtor al arhiereului celui nou, c\ stâlp alr\bd\rii s-a ar\tat [i împreun\ vorbitor cu îngerii.{i str\lucind în cuvânt [i în fapta bun\, ;n Rai acumse prosl\ve[te. (de 3 ori)

Veseleasc\-se soboarele dreptsl\vitorilor, cu evla-vie cinstind pe vl\starul Rusiei, c\ în vremurile celemai de pe urm\, sc\parea credincio[ilor [i liman demângâiere s-a ar\tat, c\ f\r\ de m\sur\ smerindu-sepe p\mânt, cu cele cere[ti acum se prosl\ve[te. (de 2 ori)

Slav\..., glasul al 8-lea>

Mul]imile credincio[ilor te laud\ pe tine, f\c\to-rule de minuni, Ioane de Dumnezeu insuflate< c\ princortul t\u p\mântesc curgeri de t\m\duiri izvor\sc,cu totul fericite. :n vremurile cele mai de pe urm\ [iîn mijlocul lumii ai urmat nevoin]elor pustnice[ti,îngere p\mântesc< cel ce de un obicei [i de un cugetcu P\rin]ii ai fost, roag\-te [i acum Mântuitorului s\miluiasc\ pe cei ce te cinstesc pe tine.

{i acum..., dogmatica>

Împ\ratul cerurilor, pentru iubirea de oameni pep\mânt s-a ar\tat [i cu oamenii a petrecut. C\ dinFecioar\ Curat\ trup luând [i dintr-însa ie[ind cu

64 SLUJBA SF+NTULUI IERARH

lucrare, un Fiu este îndoit în fire, dar nu în fe]e. Pen-tru aceasta pe Acesta, des\vâr[it Dumnezeu [i omdes\vâr[it, cu adev\rat propov\duindu-l, m\rturi-sim pe Hristos Dumnezeul nostru pe care roag\-l,Maic\ nenuntit\, s\ se mântuiasc\ sufletele noastre.

VOHOD @Lumin\ lin\#. Prochimenul zilei [i paremiile> (vezi la 6decembrie)

LA LITIE

Se cânt\ stihirile, glasul 1>

Veni]i, dumnezeie[tile cete iubitoare de pr\znuireale Ierarhilor [i înconjura]i cu florile laudelor raclalui Ioan ce în vremurile din urm\ a str\lucit. C\acesta cu nevoin]e pustnice[ti în mijlocul lumii ca ostea a r\s\rit. Drept aceea, [i acum ne izvor\[tecurgeri de t\m\duiri [i mil\. Rusia salt\, iar tu,Chin\, dimpreun\ cu Shanghaiul vesele[te-te, [i tu,Apusule, lumineaz\-te c\ a]i primit cu îmbel[ugareblagosloveniile P\storului de Dumnezeu în]elep]it.De care învrednice[te-ne [i pe noi, P\rinte, cei ce cuevlavie venim la racla ta.

Glasul al 2-lea>

Cu evlavie s\ alerge acum la s\rb\toarea lui Ioansoborul preo]ilor iubitori de praznice. C\ acesta ca

IOAN MAXIMOVICI 65

un netrupesc s-a nevoit pe p\mânt [i cetele îngerilorle-a umplut de bucurie. {i ca un minunat P\stor, ;nvremurile cele mai de pe urm\ la p\[unile mântuiriia c\l\uzit turmele credincio[ilor. Iar acum racla luiizvor de t\m\duire tuturor s-a ar\tat, cu harul luiHristos.

Glasul al 3-lea>

Veni]i toate cetele monahilor, s\ cânt\m pe Ioancel l\udat [i de Dumnezeu fericit, pe vl\starul Rusiei[i Ierarhul de Dumnezeu insuflat al Shanghaiului.C\ stâlp al obiceiurilor îndumnezeite s-a ar\tat [i deDumnezeiasc\ slav\ s-a învrednicit. {i ne izb\ve[tepe noi care cu cânt\ri [i cu dorire ne apropiem acumde prea curatele lui moa[te.


Veni]i popoarelor s\ l\ud\m pe slava cea nou\ aIerarhilor, pe Ioan cel luminat. C\ acesta, luândtalantul, l-a înmul]it prin har. {i cununile celenestric\cioase primind, împreun\ cu cetele celornetrupe[ti se vesele[te acum ;n ceruri. Cu dragostes\ c\dem acum la sfânt\ racla sa, cerând t\m\duiresufletelor [i trupurilor noastre.


{i acum..., a N\sc\toarei, glasul al 4-lea>

De toate primejdiile p\ze[te pe robii t\i, binecu-vântat\ de Dumnezeu N\sc\toare, ca s\ te sl\vim peTine, n\dejdea sufletelor noastre.

LA STIHOAVN|

Se pun stihirile, glasul al 4-leaPodobie> @Ca un viteaz între mucenici...#

Pe marele între Ierarhi s\-l l\ud\m cu florile cân-t\rilor [i s\ strig\m to]i, plesnind cu mâinile> Ioaneminunate, înger p\mântesc, urm\torule al Cuvio[ilor,icoan\ a P\rin]ilor [i p\rta[ al cununii lor, lauda ceanou\ a dreptsl\vitorilor, nu înceta a te ruga pentrucei ce cinstesc sfânt\ pomenirea ta.

De un obicei cu Apostolii [i prieten al Mucenicilorte-ai ar\tat cu adev\rat plin de har. C\ b\rb\te[te aistricat m\iestriile vr\jma[ului [i ai propov\duit cucuvântul [i cu lucrul pe Hristos, pe care roag\-l s\d\ruiasc\ pace Bisericii [i mântuire celor ce cucredin]\ te cinstesc pe tine, Ioane cu totul minunate.

Cu evlavie s\ înconjur\m acum toate cetele binecinstitorilor racla lui Ioan cea de izvorâtoare deminuni. C\ nevoin]e a s\vâr[it, demoni a alungat [i

IOAN MAXIMOVICI 67

vie]uind în trup ca un netrupesc a petrecut, prosl\-vind credin]a cea sfânt\ a dreptsl\vitorilor [i decununi s-a învrednicit de la Dumnezeu Atot]iitorul.

Slav\..., glasul al 3-lea

Al apostole[tilor predanii râvnitor prea fierbintete-ai ar\tat, P\rinte Ioane. C\ punând temelia fapte-lor bune spre sui[ul vederii duhovnice[ti de un obiceicu P\rin]ii [i mo[tean al lor te-ai ar\tat, Prea fericite,[i cu bog\]ia darurilor Duhului, tuturor ai luminat. {iFecioarei f\cându-te slujitor ai c\lcat relele demoni-lor. De a c\ror am\gire ne rug\m s\ fim izb\vi]i ceice ne închin\m raclei moa[telor tale [i cu cânt\ricinstim pomenirea ta.

{i acum..., a N\sc\toarei

F\r\ de s\m=n]\, din Dumnezeiescul Duh [i cusfatul Tat\lui ai z\mislit pe Fiul lui Dumnezeu, peCel ce este din tat\ f\r\ mam\ mai înainte de veci [ipentru noi din tine f\r\ de tat\ fiind, cu trup l-ain\scut [i prunc cu lapte l-ai hr\nit. Pentru aceastanu înceta a-l ruga s\ izb\veasc\ din primejdiisufletele noastre.

Apoi> Acum sloboze[te..., Sfinte Dumnezeule... celelalte.


TROPAR, glasul al 4-lea

:n lume ai petrecut ca un pustnic minunat [i înt\ri-re te-ai f\cut oilor celor în]eleg\toare ale lui Hristos,fericite. Nestric\cios s-a ar\tat cortul t\u p\mântesc,izvorând cu îmbel[ugare harul minunilor. Dreptaceea, Ioane, cu dragoste te l\ud\m pe tine. (de 2 ori)

Apoi>

N\sc\toare de Dumnezeu Fecioar\, bucur\-te> ceeace e[ti plin\ de dar, Marie, Domnul este cu tine. Bine-cuvântat\ e[ti tu între femei [i binecuvântat esterodul pântecelui t\u, c\ ai n\scut pe Mântuitorulsufletelor noastre.

LA UTRENIE

La Dumnezeu este Domnul..., se cânt\ troparul sfântului de 2 ori(vezi mai sus)< apoi Slav\... {i acum...

Taina cea din veac ascuns\ [i de îngeri ne[tiut\,prin tine, N\sc\toare, de Dumnezeu, celor de pep\mânt s-a ar\tat. Dumnezeu întrupându-se întruunire neamestecat\ [i crucea de bun\voie pentru noiprimind< prin care înviind pe cel ;ntâi zidit, amântuit din moarte sufletele noastre.

