situatia demografica din orasul ialoveni

of 11 /11
Bun venit la Wikipedia! Dacă dori i să contribui i vă recomandăm să vă ț ț înregistra i/autentifica i ț ț. Articolele acestei săptămâni sunt Criza ostaticilor japonezi, 2015 , MV Wilhelm Gustloff , Teoria sonicită ii ț i ș Thomas Elin . ricine poate contribui la îmbunătă irea lor. ț Raionul Ialoveni De la Wikipedia, enciclopedia liberă Ialoveni Raion Drapel Stemă Țară Republica Moldova Regiunea de dezvoltare Centru [1] Centru raional Ialoveni Suprafață !otal 784 km² "opulație (2014) [2] !otal 100 700 locuitori Den#itate 128,4 loc./km² Cod po$tal M!77"" [#] "re%& telefonic $#7# 2%8 [4] "lăcuțe auto I&

Author: victoriadercaci

Post on 07-Oct-2015

20 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

demografie

TRANSCRIPT

Bun venitlaWikipedia! Dac dorii s contribuii v recomandm s vnregistrai/autentificai.Articolele acestei sptmnisuntCriza ostaticilor japonezi, 2015,MV Wilhelm Gustloff,Teoria sonicitiiiThomas Elgin. Oricine poate contribui la mbuntirea lor.Raionul IaloveniDe la Wikipedia, enciclopedia liberIaloveni

Raion

DrapelStem

arRepublica Moldova

Regiunea de dezvoltareCentru[1]

Centru raionalIaloveni

Suprafa

-Total784 km

Populaie(2014)[2]

-Total100 700 locuitori

-Densitate128,4 loc./km

Cod potalMD-77xx[3]

Prefix telefonic+373 268[4]

Plcue autoIL

Site web:Site oficial

Raionul Ialoveni pe hartaRepublicii Moldova

modific

Raionul Ialovenieste unraiondinRepublica Moldova, amplasat n zona de centru a rii, nvecinndu-se cu raioanele:Hncetila vest,Strenila nord,mun. Chiinula est iCuenila sud. Centrul raional este oraulIaloveni. Preedintele raionului este Lilian Popescu, ales pe4 octombrie2013, din parteaPartidului Liberal.Fiind alctuit din 25 de primrii, raionul propriu-zis este format dintr-un ora:Ialoveni; 6 comune:Rusetii Noi,Rzeni,ipala,Zmbreni,Miletii MicirespectivGangurai 18 sate:Bardar,Crbuna,Cigrleni,Costeti,Dnceni,Hansca,Horeti,Horodca,Malcoci,Moleti,Nimoreni,Pojreni,Puhoi,Sociteni,Suruceni,Ulmu,VraticiVsieni.[5]Raionul are o suprafa de: 783,48 km i o populaie de 97.759 de locuitori(densitate: 152,51 loc./km ).[6]Cuprins[ascunde] 1Istorie 2Geografie 2.1Clim i sol 3Demografie 3.1Numrul populaiei 3.2Statistici vitale 3.3Structura etnic 4Cultur 4.1Muzee 4.2Meteuguri populare 5Economie 5.1Industria alimentar 5.2Industria vinicol 5.3Industria uoar 6Diviziuni administrative 7Atracii turistice 8Personaliti 9Referine 10Legturi externeIstorie[modificare|modificare surs]Raionul Ialoveni a fost format prin decretul nr. 1495-IX al Prezidiului Sovietului Suprem alRSS Moldoveneti, din25 martie1977, cu denumirea iniial deraionul Kutuzov. La formare, n componena raionului au fost incluse aproximativ n proporii egale pri din teritoriile raioanelorKotovsk,Anenii NoiiStreni.n1988denumirea raionului a fost schimbat n forma iniial, istoric i cea actual raionul Ialoveni. ntre anii1999-2003raionul a fcut parte dinjudeul Chiinu. Prin Legea nr.764-XV din27 decembrie2001privind organizarea administrativ teritorial a Republicii Moldova, care a presupus rentoarcerea la forma de organizare teritorial de raioane, raionul Ialoveni i-a cptat forma i statutul actual.Geografie[modificare|modificare surs]

