sfătuire foarte frumoasă despre spovedanie (sf. grigorie dascalul)
DESCRIPTION
Cartea de faţă poate fi lesne socotită cea mai frumoasă carte despre Taina Mărturisirii ce s-a scris vreodată de vreun autor român. Valoarea ei reiese cel mai bine din lectura ei.Mitropolitul se adresează încă de la început cititorilor nu ca unora ce trebuie să ia aminte la oarece idei, definiţii, canoane, pe care el, iată, a reuşit să le aştearnă în scris şi care sunt obligatorii, ci ca unor fraţi ai lui, păcătoşi ca şi el, cărora le pune înainte mărturia Părinţilor şi nu „învăţăturile mai noi”, cele pe care noi le numim azi „adaptate la cugetul contemporan”; el pune înainte mărturia Sfinţilor Părinţi ca unul care făcea parte din ceata lor, ca un continuator al vieţii şi învăţăturii lor.Nu întâmplător, viaţa şi faptele lui au stârnit ură şi împotrivire din partea multor preoţi, boieri şi alţi dregători ai vremii, precum ne arată viaţa sa…TRANSCRIPT
SFANTUT GRIGORIE D
SFATUIRBFOABTE FRDESPRE SPOVED
SFAHq'VIS GRIGOFIC DaSCAISVI'MtrlrRoPotsltFljls TaHI Rolr{fo{es{tl
(1765-1834)
SFEIFVIRC FOARIIIC FRVMOASA$ Pe scvR{l
cfiIrRe celi ce se PocaesryecvM se cvolHe sa se MaRtrvRlseasca
De ka mflsTl DASCad abvHallkiSPR9 FOISOSVIT CelsOR Ce OOR CIf l
I
SFATfiTVI5 GRIGORJC DASCA5UISMITITROFO{5|qIUk T6RII Roh{fo{esqtl
(1765-1834)
SFAIFURC FOARITC FRVMOASAsl Pe scvRtl'
carrRe cels ce se Pocaesq'ecvM se cvolHe sA se MFRTVHseascA
be La MVISTI bASCffd abvHalFaSPR0 FOIsOSVIr CebOR Ce OOR Clryl
eDlTIe lHGRlUlrya be streFaH ooRoHca
Carte tiPdriti cu binecuvAntarea
Prea Sfinfitului Ptrrinte GALACTION,
I r l r l r r r , r | 1 ' , r r r r r l r r t | , rI t ; l t N ,)7lJ ()7 r tJ l ) ' ( , i l9 : l
l,littrra Ca rtca Ortodoxa
I.S.B.N. 978 - 973 - 171,0 - 74-7
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului
9NII|VRE EqUM$HIryEEditura Cartea Ortodoxi
2007
col tTSI{ fG
3,ran ra*, t t r { lAsxt t ' t l , AtYt i ta
Ongr foaitf,a 6,,Xngrt i ! i^wt'rr ie$ e(rri r
II&i 'r'vnzp/'rr
uri cB .r'6r'rt n t'rr9i,ra .l gnrlk'r$ri do ro$irdltr-ri
sFANtFttu cRlcoRle basc6bvljMI'FROPOKITFI{K TARII ROMAHCSIM
(176s- 1834)
SFAITURC FOARIFE FRVMOASASI PC SCVRIF
carlRe cels ce se PocalesTecvM se cvolHe s6 se MaRrlrvHseasca
be ka MVkTI bascaH aDVHATASPRQ FOIsOSVIJ CelrOR Ce OOR CIryl
a
SI TIPARI'IIA CV BIJAGOSI5OOCHIAFReAS F IHTIIFUbVI MItI ROPO15I' I t4 t l 'oatF(c
V|IGROOITAHIA HIRIV HIR
GRIGORJC
SI CV ryOAIA CHCb'I'VIAIJA DVMHCAIJVIbOMHUtsuI bOGOFEIIUbUIHCOIrae nSTCOOeanw
iH SFAHII'A CPISCOPIE ABVZAVIsUI
iNITRV A SA ACVM HOV FACVTA { ' IPOGRAFICIsA aHVIJ 1835 De I iA HRISIOS, APRlble' 15
INTRODUCERE
Pufini ar putea sA scrie sau sd laude
dupd. wednicie viala gi faptele acestui MareSfAnt Pdrinte al Bisericii Ortodoxe Romdne,canonizat tArziu. Pe data de 2I mai 2OO6.Pentru aceasta, in lucrarea noastra, arnincercat a aduce mai mult mdrturiile istoriei,aga cum ni s-au pdstrat pAnd azi. Cdci elevorbesc cel mai bine despre viata Si faptele sale.Dac6., precum gtim, dup6 Mitropolitul Grigorienu s-a mai ridicat un alt ierarh mai vrednic cael, cu viaf[ mai sfdnti Si cu activitate maibogati decAt el, apoi noi, cei ce facemcunoscute scrierile lui, de-am incerca s5.
liudtrm dupd cuviin!6 pe Dumnezeu intru vialaqi faptele lui, dupi cum indeamnd. psalmul(cf. 150: 1), ne-am umple de slav5- degartd qi deru$ine, ca unii ce nu numai cd nu voim sdurmdrn vielii duho!'nicesti pe care el o propuneprin scrierea de fa!6, ci qi ca unii care adeseane impotrivim unei vieli ca aceasta, izvodindalte ,,inv5.{Aturi", care nu se adap6, precum celeale SfALntului Grigorie, din izvorul cel dulce alSfintei Tfadilii, precum zice gi autorul vie{ii de
mai jos. Nu am gre$i, de aceea, nicidecum de
&
l-am numi un nou ,,Gurd de Aur", ale c6ruicuvinte aurite zac inc6. nedescoperite $i neva-lorificate in manuscrise gi tipdrituri uitate devreme. Citind via{a lui, ne Zbesc din loc in locfapte 9i intdmpldri ce ne aduc aminte de viafaSfAntului Ioan Gur6. de Aur, de a lui Vasile celMare qi ale altora.
Cartea de faf6 poate fi lesne socotitd. ceamai frumoasd carte despre Taina Mdrturisirii ces-a scris weodatd de weun autor romAn.Valoarea ei reiese cel mai bine din lectura ei.Mitropolitul se adreseazd. incd de la inceputcititorilor nu ca unora ce trebuie sd ia aminte laoarece idei, definilii, canoane. pe care el. iat6. areu$it se le aqtearnd in scris qi care suntobligatorii, ci ca unor frali ai lui, pdcdtogi ca giel, cdrora le pune inainte merturia Pirinlilor qinu ,,inveleturile mai noi", cele pe care noi lenumim azi "adaptate la cugetul contemporan";el pune inainte mdrturia S1inlilor Pdrinfi caunul care fdcea parte din ceata lor, ca uncontinuator al viefii qi invd{dturii lor. NuintAmpldtor, viata $i faptele lui au stArnit urd qiimpotrivire din partea multor preo{i, boieri qialti dregetori ai wemii, precum ne aratA viata.Asemenea impotriviri fatd" de o lucrare duhov-niceascd a unui ierarh romAn nu s-a mai vdzutde atunci in istoria Bisericii noastre. Pentrr.r ce?Oare pentru c5" lucrurlle mergeau spre mai
6
bine? Nu, ci pentiu aceea ca ierarhii de mai
tarziu s-au adaptat mai mult (sau mai pulin) Ia
cugetul gi politica mai-marilor acestei lumi 9i la
unele ,,obiceiuri" mai (mult sau mai pufin)
nebisericeqti ale PoPorului.Despre viafa ;i activitatea lui nu s-a
scris pAnd acum o lucrare cuprinzatoare; o
astfel de lucrare ar cere osteneli peste fire gi
poate ca putini ar dori, de voie $i spre singura
lauda SfAntului qi folosul cre$tinilor, sa
furtocmeasca o lucrare ca aceasta' Ca o smerita
contributie, ddm mai jos o viafe a Mitropolitului
intr-adev6r wednicS. de a Ii socoUta o hudd
sfAnttr adush celui intre Sfln{i, PSLrintelui nostru
Grigorie, Mitropolitul TSrii RomAnegti, de
veqnicE pomenirel.
1 O alta viaF vrednicd de iuat in seama, aParutd recent, scrisd
mai ,,la rece", a intocmit Preot Prof. dr. Mircea Pdcurariu ln
volumul 3 din Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (Editura
Institutului Biblic si de Misitme al B.O.R., Bucuresti ' 1994, pp.
36-47), care ii consacrd un intreg capitol. Chiar dacd ln bund
parte ii lipseste caldura si lauda duhovniceascd a vi4ii, ea vine
cu amanunte suplimentare privitoare la contextul istoric, in
general gi bisericesc, in speciaf 5i la viafa qi tdlmdcirileMitroDolitului.-q
L
VIATA SI F.APTELE PARINTELUIGRIGORIE DASCALUL,
MITROPOLTTUL TARrI ROIT{ANESTI(1765 - t 22 lunie 1834)
Duhul Domnului a imparlit pistorilorsufletegti ai neamului nostru romdnesc feluritedaruri duhovniceqti. Unii au fost buni pdrinliduhor,nici, indreptAnd pe cei gresili, allii ausuferit pentru turma lor greutS.file wemilor qinu au parasit-o in necazuri. Unii s-au strdduits5. ridice case Domnului, altii s-au nevoit sa deacuvdntul Domnului pe graiul poporului. Unii aufost tari in credinfd, alfii au fost pildi desmerenie. Unii au strilucit prin $tiinta lor, alliiau pilduit prin carmuirea lor. Dar GrigorieDasc6lul, Mitropolitul Tarii RomAneqti(f523-1834), a dobdndit bog5.!ie de daruriduhovniceqti. Cd.ci gtiinla lui de carte nimenialtul n-a a'"'ut-o nici inainte, nici dup5. aceea.Smerenia qi infrdnarea lui uimeau Si pe cei dealtd credinfd.. Bldndefile lui inmuiau $i inimilecele mai invArtoqate. Puterea lui de lucrrschimba noaptea in zi $i neputinta in s6.ndtate.Iubirea lui de turmA gi de tar6. nu lua in seamdnecazurile qi surghiunul. Dragostea lui de cartefolositoare sufletelor l-a stdpAnit din tinerefeoAnd la suflarea din urmd. Milostenia lui era
A
11
atAt de largd, cd la moarte nu s-au gdsit dinagonisita lui decAt c6rti pe care le da in dar.
Pentru aceea, indemnatu-ne-am s6-iscriem pe scurt qi pe inlelesul tuturor viata $ifaptele, ca s6. fie pildA pentru to!i. Iar pentru c6mul{i mitropoli{i au purtat numele Grigorie, $inu-i cuviincios a-i deosebi prin numirdtoare,ne-am ingdduit spre tinere de minte sa-l numimaqa cum l-au numit cei din wemea lui, adicdGrigorie Dascdlul. Cici cu adevdrat dascdl,adicA invitdtor, a fost $i este al neamuluinostru.
Cum a invSlat carte perinteleGrlgorie Dascilul
Fericitul pdrinte Grigorie Dasc5lul,Mitropolitul |arii Romanegti, s-a nescut inoragul Bucureqti, cALnd era cursul anilor de laHristos 1765; Si a primit din SfAntul Boteznumele Gheorghe. PSrinlii lui erau romdni gi debun neam; dar, care le-a fost numele qi ceindeletnicire aveau, nu gtim. Cd Grigorie, insmerenia lui adAncd, n-a ldsat insemnaredespre aceasta, ca sd. nu se laude cu celeIumegti qi trecdtoare. $i nici alfii din wemeaaceea n-au allat de la dAnsul cuvdnt despreneamul s6u. lnfelegem numai c6 pdrinfii luiGrigorie au fost oameni evlaviogi, cd. l-aucrescut bine gi c5. de copil l-au dat s5. inve{ecarte, cu gdndul se ajunga invdfat gi sd intre in
dregetqrii lumeqti. Dar, cum mai departe se vaard.ta, altfel rAnduise Dumnezeu.
Era pe wemea aceea in Bucureqti ogcoalS. vestitd, agezatd in m6nS.stirea SfAntuluiSava, ale cErei clddiri se allau pe locul undeast5zi este tot o qcoald., anume Universitatea.Domnul Alexandru Ipsilante (1774-17a4 r?n-duise din nou aceasta qcoali, cu cld.diri noi gimari, cu profesori buni gi mulfi, noird la numdr,cu 75 de qcolari bursieri, cu biblioteca Si cu totce trebuie unei qcoli, unde sd. inve{e toati$tiinfa, ca sa nu mai caute $colarii izvor deinvdfdturd in alte parfi.
$coala aceasta linea 12 ari $i eraimpdLrlitd astfel. Copiii erau primiti la vArsta de$apte ani. Trei ani invAlau gramatica, adic6"invdlau limba elineasca $i spre sfAr6it incepeau9i limba latineascA. Dupd aceea, altri trei aniinv5.{au literatura ahna Qi htin6., pe temeiulscriitorilor celor mai vestiti ai acestor limbi.DupE- ce ispr1veau qi acegti trei ani, alti trei anise indeletniceau diminea{a cu poeuca, retorica$i etica lui Aristotel, iar dupd-amiaza irxvataulimbile italiane qi francezd.
StipAnind deci $colarii limba elneascd,Stiinlele ajutatoare qi alte limbi, treceau acumla invd.famAntul cel inalt, care $i acesta tineaiardgi trei arri. Aici inv6.!au aritmeticd,geometrie, istorie, geografie, Iilosofte $i astro-nomie. in timpul celor trei ani de invilhmAntinalt, cine iqi alegea viala bisericeascS., trebuiasE asculte Si teologia la un profesor aqezat inSfAnta Mitropolie, deosebit pentru evlavia $i
1
itII
ld
a
13
dreapta lui credinlA. Aga c5. dacl cineva arasemdna cursul inv6"fE"turii de atunci cu cel deastdzi, ar vedea cd cei trei ani de la inceput arinsemna inv5.tdmALntul primar, cei qase ani ar fttot una cu invi{dmAntul secundar, iar cei treiani din urmd s-ar potrivi cu inva.lamdntulnostru universitar.
Si am amintit toate acestea ca snspunem ci Gheorghe al nostru, trecAnd dinbralele pdrinteqti in cele ale gcolii acesteia de laSfAntul Sava, s-a a$ternut cu nesd.fioasiosdrdie gi cu inlldcdratd rAvnE pe invildturd.9ia strdbitut tot cursul acestor invd"
Moldova cu ucenicii s6-i gi vd.lv6. mare ridicasecu orAnduielile lui c6lug6regti. Aqezase adicd.vialA cdlugdreascd. dupd tipicul cel vechi, cuascultare pornitd din dragostea citre Hristos.Cdlugdrul nu are nimic al siu, ca si aibh detoate prin purtarea de grije a lui Hristos.Cdlugdrul $i-a teiat voia sa, ca si aib6 putereimpotriva ispitelor prin Hristos, Care a biruitputerea wajmaSului. Vietuirea cdlugSruluitrebuie sd lie curatd., ca sd plineascA cuvAntullui Hristos qi ca s5" {ie pildd altora. Cdlugirulslujegte fralilor, dup6. pilda lui Hristos, Care avenit ca s6. slujeascd. tuturor. $i aqa, pe acesttemei intocmindu-se viata in Mdna.stireaNeamlului, o simtire Si un cuget era la toli fratiitr5itori acolo. Iar Pirintele Paisie, cu putereadatd lui de Dumnezeu, incblzea pe toli cu faptagi cu cuvAntul, dand fiecdruia ascultarea ce i sepotrivea, intdrind pe cel slab Si marrga,ind pe celputernic.
Iar cAnd Gherontie i-a adus de laBucuregti nu numai addnca cunoaqtere a limbiielineqti ci qi pe tan5rul Gheorghe, pdrintelePaisie a priceput ce odor i-a venit qi ucenic als5.u l-a tdcut. $i Gheorghe al nostru s-a ar5.tatgi intru ucenicia c5lugdreascS. tot atdt defierbinte cum se dovedise la addncireainvlflturii celei din afar[. Cine poate s5.povesteascS. ostenelile gi nevoinfele sale pust-niceqti, posturile Si rugeciunile, rdbdarea qisupunerea, bhndelile $i smerenia sa? Cubucurie duhormiceasci il sfS"tuia PdrintelePaisie gi cu incredere l-a tuns intru cblugSrie,
schimbAndu-i numele din Gheorghe in Grigorie,dupd pravila cdlugdrilor. $i cdnd a fost venit unarhiereu la minAstire, cu pdrinteasca alegere alui Paisie, Grigorie fu hirotonit ierodiacon.