IOAN MAXIMOVICI 69

Dup\ Catisma întâi, se cânt\ sedealna glasul 1>Podobie> @Mormântul T\u, Mântuitorule...#

Ca un netrupesc ai petrecut pe p\mânt, P\rinte,[i te-ai f\cut luminat loca[ al Treimii, om ceresc [iînger p\mântesc. {i ai minunat prin curgerileminunilor tale cetele celor ce cu evlavie se închin\nestric\ciosului t\u corp p\mântesc. (de 2 ori)

Slav\... {i acum... , a N\sc\toarei> Aceea[i podobie

Dumnezeu dup\ Dumnezeu, mai înalt\ decâtserafimii, hotar între zidire [i firea cea nezidit\, Te-aar\tat pe Tine, Fecioar\, ceea ce e[ti neispitit\ denunt\ [i lauda oamenilor. Fiul [i St\pânul T\u,s\l\[luindu-se în pântecele T\u cel f\r\ prihan\, aîndumnezeit firea omeneasc\.

Dup\ Catisma a doua se cânt\ sedealna, glasul al 3-lea>Podobie> @Pentru m\rturisirea...#

Mucenic te-ai f\cut cu alegerea, robule al lui Dum-nezeu cel ce cu nume de har e[ti numit, [i podoab\nou\ a arhiereilor. {i b\rb\te[te îndurând ispitele,te-ai învrednicit de nestric\ciunea cortului t\up\mântesc, P\rinte Cuvioase, dumnezeiesc vl\staral Rusiei, roag\-te s\ se mântuiasc\ sufletelenoastre. (de 2 ori)


Slav\... {i acum... , a N\sc\toarei> Aceea[i podobie.

Se înnoiesc legile firii întru Tine, Prea Curat\ deDumnezeu N\sc\toare, c\ singurul lucru nou subsoare negr\it se descoper\ prin na[terea Ta [i în trupse arat\ cel nezidit, pe care roag\-l s\ ne izb\veasc\din primejdii pe noi, cei ce alerg\m la solirea ta.

Dup\ polieleu se c=nt\ m\rimurile>

Fericimu-te pe tine, Sfinte Ierarhe Ioane, [i cinstimsf=nt\ pomenirea ta. C\ tu te rogi, pentru noi luiHristos, Dumnezeul nostru.

Stih 1. Auzi]i acestea toate neamurile, asculta]i to]i cei celocui]i în lume.

2. Gura mea va gr\i în]elepciune, [i cugetul inimii melepricepere.

3. Spune-voi numele t\u fra]ilor mei, în mijlocul Bisericii tevoi cânta.

4. Doamne, iubit-am bun\ cuviin]a casei tale, [i locul loca[uluislavei tale.

5. Preo]ii t\i Doamne se vor îmbr\ca întru dreptate, [i cuvio[iit\i cu bucurie se vor bucura.

6. Întru pomenire ve[nic\ va fi dreptul, de auzul r\u nu se vateme.

Sedealna, glasul al 3-lea>

Podobie> @De frumuse]ea fecioriei tale...#

IOAN MAXIMOVICI 71

De nevoin]ele [i luptele ce le-ai s\vâr[it cu Dum-nezeiescul har, cetele celor netrupe[ti s-au minunat,Fericite. Iar noi, alergând acum la moa[tele talenestric\cioase, st\m nepricepându-ne cum s\ te nu-mim pe tine. Pentru aceea cu dragoste strig\m ]ie>Bucur\-te, P\rinte Ioane, de Dumnezeu în]elep]ite.

Slav\... {i acum..., a N\sc\toarei>

Mul]imea minunilor Tale [i netâlcuirea Dumneze-ie[tii Tale z\misliri le sl\vim, de Dumnezeu N\sc\toare,tot poporul credincio[ilor. Unit-ai, Prea Curat\, celecere[ti [i cele p\mânte[ti, stricat-ai zapisul cel vechial p\catului. Pentru aceasta adunarea dreptsl\vitori-lor strig\ }ie> Bucur\-te Fecioar\!

Antifonul înt=i al glasului al 4-lea. Prochimen, glasul al 4-lea>

Cinstit\ este înaintea Domnului moartea cuvio[ilor Lui.

Stih> Ce voi r\spl\ti Domnului pentru toate c=te mi-a dat mie?

Evanghelia de la Ioan (X, 9-16)> @Zis-a Domnul> Eu sunt u[a< prinMine de va intra cineva, se va mântui...# (caut\ la duminica a 2-a dinPostul Mare, Evanghelia Ierarhului). Psalmul 50.


Pentru rug\ciunile ierarhului T\u Ioan, Milostive,cur\]e[te mul]imea gre[alelor noastre.


{i acum...

Pentru rug\ciunile N\sc\toarei de Dumnezeu,Milostive, cur\]e[te mul]imea gre[alelor noastre.

Stih> Miluie[te-m\, Dumnezeule, dup\ mare mila ta [i dup\mul]imea îndur\rilor Tale, cur\]e[te toate f\r\delegile noastre.

Stihira, glasul a 6-lea>

Fericite Ierarhe Ioane, f\r\ de contenire se revars\harul minunilor tale mul]imii credincio[ilor Bisericiilui Hristos care alearg\ la cinstit\ racla ta, strigând>Ierarhe, cel ce e[ti cu nume de har numit, izb\ve[te-ne cu rug\ciunile tale de toate primejdiile.

CANOANELE> Se pun Canoanele N\sc\toarei de Dumnezeu din20 iulie, pe 6, iar canonul sfântului pe 6.

CANONUL SFÂNTULUI

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos>

„Apa trecând-o ca pe uscat [i din r\utatea egipte-nilor sc\pând, israeliteanul striga> Izb\vitorului [iDumnezeului nostru s\-I cânt\m.#

La nestric\cioasele tale moa[te cad acum cu evlavie[i veselie, strigând> d\ruie[te-mi har, Ioane, ca s\ laudmul]imea cununilor tale.

IOAN MAXIMOVICI 73

Slav\...

:ntru nevoin]a cea pl\cut\ lui Dumnezeu umblând[i întunericul patimilor stricând, cu îmbel[ugare aiprimit din cer luminarea Treimii, fericite.

{i acum..., a N\sc\toarei>

Cu b\rb\]ie împotriva trupului nevoindu-te [i cuajutorul Dumnezeie[tii prunce Mariam, lumin\torte-ai ar\tat celor din întuneric, c\l\uz\ celor r\t\ci]i[i înt\rire.

Catavasie> @Deschide-voi gura mea...#

Cântarea a 3-a. Irmos>

@Doamne, Cel ce ai f\cut cele de deasupra crugu-lui ceresc [i ai zidit Biserica, Tu pe mine m\ înt\re[teîntru dragostea Ta< c\ Tu e[ti marginea doririlor [icredincio[ilor înt\rire, unule Iubitorule de oameni.#

Petrecând via]a ca un ;nger p\m=ntesc [i Bisericaîmpodobind-o cu trupul t\u nestric\cios, din care serevars\ curgerile t\m\duirilor, te odihne[ti acum,fericite, ;n corturile dumnezeie[ti.

Slav\...

Din tinere]e ai fost rob lui Hristos, P\rinte, [i cuharul cuvânt\rii de Dumnezeu te-ai îmbog\]it, prin


care ai ad\pat inimile turmei tale în]eleg\toare,Sfinte, ca s\ ajung\ la via]a cea îmbun\t\]it\.


Râvnitor al Domnului [i oglind\ curat\ a petrece-rii feciorelnice ai ar\tat, Maic\ a lui Dumnezeu, peIoan cel cur\]it la minte [i la suflet, ce s-a f\cutt\inuitor ales al lui Hristos.

Sedealna, glasul al 4-lea> Degrab ne întâmpin\...

Cu od\jdiile arhieriei fiind împodobit, prin petre-cerea ta curat\ fiind cur\]it [i cu minunile luminând,P\rinte Ioane, te-ai ar\tat tâlcuitor al celor cere[ti [ipropov\duitor al str\lucitoarei Ortodoxii. Iar acumtoat\ turma ta, înconjurând cinstita racl\ a moa[te-lor tale, strig\ ]ie> Bucur\-te, t\inuitorule al lui Hristos!


M\reasc\-se Fecioara [i Maica [i în cânt\ri s\ selaude ca N\sc\toare de Dumnezeu. C\ pe unul dinTreime a n\scut în chip de negr\it, pe Cuvântul celde o fiin]\ cu Tat\l [i un singur R\scump\r\tor îndou\ firi se cunoa[te Dumnezeu - Om, având îndoit\voire [i lucrare spre adeverirea firilor.

