sistemul informational
DESCRIPTION
Sistemul InformationalTRANSCRIPT
CuprinsIntroducere.......................................................................................................................................3
CAPITOLUL I. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI RESURSELOR INFORMAŢIONALE..........................................................................................................................................................6
1.1Evoluţia conceptului de management. Noţiuni de management. Nivelurile de management..........6
1.2Sistemul informaţional al managementului. Elementele şi obiectivele sistemului informaţional.. .12
1.3Rolul managementului în elaborarea sistemelor informaţionale. Necesitatea creării sistemelor informaţionale......................................................................................................................................22
1.4Procedurile de gestiune a echipamentelor şi tehnologiilor informaţionale....................................26
CAPITOLUL II. EVOLUŢIA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A SRL”AV-Logistic Transport”.......................................................................................................................................34
2.1 Caracteristica generală a întreprinderii, scurt istoric......................................................................34
2. 2 Analiza activităţii şi structurii resurselor disponibile a SRL”AV- Logistic Transport”......................37
2.3 Analiza indicatorilor economici şi sociali ce reprezintă situaţia actuală a întreprinderii în dinamica anilor 2006-2008..................................................................................................................................44
2.4Caracteristica Managemetului financiar al întreprinderii................................................................56
CAPITOLUL III. APLICAREA MANAGEMENTULUI INFORMAŢIONAL ÎN STRUCTURA ÎNTREPRINDERII.. 62
3.1. Consideraţii generale privind sistemul informaţional al firmei......................................................62
3.2 Descrierea componentelor ale sistemului informaţional al organizaţiei........................................66
3.3. Interdependenţa dintre variabilele organizaţionle şi managementul resurselor informaţionale. 77
3.4 Analiza sistemului informaţional şi aplicarea lui în organizaţie......................................................83
CAPITOLUL IV. PROIECT DE PERFECŢIONARE A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE...............................................................................................................................89
4.1. Caracteristica generală a factorilor ce influienţează sistemul informaţional al întreprinderii.......89
4.2. Impactul sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii..............................................91
4.3 Elaborarea proiectului de îmbunatăţire a sistemului informaţional..............................................95
4.4 Evaluarea proiectului Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC ”AV -LogisticTransport” SRL........................................................................................................................................................98
CONCLUZIE....................................................................................................................................105
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................107
АННОТАЦИЯ.................................................................................................................................109
ANNOTATION................................................................................................................................112
ANEXE...........................................................................................................................................115
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Introducere
“In sec. XXI cel ai important factor va deveni viteza: viteza gestiunii afacerii si viteza
modificarilor ei. Pentru a tine mîna pe pulsul evenimentelor si de a prevedea la timp viitoarele
schimbari, organizatiile au nevoie de a perfectiona radical fluxurile sale informationale.
Fluxurile informationale moderne, ce permit organizarea corecta a business- proceselor si
de a elabora strategii corecte, nu sunt posibile fara “sistemul electronic nervos.” Majoritatii
organizatiilor nu le ajung informatii pentru edificarea aspectelor cheie ale activitatii sale.
“Sistemul electronic nervos” ii va ajuta sa priceapa mai bine afacerea sa si sa utilizeze
aceasta pricepere la majorarea eficacitatii ei. Anume infrastructura, in baza careia stau
fluxurile informationale, va deveni in sec.XXI “Tinta show-ului”.
Bill Gates ,Bill Gates ,
"Business@The Speed of Thought""Business@The Speed of Thought". 2001(“ Business la viteza gandului”).. 2001(“ Business la viteza gandului”).
Lumea contemporana este lumea, economia careia tinde spre globalizare cu cresterea
concurentei pe piete si complicarea fluxurilor de informatii, a marfurilor si serviciilor, a
oamenilor si capitalurilor. Majoritatea companiilor se infrunta cu cresterea incertitudinii a
mediului extern si diminuarea ciclului de viata a productiei sale. In conditiile cresterii
dependentei reciproce si dinamicii inalte a schimbarilor din lumea concurentiala, tot mai multe
companii ies din hotarele efectuarii activitatii sale doar in interiorul tarii sale, fapt ce necesita
de la personalul lor cunostinte tot mai noi si sesizarea specificului international, capacitati de
lucru in conditiile interactiunii culturale, cunoasterea regulilor internationale vamale si de
transport.
In present, tinind seama de cele mentionate mai sus, informatia este priceputa ca una din cele
mai importante resurse de dezvoltare a societatii in rand cu cele materiale, energetice si umane.
B.Kompeyn mentioneaza: “Informatia intotdeauna a fost o resursa, dar numai nu de mult noi
am vazut primele licariri a perceptiei informatiei in acelasi context, in care economistii privesc
materialele si energia in calitate de resurse.”
Informatia are un pret real datorita structurii sale. “Informatia structurata-adica informatia
pentru utilizare directa- necesita o structurare speciala, care costa bani.”Cu ajutorul produselor
informationale consumatorul are posibilitatea de a-si multumi necesitatile in informatii si
cunostinte noi.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
“Cine este informat-este puternic”
Fiecare intreprindere, pentru a rezista in contextual concurential, trebuie sa cunoasca in
amanuntime puterea, strategiile si (in masura posibilitatilor) intentiile firmelor concurente din
sector. De asemanea trebuie sa cunoasca din timp elementele de noutate aparute in alte sectoare
si care ar putea afectas ectorul sau de activitate. Aceasta cunoastere nu se face haotic, ci dupa
anumite reguli.
Accentuind importanta informatiei, vreau sa mentionez si transporturile, mai ales ca economia
oricărei ţări, fie aceasta se află în curs de dezvoltare sau e înalt industrializată a avut, are şi va
avea necesitatea de transporturi.
Dacă vom analiza la nivel economic mondial, anume acestora le revine un important şi
esenţial sector, alături de industrie, agricultură şi comerţ, deoarece veniturile obţinute de la
procedura de transportare a pasagerilor şi mărfurilor sunt relativ mari şi respectiv cu cît ele sunt
mai voluminoase cu atît se măreşte venitul total ai întregii economii.
Transporturile sunt strîns unite cu toate ramurile economiei şi asigură legăturile dintre diverse
centre locale, regiuni, ţări ale lumii.
Fără de transporturi orice industrie, a oricărei ţări nu ar avea capacitatea de a se dezvolta, din
motivul că oricare marfă are un preţ numai atunci cînd ea este transportată spre consumator
într-un mod ieftin şi rapid, la fel de important e şi faptul, stabilirii interlegăturii dintre regiuni,
ţări şi mai cu seamă a centrelor locale care în totalitate depind de această ramură. Cele spuse
mai se datoreaza faptului ca în continuare voi trece la analiza unei întreprinderi, activitatea de
bază a căreia este-servicii de expeditie si transport international, iar resursele informationale
sunt printre cele mai importante pentru ea.
Actualitatea temei constă în importanţa organizării unui sistem informaţional bine structurat
al managementului, în vederea atingerii obiectivelor organizaţiei.
Odata cu intrarea spectaculoasa in viata noastra a tehnologiilor avansate si a celor
informationale au devenit realitate cele mai razlete visuri si idei.
Scopul principal al tezei constă în studierea aprofundată şi multilaterală a conceptelor ce fac
parte din resursele informaţionale si identificarea metodelor si tehnicilor de eficientizare a
managementului resurselor informationale in SC”AV-Locistic Transport”SRL, de arăta cum
influienţiază sistemul informaţional din cadrul întreprinderii asupra managementului afacerii, si
a afacerii în general.
Pentru atingerea scopului menţionat mai sus sunt propuse următoarele obiective şi anume:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
▬ cercetarea fundamentelor teoretice ale metodelor în management informaţionalale
▬ analiza situaţiei economico- financiare a SC”AV-Locistic Transport”SRL.
▬ analiza detaliată a sistemului informaţional din SC”AV-Locistic Transport”SRL.
▬ argumentarea şi alegerea celor mai raţionale căi de îmbunătăţire a sistemului informaţional
al întreprinderii
Primul capitol cu denumirea “Fundamentele teoretice ale metodelor în management
informaţional” este cuprins din patru subcapitole unde se caracterizează din punct de vedere
teoretic conceptul şi evoluţia managementului. În acest capitol sunt date definiţiile ale
sistemului informaţional, obiectivele ale managementului sistemelor informaţionale, rolul
managemenului în elaborarea sistemelor informaţionale şi procedurile de gestiune a
echipamentelor şi tehnologiilor informaţionale.
Capitolul doi ne ilucidează starea economico- financiară a întreprinderii analizate, factorii
care influenţează negativ asupra dezvoltării procesului de producţie, se utilizează indicii: , cele
trei tipuri de rentabilitate (economică,a vînzărilor şi cea financiară), trei tipuri de lichidităţi
(curentă, rapidă şi absolută)ş.a. analiza activităţii şi structurii resurselor disponibile a SRL”AV-
Logistic Transport”, analiza structurii patrimoniului net ş.a
In Capitolul trei s-a făcut analiza detaliată a managementului informaţional din SC”AV-
Locistic Transport”SRL.
În Ultimul capitol am determinat factorii de influienţă asupra sistemului informaţional al
întreprinderii. Impactul sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii şi am
prezentat
Proiectul unei Baze de Date “ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-
LogisticTransport” care va îmbunătaţi sistemul informaţional al întreprinderii.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
CAPITOLUL I. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI
RESURSELOR INFORMAŢIONALE
1.1 Evoluţia conceptului de management. Noţiuni de management.
Nivelurile de management.
Intervenţiile omului – conştiente sau nu – asupra mediului s-au produs odată cu începutul
existenţei umane. Astăzi, în activitatea noastră curentă, le vom numi activităţi de orientare, de
conducere sau pe nou, preluînd termenul din limba engleză – activităţi manageriale.
Preocupările privind conducerea activităţii umane au apărut o dată cu primele forme de
organizare socială şi s-au amplificat pe măsura progresului material şi spiritual al omenirii.
Deşi elemente şi percepte ale managementului apar încă din antichitate, cristalizarea lor
ştiinţifică este dată relativ recentă, dacă privim formarea ştiinţei managementului din
perspectiva istorică.
Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii a accelerat şi a îmbogăţit gîndirea umană în domeniul organizării
şi conducerii activităţii economice şi sociale. Managementul ca ştiinţă nu a apărut pe un teren
virgin. Pînă la conceptele moderne din zilele noastre, ştiinţa managementului a parcurs un
secol.
În ce priveşte managementul ştiinţific, ca proces a cărui evoluţie este o reflectare a
preocupărilor de analiză şi dezvoltare a teoriei sale, se pot distinge trei etape principale:
- managementul empiric;
- începuturile managementului ştiinţific;
- managementul ştiinţific.
Din punct de vedere etimologic, denumirea de „management” derivă din verbul englezesc „to
manage” ce ar însemna - a reuşi. Ca teorie şi practică, sistemul de management, de conducere a
activităţii economice a cunoscut mai multe etape de dezvoltare.
a) la început proprietarul, deţinătorul de capital avea un dublu rol şi statut:
1) era proprietarul (de regulă unic) al capitalului;
2) exercita în această calitate şi funcţia de conducere. El conducea întreprinderea, organiza
producţia, aprovizionarea tehnico-materială, desfacerea şi rezolva de fapt toate sarcinile.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Managementul acestei etape se baza în principal pe intuiţie, bun simţ, tradiţie şi experienţă,
avea prin urmare un caracter predominant empiric.
b) creşterea complexităţii producţiei, a concentrării acesteia, în perioada de avînt a
capitalismului monopolist, duc la un proces de dedublare: conducerea laturii tehnico-
organizatorice a producţiei este lasată tot mai mult pe seama unor „funcţionari ai capitalului”
care nu deţin de regulă sub nici un titlu capitalul, în timp ce capitalistul rămîne singurul subiect
direct al conducerii laturii social-economice a producţiei. Acestei etape îi sînt caracteristice
primele încercări în domeniul managementului (latura tehnico-organizatorică) pe anumite baze
ştiinţifice.
c) o etapă caracteristică economiei contemporane este centralizarea şi concentrarea într-un
grad extrem de înalt a capitalului, dezvoltarea informaticii, caracterul sofisticat al tehnologiei.
În aceste condiţii producţia s-a complicat în aşa măsură încît nici capitalistul singur, dar nici cu
ajutorul unor specialişti nu ar mai fi în stare să conducă eficient întreprinderea. Treptat se
formează instituţia organizatorilor şi conducătorilor profesionişti ai producţiei, a managerilor
care conduc. Managerismul se dezvoltă astfel, în primul rînd, în SUA, apoi se extinde în
majoritatea ţărilor dezvoltate, îmbrăcînd forme de manifestare şi realizare foarte variate.
În condiţiile capitalismului contemporan, sensurile şi semnificaţiile teoretice, practice şi
ideologice ale termenului de management s-au amplificat în aşa măsură încît orice încercare de
traducere sau de definire exhaustivă ar fi greu de realizat.
O echipă a Institutului Britanic de Management sintetizînd diferite păreri, defineşte
managementul în felul următor:
1. Arta şi ştiinţa de a conduce şi a administra munca altuia în scopul de a atinge obiective
precise;
2. Arta şi ştiinţa de a lua decizii;
3. Integrarea prin coordonare a factorilor: - muncă, materiale şi capital – pentru a obţine un
maximum de eficienţă;
4. Acceptarea responsabilităţilor sociale printr-o pregătire economică şi prin reglementarea
diferitor funcţii îndeplinite de o întreprindere pentru executarea unei sarcini precizate. Aceasta
implică determinarea planurilor, apoi controlul personalului spre realizarea obiectivelor şi
conduita conducătorilor şi executanţilor în îndeplinirea acestor operaţii.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Management Procesarea informaţiei
Surse (intrări) Proces de producere
Produse (ieşiri)
flux material (resurse materiale, financiare, umane)
flux decizional
flux informaţional
flux de dateSursa: Oleg Bulgaru, Managementul Sistemelor Informaţionale, pagina 15
Peter Drucker arată că „managementul este mai degrabă practică decît ştiinţă sau profesie,
deşi conţine elemente din ambele”.
Îi vom da încă o definiţie „simplă”, care ar însemna: activitatea de a conduce; un ansamblu
de activităţi ce ţin de organizarea şi de conducerea în sensul adoptării deciziilor optime în
proiectarea şi reglarea proceselor microeconomice; ştiinţa organizării şi conducerii
întreprinderii.
Activitatea de management a unei organizaţii poate fi explicată, dacă se analizează modelul
ei general (vezi figura 1.1.). În conformitate cu acest model şi cu Teoria Sistemelor
organizaţiile utilizează 4 tipuri de resurse (intrări):
- resurse umane, incluzînd priceperea şi munca oamenilor;
- resurse financiare, incluzînd capitalul financiar necesar pentru operaţiile curente şi cele
pe termen lung;
- resurse materiale, incluzînd echipamentele tehnice, clădirile;
- resurse informaţionale, incluzînd ansamblul datelor (cu caracter de noutate şi utilitate)
necesare luării deciziilor.
Figura 1.1. Modelul general al organizaţiei
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Munca unui manager prevede combinarea şi coordonarea acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor organizaţiei.
ACTIVITĂŢI
Figura 1.2. Resurse şi activităţi ale managementului
În acest context (figura 1.2.), o posibilă definiţie a managementului este: un set de activităţi,
incluzînd planificarea, luarea deciziei, organizarea, conducerea (dirijarea) şi controlul, toate
orientate spre folosirea resurselor umane, financiare, materiale şi informaţionale ale
organizaţiei, într-o măsură efectivă şi eficientă, în scopul atingerii unui obiectiv.
Complexitatea unui proces de management rezidă în multitudinea de obiective, strategii,
restricţii şi criterii pe care le implică, precum şi în natura calitativ diferită a fazelor prin care
trece.
Obiectivul global, general, al unui sistem (de administrare, de producţie etc.) nu se poate
propaga pînă la elementele primare (locuri de muncă) fără a suferi careva transformări
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Planificare şi luarea deciziilor
Organizare Conducere Control
Umane
Financiare
Materiale
Informaţionale
RESU
RSE
OBIECTIV
EFECTIV ŞI EFICIENT
Sursa: Oleg Bulgaru,
Managementul Sistemelor Informaţionale, pagina 16
informaţie decizie acţiune
specifice. Are loc o descompunere succesivă a lui în obiective specifice, în subobiective etc.,
astfel creînduse o ierarhie în dirijare sau o ierarhie de niveluri de conducere.
Caracteristica acestei ierarhii constă în faptul că rapoartele şi deciziile se fac cu o frecvenţă cu
atît mai mică cu cît nivelul de conducere este mai mare. În ordinea descrescîndă a frecvenţei
ciclului „informaţie – decizie – acţiune” se pot deosebi, conform celor mai multe păreri, trei
mari niveluri ale procesului de management (figura 1.3.):
Figura 1.3. Niveluri ale managementului
- nivelul strategic (de top), pentru care amploarea obiectivului angajează întreaga
organizaţie, atît obiectivul cît şi mijloacele de realizare fiind definite pe un interval de
timp de ordinul anilor;
- nivelul tactic (funcţional) în care se urmăreşte realizarea obiectivelor derivate din
obiectivul global; în cadrul acestui nivel are loc urmărirea realizării sarcinilor specifice şi
se iau decizii de corecţie a abaterilor ce pot apărea în subsistemele conduse şi coordonate
de acest nivel; acest proces are un caracter periodic;
- nivelul operativ în cadrul căruia se efectuiază conducerea nemijlocită a proceselor şi
activităţilor direct specifice pentru respectivul sistem de producţie; urmărirea realizării
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Sursa: Oleg Bulgaru,
Managementul Sistemelor Informaţionale, pagina 17
obiectivelor proprii şi corectarea abaterilor ce apar – prin decizii corespunzătoare – capătă
la acest nivel un caracter curent.
Conţinutul celor trei niveluri de conducere, însă, nu este strict raportat la nivelul
organizatoric, corespunzător denumirii. Aceasta înseamnă că putem vorbi, de exemplu, de
nivelul de conducere strategic, adică de obiectivele şi decizii cu caracter strategic şi la un nivel
strategic, dar şi la nivelul imediat inferior, adică tactic din punct de vedere organizatoric. Din
punctul de vedere al unei organizaţii este posibilă existenţa managementului strategic atît la
nivelul organizaţiei, cît şi la nivelul subdiviziunilor acesteia.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
INFOMAŢIE DECIZIE ACŢIUNE
1.2 Sistemul informaţional al managementului. Elementele şi obiectivele
sistemului informaţional.
Procesul managerial este înţeles, în primul rînd, ca un proces de folosire a informaţiei, actul
conducerii realizîndu-se în cadrul ciclului:
Momentul central al acestui proces îl reprezintă luarea deciziei. Adoptarea acesteia generează
informaţia decizională care, transmisă la executanţi, se traduce în acţiuni de producţie
propriu-zisă.
Sistemul managerial al oricărei societăţi poate fi privit ca reţea de informaţii, de comunicări
orizontale şi verticale în cadrul căreia compartimentele, personalul de conducere şi personalul
condus reprezintă nodurile reţelei. Iată de ce, pe structura organizatorică, sistemul managerial
trebuie să folosească un sistem informaţional adecvat şi eficient.
Deoarece managementul înseamnă în primul rînd înformaţie şi comunicare, se poate
fundamenta folosirea informaţiilor ca metodă.
Sub acest aspect (şi nu strict ca subsistem) managementul sistemelor informaţionale poate
fi definit ca sistem manual sau computerizat, proiectat şi aplicat cu scopul de a furniza
managerilor de la toate nivelurile şi funcţiile informaţiile parvenite din sursele interne şi
externe ale organizaţiei, pentru comunicarea şi utilizarea acestora în adoptarea de decizii
eficiente în activităţile de previziune, organizare, coordonare şi control, conform
competenţelor specifice.
Ca „sistem de management” sau doar ca „tehnică” în etapa de luare a deciziei, sistemul
informaţional al managementului prezintă următoarele caracteristici:
- se bazează pe o circulaţie verticală a informaţiilor (de exemplu, între subordonaţi şi
conducători);
- este alcătuit dintr-o multitudine de subsisteme care furnizează informaţii de la cele
curente, operative, pînă la cele strategice;
- subsistemele componente sînt astfel coordonate şi integrate, încît formează un tot unitar;
- necesită o bază de date bine pusă la punct, actualizată şi structurată astfel încît să permită
accesul rapid al managerilor la informaţiile stocate în ea;
- utilizează în mare măsură instrumentul tehnic, solicitînd extinderea utilizării sistemelor
automatizate; PAGE \* MERGEFORMAT 4
- presupune antrenarea continuă a unui personal cu o înaltă competenţă profesională.
O definiţie mai „simplificată” a managementului sistemelor informaţionale ar fi totalitatea
metodelor, procedeelor, tehnicilor şi mijloacelor privite ca un ansamblu integrat prin care se
asigură înregistrarea, transmiterea, circulaţia, prelucrarea, valorificarea şi stocarea informaţiilor
de orice natură.
Sarcina fundamentală a sistemului informaţional constă în asigurarea conducerii la momentul
optim cu toată informaţia posibilă şi necesară pentru fundamentarea deciziei precum şi a
informaţiei necesare pentru coordonarea şi reglarea modului de îndeplinire a deciziei. Între
sistemul informaţional şi structura de conducere există o strînsă interdependenţă. Structura de
conducere condiţionează modul de organizare a sistemului informaţional, iar unul eficient
constituit poate reprezenta un criteriu de proiectare a structurii de conducere.
Un sistem informaţional modern trebuie să cuprindă:
- o unitate de culegere a informaţiei;
- o unitate de convertire a informaţiei pentru a putea fi transmisă la distanţă;
- o unitate de transmitere a informaţiei;
- o unitate de introducere a informaţiei în verigile de prelucrare;
- o unitate de extragere a datelor şi decodificarea lor într-o formă utilizabilă.
Pentru a putea fi utilizate, avînd în vedere mijloacele de care dispune sistemul informaţional
va trebui să aibă anumite caractere specifice:
a) să prezinte flexibilitate (să fie uşor adaptabil la apariţia unor noi solicitări);
b) să fie suplu şi extensibil;
c) să asigure o informare completă şi să cuprindă toate laturile activităţii;
Va trebui să se înregistreze o singură dată informaţia care să poată fi prezentată în
modalităţi diferite în raport de beneficiarii informaţiei.
Principiul de bază al proiectării şi funcţionării sistemului informaţional este „minimum de
informaţie primară” şi „maxim de informaţie derivată”.
d) sistemul informaţional trebuie să asigure un volum optim de informare corespunzător
nevoilor reale ale fiecărui nivel ierarhic de conducere. El trebuie să funcţioneze selectiv,
adică să asigure un volum mare de informaţii la nivele inferioare şi un volum mic, dar cu
un grad mare de sintetizare la nivelurile superioare.
e) sistemul informaţional trebuie să asigure informarea rapidă şi în timp util;
f) sistemul informaţional trebuie să asigure o informare exactă;
g) informaţia trebuie să aibă un mod de prezentare accesibil;
PAGE \* MERGEFORMAT 4
h) sistemul informaţional trebuie să asigure un echilibru între tendinţa de universalizare cu
toate avantajele sale şi tendinţa de îngustare specifică;
i) sistemul informaţional trebuie să aibă un cost de funcţionare cît mai scăzut.
Informaţia reprezintă o ştire, o noutate, un mesaj privind fapte, evenimente de orice fel, opinii
ce urmează a fi transmise, înţelese şi acceptate pentru un scop definit. Cu cît informaţia reflectă
mai real şi mai deplin starea fenomenului, cu atît mai exactă este acţiunea personalului de
conducere.
Aşa dar, se propune un set de clasificări a informaţiei economice:
1. După locul de producere:
- informaţii interne;
- informaţii externe.
2. După sensul de circulaţie în sistemele informaţionale:
- informaţii de intrare;
- informaţii de ieşire.
3. După sfera de cuprindere:
- informaţii la nivel macroeconomic;
- informaţii la nivel microeconomic.
4. După modul cum circulă între nivelele ierarhice:
- informaţii descendente;
- informaţii ascendente.
5. După modul de finisare:
- informaţii finale;
- informaţii intermediare.
6. După situarea în timp faţă de procesul reprezentat:
- informaţii dinamice care se obţin în timpul desfăşurării procesului;
- informaţii pasive ce se obţin după încheierea procesului;
- informaţii previzionale.
7. După gradul de specializare:
- informaţii de bază;
- informaţii corelate tematic;
- informaţii grupate pe tipuri;
- ansamblu de grupuri de informaţii.
8. După gradul de precizie:
- informaţii orientate (de la sursă sigură);
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- informaţii neorientate (zvonuri).
9. După calitatea informaţiei:
- informaţii corespunzătoare;
- informaţii necorespunzătoare.
10. După gradul de sintetizare:
- informaţii primare;
- informaţii complexe rezultate din prelucrarea celor primare;
- informaţii sintetice.
Orice informaţie economică trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1. să fie relevantă (să furnizeze acele cunoştinţe care lipsesc şi care sunt necesare pentru
luarea deciziei);
2. să fie consistentă – cît mai cuprinzătoare pentru a furniza cît mai multe detalii;
3. să fie exactă – să reflecte o situaţie reală a fenomenelor contribuind la luarea unei decizii
optime;
4. să fie accesibilă – formă de prezentare clară;
5. să fie oportună – să existe un decalaj suficient între momentul primirii informaţiei şi cel al
adoptării deciziei.
Informaţia economică se caracterizează prin:
cantitate;
calitate;
utilitate;
volum.
Cantitatea informaţiei pe care o aduce o anumită comunicare din punct de vedere al
primitorului depinde de măsura în care informaţia furnizată i-a fost utilă. Noţiunea de cantitate
de informaţie este strîns legată de aprecierea intuitivă a caracterului de noutate pe care o poartă
informaţia. Cu cît mai nedeterminat este deznodămîntul unui eveniment cu atît ştirile despre
rezultatul acestuia poartă, în sine o mai mare cantitate de informaţie.
Pe aceasta se fundamentează tehnicile de cuantificare a cantităţii de informaţie. Informaţia
asupra rezultatului unui eveniment pentru care există mai multe variante are maximum de
nedeterminante atunci cînd fiecare deznodămînt este posibil în aceeaşi măsură. Măsurarea
informaţiei conţinută într-un mesaj avînd în vedere că aceasta anulează incertitudinea se poate
determina prin formula entropiei:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
unde: pi – probabilitatea de apariţie a diferitelor stări ale fenomenului.
Dacă formula entropiei lui Shannon măsoară cantitatea de nedeterminare a unui sistem
cibernetic atunci gradul de determinare a unui sistem se stabileşte cu ajutorul indicatorului
energia informaţiei elaborat de academicianul român O. Onicescu:
Pentru evenimentul sigur: H=0, E=1
Pentru „n” stări: H=1, E=0
Unitatea adecvată prelucrării şi transmiterii informaţiei este bitul care datorită limbajului
folosit (codul) poate exprima în detaliu şi cuvintele.
Conform teoriei informaţiei pentru asigurarea unei informaţii corespunzătoare este necesar ca
volumul de informaţie ce se transmite să depăşească cantitatea de informaţie utilă iar
excedentul de informaţie se poate determina prin calculul redondanţei pe baza relaţiei:
unde: r- redondanţa; H- entropia;
Valorile extreme ale redondanţei r :
r = 1 cînd H = 0 şi E = 1
r = 0 cînd H = 1 = H max şi E = 0
Redondanţa exprimă plusul de informaţie ce se transmite micşorînd capacitatea canalului de
transmitere pentru o înţelegere mai bună a mesajului, pentru eliminarea denaturărilor ce se pot
ivi. În asemenea situaţii pot apare fenomene de supraîncărcare a conducerii cu informaţii.
Pentru evitarea acestui lucru se procedează la filtrarea întregului volum de informaţii astfel ca
fiecărui nivel ierarhic să-i parvină numai informaţia necesară.