Iar ,,stare! gi pdrinte duho',rnicesc" gi-aales ierodiaconul Grigorie pe monahul Ghe-rontie, prietenul sd"u cel dobAndit incd. de laBucuregti gi cu el impreund intr-o ascultareaau fost. C5. priceput flind ierodiaconul Grigoriein limba elineasc5, a primit ascultare sd.t61md.ceascd pe limba noastrd romAneascA c5r!ifolositoare de suflet. $i intru aceasta ascultarepetrecea in mdndstirea Neamlului impreund. custarelul s6.u, Gherontie, ca, ce t5-lmd.cea unul,indrepta celdlalt qi tdlmS.cirile lor se fdceau caun singur lucru.
$i s-a rdspdndit peste cuprinsulpdmAntului romdnesc vestea despre aceqfi doicilugdri pricepuli intru tilmlcirea cdrfilorbisericegti gi imbun6tb.fi{i intru viata ciluga-reascd. De aceea, cAnd Mitropolitul Dositei de laBucureqti a cerut la minS"stirea Neamlului s6-itrimitA doi monahi tSlmS.citori din limbaelineascA, au fost trimiqi Gherontie Si Grigorie,care au qi tipdrit la Bucuregti din cdrfile lor. Iarpe Grigorie l-a oprit Mitropolitul Dositei ca safie purtS.tor de grija al bibliotecii celei mari dinMitropolie. Cdt de nevoitor era Grigorie Iaacesta slujb6 a tllmd.cirii gi a bibliotecii, nespune cineva care a fost impreunS. lucrS.tor cuel atunci, scriind aga ,,c6. nu stingea fdri numaiIumina zilei luminarea lui Grigorie, nici nuapuca inainte inceputul nop{ii aprinderea ei".
16
rl,
17
CAnd Mitropolitul Veniamin al Moldoveia simtit nevoia de cefti teologice pentruseminarul sau de la Socola, tot pe Gherontie gipe Grigorie i-a pus la intocmirea unor astfel decirfi. CAnd invAlatul episcop Iosif al Argeqului,care sta in legdturi cdrturdregti Si cu fratii dinArdeal, a dorit sd dea lhmuriri pentru cdrfile deslujbd bisericeascA, tot la Gherontie qi laGrigorie s-a indreptat, iar ace$tia i-au intocmittdlcuiri de care gi astdzi ne folosim.
Cildtoria la Sfintul Munte Si a€ezarealui Grigorie
in ministirea Cildiruqanilor
in anul cAnd rugii ne-au rapitBasarabia, nedesperlifii Gherontie Si Grigorie sehotdrisc sd facd o cdldtorie la Sfd.ntul Munte casE se inchine sfintelor mdn6stiri celor de acologi sd se intdlneascd cu parintii cei cuviosipentru folosul sufletului. $i aqa, maialdturdndu-se lor incd. doi cdlugdri, pornesctuspatru la drum, dupd ce au luat blagos-lovenie de la ocArmuitorul Mitropoliei dinBucuregti. CAnd au ajuns la Seres, departe detrei zile pe jos pALni la Sfdntul Munte, untovar6g, anume lachint, s-a despe-rlit, zicdnd c5"are si meargi Ia Ierusalim; qi de atunci nu s-amai aflat nimic de el. Ceilalfi trei au ajuns inSfantul Munte, s-au inchinat cu evlavie prinmdndstiri gi au intrat in vorbiri duhor.miceqti cu
perintii de acolo. Apoi au pomit sA se intoarcain far6. $i cAnd au ajuns in preajma oraquluiFilipupolis, au clzut intre talhari, care i-alrchinuit gi le-au luat tot ce aveau' Iar Gherontie'mai bdtrdn fiind gi mai rau chinuit, a rAposatacolo. Grigorie, tovardqul qi fiul sAu duhov-nicesc, impreunE. cu celdlalt cb,l5.tor, i-au ridicattrupul qi l-au ingropat in mdndstirea Anarghiridin apropiere. Iar cAnd s-au implifiit qapte anide la pristdvirea lui Gherontie, s-a dus Grigorieiardgi la mdn6"stirea Anarghiri, a dezgropatoasele fericitului sdu staret Si tovaraq intrutoate bunele obiceiuri qi, dupd. datoriapirinteqtii orAnduieli, intorcandu-se inapoi laBucuresti, le ingroapd in pdmdLntul fdrii.
Rdmdn6nd singur, Grigorie trdiegte inmdndstirea Neamfului, urmandu-Si ascultareain tdlmS.ciri gi in tipdriri de cdrli' Mai apoi' dince pricine, nu $tim, pdr5.seqte metania sa de laNeam! din Moldova Si se inchide in mdndstireaCSldbruqanilor din Jara RomAneascd, trdind inrugaciune, tdlmS.cind ce4i din poruncaMitropolitului larii Si necautand nici odregdtorie bisericeascS.. Dar, cum mai departevom vedea, altfel rdnduise Dumnezeu.
Cum a aJuns lerodlaconul Grlgoriemitropolit af Tnrtt Romineqti
in anul IB2l a fost mare r6zwS.tire in
ldrile noastre. S-au sculat grecii ca sa scuturejugul turcesc Qi s-au ridicat Si romdnii ca sd
v18
scape de fanariofi, adicd de gpecii trimiqi deturci ca sd fie domni in ldrile RomAnegti. Multipradd, qi mult omor s-a ficut atunci. Grecii l-auomorAt pe Ttrdor Vladimirescu, cdpeteniaromdnilor rdsculali. Turcii i-au biruit pe greci Siau umblat cu capete de zavergii, adicd derdzwailF, la geile cailor. Boierii au pdrdsit {ara,fugind in Ardea1 gi ldsAndu-gi averea praddrdufrcAtorilor. Atunci a fugit, impreund cuepiscopii, $i Mitropolitul Dionisie al TediRomAnegti, ldsdnd turma fdrE pastor in mijlocullupilor.
Dar aceasta mare tulburare a avut qi ounnare bunA. Anume de atunci incoace s-arAnduit sd fie domni dintre romAni, si nu dintregreci. in dregatorii sd nu se mai numeascdstrdini, ci pAmAnteni. La mitropolii $i episcopiiiardqi si nu mai ajungS. decAt romAnii. gi a$a,in Jara Rom6neascd, este numit domn GrigorieD. Ghica, din vechea familie domnitoare aGhiculegtilor. Domnul scrie boierilor Si Mitropo-litului, fugili la Braqov, sd se intoarci in tare cas6 arate nemangaiafilor locuitori in fapt6 c6" ausc6.pat din trecutele nevoi. Dar MitropolitulDionisie nu wea sd se intoarcd, iar fara nuputea rdmAne mai mult fdrd mitropolit. Deaceea, Domnul strange pe boieri in divan,dAndu-le voie, dupd. legile de atunci, sh aleag6.alt mitropolit in locul lui Dionisie. Cinsfiti aufost acei boieri gi buni cregtini s-au ardtat, cd.n-au cautat la fafa oamenilor, ci sArguindu-secu multd osdrdie, intr-un glas au socotitdestoinici pentru treapta mitropoliei pe
urmdtoarele trei obraze: Grigorie - arhiman-dritul de la Argeg, Teoclit ieromonahul qiGrigorie ierodiaconul, care amdndoi se aflau Iam6nd.stirea CdlddLr-ugani. $i au scris boierii inhdrtia lor cAtre Domn aga: .Dintr-aceqti treipdrinfi ce-i aratem M6riei tale, care dintr-inqiise va socoti qi de cdtre M5ria ta, acela ni se vaorAndui mitropolit. $i rim6Lne cum Duhul SfAntva lumina pe Mdria ta cu alegereii dintr-aceqtitrei p5rin{i". Pricepufi au fost boierii, daradevdrat luminat de Duhul SfArrt a fost Domnul
J6rii cdnd, din cei trei, a ales pe cel din urmd'pe ierodiaconul Grigorie.
inchipuieqte-li, cititorule, ce boieriitrimi5i se vesteasce pe Grigorie c5--l cheamADomnul Jdrii l-au gasit intr-o chilie, in afard- dezidul mdnS.stirii CdlddruSanilor, la Cocioc, cumse zice qi azi. in chilia lui era o rogojine peste osc6ndurd, ce-i slujea de pat, o icoana in perete'o m6su!6 de scris Si o pereche de desagi inlesalicu cd.rti, incolo nimic. Iar Grigorie, imbrd.catintr-un cojoc vechi de oaie - era in preajmaBobotezei -, tocmai citea din SfAntul Ioan Gur6de Aur, despre cdt de infricogat6 este tainapreotriei. $i boierii ii spun c5. Domnul tSrii weas5.-l facA mitropolit!
Uimit de aceast6 veste nea6teptat6-'Grigorie, dupi un timp de gd,ndire, rdspundeaqa: ,,C6. Mdria sa Vodd. mA cheama la Curte'voi face ascultare $i voi veni; dar ca sa fiu eup6.stor al turmei celei cuvd.ntdtoare a neamuluinostru, newednicul, numai gandul acesta m5.cutremurh. P6storul cel mare Hristos. sd-mi fie
)120
milostiv mie, pecetosului". gi trimigii Domnuluiau plecat.
Iar Grigorie, fetrecAnd toate noaptea inrugaciuni lierbinfi, a doua zi gi-a luat toiagul inmAnd qi des"gri pe umeri gi a plecat pe jos lacurtea lui Vodh. Era in ziua de S ianuarie. inanul 1823. Am auzit Si noi de la bd.trAni cd incdl5"toria aceasta spre Domn i s-a intdmplat luiGrigorie o pozn6,. Adici trecAnd el prin satulTunari $i oprindu-se la un putr se seodihneascd, preotul satului, care nu iubea pecdlugdri Si era nu qtiu cum, l-a inchis intr-uncotef de porci, zicand ca-i ciluger hoinar. gi arfi petrecut Grigorie Si noaptea cu porcii, dacinu se milostivea o slug6 sd-i dea drumul peascuns. Iar cAnd a ajuns Grigorie mitropolit, auvenit preotrii, dupd obicei, sa primeascabinecuvAntare. Printre ei era Si preotul .dinTtrnari, care a ingdlbenit ca gofranul qi tremuraca frunza de plop ca,nd a vdzut c6" mitropoliteste c5lugdrrl inchis de el in coteful porcilor.Dar Mitropolitul Grigorie, v6zAndu-i tulburarea,blA,nd cum era, l-a binecuv6ntat zicAndu-i: ..Nute teme, cd porcii sfinliei tale s-au purtat binecu mine",
Tfei zile a tinut vorbirea intre domnulGrigore Ghica gi intre ierodiaconul Grigorie.Domnul stSruind Ia Grigorie s6. primeasc6.wednicia de mitropolit, iar Grigorie apbrdn-du-se ca unul ce nu se simte wednic de aceastdinfricogatA r6.spundere. Iar la urmd., aretandu-iVodd c5. qi Domnul Hristos s-a 6cut sluiitorfrafilor s6.i gi cd acum, cdnd pentru nedmul
romdnesc se aratd. zile mai bune, toti suntemdatori sd ajutdm dupi puterile date noua,ierodiaconul Grigorie s-a plecat dorinlei luiVodA 9i a primit sa fie mitropolit. Atunci cuinimd plind, in ziua de 8 ianuarie din anul1823, aga a hotdrdt domnul Grigore Ghica:,,UrmAnd agadar cugetului nostru, dupi acrestine$tii datorii Si fdr6. cdtugi de pufinipfu:tinire, am gasit a inella la' acest arhi-pS"storesc scaun al Mitropoliei Tarii Romanesti,de duhor,'nicesc pdstor al norodului din aceastdde Dumnezeu pdzitEL !ard, pe Grigorieierodiaconul".
$i, in ziua de 9 ianuarie, Gri$orie a fostsfinlit ieromonah, citindu-i-se $i rugeciunile lafacerea de arhimandrit. in seara aceleiaqi zile,s-au fAcut strigdrile de arhierie sau, cum sezice, s-a sivArqit ipopsifierea. A doua zi' IO ia-nuarie, a fost slintit intru arhiereu-arhipdstor al
ldrii RomAne$U. Cu alaiul inddtinat, semnatchiar de Vodd. Ghica, a urmat in ziua de 1Iianuarie darea c6,rjei Si a$ezarea in scaun aMitropolitului Grigorie. La palatul domnesc, inziua aceea, erau adunati to{i boierii. Domnul,urmat de postelnic, a inaintat, a pus in mAnalui Grigorie cArja arhipastoreasca. $i a rostitaceste cuvinte pline de inleles: ,,Nici celui care aalergat, nici celui ce s-a mgat, ci celui care abinevoit Dumnezeu". $i astfel ajunse GrigorieMitropolit, cAnd era in vArstS. de 58 ani' fdrdL sdceare scaunul, ci fiind rugat se-l primeasce,tErdL si. dea daruri qi tdrA sd facd fhgAduieli' ci
ZJ
primind el daruri; fdri s5. fi fost preot sauepiscop, ci numai ierodiacon.
Despre firea Mitropolitului Grigorie, iatdce scrie consulul austriac de atunci: .Aflandcine sunt, s-a ardtat foarte bucuros, mi-a iegitinainte $i m-a dus pd,nd la o sofa, a fostbinevoitor $i foarte smerit; in vorbd., Slasul ii fupotolit qi masurat. Mi-a dat dulceati $i cafea:primindu-i binecuvdntarea, plecai. Mi into-v6rdqi pAnd. afard din casd. qi nu se retrasedecAt atunci cAnd trdsura mea porni. Lumeaagteaptd. mult bine de la c6.rmuirea sa'. Cumera la chip, nu gtim bine, ci MitropolitulGrigorie nu s-a lisat s6. Iie zugrdvit, ci numai sepovesteqte din bitrdni cd avea un cap atA.t demare, cA nu s-a gasit mitrd sd i se potriveascd.
Cum a cirmuit mitropolitul GrigorieBiserica romeneasce
Mulli se vor fi intrebat cum va puteacirmui Biserica acest mitropolit care nu ficusepAn5. atunci decAt si se roage, sh asculte deallii, s6. scrie certi qi sd le tip5reascA? Oarepentru carmuire nu trebuie ca cineva sd aib6.pregatirea osebite acesteia? Aqa va ft flind cualfii, dar Mitropolitul Grigorie a fAcut abatere,cd. din ziua intAia s-a ard.tat destoinic intrupurtarea cdrmei bisericegti ca nici un altul pAndla el. Credinla lui in Dumnezeu, dezlipirea debunurile pdmAntegti, dragostea de aproapele giimplinirea datoriei i-au fost ajutoare neclintite
24
in pdstorirea sa. Se spunem pe scurt ce ainfdptuit el in biserica romAneascd, care atunciavea multe lipsuri.
Episcopiile erau vdduvite ori pdstorite deoameni nu tocmai wednici. $i atunci, chiar inanul intALi, Mitropolitul face sd. ajunge la Arge$gi la Rdmnic episcopi noi; iar peste doi ani sealege un alt episcop qi la Buzdu. Iar Mitro-politul, qtiind dup6 canoane cE are netdgiduiti"datorie a fi cu mare privighere pretutindeneapAni' unde se intind hotarele Mitropoliei, punela inima acestor episcopi indatoririle lor gi-i arein de-aproape cercetare ca s6-gi ingrijeasca deturmd.. ii mustrh cALnd, in loc de umblarea prineparhie pentru indreptarea bisericilor, stau prinorage la sfaturi $i pricini politicegti. Dar ii giapdrd" cAnd sunt asuprifi. Episcopii ace$tia i$iiubesc Mitropolitul lor, 6i aqa inlelegere adAnciera atunci intre arhiereii noqtri.
Mitropolitul Grigorie s-a ingrijit gi depreoli. Fiind preolii atunci scutifi de ddri cdtrevisueria tarii, iar multi intrau in preotie fdr6.pregatire, sfinfindu-se prin dare de bani chiar $ila arhierei strbini, peste Dundre. Ca si fuecetezeaceasta, Mitropolitul cere Patriarhului de laJarigrad2 sA opreascd pe Mitropolilii de Vidin Side Vrala de la hirotonia celor din alte episcopii;iar el, Mitropolitul, igi ia osteneala $i singur iqi
l '
2 Constantinopol.
25
slinteqte preotii in dar, Fnand insemnarelamuritd de numele gi de satul celor sfintiti.
