.

SI,

Poetii Byro"" Shelley -5i Keats,care au fost o parte a

mi-5cdrii artistice europenecunoscutd sub numele de

romantism, au zdruncinatordinea traditionald cu

versuri pasionale -5i cu o

imaginatie bogatd.

O Sora vitrega a lui

Byron, Augusta, cu

care a comis incest.

O Drama in versuria lui Byron,

Sardanapa/us. a fostmuza de inspira1ie aartistului francez

Eugene Delacroix,cand a pictat tabloul

Moartea 'ui

Sardanapalus.

O Byron a iubit

bil~". in tirnp ce a trait cu ea a locuit la Pisa,unde a reintilnit -0 pe Shelley, care f~ceaparte dintr-o mic~ colonie de expatriatienglezi. Prin 1823 Byron era deja plictisit deviata din ltalia, fapt ce l-a f~cut s~ pIece inGrecia. Intentia lui era s~ se al~ture revolutieiimpotriva turcilor. Grecii s-au ata~at profundde marele lor lord englez, iar Byron a lucratintens pentru ei. Dar curind optimismul pecare l-a avut la inceput s-a transformat in

mo~tenitoarea unei averi, dar dupa un an eas-a despartit de el. Scandalul provocat deacest incident l-a -determinat sa pIece In Italia.in timpul calatoriei a cunoscut-o pe PercyBysshe Shelley, ~i foarte curand cei doi audevenit priteni initimi, deoarece Imparta~eauacelea~i viziuni politice radicale.

in Italia Byron a dus o viata desfranata ~idegenerata. S-a ata~at de Teresa Guiccioli,care s-a dovedit a fi o companie "accepta-

B Yran, Shelley $i Keats au fast trei tineripaeti care au experimentat aspectelediferite ale mi$carii ramantice. Ei au

scris versuri cu a puternica directie afectiva $icu a fascinatie deosebita fata de exotic $i sup-ranatural $i cu o expresie 1nalta a posesiuniiemotiilor asociate cu adevaratul romantism.

Lord Byron ( 1 788-1824)Medwin, un prieten de-a lui Byron, scria: "Eraimposibil sa $ti cind vorbea serios".Intr-adevar, Byron $i-a trait viata in spateleunei fatade de plictisea.la aristocrata. Dorinta)ui era sa-$i $ocheze contemporanii. Viata sa a

I fost bizara. D-na Caroline Lamb, una dincuceririle lui Byron, II descria ca: "nebun, rau"$i periculos", dar dragostea lui cea mai pro-funda a fost aprinsa de tinerii baieti $i de soralui vitrega.

Byron s-a nascut in 1788, produsul unuimariaj nefericit, presarat cu antecedenteaflate sub sernnul1ntrebarii. Tatallui a murit.)pe cind Byron avea 3 ani, iar unchiul lui,William, dup~ 7 ani. Astfel rangul de barondetinut de familie a fost transmis lui Byron.rinarul nu a fost foarte ata$at de mama sa,deoarece aceasta adesea a abuzat de el.Acest lucru l-a f;1cut pe Byron sa fie foartesensibil.

In 1801, Lord Byron a plecat la Harrowunde a scris primele sale poeme. In 1805 aplecat la colegiul Trinity, Cambridge, unde~i-a: publicat lucrarea Memoriile unui Fugar,de$iun prieten l-a avertizat ca textul era preasenzual. In 1807 a publicat lucrarea Orele delenevie, dar dup;! o revizuire drastica, Byrons-a 1nfuriat raminind cu un gust arnar. Cri-,ticul literar a protestat 1mpotriva pretentiilorlui Byron. In furia sa Byron a scris satira Barzienglezi $i recenzii scotiene, care i-a adus renu-mele. In ea, Byron critica scriitori-institutie caSouthey, Coleridge $i Wordsworth, de$i mai

itarziu a recunoscut ca afimatiile lui au fost

~am exagerate., Idila sa notorie cu Lady Caroline Lamb s-a

rtntamplat in 1812. A devenit subiect de dis-\cutie in societatea londoneza. Totu$i Byron agasit intensitatea pasiunii ei ca o amenintare...la independenta lui, a$a ca pune capat idilei;chiar dupa ce Caroline divortase de sotul ei,~e pare ca sa locuiasca cu Byron.[ In 18.15 s-a casatorit cu Isabella Milbanke,

113

exoticul, ilustrat inacest portret in cos-turn albanez.