O informaţie calitativă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie veridică; PAGE \* MERGEFORMAT 4
- să fie exactă, completă şi oportună;
- să fie elaborată cu frecvenţa necesară;
- să aibă o formă de prezentare accesibilă;
- să aibă capacitatea de a se integra în ansamblul sistemului informaţional utilizat.
Volumul informaţiei dintr-un sistem este egal cu suma produselor dintre numărul purtătorilor
de informaţie şi numărul de cuvinte dintr-un purtător într-o unitate de timp dată.
Insumînd cantitatea de cuvinte într-o perioadă de timp în toate verigile se obţine un indicator
numit mărimea circulaţiei informaţionale. Raportul dintre mărimea circulaţiei
informaţionale şi volumul de informaţii normat ori numărul de rotaţii reflectă coeficientul
măsurii în care informaţia este suficientă:
Dacă: kj > 1 - prisos de informaţie
kj < 1 - lipsă de informaţie
Prin creşterea prisosului de informaţie se produce un fenomen invers, omul încetează să
informeze, să sesizeze ceea ce trebuie transmis.
O informaţie inutilă nu există, dar prezenţa informaţiei inutile într-un volum mare dă
caracterul unui zgomot informaţional.
Acest lucru înseamnă o creştere artificială a volumului informaţiei neînsoţită de o creştere a
conţinutului informaţiei. Exemplul de prisos de informaţie este limbajul uman unde 0,0002 %
din combinaţiile posibile de litere dau cuvinte cu sens.
Utilitatea unei informaţii este legată de compartimentele întreprinderii la care se referă,
precum şi de nivelul ierarhic. Există informaţii care, deşi nu sunt utile pentru moment, ele pot
deveni utile în viitor. Studierea informaţiei are ca rezultat reducerea costului de prelucrare şi
stocare a lor, simplificînd accesul la informaţie, reducerea documentelor şi a aparatului
funcţional care au drept consecinţă creşterea vitezei de transmitere a informaţiei.
Pentru a-şi putea îndeplini rolul în întreprindere, informaţiile trebuie colectate, prelucrate,
stocate şi transmise, etape care sunt cunoscute sub denumirea de circulaţie a informaţiilor. În
prezent, culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor pentru fundamentarea deciziilor
conducerii sunt concepute ca un „sistem”, deoarece formează un ansamblu unitar. În cadrul
sistemului, la nivelul întreprinderii, informarea trebuie să fie continuă, rapidă şi să asigure
realizarea conexiunii inverse. Aceasta presupune că în cadrul informaţiilor furnizate conducerii
ce servesc la fundamentarea deciziilor vor trebui să se găsească şi acele informaţii ce se referă PAGE \* MERGEFORMAT 4
la acţiunile reieşite din deciziile anterioare, completare cu o serie de probleme similare. Tot în
acest sens se poate arăta că circulaţia informaţiilor trebuie să necesite cheltuieli reduse, lucru ce
se poate realiza prin evitarea paralelismelor, adică a circulaţiei simultane a aceloraşi informaţii
pe canale diferite sau de mai multe ori pe acelaşi canal şi a transcrierii inutile de date.
În circulaţia informaţiilor, conform sensului legăturilor acestora, ele pot fi verticale, legătura
fiind între nivelurile ierarhice de la vîrful spre baza piramidei ierarhice (informaţii descendente)
sau invers (informaţii ascendente), precum şi informaţiile orizontale, între cadrele de
conducere de pe acelaşi nivel ierarhic.
Informaţiile verticale, descendente şi ascendente asigură un flux normal privind
planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul activităţilor. De accentuat că informaţiile
descendente asigură o legătură permanentă între conducători şi executanţi, în această categorie
fiind încadrate informaţiile de organizare, programare, regulamente, instrucţiuni. Informaţiile
ascendente parcurg un sens invers structurii conducerii avînd specific caracterul lor operativ
utilizat, în principal în: analiza gradului de realizare a sarcinilor, normelor şi a standardelor
stabilite privind utilizarea resurselor informaţionale; verificarea modului cum sunt transpuse în
practică deciziile, măsurile şi instrucţiunile transmise de către conducere; sugestiile, opiniile,
propunerile oamenilor muncii etc., conectate în sistemul conducător, în vederea utilizării lor la
elaborarea planurilor, pentru optimizarea deciziilor.
Informaţiile orizontale sunt concretizate în lucrări de transpunere în practică a deciziilor,
planurilor şi programelor de lucru, între organele şi compartimentele organizatorice situate pe
acelaşi nivel ierarhic. Aceste informaţii au rolul de a rezolva în mod coordonat şi într-o
succesiune logică activităţile în cadrul unuia sau mai multor compartimente, premiţînd
conducătorilor şi colaboratorilor situaţi la acelaşi nivel ierarhic să-şi coordoneze activitatea,
fără să fie nevoie să se adreseze pentru fiecare problemă superiorului lor comun. De exemplu:
elaborarea planului de aprovizionare al întreprinderii implică participarea compartimentului
tehnic şi a celor de planificare, financiar, care furnizează informaţii către compartimentul de
aprovizionare. În cadrul informaţiilor orizontale se pot încadra şi informaţiile care circulă între
compartimentele funcţionale ale întreprinderii situate pe acelaşi nivel ierarhic şi care sunt
folosite pentru controlul şi analiza propriilor lor activităţi.
Informaţiile de tip oblic constituie o combinaţie între cele două categorii de informaţii
menţionate anterior. Pot fi considerate de tip oblic acele informaţii cerute de un conducător
unui alt compartiment ce nu se află în subordinea sa. Ele nu sunt frecvente, apar pe perioade
scurte, iar în situaţia cînd nu sunt reglementate de organul ierarhic superior pot produce
perturbaţii în sistemul de conducere avînd implicaţii negative şi în funcţionarea întreprinderii.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Totalitatea tipurilor de informaţii transmise într-un interval de timp determinat, asamblate
într-un circuit logic pe care datele îl parcurg din momentul colectării lor de la sursa de
informare şi pînă în momentul furnizării la un receptor sub formă de informaţii, prin canale
informaţionale adecvate destinaţiei acestora, constituie fluxul informaţional. Fluxurile
informaţionale verticale pornesc de la nivelurile ierarhice inferioare (de execuţie) spre
nivelurile superioare, alături de informaţiile orizontale care vizează compartimentele aceluiaşi
nivel ierarhic şi care localizează centrele de decizie, formînd piramida informaţională.
Conţinutul şi volumul informaţiilor diferă pe niveluri ierarhice, pentru fiecare conducător
furnizîndu-se numai acele informaţii de care are nevoie în desfăşurarea muncii sale. De
exemplu, pentru organele şi posturile situate la niveluri ierarhice superioare, este nevoie în
primul rînd de informaţii sintetice; acestea întrucît organele şi posturile enumerate anterior se
preocupă de activităţile cele mai importante aflate în curs de desfăşurare, perspective de
dezvoltare ale unităţii, situaţia investiţiilor, situaţia financiară etc. Pentru acest motiv se
urmăreşte, pe cît posibil, evitarea supraîncărcării organelor situate la vîrful piramidei ierarhice
cu probleme ce intră în competenţa conducerii la nivelurile ierarhice inferioare. Pe de altă parte,
la nivelurile inferioare de execuţie trebuie conectate în special informaţiile legate de
conducerea nemijlocită a producţiei, ca de exemplu, cheltuieli efectuate sau sume rămase
disponibile pentru perioadele următoare la nivelul firmelor sau sectoarelor de producţie,
permiţînd luarea de măsuri operative.
În cadrul ansamblului privind circuitele informaţionale enuţate anterior pot exista uneori şi
exagerări concretizate, fie în suprainformări, fie în subinformări. Suprainformarea conducerii
superioare din întreprindere este reprezentată de aglomerarea conducerii de la aceste nivele cu
foarte multe aspecte de detaliu, ceea ce face să se piardă din vedere aspectele esenţiale.
Consecinţa unui asemenea fenomen constă în diminuarea posibilităţilor de coordonare a
activităţilor de orientare profesională a întreprinderii, iar pe de altă parte generarea tendinţei
limitării iniţiativei şefilor de la nivelurile inferioare (de execuţie), favorizînd şi apariţia unor
paralelisme în conducere.
Subinformarea apare atunci cînd informaţiile referitoare la anumite probleme au un conţinut
limitat, datele fiind insuficiente pentru adoptarea unor decizii în deplină cunoştinţă de cauză de
către organele decizionale.
De aceea este necesară existenţa unei echilibrări judicioase, la fiecare nivel de conducere,
privitor la oportunitatea informaţiilor de sinteză şi de detaliu, între cele cu caracter tehnico-
organizatoric şi cele cu caracter economic, avînd în vedere că fiecare conducător trebuie să-şi
exercite în condiţii optime atribuţiile cu care este investit.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
În buna organizare a muncii conducătorilor şi dirijarea competentă a sectoarelor din sfera lor
de activitate, un deosebit rol îl au informările operative. Pentru aceasta se alcătuieşte un „plan
de informare operativă”, în care sunt stabilite volumul şi structura informaţiilor, grupate după
anumite criterii, cu precizarea termenelor şi orelor de comunicare. Acest plan este necesar
întrucît informaţiile trebuie interpretate în mod rapid.
La nivelul marilor întreprinderi, la care subunităţile teritoriale se găsesc la distanţe apreciabile
şi conducerea operativă se confruntă cu probleme complexe, se recurge din ce în ce mai mult la
dispecerizare. Acesta este considerat un complex de măsuri tehnico-organizatorice, prin care,
pe baza unui circuit logic şi dirijat al informaţiilor, se asigură soluţionarea de conducere
operativă. Ca atare, în funcţionarea dispeceratelor, trebuie rezolvate o serie de probleme ca:
- transmiterea planurilor operative de muncă;
- recepţionarea informaţiilor din cadrul subdiviziunilor organizatorice privind desfăşurarea
proceselor de producţie, aprovizionare, desfacere etc;
- realizarea de legături bilaterale atît pentru cunoaşterea permanentă a organizării şi
desfăşurării lucrărilor agricole, cît şi pentru creşterea gradului de operativitate;
- efectuarea de analize cu privire la consumul de resurse de producţie, redistribuirea
acestora, valorificarea producţiei.
Obiectivele ale managementului sistemelor informaţionale
înţelegerea şi însuşirea noţiunilor de bază precum ar fi informaţia, datele,
tehnologiile informaţionale, sistemele informaţionale;
înţelegerea rolului şi locului informaţiei, datelor, tehnologiilor informaţionale,
sistemelor informaţionale în cadrul acestuia;
formarea deprinderilor de separare şi clasificare a obiectelor în procesele de
prelucrare a datelor şi de elaborare a informaţiei;
formarea deprinderilor de detectare, analiză şi reprezentare a sistemelor
informaţionale din diferite domenii de activitate;
înţelegerea rolului managementului şi al specialiştilor în executarea diferitelor
etape ale procesului de elaborare şi utilizare a sistemului informaţional;
formarea deprinderilor practice de formulare a problemelor de elaborare a
sistemelor informaţionale;
formarea deprinderilor de preţuire a informaţiei şi de protecţie a ei.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
1.3 Rolul managementului în elaborarea sistemelor informaţionale.
Necesitatea creării sistemelor informaţionale.
Sistemul informaţional adună la un loc şi intercalează un set de oameni, proceduri şi resurse ce
colectează, transformă şi repartizează informaţia în organizaţie. Managementul actual foloseşte
mai multe tipuri de sisteme informaţionale:
- manuale (hîrtie creion);
- neformale (orale, „cuvînt din gură”);
- bazate pe calculator (informatice).
Indiferent de tipuri, au una şi aceeaşi misiune: susţinerea informaţională a deciziilor
manageriale.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Sistemele informaţionale joacă un rol-cheie în management. Ele pot aduce la succese, la
mărirea eficienţei operaţiilor, la un management efectiv şi la avantaje competitive. Însă,
cîteodată, sistemele informaţionale pot să se deterioreze. Dacă sistemul informaţional nu-şi
îndeplineşte misiunea, el poate duce la insuccesul managementului. Acest lucru atenţionează că
promovarea managementului sistemelor informaţionale este o cauză majoră şi serioasă pentru
manageri.
Din cele expuse anterior se poate face concluzia că sistemele informaţionale reprezintă pentru
management:
- o arie de activitate majoră, la acelaşi nivel cu contabilitatea, marketingul etc;
- una din resursele majore;
- un factor major important ce afectează eficienţa, satisfacţia;
- o sursă bogată de informare în scopul luării deciziilor;
- un catalizator sau ingredient în dezvoltarea altor produse;
- o importanţă vitală.
Ce informaţie este necesară pentru elaborarea unei decizii, ce proiect de sistem informaţional
este mai bun pentru rezolvarea problemelor de asistenţă informaţională a managementului ?
Este o întrebare, rezolvarea căreia ţine de responsabilitatea managementului, cu toate că acest
lucru, în principiu, poate fi făcut şi de către specialişti şi consultanţi în materie.
Elaborarea şi implementarea unui sistem informaţional sînt mai mult operaţii de ordin tehnic,
care pot fi puse în responsabilitatea specialiştilor în domeniu (specialişti în computere şi
sisteme informaţionale de exemplu), deşi o conlucrare, o legătură cu managementul este
necesară atunci, cînd schimbările organizaţionale ce pot avea loc necesită modificări ale
sistemului informaţional. În aşa caz, efectuarea unor astfel de modificări şi transformarea
proiectului într-un produs final dorit duce de multe ori la apariţia unui nou sistem
informaţional.
De obicei, în procesul elaborării şi dezvoltării sistemului informaţional se face o deosebire
între utilizatorul sistemului informaţional (managerul) şi elaboratorul lui (specialistul, analistul
de sistem), dar această deosebire ţine numai de poziţia autorilor, care participă împreună în
procesul de elaborare. Ei trebuie să coopereze, să înţeleagă şi să respecte reciproc atît
capacităţile fiecăruia, cît şi neajunsurile (limitările) lor, să susţină împreună pînă în final
procesul de elaborare.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Sursa: Oleg Bulgaru,Managementul Sistemelor Informaţionale, pag. 21
Elaborarea unui sistem informaţional este un proces interactiv. Dar încă deseori managerii de
vîrf (şi în trecut, şi în prezent) transmit responsabilitatea de elaborare a sistemului
informaţional, determinarea obiectivelor, stabilirea standardelor şi determinarea performanţelor
personalului specialist în sisteme informaţionale şi computere. Acesta nu este decît un
management iresponsabil.
Lipsa de cunoştinţe şi de interes a unor manageri în domeniul elaborării, implementării şi
exploatării sistemelor informaţionale poate duce la consecinţe grave şi ireparabile. Mulţi din
manageri sînt de părere că nu e necesar să cunoască noile tehnologii informaţionale. Este o
poziţie greşită! Transformările şi schimbările în management după 1990, introducerea
tehnologiilor avansate de prelucrare a informaţiei, dependenţa tot mai mare de calculator duc la
necesitatea de a cunoaşte noile tehnologii.
Rolul managementului în dezvoltarea sistemelor informaţionale e demonstrat în figura 1.4.
din care se poate concluziona că în această activitate sînt implicate într-o măsură sau alta toate
nivelurile manageriale.
De ce sistemele informaţionale sunt importante ? De ce se studiază sistemele informaţionale ?
Sînt întrebări de felul: de ce se studiază contabilitatea, finanţele, marketingul, managementul
sau alte funcţii ale lui.
Figura 1.4. Rolul managementului în dezvoltarea sistemelor informaţionale
Sistemele informaţionale au devenit o componentă vitală a organizaţiilor prospere. Pentru
manageri studierea sistemelor informaţionale este o condiţie a autodezvoltării.
Nivelul „1” se atribuie managementului de vîrf (top) (politici şi organizare) :
PAGE \* MERGEFORMAT 4
În cadrul acestui nivel se vor aproba politicile de implementare, organizare, dirijare şi control a
sistemelor. Trebuie atraşi direct la dezvoltarea sistemelor prin elaborarea politicilor sau
alocarea resurselor.
Nivelul „2” se atribuie managementului mediu (midlle) (dirijare şi control) :
În cadrul nivelului respectiv, trebuie să fie aprobate modalităţile de implementare a sistemelor,
în plus trebuie implicaţi în dezvoltarea sistemelor la nivel de dirijare şi control.
Nivelul „3” aparţine personalului operaţional (operare):
Aşa dar, la nivelul personalului operaţional se elaborează sisteme la nivel de operaţii.
Pentru a-şi exercita efectiv rolul lor în elaborarea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale,
managerii trebuie să înţeleagă instrumentele analitice de bază. Ei trebuie să posede cunoştinţe
fundamentale în domeniul sistemelor informaţionale şi organizarea datelor, trebuie să înţeleagă
întreg procesul de elaborare a unui sistem informaţional.
Necesitatea iniţierii creării sistemelor informaţionale poate fi explicată prin următoarele:
- existenţa problemelor cu sistemele existente (greşeli, reţineri, eficienţă mică etc.);
- dorinţa de a lărgi posibilităţile organizaţiei, de a cuceri pieţe noi, de a fabrica produse noi,
de a mări competitivitatea organizaţiei;
- creşterea concurenţei: concurenţii produc mai mult şi mai calitativ, la un preţ mai mic,
utilizînd sisteme informaţionale şi tehnologii informaţionale avansate, mai bune;
- dorinţa de a utiliza mai eficient informaţia (refuzarea informaţiei inutile, refuzarea unui
şir de rapoarte inutile etc.);
- creşterea organizaţională a organizaţiei (modificare sau lărgire a structurii, obligaţiuni,
cerinţe, activităţi noi);
- eliminarea proceselor de dublare a prelucrării informaţiei;
- schimbările (modificările) pieţei, mediului înconjurător (legislaţii, clienţi, furnizori);
Alte cauze, ce pot duce la elaborarea sistemelor informaţionale sînt următoarele:
- micşorarea costului prelucrării informaţiei (reducerea cheltuelilor pentru materiale, salarii
ale personalului);
- satisfacerea clienţilor (informaţia este cu atît mai preţioasă cu cît este mai exactă şi mai
operativă);
- ridicarea nivelului controlului (prin organizarea reacţiei inverse - feedback);
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- adaptarea la condiţiile externe (alinierea la sistemele informaţionale ale altor organizaţii,
compatibilitatea cu ele);
- posibilitatea de modelare a situaţiilor (efectuarea experimentelor cu modele şi reducerea
cheltuielilor, care ar fi putut fi cauzate de experimentările în natură);
- îmbunătăţirea imaginii organizaţiei (astfel se face o investiţie pentru viitor, o atragere a
clienţilor etc.).
Există 4 alternative de elaborare a sistemelor informaţionale:
- ciclul tradiţional de elaborare;
- prototipul (presupune o modernizare a sistemului existent);
- utilizarea aplicaţiilor standard (prelucrarea informaţiei cu SOFT mai mult sau mai puţin
universal);
- elaborare a utilizatorului (aplicaţii relativ simple pe calculator elaborate de către utilizator
în scopul automatizării operaţiilor de prelucrare a informaţiei).
1.4 Procedurile de gestiune a echipamentelor şi tehnologiilor
informaţionale.
Există situaţii, cînd organizaţia nu este în stare să elaboreze şi să implimenteze sisteme
informaţionale complexe, bazate pe noile tehnologii informaţionale. De cele mai multe ori
acestea sînt:
- lipsa de mijloace financiare (organizaţia nu are posibilitatea de a investi bani în
procurarea sau elaborarea unor sisteme informaţionale scumpe, necesare în activitate, dar
îşi planifică pentru viitor un astfel de lucru);
- lipsa de specialişti în domeniu, care ar putea planifica, elabora şi implementa noile
sisteme informaţionale;
- incapacitatea de a utiliza efectiv şi eficient sistemele informaţionale bazate pe noile
tehnologii: pregătirea necorespunzătoare a utilizatorilor sau chiar lipsa ei, lipsa unor
localuri amenajate etc.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
În astfel de cazuri, păstrînd intenţiile de a-şi moderniza activitatea în domeniul utilizării
resurselor informaţionale, în domeniul prelucrării informaţiei, în scopul trecerii treptate la noile
sisteme informaţionale organizaţia poate să înceapă a selecta şi a procura echipamente şi
tehnologii informaţionale, care ar rezolva parţial următoarele probleme:
- automatizarea unor lucrări de prelucrare a informaţiei (procesarea textelor, procesarea
foilor de calcul, implementarea unor programe standard de automatizare a oficiilor etc.);
- pregătirea utilizatorilor (familiarizarea lor cu echipamentele şi mijloacele programate
standard, trecerea treptată de la prelucrarea manuală la cea computerizată a informaţiei,
utilizarea comunicaţiilor pe calculator, utilizarea unor resurse informaţionale din reţele
externe sau de pe suporturi optice – CD, etc. );
- formarea grupului de specialişti, care pe viitor ar putea trece la elaborarea noilor sisteme
informaţionale (prin autoinstruire, folosind mijloacele şi tehnologiile procurate, prin
atragerea lor din alte organizaţii, prin organizarea unor programe necostisitoare de
formare a specialiştilor);
- organizarea unor servicii informaţionale simple, a unor activităţi cu utilizarea mijloacelor
şi tehnologiilor procurate în scopul redresării situaţiei financiare şi acumulării de resurse
financiare pentru lucruri serioase în dezvoltarea sistemelor informaţionale.
Cele expuse mai sus pot servi ca premise pentru a lua unele decizii de modernizare a
activităţilor de prelucrare a informaţiei în organizaţie şi de a procura echipamentele şi
tehnologii informaţionale, anticipînd dezvoltarea sistemelor informaţionale, dar cu o
perspectivă de a le elabora şi a le implementa. În orice caz, pe viitor se va ţine cont de situaţia
creată în organizaţie în domeniul echipării şi noile sisteme informaţionale vor fi adaptate la
condiţiile existente.
Practic, lucrările de echipare a organizaţiei cu noi mijloace şi tehnologii informaţionale se vor
desfăşura în conformitate cu următoarele etape:
- formarea unui grup de lucru de studiere şi rezolvare a problemelor de echipare a
organizaţiei;
- analiza problemelor;
- planificarea activităţilor;
- studii de fezabilitate;
- selectarea echipamentelor şi tehnologiilor;
- procurarea şi instalarea echipamentelor şi tehnologiilor;
- întreţinerea şi administrarea echipamentelor şi tehnologiilor informaţionale.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
În acest compartiment vom începe cu analiza primelor etape, ultima evidenţiind-o într-un
compartiment aparte, considerînd-o ca una din cele mai importante pentru o întreţinere şi o
funcţionare normală a echipamentelor şi tehnologiilor instalate.
Pentru studierea problemelor existente în organizaţie în domeniul utilizării echipamentelor şi
tehnologiilor existente de prelucrare a informaţiei, a necesităţilor de modernizare, înnoire sau
extindere a lor, pentru elaborarea unor recomendări concrete în organizaţie se formează un grup
de lucru compus din:
- specialişti şi manageri în domeniul noilor tehnologii informaţionale din cadrul
organizaţiei;
- experţi invitaţi;
- reprezentanţi ai utilizatorilor din organizaţie;
- manageri în finanţe.
Acest grup cu drepturi consultative va activa pe parcursul a cîtorva etape de echipare a
organizaţiei, începînd cu analiza problemelor existente şi terminînd cu elaborarea propunerilor
de procurare a noilor echipamente şi tehnologii, elaborînd şi înaintînd conducerii organizaţiei
propuneri concrete pentru finalizarea fiecărei din etapele de lucru.
La prima etapă se va începe cu o analiză a problemelor din interiorul organizaţiei:
- mijloacele tehnice şi programate (dacă există) satisfac necesităţile organizaţiei în
prelucrarea informaţiei ? În ce măsură ele sînt şi pot fi utilizate, care sînt rezervele, sînt
utilizate adecvat ?
- necesităţile organizaţiei în procesarea informaţiei pot fi satisfăcute cu ajutorul
capacităţilor (performanţelor) existente ale mijloacelor tehnice şi programate sau ele
necesită o modernizare ?
- ce e mai eficient: modernizarea mijloacelor existente sau procurarea unor mijloace şi
tehnologii informaţionale noi ?
- ce tipuri de informaţie se procesează în organizaţie, unde şi cum se procesează, rapoartele
şi materialele elaborate sînt calitative atît în conţinut, cît şi la formă ?
După efectuarea unei astfel de analize a situaţiei existente în domeniul procesării şi utilizării
informaţiei în organizaţie grupul de lucru va elabora un set de concluzii şi va trece la
planificarea variantelor de tehnologii informaţionale în dependenţă de necesităţile echipării
organizaţiei. Grupul de lucru va examina problemele şi va înainta propuneri în dependenţă de
următoarele aspecte:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- utilizarea individuală a tehnologiilor informaţionale, în birouri, pentru o procesare simplă
a informaţiei (texte, foi de calcul, sisteme aplicative standarde etc.) necesită o configuraţie
la fel de simplă (calculator de performanţă medie, imprimantă laser sau cu get de
cerneală, mediu de operare DOS sau Windows, editoare de text şi procesoare de tabele în
mediul DOS sau pachetul Microsoft Office etc.);
- utilizarea unor resurse comune în interiorul biroului (imprimante, scannere, alte mijloace)
necesită suplimentar instalarea unor linii de interconectare a resurselor şi calculatoarelor,
a unor mijloace programate respectiv;
- instalarea şi utilizarea reţelelor locale de calculatoare necesită, în dependenţă de
configuraţie, calculatoare puternice în calitate de servere, instalarea liniilor de
comunicaţie între posturile de lucru (între posturile de lucru şi servere), echipamentele şi
soft specializat de reţea;
- ieşirea prin reţeaua locală la reţelele externe, inclusiv la INTERNET, cu facilităţi de poştă
electronică, de acces la resurse informaţionale externe etc. necesită modeme, posibil –
routere şi servere suplimentare;
- utilizarea informaţiilor diferite de cele de tip text (audio, video, grafică) necesită
performanţe superioare ale posturilor de lucru (memorie operativă, viteză), noi unităţi
suplimentare (monitoare SVGA color, boxe audio, SD-ROM, unităţi de captare a
imaginilor).
La planificarea necesităţilor în tehnologii informaţionale se va face o analiză a modalităţilor
de utilizare a echipamentelor. Unele răspunsuri pot fi găsite, analizînd tabelul de mai jos
(tabelul 1.1.), care arată atît avantajele, cît şi dezavantajele principiilor de organizare a
calculatoarelor într-o organizaţie.
După planificarea necesităţilor în tehnologii, suplimentar, pentru o asigurare a folosirii lor
eficiente se va face un studiu de fezabilitate ce include următoarele poziţii:
- Tehnică. Vor face faţă noile tehnologii necesităţilor, vor susţine ele asigurarea
informaţională a organizaţiei ?
- Economică. Este efectiv costul noilor echipamente şi tehnologii sau, cu alte cuvinte,
cheltuielile efectuate în vederea procurării lor vor fi acoperite de beneficiile aduse în urma
exploatării ?
- Operaţională. Cum vor funcţiona şi cum vor fi utilizate echipamentele şi tehnologiile ?
Răspunsurile argumentate ale acestor întrebări, posibil, vor duce la concretizarea de mai
departe a seturilor de echipamente şi tehnologii, a caracteristicilor şi a performanţelor lor.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
La selectarea mijloacelor şi tehnologiilor informaţionale se va ţine cont de:
- model, caracteristici şi performanţe, care nu trebuie să fie sub nivelul celor necesare
activităţii organizaţiei;
- uzina producătoare, marca firmei producătoare (de acest fapt depinde calitatea
echipamentelor, cu toate că se poate pierde în preţ, care e mai ridicat la echipamentele
originale);
- probleme de compatibilitate a mijloacelor tehnice şi programate, dacă se ia decizia de a
procura echipamente şi tehnologii produse de firme diferite;
- compatibilitatea resurselor vechi utilizate în organizaţie cu cele noi, în curs de procurare.