IOAN MAXIMOVICI 75


@Auzit-am, Doamne, taina rânduielii Tale, în]eles-am lucrurile Tale [i am preasl\vit Dumnezeirea Ta.#

Via]a ta a minunat, P\rinte Ioane, cetele îngere[ti,iar soboarele dreptsl\vitorilor o m\rturisesc [i telaud\ pe tine.

Slav\...

Vistierie necheltuit\ de daruri dumnezeie[ti s-aar\tat racla ta care pururea adap\ sufletele noastre,ale celor ce cu evlavie te cinstim pe tine.


Milostivire grabnic\ arat\, St\pân\, celor cealearg\ la Tine [i sl\vesc pe Ioan, slujitorul T\u,Dumnezeiasc\ Mireas\.


„Lumineaz\-ne pe noi, Doamne, cu poruncileTale [i cu bra]ul T\u cel înalt< pacea Ta d\-ne-o nou\,Iubitorule de oameni.#

Cu ale tale rug\ciuni îndep\rteaz\ degrab releledemonilor [i viforul patimilor, Ioane de Dumnezeuprosl\vite.


Slav\...

Str\lucind cu totul minunate, toate marginilorlumii te-ai f\cut loca[ al Treimii [i acum te rug\m,îndep\rtez\ necazurile noastre.


Maic\ a lui Dumnezeu Te-ai numit, Ceea ce e[ticu totul l\udat\, c\ ai n\scut cu adev\rat mai presusde fire pe Unul din Treime în dou\ firi.


„Rug\ciunea mea voi v\rsa c\tre Domnul [i Luivoi spune scârbele mele< c\ sa umplut sufletul meude r\ut\]i [i via]a mea s-a apropiat de iad [i ca Ionam\ rog> Dumnezeule, din stric\ciune scoate-m\.#

Cu norul darurilor tale, Sfinte, roureaz\ inimilenoastre [i, aprinderea patimilor stingând, f\-nevrednici, Ioane, de frumuse]ea Raiului.

Slav\...

Se minuneaz\ soborul credincio[ilor cercetând cuevlavie via]a ta. C\ f\r\ de m\sur\ silind firea, în\l-]ând prin rug\ciune cugetul t\u [i aprinzându-te dedumnezeiasc\ dragoste, împreun\ vorbitor cu îngeriite-ai ar\tat.

IOAN MAXIMOVICI 77 71


Din prea curate sângiurile Tale s-a întrupat Zidito-rul t\u, Preasfânt\ Fecioar\. {i într-un singur ipostasal Cuvântului lui Dumnezeu s-au unit f\r\ schimbareamândou\ firile [i un singur Hristos se cunoa[te îndou\ firi.

Condacul, glasul al 8-lea>Podobie> @Ap\r\toare Doamn\...#

Izb\vindu-ne prin tine din primejdii, laude î]iîn\l]\m cu credin]\, nevoitorule Ierarhe Ioane. {i cudragoste cuprinzând, fericite, racla cea prea pl\cut\a moa[telor tale, strig\m> Bucur\-te, P\rinte deDumnezeu Cuvânt\torule!

SINAXAR

:n aceast\ lun\ în ziua a nou\sprezecea, pomenirea celui întreSfin]i P\rintelui nostru Ioan, f\c\torul de minuni, care a fostarhiepiscop al Shanghaiului din China, apoi ;n Europa de Apus [i încele din urm\ în America. Cu pace s-a s\vâr[it ;n anul mântuirii 1966.


„Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilonoarecând, cu credin]a Treimii v\paia cuptorului auc\lcat-o, cântând> Dumnezeul p\rin]ilor no[tri, bine


e[ti cuvântat.#

:n chip pl\cut lui Dumnezeu fiind înv\]at, P\rinte,dumnezeiasca înv\]\tur\ a dogmelor dreptei credin]e,ap\r\tor al acesteia te-ai ar\tat, urmând înv\]\turi-lor P\rin]ilor no[tri.

Slav\...

Luptându-te cu virtute, m\iestriile cumplituluivr\jma[ ai surpat. {i înt\rire Bisericii [i sc\pare te-aiar\tat în vremurile din urm\, potolind n\v\lirilevr\jma[ului.


Neputin]ele trupurilor [i r\nile sufletelor t\m\du-ie[te-le, preal\udat\ Fecioar\, cu solirile Tale neînce-tate c\tre Domnul slavei. {i nu înceta a lumina întu-nericul min]ii noastre.


@Pe Împ\ratul Ceresc pe care îl laud\ o[tile înge-re[ti, l\uda]i-l [i-l preaîn\l]a]i întru to]i vecii.#

Pe Ierarhul iubitor de cele cere[ti s\-l l\ud\m, pevisteria faptelor bune, pe p\storul cel bun [i stâlpuldreptei credin]e.

Binecuvânt\m pe Tat\l...

IOAN MAXIMOVICI 79

:nv\]\tor al faptelor bune, ap\r\tor al credin]ei [islav\ a Bisericii te m\rturisim pe tine to]i, Ioane.


Cu lumina rug\ciunilor Tale, de Dumnezeu N\s-c\toare, stinge furtuna împu]in\rii mele suflete[ti,c\ ai n\scut, Maic\, pe Lumin\torul celor dintruîntuneric.


@Cu adev\rat, N\sc\toare de Dumnezeu, te m\r-turisim pe tine Fecioar\ curat\, cu cetele cele f\r\ detrupuri m\rindu-te pe tine.#

Dumnezeie[tile curgeri ale darurilor necontenit sevars\ în sfânt\ biserica ta, rourând cetele credincio-[ilor.

Slav\...

Ap\r\tor [i zid necl\tit fii turmei tale, cel ce ai pri-mit har de la P\rintele Ceresc, ocrotindu-ne împreun\cu to]i sfin]ii îngeri.


Împodobit-ai firea oamenilor, Fecioar\, [i cu celecere[ti ai unit-o, Curat\. Iar soborul îngeresc ;n vecite ferice[te.


Lumin\nda, glasul al 3-lea.

Podobie> @Cel ce ai împodobit cerul cu stele...#

Cuvântul bunei cinstiri, cu râvn\ de Dumnezeuinsuflat\ sem\nându-l ;n inimile credincio[ilor,acum te bucuri de roade în cur]ile Domnului, Ioanede trei ori fericite.


Pe Tine, Maica Luminii [i s\la[ al lui Dumnezeu,ceea ce f\r\ încetare e[ti l\udat\ în cer [i pe p\mânt,Te rug\m> fii ai luminii arat\-ne.

LA LAUDE

Se pun stihurile pe 4, glasul al 8-lea.Podobie> @O, preasl\vit\ minune...#

O, preasl\vit\ minune! În vremurile de pe urm\,Ioane fericite, str\luce[ti cu minunile, vindecândneputin]ele. C\ îngere[te vie]uind, cinstitul t\u trupp\mântesc a r\mas nestricat. Pentru aceasta strig\m]ie> P\rinte, cela ce e[ti numit cu numele harului,acoper\-ne pe noi, risipind înv\luirile necazurilor curug\ciunile tale. (de 2 ori)

IOAN MAXIMOVICI 81

O, preasl\vit\ minune! Ierarhe a lui Hristos, cunevoin]ele [i luptele prieten [i împreun\ lupt\tor cumucenicii te-ai ar\tat. Prin înfrânare te-ai cur\]it [iprin iubire te-ai în\l]at. Pentru aceasta cortul t\up\m=ntesc nestricat s-a ar\tat, izvorând credincio[i-lor rou\ cereasc\ [i curgere de har.

O, preasl\vit\ minune! Dumnezeiasca ungereluând, Ioane prea minunate, ca p\stor ai str\lucit cucugetul iubitor de oameni. {i cere[tile loca[uri dorind,cu prisosin]\ ai înmul]it talantul. Pentru aceasta, cucredin]\ fierbinte c\zând la racla moa[telor tale,primim har [i Dumnezeiasca mil\.


Veni]i, cetele bine cinstitorilor, s\ alerg\m cu vese-lie [i s\ încunun\m cu evlavie racla lui Ioan, cu laude[i cu cânt\ri duhovnice[ti. C\ ast\zi soborul ;ngerescse bucur\, primind pe cel ce a petrecut pe p\mânt închip minunat. {i noi, cinstind pe îngerul p\mântesc,cu dragoste înconjur\m cinstitul t\u trup. Soborularhiereilor [i ceata preo]ilor pr\znuiesc, privegheaz\adunarea monahilor, l\udând pe vestitul între Ie-rarhi. Toate tulbur\rile eresurilor gonindu-le, d\ru-ie[te dreptsl\vitorilor unirea de cuget cea ;n Hristos,iar monahilor ce te cinstesc pe tine mântuire.