SHELLEY, KEATS $1 BYRON

O in 1816 Byron astat cu Shelley inapropiere deGeneva. Peisajul i-acaptivat pe ambii

poe~i.

O O schi,3 a Lord-

V Viziunealui Delacroix asupra

naufragiulu! grotesc,de co~mar care sepetrece in lungasatira epica a luiByron -Don juan.

deziluzie, cand a fost martor al actelor decoruptie ~i luptelor interne. in 1824 Byror amuI:it de febrn tifoida in Missolonghi.

Faptele glorioase ale lui Byron au rnmaslegendare, iar numele lui a ajuns sa fie Jolositpentru a descrie o persoana rebela .~i melan-.cQlica. Odata, Byron scria: "Cel mai marelucru in viata este senzatia' -sa simtim, caexistam chiar ~i atunci cand suferim ~i suntemcople~iti de durere". ,

Fascinatia lui Byron pentru satira anti-rofficantica atinge, probabil, punctul culminantin luciarea DbnJuan (1819-24), interpretareasa personala la povestea traditioriala a mare-lui amorez spaniol. El folose~te umorul ~ipu-terea pentru a minirnaliza toate valorile, sen-timentele ~i Ideile pe care societatea le-a avutvreodata. Cu toate ca tinta batjocoriei este in

Eton ~i de acolo a plecat la Oxford. Aici, areactionat violent. la conventiile universit:ltii ~iastfel a deventi renumit pentru convingerilesale politice ~i religioase. in 1811 a publicatun pamflet intitulat Necesitatea Ateismului,unde afirma ci1 nu existi1 vreo dovadi1 ci1exist:l Dumnezeu.

Pent.ru acest lucru a fost exmatrlculat dinuniverstiate. Tati11 si1u s-a infurlat ~i l-a dez-mo~tenit, sperand ci1 astfel Byron se vareintoarce prlntre credincio~i. insi1 totul a fost tun e~ec total. Shelley, mo~tenitorul unei marlaverl; a intors spatele acesteia in favoarea li-berti1tii cuvantului, gandului ~i faptei.

Singur la Londra, la varsta de 19 ani,Shelley a intalnit-o pe Harriet Westbrook, otani1ri1 de 16 ani. Cei doi fug impreuni1 ~i seci1si1toresc in 1811, dar convietuirea lor nu

mare I?arte clasa conduca:toare, se ridiculi-z~aza chiar ~i pe el insu~i: .

M-a$ duce-n rai c-amfost doar lut,A$a cum sunt sange, oase, pasiune,

sentiment -

Pentru cii cel putin trecutul a trecut-Si pentru viitor- (dar scriu aceaStii

miirturie dupii ce am biiut excesivastiizi, fncat mi se pare cii staudeasupra tavanului)

Vii spun -viitorul este o cbestiuneserioasii,

Si deci- de dragullui Dumnezeu -

miincati $i beti apii!

Shelley ( 1792-1822)Fiul upui aristocrat bogat, din comitatulSussex, Percy Bysshe Shelley a fost educat la

114

ului Byron, facuta in1823, cu doua luniinainte de a pleca inGrecia. Entuziasmullui Byron pentrucauza razboiului de

independen'a fa,ade turci, din Grecia,s-a transformat, incurand, in deziluzie.

O Idealismul fer-vent reg as it inpoeziile lui Shelleycontrasteaza cudetaliile vie~ii luireale. Aceastapictura de JosephSevern, infa~i~andu-1pe Shelley laruinele bailorlui Caracalla,

eviden~eazatinere~ea acestuipoet, care a muritin floarea varstei.

O A douacasatorie a luiShelley a fost cuMary WollstonecraftGodwin, fiica filozo-fului William Godwin~i a feministei MaryWollstonecraft.incurajata de Shelley~i Byron, Mary ascris carteaFrankenstein, care deatunci a devenit opoveste clasica de

groaza.

s-a dovedit a fi prea trainic~. intorcandu-se latondra o Intalne$te pe Mary WollstonecraftGodwin, o tan~rn de$teapt~ de doar 17 ani,fiica filozofului William Godwin $i a feminis-tei Mary Wollstonec~ft. ~tiind c~ mariajulluiera pe terminate, Shelley fuge cu Mary InElvetia, Incercand s~ o ia $i pe Harriet cu ei.Aceasta refuz~pentru ca mai tarziu sa se sinu-cid~, prin Innecare.