AflAnd c6 protopopii ace$tia jefuiesc pepreofi $i pe diaconi cu felurite d6ri, a pusrAnduiald Si in tagma lor. Aqa, protopopii luaude la preot ,,darea bastonului", adicd bir deprotopop, mai luau ,,dare pentru adeverinta dehirotonie", ,,dare pentru cercetarea bisericilor" qiinc[ una ,,pentru adeverinla de duhorrnicie"; iar,,pentru pricini de gailceviri intre preo[i", care secercetau de protopopi, jecm6nirea n-aveamargini. Toate aceste ddri le-a inli.turat Mitro-politul, ,,fiind obiceiuri vdtdmd.toare de suflet gineprimite de Bisericd". $colile se lineau dintr-odare plitith de preoti $i la strangerea ei iare$i senapastuiau preolii, dar prisosul intra in pungaaltora. $i aici puse randuiald Mitropolitul, fdr5.s6. scad6. suma totali a banilor oranduifi pentruqcoli.
Mitropolitul Grigorie arata multa grijapentru gcoli, al c6ror efors era. C[uta profesoribuni pAnd $i la Viena, punA,nd indatorire sA fieromAni qi de credinfa noastr6. Lua parte laexamen, binecuvdntAnd roadele profesorilor qisilintele gcolarilor qi ddruind bani pentru$colarii sdrmani. Ajuta b6negte pe tinerii dinMoldova trimigi la gcoala de la Sfantul Sava. Cudrept cuvdnt era numit ,,cel mai fierbinte doritorde folosul obgtesc". Dar aceastd dragoste a luide gcoald nu-l oprea sh nu mustre pe profesoricand nu aveau purtdri bune sau cAnd
s Un fel de epitrop.
rS.spAndeau idei nepotrivite cu wemurile deatunci. Nume de filosof qi trecere in lume aveaprofesorul ieromonah Eufrosin Poteca de laqcoala romAneascd. din SfAntul Sava, dar aJldndMitropolitul ca el $i ceilal{i profesori nu sepoartl potrivit datoriei lor de indrumdtori gi cufapta, nu numai cu qtiinla, ii ceart6. scriindu-le:,,Si vd indreptati cu totii gi apoi sd indreptati peallii. Se dobAndifi ndravuri bilne, apoi sdinvatag de nEravuri. Sa fili cu tolii sfin{iprecum erau dasc5lii cei mai dinainte intr-acelloc"a.
Sd nu se uite cA Mitropolitul Grigorie aste'ruit pentru infiintarea de seminarii preote$tila fiecare episcopie. $i au mai hotdrdt ei caaceste seminarii sd fie clddite Qi intretinute cucheltuiala Mitropoliei Si a Episcopiilor, fiindaceasta ,,o indatorire sfAnti qi despre care niciuna dintr-insele nu se va putea apdra". Datorieeste deci ca seminariile noastre din Muntenias6" treacd in pomelnicul lor printre ctitori peMitropolitul Grigorie Dascdlul.
Cand Grigorie ajunse mitropolit, stareamdnAstirilor era cAt se poate de rea. Cele maibogate mSndstiri fuseserS. de pe wemuriinchinate Locurilor S{inte qi pentru carmuirealor veneau in lar6 cdlugbri str5ini. Acegtia nu sedovediserd cinstiti-cArmuitori, cdci clddirile leldsaserd in pdrdsire, averile le vindeau sau le
a Pentru ideile lui progresiste sau iluministe, Eufrosin Poteca afost in final caterisit.
27\
26
inchiriau pe sub mdn6; Si durere era s6 vezimdndstiri bogate cdzute in paragind qi pline dedatorii. De aceea, Mitropolitul ceru cdldurosDomniei gi dobAndi dezlegare sA facd altdrAnduiali in mdnS.stiri. Atunci el a numitnumai starefi romani, a intocmit catagrafii deaverile mdndstirilor, le cerceteazl toate dato-riile, le infiinleazd casd de venituri $i opre$te inparte trimiterea de bani la Locurile Sfinte, pdndce se vor pld.ti datoriile. $i adevdrath viaf5. s-arfi sElAgluit in mEnAstirile noastre prin acesterAnduieli ale Mitropolitului Grigorie, daci nus-ar Ii amestecat mAnd. strSinFt. CFt, vdzindc6lug6rii greci pierderea veniturilor lormbnS.stiregti din fara noastri, au cerut ajutorulrusesc. Iar Rusia, ca s5. ne fac6 greutd.li, astdiuit qi s-au primit iard.qi stareti greci IamdnEstirile inchinate.
$i in altd. laturd s-a invederat simlul degospodar al lui Grigorie. Cd,nd a ajuns elMitropolit, grele datorii apS.sau pe Mitropolie dela inaintaqii sbi. Trei dintre ei fhcuser6 mariimprumuturi cu dobAnzi grele pe la diferitepersoane care acum cereau stdruitor plata lor.
$i a plltit Grigorie, toatd vremea cat a pastorit,datoria altora gi multl amdriciune a pitimitpentru aceasta, cd.ci, cAnd credea ci s-a maiugurat, cu alte inscrisuri de datorii se pomenea.AtAta se ingrijea de aceste datorii cA, 9i in
28
surghiun plecAnd, cuvAntul din urmd i-a fost:,,Aveli grije sd mai plhtiti din datoriileMitropoliei gi sE nu se facd altele".
Plata acestor datorii a implinit-o el nudin biruri noi pe preoti, ci din economii. C5.masa lui era ugoard., legume $i poame, hainelelui erau de rAnd, qiacs cdlugbresc; plimbdri nuEcea; caretA ii ddruise Vod6; pentru economie,nu mai tinea nici obiceiul vechi ca sd. facd. masdqi sd dea daruri la hramul Mitropoliei. Cupitoera cu el insugi, ins5. cu s5racii gi cu vd.duvelebdtrine era darnic; ajuta la datoriile {drii qi nuprecupetea banul cAnd era vorba de tipdritulcdrfilor gi de ajutorarea gcolarilor.
indeletnicirea cArturareasci aMttropolitului Grigorie
Ca sA spunem cate c5rti a t6lm6.cit, c6.tea scris Si cate a tiparit Mitropolitul Grigorie, nune ajunge nici wemea qi nici locul. Pe scurt,vom ardta numai ce Sfiinfa avea qi cu ce fel dec5fti se indeletnicea. Mitropolitul Grigoriecuno$tea ad6nc limba elineascd, in carefuseserd scrise cerfile Sfinlilor Pe'rinfi $i alescriitorilor bisericeqti. Iati, noi ast6zi avem gcoliinalte, avem mul{i invAla{i, dar sd nu le fie cu
5 Tesatura asprd de lana.6 ZBircit'
' I 29
superare dacd scriem adevdrul, insi nici unulnu s-a adAncit nici pe departe in cunoaqtereaSfinlilor Pbrinli ca Mitropolitul Grigorie. Laaceastd cunoagtere, el adauga stepanireaintregii teologii a Bisericii drept-credincioase, cutoate tainele ei. Si aceasta nu din cdrli de
Scoala, ci din insegi citirea izvoadelor. El bluseapa intelepciunii teologice de la izvorul celcurat. nu din valurile tulburate de minteaneputincioasd a invdfalilor. $i apropiindu-se deacest izvor cu pregetire de rugiciune, cuadAnc6. credin{d, cu smerenie gi cu postindelungat, i s-a deschis mintea lui qi pentrupriceperea celor mai adAnci noime ale teologieinoastre cregtne. De aceea nu gre$esc cei ce-lnumesc ,,teologul Grigorie, inalt in qtiinle 9i inin{elepciune, adAnc in noime Si smerit-cu-getetor in ispravi $i ful lucrare". $i, pricepdnd elcd. neamul nastru romfinesc este eulauios din
fire, dar este sdrac de armele credinfei. s-aaprins cu rArmd de luminarea lui prin cartebun6, socotlnd cu aceasta si implineascd.porunca MAntuitorului de a iubi pe aproapelenostru,
Aveam noi rbm6nii toate cdrfile de slujbain limba noastrd. aveam de mult SfAntaScripturtr, citeam din Cazanii, ne ldmuream dinPravoslanmica Mdrturisire, dar sthtea sub obroc,tiinuitA, lumina Sfintilor P5rinti, care
lumineazd. cuvdntul Domnului qi ldmureqtecugetele credinciogilor. gi de la aceastd lipslpurcezAnd Grigorie, cu mAnS_ evlavioasd di. la oparte obrocul gi pune in sfegnic lumina SfintilorPdrinli, tdlmdcind din scrierile lor cele cepriveau spre ldmurirea credinlei $i spreintdrirea ndravurilor celor bune: din scriitoriibisericeqti a tdlmS.cit tdlcuiri la SfantaScripturd: de la Sfintii Bekani a adunat inPateric cuvinte folositoare. Prin condeiul luiGrigorie s-a deschis pentru neamul nostruvistieria cea bogata a sfin{ilor Tfei Ierarhi, aSfAntului Atanasie, a SfAntului Ioan Damas-chin, a Sfdntului Casian RAmleanulT, a Ferici-tului Augustin, a Fericitului Teodorit, aCuviosului Simeon Noul Teolog, a monahuluiIosif Vrienie, a lui Teofilact al Ohrideie. a luiAtanasie din Paros $i a atatoi scriitoribisericegti din cei pdtruhgi de duhul adevdrateicredinte creqtine. AtAt de vestit scriitor aiunseseGrigorie. c6. monahii din mdndstirea Neamtului.cAnd au wut sd aibd scrisi Via{a PdrinteluiPaisie, la aceasta l-au indatorat pe Grigorie. Iarel, care atunci era numai ierodiacon, a scris-ocu evlavie, cu gtiin!6., cu meqtequg de sintaxd gicu bun miros de viatd de sfdnt.
Pentru tipdrirea cdrfilor, Grigorieimbundtdlegte tipografia gi ia pe seama Mitro-poliei moara de hArtie de la CiorogArla. Iardragostea lui de luminare prin carte se vede din
7 Sau: Romanul sau Romdnul.8 Sau: Bulgariei.
I30
aceea ca dupd. el nu s-a gasit alte avere decatwafuri de cdrfi, c5. aceste cdr{i le da in darpreofilor Si credinciosilor gi cd a l6.sat cu limbhde moarte s5. meargh mai departe tip6rireaViefilor de Sfinti, incepute de el la tipogralia dela mdn6stirea Cdld5ru ganilor.
Cum a fost surghiunit MitropolitulGrtgorte
Sa spunem acum $i ce a suferitMitropolitul Grigorie pentru ap6rarea turmeisale din partea ruqilor gi a boierilor. Isc6ndu-seiard.qi rdzboi intre rugi Si turci, la inceput demai 1828, rusii intrara in Bucuregti, iarDomnul Grigorie Ghica c6.uta sd fugb. din lard 9illsase pe Mitropolitul Grigorie locliitor dedomn.
Grea este viata cArrd rdzboiulstipAnegte, dar indoit mai grea este atuncicAnd r6zboiul altora se poartE in lara ta.Strdinul gi wb.gmaqul ifi zdrobegte lara fird.mil6. qi-!i pune in spate greuteu doboratoare: sd.dai hranE ostaqilor, s5. faci cdr5.turi de arme gide tot ce trebuie oastei, s6. deschizi spitale, s5"scoli lume la lucru greu de drumuri gi depoduri i1 orice weme, in sfArgit, si fii rob lbr5..cArtire. InchipuiascA-Si cineva deci greutEtileprin care trecea Mitropolitul. Ruqii cereaugpabnic de toate; romanii se pldngeau ce numai pot birui cu implinirea cererilor.
32
Mai cu seamd., scoaterea de care pentru
cdratul proviantuluie de la Prut pAnd" de-a
lungul Dundrii pricinuia bielilor romAnigreutd{i peste fire, mai ales iarna. Inima
Mitropolitului se topea de focul p6.stprililor sdiqi cu cuv6nt blajin c6uta ugurarea lor in fa{a
rugilor. Dobdndise asigurarea ce preotii nu vor
fi puqi la care. Ru$ii insa igi id.u cuv6ntul
ind6rdt. RAnduieqte atunci Mitropolitul ca $ipreofii sd intocmeascA cdte patru un car. Dar
comandantul gese$te vin5. - o cduta el de mult -
ci n-au plecat carele preolilor grabnic, ca nu
sunt destule 5i cd s-a irftdrziat cdratul; deci
Mitropolitul ar lucra impotriva Rusiei. Urmarea:
Grigorie si" pdriseascd numaidecdt oragul
Bucuregti Si sa se aqeze in Basarabia, aqaporunceqte Palen, cArmuitorul rusesc, in
numele impEratului. $i ce crede cititorul ctr
rdspunde Mitropolitul? Linigtit zice cA nu
indrbzneqte a intra nici in cea mai mic6.
cercetare a pricinilor ce au adus aceastd
porunci, pentru c5. datoria lui cere curat numai
s6. se supun5.. Sd-i dea rdgaz de cdteva zile ca
s5.-qi pund in rAnduiald, socotelile - se gandea'la
datoriile Mitropoliei flcute de altii - $i apoi, fie
voia Domnului. $i a$a, pe o iami aspr6, la 1O
februarie 1829, Mitropolitul Grigorie pleacA in
e Proviziilor.JC
surghiun spre Chi$inau, unde ajunge dupd.multe necazuri $i primejdii.
Dar, cum spune fabula, ci toporul fdrhcoad5. nu poate dobori pddurea, tot aga $i aicitoporul rusesc n-ar fi putut .surghiuni peGrigorie dac5. boierii nogtri nu se lbceau coadd.de topor. Scrie in pisania m6nestirii BSldana c5.din pizma boierilor a fost surghiunitMitropolitul. Si aqa este. in fruntea pizmagilors-a a$ezat Barbu V5.cdrescu, mdrindu-$i ceatacu al{i boieri nemultumili de Mitropolit ci nuimplinise dorinlele lor cele nebune. Unulciutase sd cAgtige pe Mitropolit intr-o fratrieimpotriva Domnului, gi nu izbutise; altul um-blase sd arendeze pe nimic moqiile mdnestirestiqi Mitropolitul se impotrivise; altul - anumeBarbu Vdcdrescu - ceruse Mitropolitului s5.strange de la preofi birul cArjei ca sd pldteascdcu el datoriile nepoatei sale, Zne VS.c6rescu, orisipitoare mdritatA cu prin{ul rus Bagration. Laace$tia se alipiseri gi alfii din prietenie.Mitropolitul Grigorie le gtia pe toate, dar nu ledddu in vileag, ca sd nu se arate Si el iubitor detulburSri in vremi ca acelea.
Cu cugetul liniqtit, nu st6tu fdr[ lucrunici in Chiqin6u: Citegte qi t6,lmAceqte c6rti noi;cere de la Bucuregti cdrli tip6rite ca s5. le dea indar Moldovenflor de peste Prut, care sunt lipsilide Stiinfe bisericeascd.; rhspunde la scrisorileprimite, uneori dojenind pdrintegte; gi dindepdrtatul siu surghiun, poartS. grij6. multd detrebile Mitropoliei. Iar cind s-au implinitaproape trei ani de surghiun, se d6" voie
14
Mitropolitului sd se intoarcS. in {ard. Ajuns insala Buz6u, este oprit aici; al doilea surghiunincepe, care $i acesta tine un an qi jum[tate. Arfi wut Kiselef, care atunci ocArmuia tara, caGrigorie sd-qi dea demisia din Mitropolie, darGrigorie rdspunde dArz cit Dumnezeu l-a unitcu Biserica $i numai El il poate despdrfi, gi niciin acest nou surghiun el nu pierde.yremea, caciinfiinleazd. Upogralie la Buz[u, tipdregte c5rtiletilmacite in ChiqinEu qi fdr5. ragaz se ingrije$tede strAngerea cronicilor |6rii Romine$U, acdror tip5rire o pldnuia. Numai cAnd Kiselefsimte ca Grigorie, care se retrasese de la Buz5.ula Cdlddrugani, nu mai are putere sd seimpotriveasc[ md.surilor lui, ii d5. voie s5. intrein Mitropolia Bucuregtilor. Era la 22 august1833, $i de acum Grigorie petrecuse insurghiun patru ani qi Jumdtate. Era bdtrAn gibolnav.