O pdure din raionul Ialoveni

Iazurile de lngIaloveniRaionul Ialoveni este situat n zona central a Republicii Moldova, aflndu-se la 14 km deChiinu. O bun parte a raionului este strbtut deCodrii Moldoveii se afl pePodiul Moldovei Centrale.Cadastrul funciar pe raionul Ialoveni la data de 1 ianuarie 2008 n hotarele a 25 de uniti administrativ-teritoriale de nivelul nti, are o suprafa de 78.348,57 ha, inclusiv: teren arabil 33.431,35 ha; livezi 3.727,40 ha; vii 7.941,69 ha; fnee 31,00 ha; puni 7.309,94 ha; plantaii forestiere 14.302,46 ha; prloag 212,63 ha; sub ape 2.563,10 ha, alte terenuri 8.629,28 ha. Reeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km drumuri naionale.Pe teritoriul raionului curg doi aflueni ai ruluiNistruBotnaiInov. De asemenea sunt atestate mai bine de o sut de bazine acvatice, n jumtate dintre acestea fiind crescutpete.Clim i sol[modificare|modificare surs]Ca i restulRepublicii Moldova, raionul este situat ntr-unclimat temperat-continentalcu veri clduroase i lungi, cu temperatura medie a luniiiuliede +22C i ierni blnde, cu temperaturi medie nianuariede 7C. Vara este clduroas i ndelungat, cu temperatura medie a lunii iulie +22C, iarna este blnd, cu temperatura medie n luna ianuarie de 7C.n structura sa solul raionului conine cantiti considerabile dehumusdeosebit de bogat. n teritoriul comuneiMiletii Micise afl o min de piatr, de unde anual sunt extrase circa 200 mii m.c. de materiale de construcie. Stolnele rmase de la extragerea pietrei sunt folosite n industria vinicol.Demografie[modificare|modificare surs]Numrul populaiei[modificare|modificare surs]201120122013

99 10899 727100 170

Sursa:[7]Statistici vitale[modificare|modificare surs]Principalii indicatori demografici, 2013[8][9]: Natalitatea:1288 (12.7 la 1000 locuitori) Mortalitatea:915 (9.1 la 1000 locuitori) Spor natural:+367Structura etnic[modificare|modificare surs]Grup etnicPopulaie% Procentaj*