Pe m~surn ce Imb~tranea, aceas~ tragedieii afecta profund pe Shelley. intre timp viatalui particularn devenise un haos. F~cuse anga-jamente pe care nu le putea respecta $i seangajase In numeroase aventuri care nu i-auf~cut deloc bine. Femeile l-au g~sit atractiv $ip~reau s~-l accepte pe el $i atitudinile lui ide-aliste. Shelley a v~zut asemenea relatii dinprisma spiritului "liber $i nelini$tit" al b~rbat-ului $i al dragostei. De aicl se poate spune c~a fost 1ntr-aved~r un "idealist osandit". Shelley1ns).l$i scria: "Asta nu este ce am crezut eu c~este viata". Ultimullui poem Adonais, scris1n..,1821 la moartea lui John Keats, contine cltevaimagini obsedante:

Viata ca un dam, din siiclii multicalarii,Piiteazii albul radiant al Eternitiitii,Pdnii cdnd Maartea a fiirdmiteazii In

fragmente.

ap~sau din greu. Fratele Iui, Tom, se Iupta cutuberculoza, iar fratele mai mic George, aemigrat in America pentru a-~i face un rostmai bun in viat~. Toate acestea au fost c;'itevadin Ioviturile primite de stransa familie Keats.ProbabiI c~ poemuI Endymion a servit ca oevadare din presiunea care iI inconjura, oevadare lntr-o Iume imaginar~, Iuxoas~, cu zei~i p~stfoi.

in anuI care a urmat Keats a trebuit s~-itolerezepe criticii anoriimi, care vorbeau iro-nic la adresa "pro5tiei Iui Endymion". in totacest timp, Keats a avut grij~ de fratele IuiTom p;'in~ la moartea sa, iar apoi s-aindr~gostit de Fanny Brawne. Neav;'ind altce-va s~-i ofere dec;'it dragostea Iui, a deci5 5~pIece pentru o perioad~ pentru a putea s~-~ifac~ un nume.

Shelley a fost un om plin de pasiune ~imanie. Totu~i a fost un mare poet liric care adezvoltat un sentiment crescand al izol~rii capoet ~i un sens mereu adancitor al tragiculuiin viat~.

Shelley a murit in 1822 lntr-un tragic acci-dent maritim, barca lui fiind r~sturnat~ de o

furtuna putemica langa La Spezia,. pe coastaltaliei. Avea doar 29 de ani.

Keats (1795-1821 )Dintre ace~ti trei poeti, probabil, Keats a avutcea rnai "comuna" ascensiune, de~i moarteaparintilor, tatal cand tanaru{ avea 8 ani, iarmama la 6 ani dupa aceea, l-au zdruncinatputemic. John Keats era fiul cel mai mare alfamiliei Keats, iar parintii s-au luptat din greuca sa-i ofere o buna educatie literara. A1nvatat putina latina, franceza ~i istorie laacademia Enfield, unde ~i-a gasit un prieten :iibun in Charles Cowden, fiul directorului. ~De~i Charles era cu : 8 ani mai mare decatKeats, a reu~it sa-l initieze pe Keats in tainelepoeziei.

Oricum, cand copii farniliei Keats au ramasorfani, Keats a abandonat ~coala ca sa aibagrija de fratii ~i sora lui, l-a care tinea foartemult. De buna voie a acceptat responsabili-tatea de a avea grija de ei, chiar daca ~i el eradoar un copil.

in 1880 Keats a lucrat ca ucenic la o far-macie in Edmond unde a stat 5 ani.. in totacest timp a 1nceput sa scrie poezii ~i saciteasca versuri. in 1815 Keats s-a dus la spi-talul Guy sa $tudieze chirurgia. Deja avea uncerc de prieteni, care ii includea pe: Shelley,poetul Leigh Hunt, pictorii Sevem ~i Haydon,criticul literar William Hazlitt ~i eseistulCharles Lamb. Contactele literare l-au 1nfla-carat foarte mult, ~i astfel la varsta de 21 deani a renun~at la medicjna in favoareapoeziei.