Cum s-a sfirqtt Mitropolitul Gdgorie
Si spunem acum ce a rnai lucratMitropolitul Grigorie, cum a rhposat $i cum afost ingropat. Cei care l-au cunoscut dup6.intoarcerea din surgldun spun ci vederea ii erasldbit6., trupul neputincios, dar mintea totlimpede se arata. Se gandea cum seintocmeascd seminariile, cum s6. a$eze buner6nduiald in mdndstiri $i cum se ridice cinsteapreo{ilor de la sate. Pentru aceasta., sf6tuin-
_35
du-se cu fele bisericeqti Si mirene$ti, ajunge laincheierea cd prisosul veniturilor de lamdnastiri s5" se strA,ngd in casa facerilor debine; egumenii si dea seamd Mitropolitului infiecare an Si cine se va arlta destoinic sdrlmAnd egumen nestrimutat. Cat pentruseminarii, vor fi cAte unul la fiecare episcopie,deci patru gi nu dou5. cum cerea Regulamentul.ClS.dirile lor se vor ridica din darul preolilor gitot din darul preolilor se vor intdmpinacheltuielile viitoare. Seminarigtii vor dobindihrand. gi imbr6cdminte de la gcoald.. Inspectorulseminariilor va fi numit de Mitropolit. Fiecaresat cat de mic va avea un preot; datoria lui esteinvildtura moralului $i povetuirea intru alecredinfei; iar pentru pdstrarea cinstei, preotulsd. fie scutit de clac6 9i de dijm5. cd.tre stS.pAnulmo$iei.
Se mirau toti c6nd l-au vdzut ci inprimevara anului 1834 se apuc6" de innoireabisericii Mitropoliei. L-au qi intrebat dacd. credesi o vadd. sfArqitS., la care Mitropolitulrdspunde: ,imi ajunge se incep lucrarea; credca urma$ii neapS.rat vor sfA'rqi-o". Tot aSa,incredinlat fiind cd, dintre toate c6rfile, cele maipotrivite wemii Si patriotilor de rAnd suntVielile Sfin{ilor, incepe tipdrirea lor.
Dar n-apuc5. sd vadA decdLt doud tomuri,cdci in noaptea de 22 spre 23 iunie 1834 iqidddu ugor sufletul in mAinile lui Dumnezeu.Era in vArsti de 69 de ani Si pastorise biserica11 ani, cinci luni gi 11 zile, dintre care patruani qi jum6tate in surghiun. Cuvdntul din urm6.
i-a fost sd nu se sminteasc5.lo din tipirireVie{ile Sfinlilor, iar tipografia neincetat sAlucreze cdrli folositoare de suflet. Alt5" avere nus-a gesit pe unna lui decAt cirfi hotardte s5. sedea in dar.
Aqezat pe scaun in tinda bisericii,impodobit cu od{jdii, cu Evanghelia in brale,lume dupi lume a venit s6-i sdrute mdna. Iar inziua de 24 Iunie, cAnd se prdznuidqte NagtereaSfdntului Ioan Botezdtorul, cu alai numeros Siin durerea norodului celui ce-Si pierdeap6rintele sufletesc cel adevdrat, a fost ingropatnu in bisericd, ci afar5" din biserictr, lAngd"fereastra proscomidiei Mitropoliei, la picaturastra$inei. Aqa dorise el, dovedind cu aceastasmerenie qi dupE moarte.
CAnd s-au implinit $apte ani, potrivitrd,nduielii cSlugdresti, i-au dezgropat oasele $ile-au dus la mdnS.stirea CElddruganilor, deunde plecase pe jos spre scaunul Mitropoliei,agezdndu-le in gropniia m6nasflrii, la r:And cucelelalte oseminte cdlugEreqti. Pe teasta lui st6scris de la dezgropare: ,+{cest cap este alPreasfinlitului nostru Mitropolit Grigorie altreilea. La leatul 1829, din porunca Rusiei s-adus in Basarabia, iar dupd. slobozenie s-a intorsin Bucuresti la scaunul sdu gi a riposat intruDomnul, cu pace, la leatul 1834".
Iar sufletul lui in ceruri se roaga luiDumnezeu pentru iertarea pdcatelor noastre.
10 Opreasc6.
36 37
iwanurp-cw.Anrenp
Dumnezeu, precum la rArlduiala lirii'
n-a purtat de grij I numai cum sA fim in viala
aceasta sdndtoqi, ci incd. S-a ingrijit ca, atunci
cAnd trupeqte ne vom imbolnAvi, iara$i sa
dobAndim sindtate - cu scdJddturir I qi cu feluri
de doftorii -, tot intr-acest chip, in rAnduiala
Daruluir2, n-a purtat de griia numai ca sa ne
naqtem de-a doua oard duhovnice$te sdnato$i
prin Sfdntul Botez, ci S-a ingruit ca, atunci
cAnd sufleteqte ne vom bolndvi, iarS'qi cu o baie
curelitoare $i cu o doftorie minunatd sd
dobAndim sdlS.tatea cea duhovniceascA, iar
aceastd cloftorie nu este alta dec6,t Taina Sfintei
Mdrturisiri.Din aceasth Pricine, Pe de o Parte,
Mirtr-rrisirea este cu adevdrat o baie intru care'
cAte suflete se scald6, ies indatd ugurate de
greutatea pdcatului ce-l au asuprd-Ie, pe care
suflete le aratd. umbros Solomon in CAntarea
CAntdrilor (4: 2): Ca htrmele celor htnse care
.s-au suit de la baie. Pentru aceea $i Teodorit'
aceasta tAlcuind-o, zicet ,,[Drept aceea] se
1r Osebite bt'li.r2 in iconomia mAntuirii, a Noului Testanent, sau a intregii
istorii Drrmnezeie$ti.39
I
cuvine sa cercetem ca nu cumva pe cei ce..dinpacat \,'in la pocdinli sA fie numili turmd acaprelor", ci, precum zice Psellos13,
-cei ce s-aucurA{it cu baia conqtiinfei". Este o baie intrucare se pierd toate intindciunile greqalelor,dupd. cum zice dumnezeiescul Gurd de Aur:,,Mdrturisirea pdcatelor se face pierdere agreqalelor (CuvAnt )O( la Facere)". gi este o barlecare se face la cei ce se poceiesc, un al doileaBotez, mal ostenicios adicd decAt Botezul celdintAi, care ins6. de nevoie spre mAntuire este giel precum acela, dupd cum zice BogoslovulGrigorie: ,,$tiu incA qi pe al cincilea Botezra, celdureros prin lacrimi; dar este mai ostenicios(Cuvdntul )OO(X)". Iar pe de alti parte,rnarturisirea este o doftorie at6.t de lucrdtoare,iecAt indatS. stricd. fiecare otravd a pd.catuluicelui lesne de iertat, chiar Si al celui de moarte,care este un rdu nemdrginit; qi pierde fiecare
1g Mihail Psellos (c. 1019-7078), filosof, istoric, teolog gi om destat bizantin, autor al mai multor scrieri. In 1045 a fost nunitprofesor de filosofie la cea din nou intemeiatd Universitate dinConstantinopol.1a Cuaintul XXXX al SfAntului Grigorie, din care e luatfragm.entul de aici, pomenegte gi de celelalte patru feluri deBotez, Si anume: 1. Botezul lui Israel de cdtre Moise prin nor giprin mare; 2. Botezul pregdtitor al pocAin[ei sdvArgit de Sf6ntulIoan Botezdtoruf 3. Botezul duhovnicesc prin apd 9i prinSfAntul Duh, sdvir6it de Domnul; 4. Sldvitul Botez alMuceniciei.
40
neputinta nevdzute, $i iaresi intoarce in sufletsdnetatea cea de mai-nainte, iar harul celIucritor prin mirturisire este o doftorie atAt deminunatS., incdt, de acolo de unde era maiinainte inchipuit pentru pdcatele sale, intr-oclipd il preface pe pecetos intr-un preafrumoschip de inger, sau poate intr-un bou, precumNabucodonosor (Daniil, Cap 4), sau intr-unporc, precum Tiridat (Septembrie 3O, la Sina-xar), sau intr-un diavol, precum Iuda - St unuldin uoi dinuol este (Ioan 6: 70). in scurt. este odoftorie care schimba pe om, fEcdndul dinosandit slobod, din om trupesc in omduhovnicesc, din rob al Diavolului in fiu al luiDumnezeu Si din vinovat muncii celei ve$nice inmo$tenitor al impdrAtiei cerurilor. Este odoftorie care, pe temeiul lucrdrilor celor pestefire pe care le lucreaz5, covar$eSte toatelucrdrile acesteia. Pentru cA indreptarea pe careaceasta o ddruieqte in sufletul pd.cd.tosului, decate ori o de, este un lucru neasemuit mai marechiar decet facerea unei lumi noi de cdtreDumnezeu. Aceasta umbros o insemneaza $iSirah: Nu este nicia cwnpdnd urednicd desr[lehn celui iryfrdnat (26: 14) ts.
Dar - o, nenorocire - aceasta baie curi-latoare qi aceaste minunatd doftorie. Mdrtu-
15Is Salt mdsurd. Referinfd a putut fi aflatd numai in Septuaginta.41
risirea cea folositoare de suflet zic, s-a fdcutastizi la cre6tini o Taini prea pulin folositoare,care cre$tini, socotind c5. se curi{esc numaiprintr-aceasti baie, nici m6.car sA se spele petrup n-au ajuns, dupi cum zice Solomon: Ftulrdu, drept pe sinegi se judecd, iar de tntindctunenu s-rr spdlat (Prldele 3O: 13).
Iar de weme ce unii din ace$tia nu semdrturisesc nicidecum, sau se m6rturisescfoarte rar, iubind, ticdloqii, mai bine sa setAvdleascd ca dobitoacele in noroiul picatelorlor, decAt s5. alerge la aceastA baie gi sE secur5.feasc5.; iar allii, iara$i, se md.rturisesc cuadevdrat, ins5. nu precum se cuvine - nu secerceteazS. adicd cu cea cuviincioasd cercetare acongtiinfei qi a pdcatelor lor, nici cu zdrobirea qi
cu umilinfa cea trebuincioase, nici cu osocotealA hotdrdtoare -, ca adici de aicl inaintes5. nu mai pAc6tuiasci - nicl cu facereacanonului care se cuvine - care a.cestea suntalcituitoare me,rturisirii celei pldcute lUlDumnezeu -, ci se m6rturisesc f6rd de cerce-tare, 616. de umilin!6, Ibrh de hotdrAre, fdrd" deimplinirea canonului, pe scurt, numai dinobicei: poate pentru cd vin Paqtile, sau Nagterealui Hristos, sau Botezul. Pentru aceea, in-tr-acest chip r6u mirturisindu-se Uc6lo$ii, sebatjocoresc cu adevdrat qi foarle se pigubesc.De aceea, noi intristAndu-ne pentru o pagubd qi
A')
o ingelare atdt de mare a fralilor cre$tirri, ne-amnevoit ca sA adundm de la multi dascdli aceastascurti sfdtuire cdtre cel ce se pocdlegte gi cuaceasta s6 indemn6m pe pdcAtoqii cei ce semdrturisesc sd se mdrturiseascS. des. Iar celorce rdu se mdrturisesc, sd le tALlcuim cum secuvine sd se mdrturiseascE, pentru camd,rturisirea lor sd lie folositoare gi pl6"cutd luiDumnezeu, iar de aici, dupi urmare, iertareapd.catelor lor - care se di de la Dumnezeu prinduhovnic - s6. fie adeveritS. qi fdrh de indoialtr.
Deci - o, fralilor - prlmitri, rugimu-v5.,aceasti slEtuire cu bucurie; $i cati adici alipang5-rit sufletele voastre cu fel de fel denecurd"lii ale p6catului, alergati citre aceastdbaie curi"titoare a Sfintei M6rturisiri ca s5. v5.cur4iti. Spdlati-va €i Dd a)rdfifL v6. poruncegteDumnezeu prin Proorocul lsara, lepdda{i uicle'gugurile uoastre din sufletele voastre (Is. 1: 15).Iar c6Lli aveli bube gandite in suflet $i ranelevoastre s-au impulit qi au putrezit de cdtre falanebuniei voastre,. dupi cum zlce David(cf. Psalm 37: 5), alergali la aceaste minunatd"doftorie, ca sd v5. vindeca{i; $i cafl riu v-a!imdrturisit pane acum, silili-vd, pentrudragostea lui Dumnezeu gi a sufletelor voastre,sd vi mhrturisili de acum drept $i cum secuvlrre,
EPIGRAMA
Adicd. scriere deasupra la aceasti slbtuire
Scdldaht-s-a mo;i:nair.te pArtd in $apte ortNeemut
$i. de teprace era atprtts, s-a tdmdduittnIordan
Iar acum tot cel ce ua cddeain adAncLtl pocdinlei,
Mai bine se spald gi igi ia cunun a bintin,tei.Chip de pocdinta aJostla.toate lordanul,
intnt care loan a spdtat norodul d.e pdcate.
Marhrisifi-u d unul aldtia p dcatele.Iacov 5: 16
PROLOG
Cum se cuvine si se giteasce cinevamai-nainte, ,
pentru cand va si, se mirturiseascA
Frate al meu, pichtosule, c6nd wei si tepocaieqti Si sd te mdrturiseqti, aceastimai-nainte getire se cuvine si o ai, sa qtii malintil cd. pocdinla, dup6. cum zice dumne-zeiescul Ioan Damaschin (Cartea a II-a, cap.45), este o intoarcere de la viata cea afari defire intru cea dupd fire gi de la Diavolul citreDumnezeu, care se face cu osteneal5 gi cunevointd. Deci gi tu, iubite al meu, de voiegti site poc6iegti precum se cuvine, dator eqti sE lagipe Diavolul gi lucrurile cele diavoleqti qi sE teintorci cd.tre Dumnezeu qi citre petrecerea ceadupi Dumnezeu; sd laqi pdcatul ce este afar6de fire gi s5. te intorci la fapta cea bun5, careeste dup6. fire; sd urS.qti rdutatea atdt de mult,incAt s5. zici Si tu ca David: Nedreptatea amurdt, 9i de eam-amscdrbit (Psalm 118: 168), qiiardqi, s5. iubeqti atAt de mult binele $iporuncile Domnului, incit s5. zici ca Si dAnsul:
45M
gi Legea Ta am iubit (idem). Si iaresi: Pentruaceasta am itbit poruncile Tale moLi mult decdlaurul gi topazul (Psalm 118: 127)' Pe scurt'despre poceinla cea adeviratA, Duhul SfAnt tesfituieqte prin inleleptul Sirah, zicAnd aqa:intoarce-te cdtre Domnul, Qi pdrdseste pircaleln;intoarce-te cdtre CeL fnalt, Si te tttoarce de lanedreptnte, gi urdqte Joute Ltrcrarea cea rea(Sirah 17: 20,21).
Iar a doua, sd 6tii c6. p6riile pocdinteisunt patru: zdrobirea, mirturlsirea, facereacanonulul gi dezlegarea picatului, care se facede la harul Duhului Sfdnt prin duhovnic, caregi cheie se zice, care mai cu deadinsul tineTaina Spovedanieilo.
16 Numind-o cheie, Sfinh:l are in vedere cuvAntulM6ntuitorului Hristos, de la Matei (d. Matei 16: 19), adresat lui
Petru. Iatd cum dezlegarea Pacatului e pusa duPd facerea
canonului. Se va vedea mai incolo mai cu de-amdnunh.tl 91pricina. Acum zicem doar cd, deSi orice Pdcat mdrturisit esteiertat, dezlegarea lui desdvArtitii sau, rrai degrab|, dezrddd-cinarea gi vindecarea lui se face prin canonul de implinit, careestt! doftorie pentru Pacat. AHturi de iertare, care e dar al luiHristot putere spre aceasta primegte credinciosul de la
Dumnezeu prin preot Prin rugAciunea Pe care acesta o zice la
sfAroihrl Tainei. Canonul hebuie de reguld implinit irninteaprimirii Sfintei Cuminecdturi; insd el se poate prelungi, dupdcaz, 9i dupd aceasta, caci PocAinla nu are sfar$it'
46
CAPITOLUL 1Ce este zdrobirea?