După selectare şi elaborarea deciziei de procurare a mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor
apare dilema:
- de la cine să procuri;
- cu ce să procuri.
Prima, se rezolvă relativ uşor, în urma anunţării unui tender şi repartizării condiţiilor lui
firmelor furnizoare de tehnică şi tehnologii (acestea pot fi locale sau din exteriorul localităţii,
ţării).
Mod de utilizare Avantaj Dezavantaj
Centralizat
Securitate mare, deoarece
toată procesarea datelor este
controlată de către serverul
central
Serverul central trebuie să
efectueze procesarea şi să
controleze terminalele conectate.
Există o totală dependenţă de
server, în caz că se opreşte, nu
va funcţiona întreg sistemul
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Personal O flexibilitate mare pentru
utilizatori, care execută
lucrări individuale. Influenţa
mică din partea altor
calculatoare şi utilizatori
Dificultăţi în repartizarea
lucrărilor. Dublare a unor
echipamente şi a programaturii.
Distributiv Posibilitate mare de divizare
a lucrărilor, informaţiei,
resurselor. Posibilitatea de a
lucra şi atunci, cînd unele
calculatoare nu funcţionează
Dificultăţi în administrare.
Asigurarea securităţii este mai
deficilă.
Tabelul 1.1. Concepţii de organizare a calculatoarelor
Tenderul va fi precedat de un demers explicativ şi va conţine lista echipamentelor şi
tehnologiilor propuse pentru procurare. În această listă în compartimentul necesităţii ale
organizaţiei vor fi prezente poziţiile:
-denumirile echipament (tehnologie);
- model;
- specificare caracteristici (nu mai mici decît...);
- preţ aproximativ solicitat al unei unităţi;
- cantitate;
- termene de livrare.
Compartimentele propunerile furnizorului va conţine aceleaşi rubrici, care vor fi completate
şi restituite solicitantului. În plus, el va conţine rubricile:
- condiţiile de livrare (termene şi forma de achitare);
- termenele de garanţie a echipamentelor;
- condiţii suplimentare (posibilităţi de instruire a utilizatorilor etc.).
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Sursa: Oleg Bulgaru,
Managementul Sistemelor Informaţionale, pag.61
Analiza propunerilor firmelor furnizoare se face de către grupul de lucru (poate fi transformat
în comisie, în care suplimentar pot fi incluse persoane din rîndul managerilor superiori ai
organizaţiei), analizîndu-se toate criteriile de mai sus. În cazul împărţirii în jumătate a părerilor
grupului de lucru, se pun în discuţie condiţiile suplimentare, care pot influenţa decizia finală.
Decizia finală se ia printr-o majoritate simplă de voturi la aplicarea procedurii de vot.
Rezultatele examinării sînt anunţate conducerii organizaţiei şi firmelor furnizoare.
O altă modalitate de selectare a echipamentelor softului este metoda de expert, care constă în
următoarele:
- fiecare poziţie (caracteristică) a activităţilor de selectare primeşte o pondere (un
coeficient) ;
- fiecare expert evaluează fiecare poziţie pentru fiecare variantă propusă în sistemul
zecimal de evaluare (în consideraţie se va lua nota medie dată de experţi);
- se alege varianta care are ponderea mai mare (mai bună).
Mai dificilă este a doua dilemă: Cu ce ? Pot exista mai multe căi de soluţionare a lipsei de
mijloace financiare. Dintre ele menţionăm:
- contract de încheiere a mijloacelor şi tehnologiilor;
- contract de leasing a mijloacelor şi tehnologiilor;
- modernizarea mijloacelor şi tehnologiilor existente (dacă această modernizare nu e
costisitoare şi duce la acoperirea necesităţilor organizaţiei în prelucrarea informaţiei);
- atragerea sponsorilor;
- solicitarea ajutoarelor de la fundaţii naţionale sau internaţionale.
Ultima modalitate propusă este cea mai atractivă şi poate fi utilizată paralel cu celelalte. Ea
constă în elaborarea unui proiect de finanţare ce se înaintează spre examinare fundaţiilor
disponibile de a acorda astfel de asistenţă. Structura proiectului care argumentează şi solicită
finanţarea este, practic, standard şi acceptabilă pentru diferite fundaţii. Proiectul conţine
următoarele compartimente:
- denumirea proiectului şi indicaţia scopului;
- date generale despre organizaţie (denumire, adresă, telefoane, numere de fax, conturi
bancare obişnuite şi valutare, conducerea organizaţiei, conducătorul proiectului);
- scurtă istorie şi domeniile de activitate a organizaţiei;
- scopul şi obiectivele proiectului;
- proceduri sau tehnici de realizare a scopului; PAGE \* MERGEFORMAT 4
- planul lucrărilor cu indicarea termenilor concrete de realizare a diferitelor etape;
- bugetul proiectului (general, pe articole, şi desfăşurat, pe poziţii);
- efectul implementării proiectului;
- modalitatea de gestiune a finanţelor;
- adresele a două persoane din afara organizaţiei ce cunosc organizaţia şi pot să susţină
proiectul;
- copiile documentelor de înregistrare şi statutul organizaţiei.
CV-urile conducătorului şi a persoanelor implicate în realizarea proiectului, se anexează la
proiect.
Fiind rezolvată problema financiară, se procură şi se instalează echipamentele şi tehnologiile.
În prealabil, pînă la instalare, se elaborează proiectul amplasării echipamentelor în localurile
organizaţiei, se instalează, dacă e necesar, comunicaţiile de reţea, se iau măsuri de asigurare
normală cu energie electrică şi măsuri de securitate a încăperilor. Se face o instruire de scurtă
durată a personalului în problemele tehnicii de securitate în utilizarea echipamentelor şi
tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii.
Fiind instalate, echipamentele şi tehnologiile informaţionale necesită o administrare şi o
întreţinere adecvată. Aceste lucruri se fac în scopul exploatării lor eficiente, pe o durată de timp
mai mare etc.
În aceste scopuri în organizaţie se formează un serviciu de asistenţă cu un personal de
specialişti de sistem, în electronică, programare, lucrători tehnici. Dintre funcţiile acestui
serviciu vom menţiona:
- evidenţa mijloacelor tehnice şi programate;
- evidenţa utilizării mijloacelor tehnice şi programate;
- profilaxia periodică a mijloacelor tehnice şi programate;
- repararea sau restabilirea mijloacelor tehnice şi programate;
- formarea şi gestionarea bibliotecii de mijloace programate;
- consultarea utilizatorilor în probleme de utilizare a mijloacelor tehnice şi programate;
- elaborarea unor proiecte de perspectivă în domeniul informatizării organizaţiei;
- elaborarea unor sisteme informaţionale simple, personalizate sau specializate pentru
necesităţi interne şi intreţinerea lor.
Anual serviciul elaborează şi prezintă dări de seamă despre activitate, probleme, aducînd şi
propuneri concrete de dezvoltare în continuare a utilizării noilor tehnologii informaţionale.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Dintre lucrările ce ţin de întreţinerea mijloacelor tehnice şi programate vom menţiona:
- instruirea utilizatorilor prin organizarea de cursuri şi seminare specializate, la care vor fi
invitaţi pentru a preda specialişti în domeniul sistemelor informaţionale. Astfel se va
îmbunătăţi atitudinea utilizatorilor faţă de tehnologiile informaţionale, se vor exclude
cazurile de deteriorare întîmplătoare a sistemelor şi programelor, de introducere a
programelor – virus în calculatoare;
- limitarea accesului la calculatoare a persoanelor incompetente, neautorizate, străine.
- copierea permanentă a informaţiei şi păstrarea copiilor în alte localuri;
- efectuarea lucrărilor de preîntîmpinare a distrugerilor din cauza cataclismelor naturale
(incendii, inundaţii, cutremure);
- preîntîmpinarea furturilor, securitatea echipamentelor şi a încăperilor în care sînt instalate.
Deoarece tehnologiile informaţionale sînt strîns legate de sistemele informaţionale, metodele
de întreţinere a lor sînt de aceeaşi natură.
CAPITOLUL II. EVOLUŢIA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE
A SRL”AV-Logistic Transport”
2.1 Caracteristica generală a întreprinderii, scurt istoric.
Întreprinderea AV Logistic Transport este fondată la 06 iulie 2006 cu codul fiscal
1006600030860. După forma sa organizatorico-juridică este o societate cu raspundere limitată,
dispune bilanţ autonom si conturi bancare, are ştampilă cu denumirea sa şi imaginea emblemei.
Societatea s-a creat pe termen nelimitat, poate constitui la rindul sau filiale şi reprezentanţe în
Republica Moldova şi în străinatate dacă legea nu prevede altfel. Ea este constituită de catre un
PAGE \* MERGEFORMAT 4
fondator- Băţ Victor, care deţine cota de 100% a Capitalului statutar . În general
întreprinderea activează în domeniul prestării serviciilor de expediţie. Întreprinderea mai are
ca domeniu de activitate şi transportarea auto internaţionale de mărfuri în baza licenţei
generale eliberate de Asociaţia Internaţională a Transpotatorilor Auto.
Societatea s-a creat pentru desfaşurarea activitaţii de antreprenoriat ce prevede prestarea
serviciilor de expediţie si transport internaţional, desfasurată în mod independent, din propria
iniţiativa, din numele întreprinderii pe riscul propriu şi sub raspunderea patrimonială, de catre
organele ei cu scopul de a asigura o sursă permanentă de venituri. Conform legislaţiei în
vigoare întreprinderea are dreptul să deschidă conturi proprii la instituţiile bancare în RM si în
alte ţari, să încheie contracte privind obţinerea unor împrumuturi şi să stabilească preţurile şi
tarifele la serviciile prestate, precum şi la sistemele de retribuire a muncii însa nu mai mic de
salariul minim stabilit de legislaţie, să stabilească legături economice si comerciale cu
partenerii interni şi de peste hotare, să lărgească activitatea de antreprenoriat.
Totodată ea are anumite obligaţiuni şi anume:
- să-şi onoreze obligaţiunile ce decurg din contractele încheiate
- să efectueze asigurarea socială, medicală, si alte tipuri de asigurări obligatorii a salariului
- să achite la timp impozitele şi alte plaţi stabilite de legislaţie
- să prezinte dările de seamă statistice la timp
- să obţina licenţa în modul stabilit de guvern pentru a desfaşura activitatea ce necesită
posedare de licenţă
Locul de dislocaţie a oficiului întreprinderii s-a schimbat de cîteva ori şi acum se află află în
Republica Moldova, or.Chişinău, MD-2032, Str .Sarmizegetusa 92, of.213
Întreprinderea activează tot anul avînd drept zile de odihnă: sîmbătă şi duminică. Regimul de
muncă zilnic este de la ora 9:00 pînă la ora 18:00 cu întrerupere la masă de la ora 13:00 pînă la
ora 14:00.
Structura întreprinderii este compusă din 4 persoane, care isi au puse la punct toate sarcinile şi
scopurile stabilite pentru ca activitatea in ansamblu sa fie executata cu succes.
În fruntea colectivului se află directorul întreprinderii Grosu Mihail în funcţia căruia intră
luarea deciziilor referitoare la toate întrebările care ţin de conducerea întreprinderii în general,
de controlul activităţii efectuate de fiecare angajat în parte, participarea la diferite întîlniri,
seminare ale transportatorilor internaţionali, hotărîrea problemelor ce ţin de activitatea
intreprinderii. Dumnealui a fost angajat de către Proprietar, în scopul gestiunii afacerii sale.
Responsabil pentru organizarea şi ţinerea contabilitaţii este Contabilul sef, care este angajat la
PAGE \* MERGEFORMAT 4
întreprindere prin cumul şi care formal se ocupă de evidenţa mijloacelor băneşti, materialelor,
de debitorii şi creditorii întreprinderii. Întocmeşte rapoarte financiare şi dări de seamă care
lunar şi trimestrial în termenii stabiliţi de legislaţie sînt prezentate la statistică şi organul fiscal
teritorial la care se deserveşte. Real, însă Contabilul şef are rolul de antrenor al Contabilului
angajat permanent. Aceasta s-a făcut din necesitatea de a creşte propriul specialist, fidel
obiectivelor şi scopului întreprinderii. La întreprindere strict se urmăreşte executarea
comenzilor de transport în termeni stabiliţi în contractele încheiate cu clienţii şi achitarea
facturilor în întregime pentru a evita plata penalităţilor şi amenzilor. Transferurile de achitare se
coordoneză cu directorul general al întreprinderii. Secţia se ocupă de evidenţa materialelor şi
finanţelor întreprinderii pe baza cărora şi se efectuează însaşi evidenţa contabilă. Se ocupă de
calcularea impozitelor şi urmăreşte achitarea lor la timp. Întocmeşte bilanţul contabil. Altă
persoană angajată la întreprindere deţine funcţia de Manager de expediţie şi are drept atribuţii
de bază organizarea şi urmărirea procesului de efectuare a expediţiilor.
Dat fiind faptul ca aceasta întreprindere are o perioadă foarte scurta de cînd şi-a început
activitatea, la momentul actual ea dispune de 2 camioane care au fost procurate din sursele
proprii ale fondatorului pe parcursul activităţii, care a obţinut licenţa din 28.09.2006 pînă în
28.09.20011 la Camera de Licenţiere, ambele fiind date în arendă. Înafară de aceasta ea a pus la
evidenţă o camioneta, pe baza unui contract de arenda din care reţine 10% comision. Putem
menţiona deasemenea ca întreprinderea îşi elaborează de sine stătător programul de producţie şi
determină perspectivele de dezvoltare reieşind din contractele încheiate cu clienţii săi, adică pe
de o parte comandatarii iar pe de altă parte transportatorii care se ocupă de transportarea mărfii
la destinaţie.
Comparînd cu alte întreprinderi de transport întreprinderea dată nu este o întreprindere mare, de
aici rezultă că şi numărul de angajaţi este direct proporţional cu numărul de lucrări existente.
Managerul General- Grosu Mihail, Managerul de expediţie- Focşa Pavel, Contabil-şef –Jusico
Mariana, Ajutor al contabilului – Grosu Iuliana. În oficiu se simte o comoditate la nivel
superior şi o curăţenie pentru satisfacerea necesităţilor moral-spirituale a colaboratorilor. Ziua
de muncă începe pentru majoritatea lucrătorilor cu ora 9:00 şi se sfîrşeşte ziua de muncă la
orele 18:00, cu două zile de odihnă pe săptămînă: sîmbăta şi duminica. Colaboratorii sînt
repartizati, fiecare avînd sarcina lui individuală pentru un scop comun. Sistemul managerial al
întreprinderii are caracter participativ. Managerul general antrenează toţi angajaţii în procesul
de luare a deciziilor, asrfel creînd o atmosferă de încredere şi participare activă la dezvoltarea
afacerii, aspiraţiile si aşteptările angajaţilor se apropie de obiectivele si scopurile firmei.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Baza juridică şi normativă de activitate a întreprinderii
Activitatea întreprinderii este reglementată în baza urmatoarelor documente:
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi
Legea RM cu privire la activitatea SRL
Legea privind licenţiera unor genuri de activitate
Codul fiscal al RM
Codul Muncii
Codul civil
Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul RM
Regulamentul privind deschiderea închiderea conturilor la bănci din RM
Regulamentul privind decontarile fără numerar în RM nr.25/11-02 din 12.07.1996
Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăţilor cu carduri pe teritoriul
RM nr. 58/11-02 din 22.05.1997
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul de gestiune
Legea privind taxele locale nr.186-XIII din 19.07.1994
2. 2 Analiza activităţii şi structurii resurselor disponibile a SRL”AV-
Logistic Transport”
În baza datelor din raportul financiar vom analiza situaţia patrimonială care în rapoartele
financiare se aplică sub noţiunea de active. Pentru AV Logistic Transport rezultatele raportului
financiar sun prezentate în tabelul de mai jos:
Componenţa si strucutra activelor la întreprinderea „AV LogisticTransport”
Tabelul 2 Denumirea Anul de
getiune2006
Ponderea, %
Anul de getiune2007
Ponderea, %
Anul de getiune2008
Ponderea, %
1 Active pe TL 1658 0.6 702503 46.09 2024392 69.82
PAGE \* MERGEFORMAT 4
1.1 Active nemateriale - Active nemateriale- Amortizarea AN1.2 Active materiale pe termen lung- Mijloace fixe- Uzura si epuizarea activelor pe termen lung1.3 Active financiare pe termen lung-Inv. Pe TL nelegate
1658 1740(82)
-
- -
-
-
0.6
0.63
(0.03)
-
-
-
-
436627(191)702067
842732(140665)
-
-
0.030.04(0.01)46.06
55.29(9.23)
18152677(862)1324863
1742353(417490)
697714
697714
0.060.09(0.03)45.7
60.09(14.4)
24.06
24.06
2 Active curente2.1 Stocuri de mărfuri si materiale- Materiale-Obiecte de mica val. si scurta durata2.2 Creanţe pe termen scurt- Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale- Avansuri pe termen scurt acordate- Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul -Creante preliminare- Creante pe termen scurt ale personalului- Creante pe TS privind veniturile calculate-Alte creante pe termen scurt2.3 Investitii pe termen scurt- in parti nelegate2.4 Mijloace băneşti- Casa- Cont curent în monedă naţională- Cont curent in valuta straina2.4 Alte active curente
3465
274265
274038
227
-
-
--
-
-
--
-1096
-
177
1.23
97.72
97.64
0.08
0.39
0.063
16788 12503 4285
624973
510391
-
-
-
46 6709
107827
-
179384 59426 13323
106635
556
1.100.820.28
41
33.49
-
-
-
0.0030.44
7.07
-
11.773.90.87
6.9
0.04
1027110271
707209
569211
11702
4001
7121300
988
157581262157319
-
0.350.35
24.4
19.63
0.4
0.14
4.2
0.03
5.430.015.42
-
Total Active curente 279003 99.4 821701 53.91 875061 30.18Total general Activ 280661 100 1524204 100 2899453 100
Din baza datelor la întreprinderea AV Logisitc Transport cea mai mare pondere din Total
General Activ în a.2006 ocupa activele curente si alcatuiesc în totalul lor 99,4%. Asupra acestui
PAGE \* MERGEFORMAT 4
rezultat în cea mai mare măsură au influenţat creanţele pe termen scurt privind facturile
comerciale care pe termen lung alcătuiesc ponderea de 97,72%, activele nemateriale alcătuiesc
doar 0,6% din total activ
Patrimoniu pus in gaj lipseşte deoarece întreprinderea nu a apelat la împrumuturi.
În urmatorii doi ani putem urmari o diminuare a activelor curente in favoarea celor pe
termen lung, astfel incît la finele a.2008 ele constituie doar 30,18% din totalul activelor.
Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilanţ dar şi la valoarea
netă a acestuia
În practica economică internaţionala sînt două variante de definire şi respectiv de calculare
a patrimoniului net
Prima abordare defineşte patrimoniul net ca valoare a activelor diminuată cu marimea
datoriilor pe termen lung şi termen scurt şi se calculează în felul urmator:
Patrimoniu net=Total active -Datorii pe Termen Lung-Datorii pe Termen Scurt
A doua abordare determină patrimoniul net ca valoare a activelor cu diminuarea datoriilor pe
termen scurt Patrimoniu net= Total active-Datorii pe Termen Scurt
În practica autohtonă cel mai utilizat este prima abordare, pentru întreprinderea „AV Logistic
Transport” patrimoniul net = 280661- 314178 = - 33517lei (a.2006)
(a.2007) Pnet=1524204-934574 =589630 lei
(a.2008) Pnet=2899453-707558-688877=1503018 lei
Rezultatul patrimoniului net coincide cu valoarea capitalului permanent, la întreprinderea
analizată rezultatul patrimoniului net în a.2006 este negativ iar aceasta ne confirmă o stare de
criză pentru întrerpindere, altfel spus siuatia financiară se caracterizează ca fiind instabilă însa
observam o dinamica pozitiva de creştere în a. 2007 şi a.2008, rezultatul înregistrat la finele
a.2008 este pozitiv si constituie 1 503 018 lei
La această etapă de analiză în cadrul patrimoniului net se evidentiaza două parţi
componente:
▪ active pe termen lung nete
▪ active curente nete
În baza datelor întreprinderii AV Logistic Transport vom alcătui un tabel analitic şi vom
interpreta rezultatele
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Analiza structurii patrimoniului net în 2006
Tabelul 2.1Active
1
Datorii
2
Active nete
1-2
Componente suma, lei Componente suma, lei suma, lei %
Active pe TL 1658 Datorii pe TL - 1658 -4,95
Active curente 279003 Datorii pe TS 314178 -35175 104,95
Total active 280661 Total datorii 314178 -33517 100
Analiza structurii patrimoniului net în 2007
Tabelul 2.2 Active Datorii Active nete
Componente suma, lei Componente suma, lei suma, lei %
Active pe TL 702503 Datorii pe TL - 702503 119,14
Active curente 821701 Datorii pe TS 934574 -112873 -19,14
Total active 1524204 Total datorii 934574 589630 100
Analiza structurii patrimoniului net în 2008
Tabelul 2.3Active Datorii Active nete
Componente suma, lei Componente suma, lei suma, lei %
Active pe TL 2024392
Datorii pe TL 707558 1316834 87,61
Active curente 875061
Datorii pe TS 688877 186184 12,39
Total active 2899453 Total datorii 1396435 1503018 100
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Informaţiile prezentate în tabelul de mai sus atestă faptul că conducerea AV Logisitc Transport
în a2006.se confruntă cu probleme ale echilibrului financiar. Această concluzie se deduce din
faptul că datoriile pe termen scurt sunt mai mari ca activele curente influentînd foarte mult
totalul activelor nete aceasta indicind o valoare negativă egală cu 33517 lei în 2006 si
diminuînd mult activele nete în a.2007 si, aceasta indica că întreprinderea trebuie să revizue
toate tipurile de datorii care au influenţat negativ şi să le micşoreze cît mai mult posibil. În
2008 activele “AV- Logistic Transport” au crescut, firma a luat credit bancar pe termen lung în
suma de 707558 lei şi DTS au înregistrat o valoare mai mica decît AC şi ca rezultat situatia
financiara a devenit mai buna.
În tabelul 3 este arătată circulatia activelor în cei 3 ani de activitate a întreprinderii analizate:
Circulaţia activelor pe termen lung
Tabelul 3
Denumirea Intrate Amortizarea acumulata Valoarea de bilant
2006
1
2007
2
2008
3
2006
4
2007
5
2008
6
2006
7
1-4
2007
8
(1+2)-5
2008
9
(2+3)-6
Active nemateriale inclusiv:LicenteleCheltuieli de constituire
Programe informatice
Active materiale
inclusiv:
Mijloace fixe din care:
Masini, utilaje,instalatii
de transmisie.
Mijloace de transport
Alte mijloace fixe
1740
1250 490
137
137
842732
842732
837684
5048
2050
450
1600899621
899621
893167
6454
82
4240
191
191
140665
140665
139614
1051
862
862
417490
417490
413835
3655
1658
1208 450
436
436
702067
1815
215
16001324863
1324863
1317016
7847
Stocuri de marfuri si materiale
Tabelul 4
Denumirea Perioada Perioada de gestiune Perioada de gestiune Perioada de
PAGE \* MERGEFORMAT 4
precedenta 2006
2007
gestiune
2008
Materiale- combustibil
-alte materialeObiecte de mica valoare si scurta durată-OMVSD la valoare de cumpărare(în functiune)-uzura OMVSD (în functiune)
-3422
3422
12503
8787
3716
4285
8838
4553
10271
10115
156
-
2062
2062
Pe baza rapoartelor financiare se observă că stocurile de mărfuri şi materie primă se constitue
doar din combustibilul consumat în valoare de 3422 lei în scopuri administrative în a.2006 . În
a.2007 valoarea stocurilor creste prin achizitionare adaugatoare de combustibil, alte materiale
si OMVSD, iar în a.2008 valoarea stocului de combustibil si alte materiale s-a micsorat, iar
OMVSD a iesit din bilant, conform uzurii.
Creanţe pe termen scurt(a.2006)
Tabelul 5
Indicatori
Sold la finele anului de
gestiune
Termenul de
plata n-a sosit
Pina la 3
luni
Creanţe aferente facturilor comerciale-facturi de primit din tara-facturi de primit din străinatate-avansuri acordate în tară
274038
21225361785227
-
--
227
274038
21225361785
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Creanţe pe termen scurt(a.2007)
Tabelul 6
IndicatoriSold la finele anului de
gestiuneTermenul de plata n-a sosit
Pina la 3 luni
Creanţe aferente facturilor comerciale-facturi de primit din tara-facturi de primit din străinatate-avansuri acordate in tară-Creante aferente decontărilor cu bugetul-Creanţe ale personalului
510391 45822 464569
46
510391 45822 464569
46
-----
-
Creanţe pe termen scurt(a.2008)
Tabelul 7
IndicatoriSold la finele anului de
gestiuneTermenul de plata n-a sosit
Pina la 3 luni
Creanţe aferente facturilor comerciale-facturi de primit din tara-facturi de primit din străinatate-avansuri acordate in tară-Creante aferente decontărilor cu bugetul-Creanţe ale personalului
569211
4367352553811702
4001 7
569211
43673525538117024001
7
- --- -
-
Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul cînd în momentul
transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor
active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora .
În cadrul întreprinderii, în primul an de activitate, aceste creanţe constitue 274038 lei dintre
care 212253 lei facturi de primit din tara si 61785 facturi de primit de peste hotare. În ambele
cazuri sînt cu termenul de achitare pîna la trei luni. Valoarea creanţelor este destul de însemnată
pentru întreprindere, aceasta ar putea influenţa negativ activitatea economico-financiară a
întreprinderii deoarece stopează procesul pe o anumită perioadă de timp şi în acelaşi timp
reprezintă un risc de neachitare a acestor mijloace.
Avansurile acordate în valoare de 227 lei reprezintă o sumă nesemnificativă.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Pe parcursul urmatorilor ani valoarea creantelor a crescut, ponderea mai mare fiind a facturilor
de primit din strainatate la care termenul de achitare încă n-a sosit. Acest fapt nu este favorabil
pentru întreprindere deoarece există riscul de neachitare a acestor facturi.
2.3 Analiza indicatorilor economici şi sociali ce reprezintă situaţia actuală a
întreprinderii în dinamica anilor 2006-2008.
● Analiza lichiditaţii întreprinderii în baza coeficientului absolut reflectă în ce masură
întreprinderea este capabilă sa-şi onoreze imediat obligaţiunile curente. Ea se calculeaza pe
baza formulei:
Lichiditatea absolută=Mijloace băneşti /Datorii pe termen scurt
La(a.2006)=1096/314178=0.003 La(a.2007)= 179384/934574=0.19La(a.2008)=157581/688877=0.23
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Marimea optimă a acestui indicator trebuie să se situeze între 0.20-0.25 Aceasta înseamnă că, la
finele primului an de activitate, la fiecare leu datorii pe termen scurt întreprinderea dispune
doar de 0.003 bani în numerar . În urmatorul an, 2007, întreprinderea a acordat mai multe
servicii ce a permis mărirea sumelor mijloacelor băneşti din conturile curente preponderent în
cel valutar şi ca rezultat la fiecare leu datorii pe termen scurt întrprinderea dispune de 0.19 lei
în numerar, marimea indicatorului apropiindu-se de cea optimă. Însă datoriile sunt încă destul
de mari. În a.2008 marimea acestui indicator a înregistrat o valoare ce se încadrează în limitele
optime, opţinînd 0.23 lei la fiecare leu datorii pe termen scurt. Deşi,valoarea activelor curente
s-a micşorat,comparativ cu anul de gestiune 2007, intrprindera a micşorat şi datoriile pe termen
scurt, fapt ce a permis încadrarea indicatorului în limitele optime.