Pentru Keats acest lucru nu a fosto decizieu~oara, deoarece deja probleme farniliale 11

115

SHELLEY, KEATS ~I BYRON

1809Barzi englezi ~i recenzii scofiene

1812Pelerinajul copilului Harold

1813Mireasa 'ui Abydos

1814

Corsarul; Lara; Jacqueline

1816Asediul din Corint

1817Manfred

1818

Beppo

1819

1824

Don Juan

1813

Regina Mab

1816

Alostor

1819

Prometeu descatu~ot (completore)

1820

Vontului de opus; Unei rondunici;

1821

Adonais

Triumful viefii (neterminat la vremea

I'!!:'1:!!

O 0 silueta a lui Fanny Brawne, femeia pecare Keats a iubit-o ~i cu care ~i-a dorit sa secasatoreasca. Ea i-a raspuns cu acelea~i senti-mente, prin faptul ca dupa moartea lui, la 29de ani, ea l-a jelit ani de-a randul.

O Primul poem lung a lui Keats, Endymion, afost aspru critic at. Departe de a fi descura-jat, la un an de la publicare, Keats a scrisciJteva dintre cele mai minunate poezii lirice

engleze~ti.

1818Endymion; Isabella

1819Hyperion; in ajun de Sf. Agnes;

Frumoasa doamno foro milo; Ode: uneiurne grece~ti; unei privighetori;

toamnei; 'ui Otho cel Mare; Regele~tefan; Lamia.

sa vina de la Keats lnsu~i intr-un poem numitOdd Privigbetorii, in care sfideaza moartea ~igase~te motive de bucurie in frumusete,natura ~i adevar.

F~rn indoial~ c~ nu a existat un alt poetcare S~ se maturizeze rnai repede decat af~cut-o Keats. intre septembrie 1818 ~i august1819 Keats a scris cateva dintre cele mai maripoezii ale sale: Hyperion, Frumoasa Doamnafiira milii, jn ajun de Sf Agnes, OdiiPrivigbetorii, Odii urnei Grece$ti, Odii toam-nei, Lamia $i Caderea lui Hyperion.

Poeziile lui precum ~i scrisorile sale evi-dentiaz~ ,0 personalitate calda ~i putemic~.Keats dispunea de 0 capacitate uirnitoare de aprivi in sufletul omului. "Sper c~ sunt un picmai mult decit un f1l0Z0f decat sunt in reali-tate" spunea Keats odat~. Sentimentul dedragoste i-a amplificat mai mult dorinta de atrni viata, dar a foSt ~i torturat de ideea c~ eraimposibil pentru el S~ se c~s~toreasc~, pentruc~ la sfar~itul anului uimitor -1819, s-aimbo1n~vit foarte tare.

A plecat s:l stea cu Leigh Hunt, jar maitarziu Shelley l-a chemat s:l vin:l in Italia.ins:l mai mult ca orice altceva, acum Keats i~idorea s:l fie cu Fanny. Acest lucru il face s:lse duc:l la Hampstead ca s:l o vad:l. Dup:l olung:l c:ll:ltorie, ajuns la ea acas:l, le~in:l pepragul u~ii casei ei. Pentru o lung:l period:lde timp Fanny ~i mama ei l-au ingrijit, ins:l incele din urm:l Keats a decis s:l pIece in Italia,cu g:1ndul ca acolo clima mai cald:l ii va facebine.. A ajuns la Roma la sfar~itul anului 1820dar boala nu s-a ameliorat. Keats a murit laRoma pe 23 februarie 1821 ~i a fost ingropatla cimitirul protestant de la Roma. Fanny l-ajelit ani intregi.

Robert Gittings, biografullui Keats, spuneadespre poeziile lui: "Ceea ce-l distinge deorice alt poet este sensibilitateaextraordinar:lfat:l de impresiile de moment ~i faptul c:lfolose~te in poeziile sale situatii de zi-cu-zidin viata omului". Dar ultimul cuvant trebuie

Nu ai fost ndscut pentru moarte, pasarenemuritoare!

Nu generatiile flamande te-au

doborat,Vocea pe care o aud fn aceasta noapte

trecatoare a fost auzitajn vremurile vechi de catre fmparati $i

clauni: probabil cantecul despre sinecare $i-a gdsit o cale

jn inima trista a lui Ruth, cand, ducanddorul de casa,

A stat cu lacrimi fn ochi fn mijlocullanului de porumb;

Asemenea a fost $i fn vremurile vechiAle marilor periculoase, $i aletinuturilor

de basm.

116