Zdrobirea este adice un necaz Si odurere desAvArqitd a intunii care' se face dinpricin6. c5. omul, cu pdcatele sale, a intristat peDumnezeu Si a cdlcat Legea Lui cea Dumne-zeiasc[, care durere sth nu numai intrLr simfire,adic5. intru suspine $i lacrimi, ci mai vdrtos st6.intru a uri cineva vointa cea dinlduntru aomului spre pd.cat $i intru a nu mai voi sdpdcituiascd weodati, $i insemneazS. gi aceasta:ce durerea aceasta sau infrAngerea inirnii este,dup6" cum zice Coresie, ceea ce alcdtuieqtepocdinla gi, cAt[ weme este in inim5., atdta este
Si omul intru pocdinti. Iar indati ce aceastedurere va lipsi din inimh, atunci $i omul se valipsi de pocdin!5., care va sd. zici ca durerea $iinfrAngerea se cuvine se se alle totdeauna ininima celui ce se pocdiegte, gi a$a poc5inta luieste adevdratd; insa. aceasta infrangere a inimiieste a celor ce sunt deshvArqiti, a celor ce suntfii lai lui Dumnezeu]. Pentru c5. se pricinuie5tedin singurd dragostea cea catre Dumnezeu:adicd. un fiu se pocdie$te numai pentru c5. amAhnit pe tat5l sau, iar nu pentru c6. va s5. se
47
lipseascS. de mogtenirea p6rinteascS. sau pentru
c5- va si se goneasce din casa tatdlui sdu.Pdrerea de rdu. Iar pe lAng6. zdrobire'
este qi pdrerea de rhu, care este un necaz Si o
durere a inimii nu desdv6rqiti; care durere se
face nu pentru cd omul cu pd.catele sale a
mAfrnit pe Dumnezeu, ci pentru c6. s-a lipsit de
dumnezeiescul har, a pierdut Raiul $i a
dobd.,ndit munca; iar aceasta este a celor ce nu
sunt desivArqiti, adica a argatilor Si a robilor'
pentru cd se pricinuie$te nu din dragostea cea
cdtre Dumnezeu, ci din frica qi dragostea de
sinegi - adicd un argat se poc6ieqte pentru c6- a
pierdut simbria sa, iar un rob, pentru ci se
teme de pedepsele domnului siu.Deci $i tu, frate al meu, picdtosule, de
voiegti si dobAndeqti in inima ta zdrobirea
aceasta qi pbrerea de riu, iar prin acestea
mdrturisirea ta s[ se facd bine-pl5'cut5' lui
Dumnezeu, acestea se cuvine s5. le faci.M6.rtur:isirea se cuvine s[ se faci la cei
mai iscusili duhovnici. intdi cerceteaz6' qi te
in$tiinleaza care este cel mai iscusit duhovnic,
pentru cd. zlce Marele Vasile (HotErAri pe scurt'
129): ,,Precum patimile $i ranele trupului nu le
arata oamenii la oricine, ci numai la doftorii cei
iscusifi, care $Uu sd. le vindece' tot a$a $ipicatele se cuvine s6 le arate nu la cei ce s-Err
intimpla, ci la aceia care Qi pot si le
tdmdduiascd"rT,
a. Cum si cerceteze cineva conqtiinlasa?
A doua, precum atunci cAnd $ezi SisocoteSti cALtdL pagubS. au fi.cut banii tdi la
urmA, dupd multe zile. intru negu{dtoria ce ai
ftrcut, tot intru acest chip adun[-te, fratele
meu, intr-o parle, Qi, mai-nainte pAnd a merge
la un duhovnic ca acesta, la dou6" sau trei
s6.ptdmAni, Si mai vArtos la inceputul celorpatru posturi ale anului, Sezi cu liniqte multiqi, plecdndu-fi capul, fE cercetare consflintei
17 Prin ,,cei mai iscusili duhovnicf' socotim ca se inlelege ,,ceimai iscusili in a tdmddui patimile noashe". UrmAnd ideilorSfinfilor Vasile gi Grigorie, am putea continua asa: ,,Pentru caprecum nu existA un doftor care sa Poate cunoaste bine toate
boalele Si chipul tdmdduirii lor 5i care sd aibtr adicd si Putintasau iscusinla sd Ie vindece, tot a$a nu exista un duhovnic care saaiba atata iscusinld incat sa tdmdduiascd orice boald asuflehrlui". De altfel ia inceputul capului al 2-Iea, Sfdntulindeamnd, zicAnd: ,,...mergi la duhovnicul cel iscusit", 9i nu ,,lace1 mai iscusit". in concluzie, nu se sfdtuieste alegerea unuiduhovnic la intAmplare, dupd oarecari aParenfe, ci dupdcunostinta duhovniceascd Pe care o avem despre e1 fie prin
cunoaqterea lui directd, fie din experienla altora cu el, sau din
,,vestea" pe care o are in generai 9i, nu ir ultimul rnnd, infunctie de chipul ln care privim pe Dumnezeu 9i iconomia Luicu nol.
4948
tale, pe care Filonr8 o numeqte ,,divan alcunoqtinfei", qi E-te nu apdrS.tor, ci judec6.tor alpicatelor tale; fi socoteald de toatd wemeavielii tale, precum Ezechia, cu necaz qi cu am5.-raciune a sufletului tdu: Socoti-uoi tofi anii mettnhlr amnrdciunea sufletrtlui meu (Is. 38: 15).Sau m6car socoteqte p6catele cele cAte le-aificut dupi ce te-ai mdrturisit ultima dat5., culucrul, cu cuvdntul qi cu invoiala gdndurilor;numhri lunile, de la luni treci la sd.ptdmini qide la shptdmAni la zile. Adu-li aminte deoamenii cu'care ai picdtuit qi de locurile intrucare ai pacetuit, qi socoteqte cu multi silin{5r,ca sd alli fiecare pdcat aI tiu. Iar liindcdoamenii se gi ingreuiazd in wemea aceasta sifacd o cercetare sub{ire ca aceasta a con$tiinteilor, sau Si uita Si nu pot si-qi aducd aminte depdcatele lor, ia aminte, frate, la ce se aratd lainudfdfura cea cdtre dufounicle: despre pE.catele
ta Filon din Alexandria (c. 20 i.Hr - 50 d.Hr.), filosof gi exegetevrerl cu gAndire eclecticd, autorul mai multor lucrdri. in ciudaunor idei deosebite de invaFtura cre$tina, unii Sfinfi Pdrinli 9iscriitod biserice6ti, indeosebi din gcoala alexandrini, s-auirlspirat si au ciiat si din lucrdrile lui.tg Drn Molitfelnic. InvAlAtura aceasta cdtre duhovnic, care e unajutor ia cercetarea constiinfei, s-a dezvoltat mai tdrziu inaga-numitele Indteptare dc Swaedanie. Unele dinhe acestea n-aufost lipsite de un oarecare cazuism strdin de Duhul TradilieiPdrinfilor, fdcut aici cunoscut cu prisosin}d de SfAntul GrigorieDascdlul.
50
de moarte, cele wednice de iertare gi cele aleuit5-rii; de a.colo se te invefi qi cele zece porunci,
Qi cine este cel ce greqegte la fiecare dintr-aces-tea, ca aqa sa-F u$urem greutatea aceasta, qis5" te facem se-!i aduci aminte cu lesnire dephcatele tale. Deci vezi acolo $i, f5"cAndcercetare, adu-ti aminte care p6^cate din cele cese afla acolo ai Ecut, ca se le spovedeqti.
$i precum vdnS.torii nu se mul{umescnumai ca sa afle fiara, acolo induntru, inpadure, ci se sarguiesc in tot chipul sd. o qiomoare, intr-acest chip gi tu, frate al meu,pacatosule, sa nu te mul,tumegti numai intru acerceta consuinla ta qi a alla pa"catele tale(pentru cd singurd aceasta, pulin te va folosi petine), ci lupti in tot chipul ca s6. omori pacateletale cu durerea inimi tale, adica cu zdrobfre sics pdrere de rdu,
Iar pentru ca sa ca$tigi zdrobirea"socotegte paguba cea mare pe care ti-aupricinuit-o pacatele taie la Dumnezeu: iarpentnr ca se caqtigi 6i pdrerea de rdu, socote$teudtdmerea cea r(rre pe care ti-au pricinuit-opacatele tale.
b. Ci trel vitimirt prlcinuieqte pica-tul la Dumnezeu. Deci, incepAnd de la ceadintAi, socote$te vet6marea ce ti-au pricinuit-opacatele la Dumnezeu:
1. C5. tu, cu pAcatele tale, ai oce-rat $i ainecinstit pe Dumnezeu CeI inalt $i Mare: tu,viermele, pe un Atotputemic; tu, tina, pe unFd-chtor a toate; tu, cel ce e$ti nimic, pe Unul ceeste f5rd- de margini, fiindcd ai cdlcat kgea Lui,inr prin cdlcorea Legii, pe Dumnezeu iLnecinstegtr (Rom. 2: 23).
2, C6. tu, pentru pdcatele tale, te-aiardtat rob nemul{umitor, ca un fiu ce erai la unpreabun Stdpd,n ca Acesta Si preaiubitor Tatd altd.u, Care te-a iubit pe tine din veac, nu pentruweo wednicie a ta, ci numai pentru singurabunAtatea Lui, 6i a hotdrdt in socoteala sa ceaDumnezeiascS. ca sd te zideascA acolo undeputea sd fac6. pe allii in locul tdu, Care li-addruit conqtiin{a, te-a zidit dup6 chipul gi cEtreasemdlarea cu El, !i-a dat un trup cu toatesimfirile gi un suflet cu toate puterile, fi-apurtat pAnA acum gpiji. de hran6, de imbrd.-cdminte, de locuin!6.. A poruncit la toate zidirileSale cele simlite ca s5.-!i slujeascS", te-a izbhvitde atAtea primejdii, de at6tea boale, de atAtasdr6cie pe care alfii o pltimesc, fi-a dat uninger ca sd stea totdeauna lAngi tine si tepdzeasc6,, Care a iconomisit si. te nagU dinpdrinli crestini, te-a primit de atAtea ori laTainele Sale, te-a fd.cut fiu al SAu prin SfAntulBotez, te-a izbavit din mAinile Diavolului, S-afdcut om pentru tine qi $i-a vSrsat sAngele Siu
^/
pAnd la cea de pe urmd. pic6.tur6, ca s5. te facamostenitor impdrS.fiei Sale, te-a aqteptat deatAtea ori ca s5. te pocdiegti, dupd ce ai p6c6-
tuit , osdndind pe allii pentru pacate mai mici,Care vine duph tine acolo unde fugi, bate ininima ta acolo unde tu nu voiegti, iti vorbegte,te iubeqte, te roagd - pentru cA voiegte mAntuirea ta; pe scurt, pentru cele pentru bare tu te-aiaritat nemullumitor fa!d, de un SthpAn ca
Acesta, Care fi-a arAtat atAtea faceri de bine, alefirii, ale harului, de obqte, din parte, ascunse,arAtate, $i, ceea ce este mai infricogatd decdttoate, cA intru insS"qi acea '"reme in care ai luat
toate darurile acestea, tu, zidirea cea nemullu-mitoare, inaintea ochilor Lui ai indrdznit qi l-aidat in loc de rdsplAtire rd.ut5.{ile tale.
Ah, frate al meu pbcdtos! $i dacd un om
asemenea tie ar fi vrrt sd.-{i facd lie numai unsingur dar din toate acestea, nu ai fi Stiut ce se
faci mai intAi ca sd.-i mullumeqti. Iar acum,fiindcd nu un om, ci Dumnezeul cel Preainalt,Fdchtorul tuturor oamenilor 5i al ingerilor, !i-af6.cut atAtea qi atAtea daruri, tu impotrivd sd te
ardLti fati de DAnsul atAt de nemul{umitor?Minuneaz6-te, frate al meu, minuneaza-te, cumte-a suferit pdmAntul $i nu s-a despicat ca si teinghitE de viu! Minuneazl-te cum cen nu a
aruncat sageli de fulgere ca sd te ard[! Cumaerul, pe care l-ai spurcat cu pS.catele tale, n-a
h{
suflat cu sufleri otrevitoare ca sa te otraveasce!
$i cum toate stihiile nu s-au sculat asupra taca ni$te flare, ca s6. te inghitd de viu, nesuferindsd te vad6. pe tine, impotrivitorul 6i wdjmaqul,ard.tand cu pAcatele tale at6.ta nemul{umire cd-tre Ziditorul lor, Cel atdt de Mare Binelhc[tor altd.u! lVeam irrcldrdtnic $i rdzDrdtit, qu cu acesteardspldti{iDomnului? (A Doua Lege 32: 5, 6)20.
3. Ai vdtdmat pe Dumnezeu pentru cE,cu pacatele tale, ai fdcut o nemaiauzitdnedreptate gi defdimare impotriva izbAvirii careti-a 6cut tre Fiul lui Dumnezeu. fiindc6 Lairestignit pe Cruce a doua oard, ai c5_lcatdragostea Lui, ai pangdrit SAngele Lui, ai ocbrdtharul Duhului Sdu, I-ai deschis ranele. I-aiinnoit scuipd-rile, pdlmuirile, cununa de spini,bi.t5.ile, piroanele, suliia gi toate pitimirile giocdrile, pentru c5" ai fdcut pS.catul care a stitutdrept pricind a rastigFirli Lui, precum zice gidumnezeiescul Pavel: A doua oafi. rds@nind-lorugi pe Fiut lui Dumnezeu gi bagocorindu-L[Dw.6:6).
Ah, fratele meu, de ai Ii socotit precumse cuvine gi aceste trei suli{e cu care ai rEnit pe
20 Poate ca, in vremea Sfiniului Grigorie, pdcatele oamenilor nuerau atat de mari incAt aerul qi stihiile sA se lntoarca impotrivaomului, de aceea gi zice sd ne minuram! irsd acum, piate caSfAntul ar fi zis; ,,ingroze5te-te, cAci iata ce au prjcinuit pdcateletalel"
5L
Dumnezeu pacatuind, sunt incredin{at c6. ai fi
strigat $i ai fi r6.cnit ca un leu de atata suspi-
nare: Rdcnit- qm din suspinare(I inimii mete(Psalm 35: 9), sunt incredinlat cd ai fi urAt
p6catul Si te-ai fi ingrelogat de el, qi ai fi zdrobit
inima ta in mii de buc6"fele, macar de ar li fost
ea cea mai aspre $i cea mai impietritd., qi ai fi
f6cut-o sd verse Iacrimi ca [celel de sAnge.Pentru aceasta, pe cat ili este puterea,
petrece intru cugetarea la acestea trei - pe care
acestea mai pe larg vezi-le inainte, la capul IV -'
ca se ca$tigi sfdnta zdrobire, care este partea
cea mai cins ta qi mai folositoare a pocdjn{ei'
mfinindu-te nu atata pentru altceva c6t
pentru aceea ca ai pacatuit impotriva lui
Dumnezeu qi ai mdhnit pe Duhul cel Sf6nt al
Lui, dupd cum zice Apostolul: $i nu mrrhnili pe
Duhut cet SJant aL \ui Dumnezeu (Ef. 4: 3O).Precum $i David nu se mahnea atat
pentru alte pagube ce i le-a facut lui pacatul'
cat pentru cA l-au fAcut s5" vateme pe Dumne-
zeu, micar ce s-a vetemat gi pe sine$i Si pe
alfii. Pentnr aceea Si ziceai Tle Unuin arn gresit
Si rdu irraintea Ta am ;fbcut Asemenea SiManase, numai pentru aceasta se mahnea $iodihnS. nu lua vreodate inima lui, de aceea 9izicea: iVu este mie sldbire din Iegdhrile de Jier'pentru cd am tntdrdtat mdnia Ta gi rdu tnaintea
ta am Jdcut, neJdcdnd uoia Ta EI nepdzittdE6
poruncile TaIe (Rugdciunea lui Manase). Peaceastd. rugaciune a lui Manase, pe care oadevereqte Si SfAntul Efrem, aducAnd Simdrturii dintr-insa, cite$te-o gi tu, frate, pentruce este foarte umilincioasd, gi mai vArtos atuncicand te gategti sA te m5rturisegti.
c. Cum ci trei vitimiri priclnuiestepicatul picitosului
DupA aceea, pentru ca sa ca$tigi pdrereade rd.u, socote$te, frate, qi cete reutap !i-aupricinuit lie pacatele.