● Lichidităţii intermediară presupune capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt, fără a fi obligată să-si vîndă stocurile de mărfuri şi materiale. Astfel se calculează
ca:
Lichiditatea intermediară=(Total Active Curente-Stocuri de Mărfuri si materiale)/Datorii pe
Termen Scurt
Li(a.2006)=(279003-3465)/314178=0.88
Li(a.2007)=(821701-16788)/ 934574=0.86
Li(a.2008) =(875061- 10271)/688877=1.25
În condiţii favorabile pentru activitatea de producţie acest indicator trebuie să atingă o valoare
minima de 0.7-1. Rezultatul obţinut pentru primii doi ani de activitate se încadrează deci în
acest interval şi rezultă ca întreprinderea este capabilă sa-şi achite datoriile pe termen scurt, fără
a fi obligată sa vindă stocurile de mărfuri şi materiale, însa indicatorul pe a.2008 înregistrează
o valoare mai mare şi anume 1.25, ce ne arată că întreprinderea are excedent de lichidităţi.
● Lichiditatea totală sau de acoperire a bilanţului contabil reflectă posibilitatea
activelor curente de care dispune întreprinderea de a se transforma conform
datelor din bilanţul contabil într-un termen scurt în lichiditaţi necesare pentru a
achita obligaţiile sale. Acest indicator se calculează ca raportul dintre:
Lichiditatea totală=Total Active Curente /Datorii pe Termen Scurt
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Lt(a.2006)=279003/314178=0.89
Lt(a.2006)= 821701/934574=0.88
Lt(a.2006)= 875061/688877=1.27
De regulă se inregistrează o lichiditate totală favorabila dacă se încadrează între valorile de 2-
2,5. În cazul nostru rata lichiditaţii de acoperire a bilanţului contabil nu se încadreză între
valorile menţionate ceea ce indică că întreprinderea nu este capabilă într-un termen scurt să
transforme activele curente de care dispune în lichiditaţi necesare pentru a realiza plăţi
obligatorii, deşi comparativ cu anii precedenţi,ea a crescut pînă la 1.27.
● Analiza influenţei elementelor, componente ale activelor curente asupra valorii
activelor nete ale întreprinderii.
Activele curente ale întreprinderii AV Logistic Transport au crescut de la valoarea de 279003
lei în a.2006 la cea de 875061 lei în a.2008 si au o influenţă directă asupra rezultatului
patrimoniului net, şi cu cît marimea acestuia este mai mare cu atît este mai mare valoarea
activelor nete.
● Calcularea perioadei ciclului de finanţare
Pentru a-şi desfaşura normal activitatea de întreprinzator întreprinderea trebuie să dispună de
mijloace bănesti necesare procurării resurselor organizării procesului de producţie. De regulă în
urma comercializării produselor finite întreprinderea trebuie să obţină o suma mai mare decît
cea investită.
Reţinerea mijloacelor la orice fază de circulatie a activelor duce la incetinirea rotatiei.
Pentru AV Logistic Transport vom analiza utilizarea eficienţa a activelor curente. Aceasta se
incepe cu calculul numarului de rotatii a activelor curente:
Numarul de rotatii al activelor curente= Venituri din vinzare/ valoarea medie a activelor
curente= 1142104/279003= 4.09 (a.2006)
Numarul de rotatii al activelor curente(a.2007)=3749542/821701=4.56
Numarul de rotatii al activelor curente(a.2008)=5758966/875061=6.58
Analiza acestui indicator, precum si a altor parti componente ale activelor curente au o putere
informativa sporita pentru a afla nivelul rotatiei activelor curente in diferite faze, daca a avut
loc o accelerare sau o incetinire a rotatiei acestora.
Acest indicator caracterizează eficienţa cu care sînt utilizate mijloacele de care dispune
întreprinderea sau de cîte ori vînzarile au reînoit activele intr-o perioadă. Se recomandă ca acest
indicator să fie mai mare de 2,5. În cazul nostru acest indicator atinge un nivel mai inalt decît
PAGE \* MERGEFORMAT 4
norma,ceea ce rezultă că întreprinderea prestează servicii suficiente faţă de activile care le
utilizează. Pe baza acestui indicator putem afla perioada ciclului de finantare care este egal cu
raportul dintre:
Numarul de zile calendarisitce in perioada analizată/ numarul de rotatii ale activelor
=360/4.09= 88 zile. Aceasta inseamnă că în 88 de zile veniturile din vînzări reinoiesc activele
intreprinderii(a.2006)
T(a.2007)=360/4.56=79 zile.
T(a.2008)=360/6.58=55 zile.
Observam ca a avut loc o accelerare a rotaţiei activelor curente.
Sursele de finanţare(pasivele intreprinderii)
Analiza surselor de formare a activelor porneşte de la aprecierea generala a structurii
pasivelor. In acest scop vom examina componenta si structura pasivelor pentru anul de gestiune
Componenţa si structura pasivelor
Tabelul 8
Denumirea Anul 2006
Ponderea,%
Anul2007
Ponderea,%
Anul2008
Ponderea,%
1 Capital propriu1.1 Capital statutar si suplimentar -Capital statutar-Capital nevarsatTotal capital statutar si suplimentar1.2 Profit nerepartizat
(pierdere neacoperita)-Corectarea rez. per. preced.-Profit nerepart. a an. preced.-Profit net (pierdere neta)Total capital propriu
5400(3240)2160
(35677) (33517)
1.92(1.15)0.77
(12.71) (11.94)
843084
843084
(253454)
(1375) (35677)(216402) 589630
55.31
(16.63)
(0.09)(2.34)(14.2)38.68
1736251
1736251
(233233)
(118502)(253454)1387231503018
59.88
8.04
(4.09)(8.74)4.7851.84
2Datorii pe termen lung-Credite bancare pe TL3 Datorii pe termen scurt3.1 Datorii financiare pe termen scurt-Imprumuturi pe termen scurt3.2 Datorii comerciale pe termen scurt-DTS priv. Facturile comerc.-Avansuri pe TS primite3.3 Datorii pe termen scurt
300291766
291766
22112
0.11103.96
7.87
933167
7807101524571407
61.22
51.22 10 0.09
707558707558
170854505044
4820202302412979
24.4
5.8917.42
16.62 0.79 0.45
PAGE \* MERGEFORMAT 4
calculate -Datorii fata de personal privind retribuirea municii-Datorii fata de personal privind alte operatii-Datorii privind asigurarile-Datorii privind decontarile cu bugetul-Alte datorii pe termen scurtTotal datorii pe termen scurt
12542
7747174974
314178
4.47
2.760.62
111.94
1407
934574 61.32
134612
11621688877
0.05 0.4 23.76
Total General Pasiv 280661 100 1524204 100 2899453 100
Capitalul Statutar şi Suplimentar arată mărimea valorii privind aporturile proprietarilor
întreprinderii la patrimoniul acesteea . Capitalul statutar nu suferă schimbări în a.2006 şi
înregistrează aceeaşi valoare de 5400 lei .
Pierderea neacoperită a perioadei constituie (35677) , ceea ce a influienţat negativ asupra
Capitalului propriu total, astfel aceste înregistrează rezultatul de (33517) lei. Pe parcursul a
urmatorilor doi ani capitalul propriu a crescut considerabil, înregistrînd in a.2008 valoarea de
1503018 lei. Profitul net constituind 138723 lei.
De asemenea observam cum s-a schimbat structura datoriilor firmei, DTL şi DTS avînd o cota
aproape egala în a.2008 , iar cea mai mare cotă în Total General Pasiv, 51.84%, revine
capitalului propriu.
- Datoriile comerciale pe TS au cea mai mare pondere din Total General Pasiv în a.2006 şi
alcătuiesc 103 ,96%, iar în a.2007 deşi ele cresc, cota lor se diminuiaza, fapt condiţionat de
creşterea Capitalului Propriu şi în special al celui statutar şi suplimentar.
- Datoriile pe TS calculate din Total General Pasiv au diminuat considerabil,constituind în
2008 doar 0.45% din Total General Pasiv.
Pentru aprecierea calitativa a patrimoniului se calculeaza si se interpreteaza un sir de
indicatori, care in literatura speciala se numesc coeficienţi ai structurii capitalului,
independenţei financiare , de acoperire de solvabilitate, de indatorare sau coeficienti ai
capacitatii de plata.
Acesti coeficienti reprezinta o totalitate de rate reciproc interschimbabile, care din punct
de vedere al tehnicii de calcul se determina ca raportul dintre diferite parti componente ale
formulei:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Activele intrerpinderii=sursele de finantare a intrerpinderii=capital propriu+
datorii pe termen lung si scurt
Activele intrerpinderii(a.2006) = (33517)+314178=280661
Activele întreprinderii în anul 2006 se estimează la valoarea de 280661 lei, formîndu – se din
datorii pe TL şi TS, deoarece capitalul propriu are o valoare negativă de (33517) lei , datorită
pierderii nete anuale de 35677 lei .
Activele intrerpinderii (a.2007) = 589630 + 934574=1524204lei
Activele intrerpinderii (a.2008)==1503018 + 707558+688877=2899453lei
Unul dintre cei mai frecvenţi folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare este
coeficientul de autonomie. Anume acest indicator se aplica de obicei in sistemul bancar al
Moldovei in procesul aprecierii credibilitatii clientului.
Coeficient de autonomie= capital propriu /total passive
Coeficient de autonomie(a.2006)=(33517)/280661= -0.12
Coeficient de autonomie(a.2007)= 589630/1524204=0.39
Coeficient de autonomie(a.2008)= 1503018/2899453=0.52
Coeficientul în cauza reflectă pe de o parte cota capitalului propriu în suma totala a surselor de
finanţare, iar pe de alta parte ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii in
suma totală a activelor întreprinderii.
Din punct de vedere al creditorului nivelul de siguranţa al acestui coeficient după
parerea specialiştilor alcatuieşte 0.5. La intreprinderea AV Logistic Transport coeficientul de
autonomie a atins nivelul de siguranta doar în a.2008. Conducerea poate déjà să solicite
credite dacă va fi necesar.
Coeficientul de atragere a surselor imprumutate (de concentrare a datoriilor ) caracterizeaza
structura surselor de finantare a activelor din punctual de vedere al cotei surselor imprumutate:
Coeficientul de atragere a suselor imprumutate = datorii pe termen lung si scurt/ total
passive
Coeficientul de atragere a suselor imprumutate =314178/280661=1.12
Coeficientul de atragere a suselor imprumutate =934574/1524204=0.61 Coeficientul de atragere a suselor imprumutate =707558+688877/2899453=0.48
Acest coeficient se mai calculeaza ca:
1- coeficientul de autonomie
rezultatul fiind acelaşi formulei anterioare.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Indicatorul în cauză dimensionează nivelul de îndatorare a întreprinderii, de regula acest
coeficient oscilează in limitele 0-0,5. Rezultatul obtinut se incadrează în acest interval şi
rezultă că întreprinderea este capabilă să atragă surse împrumutate.
In continuare vom analiza coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate si proprii.
Acest coeficient reflectă suma mijloacelor atrase revenită la un leu capital propriu:
Coefientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii = Datorii pe termen lung , şi
scurt/ Capital propriu
Coefientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii(2006)=314178/(33517) = -9,37
Coefientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii(2007)= 934574/ 589630=1.59
Coefientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii(2008) = 707558+688877/1503018
= 0.93
Cu cît mărimea acestui indicator este mai mare cu atît mai riscantă este situaţia financiară a
întreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficentului de corelaţie este 1. Pe baza rezultatului
analizei obţinute observăm că în a.2007 întreprinderea a avut o situaţie financiară riscantă
reeşind din corelaţia surselor împrumutate si proprii.
În a.2008 a reuşit sa diminuieze riscul, însă conducerea firmei ar trebui să tină cont că acest
coefficient este foarte aproare de punctul critic.
Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu
activele totale de care dispune întreprinderea
Rata solvabilitatii generale = Total Pasive/ Datorii pe termen lung si scurt
Rata solvabilitatii generale(a.2006) = 280661/314178=0.89
Rata solvabilitatii generale(a.2007) =1524204/ 934574=1.63
Rata solvabilitatiigenerale(a.2008)=2899453/707558+688877=2899453/1396435 =2.08
Este evident că in mod normal nivelul acestui coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2, din
calculele de mai sus observam ca mărimea acestui indicator este sub nivelul optim în aa. 2006
şi 2007, deaceea întreprinderea în acea perioadă n-a putut primi împrumuturi şi situaţia era
critică.Însă situaţia s-a schimbat în a. 2008. Nivelul coeficientului este mai mare de doi, deci
întreprinderea poate solicita împrumuturi, ce şi a făcut.
Inlocuind in raportul sus nominalizat mijloacele imprumutate cu valoarea capitalului
proriu obtinem rata generala de acoperire a capitalului propriu sau cum mai este numită rata
pirghiei financiare
Rata generala de acoperire a capitalului propriu= Total pasiv/ Capital propriu
Rata generala de acoperire a capitalului propriu(a.2006)= 280661/(33517)=-8.37
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Rata generala de acoperire a capitalului propriu(a.2007)=1524204/589630=2.59
Rata generala de acoperire a capitalului propriu(a.2008)= 2899453/1503018=1.93
Raportul privind fluxul capitalului propriu
Tabelul 9
Indicatori Incasat (Calculat)
2006
La finele anului de gestiune 2006
Incasat (Calculat) 2007
La finele anului de gestiune
2007
Incasat (Calculat)
2008
La finele anului de gestiune
2008Capital statutar si suplimentar-Capital statutar-Capital nevarsatTotal s.1
540032402160
540032402160
8376843240
830924
843084
843084
1651943
1651943
1736251
1736251
2Profit nerepartizat(pierdere neacoperita)-Corectarea rez. per. preced-Profit nerepartizat(pierdere neacoperita) a perioadei precedente-Profit net(pierd)per. gestiuneTotal s.2
(35677)
(35677)
(35677)
(35677)
(1375)(35677)
(216402)(253454)
138723138723
(118502)(253454)
138723(233233)
Total General (33517) (33517) 840924 589630 1790666 1503018
Valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii la patrimoniul acesteia ,depuse în contul
achitării cotelor pentru achitarea activităţii statutare a întreprinderii în a.2006 constituie suma
de 5400 lei.
Rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare se constată ca pierderea
neacoperită in suma de (35677)lei.
Pe parcursul următorilor doi ani Capitalul statutar a fost suplinit în acest fel valoarea lui la
finele anului de gestiune 2008 constituie 1736251 lei. Întreprinderea a înregistrat profit în
valoare de 138723 lei, iar Capitalul propriu este de 1503018 lei.
Veniturile intreprinderii
Una din conditiile fundamentale ale unei activitaţi reuşite a întreprinderii este gestionarea
eficientă a veniturilor, importanţa acestora este primordiala pentru luarea deciziilor de catre
conducerea întreprinderii si utilizatorii externi ai informaţiei.
Pentru intreprinderea “AV- Logisitc Transport” SRL veniturile sunt formate doar din venitul
obţinut din prestarea serviciilor de expediţie şi transport internaţional. Pentru anul de gestiune
PAGE \* MERGEFORMAT 4
2006 acestea au constituit 1142669 lei, pentru a. 2007 – 3749542 lei, iar pentru a. 2008 –
5891789 lei. Şi se constituie din venit din vînzări, alte venituri operaţionale, iar în a.2008 şi
venitul din activitatea financiară.
Profitul real al intreprinderii analizate provine doar din activitatea de bază si constitue
Pb=29926 lei, 218395 lei şi 1101736 lei respectiv pe aa. 2006, 2007, 2008. În dinamică vedem
că venitul întreprinderii a crescut treptat, atingînd nivelul maxim de 5758966 lei în a.2008.
Cheltuielile intreprinderii
Analiza cheltuielilor este deosebit de importanta în activitatea de getiune şi control deoarece
evidenţiaza modul in care sînt utilizate resursele (materiale, umane, financiare) si impactul
alocării acestora asupra performanţelor.
Este de stiut faptul că reducerea cheltuielilor doar cu un procent contribue la mai mare a
profitului brut cit si a profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare, decît majorarea cu un
procent a nivelului de vînzări. Studiind raportul financiar putem observa că cea mai însemnată
parte a cheltuielilor constituie costul vînzărilor.
Pentru intreprindere, corelaţia venituri-cheltuieli în cei 3 ani de getiune este dată în Histograma
de mai jos:
2006 2007 20080
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
1142669
3749542
5891785
1178346
3960396
5620243
VenituriCheltuieli
suma (lei)
anul de gestiune
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Fig. 2. Elaborată de autorul tezei
Rezultatele financiare ale activitatii
Rezultatele financiare ale intreprinderii sintetizeaza eficienţa cu care s-a desfasurat intreaga
activitate economica a intreprinderii. Ele se calculeaza de regula la sfîrşitul exerciţiului
financiar pe baza diferenţei dintre venituri si cheltuieli
Profitul brut din activitatea de desfacere reflecta rezultatul financiar obtinut din vinzari nete.
Profitul brut = Volumul Vînzărilor nete-Costul Vînzărilor
Pb(a.2006)= 1142104-1112178=29926 lei
Pb(a.2007)=3749542-3531147=218395 leiPb(a.2008)=5758966-4657230=1101736 lei
Rezultatul obtinut influenteaza direct asupra viabilitatii acesteia
Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare reflecta rezultatul financiar al intreprinderii
obtinut din activitatea de baza si din alte activitati.
PPGI(a.2006)=(35677)
PPGI(a.2007)=(216402)
PPGI(a.2008)=138723
Din datele raportului financiar observam ca acest indicator este negativ în primii doi ani şi deci
el se consideră ca pierdere. Doar în anul de gestiune 2008 întreprinderea reuşeşte să obţina
profit. Mărimea acestiu indicator influenteaza direct asupra eficienţei tuturor activităţilor
desfăsurate de întreprindere.
Profitul net reflectă rezultatul financiar net obţinut de întrerpindere în cursul anului de
gestiune sau diferenţa ramasa la dispozitia intreprinderii dupa impozitare. ŞÎn cazul SRL”AV –
Logistic Transport” profitul net este egal cu PPGI deoarece cota impozitului
pe venit este “0”:
Profitul net =PPGI-Impozit pe venit
Profitul net(a.2006)=(35677) lei
Profitul net(a.2007)= (216402) lei
Profitul net(a.2008)= 138723 lei
Indicatorii rentabilitatii
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Rentabilitatea reprezinta un indicator al eficienţei care exprima capacitatea întreprinderii de a
ciştiga profit. Rentabilitatea se determina ca raportul dintre efectele economice si financiare
obţinute de intreprindere si eforturile depuse pentru obţinerea acestora.
In literatura de specialitate indicatorii rentabilitatii sunt grupati in patru categorii:
- rentabilitatea vînzării
- rentabiliatea (activelor)economică
- rentabiliatea financiară
Rentabiliatea vinzarilor reflecta in ce masura intreprinderea este capabila sa obţină profit din
activitatea de desfacere sau profitabilitatea acesteia. Ea se calculeaza ca raportul dintre:
Rv =Pb/VVn
Rv(a.2006)= (29926/ 1142104)*100=2.62%
Rv(a.2007)= (218395/3749542)*100=5.82%
Rv(a.2008)= (1101736/5758966)*100=19.13%
In condiţii normale mărimea acestui indicator trebuie să fie nu mai mică de 20%.
Rezultatul obţinut la întreprindere în aa.2006, 2007, 2008 in marime de 2.62%, 5.82%, 19.13 %
respectiv, arata ca întreprinderea nu este incă capabila sa obtina profit din activitatea de
desfacere, însă observăm că în dinamică acest indicator este în creştere, atingînd în a.2008
19.13%. Aceasta înseamnă că întreprinderea trebuie să diminuieze costul prestării serviciilor
sale.
Rentabiliatea activelor (economică) reflectă eficienţa utilizarii activelor angajate in activiatea
intreprinderii indiferent de sursele provenienţei lor. Ea se determină ca:
Ra =PPGI/Total Activ
Ra(a.2006)= ((35677)/280661)*100=-12.71%
Ra(a.2007)= ((216402)/1524204)*100=-14.20%
Ra(a.2008)= (138723/2899453)*100=4.78%
De regula pentru a asigura o activitate de producţie favorabila acest indicator trebuie sa
atinga un nivel nu mai mic de 10%. Din calculele efectuate se observă că în aa.2006 - 2008,
intreprinderea nu utilizeaza eficient aceste active angajate in activitatea sa.
Rentabilitatea financiara exprima eficienta cu care este utilizat capitalul propriu pentru
obtinerea profitului net. Astfel acest indicator se calculeaza astfel:
Rf = Profitul net/Capital propriu
Rf = (35677)/(33517)=106.44 %
Rf(a.2007) = (216402)/ 589630=-36.7%
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Rf(a.2008) = 138723/1503018=9.2%
Circulaţia mijloacelor băneşti
În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, întreprinderea întreţine diverse relaţii
cu alte întreprinderi, precum şi cu persoane fizice inclusiv cu membrii colectivului de muncă
Întreprinderea “AV Logistic Transport” elibereaza facturi cumpărătorilor şi beneficiarilor în
vederea achitării serviciilor de expediţie prestate, deasemenea apar datorii cu bugetul de stat, cu
intreprinderi de transport, cu personalul, etc. Decontarile sus nominalizate ,la intreprindere, se
efectuiaza doar prin transfer, banca la care este deservită întreprinderea este BC
Moldindconbank, filiala Centru, cu codul bancar MOLDMD2X309
Analiza indicatorilor sociali
Întreprinderea “AV-Logiatic Transport” SRL este mică şi deaceea la momentul dat
numarul de salariaţi =4 , inclusiv angajaţi-4 din ei 2-femei
Cu studii superioare – 100%
La începutul a.2007 N persoanelor eliberate de la întreprindere -1salariat din proprie
iniţiativă, în aceieaşi perioadă a fost angajat 1 salariat.
Numărul de locuri de muncă=4,
numărul de locuri a ramas acelaşi de la începutul activitaţii întreprinderii.
a) Remunerarea salariaţilor total(a.2007)= 72,2 mii lei
Remunerarea salariaţilor total(a.2008)=57,5 mii lei
Mărimea salariului:
Managerul General – 2300lei
Managerul de expediţie – 1000 lei+10% commission din comenzile executate
Contabilul Şef- 500 lei- prin cumul
Contabilul – 990lei
b) Prima de asigurare obligatorie de asistentă medical platită de angajator(a. 2007)= 1,8
mii lei
Prima de asigurare obligatorie de asistentă medical platită de angajator(a.2008)=1,7 mii
lei
c) Contribuţia angajatorului pt asigurările sociale de stat obligatorii ale
salariaţilor(a.2007)=18,1 mii lei
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Contribuţia angajatorului pt asigurările sociale de stat obligatorii ale
salariaţilor(a.2008)=13.8 mii lei
d) Impozitul aferent sumelor brute plătite, contribuţiile individuale de asigurări sociale
(a.2007)=9,1 mii lei
Impozitul aferent sumelor brute plătite, contribuţiile individuale de asigurări sociale
(a.2008)= 7,1 mii lei
Angajaşii beneficiază de concediile anuale, premii la sfîrşit de an.
După se vede în anul de gestiune 2008 plăţile ce ţin de intreţinerea personalului sunt mai mici
faţă de anul precedent, acest fapt se datorează diminuării salariilor pentru a micşora cheltuielile
firmei şi de a ieşi din criza in care se afla ea.
Toţi angajatii „AV-Logistic Transport” SRL au studii superioare în domeniul economiei. Iar 1
din ei au obţinut diploma de Magistru. În a.2008 unul din angajaţi a obţinut certificatul de
competenţă profesională în transportul rutier de marfă în trafic naţional şi internaţional
în calitate de MANAGER transport marfă, emis de CIPTI. Cursurile sunt organizate de
AITA.(vezi ANEXA)
2.4 Caracteristica Managemetului financiar al întreprinderii.
Oricare ar fi tipul activitatii întreprinderii obiectivul principal al fiecareia este maximizarea
valorii acesteia. Cei ce ce se se ocupa cu elaborarea si implimentarea unui sistem eficient de
stimulare care să contribue la realizarea deciziilor sunt managerii sectorului financiar. Pentru
întreprinderi mici cum este “AV- Logistic Transport” desigur nu există o secţie care ar avea sub
control acest deparatment, însa sunt persoane care asigură implementarea deciziilor
manageriale cu privire la organizare, planificare, analiză şi control.
Pentru întreprinderea “AV- Logistic Transport” de toate acestea se ocupa conducerea.
În fruntea colectivului se afla domnul Grosu Mihail,directorul general, în functia căruia întră
luarea deciziilor referitoare la toate întrebarile ce ţin de conducerea întreprinderii în general,
planificare, organizare şi controlul atît a fluxurilor bănesti care intra şi iese pe contul
întreprinderii cît şi activitatii in ansamblu.
Planificarea reprezintă un sistem de măsuri, îndreptate spre stabilirea scopului care se
află în faţa întreprinderii şi a tuturor ramurilor acestei întreprinderi, precum şi determinarea
căilor de atingere a acestor scopuri. Planificarea permite de a preîntîmpina cele mai neaşteptate
PAGE \* MERGEFORMAT 4
direcţii efective de dezvoltare economică, de a lua în consideraţie dezvoltarea tehnico-
ştiinţifică, de a exclude necoincidenţa în dezvoltarea diferitor domenii a industriilor.
În procesul de planificare a transportărilor intreprinderea AV Logistic Transport ţine
cont de satisfacerea următoarelor cerinţe:
o corespunderea planului de transportări pentru formarea legăturilor raţionale economice
de transportare;
o studierea distribuirii economice între toate tipurile de transport pentru formarea
corespunderii sferelor de întrebuinţare.
Aceste cerinţe trebuie să satisfacă necesităţile clienţilor, ridicarea eficacităţii şi calităţii
de lucru a sistemei de transport. La efectuarea planificării de perspectivă se întocmeşte planul
care poate fi de mai multe tipuri: de perspectivă, anuale, operative.
o Planul de perspectivă(strategică) – este planificarea pe 5 ani. Ea include indicatorii
ministerelor şi departamentelor pentru fiecare an în parte, precum şi funcţionarea şi
organizarea activităţii întreprinderii.
o Planificarea anuală – planificarea care se efectuează ţinîndu-se cont de necesităţile
mari apărute şi apariţia noilor resurse. Planul anual conţine indicatorii necesari într-o
gamă mai largă.
o Planificarea operativă – este planificarea lunară, 24 ore ş.a. În planificarea operativă
sunt indicate cerinţele mai detaliat decît în cea anuală.
Planificarea de perspectivă şi cele anuale formate din mai multe compartimente în
care sunt indicaţi indicatorii de calitate şi cantitate:
o Indicatori de cantitate – arată volumul transportărilor, volumul lucrărilor de DT şi R,
numărul autozilelor lucrate.
o Indicatori de calitate – includ indicatorii tehnico-economici şi de exploatare,
deasemenea sosirea la timp a încărcăturii la destinaţie, deservirea clientelei, ş.a.
Planificarea de producere operativă este posibilă numai în cazul studierii aprofundate a
potenţialului de clienţi, dezvoltării economice, dezvoltarea întreprinderii în general.
Planificarea de producere operativă şi dirijarea activităţii de transport conţine:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
o pregătirea operaţiilor legate de transportări care necesită manevrarea cu rezervele de
transportare ce necesită cîteva tipuri de transport;
o optimizarea dezvoltării sistemei de transport;
o împărţirea raţională a investiţiilor şi resursele materiale;
o elaborarea regulilor reglementare necesare.
Planul dezvoltării transportului auto include următoarele compartimente:
o transportarea încărcăturilor;
o exploatarea automobilelor şi necesitatea în procurarea şi mărirea parcului rulant;
o lucrările de reparaţie şi deservire;
o lucrările de invenţie, de cercetare şi folosirea inovaţiilor tehnice;
o investiţiile capitale;
o îndestularea tehnico-materială;
o munca şi salariul;
o costul de sine, venitul, rentabilitatea, profitul;
o finanţele, balansarea venitului şi cheltuielilor.