Btinai declaraiMoldoveniBtinai declaraiRomni91,3792,60893.53%2.67%

Ucraineni1,1171.14%

Rui1,1121.14%

Bulgari9350.96%

igani1970.20%

Gguzi950.10%

Alii2610.27%

Numr locuitori cca. 98.000, care include, populaie urban 15.000, populaie rural - 83.000; densitatea populaiei - 124 per km2. Din populaia total, sunt brbai 48.000 persoane, i femei 50.000 persoane. Ponderea brbailor n populaia rural constituie 49,31%, cu - 0,81% mai mult dect cea urban, iar a femeilor este predominant n sectorul urban i constituie 51,5%, cu 0,99% mai mult fa de cea rural. Locuitori api de munc n raion - 49,8 mii persoane, economic activi - 47.9 mii persoane. Aceste date (din 2006) sunt cele ale nomenclaturii etnice dinRepublica Moldova, conform Constituiei republicane care potrivitdefiniiei sovietice, deosebeteMoldoveniidin fosta URSS de cei din Romnia (Moldova romneasc) i de ceilali romni; persoanele care totui se declarromnin Republica Moldova (cum au putut s-o fac la recesmntul din 5-12 octombrie 2004[10]) sunt de fapt tot ceteni ai Republicii, deoarece Romnii de cetenie romn rezidnd n Republic, nu sunt numrai n recensmnt[11].Cultur[modificare|modificare surs]n domeniul cultural activeaz 61 instituii, printre acestea: Palatul raional de cultur, 23 case i cmine culturale, 35 biblioteci publice, 2 instituii de nvmnt artistic, 1 muzeu raional, i 4 muzee obteti, sarcina de baz fiind promovarea culturii, a valorilor spirituale ale neamului.Manifestri culturale - concursuri al cntecului patriotic Cntm eroii neamului", Festivalul srbtorilor i obiceiurilor de iarn "V-am ura i-am tot ura", Concursul desenelor Lumin din lumin .a. n localitile raionului sunt formate i activeaz mai multe colective artistice cu titlul model": Izvora" (Horeti), Haiducii (Costeti), Oleandra" (pala), Viioara" (Miletii Mici), Opincua" (Zmbreni). De un deosebit succes la publicul naional i internaional se bucur dansatorii din ansamblul Enigma" de la Ialoveni". De mai muli ani activeaz ansamblul Edict".Muzee[modificare|modificare surs]n raion funcioneaz 5 muzee: 1 muzeu raional i 4 muzee obteti.Muzeul de istorie i etnografie din satul Vsienidispune de peste 16.040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70 obiecte de art decorativ, 480 obiecte arheologice, 1276 obiecte din domeniul etnografic etc.Meteuguri populare[modificare|modificare surs]O continuare a tradiiilor i datinilor este broderia i obiectele croetate a doamnei Ioana Munteanu din satul Tpala. ndrgostit de frumos ea l red n cearafuri, perdele, fee de mas, etc. O parte inseparabil a raionului sunt lcaele de cult, construite de-a lungul secolelor de comunitile de oameni. Aici secole la rnd s-a transmis din neam n neam credina strbunilor.Economie[modificare|modificare surs]Industria alimentar[modificare|modificare surs]n raion funcioneaz cteva secii de prelucrare a produciei agricole. Ialovenenii produc mezeluri, conserve din legume, carne. Cea mai solid ntreprindere e "Valul Traian" de la Vratic, specializat n producerea mezelurilor, cunoscut deja i pe piaa european. Binecunoscut n republic e i S.A. "Sandriliona" din centrul raional Ialoveni, specializat n producerea ngheatei i a dulciurilor. Volumul anual al produciei depete cifra de 2,5 mii tone. n raion se mai produc uleiuri vegetale, paste finoase, bere, crupe .a.Industria vinicol[modificare|modificare surs]Cea mai dezvoltat n raion este industria vinificaiei, reprezentat prin 12 fabrici. Volumul anual global al producie echivaleaz cu circa 200 milioane lei. Cele mai mari fabrici sunt: ntreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate "Miletii Mici", numit una din cele 7 minuni ale Moldovei. Acest ora vinicol subteran cu o lungime total de 200 km constituie o adevrat perl a economiei naionale. ntreprinderea a fost inclus n Cartea Guiness. n ultimii ani "Miletii Mici" a cucerit Grand-Prix-uri i peste 70 de medalii pentru vinurile "Grtieti", "Trandafirul Moldovei", "Codru", "Rou de Purcari", "Cabernet", vinul spumant "Moldova de Lux". S.A. "Vinria-Bardar" e specializat n producerea divinurilor (coniacurilor) nalt apreciate de consumatorii de pretutindeni. De asemenea, sunt nalt apreciate i vinurile de tip heres, produse la fabrica de profil "Vinuri-Ialoveni" din centrul raional. Piaa de desfacere e divers Rusia, Bielarus, Romnia, Izrael, Cehia .a.Industria uoar[modificare|modificare surs]Industria textil i de tricotaje este reprezentat de ntreprinderile "Ialtexal-Arica", "Handi" din Ialoveni, "Codru" din satul Ulmu, "Portavita" din satul Costeti. Producia fabricat aici este solicitat n multe ri din Europa, precum i n statele fostelor republici sovietice.Diviziuni administrative[modificare|modificare surs]Articol principal:List de localiti din raionul Ialoveni.Raionul Ialoveni are 34 localiti: 1 ora, 24 comune i 9 sate.Atracii turistice[modificare|modificare surs]Raionul Ialoveni prezint un interes turistic deosebit, deoarece fabricile de vin din raion au fost incluse n circuitul turistic naional Drumul Vinului".Alte obiective turistice: Vatra meteugarilor de la Ulmu i Vsieni: aici vizitatorii pot lua cunotin cu tradiiile seculare ale meterilor populari n broderie, croetat, meteugul butnritului Tunelele fostei cariere de piatr transformate n beciuri de laMiletii Mici Valea Botnei - zon folcloric cu 11 formaii etnofolclorice (cntece i dansuri populare, obiceiuri populare etc.). Popasul turistic Petiorul de aur" - ntreprinderea Piscicol Costeti (csue de var, hotel, restaurant, zon de agrement, lutari etc.) Mnstirea Suruceni (construit n secolul XIX, n stil arhitectural moldovenesc). Muzeul de istorie i etnografie din satul Vsieni (aici vizitatorii pot lua cunotin de istoria raionului, reprezentat prin vestigii i obiecte de artizanat). Muzeul de Etnografie din cadrul Bibliotecii Petre STEFANUCAPersonaliti[modificare|modificare surs]Din actualul raion Ialoveni, au pornit n lume o pleiad de mari crturari, savani, medici. Printre ei: savantul basarabean, arheologul Ion Suruceanu, Mitropolitul Gurie, Episcopul Dionisie Erhan episcop de Cetatea Alba-Ismail, Pan Halipa, Ghe. Dru, profesorul Al. Ouatu, Pantelimon Erhan, Sorochin - cntrea de muzic uoar. (n. la 21 apr. 1947, la Vsieni) Solist n ansamblurile vocal-instrumentale Noroc i Bucuriaale Filarmonicii din Chiinu. nregistrri la Radio. Medalia de aur la Festivalul II internaional de muzic uoar de la Soci, 1968. La Ialoveni este nscut etnograful Petre tefnuc, directorul filialei din Basarabia a Institutului Social Roman, martir, represat de regimul sovietic n 1940. Salon-muzeu la Primaria din Ialoveni. Petre tefnuc savant, etnograf, folclorist, originar din Ialoveni. n perioada sovietic activitatea lui Petre tefnuc de valorificare a motenirii folclorice a fost calificat ca o expresie a naionalismului, deoarece contravenea concepiei staliniste de nivelare a culturii popoarelor din ar, tergerii hotarelor naionale i nfloririi unui singur popor poporul sovietic. El a fost calificat ca duman al poporului, arestat i nchis ngulag, unde a murit la 35 de ani.Numele lui Petre tefnuc l poart o strad din oraulIaloveni, liceul teoretic i biblioteca public oreneasc din localitate. n bibliotec este deschis un muzeu despre viaa i activitatea acestei personaliti marcante. Nicolae Bivol deputat nSfatul riidin partea proletariatului organizat din Basarabia. n dou rnduri a fost primar al orauluiChiinui redactor al sptmnalului Viaa noastr. Mihail Popa Colonel. A participat laprimul rzboi mondial. n timpul micrii de eliberare naional din Basarabia, a organizat la Bolgrad Regimentul I Moldovenesc de cavalerie, punndu-l la dispoziia Sfatului rii. Dup unire a demisionat din armat i a fost prefect al judeului Chiinu. Valeriu Simion Erhan, vice-preedinte[necesitcitare]al raionului Ialoveni (inginer constructor, economist, om de afaceri, candidat la primar al oraului Ialoveni n campania electoral din 2007). Teodor Neaga(n. 1878, com. Dnceni, Basarabia, Imperiul Rus - d. 6 decembrie 1941, Penza, Uniunea Sovietic) om politic romn, membru al Sfatului rii. La data de 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu Romnia. Andrei Vartic(n. 21 octombrie 1948, Dnceni, raionul Ialoveni - 2 iunie 2009, Chiinu) fizician (USM, 1971), scriitor, publicist, orator, cercettor al vechilor culturi carpato-dunrene, regizor de teatru i film, deputat n primul Parlament al Republicii Moldova 1990-1993, unul din iniiatorii crerii Micrii Democratice din Moldova (27 mai - 3 iunie 1988), fondator i director al revistelor "Quo Vadis" i "Fr Machiaj", Fundaiei Culturale "Basarabia", Teatrului poetic, Institutului Civilizaiei Dacice, revistei de studii carpato-dunrene "Dava International", autor a peste 20 de cri, unele aprute samizdat (copii clandestine fcute de mn), ct i a numeroase studii i articole publicate n reviste i ziare att din Basarabia i Romnia, ct i de peste hotare. La 10 iunie 2007 a fost ales prim-vicepreedinte al Forumului Democrat al Romnilor din Basarabia.Referine[modificare|modificare surs]1. ^http://www.acsa.md/public/publications/434179_md_49.doc2. ^Numrul populaiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014, n profil teritorialstatistica.md. Accesat la 17 martie 20143. ^Coduri postale in Republica Moldova: Ialoveni. Accesat la 12 iulie 2013.4. ^Prefixe telefonice ale raioanelor Republicii Moldova. Accesat la 12 iulie 2013.5. ^Hart Ialoveni6. ^LOCALITATI DIN REPUBLICA MOLDOVA: IALOVENI7. ^Statistica teritorial a Republicii Moldova, ediia 20138. ^Nscui-vii pe raioane i orae, 2004-20129. ^Decedai pe raioane i medii, 2004-201210. ^Articolul 13 al Constituiei Republicii cu privire la limba de stat11. ^Recensmntul populaiei 2004Legturi externe[modificare|modificare surs] Site oficial al raionului Ialoveni