Fericimu-te pe Tine, de Dumnezeu N\sc\toare,Fecioar\ [i dup\ datorie te sl\vim pe tine, cetateanesurpat\, zidul cel necl\tit, solitoarea cea neru[inat\[i sc\parea sufletelor noastre.

Doxologia mare, troparele, ecteniile [i otpustul.

LA LITURGHIE

La Fericiri se pun aceste tropare, glasul al 2-lea>

La nestric\cioasele tale moa[te c\zând acum, norulpatimilor risipe[te-l, rug\mu-te, Ioane fericite, laudadreptsl\vitorilor. C\ ;n lume ai petrecut via]\ minu-nat\ [i te-ai f\cut cas\ a Treimii.

Nu trece cu vederea, Ioane cu totul minunate, pecei ce cad la moa[tele tale de har izvorâtoare, pe to]icei cumplit învifora]i întru necazuri. Ci izb\ve[te-ide vr\jma[i pe cei ce scap\ la tine, fericite Ierarhe.:nl\tur\ primejdiile [i d\ruie[te veselie, ca purureas\ preasl\vim pe Domnul cel ce te-a preasl\vit pe tine.

Desf\t\rile lumii lep\dând, P\rinte, ai dorit feri-cirea cea ve[nic\. Fiindc\ necazuri ai r\bdat pentrudumnezeiasca dragoste [i b\rb\te[te ai urmat calea

IOAN MAXIMOVICI 83

cereasc\, pild\ f\cându-te p\storilor [i îngrijindu-tepururea pentru zidirea turmei tale. Pentru aceasta,Ioane, în chip minunat s-a s\l\[luit harul ;n nestri-c\cioasele tale moa[te, izvorând t\m\duiri.

Când împreun\ cu cei netrupe[ti ai în\l]at slavo-slovie lui Dumnezeu, Ioane minunate, ai ajuns la vede-rea duhovniceasc\. {i în lume ca un netrupesc aivie]uit, cu darurile Duhului luminat împodobindu-te.Pentru aceasta izb\ve[te de toat\ neputin]a [i întris-tarea pe cei ce cu credin]\ cad la racla moa[telor tale.

Slav\...

Bucur\-te, cela ce pustnice[te ai vie]uit, FericiteIoane, urm\torule al celor netrupe[ti. Roag\-te neîn-cetat dimpreun\ cu îngerii pentru înt\rirea Bisericii,P\rintele nostru.


Plecând cerurile, Hristos voind s-a s\l\[luit întregîn pântecele t\u, Preacurat\, c\ nesuferind s\ vad\zidirea mâinilor sale sub tirania celui în[el\tor, avenit în chip de rob s\ mântuiasc\ neamul omenesc.


Prochimen, glasul al 7-lea>

Scump\ este înaintea Domnului moartea cuvio[ilor lui.

Stih> Ce voi r\spl\ti Domnului pentru toate c=te mi-a dat mie?

Apostolul din epistola c\tre evrei (XIII, 17-21)> @Fra]ilor, asculta]ipe mai marii vo[tri...#

Aliluia, glasul al 2-lea>

Preo]ii T\i, Doamne, se vor îmbr\ca întru dreptate [i cuvio[iiT\i se vor bucura.

Stih> C\ a ales Domnul Sionul, osebitu-l-a pe el spre loca[lui[i...

Evanghelia de la Luca (VI, 17-23)> @:n vremea aceea a stat Iisusla loc [es...# (vezi 6 decembrie la liturghie)

CHINONICUL> :ntru pomenire ve[nic\ va fi dreptul, de auzulr\u nu se va teme.

IOAN MAXIMOVICI 85

ACATISTUL SF+NTULUI IOAN MAXIMOVICI

Acatistul Sf=ntului Ioan Maximovici a fost alc\tuit ;n cinsteadasc\lului s\u de c\tre p\rintele ieromonah Serafim Rose de laPlatina (California) ;n slavon\ [i ;ncuviin]at de c\tre Preasfin]itulNectarie (Kon]evici) de Seattle.

Condacul înt=i>

Alesule f\c\tor de minuni [i slujitorule credinciosal lui Hristos, cel ce rever[i lumii mirul cel de mult pre][i mul]imea minunilor tale, cu dragoste te l\ud\m[i-]i cânt\m ]ie acestea> Bucur\-te, Sfinte IerarheIoane, P\rintele nostru, f\c\torule de minuni!

86

Icosul înt=i>

Ca un înger trimis de Creatorul a toat\ f\ptura,ai ap\rut în aceste timpuri ca, prin mila lui Dumnezeu,s\ te îngrije[ti de p\mânteni. V\zând frumuse]eavirtu]ilor tale, preafericite Ioane, a[a ;]i strig\m>

Bucur\-te, c\ci de mic copil cu evlavia ai fost îm-podobit<

Bucur\-te, cel ce cu fric\ [i cutremur voia lui Dum-nezeu o ai împlinit<

Bucur\-te, cel ce ;n tainice virtu]i harul dumneze-iesc l-ai ar\tat<

Bucur\-te, ascult\tor din dep\rtare a celor afla]iîn suferin]\<

Bucur\-te, grabnic ajut\tor plin de iubire pentruaproapele t\u [i pentru m=ntuirea lui<

Bucur\-te, bucuria tuturor celor ce în rug\ciunese îndreapt\ c\tre tine cu gr\bire<

Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru,f\c\torule de minuni!

Condacul al 2-lea>

V\z=nd rev\rsarea îmbel[ugat\ a virtu]ilor tale,

ACATISTUL SF+NTULUI IERARH IOAN MAXIMOVICI 87

sl\vite Ierarhe Ioane, ca un izvor de via]\ d\t\tor cuminunile tale ne ad\pi pe noi cei ce strig\m cu credin-]\ lui Dumnezeu> Aliluia!

Icosul al 2-lea>

De Dumnezeu în]elep]ite Ioane, cel ce ai fost plinde teologhisire, ;n tine cuno[tin]a de Dumnezeu aizvorât, împreun\ cu milostivirea fa]\ de omenireap\timitoare. Pentru aceea înva]\-ne [i pe noi s\-Lcunoa[tem pe Dumnezeu Cel adev\rat [i cu umilin]\s\-]i cânt\m>

Bucur\-te, scut neclintit al adev\ratei Ortodoxii<Bucur\-te, vas de mult pre] al darurilor Duhului

Sfânt<Bucur\-te, dreptule acuzator al necredin]ei [i al

falselor înv\]\turi<Bucur\-te, plinitor sârguincios al dumnezeie[tilor

porunci<Bucur\-te, ascet veghetor ce nu dormeai nicioda-

t\< Bucur\-te, p\stor grijuliu al turmei lui Hristos<Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru,

f\c\torule de minuni!

88 ACATISTUL SF+NTULUI IERARH

Condacul al 3-lea>

Prin puterea dumnezeiescului har, p\rinte milos-tiv ai fost pentru orfani [i dasc\l bun pentru cei tineri,crescându-i în frica lui Dumnezeu [i preg\tindu-ipentru slujirea lui Dumnezeu. Pentru aceea, fiii t\icei duhovnice[ti se îndreapt\ c\tre tine, cânt=nd cumul]umire lui Dumnezeu> Aliluia!

Icosul al 3-lea>

Cu adev\rat te-ai învrednicit, P\rinte Ioane, s\ fiipream\rit de cetele cere[ti, c\ci nici unul dintrep\mânteni nu poate s\ descrie m\re]ia faptelor tale.Noi îns\, d\ruindu-I lui Dumnezeu tot ce avem maibun, ]ie acestea-]i cânt\m>

Bucur\-te, cel ce prin rug\ciune necontenit\ pefiii t\i ai m=ntuit<

Bucur\-te, p\zitorul turmei tale cu semnul sfinteiCruci<

Bucur\-te, c\ci prin iubirea ta cea nem\rginit\,toate popoarele [i semin]iile ai cuprins<

Bucur\-te, lumin\tor str\lucit [i iubitor de oameni<Bucur\-te, chip al blânde]ii duhovnice[ti<Bucur\-te, dulce mângâietor al celor lipsi]i [i

dezn\d\jdui]i<

IOAN MAXIMOVICI 89


Condacul al 4-lea>

Minun=ndu-ne de faptele tale cele pline de drago-ste, nu ne pricepem cum s\ te l\ud\m cu vrednicie,o, Fericite Ioane! C\ ai ajuns p=n\ la cap\tul lumii,propov\duind Evanghelia [i salv=ndu-i pe cei afla]iîn întuneric. Pentru aceea, mul]umindu-I lui Dumnezeupentru lucr\rile tale apostole[ti, :i c=nt\m> Aliluia!