Planificarea financiară este un proiect minuţios din motivul că la etapa actuală de dezvoltare a
Republicii Moldova, economia de piaţă este un segment nestabil, aşa că la acest capitol de
prognozare se tine cont de planul de clienţi actual, se iau decizii pe parcursul fucţionării,
intervin schimbări în urma apariţiei fondurilor, investiţiilor, creditelor, ş.a. La această etapă se
petrece detalierea pînă la lucrările concrete de planificare.
Varianta optimală aleasă se efectuează în formă de proiect care conţine descrierea situaţiei
problematice, scopul programei, indicatorii volumului şi structurii resurselor alocate, normele
şi indicaţiile către întreprinderile implicate în procesele de transport, adică: executarea
transportărilor în mai multe metode, de a pune la dispoziţie resurse materiale, de muncă,
împărţirea lor raţională, dezvoltarea tehnologiilor de transportare, economisirea resurselor
energetice, ş.a.
Drept surse de informaţie ce permit planificarea financiară şi evidenţa contabilă servesc:
o darea de seamă statistică de stat (dări de seamă, bilanţuri contabile, surse) şi dările de
seamă a ministerelor şi inspectoratelor;
o literatura naţională şi internaţională, disertaţii, monografii;
PAGE \* MERGEFORMAT 4
o fondul de patente şi licenţe;
o fondul tehnico-normativ (standarde, norme, tarife).
În competenţa relaţiilor cu clienţii interni si externi se ocupa managerul întreprinderii, care
are rolul de a stabili unele strategii de piata şi a gasi noi clenţi, cu care încheie contracte atît pe
termen lung cît şi pe termen scurt. Deasemenea el negociază preţul pentru serviciul respectiv
care este stabilit de cererea şi oferta de pe piaţa transporturilor. Ţinînd cont de faptul că
întreprinderea este nouă , iar concurenţa este dură, conducerea s-a determinat ca pe lingă
activitatea de baza care este transportarea marfurilor internaţionale, să se ocupe şi cu servicii de
intermediere.
Contabilitatea, condusă de contabilul şef, se ocupă de evidenţa mijloacelor băneşti,
materialelor, de debitorii şi creditorii întreprinderii. Întocmeşte rapoarte financiare şi dări de
seamă care lunar şi trimestrial în termenii stabiliţi de legislaţie sînt prezentate la statistică şi
organul fiscal teritorial la care se deserveşte. Secţia este compusă din doua persoane, inclusiv,
contabillul-şef. La întreprindere strict se urmăreşte executarea comenzilor de transport în
termeni stabiliţi în contractele încheiate cu clienţii şi achitarea facturilor în întregime pentru a
evita plata penalităţilor şi amenzilor. Transferurile de achitare se coordoneză mai sus cu
directorul general al întreprinderii.
După cum am menţionat mai sus contabilitatea are responsabilatea pentru a calcula si
transfera către buget toate creantele si datoriile aferente taxelor pe care le achită.
Întreprinderea “AV- Logisitc Transport” efectuiază urmatorele transferuri catre bugetul
de stat şi local:
Impozitul pe venit la sursa de plată- reprezintă suma totală a impozitului pe venit al
persoanelor juridice în cazul nostru al întreprinderii AV Logisitc Transport care pe parcursul
anului de gestiune 2006 a constituit 494 lei din care 451 lei au fost achitate, soldul final al
perioadei de gestiune constituind 43 lei, în a.2007-9904 lei;8700 lei;soldul final- 1247 lei, în
a.2008 -6100 lei; achitat-7347, soldul final- “0”.
Taxa pe valoare adaugata. Dat fiind faptul că întreprinderea prestează servicii de
expediţie şi transport internaţional TVA în cazul dat este cota zero, deoarece conform codului
fiscal cota zero al TVA est stabilită şi pentru mărfurile, serviciile de export şi toate tipurile de
transport internaţional inclusiv de expediţie.
Taxa pe amenajarea teritoriului – reprezintă una din taxele locale, baza impozabilă a
cărora serveşte numărul mediu scriptic anual al salariaţilor, cota este de 10 lei anual pentru
fiecare persoană , termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale sunt în
fiecare trimestru pînă în ultima zi a lunii următoare după trimestrul gestionat.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Concluzie
În intrega lume de afaceri raportul privind rezultatele financiare se consideră ca una dintre
cele mai importante si esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care prezintă interes primordial
atît pentru conducerea întreprinderii cît şi pentru utilizatorii externi ai rapoartelor financiare.
Evident obţinrea unui profit adecvat este cheia pentru supaveţuire, obiectivul principal al
fiecarui patron.
În prezentul capitol se face o analiză a situaţiei financiare pe baza raportului financiar al
întreprinderii “AV- Logistic Transport.” Dat fiind faptul ca întreprinderea şi-a începtut nu de
mult activitatea şi este la o etapă de dezvoltare, mulţi dintre indicatori au inregistrat o valoare
negativa. Astfel în urma analizei documentelor financiare şi contabile putem face urmatoarele
concluzii şi anume din calculele efectuate se deduce că datoriile pe termen scurt sunt mai mari
ca activele curente în primii 2 ani de activitate influentînd foarte mult totalul activelor nete, şi
au fost depăşite doar în a. 2008, astfel întreprinderea a mai diminuat datoriile sale.Dar ar trebui
să revizue toate tipurile de datorii care au influentat negativ şi sa le micsoreze cît mai mult
posibil, deoarece activele curente ale întreprinderii nu sunt suficiente pentru achitarea DTS în
sumă deplină. De asemenea valoarea creanţelor este destul de însemnată pentru întreprindere,
aceasta ar putea influenţa negativ activitatea economico-financiară a întreprinderii deoarece
stopează procesul pe o anumită perioadă de timp şi în acelaşi timp reprezintă un risc de
neachitare a acestor mijloace. Pentru a-şi desfăşura normal activitatea de întreprinzator
întreprinderea trebuie să dispună de mijloace băneşti necesare procurării resurselor organizării
procesului de producţie. De regulă în urma comercializării produselor finite întreprinderea
trebuie să obţină o sumă mai mare decît cea investită. Reţinerea mijloacelor la orice fază de
circulaţie a activelor duce la încetinirea rotaţiei.
Pentru „AV Logistic Transport” am analizat utilizarea eficientă a activelor curente. Analiza
acestui indicator în cazul nostru atinge un nivel mai înalt decît norma,ceea ce rezultă ca
întreprinderea prestează servicii suficiente faţă de activitaţile care le utilizează. Pe baza acestui
indicator am aflat şi perioada ciclului de finanţare care s-a micşorat pe parcusul activităţii,
ajungînd de la 88 de zile în a. 2006 la 55 zile în a.2008. Aceasta înseamnă că în 55 de zile
veniturile din vînzari reînoiesc activele întreprinderii. Analiza acestui indicator, precum şi a
altor părţi componente ale activelor curente au o putere informativă sporită pentru a afla nivelul
PAGE \* MERGEFORMAT 4
rotaţiei activelor curente în diferite faze, dacă a avut loc o accelerare sau o incetinire a rotatiei
acestora.
Deasemenea pentru aprecierea calitativă a patrimoniului se calculează şi se interpreteaza
coeficienţii ai structurii capitalului, independenţei financiare , de acoperire de solvabilitate, de
îndatorare sau coeficienţi ai capacitaţii de plată. La întreprinderea “AV Logistic Transport“
coeficientul de autonomie a atins nivelul de siguranţa doar în anul de gestiune 2008 şi
întreprinderea a obţinut creditul necesar mărind valoarea prealabilă a capitalului propriu, în
particular a celui social.
La capitolul venituri şi cheltueili pentru întreprinderea AV Logisitc Transport veniturile sunt
formate doar din venitul obţinut din prestarea serviciilor de expediţie şi transport internaţional.
Pentru anul de gestiune 2006 acestea au constituit 1142669 lei şi 3749542 lei şi 5891789lei
pentru aa.2007, 2008 respectiv.
Profitul real al întreprinderii analizate provine doar din activitatea de baza şi constitue 29926 lei
în a.2006; 218395 lei în a.2007; şi 1101736 în a.2008.
Analiza cheltuielilor este deosebit de importantă în activitatea de getiune şi control deoarece
evidentiază modul în care sînt utilizate resurseleю Este de ştiut faptul că reducerea cheltuielilor
doar cu un procent contribue la majorarea cu mult mai mare a profitului brut cît şi a profitului
perioadei de gestiune pina la impozitare, decît majorarea cu un procent a nivelului de vînzari.
Pentru întreprinderea “AV Logisitic Transport” cheltuielile în anul de gestiune 2006 constitue:
Costul vînzarilor- 1112178 lei, cheltuieli comerciale 4000, cheltuieli generale şi administrative
55469 lei şi alte chletuieli operationale 5558 lei.
În a.2007 Costul vînzarilor 3531147,cheltuieli comerciale 2242lei,cheltuieli generale şi
administrative 192414 lei şi alte chletuieli operationale 234593
În a.2008 Costul vînzarilor 4657230lei, cheltuieli comerciale 3167 lei
cheltuieli generale şi administrative 753660lei
şi alte chletuieli operationale 239005 lei
În ceea ce priveşte rezultatele financiare şi de rentabilitate putem concluziona ca marimea
acestor indicatori este mai mult negativa decît pozitivă, majoritatea au înregistrat valori
negative, sau nu destul de mari.
Coeficienţii lichidităţii absolute şi intermediare ating nivelul destul pentru ca întreprinderea sa
poată onora obligaţiunile curente. Rata lichidităţii intermediare se încadrează în normă, , rezultă
PAGE \* MERGEFORMAT 4
întreprinderea poate achita datoriile pe TS fără ca să fie obligată să vîndă stocurile de mărfuri
şi materiale. În ceea ce priveşte rata lichidităţii absolute , indicatorul satisface necesarul doar în
anul de gestiune 2008. Rata lichidităţii totale nu atinge două unităţi necesare, ci numai 1,27 în
anul 2008., rezultă că firma trebuie să micşoreze datoriile pe TS şi să marească ponderea
Activelor Curente din Total General Activ. Şi totuşi, ţinînd seama că în a.2008 întreprinderea a
obţinut profit 138723 lei în comparaţie cu perioada precedentă în care s-a înregistrat pierdere -
216402 lei pot spune că direcţia preluată de Managerul General este în general adecvată.
CAPITOLUL III. APLICAREA MANAGEMENTULUI INFORMAŢIONAL ÎN
STRUCTURA ÎNTREPRINDERII.
3.1. Consideraţii generale privind sistemul informaţional al firmei.
Trăim într-o societate informatizată şi trecem printr-o explozie informaţională. De aceea este
uşor să spui că managerul are nevoie sa adune informaţii pentru a ajuta reducerea nivelului de
încertitudine în adoptarea deciziilor, aceste informaţii sunt folositoare numai dacă sunt
informaţii corecte. Pentru intreprinderea”AV-Logistic Transport”SRL resursele informaţionale
sunt deosebit de importante, deoarece activitatea ei de baza este prestarea serviciilor de
expediţie(intermediere ) si transport international de marfuri. Concurenţa pe piata de prestări
servicii de transport international este foarte mare si mai ales s-a întensificat acum in condiţiile
crizei si deci sistemul informaţional al acestei intreprinderi trebuie sa fie organizat în asa fel ca
colectarea, prelucrarea si transformarea datelor şi informaţiei primare în informaţie finală sa fie
cît mai operativ efectuată dînd posibilitate managerului să ia decizii corecte si adecvate
situaţiei. Deoarece întreprinderea “AV-Logistic Transport” SRL este mică, ea nu dispune de un
department informaţional cu un conducător aparte, functiile de bază ale lui le îndeplineşte
Managerul General. Pentru ca intreprinderea să poată face faţă schimbărilor foarte rapide cu PAGE \* MERGEFORMAT 4
care este confruntată, singura soluţie este să “se ţină la curent” cu tot ce ar putea-o interesa sau
afecta. În present, cantitatea de informaţie cu care se confruntă întreprinderea este enormă, atît
ca dimensiuni în valoare absolută cît şi ca diversitate sau număr de puncte de unde poate şi
trebuie să fie culeasă. Încercarea de a pune ordine şi de a rezolva o situaţie tot mai greu de
controlat a determinat apariţia unei activităţi noi, cu regulile şi caracteristicile sale, numită vreo
20 ani în urmă veghe tehnologică şi azi robotizată culegerea şi prelucrarea informaţiei
externe. Lipsa unei activităţi susţinute de culegere şi prelucrare a informaţiei poate duce la
rezultate catastrofale. Fie că sunt sau nu convinşi de necesitatea organizării unei activităţi
constante şi susţinute de documentare, este limpede pentru orice conducător de întreprindere,
mare sau mică, faptul că el nu poate neglija ceea ce se întâmplã în jurul său. In întreprinderi a
devenit evident că utilizarea informaţei pentru a conduce şi dirija devine un element esenţial
dar obţinerea acestui tip de informaţie nu e de loc simplă.
Informaţia care trebuie căutată este nu numai considerabil mai amplă dar şi mult mai difuză, ea
nu mai aparţine în mod necesar specialităţii, domeniului strict de activitate al întreprinderii. Ca
urmare, câmpul de căutare trebuie lărgit dar în acelaşi timp trebuiesc puse la punct mijloace
puternice de triere şi selecţionare a informaţiei pertinente, căci altfel există riscul unei înnecări
în hiperinformaţie. Toate cele expuse mai sus, managerul firmei analizate le înţelege foarte
bine. Deaceea depune mult efort pentru ca sistemul informaţional în întreprinderea gestionată
de el să fie bine organizat.
Sistemul informaţional reprezintă ansamblul mijloacelor şi metodelor de culegere, prelucrare, stocare, transmitere, receptare a informaţiilor cu privire la funcţionarea unei structuri organizaţionale şi la relaţiile ei cu mediu.
Sistemul informaţional al întreprinderii “AV-Logistic Transport” SRL îndeplineşte
cumulativ următoarele funcţii:
Decizională –întrările de infomaţii, generarea lor în interiorul firmei şi feed-back-ul
informaţiilor ieşite, ajută managerul întreprinderii analizate să ia decizii optime privind
orientarea strategică a ei. Cea mai utilă, fiind, informaţia sintetică. Datorită faptului că decizia
constituie elementul cel mai important al conducerii, funcţia decizională exprimă menirea
sistemului informaţional de a asigura elementele informaţionale necesare luării deciziilor.
operaţională sau de acţiune- informaţia care ajută executivul în persoana managerului
de expediţie şi a contabilului să îndeplinească rapid şi eficient ordinele şi dispoziţiile
Managerului firmei.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Documentare –se are în vedere documentarea activităţilor, operaţiilor şi relaţiilor
întreprinderii. Această funcţie este şi ea destul de important, deoarece reflectă informaţia cît de
posibil veridic vizavi de activitatea întreprinderii
Datorită faptului că decizia constituie elementul cel mai important al conducerii, funcţia
decizională exprimă menirea sistemului informaţional de a asigura elementele informaţionale
necesare luării deciziilor.
Scopul sistemului informaţional îl reprezintă declanşarea mulţimii de acţiuni necesare
realizării obiectivelor societăţii comerciale - adică funcţia operaţională. Prin această funcţie,
sistemul informaţional asigură realizarea obiectivelor cuprinse în strategia întreprinderii şi
operaţionalizarea deciziilor manageriale.
În condiţiile avansării rapide a progresului tehnic, a ştiinţei în general, funcţia de
documentare devine din ce în ce mai importantă.
Sistemul informaţional al întreprinderii este confruntat cu probleme foarte complexe, în
realizarea acestor funcţii, dată fiind tripla dimensiune a informaţiilor.
Informaţiile au o dimensiune individuală – ele condiţionează într-o proporţie apreciabilă
potenţialul şi realizarea aspiraţiilor personale ale salariaţilor.
Informaţiile au o dimensiune organizaţională – reprezintă o premisă indispensabilă
pentru stabilirea şi finalizarea obiectivelor întreprinderilor de către acţionari şi manageri.
Informaţiile au o dimensiune socială ce decurge din rolul lor în exercitarea drepturilor şi
responsabilităţilor salariaţilor din cadrul întreprinderii în calitate de cetăţeni.
Toate aceste funcţii se răsfrâng asupra sistemului informaţional al întreprinderii în
ansamblul său, determinându-i rolul său complex.
. Dacă structura organizatorică îi asigură întreprinderii scheletul, sistemul osos, sistemul
informaţional o alimentează cu energia vitală ca şi sistemul circulator.
Sistemul informaţional al întreprinderii se pliază pe structura organizatorică cu puncte
nodale din care se ramifică sau în care se concentrează informaţia, potrivit cerinţelor exprimate
de centrul decizional al organizaţiei.
Parametrii sistemului informaţional se află în strânsă legătură cu structura
organizaţională şi sistemul decizional. Ei pot fi grupaţi în două mari categorii.
Parametri constructivi
Reflectă în special relaţiile sistemului informaţional cu structura organizatorică. Ei sunt
exprimaţi prin:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- dimensiunile longitudinale, date de lungimea circuitelor şi, respectiv, fluxurilor
informaţionale. Acest parametru reflectă numărul nivelurilor ierarhice, înălţimea piramidei
structurale - pe plan vertical - iar pe plan orizontal, numărul componentelor situate pe acelaşi
nivel, între care se stabilesc relaţii de cooperare;
- lăţimea fluxurilor informaţionale, dependenţa de volumul de date şi informaţii
prelucrate prin circuitele informaţionale, precum şi de densitatea acestora;
- configuraţia, dependentă de tipul de structură organizatorică. Spre exemplu, în”AV-
Logistic Transport”, organizaţie de dimensiuni mici, cu o structură de tip solar, sistemul
informaţional are forma unui evantai; fluxurile informaţionale pleacă de la şi converg către
unicul centru al puterii. În acelasi timp, dat fiind faptul că unul din instrumentele
managementului în “AV-Logistic Transport” este managementul participativ , după modul de
adoptare al deciziilor, ele mai circulă şi între subordonaţi;
- cu fundamentare ascendentă, sistemul informaţional mai căpăta configuraţia unui arc. Datele
şi informaţiile pleacă din secţii, prelucrate ca propuneri de fundamentare a deciziilor; acestea
devin treptat alternative decizionale, pe măsură ce sunt transmise serviciilor operaţionale;
ajunse în vârful piramidei, aceste variante sunt analizate, comparate, servind adoptării deciziei.
Ulterior, deciziile parcurg descendent acelaşi arc informaţional ce antrenează nu numai
instrucţiunile de aplicare, ci şi bunăvoinţa, acceptarea executanţilor care au contribuit la
elaborarea lor.
Parametri funcţionali
Întreprinderea analizată este mică si destul de flexibilă, receptivă şi deschisă la
schimbări. Parametrii ei funcţionali reflectă caracteristicile funcţionării sistemului
informaţional, dependente atât de parametri constructivi, cât şi de proceduri, mijloace de tratare
a datelor şi informaţiilor.
Aceşti parametri sunt daţi de:
-flexibilitate, capacitatea sistemului informaţional de a se adapta rapid - din punct de
vedere al construcţiei, precum şi al volumului şi nivelului tratării informaţiilor - la modificările
produse în mediul intern (modificarea obiectivelor generate şi derivate, reproiectarea structurii
organizatorice ori a sistemului decizional) sau în mediul extern organizaţiei (trecerea de la
mediul liniştit, la unul agitat şi reactiv, etc.);
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- actualitatea, potenţialul sistemului informaţional de a furniza date şi informaţii care să
reflecte real starea organizaţiei şi a mediului ei extern în momentul investigaţiei; Dat fiind
faptul că la întreprinderea dată se documentează toată informaţia care poate fi utilă utilizatorilor
cointeresaţi ea este furnizată spre ei la momentul oportun.
- capacitatea de reacţie, operativitatea cu care este capabil să prelucreze şi să transmită
informaţiile şi datele cerute de anumite situaţii decizionale sau nu; Aici sunt careva deficienţe,
mai ales că firma nu are o bază de date eficientă şi protejată, şi deci exzistă pierderi de timp şi
riscul de distorsiune a informaţiei; Plus la aceasta nu există un acces continuu la informaţia
stocată în Baza de Date, deoarece nu pot lucra cu ea din afara întreprinderii.
- selectivitatea, capacitatea de a colecta, prelucra, stoca şi transmite numai datele şi
informaţiile necesare funcţionarii organizaţionale; Toată informaţia necesară activitătii este
selectată din surse specializate, din domeniul în care activează întreprinderea.
-integrabilitatea, capacitatea de a combina şi exploata, prin diverse proceduri, substanţa
informaţională a circuitelor şi fluxurilor constituie, în mod secvenţial, pe diferite activităţi. Toţi
angajaţii SC ”AV-Logistic Transport” au experienţă în domeniul care activează, deaceea sunt
capabili să combine util iformaţia obţinută.
3.2 Descrierea componentelor ale sistemului informaţional al organizaţiei.
Sistemul informaţional al firmei “AV-Logistic Transport”SRL este alcătuit, aşa cum se
poate vedea în figura de mai jos din mai multe elemente strîns intercorelate.(vezi fig.1)
Date şi informaţii
Circuite şi fluxuriinformaţionale
Proceduriinformaţionale
Mijloace detratare ainformaţiilor
Fig.3. Componentele sistemului informaţional
Datele si informaţiile sunt componentele primare ale sistemului informaţional al
intreprinderii, organic interdependente referitoare la organizaţie sau la la procese din afara sa, si
PAGE \* MERGEFORMAT 4
prezintă interes pentru managementul firmei. Informaţia reprezintă temeiul principal al
declanşării deciziilor şi acţiunilor în cadrul organizaţiei.
În capitoul I al prezentei lucrari sunt evidenţiate si caracterizate toate tipurile de informaţii.
Din examinarea multiplelor şi variatelor caracteristici pe care le prezintă diversele tipuri de
informaţii, putem desprinde anumite elemente deosebit de importante din punct de vedere
managerial şi organizaţional.
Astfel, informaţia este o materie primă implicată în toate activităţile SC”AV- Logistic
Transport”. Orice proces de muncă, indiferent de natura sa, se bazează pe informaţii.
Conceptul de informaţie este un concept de mare generalitate, întâlnindu-se în absolut toate
activitãţile umane şi în natură. Nu este posibil nici un sistem natural sau social fără schimb de
informaţii, atât între sistemul respectiv şi alte sisteme din spaţiul exterior, cât şi în interiorul
sistemului propriu, între componentele acestuia.
Între componentele (elementele) sistemului informaţional al întreprinderii analizate ca si al
oricărui sistem şi/sau între sisteme, informaţiile iau naştere, în mod aleator sau determinist,
locul de emitere a informaţiei numindu-se ,,sursă", iar locul de destinaţie ,,receptor". Între
sursă şi receptor informaţia circulă printr-un canal de comunicaţie.
Pentru realizarea unor produse materiale sunt necesare transmiterea şi utilizarea unor
informaţii, ce poartă numele, în acest, caz, de informaţii economice.
Ca noţiune de sine stătătoare, ,,informaţia economică" se exprimă printr-un sistem de indicatori
care formează baza de date necesară pentru conducerea unui proces economic.
Informaţiile utilizate în conducerea şi funcţionarea firmei „AV-Logistic Transport” pot fi
clasificate - din punct de vedere funcţional - în următoarele categorii:
a) informaţiile de stare - caracterizează, cantitativ şi calitativ, potenţialul tehnic de producţie,
economic şi social al firmei.
b) informaţiile de intrare - caracterizează cantitativ şi calitativ nivelul resurselor alocate
companiei, activităţilor şi entităţilor sale funcţionale.
c) informaţiile de ieşire - caracterizează cantitativ şi calitativ nivelul rezultatelor şi
consumurilor de resurse ale companiei respective.
d) informaţiile de cooperare - caracterizează cantitativ şi calitativ relaţiile şi legăturile
operaţionale dintre firma respectivă şi sistemul economico-social, dintre activităţile firmei
precum şi dintre entităţile sale funcţionale.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
e) informaţiile de execuţie - sunt utilizate în procesele informaţionale pentru execuţia lucrărilor
informaţionale şi conţin atât informaţiile menţionate, cât şi alte informaţii operative pentru
conducerea şi funcţionarea firmei.
f) informaţiile de planificare - sunt informaţiile utilizate la fundamentarea planurilor de
perspectivă şi curente pentru o anumită perioadă.
g) informaţiile de planificare operativă şi programare - sunt informaţiile utilizate pentru
elaborarea planului operativ unitar, la nivelul firmei şi defalcarea lui pe entităţi funcţionale.
h) informaţiile de pregătire, lansare - sunt informaţiile utilizate la lansarea lucrărilor ce urmează
să fie executate, precum şi la alocarea resurselor necesare.
i) informaţiile de control şi reglare - sunt informaţiile rezultate din urmărirea operativă a
procesului de producţie şi utilizate atât pentru reglarea abaterilor cât şi pentru adaptarea
programelor şi planurilor.
j) informaţiile de evaluare şi raportare - sunt informaţiile ce se referă la rezultatele şi
consumurile de resurse la nivelul entităţilor funcţionale ale firmei.
Concomitent, informaţia reprezintă şi un produs inevitabil al oricărui proces de muncă - de
producţie, comercial, tehnic, financiar sau de personal. În virtutea tuturor acestor elemente,
“informaţia conferă celui care o posedă putere.” Un ultim aspect care necesita de evidenţiat
se referă la faptul că informaţia are valoare economică, valoare de piaţă. Există trei teorii
care
abordează sensibil diferit conţinutul şi determinarea valorii de piaţă a informaţiei. Concluzia
comună la care auajuns specialiştii este că informaţiile au valoare şi generează eficienţă la
un nivel care depinde de complexitatea şi caracterul concurenţial al mediului implicat. În
contextul dezvoltării organizaţiilor bazate pe cunoştiinţe, valoarea şi puterea informaţiilor –
fundamentul apariţiei, construirii şi utilizării cunoştiinţelor - se amplifică.
Datele si informatiile la “AV-Logistic Transport”SRL sunt colectate din diferite surse
formalizate şi neformalizate:
-Internet-ul(în special Bursele electronice de Transport(un pliant al uneia din burse vezi în
anexe) ).
- din cadrul legislativ, referitor nemijlocit la activitatea intreprinderii;
-prin reţea Internet din sursele electronice;
- de la organele de control;
- BC “Mobiasbanca-Group Societe Generale” SA
-din datele si rezultatele activitatii proprii;
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- din reviste şi ziare de specialitate;
- informaţia legislativă;
-presa în general
-multimedia
- furnuzori
-cărţi
-bănci de date ş.a.
Circuite şi fluxuri informaţionale.
Prin circuit informaţional desemnăm traiectul pe care îl parcurge o informaţie sau o categorie de informaţii între emiţător şi destinatar.
Circuitele informaţionale, prin lungime şi debit informaţional, condiţionează între-o proporţie
semnificativă funcţionalitatea sistemului informaţional al firmei.
Tipologia circuitelor informaţionale la “AV-Logistic Transport” SRL:
După direcţia de vehiculare şi caracteristicile organizatorice ale extremităţilor:
Vertical- se stabileşte între Managerul general şi angajaţi, între care există relaţii de
subordonare nemijlocită,vehiculează informaţii ascendente şi descendente, fundamentul
organizatoric este reprezentat de relaţiile ierarhice.
Orizontal - se stabileşte între posturi şi compartimente situate pe
acelaşi nivel ierarhic ,vehiculează informaţii orizontale, fundamentul organizatoric este
reprezentat de relaţiile de cooperare sau funcţionale.
După frecvenţa producerii:
Periodic - se repetă la anumite intervale- trimestru, lună, sîptămînă etc. - fundamentul
producerii lor îl reprezintă caracterul secvenţial al proceselor de muncă ,predomină în cadrul
organizaţiei ca urmare a caracterului ciclic al proceselor de execuţie şi manageriale.