1. CA acestea te-au f6cut pe tine s5.pierzi harurile cele mai presus de sus de fire pecare ti le-a d[ruit ]ie Dumnezeu in viataaceasta, adicA harul indreptbrii, harul inlierii,al indelungil-petreceri2r qi celelalte, ale c6rorharuri numai gi o singuri treaptezz este maicinstita decdt toate dregAtoriile, decAt toateintelepciunile, dec6.t toate frumusefile, decAttoate puterile, pe scurt, decAt toate darurile ftrii
$i cele prea mult cinstite bogaFi ale lumii,precum zice Solomon: Tot aurul din uedereaIboSd,rel ei este nisip pufin (Sol. 7: 9-lO),
2r Prin ,,petrecere" irn graiul vechi se intelegea fie stiruinfa, fierdbdarea, fie viafa indelungatd cu Dururezeu, petrecerea cu Elpan{ in sfar$it.22 Prin ,,treaptd" socotim cA zice de una din cele trei de mai sus.
56
2. Socoteqte c5. acestea te-au ficut s5.pierzi fericirea cea veqnicS. a Raiului, unirea cea
cu Dumnezeu, petrecerea impreuni cu Sfintiiingeri, bucuria cea negr6ita, impdrS.tia ceacereasca, odihna cea de-a pururea, lumina cea
ve$nica qi, pe scurt, bunEtilile acelea pe care
nici ochiul nu le-a vdzut, nici urechea nu le-a
auzit (cf. I Cor. 2: 9), nici ninted omului nupoate se le inteleage; 9i te-a fdcut s6. schimbi
toate acestea cu o pufini, cu o amara $i scar-
navd dulcea!6, Si sa le defaimi pe toate ca pe un
nimic, precum Si inddrdtnicii Iudei au defdimat
Ierusalimul, care este chip al Raiului: $i arr
deJdimat pdmanhtt cel dorit (Psalm 1O5: 25).3. Socotegte ca pacatele acestea tri-au
pricinuit vegnica muncd., focul cel nestins,
scra$nirea dintilor, viermele cel neadormit -
pedeapsa tuturor simlirilor trupului gi a tuturorputerilor sufletului tAu, care suflet va sa aibe
pururea aceea ce ureqte Si nu va avea niciodata
ceea ce pofteqte; acolo nu vei dobdndi niciodatd
weo dulcealA, nu vei mai vedea de aici niciunprieten al tdu, nu vei mai vorbi de aici cu nicio
mdenie a ta, nu vei lua somn niciodati, nu vei
aJla nicio odihnd, nici macar un minut, de la
muncitorii diavoli care vor sa te munceasca.
$i, pe scurt a zice, socote$te ca pecatele
te-au f6cut pe tine s5. dobAndegti un veac fdrd
de sfArgit al muncilor celor vesnipe qi fdr5, de;n
sf6r$it, al cdror veac [se poate asemdna] numai[cu] un singur minut, Si a$a ca dupd atata miede ani, cAt este nisipul merii, cate sunt stelelecerului, c6.te sunt picdturile ploii, cate suntfrunzele copacilor2s, minutul acela niciodatd nuva trece, niciodatd. S se ua munci irt Joc AipuciaAsd (.) Si Jumd nxrncii se suie in ueaculueacurtlor (Apocalipsa 14: l1).
Acestea socotind, o, iubite, dup5 a douasocoteali., cu adevdrat se va umili inima ta $ivei caqdga pe cea mai-nainte zisA pdrere de r6u,intristAndu-te de nu pentru altceva, mdcarpentru cd cu picatele tale tu insuli eqti cel ce aipetimit o pagubi nem6-rginita, pentru carepagub5., toat5. lumea de s-ar fi dat, cu toateimpdr6.liile ei, nu ar Ii wednic6. si pl[teaschnicio pdrticicS. cat de mica.
Ah, qi oare pufind este paguba? pu!ind.,mdhnirea? Ca sE pierzi, ticEloase pdcd.tosule, peDumnezeu, Care este cu totul numai dulceatA,cu totul veselie, cu totul dorire, cu totul saliuIEIE. de satriu, cu totul fericire, cu totul luminiqi incepdtur62+ a luminii, cu totul viate $iincepdturd a vielii, cu totul inlelepciune giincepdturd a intelepciunli? Pulind este oare
ts Ca dupd un timp ce nu poate fi socotit dupd minteaomeneasca.2a Izvor, principiu al luminii duhovnicegti.
58
mahnirea sa pierzi pe Dumnezeu, a Caiuifrumusele covArgeqte toatd frumusetea? ACdLrui inlelepciune, toat6" inlelepciunea, a Cfu-uidulceat5., toati dulceafa, Care, dac6 numai cu oraze de ar ft str6lucit in lad, indati Iadul s-ar fif6cut Rai?
Pu{inA este mahnirea se pierzi pe Tatelcel fdr6. de inceput, pe Fiul cel impiieuna lbrd deinceput Si pe Preasfamtul Duh, pe Dumnezeucel in trei lpostasuri, de la Care fiecare lucrufrumos igi are frumuselea, fiecare lucrr strS--lucit igi are strelucirea, fiecare vietruitor' viata'fiecare gdnditor, gandirea gi fiecare fiinta -infiin!area?
$i, ca si zic cu un cuvdnt, PuFna estemahnirea, ca se pierzi, ticSloase, pe Dumnezeult6u, Care este Bun6tatea cea preainaltS.,
incepdtura gi Mijlocul gi SfArgitulzs fiintei2otale? Cwwa4te gi Dezi. iii stri$d insugiDumnezeu, cwlaagte 5i uezi cd amar ili este {tesd md pdrd.seeti tu pe Mbe, zice DonmulDumnezeul tdu (Ier. 2: 19)' $i dacd. Isav, numaipentm ce a pierdut dreptul celui intai n6scut Siblagoslovenia tat5.lui sau, Isaac, s-a mahdtatdta, incdt a lesat un Slas foarte amar $iinfricogat: $r a -ltost cAnd a a zit Isa.u, a s@at
s Scopul, implinirea.26 Sau: fiinldrii tale.
59
cu glas tare gi amnr Joarte (Fac. 27: 34). Cumtu, de trei ori ticSloase, se nu strigi pAnd la cer?Cum tu, ticdloase, s5" nu suspini dintru adAnculinimii cA ai pierdut atat de multe $i mai pr€susde fire blagoslovenii Si daruri ale tatdlui tdu Celceresc, pentru cd ai moqtenit nemdrginitemunci? Pe scurt, pentru cd, pierzdnd peDumnezeul tdu, impreund cu DAnsul ai pierdut
$i pe toate celelalte? O, pierdere nem6-rginital O,pierdere nemisuratd! Sunt incredin{at, o, frate,cd., de ai fi vdzut weodatd aceasta mare pierderece ai luat cu picatele tale, ai fi strigat caimpdratul acela care zicea in wemea morlii luica pe toate le-a pierdut: cdci, pierz6nd peDumnezeu, a pierdut qi trupul, gi sufletul, gipdmAntul, Si cerul, qi pe cele wemelnice, gi pecele veqnice, pe toate toate: ,,Pierdut'am toate,lipsitu-ne-am de toate". Sunt incredinlat cd, deai fi vdzut inaintea ta adunate toate acestea pecare le-ai pierdut, de mii de ori ai fi hotdrdt casd nu pS.ctrtuiegti rnai mult, ci s5. te indreptezi qise vietuiesU o viatd sfAntd.
d. Curn ci mdhnirea pentru bunitililecele vrernelnlce este nefolositoare. Se Stiiincd qi aceasta, o, frate, ce nu se cuvine sd temAhneqti dac6., pentru p5.catele tale, vei pierdeweo fireasc5. qi wemelrricd bundtate, sau pe fiiitdi, sau pe femeia ta, sau insAgi impdrlfia
60
lumii, m6.car Si insa$i viata, pentru ci mAhnireaaceasta nu se socoteste tie intru poc5in!4, cieste de$arta qi nefolositoare Si la Dumnezeuneprimiti; iat5- gi Saul s-a mAhnit cand a auzitde la Samuel ca va sa-$i piarda qi impdr[lia, qi
insa$i viata, gi s-o spenat Saul, Si a. cdzut cdtera de lurtg ta pamfrnL 9i s-a iryfricog at Joarte decuuintele lui Samuel (I imp. 28: 2Oi. dar insd indegert. A venit qi Antioh intru cunogtinla rdutd.-
lilor ce a l6cut, cdnd a vdzut cd. in aceea$i vre-me va pierde $i viata Qi impdr[fia cu aceamoarte de durere, dar insi in degert. Pentruaceasta qi zice Scriptura: $r se ruga pAngarihi
cdtre Stdpdnut Cet ce nu-l ua mni milui pe eL(II Macab. 9: 13). Nu mai zic ch mdhnirea ceeace se face pentm bunatS.file cele lumesti $ivremelnice nu numai ce este nefolositoare lapacatos, ci ii pricinuie$te $i moarte, precum zicePavel: Mdhnirea Lumii" moarte htcreazd(II Cor. 7: 1O).
67
CAPITOLUL 2Cum se cuvlne si se mirturiseasci
picitosulCe lucru este merturisirea?
Dupd ce vei socoti intru acest chippS.catele tale, $i te vei geti de mai-nainte cuzdrobirea aceasta qi cu pdrerea de r6.u, atuncimergi la duhormicul cel iscusit, precum am zis;de qtii carte, insemneazE pdcatele tale qi pehdrtie, pentru ca sd nu le ui!i; iar de estedeparte locuinfa duhorrnicului, sd nu te lene-vegti, precum nu te leneveqti se mergi nici la undoftor iscusit pentru boalA trupeascd., cAnd estedeparte, ci zi Si tu ca fiul cel curvar: Sculan-du-md, ftrd uot duce la tatdl meu (L:uca I 5 : 1 8) .
Iar venind la d6.nsul, cAnd acela ili vazice lie sd.-!i m5rturiseqti picatele tale inainteaStd.pAnului Hristos, atunci tu, ingenunchindinainte sfintei icoanei Sale, zi: ,,P6rinte, gre-
Sit-am la cer qi inaintea Ta, qi nu sunt wednicsi m5. numesc fiul Tdu. Ci iat5., ast6zi, prinduhorrnicescul meu p6rinte acesta, m5. voimerturisi lie intru dreptatea inimii!", qi aga s5"incepi a te mdrturisi. Dar ins6 se cuvine sa Stiitu gi aceasta: c5., de nu vei face cuviincioasi
cercetare a picatelor tale inainte de a temdrturisi, cdte pAcate vei uita qi nu le veimdrturisi, neiertate sunt - pentru ci uitareaaceasta s-a lhcut de voie, de la sineli -, de carepd.cate puteai sd-{i aduci aminte cu cercetareape care nu o ai lhcut precum se cuvine. Dar, devei face cercetarea cea cuviincioasd gi se vaintd,rnpla sd uifi weun pdcat, ca uh om uitatorce e$U, acest fel de pdcat, oricare ar fi el, seiartd. impreund cu celelalte pacate pe care le-aim5-rturisi! pentm cd uitarea aceasta nu este devoie, ci fdri de voie. Iar daci dupA mdrturisireitri vei aduce aminte, trebuie iarS.qi sd mergi Iaduhorrnic qi si mdrturise$ti Si acel pAcat de care
ti-ai adus aminte.Iar inainte de a incepe, sd qtii c5.
mdrturisirea este o aritare de voie prin guri alucrurilor celor rele, a gAndurilor gi acuvintelor, umlllncioasi, prihinltoare desine, dreapti, lEri de ruglne qi hotirAtoare cese face la duho'rrnicul care este dupd. lege.
a. Ci mArtur.lsirea se cuvine si fle de
voie. Deci qi tu, frate, intdi se cuvine simdrturiseqti cu insdgi gura ta toate lucruriletale cele rele, toate vorbele tale cele rele gi toategAndurile tale cele rele. Si iar zic, cu insaSi gurata sd spui pecatele tale, pentru cE md"car de leai $i scrise, pentru ca sd nu le ui!i, cu toate
bJ62
acestea, dator eqti ca tu singur sd le citegti laduhorrnic; pentru aceasta, cei ce scriu pacatele
Si, dup6. ce dau duhorrnicului scrisoarea
lhartiutal, se duc, rd.u qi cu greqeald facaceasta, qi m6rturisirea lor nu este desdvArqitd.,de aceea de acum s6. irrceteze de la acest lucrufdri de cale qi s6" citeascS. ei singuri zapisulpAcatelor lor, nu de weo sil6 sau nevoie, ci devoie qi de la sine6i, zicAnd cu David: $i dtn uoiamea rnd uoi mdrfurisi Lui (Psalm 27: lO). Sd. nua5tepli s5. te intrebe duhorrnicul, ci tu intdi s5. lemdrturisegti. Sd. nu te asemeni la aceasta cuimp5ratul Nabucodonosor, care nu voia de sinesd- spuni wAjitorilor visul ce l-a v6zut, ca apoiei s6{ dezlege, ci cerea ca aceia sE"-i spun5. qivisul gi tAlcuirea lui: Dect spwtefi-mi mie uisul gitdlcuireq tui (Dan. 2: 6). Deci tu spune int6,ivisul, adicd pi.catele tale, Si, auzindu-leduhormicul, s6. le indrepteze.
Dar poate zice cineva: ,,$i ce trebuin!5are aceastS" spovedanie, au doarh Dumnezeu,firA a spune noi, nu Stie cele ce am l6cut gi amlucrat? Eu la aceasta r6.spund: Adevdrat, agaeste, cd.ci ochii lui Dumnezeu sunt mai luminatidecdt soarele de milioane de ori; El vede qi celefEcute qi cele nelhcute ale noastre, $i in carteaLui toate sunt scrise demult, qi cele ce n-amIEcut, dupi cum zice Proorocul David (Psalm
138: 16). Dar insA El face aceasta nu pentru
64
altceva decAt pentru ca pd.cAtosul singur se-$i
[relcunoascd. greqeala sa Qi insu$i s6 se defaimepe sine. Au doar5. n-a qtiut Dumnezeu c5. Cain a
omorAt pe fratele sdu Abel? Dar il intreabd. qi
zice: Caine! Unde este Abet, Jratele tdu? $i oare
cu cel fel de socoteala a f6cut Dumnezeu
aceasta? Adevdrat, nu cu alta decAt ca el singur
sd-$i lrelcunoasc6. p6.catul 9i s5.-l mdrturi-seasci, ca s6-gi dobAndeascd iertare de la El.