Icosul al 4-lea>

Credincio[ii de pretutindeni, cuget=nd la via]ata, s-au mirat de minunile tale descoperite din mila luiDumnezeu, chiar în acest veac de apoi. Iar noi neminun\m de slava lui Dumnezeu ar\tat\ prin tine [icu dragoste ;]i gr\im>

Bucur\-te, înv\]\torul celor afunda]i în noapteanecredin]ei<

Bucur\-te, cel ce poporul t\u l-ai condus dinExtremul Orient în Occident<

Bucur\-te, f=nt=n\ de miracole rev\rsat\ deDumnezeu<

Bucur\-te, cel ce cu iubire [i r\bdare îndreptezi


pe cei r\t\ci]i<Bucur\-te, grabnic\ alinare a celor ce se c\iesc de

p\catele lor<Bucur\-te, c\l\uzitor al celor ce merg pe calea

cea dreapt\<Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru,


Condacul al 5-lea>

Ca o raz\ de lumin\ dumnezeiasc\ te-ai ar\tat,Fericite Ioane, furtunile cele aprige împr\[tiindu-le,iar pe cei afla]i pe insul\, de v=rtejurile primejdioaseprin rug\ciune p\zindu-i [i cu semnul crucii îngr\din-du-i. P\ze[te-ne [i pe noi, cei ce te chem\m în ajutor[i înva]\-ne s\-I c=nt\m lui Dumnezeu> Aliluia!

Icosul al 5-lea>

To]i cei ce s-au învrednicit de puternicul t\u ajutor,Fericite Ioane, ;n necazuri [i înt=mpl\ri te-au v\zutca pe un mijlocitor înaintea Tronului dumnezeiesc [igrabnic ajut\tor la nevoie. Pentru aceea [i noin\d\jduind la mijlocirea ta înaintea lui Dumnezeu,strig\m c\tre tine a[a>

Bucur\-te, gonitorul stihiilor celor primejdioase<

IOAN MAXIMOVICI 91

Bucur\-te, cel ce cu rug\ciunile tale ne izb\ve[tidin nevoi<

Bucur\-te, pururea d\t\torule de p=ine celor fl\-m=nzi<

Bucur\-te, cel ce preg\te[ti bel[ug de bun\t\]icelor s\rmani<

Bucur\-te, m=ng=ietorul celor ce sunt ;n necazuri<Bucur\-te, izb\vitorule a multor suflete<Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru,


Condacul al 6-lea>

Sfinte Ierarhe Ioane, ca un nou Moise g=ngav te-aiar\tat, sco]=nd poporul t\u din robie. Izb\ve[te-nepe noi din pr\pastia p\catului [i din cursa vr\jma-[ului, ca s\ c=nt\m lui Dumnezeu> Aliluia!

Icosul al 6-lea>

Bucur\-te, bunule p\stor, c\ ai str\lucit prin ru-g\ciunile tale fierbin]i c\tre Dumnezeu, [i ai f\cut pest\p=nitorii lumii acesteia s\ se ;ndure de cei p\stori]ide tine. Pentru aceea [i noi mul]umind, î]i cânt\m>

Bucur\-te, sprijin de n\dejde celor ce te cheam\cu st\ruin]\<


Bucur\-te, cel ce ne izb\ve[ti de moartea cea ne-dreapt\<

Bucur\-te, cel ce ne p\ze[ti de vorb\ de[art\ [i der\ut\]i<

Bucur\-te, ap\r\torul celor nevinova]i de temni]\<Bucur\-te, cel ce ;ndep\rtezi r\utatea necredin-

cio[ilor<Bucur\-te, cel ce ai ur=t minciuna [i ai descoperit

adev\rul<Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru,


Condacul al 7-lea>

Dorind cu r=vn\ a-i prosl\vi pe sfin]ii cei din vechi-me ai Apusului, cel înstr\inat de adev\r, ai readuscinstirea lor ;n Biserica Ortodox\, o, iubitorule deDumnezeu! În Ceruri s\l\[luindu-te împreun\ cuei, roag\-te lui Dumnezeu pentru noi, cei de pep\m=nt care c=nt\m lui Dumnezeu> Aliluia!

Icosul al 7-lea>

Nou cuvios ales al lui Dumnezeu v\z=ndu-te, tu aiap\rut ;n aceste vremuri din urm\, împreun\ cusfin]ii ierarhi ai vechii Galii. {i, precum unul dintre

IOAN MAXIMOVICI 93

ace[tia, ai însufle]it turma ta a p\stra Credin]aOrtodox\, a[a cum o m\rturiseau [i ei odinioar\ ;nApus. Pentru aceea, ajut\-ne s\ p\str\m adev\ratacredin]\, pe noi cei ce-]i c=nt\m ]ie unele ca acestea>

Bucur\-te, noule Martine prin înfr=narea, ne-voin]ele [i minunile tale<

Bucur\-te, noule Ghermane prin m\rturisireaCredin]ei Ortodoxe<

Bucur\-te, noule Ilarie prin dumnezeiasca teolo-ghisire<

Bucur\-te, noule Grigorie prin cinstirea [i prosl\-virea cuvio[ilor lui Dumnezeu<

Bucur\-te, noule Fauste prin dragostea ta curat\[i prin r=vna cea monahiceasc\<

Bucur\-te, noule Cezarie prin p\strarea custricte]e a canoanelor dumnezeie[tii Biserici<


Condacul al 8-lea>

Stranie minune vedem la sf=r[itul vie]ii tale, multp\timitorule Sfinte Ioane. C\ trimis fiind ;n LumeaNou\ ca s\ propov\duie[ti acolo cre[tinismul prime-lor veacuri, ai suferit prigoan\, preg\tindu-]i sufletulpentru Împ\r\]ia cereasc\. Minun=du-ne de r\bda-


rea [i de suferin]ele tale, cu mul]umire strig\m luiDumnezeu> Aliluia!

Icosul al 8-lea>

Lucr\torule des\v=r[it în via lui Hristos, cel ce n-aicunoscut odihna p=n\ la sf=r[itul vie]ii tale osteni-toare, ajut\-ne [i nou\ nevrednicilor, s\ r\m=nemcredincio[i lui Dumnezeu p=n\ la sf=r[itul vie]iinoastre. Pentru aceea minunate Ioane, ]ie pl\cutullui Dumnezeu, ;]i c=nt\m a[a>

Bucur\-te, cel ce ai r\bdat p=n\ la sf=r[it dob=n-dind m=ntuirea<

Bucur\-te, c\ te-ai învrednicit a muri ;n fa]a icoaneiMaicii Domnului<

Bucur\-te, p\str\tor credincios al credin]ei ;nmijlocul prigoanei celei nedrepte<

Bucur\-te, c\ bun p\stor al turmei fiind, moarteaai primit-o, ca un ierarh pe scaun [ez=nd<

Bucur\-te, c\ dup\ moarte, prin minunata taîntoarcere, turma ]i-ai ;nt\rit<

Bucur\-te, s\vâr[itorul multor minuni pentru ceice alearg\ la racla ta cu credin]\ [i cu dragoste<


IOAN MAXIMOVICI 95

Condacul al 9-lea>

Toat\ firea îngereasc\ s-a bucurat de în\l]area su-fletului t\u la Ceruri. Pentru aceea [i noi, bucur=ndu-ne de minunile tale s\v=r[ite pe p\m=nt [i descope-rite prin lucrarea Sf=ntului Duh, lui Dumnezeu ;ic=nt\m> Aliluia!

Icosul al 9-lea>

Ritorii cei mult vorbitori nu pot descrie asprimeasfintei tale vie]i, dreptule P\rinte Ioane, loca[ sfin]ital lui Dumnezeu Celui de necuprins. O, ce minunat\ar\tare dumnezeiasc\ descoperit\ ;n veacul nostrupu]in credincios! Pentru aceea, necontenit cu mareglas te m\rim, c=nt=ndu-]i acestea>

Bucur\-te, palat al dumnezeie[tilor porunci< Bucur\-te, mic\ [i firav\ ad\postire, ;n care a

înc\put frumuse]ea loca[urilor îngere[ti<Bucur\-te, scar\ prin care lesne urc\m la Ceruri< Bucur\-te, liman ;n care toate suferin]ele î[i afl\

grabnic\ vindecare<Bucur\-te, c\mar\ tainic\ a rug\ciunii statornice<Bucur\-te, templu luminat de Duhul Sf=nt< Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru,



Condacul al 10-lea>

Lumea voind s-o m=ntuiasc\, Izb\vitorul tuturortrimis-a un nou sf=nt printre noi, astfel chemându-neprin el din ad=ncurile cele ;ntunecate ale p\catului.Auzind a ta chemare la poc\in]\, noi, cei s\raci ;nvirtu]i, lui Dumnezeu :i c=nt\m> Aliluia!