Ocazional- se stabileşte cu o frecvenţă aleatorie - fundamentul producerii lor îl reprezintă
situaţiile inedite, endogene sau exogene firmei.
Indiferent de tip, circuitele informaţionale sunt foarte directe, evitînd la maximum punctele
intermediare de trecere, ceea ce determină atât creşterea vitezei de vehiculare a informaţiilor,
cât şi diminuarea apariţiei deficienţelor informaţionale. De asemenea, circuitele informaţionale
sunt scurte, evitând prelungirea în aval şi în amonte de beneficiarii infomaţionali vizaţi.
Caracteristic organizaţiilor moderne este folosirea într-o proporţie din ce în ce mai mare a
circuitelor informaţionale electronice, bazate pe computere şi telecomunicaţii. În firma
analizată este aceeaşi situaţie. În figura 4 este arătat cum circulă informaţia în
întrprindere .După cum se vede firma dispune de reţea Intranet.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Computer principalManagerul general
Calculator -„Contabilitate”
Reţea locală
Schimb de informaţii
Calculator secundarManager expediţii
hp
Avantajele folosirii unui intranet
Comunicaţii mai rapide
Asigurarea unui management facil de reţea
Obţinerea uşoară a informaţiilor
Acces liber sau controlat la bazele de date ale organizaţiei
Economii financiare majore
Creşterea productivităţii angajaţilor
Sursa de date unică
Interfaţă client universală
Securitatea datelor
In Internet se poate folosi aproape orice tip de calculator si se poate comunica cu orice alt tip
de calculator in mod complet transparent, datorita unor protocoale standard care sunt
implementate pe multe din platformele hardware, in sisteme de operare şi în aplicaţii.
Fig.4 Reţea Intranet(locală). Circuite electronice informaţionale la “AV-Logistic
Transport”SRL. Elaborată de autorul tezei.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Computer principalManagerul general
Calculator -„Contabilitate”
Schimb de informaţii
CalculatorMg.exped
Schimb de informaţii cu o singură direcţie
hp
Burse transport Organe de control Legislaţia Mobiasbanca mmmMMobiasb
anca
Furnizori
Clienţi
PresaProprietarul întreprinderii
Reţea locală„AV- Logistic transport”
Fluxul informaţional reprezintă totalitatea informaţiilor transmise într-un interval de timp determinat, de la o sursă de informaţii la un receptor printr-o mulţime de canale informaţionale. Un sistem informaţional cuprinde mai multe fluxuri informaţionale, precum şi o mulţime de
conexiuni ce se stabilesc între diferite componente ale acestora.
Sistemul informatic are obiective similare şi îndeplineşte în mare mãsurã aceleaşi funcţii ca şi
sistemul informaţional. Se poate afirma, aşadar, cã sistemul informatic pentru conducerea
unei firme este sistemul informaţional al acesteia în care pentru execuţia proceselor
informaţionale sunt utilizate mijloacelor automatizate. La acest nivel, este deosebit de
importantã utilizarea calculatoarelor electronice de la cele mai simple pânã la cele din ultima
generaţie în transmiterea şi recepţionarea informaţiilor între sucursalele regionale ale unei
companii sau între acestea şi sediul central. În figura 3 sunt reprezentate fluxurile
informaţionale interne şi externe ale întreprinderii. După cum se vede, intrările informaţionale
ale „AV-Logistic Transport” sunt din surse variate, toate însă, fiind extrem de importante.
AITA
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Fig. 3 Fluxuri informaţionale externe şi interne ale SC”AV-Logistic Transport” SRL. Elaborat de autorul tezei.
Săgeţile ne arată caracterul bilateral al fluxurilor. Aceste fluxuri au character periodic sau
ocazional. Legislaţia pune la dispoziţia firmei informaţia despre legile emise , cadrul legislativ
care sprijineşte activitatea ei. Întrprinderea la rîndul ei prin activitatea sa oferă informaţia
necesară pentru ratificarea legilor ş.a. Organele de control (Inspectoratul fiscal, Biroul
Naţional de Statistica, Inspectoratul Muncii, Protecţia mediului,s.a.m.d.) furnizează informaţia
necesară desfăşurării activităţii firmei, iar firma la rîndul său le pune informaţia documentată
despre activitatea sa în formă de rapoarte financiare, rapoarte statistice ş.a. Furnizorii
(Union Fenosa, Termocom, Moldtelecom, Orange, Operatorul de Internet, Petrom ş. a.) ne
oferă date si informaţii despre calitatea resurselor necesare activităţii operaţăonale ale firmei,
iar firma despre volumul necesar utilizat şi achitarea lor. Presa (Revista “Contabilitate şi
audit”,Monitorul Oficial,Справочник”Строительство&Оборудование”, ziarul”Makler”ş.a. )
oferă întreprinderii informaţii referitor la legile emise, concurenţi, mărfuri şi servicii,
potenţialii clienţi, iar întreprinderea le oferă informaţii despre sine. O foarte importantă sursă de
informaţii pentru întreprindere reprezintă Reţeaua Globală Internet, care-i furnizează
întreprinderii cel mai mare volum de informaţii. SC”AV-Logistic Transport” este inregitrată la
2 burse electronice de transport http://www.lardi-trans.com/user/?uid=97367;-“ Lardi-
trans”- Bursă ucraineană şi
http://www.teleroute.nl/nl/MAIN/EN/.- “Teleroute”-europeană, in afară de aceasta are
pagini web pe mai multe site-uri, de exemplu:
http://cargosearch.com/about_firm.php?lg=en&id=1206387552;
http://www.hqclass.md/company/index.php?f=14625&l=en&ses=contact
http://www.kompass.com/mt/MD021705
Informaţia care vine de la Bursa de Transport este concretă şi de mare valoare.
Deoarece Bursa electronică de Transport este piaţa electronică unde se întîlneşte
PAGE \* MERGEFORMAT 4
cererea şi oferta serviciilor de transportare si expeditie de mărfuri. Bursele prezintă
firmei date şi informaţii referitor la alte firme, coeficientul de credibilitate a firmelor,
tipul mărfurilor şi serviciilor, volumul lor, date despre manageri şi imaginea firmelor pe
piaţă, numărul licenţei în baza careia activează, informaţia despre tipul transportului şi
încărcătură.ş.a.m.d. AITA-Asociaţia Internaţională de Transport Auto. Misiunea
Asociaţiei: în calitate de organizaţie-garant recunoscută de Organele Vamale de Stat,
reprezintă transportatorul auto naţional sau internaţional care efectuează operaţiuni de
transport pe teritoriul Republicii Moldova insoţite de carnetul TIR.
recepţionarea apelaţiilor de la organele vamale ale Republicii Moldova în cazul
identificării încălcărilor în operaţiunile de transport efectuate pe teritoriul Republicii
Moldova cu carnete TIR;
de a primi membri noi in asociaţie sau de a exclude din asociaţie membrii care au
comportament neregulamentar;
de a prezenta şi apăra interesele membrilor în Republica Moldova şi peste hotare.
AITA oferă transportatorilor servicii informationale, ţinîndu-I la curent cu toate
modificarile în legislaţie, referitor la domeniul dat.Firmele la rîndul lor oferă informaţia
despre activitatea, necesităţile, nevoile, aspiratiile sale.
Clienţii întreprinderii”AV- Logistic Transport ” vin prin mai multe moduri:
-Prin Bursa de Transport în marea majoritate a cazurilor;
- Clienţi fideli;
-Prin anunţurile din Presă;
-expoziţii;
- Prin cunoscuţi.
Schimbul de informaţii se face referitor la servicii, facturi de primit si de achitat, tipul de marfă,
tipul de transport aspiraţiile părţilor ş.a.
BC Mobiasbanca Groupe Societe Generale- schimb de informaţie despre starea conturilor
bancare, credite, plati ş.a.
Fluxurile interne au loc în modul următor:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Toţi angajaţii „AV-Logistic Transport” sunt implicaţi în procesul de culegere, înregistrare,
transmitere a informaţiei necesare pentru activitatea eficientă a întrprinderii. Managerului
general dă indicaţii şi însărcinări subordonaţilor săi , Contabilul îi furnizează informatii
privitor la rezultatele economice, financiare, indicatori ş.a. Managerul de expediţii- informaţii
asupra procesului de îndeplinire a comenzilor. La fel, intre angajati se face schimb de
informaţii care ar uşura şi simplifica procesele operaţionale în firmă.
La sursele formalizate poate ajunge absolut oricine, cu egală uşurinţă, în timp
ce informaţia de la sursele neformalizate trebuie culeasă personal şi la momentul
oportun, ea nerămânând fixatã pe un suport material (hârtie, bandă magnetică, etc)
Studii statistice arată că informaţia din sursele neformalizate repreznitã mai
mult de 60 % din totalul informaţiei valorificabile, ceea ce arată importanţa de care
trebuie să se bucure. Un avantaj cu totul notabil al ei constă în faptul că este foarte
"prospătă"; până la publicarea într-o revistã trec cel puţin 6 luni..1 an, până la
regăsirea ei într-o bancă de date încă vreo câteva luni iar într-o carte carte cel puţin
2-3 ani. Ca urmare, informaţia formalizată este puţin utilă într-o luptă concurenţială strânsă. Ea
are însă avantajul că este infinit mai complectă decât cea informală, de unde concluzia că
ambele surse trebuiesc exploatate.
Ori care ar fi sursa, semnalele slabe trebuie să se bucure de cea mai mare
atenţie şi să fie colectate cu scrupulozitate, deoarece ele sunt precursoarele unor
schimbări majore. De aceea managerul întreprinderii „AV-Logistic Transport”întotdeauna ia
în consideraţie informaţia din surse neformalizate, sugerînd şi subordonaţilor săi să fie “cu
ochii şi urechile în patru”Proprietarul oferă Managerului general informaţia privitor la
aşteptările sale, iar Managerul general î-i raportează informaţia privitor la rezultatele
activitătii sale şi ale întreprinderii, situaţia întreprinderii în general.
O componentă a sistemului informaţional ce tinde să dobândească un rol preponderent în
organizaţiile moderne o reprezintă procedurile informaţionale.
Prin proceduri informaţionale desemnăm ansamblul elementelor prin care se stabilesc
modalităţi de culegere, înregistrare, transmitere, prelucrare şi arhivare a unei categorii
de informaţii, cu precizarea operaţiilor de efectuat şi succesiunea lor, a suporţilor,
formulelor, modelelor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor folosite.
Intreprinderea “AV- Logistuc Transport” este indestulata tehnologic: trei PC cu
configuraţie modernă cu monitoarele plate LG , care au factor de protecţie a vederii ( fapt
PAGE \* MERGEFORMAT 4
ce caracterizează pozitiv eforturile depuse de către conducere vizavi de diminuarea impactului
negativ asupra sanatatii angajatilor) cu memorie a cite 1 Gbt fiecare, 1 fax, 2 aparate de telefon
pentru telefonie fixă, imprimanta (hp M1120) cu SKANER si XEROX, o cameră WEB
pentru dialoguri prin SKYPE cu partenrii de afaceri, fiecare angajat are la dispoziţie cîte un
telefon cellular pentru a putea fi găsit oriunde, reţea Internet şi Intranet(fig. 2)
Fiecare PC este asigurat cu suportul SOFTWARE care include sistemul de operaţiuni
Windows XP cu pachetul Microsoft Office (Excel, Word XP), Adobe Reader, Avira-pentru
protecţia împotriva viruşilor,sisteme de căutare Mozilla Firefox, Google plus la aceasta PC
Managerului general dispune de Voice&Video Messenger- Skype, Harta electronică Auto
Route, Contabilul - 1C Contabilitate licenţiat, 5C pentru raporturi trimestriale. Cu ajutorul
acestor elemente infomaţia este colectată, înregistrată, transmisă, prelucrată şi arhivată. Însă
Baza de date , elaborată în Excel are multe minusuri: -nu e comodă în utilizare, deoarece nu
pot toţi utilizatorii să lucreze concomitent cu ea, ce stopează procesul operaţional; nu este
transparent; permite modificarea datelor ce poate aduce la decizii eronate;este greu de găsit
informaţia necesară; utilizatorul este legat de oficiu neputînd lucra cu Baza de Date de la
distanţă. În acest caz, Managerul firmei avea intenţia să angajeze încă o persoană la
întreprindere în calitate de secretară, care să fie tot timpul în oficiu şi să înregistreze informaţia
dictată la telefon de managerul de expediţie, contabil, Managerul firmei în Baza de Date
existentă, şi să o furnizeze reciproc la cerere. În afară de aceasta această persoană ar avea
responsabilitatea vizavi de veridicitatea şi protecţia informaţiei. Însă, în situaţia actual de criză,
angajarea unei personae noi, ar duce la chieltuieli pe care întreprinderea nu este gata să le
suporte.
Prelucrarea informaţiei obţinute este făcută imediat, pe cît este posibil,chiar în ziua
dobândirii
ei, altfel unele detalii se uită (dacă nu chiar informaţia în totalitate). Însă clasarea ei nu
totdeauna este făcută repede, pentru a fi ulterior regăsită cu uşurinţă. Circulatia informaţiei este
rapidă, dat fiind faptul ca firma este foarte mică, are doar 4 salariaţi, care pe lîngă atribuţiile de
bază si îndeplinesc şi cele de lucru cu informaţia, în mare parte informaţia se transmite direct
către beneficiar.
Prelucrarea informaţiei primare urmăreşte pe de o parte să o facă uşor accesibilă destinatarilor
iar pe de altă parte să elimine informaţia inutilă sau pe cea redundantă. De asemenea, prin
prelucrare se obţine adesea şi o confirmare a informaţiei, prin concordanţa mai multor surse.
Prelucrarea se face în mai mulţi paşi, anume:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- complectarea informaţiei De cele mai multe ori informaţia este percepută iniţial sub forma
unei comunicãri verbale, a unui titlu sau a unui rezumat.
Dacă ea este realmente interesantă, sursa este obţinută în întregime, ceea ce se realizează prin:
- găsirea lucrării respective într-o bibliotecă, în Internet. In principiu, dacă respectiva lucrare
este publicată într-o revistă de prestigiu, şansele de a o găsi sunt mari. Ele diminuează însă pe
măsură ce importanţa şi recunoaşterea revistei pe plan mondial scade. Ca regulă generală, orice
bibliotecă de specialitate are la serviciul documentare un material care ţine evidenţa tuturor
revistelor existente în ţară şi a bibliotecilor care deţin colecţia (inclusiv anii).
- cumpãrare. Valabil în special pentru cărţi.
- cerere de reprint. Metoda este practicată exclusiv pentru articolele apărute în revistele de
specialitate şi are şanse de reuşită dacă cererea este făcută suficient de repede după apariţia şi
indexarea lucrării. De altfel, tocmai în acest scop, revistele de rezumate dau întotdeauna adresa
autorilor lucrărilor.
- apelare la banca de date care, de fiecare dată când indică o sursă documentară (articol sau
brevet) deţine şi textul integral al acesteia.
- triere. Dintr-o revistă sau dintr-o carte, se extrag elementele interesante care se fotocopiază;
- evaluare. Cât de interesantă este informaţia şi cât este de fiabilă.
Destul de frecvent, pentru evaluarea informaţiei, se face apel la specialiştii întreprinderii, care
constată astfel că li se cere să facă şi altă treabă decât cea de bază,pentru care sunt plătiţi şi în
funcţie de rezultatele căreia sunt apreciaţi. Este imperios necesar ca conducerea duce o politică
de încurajare a acestor activităţi "secundare" ale specialiştilor săi, ceea ce se poate face prin
recunoaşterea activităţilor suplimentare realizate, acordarea de recompense, luarea lor în
consideraţie în cazul unor promovări sau pur şi simplu prin crearea la nivelul întregii
întreprinderi a unui curent conform căruia simpla îndeplinire a sarcinilor prevăzute de fişa
postului nu este suficientă.
- verificare. Prin compararea mai multor surse, se obţine un plus de certitudine şi se elimină
diversele perturbaţii de pe canalele pe care a provenit informaţia. Verificarea este absolut
obligatorie atunci când informaţia a parvenit printr-o filieră informală, dar ea nu este superfluă
nici în cazul în care provine dintr-un articol sau brevet (pentru că, cu foarte rare excepţii,
editorii şi oficiile de brevete nu verifică corectitudinea şi veridicitatea informaţiilor,
responsabilitatea în acest sens revenind în întregime autorilor).
-sinteză. Din mai multe surse cu volum mare de informaţii se scoate esenţialul care să ofere
întreprinderii o nouã direcţie de dezvoltare.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Odată prelucrată, informaţia este stocată şi se pastrează în PC, pe hîrtie, pe CD, Flash. Sunt
luate masuri pentru asigurarea secretului de serviciu, împotriva spargatorilor de coduri, care pot
avea acces la informatiile secrete sau pot introduce virusi. Fiind protejată prin limitarea
accesului la ea prin parolă, Nedazvăluirea informaţiei secrete. Însă întreprinderea nu dispune
de safeu, iar baza de date existentă nu asigură protecţia necesară, datorită accesului liber a
tuturor angajaţilor la ea, cunoaşterea parolei, risc mărit de dezvăluire a informaţiei,
imposibilitatea de descoperire a sursei de scurgere informaţională. Deoarece numai în ţara
noasră sunt înregistrate 262 firme care prestează aceleaşi servicii ca şi firma în cauză, cele
dezvăluite mai sus vizavi de protecţia informaţiei, sunt destul de actuale.
Mijloacele de tratare a informatiilor
Asigura raportul tehnic informational si are urmatoarele caracteristici:
- pot satisface anumite cerinte ale functionălitaţii sistemului informaţional, o anumita
viteză de tratare şi furnizare a informaţiilor;
- componenta cu cele mai directe si vizibile implicatii asupra structurii personalului
din organizaţie deoarece folosirea unor mijloace de tratare sofisticate, necesită
personal din ce in ce mai bine pregătit.
Tipuri de mijoace de tratare a informaţiilor utilizate la întreprinderea “AV-Logistic Transport”:
- instrumentele clasice (manuale) – creion, pix, stilou, masina de calcul;
- automatizate – calculatoarele electronice, Xerox, Skaner, Printer
- Resursele Umane.
Pe planul managementului organizatiei, folosirea calculatoarelor electronice implica integrarea
lor organica in sistemul managerial.
3.3. Interdependenţa dintre variabilele organizaţionle şi managementul
resurselor informaţionale.
„În orchestra simfonică, mai multe sute de muzicieni talentaţi cînta impreună; dar există
doar un singur «director», dirijorul, fara nici un strat intermediar între el (sau ea) şi
membrii orchestrei. Acesta va fi modelul pentru noile organizaţii, bazate pe informaţii.
Vom vedea astfel o schimbare radicală de la tradiţia conform căreia performanţa era
răsplatită în primul rînd prin avansarea în poziţii de comandă. Vom vedea din ce în ce mai
multe organizaţii de tipul cvintetului de jazz, în care conducerea în interiorul echipei se
PAGE \* MERGEFORMAT 4
schimbă după misiunea specifică de indeplinit şi este independentă de «gradul» fiecărui
membru.“
Peter Drucker
Variabila organizaţională reprezintă un factor intern sau extern firmei, care-i condiţionează într-
o anumită măsură caracteristicile organizării, astfel încât modificărea unora dintre parametrii
săi necesită schimbări în structura organizatorică a unităţii respective. Între principalele
variabile organizaţionale privind societatea comercială sau regia se numără: statutul juridic al
firmei; proprietarii; natura proprietăţii organizaţiei, dimensiunea organizaţiei, complexitatea
producţiei; cultura organizaţiei; situaţia financiară a fimei; caracteristicile procesului
tehnologic; nivelul dotării tehnice; caracteristicile procesului de producţie; dispersarea
teritorială a sudiviziunilor firmei; gradul de informatizare a înregistrării, transmiterii şi
prelucrării informaţiilor; potenţialul uman, concepţia managerilor asupra organizării, etc.
În vederea realizării obiectivelor fundamentale ale organizaţiei în legătură cu furnizarea de
produse şi servicii, în anumite condiţii de performanţă economică, nu sunt suficiente doar
resursele umane, materiale şi tehnice stabilite ca necesare de specialişti. Combinarea raţională a
acestora, ca şi obţinerea lor, de altfel, implică o permanentă cunoaştere a cerinţelor mediului.
În vederea realizării obiectivelor fundamentale ale organizaţiei în legătură cu furnizarea de
produse şi servicii, în anumite condiţii de performanţă economică, nu sunt suficiente doar
resursele umane, materiale şi tehnice stabilite ca necesare de specialişti. Combinarea raţională a
acestora, ca şi obţinerea lor, de altfel, implică o permanentă cunoaştere a cerinţelor mediului
din care organizaţia face parte şi a stării resurselor proprii.
În consecinţă, este necesar ca sistemul informaţional al organizaţiei să îndeplinească cumulativ
următoarele funcţii:
Decizională
Documentare
Operaţional
Educaţională
Principalele funcţii ale sistemului informaţional
În realizarea acestor funcţii, sistemul informaţional este confruntat cu probleme foarte
complexe, dată fiind tripla dimensiune a informaţiilor. Informaţiile au o dimensiune
individuală, în sensul că ele condiţionează într-o
PAGE \* MERGEFORMAT 4
proporţie apreciabilă potenţialul şi realizarea aspiraţiilor personale ale salariaţilor. Informaţiile
au o dimensiune organizaţională, în sensul că reprezintă o premisă indispensabilă pentru
stabilirea şi finalizarea obiectivelor organizaţiei de către acţionari şi manageri. În sfârşit,
informaţiile au o dimensiune socială ce decurge din rolul lor în exercitarea drepturilor şi
responsabilităţilor salariaţilor din cadrul organizaţiei în calitate de cetăţeni.
Cunoaşterea şi luarea în considerare a multidimensionalităţii informaţiilor este esenţială pentru
realizarea la un nivel corespunzător a celor patru funcţii ale sistemului informaţional.
Neglijarea, fie şi parţială, a uneia din cele trei dimensiuni ale informaţiei se reflectă mai
devreme sau mai târziu în diminuarea performanţelor organizaţiei, concomitent cu neasigurarea
unui climat de muncă necorespunzător.
Concluzionând, sistemul informaţional al întreprinderii constituie un subsistem de bază
al managementului organizaţiei, ce realizează multiple funcţii, prezentând o dinamică
accentuată. În condiţiile trecerii la economia bazată pe cunoştinţe şi continuării schimbărilor
revoluţionare în domeniul informaticii, sistemul informaţional devine din ce în ce mai
important şi condiţionant pentru supravieţuirea şi performanţele organizaţiilor în toate
domeniile. Între cele cinci practici de management informational la întreprindere– identificarea
(scanarea), culegerea, organizarea, procesarea si menţinerea –există anumite relaţionări.
Perfecţionarea capabilitaţii de identificare, de pildă, va avea un efect pozitiv asupra procesului
de colectare a informaţiilor. Corelativ, perfecţionarea procesului de colectare va genera efecte
pozitive asupra celui de organizare. Dezvoltarea unor modalitaţi mai eficiente de organizare a
informaţiilor va avea, la rindu-i consecinte pozitive asupra procesării informatiilor în vederea
adoptării unei decizii.
Dezvoltarea abilitaţilor de procesare permite dezvoltarea acţiunilor de menţinere, ceea ce, în
final, va contribui la dezvoltarea abilitaţilor de culegere, eliminîndu-se redundanţele sau
informaţiile eronate ori lipsite de pertinenţă. Companiile care au un nivel ridicat de maturitate a
practicilor de management informaţional acorda o importanţă deosebită acestui ciclu
informaţional. Cele mici la fel au nevoie de un sistem informational bine structurat mai ales
acum, în condiţii de criză, de globalizare, de concurenţă drastică, cănd riscul de a pierde
afacerea a crescut.
O strategie de producţie nefocalizată pe un obiectiv clar este din start defectuoasă. În plus,
bazele de date neactualizate îi aduc un mare prejudiciu: în lipsa unei actualizări permanente
privind profilul clienţilor şi competitorilor, se va ajunge în scurt timp la o stare de frustrare care
se poate dovedi foarte paguboasă. Chiar şi în condiţiile în care anumite informaţii valoroase
sunt disponibile, o lipsă de organizare a bazelor de date îngreunează accesul la acestea. Lipsa
PAGE \* MERGEFORMAT 4
unui bun management al informaţiilor şi al sistemelor informatice poate duce la masurători şi
evaluări greşite şi, implicit, îşi poate pune amprenta negativ asupra profitului si productivităţii
companiei.
Opinia generala este aceea că, in general, companiile au prea multe informaţii la dispozitie,
care trebuie filtrate pentru a fi pastrate si valorificate doar cele cu un grad ridicat de pertinenţă.
O alta problemă ar fi aceea că fiecărui departament îi revine responsabilitatea de a-şi
reactualiza propriile baze de date, nevăzînd totuşi în acest lucru o prioritate. De aceea, fluxul
informaţional bogat, coroborît cu nefiltrarea informaţiilor, generează la rîndul său rezerve în
reactualizarea bazelor de date, toate acestea reprezentînd obstacole majore în calea analizei si,
implicit, în calea procesului decizional. Alte informaţii, dimpotrivă, sunt blocate la un anumit
nivel al conducerii, din motive de confidenţialitate, neputind fi valorificate optim şi aducînd
astfel prejudicii eficienţei şi ratei profitului companiei.
Conform teoriei sistemelor orice organizaţie economică este un sistem deoarece:
1. Prezintă o structură proprie constând dintr-o mulţime de elemente constitutive
care interacţionează între ele pe principii funcţionale;
2. Fluxurile existente între componentele organizatorice implică resursele
organizaţiei economice. În cadrul oricărui organizaţii economice se produc:
• fluxuri materiale (de materii prime, semifabricate, produse finite etc.);
• fluxuri financiare;
• fluxuri informaţionale.
3. Mulţimea componentelor organizatorice şi interacţiunea dintre acestea
urmăresc realizarea unui anumit obiectiv global: funcţionarea firmei în
condiţii optime sau atingerea unor obiective.
Din punct de vedere al sistemicii o organizaţie economică cuprinde următoarele
trei subsisteme:
• Subsistemul decizional valorifică informaţiile oferite de subsistemul
informaţional în fundamentarea deciziilor. Subsistemul decizional necesită
informaţii specifice necesare fundamentării pe de o parte a deciziilor
strategice, iar pe de altă parte deciziilor tactice şi operaţionale;
Sistemul decizional este foarte strâns legat de sistemul informaţional. Sistemul informaţional
reprezintă un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale organizate într-o concepţie unitară,
utilizându-se metode, proceduri, resurse materiale şi umane, pentru selectarea, înregistrarea,
PAGE \* MERGEFORMAT 4
prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi informaţiilor.
Legătura dintre sistemul decizional şi sistemul informaţional poate fi prezentată sintetic astfel:
a) la intrare, sistemul informaţional furnizează sistemului decizional „materia
primă" (informaţia) pe care acesta din urmă o prelucrează; Informaţia referitoare la activitatea
întreprinderii, la tehnologii noi, noi clienţi, concurenţi etc.
b) la ieşire, sistemui informaţional dirijează deciziile luate în cadrul sistemului
decizional pentru a fi executate şi aplicate de celelalte subsisteme ale firmei;
c) sistemul informaţional ca atare necesită un circuit intern de informaţii.
Sistemul informaţional şi cei decizional sunt cuplate, variabilele de intrare ale unuia fiind
variabile de ieşire ale celuilalt, aşa cum reiese din figura 1.
• Subsistemul informaţional joacă un dublu rol: pe de o parte asigură toate
informaţiile necesare luării deciziilor pe toate nivelurile de responsabilitate,
conducere şi control iar pe de altă parte asigură căile de comunicare între
celelalte subsisteme, deoarece deciziile formulate de subsistemul de conducere
sunt transmise factorilor de execuţie prin subsistemul informaţional (flux
descendent);
Deşi are puternicul avantaj al unor decizii riguros fundamentate şi adoptate în timp scurt,
principala dificultate în aplicarea sistemului informaţional al managementului o constituie
necesitatea existenţei permanente a unui înalt nivel de pregătire a majorităţii covîrşitoare a
personalului.