Dar ins6. Cain, impietrit fiind in rAutatea sa, n-a
cunoscut aceasti iconomie. O, de ar fi cunos-
cut-o, ar Ii mdrturisit in ceasul acela picatul
siu, precum David a mdrturisit inaintea
Proorocului Nathan, qi ar Ii zis: ,,Eu, Doamne,
iegind impreun[ cu fratele meu Abel la cAmp,
l-am ucis".
b. Ci mirturtslrea se cuvine si lle
umilincioasi. Se cuvine sd te mdrturise$ti cu
umilinfS. lstrapungerel, cu multi smerenie $i cu
zdrobire a inimii - precum i$i mefiurisea curva
p[catele sale, precum canaaneanca, precum se
mga vamesul - ca s6 primeascd Dumnezeu
mdrturisirea ta Si sa-F dea lie iertarea pd.catelor
tale, ctrci inimn zdrobitd $i srrrritd Dumnezeu nu
o ua urgisL Iar aceastS" umilinlA Si smerenie se
cuvine sa o araU inch qi atunci cAnd te mustrl
duhorrnicul pentru weun pdcat al tdu, tdcdnd gi
nemAnilndu-te, nici batjocorind cuvintele lui' ci
65
primind mustrarea cu bucurie, ca atunci cand
!i-ar fi ficut aceasta insugi Dumn ezeu. Ce zlc,sd. o primegti cu bucurie? De este cu putinla, secuvine ca un osAndit s5. te pleci la pdmAnt, gi sAuzi picioarele lui cu lacrimile tale, precum tesfituieqte SfAntul Ioan Scirarul, zicAnd: ,,Fd.-teSi cu n6rarul, qi cu gAndul ca un osdndit lamdrturisirea ta, la pS.mAnt cdutAnd, Si, de estecu putinfa, qi picioarele doftorului, ca pe ale luiHristos, cu lacrimi si le uzi (Cuv6nt 4)".
c. Ci mirturisirea se cuvine si ffeprihinltoare de sine. Se cuvine ca, atuncicand te mdrturisegti, se nu prihAne$ti pe unul$i pe altul, aruncand pricina pe unii $i pe altrii $izicind cA ace$Ua s-au fd.cut pricind ca tu sipdcdtuieqti; precum adich qi Adam a aruncatpricina pe Eva, gi Eva pe $arpe - sd. nu faciaceasta! -, ci numai $i numai pe sineli si teprihinegti Si voinla ta cea rea. ,,De voieqti sdprihdneqti, pe sineti sA te prih6ne$ti", zicedumnezeiescul Gurd de Aur (Omilia 18 laMatei). $i Pildele: Drephi, lurgi igi este prihdnitorzice, gi nu altora (Pilde 18: 17); pentru ca nucumva, cautand s6. impufinezi picatele tale cumdrturisirea, sd le inmu\eqti, adiugAnd giosandirea. Iar ce se zici la duhovnic, teslhtuieSte SfAntul Ioan Scdrarul (Cuvdnt 4):,,Spune, qi nu te rusina: nA mea este umfldtura,
66
pdrinte, a mea este rana, dintru a mea lenevires-a fi.cut, iar nu dintru a altuia. Nimeni nu estepricinuitorul acesteia, nici om, nici duh, nicitrup, nici altcineva, fdrd. numai lenevirea mean".
d. Ci mirturislrea se cuvlne si fredreapti. Se cuvine sd te mdrturise$U cuadevdrati qi dreaptd inimi, ar6.tAnd pEcateletale in chipul in care le-ai ficut, cu toateintdmplSrile locului, ale wemii, ale fetii, alepricinii, ale numirului $i ale chipului, insinumele fe{elor acelora cu care ai pdcdtuit nu secuvine s5. le ardli, qi aga sd-!i me-rturisestipdcatele, nici adeugand, nici scdzAnd, nici s6.spui Jumatate din pdcatele tale la un duhovnic$i jumetate la altul, precum fac oarecari vicleni,nici se le spui cu oarecare cuvinte meste$ugite,prin care, in aceeaqi weme, sd" gi ardfi s6. giascunzi pecatul tdu, cu socoteala ca seimputinezi ru$inea, ci sa te mirturisegti simplu$i drept, cu inimi nevicleanS. qi adevdratS.,pentru ci, de te vei mdrturisi cu viclequg ginumai cu ardtare2T , sd gtii cA me-rturlsirea tanu numai ca se va face urdt[ la Dumnezeu,Care iubegte totdeauna ader,.6rul - cd iatd.,ad.eudrul di ittbit -, ci inc5" qi pdcatele tale pecare le-ai merturisit, iar6gi, dupd" pufind vreme,
27 Superficial.
67
vor res6ri la tine, precum rE"sar qi perii cei albila acei batrami care nu-i dezrdddcineaza, ci iiard numai pe deasupra, cu care lucru teasemeni qi tu la aceasta, precum zice David: Cawt brici asculit ai Jdcut uid.egr.rg (Psalm 51: l).
e. Ci mirturislrea sc cuvine si se facifrri de ruqine. Se cuvine s6 te mdrturiseqtiIErd de mgine, c5.ci ruginea pe care o iei cAnd temdrturiseqti iti pricinuieste slav5. qi har laDumnezeu, dupd cum zice Sirah: Este ruqinecare adrrce pdcat Qi este rqine care adtrce slatsd
Si trr (4: 24). Ru$inea aceasta te face sa scapide ruqinea ce va sd Iie la infrico$ata Zi aJudecdfii, dup6. cum zice Scdrarul (CuvAnt M:,,Nu este cu putinte ca lbr5. de ruqine a scApa deru$ine", dupi cum zice gi Cuv6ntAtorul deDumnezeu Grigorie (Cuv6.'nt la Botez): 'Sd nu teingeli m5rturisindu-fi pAcatele, ca de cea deacolo ruqine prin aceasta de aici sd scapi. Ce teru$inezi, dar, pdctrtosule? CAnd ai flcut pdcatulnu te ruginai, iar acum, cdnd cauli s6.-1 ugurezi,te ruginezi? Ah, nebunule! Au nu Stli ca ru$ineaaceasta este a Diavolului, care, cAnd facipdcatul, ili di indr6zneali gi neruqinare, iarcAnd il mArturiseqti, ili dn fricA Si rusine?" A$amSrturisegte gi Gur5. de Aur: .[SivAr$irea]
pS.catului ii dd indr6zneal6, iar m5rturisirii'
m$ine"28.Pentru aceasta citim in Pateric cum c6"
un Pdrinte imbundtilit a vdzut pe Diavolul
adeseori mergand in chip ar6tat la m6rturisirile
duhorrnicilor, ca sd dea ru$ine pacatoqilor ce se
mdrturiseau. Dumnezeu nu !i-a dat drept
duhor,'rric ',rrun inger sau weun Arhhnghel ca s5.
te ru$inezi, ci un om, un pdtimaq asemenea fie'ca s6. nu te ru$inezi. Iar tu pentru ce te ru$i-
nezft Ix daci, ca sa zicem aga, te-ai inqtiin{at
de la allii sau tu insuli ai b5nuiald cum ca
duhormicul t6u aratd altora pd.catele tale'
aceasta, fratele meu, s5. nu te impiedice de la
mdrturisire, cd este inqelare a Diavolului, prin
28 Rusinea e una cu descoperirea unei goliciuni sufletegti si chiar
trupesti. Constientizarea pdcatului ii dd omului - ca 5i prirniloroameni, care au fugit de rusine din fafa lui Dumnezeu - o
nesiguanld si o fricd de ce i se poate intAmpla, cdci, o datd
pdcdtuind, se pune sub iudecata 6i osAndd, sirnte fdrA sd wea
ihiar frica de acestea, astfel cd savargirea rdului ne lipsegte de
binele ocrotitor aI lui Dumnezeu. Pentru aceasta, se recomanddir:rdrdzneala cea manRlitoare intru cererea iertdrii de la
Dumnezeu prin duhovnic, printr-o mdrturisire dreaptd, precum
s-a zis mai sus; aceasta ne alunga acea {ricd, nesiguranla siasezarea sub osand{. Deci nu trebuie sd venim la mirturisirerwin6ndu-ne de pacate si incercAnd ,,sd nu ne facem denuine", mirturisind ,,la arAtare" sau cu oarecare superfi-cialitate, precum a zis SfAntul mai sus, ci vddind prinmarturisirea dreaptd a Pdcatelor ru,5inea de care ne-am umplutprin acestea.
6968
care cauta sa piarde sufletul t6u. Drept aceeamergi lere fricA 9i m5rturise$te-li pacatele tale,iar dacd acela le va vddi altora (care lucru estecu anevoie, ca sa nu zic c6' este cu neputinfi,ca s6"-l facd), acela are sE dea seam6. luiDumnezeu pentru lucrul pe care{ face; iar tu,cel ce te-ai mdrturisit, eqti cu totul nevinovat giiertat de picatele tale. A6a te incredin{eazA qiMeletie Mdrturisitorul (Treapta 171)zo;
,,Dace cineva din duhorrnici va aritamedurisirea Si o va defdima, acesta va daseama lui Dumnezeu in Ziua Judec6.tii. Iar celce s-a mdrturisit este cu totul nevinovat gi degreqalele sale desdv6rgit iertat".
in vremea de demult, cei ce se pocaiaustd.teau la uga bisericii $i i$i ma_rturiseaupacatele lor la toata. multimea care intra inbiseric6., precum spune Sozomen3o: ,,Dintruinceput aqa s-a socotit de preoli: ca cel ce semdrturisegte se-gi arate pecatele inainteatuturor, la toat6 mul{imea din bisericA" (CarteaV, cap. 17).
Dreptul Iov nu se rugina se semdrturiseasci de fafd la toath mul{imea,
?e Cu numele de Meletie avem doi sfinfi, ambii prdznuifi deBisericd la 9 gi 12 februarie. Nu stim la care dintre ei facereferire Mitropolitul Grigorie.30 Sozomery istoric bisericesc trditor in veacul al cincilea; acontinuat Istoria Bisericeascd a lui Eusebiu de Cezareea.
70
precum singur spune aceasta: Nu m-qm ru$inatde mullimea gtoo:tei, cd sd nu mdrhffisesctruaintea lor (Iov 31: 34). Iar tu, fratele meu,pacetos liind qi m6rturisindu-te numai inainteaunui singur om, pentru ce te ruqinezi?
Cu cuviin!6. este aici sa facem pomenirede ceea ce a facut inleleptul acela, Socrate.Acest mare filosof, preumblAndu-se intr-unadin zile pe ulitele Athenei, a vlztut pe un ucenical sAu ieqind dintr-o casa de curvS"sdrie, care,ftr' de veste vdzAmd pe dascdlul seu $imgindndu-se foarte, a inceput a se trageind6rdt $i a se ascunde. Atunci, vdzAndu-lSocrate, a zis: ,,O, tinere, nu te rugina a ieqidintr-o casd ca aceasta, ci te ruqineazi pentrupetrecerea intr-o astfel de cas5.". Iar aceasta cea ficut acest lilosof este una cu a zice celor cese ruqineazi se-$i md-rturiseascd. pdcatele lor:,,S5" nu vd. fie ruqine a v5. mdrturisi pEcatele, cish vi fie m$ine a le face, iar dup5, ce le veli fifdcut, sa petreceti vreme indelungatd innepocdlntd". Aceasta ne invate pe noi Si acelinlelept Sirah, zicdnd i Pentru st4flehtt tdu sd nute rugirezt" cdct este ruStre care aduce pdcat gieste ruSine care adrtce slaud gi har (4: 22, 23).Las la socoteala fiecdruia: oare mai bine este sdse rusineze inaintea unui om pauma$, sauinaintea tuturor Sfinfilor, Si inaintea a multemiriade de ingeri in Ziua aceea a infricogatei
71.
JudecS.li, cAnd va veni Fiul omului qi toli Sfinliifu€eri cu El, Si se vor ardta toate faptele noastrecele ascunse qi cele neascunse? Cu adevdrat,nu md indoiesc ce fiecare ar voi mai bucurosse-$i m6rturiseascd pd.catele sale inaintea atoatd. lumea aici in veacul acesta. dec6.t s5. seru$ineze in veacul viitor. $i iari6i, f6r' de omdrturisire adevdratd Si de o pdresire desdvAr-gitd a pdcatului, nu $tiu, cu adevSrat, iubitilor,cum va putea cregtinul intra intru imp5rdfia luiDumnezeu. Pentru ce iubitul Ucenic al luiHristos Ioan, ca cum stAnd ldngd. uga acesteiimparefii, pe toti care sunt invdluili in multepacate ii gone$te afard. qi le zice: AJard., cdinL
Jermecdtori gt curuari (Apoc. 22: 15). Si oare pecine numeste el cdinr? Cu adevdrat, nu pe altiidecAt pe acei pacatosi care, dupe ce iqi mdrtu-risesc picatele lor duhovnicescului lor pErinte,alearg6. iariqi cu osArdie la spurciciuneafaptelor lor celor IEIS- de lege de mai-nainte.
f, Ci picatele trebuie si se arate sauaici, sau acolo. Una din doud: sau aici, numaila duho''rnic sd ar6!i pecatele tale, sau acolo, lainfricogatul Judecdtor. Dac5. aici le vei ascunde,sA qtii cd. acolo infricogatul JudecEtor va sd. levS.deasci negregit - inaintea tuturor ingerilor $ia tuturor oamenilor - cu mare mustrare asuprata. Mustra-te-uoi gi uoi pwre tnaintea. Jelei tale
1')
pdcatele tale (Psalm 49: 221. Dar ce zic,Judec6torul? insegi acele nemdrturisite pacateale tale te vor mustra atunci $i te vor vidi ladivanul cel a toata lumea. Pedepsi-te-ua pe tinedepdrtarea ta Si rdutqtea ta te ua finstro- pe tine(Ierem. 2: 1^9l. Zice inca $i dumnezeiescul Gur6.de Aur: ,*A.colo vom vedea greqalele noastreinaintea ochilor no$tri, goale qi ddscoperite, gi
vom pldnge in zadar gi in degert". Zice ins6.giMarele Vasile: *Atunci vom vedea liecarepdcatele noastre precum s-au lacuf' (intru aloptulea cap aJ inudfdhrii celei cdtre duhaunic).
g. Ce, daci va rimine numai un pdcat
nemirturislt, rimin neiertate qi celelalte.Dar, gi de vei fi m6rturisit toate p6catele tale 9ivei ascunde de rusine numai unul, s5. qtii cd nunumai pdcatele pe care le-ai mdrturisit rimAnneiertate, ci adaugi la sineti qi alt p5.cat,
furtigagul de cele sfinte pentru o ascundere caaceasta, precum spune Hrisant, PatriarhulIerusalimului, in cartea Despre Mdrfurisire. Sepovesteqte inci qi la Mdnhtirea Pdcdtosilor ce o
femeie, ftndci qi-a mbrturisit toate celelaltepicate ale sale unui cuvios duhorrnic, iar unpd.cat mare al ei nu l-a merturisit, sluJitorulduhormicului vedea cum la fiecare picat pe
care-l mdrturisea ie$ea din gura ei cAte un
$arpe; iar mai pe urm5. a vdzut un Sarpe mare,
73
care a scos de trei ori capul sau din gura femeii,dupA care iardqi s-a tras inl6untru, Si n-a maiieqit. Pentru aceasta Si toti $erpii ceilalfi care auie$it mai-nainte s-au intors iarS.qi $i au intrat ingura ei. Iar dupd moartea ei, s-a ard.tat ficd.-loasa aceea qezAnd deasupra pe un balaurinfricogat qi a zis citre duhovnicul ei gi cb.tresluJitorul duhovnicului ci s-a muncit pentru cin-a mArturisit pdcatul acela. Pentru aceasta qiun dascdl te sfEtuiegte cu infelepciune ca, devoieqti sd biruie$ti pe Diavolul, care ili aducem;ine, sa spui inainte de toate pacatul acela decare te ru$inezi mai mult.
h. Ci mirturtsirea se cuvlne si liehotiriitoare. Iar mai apoi de toate, se cul'ine site mdrturise$ti cu hotErdre, adicd sd faciinaintea duhormicului o intdnt6" qi adeveritihotErAre, c5. voiegti mai bine de mii de ori sdmori decat sa mai pdcdtuieqti de acum inaintecu vointa ta, aJutAndu-li tie dumnezeiescul har.De nu vei face o hotdrAre ca aceasta in inimata, putin te va folosi pe tine zdrobirea, pu{inmdrturisirea, pulin poc6inia ta, precum zic deobgte tofi dascdlii.
gi, pentru aceasta, cati nu fac o astfel dehotdrAre, un picior il au la duhorrnic 6i altul lapicat. Se mdrturisesc cu gura, iar cu inimacugeta iar6"gi si facd pdcatul, asemSnandu-se la
74
aceasta cu cAinele, care, dup6 ce bord.gte, seintoarce iariqi la bordtura sa; ince $i cu porcul,care, dupd" ce se spal6, se tdvdlegte iard$i innoroiul siu cel dintAi. Aceqtia sunt, dup5.Sfin{itul Augustin, cei care nu taie p5.catul, ci ilumesc in altE- vreme, Si a$a se md-rturisescnumai din obicei - pentru ca vin, sa zicem,Paqtile sau Nagterea lui Hristos, sau pentru cdse primejduiesc de moarte -, iar nu cu adevSrat.Alfii, iar6gi, sau ca nu se spovedesc nicidecumweme de mulli ani qi se tivilesc in pacab,neaduc6ndu-qi aminte de aceastd mare Tainh aBisericii orAnduitE spre mAntuirea noastrS"; al{iiasemenea asupra boalei lor nu voiesc si semdrturiseascd qi s6. se impdrtigeasce, zicandca, de vor face aceasta, vor muri negresit. ,,O,orbire, o, pagubd netAlcuitS. a acestor oameniticdlogi qi neinfelegdtori! Fie-li mili, Doamne,de sufletele lor $i nu-i l5.sa in pierzare!"