Icosul al 10-lea>

Zid e[ti tuturor celor ce alearg\ c\tre cereasca tamijlocire, P\rinte Ioane. Pentru aceasta îngr\de[te-ne [i pe noi de atacurile demonilor [i ne izb\ve[te desuferin]e, de n\paste [i de nevoi pe noi cei ce cucredin]\ strig\m c\tre tine>

Bucur\-te, vederea celor orbi suflete[te<Bucur\-te, c\ prin puterea rug\ciunii, ai întors la

via]\ pe cei afla]i pe moarte<Bucur\-te, cel ce ne p\ze[ti de r\zvr\tire [i de r\z-

boiul cel dintre noi<Bucur\-te, rou\ salvatoare a celor ce pier în pr\pa-

stia dezn\d\jduirii<Bucur\-te, p\rinte binevoitor al celor întrista]i [i

p\r\si]i<Bucur\-te, dasc\l iscusit al celor ce caut\ Adev\rul< Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru,


IOAN MAXIMOVICI 97

Condacul al 11-lea>

Via]a ta, Fericite Ioane, a fost ca o ofrand\ adus\Preasfintei Treimi, întrec=ndu-i pe mul]i prin fapteletale minunate. Fiindc\ ai ;nv\]at cu at=ta în]elepciu-ne adev\rata credin]\, ne-ai cl\uzit cu credin]\, n\-dejde [i dragoste s\-i c=nt\m lui Dumnezeu celui ;nTreime preasl\vit> Aliluia!

Icosul al 11-lea>

Lumin\tor str\lucit al Ortodoxiei ai fost pentrucei afla]i ;n întunericul necuno[tin]ei, o, p\storuleales al turmei lui Hristos. A[a [i dup\ adormirea ta,celor ne[tiutori le dezv\lui adev\rul, lumin=ndsufletele credincio[ilor care î]i aduc aceast\ c=ntare>

Bucur\-te, luminare a celor necredincio[i cu dum-nezeiasca în]elepciune<

Bucur\-te, curcubeu al pa[nicei bucurii pentrucei bl=nzi [i smeri]i<

Bucur\-te, tunet înfrico[\tor pentru cei ce st\ruie;n p\cat<

Bucur\-te, fulger ce love[ti ;n eresuri< Bucur\-te, stâlp al dogmelor ortodoxe<Bucur\-te, pov\]uitor de g=nduri dumnezeie[ti<



Condacul al 12-lea>

Harul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, rev\r-s=ndu-l cu ;mbel[ugare spre noi, pe Acesta cu evlavie[i recuno[tin]\ ;l primim to]i, cei ce alerg\m c\treatotputernica ta mijlocire. O, preal\udate P\rinteIoane, prosl\vind minunile tale, lui Dumnezeu ;ic=nt\m> Aliluia!

Icosul al 12-lea>

:n\l]=nd c=nt\ri de laud\ lui Dumnezeu, corulceresc al sfin]ilor se bucur\, c\ M=ntuitorul a ar\tatbun\tatea Sa atotputernic\ ;n tine, bl=ndul [i smeri-tul s\u slujitor. O, preal\udate P\rinte Ioane, cu to]isfin]ii minun=ndu-ne, ne închin\m ]ie [i te cinstim a[a>

Bucur\-te, stea prealuminoas\ ce str\luce[ti ;nCeruri<

Bucur\-te, noule profet trimis de Dumnezeu maiînainte de a-[i ar\ta r\utatea vicleanul diavol<

Bucur\-te, noule Iona care prooroce[ti pierzarea,ca urmare a multor p\cate<

IOAN MAXIMOVICI 99

Bucur\-te, noule Botez\tor, care îi chemi pe to]ila rug\ciune [i la poc\in]\<

Bucur\-te, noule Pavele, cel ce ai îndurat toategreut\]ile propov\duirii Evangheliei<

Bucur\-te, noule apostol, propov\duitorul credin-]ei celei pline de frumuse]e<


Condacul al 13-lea>

O, Preal\udate [i preaminunate Ierarhe al luiDumnezeu Ioane, m=ng=ierea tuturor celor sc=rbi]i,prime[te rug\ciunile noastre [i roag\-te c\tre Dom-nului s\ ne izb\veasc\ de focul gheenei prin mijloci-rea ta cea binepl\cut\ lui Dumnezeu, c\ci tu singurdup\ moarte ai zis> Spune]i-le oamenilor> @de[i ammurit, sunt viu#, c=nt=nd> Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori.

Apoi, se zice iar\[i icosul ;nt=i [i condacul ;nt=i.


RUG|CIUNE C|TRE SFÂNTUL IERARH IOAN

O, Sfinte Ierarhe Ioane, P\rintele nostru, bunuleP\stor [i tainicule v\z\tor al sufletelor omene[ti,roag\-L pe Dumnezeu Cel Atotmilostiv s\ ne d\ruia-sc\ iertare de p\cate, ca s\ ne înt=reasc\ cu putereduhovniceasc\, s\ sc\p\m de am\r\ciunea acesteilumi [i s\ strig\m c\tre Domnul, ca s\ ne dea smerenie[i bucurie duhovniceasc\, cuget dumnezeiesc [i duhevlavios ;n toate c\ile noastre. Tu, cel ce ai fost ocroti-tor milostiv al orfanilor [i îndrum\tor încercat pep\m=nt, fii acum c\l\uz\ [i pentru noi, ca un nouMoise, iar ;n via]a bisericeasc\ pova]\ atotcuprinz\-toare a lui Hristos. Ascult\ plângerea tinerilor dezn\-d\jdui]i [i de m=hnire cuprin[i< îndep\rteaz\ sl\bi-ciunea ab\tut\ asupra p\storilor. Cu lacrimi te rug\mpe tine, o bunule p\stor, vino [i la noi, cei ce ;n negurapatimilor suntem afunda]i, a[tept=nd îndrum\riletale p\rinte[ti. Lumineaz\-ne cu lumina neînserat\unde te afli tu acum, rug=ndu-te pentru fiii t\i dintoat\ lumea, dar îndrepta]i cu iubirea lor pl\p=nd\c\tre lumin\, acolo unde s\l\[luie[te Hristos, Dum-nezeul nostru, C\ruia I se cuvine cinstea [i închin\-ciunea, acum [i pururea [i ;n vecii vecilor. AMIN!

IOAN MAXIMOVICI 101

Troparul glas 6>

Sl\vit urma[ al apostolilor lui Hristos, trimis aifost ca s\ ne izb\ve[ti pe noi cei slabi ;n credin]\ [icu inima împu]inat\. Cu harul [i nevoin]ele asce]ilordin vechime înve[m=nt=ndu-te, prin aceasta de laDumnezeu tainele cele cere[ti ai primit. O, preabu-nule ocrotitor al orfanilor, care ai dat o speran]\acestei lumi dec\zute. O, lumin\torule al lui Hristos,;n zorii Înfrico[\toarei Judec\]i aprins! Roag\-tepentru noi, Sfinte Ierarhe [i P\rinte Ioane, ca s\ seaprind\ [i inimile noastre de dragostea pentruHristos [i s\ se m=ntuiasc\ sufletele noastre ;nvremurile de apoi. Amin.