• Subsistemul operativ (în cadrul căruia se desfăşoară procesele economice
specifice domeniului de activitate a agentului economic) are loc culegerea
datelor care apoi sunt transmise subsistemului informaţional (flux ascendent)
în vederea stocării şi prelucrării datelor necesare obţinerii informaţiilor
utilizate în fundamentarea deciziilor la nivelul subsistemului decizional (de
conducere).
Nivelul managementului strategic şi tactic se caracterizează prin solicitarea de
informaţii:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- Ad-hoc, neanticipate, determinate de un anumit context creat în care managerul
este obligat să-şi fundamenteze decizia;
- Sintetizate, pe măsură ce urcăm treptele ierarhiei manageriale are loc o selecţie şi
o sintetizare treptată a informaţiei;
- Previzionale, permiţând anticiparea tendinţelor de evoluţie a procesului condus; Este destul
de greu de făcut, mai ales în criza actuală.
- Externe care să definească mediul economic, financiar, concurenţial în care firma
va opera.
În cazul managementului operaţional, căruia îi sunt caracteristice deciziile
structurate, informaţiile oferite sunt:
-Prestabilite, conţinutul lor acoperind nevoia informaţională determinată de
deciziile de rutină luate la acest nivel;
Detaliate deoarece managerul trebuie să cunoască în detaliu modul de derulare a
activităţii din aria sa de responsabilitate;
- Interne;
- Punctuale;
- Prezintă caracter istoric;
- Se obţin cu o anumită frecvenţă, momentul furnizării informaţiilor fiind
prestabilit.
După cum am menţionat mai sus, un sistem informaţional bine structurat are o valoare
economică enormă pentru SC”AV-Logistic Transport” SRL.Toată activitatea acestei
întreprinderi depinde mult de calitatea şi viteza intrărilor informaţionale, de calitatea
procedurilor de prelucrare a lor,de suportul tehnologic informaţional. Pentru a-şi putea
contura căt mai explicit obiectivele sale, strategiile de dezvoltare, metodele şi tehnicile
adecvate de aplicat în procesul de conducere, a mări potenţialul intelectual al personalului, a-şi
crea o poziţie mai stabilă pe paţă. La fel de importantă pentru întreprindere e şi calitatea
ieşirilor.
Este extrem de necesar ca informaţia să circule căt mai intens intre componentele firmei, între
firmă şi mediul ei extern,pentru ca să-şi îndeplinească menirea. Pentru aceasta la dispoziţia
managementului resurselor informaţionale este sistemul informatic din întreprindere, care
accelerează circulaţia informaţiei în întreprindere şi din exteriorul ei. Fiecare angajat al
întreprinderii dispune de PC îmbogăţit cu SOFTWARE necesar în scurtarea timpului de
prelucrare a informaţiei, reducîdnd enorm folosirea mijloacelor manuale. Ca rezultat s-a mărit
PAGE \* MERGEFORMAT 4
productivitatea muncii şi calitatea ei. Lucru vizibil foarte clar din mărimea cifrei de afaceri. De
menţionat că un sistem contabil eficient este cel informatizat.O minune pentru omenire şi un
beneficiu pentru întreprinderile contemporane este Reţeaua globală INTERNET, care a adus
noi posibilităţi de dezvoltare, a „scurtat” distanţele dintre oameni, şi a făcut posibilă economia
enormă de timp, şi a unor resurse, aşa cum sunt cele umane, financiare. Nu mai este nevoie să
te întălneşti cu partenerul de afaceri personal- o poţi face prin messenger, contractele se
transmit prin Fax, avînd aceeaşi valoare juridică ş.a.m.d. Însă, bineînţeles, un factor important
al sistemului informaţional este omul. Toţi actorii sistemului informaţional trebuie să dispună
de cunostinţe largi, să fie în continuă dezvoltare ca să-i „insufle” viaţă sistemului
informational şi deci şi întreprinderii în ansamblu.
3.4 Analiza sistemului informaţional şi aplicarea lui în organizaţie.
Analiza subsistemului informaţional. Principalele „zone” ale analizei se referă la:
- analiza caracteristicilor dimensionale şi funcţionale ale unor componente ale sistemului
informaţional:
SC.”AV-Logistic Transport ”SRL are dimensiuni mici şi deaceea sistemul informaţional este
structurat reieşind din nevoile generate de structura ei.
Clasificarea informaţiilor în întreprinderea analizată: (analiză tipologică, analiza parametrilor
calitativi ai informaţiilor);
. După modul de exprimare,ele sunt:
● Orale - expuse prin viu grai;viteză de circulaţie mare; nu sunt controlabile;
PAGE \* MERGEFORMAT 4
lasă loc la interpretări. Comunicarea orală între personalul întreprinderii, personal şi
clienţi ş.a. De obicei, Managerul firmei analizate dă ordine şi dispoziţii orale subalternilor săi,
economisind astfel din timp. Managerul de expediţii si contabilul la fel raportează Managerului
firmei despre lucrul efectuat mai întîi de toate prin viu grai, iar mai apoi prezentînd informaţia
în scris. Între ei subalternii la fel comunică oral coordonînd acţiunile sale pentru a îndeplini
dispoziţiile primite cît mai eficient. Propunerile făcute de subaltern vizavi de eficientizarea
activităţii la fel se fac oral.
● Scrise - consemnate de regulă pe hârtie; pot fi păstrate nealterate timp îndelungat;
implică cheltuieli moderate; (literatura de specialitate, reviste, legi editate,rapoarte
financiare şi statistice, contracte ş.a.) Aceste tip de informaţie, consemnarea lor
necesită un consum de timp apreciabil. Înafară de aceasta întreprindera plasează
reclamă în revistele de specialitate, ziarul “Makler” pe site-uri specializate, procură
broşuri şi reviste utile cum ar fi “Manual TIR”, “Справочник по конвенции CMR”,
“Contabilitate şi audit”, încheie contracte cu angajaţii firmei, cu partenerii de afaceri
şi clienţi, întocmeşte rapoarte statistice si financiare pentru prezentarea lor în
instituţiile corespunzătoare, întocmeşte scrisori de prezentare a firmei destinate
potenţialilor clienţi şi parteneri de afceri.
● Audio-vizuale
- implică calculatoarele, au viteza mare de circulaţie,capacitate de sugestie şi nuanţare
ridicată, pot fi consemnate integral şi rapid, costisitoare. În costul lor se include: Costul
serviciilor operatorului INTERNET, costul serviciilor Burselor electronice de Transport, costul
întreţinerii paginilor electronice, energia consumată, costul HARDWARE- ului şi
SOFTWARE-ului, purtători de informaţie. Întreprinderea dispune de cameră WEB şi SKYPE
prin care deseori se face legătură cu partenerii de afaceri şi cu potenţialii clienţi, fapt ce dă
posibilitatea de a se vedea reciproc şi de a economisi timpul, dînd posibilitatea de a comunica şi
negocia on-line. Plus la toate ele folosirea SKYPE-ului este mai ieftin decît prin reţea
telefonică. Prin INTERNET se fac adesea şi contractele cu clienţii străini şi nu numai.
După gradul de prelucrare, informaţiile pot fi:
primare (de bază) - anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională;
- caracter analitic;
- pronunţat informative;
- foarte diverse;
- cele mai răspândite la nivelul executanţilor.
intermediare
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- se află în diferite faze de prelucrare informaţională;
- cele mai răspândite la nivelul personalului funcţional şi al managerilor de nivel
inferior.
finale - au trecut prin întreg şirul de prelucrări informaţionale prevăzute;
- caracter sintetic; caracter complex; caracter decizional; se adresează managerului
general şi Proprietarului. (Documentaţia întreprinderii).
La întreprinderea analizată, după direcţia vehiculării, informaţiile sunt descendente,
ascendente şi orizontale:
* descendente- se transmit de la managerul general la managerul de expediţii si la
contabil, alcătuite preponderent din decizii, instrucţiuni, metodologii, sarcini etc.
* ascendente se transmit de la managerul general la managerul de expediţii si la
contabil la managerul general .- reflectă cu prioritate modul de realizare a
obiectivelor şi deciziilor managerial, dar şi furnizează informaţii utile pentru
corectarea cursului afacerii.
* orizontale- se transmite de la Managerul de expediţii la contabil.- caracter
funcţional şi de cooperare servind la integrarea pe orizontală al activităţilor
întreprinderii.
După modul de organizare a înregistrării şi prelucrării, informaţiile pot fi:
tehnico-operative - localizează în timp şi spaţiu procesele din cadrul întreprinderii;
utilizate cu preponderenţă de managementul de nivel inferior pentru a controla
munca executanţilor.
de evidenţă contabilă - se referă în special la aspectele economice ale activităţilor
întreprinderii; folosite îndeosebi pentru fundamentarea şi evaluarea deciziilor pe
termen scurt. Se reflectă în rapoartele financiare şi ststistice şi în programul 1C
Contabilitate de ex, Raportul Financiar.
statistice - reflectă sintetic, sub formă preponderent numerică, principalele activităţi ale
întreprinderii corespunzător unor standarde prestabilite. Sunt reflectate în Raportul
Statistic.
- caracter postoperativ;
- caracter sintetic în sensul că sunt folosite cu prioritate pentru evaluarea rezultatelor
întreprinderii şi pentru previzionarea de noi obiective.
După provinienţă :
exogene
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- provin din suprasistemele din care face parte întreprinderea;
- alcătuite preponderent din legi, ordonanţe, decizii, instrucţiuni, indicaţii, etc.;
(Politicul, AITA, Inspectoratul Fiscal, Biroul Naţional de Statistică ş.a)
- o mare parte a lor sunt obligatorii.
endojene
- sunt generate în cadrul întreprinderii;
- caracter auto-cuprinzător întrucât se referă la toate activităţile societăţii comerciale
- caracter eterogen reflectând diversitatea proceselor din cadrul întreprinderii.
(Indicatorii intreprinderii
După destinaţia lor :
interne
- beneficiarii de informaţii sunt managerii şi executanţii din întreprindere;
- caracter atotcuprinzător;
- niveluri de agregare diferite;
- grad de formalizare redus
externe
- beneficiarii de informaţii sunt clienţii furnizorii sau suprasistemele din care fac parte
întreprinderile;
- caracter selectiv se referă la aspectele esenţiale ale activităţilor întreprinderii;
- grad de agregare ridicat;
- grad de formalizare mare.(Rapoarte financiare, dări de seamă statistice, declaraşii pe
venit, contracte, facturi.ş.a.)
După obligativitatea pentru adresant, informaţiile pot fi:
imperative
- emise de manager fiind destinate contabilului şi managerului de expediţie;
- caracter decizional pronunţat;
- luarea în considerare a mesajului informaţional este obligatorie.
- nonimperative- propunerile executanţilor, informaţii referitor la indeplinirea
dispoziţiilor ş.a.
- emise de executanţi şi manageri fiind destinate preponderent colegilor sau superiorilor;
- caracter pronunţat informativ;
- luarea în considerare a mesajului informaţional nu este obligatorie.
. După natura proceselor reflectate , în întreprinderea dată
- de cercetare-dezvoltare- au o pondere mică din păcate în întreprinderea dată,
PAGE \* MERGEFORMAT 4
nu prea se desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare.
- de comerciale:
- reflectă sau au în vedere activităţile comerciale, prestarea serviciilor de intermediere.
financiar- contabile:
- reflectă sau au în vedere activităţile financiar-contabile(tot suportul documentar al
contabilităţii)- are un character puternic informative pentru management şi utilizatorii de acest
tip de informaţie: Inspectoratul Fiscal, Biroul Naţional de Statistică, Bănci ş.a.
- de personal:
- reflectă sau au în vedere activităţile de personal- are o pondere mică, deoarece numărul
personalului este mic.
- fluxuri şi circuite informaţionale (analiza încadrării tipologice)Fluxurile de informaţii a
întreprinderii( fig.3) Cele mai largi fluxuri sunt cele dintre Bursă şi întreprindere, Legislaţie şi
întreprindere, Clienţi şi intrprindere. Bancă si întreprindere. În interiorul firmei fluxurile si
circuitele au direcţiile verticală şi orizontală, cea oblică nu este din cauza structurii foarte
simple a organizaţiei. Circuitele interne sunt foarte scurte, mai bine zis- directe, ce permite
eliminare distorsiunii informaţiei. Cele exsterne- după caz. Deficienţele informaţiilor din
fluxul Bursă-Întreprindere este că nu întotdeauna se converte în comandă de serviciu de
intermediere sau transport pentru întreprindere.
- proceduri informaţionale (analiza conţinutului şi a corelaţiilor cu gradul de informatizare):
După cum am relatat în punctul 3.2 al capitolului present, întreprinderea “AV-Logistic
Transport” are atîtea PC cite persoane sunt, adică 3. Contabilul-şef , are laptop-ul său personal,
fiind angajat prin cumul , întreprinderea n-are sens să mai procure un PC. Informaţia este
colectată, selectată în terminale, prelucrate cu ajutorul SOFT-ului,care este adecvat activităţii
desfăşurate şi proceselor de producţie.Prin reţea locală sau prin cea globală informaţia este
difuzată către beneficiari, sau în mod oral prin telefonie, direct- faţă în faţă , sau în scris. Se
face accent pe viteza de transformare a intrărilor în ieşiri deoarece piaţa concurenţială este
foarte dură.
- mijloace de tratare a informaţiilor (analiza încadrării tipologice, analiza gradului de
informatizare a proceselor de execuţie şi management);
- analiza principalelor situaţii (documente) informaţionale din punct de vedere al conţinutului,
frecvenţei întocmirii şi al traseelor informaţionale pe care le parcurg;
PAGE \* MERGEFORMAT 4
- analiza principalelor deficienţe ale sistemului informaţional şi a cauzelor care le generează
(filtrajul, distorsiunea, redundanţa, supraîncărcarea circuitelor informaţionale);
- analiza prin prisma unor principii de concepere, funcţionare şi perfecţionare a sistemului
informaţional.
Mijloacele de tratare a informaţiilor la întreprinderile sunt Resursele umane care au un nivel
înalt de educaţie, ponderea celor ce deţin diploma de studii superioare este sută la sută. Au
deprinderi de lucru cu tehnologiile informaţionale la nivel de utilizator. HARDWARE-ul are
parametri avansaţi similari cu cei ai Pentium 4. Memoria operativă a fiecărui PS este de 1Gbt,
iar HARDDISC –urile au 750Gbt- al Managerului general şi cite 400Gbt al Contabilului şi
Managerului de expediţie respectiv. PC contabilului este aprovizionat cu programa licenţiată
1C Contabilitate la preţ de 140 u.c. Pahetul Microsoft Office al Windows XP :Word XP,
Excel, Adobe Reader, ,Skype- messenger-ul Free Call, antivirus NOD.32
Acelaş SOFT îl deţin şi celelalte două terminale, înafară de programa 1C Contabilitate. La
terminalul Managerului general este instalată camera WEB care-i permite să poarte negocieri
cu partenerii de afaceri direct de la oficiu. Înafară de aceasta firma este abonată la 2 Burse de
Transport la pret minimal de 8 şi 10 u.c , unde informaţia se prelucrează şi se furnizează
întreprinderii la nivel de abonament, făcînd să se întîlnească partenerii cei mai compatibili.
Evident firma are acces continuu la reţeaua globală INTERNET la preţ de 250lei prin cablu
optic, şi dispune de retea locală- INTRANET. Fiind destul de bine dotată tehnologic,
întreprinderea totuşi, nu foloseşte pe deplin potenţialul său. Deoarece la PC Managerului
general este elaborată o bază de date în Excel, unde se face evidenţa referitor la comenzile
primite si efectuate, la partenerii de afacere, la onorarea reciprocă a plătilor însă această bază de
date nu este deloc comodă în exploatare, dat fiind faptul că nu are Intefaţă si nu asigură
securitatea informaţiior,mai ales că are acces la ea şi Contabilul şi Managerul de expediţie.
Fiecare dintre aceşti utilizatori poate face schimbări ale datelor înscrise în orice moment după
cum le convine, ceea ce scade suficient veridicitatea informaţiei.
Firma dispune de un aparat HP care îndeplineşte operaţiunile de xeroxare, imprimare şi
scanare a hîrtiilor,1 FAX, 2 aparate de telefonie fixă şi 3 linii. Fiecare angajat posedă
telefoane celulare.
In general sistemul informarional al întreprinderii „AV-Logistic Transport ”SRL este deschis
spre dezvoltare şi inovaţie, fapt ce caracterizează pozitiv managementul acestei organizaţii. Dar
sunt şi multe deficienţe, aşa ca insuficienţa de protecţie a informaţiilor din întreprindere, lipsa
PAGE \* MERGEFORMAT 4
unei Baze de Date eficiente şi comode, preţul ridicat plătit provider-ului de INTERNET
necorespunzător trafic-ului utilizat. În capitolul următor voi relata căile de îmbunătăţire ale
sistemului informaţinal al întreprinderii.
CAPITOLUL IV. PROIECT DE PERFECŢIONARE A SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE.
4.1. Caracteristica generală a factorilor ce influienţează sistemul informaţional al
întreprinderii.
Sisemul informaţional al întreprinderii,dat fiind faptul că este sistem, este compus din mai
multe elemente interdependente şi în primul rînd este influienţat de fiecare din ele în parte, de
modul în care sunt organizate. De calitatea şi cantitatea lor. De exemplu: nivelul de calificare a
personalului, nivelul de dotare cu tehnologii, gradul de noutate a tehnologiilor, nivelul de
abilităţi de utilizare a lor, structura organizaţională , tipul activităţii întreprinderii, spiritul din
organizaţie. Înafară de aceasta există o mulţime de factori externi , aceştia fiind:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
-Globalizarea continuă a economiei;
- internaţionalizarea pieţelor;
- Politicul
- legislaţia;
-intensificarea luptei concurenţiale, mai ales acum,pe fond de criză,;
- produse informaţionale noi;
-intervenţia frauduloasă în scopul furtului de informaţie sau de nimicire a ei;
- spionaj economic;
-Cultura;
- inovaţiile tehnologice.
Voi caracteriza aceşti factori pe scurt:
-Globalizarea continuă a economiei - adevărul este că în mare parte dezvoltarea
spectaculoasă a tehnologiilor informaţionale,care au deschis Lumii un larg orizont de
oportznităţi de obşinere a profitului, a generat numeroase nevoi despre care nici nu ne dădeam
seama cîndva.Aceste nevoi influienţeaza sistemul informaţional dictînd modul de structurare a
lui în vederea satisfacerii lor. Tendinţa spre Globalizare, căutarea de noi resurse si pieţe de
desfacere a condus la internaţionalizarea pieţelor, inclusiv şi a celor de expediţie şi
Transportului Internaţional de Mărfuri. Din motivul că resurse sunt limitate, iar nevoile de
resurse sunt mari, este binevenit un sistem informaţional bine structurat, care permite
economisirea de resurse umane, de timp, de resurse financiare.
-Politicul la fel are o influienţă majoră asupra sistemului informaţional al întreprinderii prin
regimul de conducere al Ţării: democrat, autoritar ş.a.m.d.
-Cadrul legislativ influienţeaza prin legile emise cu privire la tehnologiile informaţionale, la
protecţia dreptului de autor, la întroducerea noilor standarde ş.a.
-Lupta concurenţială- în domeniul Transportului Internaţional de Mărfuri s-a înteţit mult,
datorită majorării numărului agenţilor economici în acest domeniu datorat şi internaşionalizării
pieţei în cauză iar pentru agenţii autohtoni cu atît mai rău că nu dispun de un potenţial atît de
bun ca concurenţii străini. Acest lucru îi face pe manageri să-şi dezvolte unsistem
informaţional apt să facă faţă cerinţelor pentru a supravieţui pe piaţă.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
-Produsele informationale noi-SOFT-ul de exemplu care simplifică mult activitatea de
colectare şi prelucrare a informaţiei, sau este o condiţie impusă de legislaţie- 1C Contabilitate
de exemplu.
-intervenţia frauduloasă în scopul furtului de informaţie sau de nimicire a ei ; -Hucker-ii
care, din pură curiozitate uneori, pătrund în sistemul informatic.
- spionaj economic;-în scopul dobîndirii informaţiei secrete de către concurenţi;
-Cultura- nivelul culturii naţionale, modul de gîndire a populaţiei.
-Educaţia.
- inovaţiile tehnologice – generează noi posibilităţi şi noi necesităţi.
4.2. Impactul sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii.
Amploarea pe care a luat-o dezvoltarea tehnologiilor informationale in activitatea
financiar-contabila a entitatilor economice, a adus nu numai soluţii dar şi probleme generate de
aceasta. Însă, avînd o mulţime de exemple putem confirma că, daca munca a fost facuta de
computer, deci prin folosirea tehnologiilor informationale, acest lucru nu inseamna
intotdeauna ca ea a fost facuta şi bine. Prima reacţie a managerilor şi contabililor faţă de
calculatoare, că în faţa oricărei tehnologii noi, a fost tratarea acestora ca sisteme manuale.
Interesul acestora era canalizat pe datele de intrare si de iesire in vederea analizei lor, ignorand,
mai mult din necunoastere, modul in care aceste date erau procesate, pornind de la premisa in
PAGE \* MERGEFORMAT 4
formularea gandirii acestora, ca modul de prelucrare a lor era corect daca „intrarile” si „iesirile”
erau corecte. Aceasta forma de verificare este utilă şi furnizeaza informaţii suficiente pentru
aplicaţiile relativ simple şi de mici dimensiuni. În timp, utilizarea tehnologiilor informaţionale a
devenit o necesitate, deci întreprinderea a devenit tot mai dependentă de acestea.
La nivelul întreprinderii, folosirea tehnologiilor informaţionale a determinat
modificări în modul de realizare a lucrărilor şi de obţinere a informaţiilor în vederea
formulării unei opinii privind eficienţa, eficacitatea şi integritatea organizării şi functionării
ei.
În funcţie de nivelul de cunoştinţe, de experienţa şi de modul de derulare a activitaţii
întreprinderii, orice manager şi contabil foloseşte într-o forma sau alta tehnologiile
informaţionale, iar extinderea rolului lor a fost permisa, fapt care a condus la apariţia şi
dezvoltarea unei noi forme a auditului, auditul sistemelor informaţionale.
Se pune tot mai mult intrebarea în ce masură integrarea de catre întrprundere a tehnologiilor
informationale în sistemul contabil al acestuia afecteaza riscurile si controlul intern.
Astfel, utilizarea tehnologiilor informationale poate ameliora controlul intern prin
adaugarea unor noi proceduri de control executate de computer şi prin inlocuirea
mecanismelor manuale de control, supuse riscului de eroare umana. In ciuda faptului ca
îmbunătăţeşte controlul inten, dependenţa de tehnologiile informaţionale poate genera şi noi
riscuri, pe care clientul le poate gestiona prin instaurarea unor mecanisme de control specifice
mediilor bazate pe astfel de tehnologii.
Prin acest punct al capitolului se doreste a se evidentia riscurile specifice mediilor bazate pe
tehnologii informaţionale, identificarea mecanismelor de control care pot fi puse în aplicare
pentru a gestiona aceste riscuri şi, nu în ultimul rînd, se pune accentul pe modul în care
mecanismele de control legate de tehnologiile informaţionale afectează eficacitatea
întrprinderii.
De aceea se atrage atentia asupra faptului ca, înainte de a accepta ca fiabil orice rezultat generat
de un computer( program informatic ), contabilul, iar la rîndul lui şi managerul trebuie
să evalueze cu multă rigurozitate controlul intern în cazurile în care întreprinderea are un sistem
contabil bazat pe tehnologii moderne.
Din pacate, prea des însa se acordă încredere, se iau ca litera de lege datele generate de
computere, fară a se testa exactitatea lor, deoarece se uita de cele mai multe ori ca un
computer nu face decat ceea ce i s-a programat sa faca. De aceea, este absolut necesar ca
să se inteleaga şi să testeze mecanismele de control computerizate înainte de a trage
PAGE \* MERGEFORMAT 4
concluziile că informaţiile generate de sistemele informatice sînt fiabile.
Din ce în ce mai multe entitaţi se bazeaza pe tehnologiile informaţionale pentru
inregistrarea şi prelucrarea operatiunilor economice, cumparînd programe informatice pentru
procesele lor contabile, înlocuind astfel sistemele contabile manuale, care la un volum mare
de lucru şi complex sunt mai puţin eficente.
Tehnologiile informationale moderne, datorită beneficiilor aduse de ele în domeniul
contabil, cum ar fi posibilitatea de a gestiona rentabil volume impresionante de operaţiuni
economice complexe, determina entitaţile economice sa le foloseasca pe tot parcursul
procesului lor de raportare financiară. Unul dintre avantajele tehnologiilor informaţionale
consta în posibilitatea de a îmbunatăţi controlul intern prin încorporarea unor mecanisme de
control executate de computer în activitaţile cotidiene de prelucrare a operaţiunilor.
Înlocuirea procedurilor manuale cu mecanisme de control programate, care aplica
verificări si calculează solduri pentru fiecare operaţiune prelucrată, poate reduce semnificativ
erorile umane care ar putea aparea in mediile manuale tradiţionale. Informaţiile produse cu
ajutorul tehnologiilor informaţionale, utilizate oferă un potential aditional de imbunătaţire a
deciziilor manageriale.
Deşi tehnologiile informaţionale pot ameliora controlul intern al unei entităti
economice, ele de asemenea pot afecta riscul general de control al companiei. Multe riscuri
generate de sistemele manuale sunt diminuate, si in diverse situaţii chiar eliminate. Cu toate
acestea, apar noi riscuri specifice mediilor de tehnologii informaţionale, care, dacă sunt
ignorate pot cauza pierderi substanţiale. Aceste riscuri măresc probabilitatea apariţiei unor
informaţii semnificative eronate în situaţiile financiare, fiind un semnal de alarmă pentru
manangementul entitaţii economice.
În continuare voi puncta cîteva dintre riscurile specifice mediilor bazate pe tehnologii
informaţionale.
Deoarece cea mai mare parte a datelor sunt introduse direct în computer, utilizarea
tehnologiilor informaţionale reduce sau chiar elimina de multe ori documentele justificative şi
evidenţele sursă care permit unei entităţi economice să refacă oricînd drumul informaţiilor
contabile. Aceste documente justificative şi evidenţe contabile sunt esenţiale în efectuarea
auditului. Din această cauză trebuie instaurate alte mecanisme de control care sa înlocuiască
metoda tradiţională de a compara informaţiile rezultante cu datele înscrise pe un suport fizic.
Un alt risc îl reprezintă faptul că majoritatea datelor de bază dintr-un mediu bazat pe
tehnologii informaţionale sunt stocate în fisiere electronice centralizate. Cînd datele sunt
PAGE \* MERGEFORMAT 4
centralizate, creşte riscul de pierdere sau distrugere a unor fişiere întregi de date cu consecinţe
importante pentru activitatea întreprinderii respective.
Pe măsura ce entitaţile economice înlocuiesc procedurile manuale cu proceduri bazate
pe tehnologii moderne, riscul apariţiei unor erori incidentale descreste. Totusi creşte riscul
producerii de erori sistematice din cauza caracterului uniform al operaţiunilor executate de
computere. Dupa ce un set de proceduri este programat( implementat) in aplicaţiile informatice,
computerul prelucrează informaţiile într-o manieră consecventă, uniformă pentru toate
operaţiunile, pînă în momentul modificării procedurilor programate. Din nefericire, lacunele
din programarea aplicaţiilor şi modificările aduse acestor aplicaţii afectează fiabilitatea
operaţiunilor executate de computere, avînd deseori ca rezultat numeroase erori.