[ascunde] v d mRaionul Ialoveni

OraIaloveni

ComuneBardarCrbunaCostetiCigrleniGanguraDnceniHanscaHoretiHorodcaMalcociMiletii MiciMoletiNimoreniPojreniPuhoiRzeniRusetii NoiSociteniSuruceniipalaUlmuVraticVsieniZmbreni

[arat]vdmmprirea administrativaRepublicii Moldova

Categorii: Raionul Ialoveni Raioane n Republica MoldovaMeniu de navigare Creare cont Autentificare Articol Discuie Lectur Modificare Modificare surs Istoric

Pagina principal Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriuParticipare Schimbri recente Proiectul sptmnii Ajutor Portalul comunitii DonaiiTiprire/exportare Creare carte Descarc PDF Versiune de tipritTrusa de unelte Ce trimite aici Modificri corelate Trimite fiier Pagini speciale Navigare n istoric Informaii despre pagin Element Wikidata Citeaz acest articoln alte limbi Catal etina Deutsch English Espaol Franais Bahasa Indonesia Italiano Lietuvi Nederlands Polski Portugus Slovenina Shqip Modific legturile Ultima modificare efectuat la 21:50, 18 decembrie 2014. Acest text este disponibil sub licenaCreative Commons cu atribuire i distribuire n condiii identice; pot exista i clauze suplimentare. Vedei detalii laTermenii de utilizare. Politica de confidenialitate Despre Wikipedia Termeni Dezvoltatori Versiune mobil