1

Viaţa Sfântului Ierarh Ioan (Maximovici) de Shanghai, Europa Occi-dentală şi San Francisco

Arhiepiscopul Ioan s-a născut în înfloritoarea regiune Harkov din sudul Rusiei. Aici, pe moşia Adamovka, în familia binecunoscută de nobili Maximovici, părinţilor Boris şi Glafira li s-a născut un fiu în data de 4 iunie 1896, pe care l-au botezat Mihail, în cinstea Sfântului Arhanghel al Dom-nului purtând acelaşi nume. Neamul Maximovici era renumit de secole prin evlavia şi patriotismul său. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii nobiliare era Sfântul Ierarh Ioan, mitropolit al Tobolsk-ului, cunoscut ca şi scriitor şi poet du-hovnicesc şi luminător al Siberiei, care a trimis prima misiune ortodoxă în China şi a săvârşit numeroase minuni. El a fost canonizat în 1916, iar sfin-tele sale moaşte se păstrează până în zilele noastre la Tobolsk. Cu toate că Sfântul Ierarh Ioan a murit la începutul secolului al XVIII-lea, duhul aces-tuia a purces asupra urmaşului său îndepărtat, care mai târziu i-a purtat numele. Mihail era un copil bolnăvicios, firav şi blând. Nu-i plăceau jocurile zgomotoase şi adesea era adâncit în gândurile sale.. Iubea animalele, mai ales câinii. În copilărie se deosebea printr-o religiozitate profundă. Colec-ţiona icoane, cărţi duhovniceşti şi istorice. Îi plăcea să citească mai ales Vieţile Sfinţilor. Tânărul Mihail, "monah din copilărie" îşi petrecea toată vara la mă-năstirea Sviatogorsk, aflată în vecinătatea moşiei părinţilor săi. La vârsta de 11 ani a fost trimis la şcoala militară din Poltava, iar în aceşti ani l-a în-tâlnit şi l-a frecventat pe episcopul Teofan al Poltavei, un vestit ascet, care a rămas pentru el un model de sfinţenie până la sfârşitul vieţii. În 1914, Mihail a absolvit şcoala de cadeţi şi urmând vocației sale in-time a hotărât să intre la Academia Duhovnicească de la Kiev. Părinţii aveau însă alte planuri pentru el, insistând să se înscrie la facultatea de drept, şi, din ascultare, el a renunţat la dorinţa sa. Anii de maturitate şi sfârşitul studiilor au coincis cu începutul groaznicei revoluţii iudeo-bolşevice. În 1921, în plin război civil rus, Mihail emigrează la Belgrad împreună cu întreaga familie. În 1925 a absolvit Facultatea de Teologie a universităţii belgrădene. În 1926 a fost tuns în monahism şi hirotonit ierodiacon la mă-năstirea Milkovo, luând numele Ioan. La sfârşitul aceluiaşi an părintele Ioan a fost hirotonit ca ieromonah. Între anii 1929-1934 a funcţionat ca profesor şi diriginte la seminarul teologic "Sfântul Ioan Botezătorul" din Bitol (Macedonia iugoslava). În anul 1934 s-a luat hotărârea de a-l înainta

2

pe părintele Ioan la rangul de episcop, adică tot ce era mai străin năzuinţe-lor lui. Cineva care-l cunoştea din perioada iugoslava povesteşte cum l-a întâlnit atunci în Belgrad. Părintele Ioan i-a spus acelei persoane că se află în oraş din greşeală, chemat în locul unui oarecare ieromonah Ioan, ce urma să fie făcut episcop. A doua zi după acea întâlnire, părintele Ioan i-a comunicat cunoştinţei sale că s-a creat o situaţie şi mai proastă decât cre-zuse el, căci chiar pe el doreau să-l înainteze la rangul de episcop. A fost hirotonit ca episcop la data de 28 mai 1934, ultima hirotonire făcută de mi-tropolitul Antonie Hrapovitki. A fost trimis în China în eparhia Shanghai. Aici el a organizat unele societăţi filantropice şi de binefacere, în special pentru copiii chinezi săraci şi orfani şi pentru emigranţii ruşi. De aseme-nea reuşeşte să aplaneze conflicte religioase şi ridică o catedrală, ce a fost mai târziu, în cursul aşa-numitei revoluţii culturale chineze, rasă de pe fa-ţă pământului de către comuniştii chinezi. O dată cu venirea la putere a comuniştilor în China, colonia emi-granților ruşi din China a fost nevoită să se refugieze în insulele arhipela-gului filipinez, bântuite de uragane sezoniere. Însă pe perioada şederii sale acolo, cu rugăciunile sale şi cu ajutorul aghiazmei cu care a sfinţit colonia rusă, a făcut, ca prin mila Domnului, uraganele să ocolească insula Tubabao, cea în care locuiau refugiaţii ruşi din China. Imediat după eva-cuarea refugiaţilor ruşi în Europa Occidentală şi SUA, graţie tot eforturilor arhiepiscopului Ioan depuse pe lângă guvernul SUA dar mai ales rugăciu-nilor sale care au fost ascultate de Dumnezeu-uraganele sezoniere şi-au re-abătut furia devastatoare asupra acestei insule filipineze. În anul 1951, arhiepiscopul Ioan e trimis în Europa , întâi la Paris, apoi la Bruxelles. În Europa Occidentală, Vlădică Ioan acordă un interes constant nu numai diasporei ruse, care trudea neobosit ca şi la Shanghai, ci şi popula-ţiei locale. Astfel, el primeşte sub jurisdicţia sa Bisericile Ortodoxe din Franţa şi Olanda. Singurul preot ortodox al Misiunii de la Madrid a fost hirotonit de el. În America şi-a început activitatea de arhipasor în anul 1962. Vlădică Ioan poate fi considerat ocrotitorul adevăratei Ortodoxii în Lumea Nouă. În acelaşi an, la cererea numeroşilor credincioşi ce-l cunoşteau de la Shan-ghai, Vlădică a fost invitat la San Francisco, cea mai mare eparhie ortodoxă din America. Comunitatea ortodoxă de aici era deosebit de scindată, iar construc-ţia marii catedrale ortodoxe ruse în cinstea icoanei Maicii Domnului Bucu-ria Tuturor Scârbiţilor oprită. Vlădică Ioan s-a adresat credincioşilor cu rugămintea de a face donaţii pentru continuarea lucrărilor. Apelul său a

3

trezit un entuziasm neobişnuit în rândul creştinilor ortodocşi americani. Pacea a fost restabilită şi construcţia catedralei dusă la bun sfârşit. În 1963, cu blagoslovenia Vlădicăi, a fost întemeiată Frăţia preacuviosului Gherman din Alaska, devenită ulterior cel mai important centru misionar ortodox din California. Arhiepiscopul Ioan Maximovici a rămas credincios până la sfârşit căii alese de el, de a sluji cu devotament Biserica. Cei ce-l cunoşteau în ultimii ani remarcau la Vlădică stricteţea în tot ce ţinea de Biserică şi de Tradiţie, fiind un apărător consecvent al calendarului bisericesc (iulian) de stil vechi, deşi întreţinea relaţii cu unele Biserici de stil nou. Apoi, au remarcat şi faptul că interzicea clerului său să participe la slujbele comune "inter-creştine", din cauza canonicităţii îndoielnice a unora dintre participanţi. Activitatea ecumenistilor creştini i se părea la fel de îndoielnică. S-a opus de asemenea ereziilor catolicismului, dintre care cea mai cunoscută a fost aceea a sofiologiei, de denaturare a dogmei ortodoxe despre Fecioara Ma-ria. Ultimii trei ani ai vieţii arhiepiscopului Ioan au fost amărâţi de ata-curile şi persecuţiile adversarilor săi, cărora le răspundea totdeauna fără a se plânge sau a învinui pe cineva, cu un calm netulburat. Truda de arhipăstor a vlădicăi Ioan s-a încheiat o dată cu călătoria sa la Seattle, la sfârşitul lui iunie 1966. Cel căruia i s-a dat adesea să cunoască gândurile şi destinul oamenilor, pe care i le făcea cunoscute Pronia lui Dumnezeu, a fost înştiinţat şi de propriul sfârşit. Astfel, în vara anului 1966, când directorul căminului de copii Casa Sfântului Tihon din Zadonsk, care era şi locuinţa vlădicăi, l-a înştiinţat că peste trei ani va avea loc congresul eparhial, sfântul ierarh Ioan i-a răspuns că atunci nu va mai fi aici (în viaţă pământească). În luna mai a aceluiaşi an, o femeie ce-l cunoştea pe vlădică de 12 ani, a cărei mărturie-după părerea mitropolitului Filaret-"este demnă de toată încrederea" a auzit de la vlădică: "Voi muri în curând, la sfârşitul lui iunie... Nu la San Francisco, ci la Seattle..." În fine, însuşi mitropolitul Filaret povesteşte despre neobişnuita sa despărţire de arhiepiscop, după o şedinţă a Sinodului, când acesta săvârşi rugăciunea de drum înaintea plecării lui la San Francisco. Vlădică şi-a luat rămas bun de la el într-un mod neobişnuit: în loc să ia mănunchiul de bu-suioc şi să se stropească cu agheasmă, aşa cum se cuvine unui arhiereu, el, plecându-se cu smerenie, l-a rugat pe mitropolit să-l stropească, iar apoi, în locul obişnuitei sărutări reciproce a mâinilor, el i-a sărutat mâna mitro-politului, smulgându-şi-o cu hotărâre pe a sa. Acela l-a ameninţat cu dege-tul şi ambii zâmbiră. Atunci, mitropolitul nu a dat o importanţă deosebită