Riscul devine şi mai iminent atunci cînd sistemul nu este programat astfel încat să recunoasca
operaţiunile neobişnuite .Tot în categoria riscurilor intră şi faptul că fără o protecţie fizică
adecvată, echipamentele sau programele informatice s-ar putea sa nu funcţioneze. De aceea este
vital să se asigure o protecţie fizică a programelor, echipamentelor, şi datelor asociate acestora
împotriva deteriorărilor fizice care ar putea rezulta din folosirea inadecvata, anumite condiţii
de mediu etc.
Este esenţial că într-o întreprindere sarcinile legate de tehnologiile informaţionale să fie adecvat
separate, în cazul în care nu se intamplă acest lucru, operatorii computerelor fiind si
programatori, avînd şi acces la programele si fisierele informatice,managerul ar trebui sa fie
preocupat de potenţialele înregistrări de operaţiuni fictive, sau date
neautorizate, de omisiuni din conturi, de omisiuni de operaţii economice şi financiare, care
dau o imagine greşită asupra vînzărilor, cumpărărilor, salariilor firmei.
Astfel, multe întreprinderi folosesc tehnologiile informaţionale pentru a prelucra operaţiuni şi
îşi proiectează sistemele astfel încît documentele justificative să poată fi restituite într-o formă
vizibilă şi să poată fi urmărite cu uşurinţă prin sistemul contabil pîna la datele finale rezultante.
In asemenea situaţii, acestea păstrează majoritatea documentelor justificative tradiţionale, cum
sunt comenzile de cumpărare ale clienţilor, borderourile de livrare şi de recepţie, facturile de
vînzare şi cele de cumpărare etc. Programul informatic de contabilitate generează versiuni
imprimate ale jurnalelor şi registrelor, care permit auditorului să urmarească atent parcursul
fiecărei operaţiuni prin toate evidenţele contabile. In plus, mecanismele de control intern includ
deseori compararea de catre client a evidenţelor generate de computer cu documentele
justificative. În mediile în care tehnologiile informaţionale ocupă o pondere importantă,
mecanismele de control intern sunt de cele mai multe ori integrate în aplicaţiile informatice şi
PAGE \* MERGEFORMAT 4
devin vizibile numai în format electronic. Toate aceste influienţează negativ eficacitatea
întreprinderii, consumînd multe resurse pentru reparaţia prejudiciilor aduse. La fel, sistemul
informaţional , poate avea un impact asupra întreprinderii ,in cazul cînd personalul nu este
pregătit spre o tehnologizare a sistemului informaţional din întreprindere. Resursa umană ,
fiind o parte a sistemului informaţional poate aduce un aport considerabil la impactul
eficacităţii întreprinderii, în caz de furnizare a informaţiilor eronate , sau divulgare a secretului
comercial al întreprinderii.
4.3 Elaborarea proiectului de îmbunatăţire a sistemului informaţional
Analizînd minuţios sistemul informaţional al întreprinderii “AV- Logistic Transport” a fost
descoperită nevoia de a-l îmbunătăţi. Luînd în consideraţie necesităţile întreprinderii şi în
special ale managementului vizavi de acest sistem şi, deoarece Managerul Firmei cugeta asupra
perspectivei de angajare a unei noi persoane, fapt ce ar duce la cheltuieli suplimentare şi pe
termen lung, am propus îmbunătăţirea lui prin modernizarea celui déjà existent şi am elaborat
împreună cu programmer-ul atras din afara firmei Proiectul a unei Baze de Date creată în
PostgreSQL(SABD) în corelaţie cu un Tablou de Bord. Proiectul poartă denumirea:
“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-LogisticTransport”
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Creărea acestei baze de date a fost condiţionată din necesitatea : unei Baze de Date cu care să
se poată lucra concomitent, în regim real;
-de a economisi timp căutînd informaţia stocată care poate influienţa procesul de luare a
deciziei de către manager;
-Nevoia de a raporta proprietarului informaţia asupra activitătii întreprinderii;
-Nevoia de a lucra deseori de la distanţă cu Baza de date;
-protecţia informaţiei stocate în Baza de date.
Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-LogisticTransport”include
următoarele componente:
1)Date despre client;
2)date despre marfă;
3)transport;
4)N camionului;
5)N contractului;
6)Suma plătită de expeditor clientului;
7)Data prezentării actelor;
8)Locul de încărcare(Tara,oraşul,data);
9)Locul destinaţiei(Ţara, oraşul, data);
10)Numărul de contract al clientului;
11) Confirmarea de achitare a facturii de către client;
12)N facturii;
13)Onorarea plătii de către “AV-Logistic Transport”către transportator;
14)N comenzii şi numărul contractului după dată;
15)Frecvenţa comenzilor unui client;
PAGE \* MERGEFORMAT 4
16)Reprezentarea grafică a statisticii efectuării tranzacţiilor de către utilizatori;
17)Reflectarea venitului în Tabloul de Bord;
18)Calendar;
19) Tabelul cu cursul valutelor la data efectuării tranzacţiilor.
Avantajele utilizării Bazei de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-
LogisticTransport”:
1.Posibilitatea de a lucra cu ea prin reţea de la cîteva terminale concomitent în regim real
evitînd pericolul de a şterge informaţia introdusă de alţi utilizatori.
2.Monitorizarea volumului de muncă efectuat.
3. Stocarea informaţiei despre client.
4.Posibilitatea de a prezenta Proprietarului Raportul privind activitatea întreprinderii fară
pierderea timpului pentru structurarea lui.
5.Oportunitatea de a lucra cu Baza de Date din afara întreprinderii prin BROWSER, chiar
aflîndu-se după hotare. În cazul acesta va fi necesar să arendeze Hosting(un loc pe un oarecare
server-de obicei la MoldData- pentru a deplasa Baza de Date pe el);
6.Fiecare utilizator are login-ul lui în sistemul Bazei de date;
7. Fiecare login are drepturile sale de acces şi redactare a informaţiei în dependenţă de
atribuţiile sale;
8.Baza de date va permite Managerului General şi Proprietarului obţinerea rapidă a informaţiei
privind : numărul de operaţiuni efectuate de fiecare utilizator pe lună, trimestru, an; marimea
venitului, chieltuielilor şi profitului;
9. Tabloul de Bord ce va reflecta venitul, chieltuielile şi profitul;
10.Convertirea automată a u.c. conform nivelului stabilit de BNM;
11.În caz dacă, accidental, nu este Internet, Managerul General poate să întroducă cursul
valutar de sinestătător;
PAGE \* MERGEFORMAT 4
12.Data efectuării operaţiunii se înscrie în mod automat ce garantează corespunderea ei cu
momentul înscrierii informaţiei şi nu permite modificarea ei.
13.Dispare necesitatea angajării unei persoane noi;
14. Securitatea Bazei de Date este asigurată de copierea în rezerva, numită “backup”, în mod
automat în fiecare zi şi se păstrează timp de o lună pe Hosting.
4.4 Evaluarea proiectului Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC ”AV -
LogisticTransport” SRL
Binînţeles , implementarea acestui proiect impune anumite costuri. Acestea formîndu-se din
plata pentru munca Programmer-ului plus antrenarea personalului;
Arendarea Hostingului pe Server;
Deoarece Baza de Date a fost îndeplinită în PostgreSQL (SABD), care este deplasat in
Reţeaua Globală Internet gratis spre deosebire de Oracle, folosirea ei nu impune nici un
cost, aceasta neînsemnînd că nu este un Sistem de Administrare a Bazelor de Date sigur.
Deci costul Proiectului Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC” AV -
LogisticTransport” va fi:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
munca Programmer-ului + antrenarea personalului = 450 u.c.
Arenda Hostingului = 20 u. c pe an.
Total 470 u.c.
Dacă convertim în lei aceasta va costitui aproximativ 5297 lei la cursul $ USA= 11,27 lei, din
care 5072 lei lucrul specialistului şi 225 lei arenda Hostihg-ului pe 1 an.
Avînd în vedere că secretara care urma să fie angajată, trebuia remunerată cu un salariu de cel
putin 1000 lei pe lună, concediu plătit, asigurare medicală, posibile foi de boală ş.a.m.d.,
putem calcula termenul de răscumpărare a cheltuielilor efectuate. Deci acest Proiect se va
răscumpăra în aproximativ 6 luni. Programul a fost scris în termen de două săptămîni.
Luînd în vedere avantajele viitoare, enumerate mai sus, aduse de implementarea acestei Baze
de Date în sistemul infomational al întreprinderii”AV-LogisticTransport”, consider că
managementul acesteia va avea doar de cîstigat.
NOTĂ:Imaginea Interface a BD “ Evidenţa activităţii operationale a SC ”AV -
LogisticTransport” şi a Tabloului de Bord aleator se poate vedea pe următoarele pagini,
unde sunt arătate interfeţele programului: 1) logarea; 2)tranzacţiile efectuate cu informaţia
respectivă; 3)gasirea informaţiei stocate; 4) adăugarea tranzacţiei; 5)lista clienţilor; 6)
adăugarea clienţilor noi; 7)graficul ce reflectă numărul de tranzacţii efectuate de fiecare
utilizator; 8)Tabloul de Bord ce reflectă graphic veniturile, cheltuielile şi profitul întreprinderii
din activitatea operaţională.
Modul de funcţionare se poate vedea la PC.
Proiectul BD“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-LogisticTransport” şi a
Tabloului de Bord a fost elaborat cu ajutorul considerabil al specialistului în Tehnologii
Informaţionale, Egor Spivac, căruia îi aduc sincere mulţumiri pentru răbdare şi operativitate.
De asemeni îi mulţumesc colectivului SC “AV-Logistic Transport” SRL pentru sinceritate,
încredere şi oportunitatea de a-mi efectua practica în cadrul ei.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
PAGE \* MERGEFORMAT 4
PAGE \* MERGEFORMAT 4
PAGE \* MERGEFORMAT 4
PAGE \* MERGEFORMAT 4
PAGE \* MERGEFORMAT 4
PAGE \* MERGEFORMAT 4
CONCLUZIE
Prin efectuarea prezentei lucrări am urmărit obiectivul să pătrund în esenţa şi importanţa
managementului resurselor informationale, a metodelor şi tehnicilor de eficientizare al lui în
sistemul de business”. M-am străduit să fac un studiu cît mai minuşios, am prelucrat o cantitate
mare de materiale şi sper că am reuşit, deşi, în “era informaţională” în care ne aflăm ar fi stupid
să declar că am aflat şi am studiat totul , deoarece tehnologiile informaţionale se dezvoltă cu
paşi enormi. Totuşi materialul prezentat se poate considera - o informaţie veridică şi bine
structurată propusă pentru o analiză managerială.
Lucrarea a fost scrisă în baza întreprinderii SC”AV-Logistic Transport”SRL, în cadrul căreia
am efectuat practica şi activitatea de bază a căreia este prestarea serviciilor de expediere şi
transport internaţional. În aceasta lucrare, în capitolul doi, s-a efectuat detaliat analiza
economico-financiară a întreprinderii prin calcularea indicatorilor reizultativi, analiza ponderii
şi structurii activelor şi pasivelor. În capitolul trei am descris detaliat sistemul informaţional din
întreprindera analizată, componentele lui, gradul de dotare cu SOFT şi HARDWARE, iar în
ultimul capitol am descris factorii ce influienţează managementul informational, impactul
sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii. Deşi este o întreprindere mică,
actualitatea problemei ridicate vuzavi de managementul informaţional este că practic toată
activitatea ei este bazată pe informaţie, şi profitul aşteptat şi obţinut depinde de modul în care
este organizat sistemul informaţional în întreprindere. Concluzionând, sistemul informaţional al
întreprinderii ocupă cele mai importante poziţii ale managementului organizaţiei, el realizează
multiple funcţii, prezentând o dinamică accentuată.
Informaţiile trebuie permanent reactualizate.
O companie trebuie să ştie să raspundă rapid la nevoile pieţei şi, în acelaşi timp, să raspundă
Într-o afacere, informaţiile reprezintă mai mult decît simple date despre clienţi şi despre
tranzacţiile care se incheie cu acestia. Puterea managementului informaţiilor depinde de
abilitatea managerilor companiei şi a angajaţilor acesteia de a scana, colecta, organiza, procesa
si menţine informaţii corecte despre competitori, clienţi, furnizori, parteneri, piaţa si mediul de
afaceri în general. Informaţiile reprezintă o valoare inestimabilă pentru reuşita unei afaceri.
Orice discuţie cu un competitor, client sau partener este un prilej pentru a obtine informaţii,
care să fie ulterior procesate, în vederea identificarii oportunităţilor şi pentru a răspunde cît mai
bine şi mai oportun nevoilor pietei. Experienţa pe care o au marile companii de succes din
lumea intreagă a demonstrat că trebuie create instrumente de pregătire a angajaţilor, pentru că
aceştia să poată colecta, procesa, organiza şi menţine informaţii relevante pe care apoi să le
PAGE \* MERGEFORMAT 4
valorifice eficient. Cheia strategiei managementului informaţional o reprezintă utilizarea
proactiva a informaţiilor şi valorificarea optimă a potenţialului personalului companiei si a
oportunităţilor, toate acestea pe baza unui plan de dezvoltare. Nu doar colectarea informaţiilor
din mediul extern si răspunsul la cererile si nevoile clientilor trebuie să reprezinte o prioritate
pentru manageri, ci şi continua pregatire şi perfectionare a angajţilor. În unele companii nu se
prevede explicit în cultura organizaţionala că practicile informaţionale trebuie perfecţionate în
timp. Daca erorile în privinţa managementului informaţiilor se perpetuează în timp, compania
va inregistra performanţe scăzute, iar perioada necesară redresarii se va intinde pe un interval
de ciţiva ani. De aceea, este necesar ca managementul să înţeleaga şi să dezvolte practici de
management informaţional.
În lucrare am descris cum sunt aplicate cele cinci practici de management informational la
întreprindere– identificarea (scanarea), culegerea, organizarea, procesarea si menţinerea –şi că
între ele există anumite relaţionări. Companiile care au un nivel ridicat de maturitate a
practicilor de management informaţional acorda o importanţă deosebită acestui ciclu
informaţional. Cele mici la fel au nevoie de un sistem informational bine structurat mai ales
acum, în condiţii de criză, de globalizare, de concurenţă drastică, cănd riscul de a pierde
afacerea a crescut. În final am proiectat si realizat o bază de date ajustată la activitatea
întreprinderii, care sunt convinsă că va îmbunătăţi managementul informaţional al firmei.
Concluzionând, sistemul informaţional al întreprinderii reprzintă ocupă cele mai importante
poziţii ale managementului organizaţiei, el realizează multiple funcţii, prezentând o dinamică
accentuată. Consider că obiectivul lucrării a fost atins.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
BIBLIOGRAFIE
I ) Literatură în limba română:
1. Ackoff R., „Bazele cercetării operaţionale”, Editura Tehnică, Bucureşti 1975.
2. Bulgaru Oleg, „Managementul sistemelor informaţionale”, Chişinău 1998.
3. Ciornîi N., „Economia firmelor contemporane”, Chişinău 2003.
4. Dumitrescu Mihail, „Întroducere în management general”, Editura Eurounion S.R.L., 1995.
5. Kuan Kate, „Cum să fii un bun manager”, Bucureşti 1998
6. T. Zorţelan, E. Burduş, G. Căprărescu, Managementul organizaţiei, Editura Economică,
Bucureşti, 1999
7. O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele Managementului organizaţiei, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2002
8. Luca Gabriel Petru, „Management general”, Iaşi 1993.
9. Luca Gabriel, „Negocierea şi creşterea profitabilităţii activităţilor economice”, Suceava
1993.
10. Mihuleac Emil, „Bazele managementului”, Bucureşti 1993.
11. Puiu Alexandru, „Managementul în comerţul internaţional”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1981. 2003.
12. Dumitru Oprea,”Globalizarea şi riscul securităţii informaţiilor ” , Iaşi 2006
13. M.Frăsineanu, „Managementul inovaţional”, Bucureşti 2000
14. Roco M., „Stimularea creativităţii tehnico-ştiinţifice”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti 1985.
15. Russu C., „Management”, Editura „Expert”, Bucureşti 1993.
16. Rusu C., „A.B.C.-ul Managerului”, Editura Gh. Asachi, Iaşi 1993.
17. Sandu Petru, „Management pentru intreprinzători”, Bucureşti 1997.
18. Shubin A., „Iniţiere în conducerea întreprinderilor”, Editura Tehnică, Bucureşti 1970.
19. Zaharia Marian, „Management. Teorie şi Aplicaţii C ++”, Bucureşti, Editura Tehnică,
1993.
20. Ţiriulinicova Natalia, Analiza rapoartelor financiare, editura ASEM Chişinău 2004
21. Manual TIR, Chişinău 2008
22. www.aita.md/Lists/Announcements/DispForm.aspx?ID=381
II) Literatură în limba rusă:
PAGE \* MERGEFORMAT 4
23. A. С. Гринберг, И.А. Король, Информационный менеджмент, Москва 2006.
24. Справочник по конвенции CMR, Кишинэу, 2007
III) Literatură în limbi străine:
25. Blake R., „The new management grid”, Gulf Publishing, Houston, S.U.A., 1978.
26. Charles T. Meadow, „Appled Data Management”, John Wiley & Sons, 1976.
27. Gordon B. Davis „Management Information Systems”, McGraw – Hill International Book
Company, 1974.
28. Jean – Louis Le Moigne, „Les Systemes d’ Information dans les organisations”, Presesses
Universitaires de France, 1973.
29. Michael L. Gibson, „Systems Analysis and Design”, Boyd & Fraser Publishing
Company,
1994.
30. Bill Gates ,"Business@The Speed of Thought". 2001(“ Business la viteza gandului”).
PAGE \* MERGEFORMAT 4
АННОТАЦИЯ
В XXI веке самым важным фактором будет скорость: скорость управления
предприятием и скорость его изменений. Чтобы держать руку на пульсе событий и
вовремя предвидеть будущие изменения во времени, организациям необходимо
радикально расширить свои информационные потоки.
Современные информационные потоки, позволяющие правильно организовывать
бизнес-процессы и разработать правильные стратегии, невозможны без "электронной
нервной системы". Большинство организаций не получают достаточно информации для
установления ключевых аспектов своей деятельности.
„Электронная нервная система” будет способствовать улучшению понимания ведения
бизнеса и комфортно использовать это для повышения его эффективности. Именно
инфраструктура, в основе которой лежат информационные потоки, станет в .XXI веке
“гвоздем программы”.
Билл Гейтс,
""Business @ The Speed of Thought". 2001 ( "Бизнес со скоростью мысли").
Современный мир это мир, в котором экономика стремится к глобализации и имеет
тенденцию к усилению конкуренции на рынках и усложнения потоков информации,
товаров и услуг, людей и капитала. Большинство компаний сталкиваются с ростом
неопределенности внешней среды и сокращение жизненного цикла продукции. В
условиях расширения взаимной зависимости и высокая динамика изменений в мировой
конкуренции, все больше и больше компаний выходят за рамки ведения своей
деятельности только внутри своей страны, этот факт требует от их сотрудников все
более новые знания и ощущения международного потенциала , способность работать в
плане культурного взаимодействия, знание международных обычаев и правил перевозок.
В настоящее время, принимая во внимание вышеизложенное, информация заведомо
становится одной из наиболее важных ресурсов для развития общества в соответствии с
материальными, энергетическими и человеческими ресурсами. B. Kompeyn гласит:
"информация всегда была ресурсом, но не так давно мы увидели первые проблески
восприятия информации в том же контексте, в котором экономисты рассматривают
материалы и энергию в качестве ресурсов”.
Информация имеет реальную цену, благодаря своей структуре. "Структурированная
информация, информация для прямого использования ,требует специальной структуры,
PAGE \* MERGEFORMAT 4
которая стоит денег". При помощи информационных продуктов, у потребителей
появляется возможность удовлетворить свои потребности в информации и новых
знаниях.
"Предупрежден, значит, вооружен "
Каждому предприятию, чтобы выжить в конкурентной среде, необходимо знать в
деталях о стратегии и (если возможно) намерениях конкурирующих компаний в данном
секторе. Также необходимо знать заранее, что новшества появившиеся и в других
секторах, которые могли бы негативно повлиять на сектор его деятельности. Эти знания
накапливаются не хаотично, а согласно некоторым правилам.
Подчеркивая важность информации хочу также подчеркнуть важность транспорта ввиду
того что в экономике любой страны, будь то развивающейся или промышленно развитой
была, есть и будет необходимость транспортировки.
Если мы проанализируем на экономическом уровне, то именно они являются
жизненно необходимым и важным сектором, также как промышленность, сельское
хозяйство и торговля, потому что доходы, полученные от перевозок пассажиров и грузов
являются относительно крупными и соответственно они чем более увеличиваются в
объеме тем больше увеличивается общая сумма доходов по всей экономике.
Транспорт крепко взаимосвязан со всеми отраслями экономики и обеспечивает связь
между различными местными центрами, регионами, странами.
Без транспорта любая отрасль в любой стране не сможет развиваться, поскольку
любой товар ценен только тогда, когда он транспортируется к потребителю дешевым и
быстрым методом, также не менее важным является факт создания взаимосвязи между
регионами, странами, и, особенно местными центрами, которые полностью зависит от
этой отрасли. Вышеизложенное объясняется тем, что в дальнейшем я перейду к
описанию предприятия, чья базовая деятельность, является предоставление
экспедиционных услуг и международных перевозок.
Актуальность темы лежит в важности организации хорошо структурированной
информационной системы управления, для достижения целей организации.
Вместе с впечатляющим вступлением в нашу жизнь передовых информационных
технологий стали реальностью самые смелые мечты и идеи.
Основная цель данной диссертации заключается в тщательном изучении
многосторонних концепций, которые являются частью информационных ресурсов и
особенностей информационных ресурсов в управлении бизнесом для SC "AV-Locistic
Transport” SRL, показать, как влияют информационные системы компании на
PAGE \* MERGEFORMAT 4
управление бизнесом, а также бизнеса в целом.
Для достижения целей, упомянутых выше, предлагаются следующие задачи, а именно:
▬ исследование теоретических основ методов исследований в области
информационного менеджмента.
▬ анализ экономическо- финансовой ситуации в SC “AV-Locistic Transport “SRL.
▬ детальный анализ информационной системы SC “AV-Locistic Transport “SRL.
▬аргументирование и выбор наиболее рационального способа развития
информационной системы предприятия.
В первой главе под названием "Основы теоретических методов в управлении
информацией” состоит из четырех подглав где характеризуется с точки зрения теории
концепция и эволюция менеджмента. В этой главе даны определения информационных
систем, целей управления информационными системами, управление роль в разработке
информационных систем и процедур для управления оборудованием и технологиями.
Во второй главе oтображено финансово-экономическое состояние анализируемого
предприятия, факторов, негативно влияющих на развитие производства, используя
доказательства: три вида доходности (экономические, продаж и финансовой), три вида
ликвидности (текущая, быстрая и абсолютная) и т.д. анализ бизнес- структуры и
ресурсов, имеющихся в О.О.О. AV-Транспорт Логистика ", анализ структуры сети, т.д.
В третьей главе был осуществлен подробный анализ информации об управлении О.О.О.
AV-Транспорт Логистика ". В последней главе определены факторы, влияющие на
информационную систему предприятия. Влияние информационной системы на
эффективность, и предложен проект по улучшению информационного менеджмента
предприятия.
Проект базы данных "Учет оперативной деятельности SC„AV-Logistic Transport” SRL",
которая позволит улучшить информационную систему предприятия.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
ANNOTATION
In the XXI century the most important factor will be speed: speed in management business and
its changes. To keep his hand on the pulse of events and to provide for future changes in time,
organizations need to radically enhance its information flows.
Modern information flows that allow to organize the correct business processes and develop
correct strategies, are not possible without "electronic nervous system." Majority of
organizations do not get information to establish key aspects of its activity.
"Electronic nervous system" will help to perceive better business comfortable and to use this
skill to increase its effectiveness. Namely the infrastructure, which are based on information
flows, will be in sec.XXI "show's target”.
Bill Gates,
"Business @ The Speed of Thought". 2001 ( "Business at the speed of thought").
Contemporary world is the world economy that globalization tends to increase competition in
markets and complicating the flow of information, goods and services, people and capital. Most
companies face is the increasing uncertainty of the external environment and reducing life
cycle of its production. In terms of increasing mutual dependence and high dynamics of
changes in world competition, more and more companies outside the boundaries of performing
his activities only inside his country, which require the knowledge of their staff more specific
referral in November and international capacities in a terms of cultural interaction, knowledge
of international customs and rules of transportation.
At present, taking into account the above, the information is knowingly one of the most
important resources for the development of society in line with the materials, energy and
humanities. B. Kompeyn states: "Information has always been a resource, but not so long ago
we saw the first shining perception information in the same context in which economists of
materials and energy as resources."
Information has a real price because its structure. "Structured information that is information-
for-dirrect require a special structure, which costs money." With consumer information
products are an opportunity to thank and needs in information and new knowledge.
"Who is informed – is armed"
Each enterprise to survive in the competitive context, needs to know in detail the strategies and
(where possible) intentions of competing firms in the sector. Compare the needs to know in
advance the innovations that appeared in other sectors that could affect sector of activity. This
knowledge is not chaotic, but according to some rules.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
Stressed the importance of information do not want to pass the order and shipments especially
as the economy of any country, whether it is in developing or highly industrialized's had, has
and will need transportation.
If we take a look at the economic world, well that these have a vital and important sector, along
with industry, agriculture and trade, because the revenue obtained from the procedure for
transportation of passengers and goods are relatively large and with as they are more bulky
with both increases the total revenue of the entire economy.
Shipments are close together with all branches of the economy and provide connections
between various local centers, regions, countries.
Without any transport industry of any country would not be able to develop, because any price
is good only when it is transported to the consumer in a cheap and fast, equally important is the
fact to understand establishment of regions, countries, and especially local centers entirely
dependent on this branch.
News basis lies in the importance of organizing a well structured information system
management, to achieve the objectives of the organization.
With spectacular entry in our life and advanced technologies of information have become the
reality Scattered dreams and ideas.
The aim in this thesis is to study thoroughly and variously the concepts .
The is due in May said that the review will move to an enterprise activity that is basic-
forwarding services and international transportation. The main purpose of this thesis lies in the
thorough study and multilateral concepts that are of particular resources leinformaţionale and
information resources management business to SC "AV-Locistic Transport SRL, influienţiază
show how the information system of the company on business management, and business in
general.
To achieve the goal mentioned above following objectives are proposed, namely:
▬ theoretical foundations of research methods in management of information
▬ analyze the economic and financial SC “AV-Locistic Transport “SRL.
▬ detailed analysis of the information system of SC”AV- Locistic Transport” SRL.
▬ reasoning and choosing the most rational way to improve the information system of
enterprise
The first chapter with the name “Fundamentals of theoretical methods in management of
information” is comprised four chapters which is characterized in terms of theory and concept
development management. In this chapter are the definitions of information system, the
PAGE \* MERGEFORMAT 4
objectives of management information systems, management role in developing information
systems and procedures for management of equipment and technologies.
In the second chapter we showed the economic and financial analysis of the factors negatively
influencing the development of the production process, using evidence: three types of return
(economic, the stimulation and financial), three types of liquidity (current rapid and absolute),
etc. analyze business structure and resources available to SRL” AV- Logistic Transport ",
analyzing the structure of the net, etc.
In the third chapter was the detailed analysis of management information SC”AV- Locistic
Transport “SRL.
In the last chapter we determined factors influence the information system of enterprise. The
impact of information system on the effectiveness and we suggest the Project a database
"Evidence of operational activity of SC”AV-Logistic Transport " SRL which will improve the
enterprise's information system.
PAGE \* MERGEFORMAT 4
ANEXE
PAGE \* MERGEFORMAT 4