4

acestui gest, dar când vlădică a murit, el a înţeles că aşa şi-a luat rămas bun arhiepiscopul de la el. Se mai știe, de asemeni, ca în seara din ajunul plecării la Seattle, vlădica i-a spus unui om pentru care săvârșise o rugă-ciune: "De acum, n-ai sa te mai atingi de mana mea". Ceea ce însuşi vlădică a prevăzut, dar pentru care nu erau deloc pre-gătiţi toţi cei ce-l cunoşteau, s-a petrecut în locul şi la timpul pe care el le-a prezis.. Moartea a survenit la Seattle, pe 2 iulie (19 iunie pe stil vechi), unde, după ce a săvârşit Sfânta Liturghie la biserica Nikolsk, vlădică a ple-cat însoţit de prietenul său apropiat, vlădică Nectarie, având cu sine icoana Kursk-Korennaia a Maicii Domnului. Rămânând în altar în jur de încă trei ore după sfârşitul Liturghiei, vlădică a mai vizitat-o pe văduva unui proto-iereu (având cu el icoana Kursk-Korennaia) şi s-a întors în apartamentul său, pregătindu-se să meargă la cimitir (era sâmbătă). Deodată, cei de jos l-au auzit căzând. Urcând în goană la etaj, însoţitorii lui de la Seattle, Î. Kalfov şi Î. Hruşciov l-au găsit zăcând în pragul chiliei. L-au aşezat în foto-liu şi, la orele 15.50 el îşi dădu sufletul Domnului, încheindu-şi calea pă-mântească, la fel ca şi strămoşul său, episcopul Ioan de Tobolsk: în faţă icoanei făcătoare de minuni. Nu poate să nu fie observată legătura directă între nevoinţa sa de o viaţă întreagă, de a se înfrâna de la dormitul în pat, şi sfârşitul în poziţie aşezată. Căci după ce a fost întins în patul aflat în cameră, vlădică şi-a primit pacea trupească-judecând după toate, pentru prima oară, din ziua în care şi-a dat făgăduinţele călugăreşti. Imediat ce vestea morţii Vladicăi Ioan a ajuns la San Francisco, în locuinţa arhiereului adormit - Casa Sfântului Tihon din Zadonsk - i s-a slu-jit prima panihidă. De asemenea, în toate bisericile ortodoxe din San Fran-cisco, în toate jurisdictiile ortodoxe s-au slujit panihide. Trupul răposatu-lui arhipăstor a fost lăsat în Seattle în grija episcopului Nectarie. În dimineaţa zilei de duminică 3 iulie, trupul ierarhului a fost adus în bise-rica din Seattle. Deşi Liturghia a fost anunţată pentru orele 7, biserica se umpluse de credincioşi până la acea oră matinală. După orele 15, sicriul cu trupul vladicăi a sosit cu un avion de pasageri la San Francisco, unde a fost întâmpinat de reprezentanţii clerului, ai obştilor de calugăriţe şi ai tuturor organizaţiilor ortodoxe ruseşti. La aeroport s-a slujit o scurtă litie. În faţa noii catedrale arhiepiscopale aştepta o mulţime uriaşă de oameni. Prima panihidă lângă sicriul vlădicăi a fost slujită de episcopul Nectarie, care, printr-un edict al mitropolitului Filaret, fusese atunci numit conducător interimar al eparhiei Americii de Vest. După slujbă, el i-a chemat pe toţi credincioşii să se atingă de "moaştele" episcopului şi, după declaraţiile martorilor, a fost înţeles de toată lumea ca însemnând "trupul sfântului". La sicriul arhiepiscopului veneau şi clerici de alte confesiuni şi preoţii ca-

5

tolici spuneau limpede:"Vrem şi noi să ne rugăm la sicriul sfântului vos-tru". Luni, pe 4 iulie, în catedrala episcopală, a sosit episcopul Sava de Edmonton, care l-a numit pe vlădică "Fericitul" şi, cu mai multă îndrăz-neală, "făcător de minuni al epocii sale" şi a poruncit turmei să i se roage de acum ca unui sfânt. Miercuri (6 iulie), din mănăstirea Sfintei Treimi din Jordanville (sta-tul New York) au sosit arhiepiscopii Leontie de Chile şi Averchie de Sira-cuza şi Troiţk, care cu trei ani în urmă şezuseră alături de vlădică în sala judecătoriei din San Francisco. Astfel, în acea zi, la sicriul arhiepiscopului Ioan au slujit ierarhii cei mai apropiaţi din diaspora rusă. Dar deosebit de sărbătorească a fost slujba de pe 7 iulie, când la catedrala episcopală a stat intâistătătorul, mitropolitul Filaret, ca să înceapă cere-monia de priveghere cuprinzând cele şase ceasuri. Pe lângă cei 5 ierarhi au mai participat 24 de preoţi, nenumăraţi paracliseri şi 1500 de mireni, astfel încât nici cea mai mare catedrală sinodală nu a putut să-i încapă pe toţi cei veniţi să cinstească memoria întemeietorului ei. Cei ce se rugau pentru pa-cea sufletului vlădicăi au început acum să i se roage chiar lui. Când a înce-put ultima sărutare a trupului, la miezul nopţii de 9 iulie, oamenii deja re-cunoscuseră practic sfinţenia "moaştelor" adormitului, atingând de sicriul său icoane, cruci, şi flori, arhiereii engolpioane şi chiar pe copii, dorind să-i sfinţească prin atingerea de trupul sfinţit. Râvna credincioşilor faţă de trupul adormitului ierarh avea cel mai real temei. În ciuda căldurii de iulie din San Francisco, trupul neîmbălsă-mat nu arăta semne de putrezire. Începând de duminică (3 iulie), repre-zentanţii biroului orăşenesc de pompe funebre măsurau zilnic temperatu-ra trupului, la fiecare trei ore, şi nu au descoperit nici un fel de modificări. Vădita neputrezire a "moaştelor" arhipăstorului rus a produs o puternică impresie vicepreşedintelui biroului de pompe funebre. Conducerea de stat americană i-a dat cinstirea cuvenită vlădicăi şi au acceptat ultima dorinţă a turmei sale, modificând legea care nu prevedea posibilitatea înmormântării trupului unui episcop la temelia unei catedra-le zidite de el. Deja la 5 iulie, preşedintele comitetului de supraveghetori, a acceptat rugămintea miilor de ortodocşi precum şi a avocatului O'Hara, care îl cinstea mult pe vlădică, dând permisiunea înmormântării trupului episcopului în catedrală, iar pe 11 iulie, comisia a promulgat în unanimitate o hotărâre care satisfăcea această rugăminte. Astfel,Vlădică Ioan a fost în-mormântat într-o criptă la baza catedralei arhiepiscopale din San Francis-co.

6

Pe 4 septembrie, în ziua pomenirii sfântului prooroc Moise, văzăto-rul de Dumnezeu, la care Vlădica Ioan avea mare evlavie, directoarea aşe-zământului Sfântului Tihon din Zadonsk, M. A. Sahmatova, a avut un vis. Se făcea că din catedrală spre aşezământ se îndreaptă o mare procesiune, cu steaguri bisericeşti, purtând chipul şi sicriul Vladicăi şi cântând. Când sicriul a fost adus în casă, Vlădică a ieşit din cameră lui, îmbrăcat în rasă, purtând un omofor violet şi epitrahil şi, apropiindu-se de uşile împărăteşti, a început să-i ungă pe toţi cei adunaţi cu mir sfinţit (la fel cum făcea şi în timpul vieţii). După miruire, oamenii au început să se risipească şi, după plecarea lor, s-a apropiat şi Sahmatova, iar Vlădică, miruind-o şi pe ea, i-a repetat de două ori: "SPUNEŢI LUMII CĂ DEŞI AM MURIT, SUNT VIU". Trezindu-se, ea şi-a notat cu emoţie aceste cuvinte, spuse atât de hotărât şi convingător. Ea le-a înţeles că pe o chemare a Vlădicăi ca lumea să-i cea-ră ajutorul şi după plecarea lui la cele veşnice. Faptele minunate săvârşite de vlădică după moarte, care sunt cunos-cute, sunt şi mai multe decât cele din timpul vieţii. Ele s-au săvârşit şi prin arătarea sa directă oamenilor, ca răspuns la rugăciunile lor, şi după ce se slujeau panihide, şi prin harul uleiului sfinţit şi a altor obiecte sfinţite luate din cripta lui de la temelia catedralei din San Francisco.

slujba sfantului ioan maximovici

Documents