Citim la Pateric c6 un Pdrinte vedeasufletele cum se pogorau in lad, precum sepogoarS. iarna fulgii de z6padd pe pdmAnt. giaceasta, cu adevdrat, nu pentru ca crestinii nuse merturisesc (caci rar se intAmpl6. s5. moar6.cineva nemdrturisit), ci pentru ca nu semdrturisesc bine, cu hotdr6re. cum ce mai multnu vor pacatui. C6. nu rup inima lor cu oadevdrat1 durere a unei indreptdri hotdrAtoare,ci rup numai hainele lor, precum zice
75
Proorocul, cu o mincinoasd qi o fAfarnic5.durere: Rupe{i inimile Doastre, gi nu haineleuoastre (Ioil 2: 13). $i ce te va folosi pe tine,fratele meu, de vei zice numai aceasta ,,gre-qit-am, m5. pochiesc", c5.ci un cuvAnt ca acestaa zis $i Saul (I Imp. 15: 24), a zis qi Iuda(cf. Matei 27: 41, dar nu le-a folosit. Pentruaceasta, qi Marele Vasile zice cum c5" nu sefoloseqte din mdrturisire, ba inci nu semdrturiseqte nicidecum acela ce zice c6. numaia gre$it, qi cu toate acestea rAmAne iarlgi irtpecat $i nu-l urdqte, gi nu va avea niciun folosde nedrep-t6lile ce i le-a iertat lui duhovnicul,dac5. iard.qi nedreptdfegte: ,,Fiindcd. nu cel ce azis (gre$it-am,, iar apoi, petrecamd in pacat, sembrtu-risegte, ci cel ce, dupi cum zice psalmul,a allat p6.catul lui gi l-a urdt. Ctr ce folos poatesi facd bolnarrrlui cercetanea cea de la doftor.cAnd el face cele ce sunt stricatoare viefii? in-tr-acest chip, niciun folos nu este din picatelece se iart6. celui ce incd nedreptdlegte" (La
tAlcuirea psalmului 35). Toat6" pocdinla ta st5.intru aceasta: adicA. si te hotErAqti sE schimbi
'rieluireas t. Sd nu zici: 'De voi putea, irni voipune drept scop indreptarea" sau .A$ fi voit s5,nu picdtuiesc". Nu aga, ci sd zici: .HotdrS.sc str
31 E aici un fel de pleonasm bine agezat, cdci pocdinla (perrivotc)nu irseamnf, altceva decAt schimbarea mintii/viefuirii.
76
m6. indreptez, voiesc ca de acum si nu mai
gre$esc, cdci cu o voinld intdrite, neschimbatigi hotdrAtoare ca aceasta - precum niciodatd' nu
voiesc s5. beau un pahar plin de otravd' precum
niciodatA nu voiesc s5. m5. pripddesc intr-o
prdpastie, $i precum nu voiesc niciodatS. sd m5'
omor - aga, aga cu adevd-rat, nu voi inceta a zice
in toate zilele vie{ii mele impreund cu acea
fericitl mireas6. ce se pomeneqte la Cintarea
Cd,rrt5rilor $i zice: SpdLat-am picinarele mele'
cumle DoiintinaPe ele? (5: 4)".
Dar, de rlTeme ce voinla omului nu poate
rdmdne32 IEr6. dumnezeiescul ajutor, noi ti-aminsemnat o rugaciune, cum sA ceri de la
Dumnezeu ajutorul acesta, pe care vezi-o
inainte, Ia sfd,rgitul invd,tdturii a Scsecr - d-espre
nlrri-ncrinte pdzire. insE. se cuvine s5. insemnim
aici Si ca trebuie s6" se facb. qi a doua
mdrturisire a picatelor, pentru trei pricini.
1. Daci cineva nu $i-a mSrturisit
pS.catele sale, impreund cu intdmplSrile lor qi
cu cuviincioasa mai-nainte getire, cu umiliniS.'
hotbrAre $i pdzirea canonului.2. De nu s-a indrePtat Si nu s-a
canonisit bine de la duhovnic' precum zlc
oarecari.
32 Sd petreaca, sd stdruie spre a izbAndi.77
3. Precum zice Simeon ai Tesalonicului(intrebarea 24, punct 70), daca cumva a cdztttiardqi in aceleagi pd.cate sau Si intru alte ramuriale celor de mai-nainte33, sd spund impreundcu cele de-a doua qi pe cele dintAi, ca pe niqterddAcini Si pricini ale celor de-a doua; sau gipentru mai multa zdrobire Si smerenie a inimiitale.
Se scrie incd qi la cartea ce se numeqteindreptarea pacd.tosilar cum cd folositor lucrueste sd faci cineva Qi o cuprinzdtoare qisoborniceascd merturisire (precurn fac Ai ceiciti vor sa se preoleascd gi cAli se primejduiescde moarte), micar o datd intr-un an, $i maivArtos atunci cAnd se va intAmpla s6 meargd laun duhor.nic nou" fiindc6, printr-o mbrturisirecuprinz6.toare ca aceasta, se adund. impreundtoate pd.catele lui ca niqte r6.uri gi fac un noianmare, sau ca niSte mun{i deasupra altor mun{i,incat acestea par cd ajung pdnd la cer, precumzice Ezdra: Cregalele noostre s-ail, mnrlt pdna Lacer (9: 7). Si, vdzAndu-le pe acestea cu ocAutiturd cel ce se mdrturisegte aga multeadunate, ia rnai ma-re rusine, mai mare durere,mai mare smerenie qi, drept urrnare, mai multse teme de Dumnezeiasca dreptate, pe care o amdniat atat de mult, 9i, pe lAngi acestea, ia mai
33 De a ,,recidivat" cirmva, pornind de la cele deja fticute.
78
mult6. pace in con$tiinta sa qi adeverire pentruiertarea pacatelor sale, gi din toate acestea iamultd infrdnare qi oprire ca de aici inainte sAnu mai cadi.
t
79
CAPITOLUL 3Ci se cuvine si primeasci cu bucurie
canonul sdu
a. Ce este impllnlrea canonulul?Dupd mdrturisire, urmeazE a treia parte
a pocdin{ei - facerea canonului -, care esteimplinire lucrdtoare a canonului ce i-l va fi datduhorrnicul, precum hotdrdqte Gavriil alPhiladelphiei in cartea Despre ?aine. Deci gi tu,pdcStosule, ai datoria s5" primeqti cu marebucurie canonul ce {i-l va da duhovnicul, oripost de va fi, ori metanii, ori milostenie saualtceva, pi mai-nainte de toate si primegti cu totsufletul depdrtarea de impdrtiqire atalia anicafl !i-a ordnduit, pentru cd cu o pulind certareca aceasta imbldnzeqti urgia cea mare ce o areDumnezeu asupra ta, cu acest wemelniccanon, scapi de canonul cel vegnic al muncii.
b. Pilde ale celor ce s-au canonlsitpentru picatele lor.
Dac6. sora lui Moise nu s-ar fi gonitafarA din tabdrS. gapte zile, nu s-ar fi curd.|it delepr[ (cf. Num. 12). Daci cel ce a curvit inCorint nu s-ar fi dat Satanei. sufletul lui nu s-
ar fi m6ntuit (cf. I Cor. 5). ASa qi tu, frate, de nuvei lua aceasta puline certare a canonului, nicide lepra pecatului nu te curd.{eqti desivArgit,nici sufletul td.u nu se mantuie$te. Negulatorieeste aceasta, iubitule, mult-caQugatoare gi marela cei inlelepli. Una dai, Si scapi de milioane. Ieiwemelnice $i scapi de vegnices. imp5.ratulDavid, pentru facerea canonului p6catelor sale,s-a gonit din impdrdtia sa de insuqi liul siu,Abesalom: umbla prin munfi qi prin vdi cupicioarele goale, era oc6rit gi improqcat cupietre de semei, era deEimat de to!i, iar tu caulis5. imblAnzeqti pe Dumnezeu fdrd niciun canon?Foarte nebun egtil impdratul Teodosie cel Marea infiptuit o vestit6. facere de canon inMediolan, precum i s-a rd'nduit de SfAntulAmbrozie, iar alt imp6rat, pentru o ucidere ce a
34 De luat aminte cd negufdtoda aceasta este wra dtthounicuscd,ce are la bazd alte principii decdt cea lumeascd; ea e intemeiatape iertfa iubitoare, ce are ca scop vindecarea $i intirirea omuluiorin lucrarea harului lui Dumnezeu, Canon (rwdv\ desemrn tr-Atrti"hitute
r.m inshument de masura, ce Putea fi de mai nultefeluri, depinzdnd de domeniul de activitate - in constru4ii,tampltuie, astrologie etc.; canon insemna 6i hotar, limitil; modelstandard, Canontrl ar fi deci Pentru noi un instrument de a nevedea mdsurile; in ce masura suntem adica mai aproape saumai departe de Dumnezeu pe masura implinirii celor date deduhovnic, un mijloc totodata de a omori ,,misurile" dut[tii dinnoi, un instrument de mtrsurare folosit Ia zidirea sufletulld, sPrea ne ridica la mlsura harului gi a z.titstei dElindtdfii lui Hristos(Ef. 4: 7, L3\.
8180
I6cut, s-a canonisit s5, meargd deasupra unuimunte inalt cu picioarele goale $i acolo, deasu-pra muntelui, dezbrdcat fiind de podoabaimpdrdteascd, a petrecut patruzeci de zrJeintregi numai cu pdine gi cu apa, cu rugiciuneneincetat6- gi cu tdcere, dormind jos, pe pdmdntgol; 9i mulli alli impdrafi au fdcut grele impliniride canoane pentru pecatele lor, $i tu,p6.cdtosule, oare mai mare e$ti decdt aceia? Saumai cinstit? Sau ai trup mai ginga$, $i nuprimeSti un canon atdt de mic al duhormiculuit5.u pentru picatele tale? SA nu te ingele gdndulc5. pofi da bani ca sd rS.scumperi canonul t6.u.Impdra{ii acegtia aveau mai mulfi bani decAttine 5i puteau s5. dea milioane de galbeni,numai s6 nu ia acest fel de canoane. Dar insiaceasta nu este cu putinld si se faci, micar dear da cineva o imp6rdlie intreag5., liindcddreptatea cea 1615- de mit5. a lui Dumnezeu nuse mulfumegte altfel f6rd decAt de trupul cel cea pS.cAtuit, ca acela insugi str se pedepseascA.Iai de se ua afla gi ureun dtihounic iubitor decq€tiS $i tfi ua zice sd-i dai bani ca et sd te ierte,ia aminte, ca sd nwl crezi (s.n,); cd nu poate s5.te ierte cu un chip ca acesta, qi tu numaidecititi pierzi banii, 9i rbmdi iarS.qi neiertat. Cdtre unduhovnic ca acesta scrie SfAntul IsidorPelusiotul cum c5. ,,duhovnicii nu pot si-i iertepe bogali cu darea banilor; $i ei nu sunt stdpdni
82
qi domni ai iertAciunii, sau moqtenitori aidumnezeiescului Jertfelnic, precum aceinecredincio$i care zic: Venifi sd fi]r,?tenim noudJeSelnicul lui Dunnezeu (Psalm 82: 11). C6. ceice pentru pdcatele lor aduc jertfe, precum a zisApostolul, nu vor putea cu ade"v6rat custlpAnire a ierta pS.catele celor nepocdifi, m6.car
Si bogati de vor fi aceia" (Epistola 1O7 c6treZosima). Vezi de asemenea qi la inceputqlCapului 20, la Inu at, dhtrq dtthauniculuiss.
c. Ce cel ce pizegte canonul siu estefru adevirat al Bisericii.
De vei pdzi canonul duhovnicului tdu,ardti cu adevdrat cd. te pocdieqti gi eqti fluadevdrat al lui Dumnezeu gi al Sfintei Biserici,cea care a rAnduit certarea aceasta, Iar dacl,dimpotriv6., vei lep6da canonul duhovniculuitiu, este semn cum ca pocdinta ta nu esteadevhratd., ci mincinoasd, semn ci nu eqti fiuadev6rat al lui Dumnezeu si al Bisericii.
d. Ci se cuvlne ca cel ce ae pociiegte
chiar el si ceari mal mult canon.Degi se poate ca duhovnicul s6"-!i dea
canon putin, se cuvine ca tu singur sA-l rogisi"-{i dea mai mult, precum qi mu$i allii care se
3shMoli@nic.
83
pocdiesc cu fierbinlealA fac aceasta, ca princanonul acesta wemelnic sd imblAnzegti maimult Dumnezeiasca dreptate gi sd adevereqtimai bine c6" Dumnezeu ti-a iertat vegnicamuncd care aveai si iei pentru pAcat.
e. Ci ori aicl vremelnic, ori acolo veg-nlc, trebuie si-ql la picitosul canonul siu.
Pe scurt iti zicem anume cd se cuvine, o,frate, sd alegi una din doud, sau aici sa iei inchip wemelnic canonul pacatelor tale, sau acolopentru vesnicie. Del vei lua aici, scapi de cel deacolo; iar de nu-l vei lua aici, negregit il vei luaacolo veqnic, precum scrie qi Galriil al Phila-delphiei in cartea Despre Taine: ,,Cdrora (adicicanoanelor) cel ce nu s-a supus, nevoie este s5.se trimitd la judechlile cele de acolo, unde va dasocoteald. pentru rdutE,lile ce a Ecut, ca cel ce acdlcat legile Bisericii".
f. Ci se cuvlne ca cel ce se pociiegtesi se indepirteze de impirtiqtre.
Dupd toate acestea, iti grdim fie, frate,ci se cuvine sd pdzeqti cu acrivie depdrtarea deimpdrtiqire ca$ ani ili va fi r6.nduit duhorrnicultdu, cE dep6rtarea aceasta este o implinire decanon a tuturor canoanelor, de nevoie $i irrte-meietoare a poceintei tale celei adevbrate,fiindcS, de vei indrdzni sd te impdrti$e$U intru
84
acegti ani, te faci aI doilea Iud6", iar de vei sili pe
duho'n'nic se te ierte. tu, de aici, nu te allipocaindu-te, ci te alli ca e$ti un silnic, un Uran,care silesti legile cele Dumnezeieqti gi canoaneleSfintelor Soboare $i ale Pdrintilor, $i ti se va
face Dumnezeiasca impdrtAsire nu spre iertare,
ci spre osande qi multd munch, $i pentru ca sa
inlelegi mai bine aceasta, primleqte aceastApild6: precum un om ce are rane la trup mergeqi le aratd la doftor, 9i ia de la dAnsuling6duin!6. sa puna cutare plasturi la dAnsele,gi, osebit de aceasta, ia indemnare sa nu beavin, nici sd mdndnce cutare bucate, cd.ci
altminteri ranele lui nu se vor vindeca, irrtruacest chip gi tu, frate al meu, care ai avut ranegAndite in sufletul tAu, pacatele, ai mers Si le-aiaretat la duhovnic, !i-a rAnduit s5. pui plasturi
la ddnsele - canonul postirii, al mAnc5rii celeiuscate, al metaniilor, al milosteniei qi al
rugeciurrii -, iar osebit de acestea, ti-a poruncit
s5. nu bei. nici se m5nAnci cutare bucate, adices5. nu te impdrt6$eqti de Dumnezeieqtile Taine.Deci tu, de nu vei asculta qi vei mAnca, ce va fi?
Ranele tale qi p5.catele tale nu se vindecA, cimai vArtos mai cumplite $i mai mari se fac. Sice zic ca nu se vindecd.? incd. gi moartesufleteascS. $i trupeasce iF urmeaza {ie, precum
zice dumnezeiescul Pavel: Pentru acea.sto sunttttre uoi mutfi neputinci,ogi gi bolnaui, 9i mulfi ott
85
adormit (I Cor. fl: 3O). AdicA, pentru cAoarecari newednici se impErtdqesc, se fac deaici botravi $i neputincio$i, $i multi dintre eichiar mor. Iar dac6. cineva s-ar fi nedumerit qiar fi zis: .Dar fiindch qi prin rugeciunea deiertare a duhovnicului se iartd pdcatul celui cese pocdiegte, pentru ce acesta sE nu lie slobodsd se impdrt5.geascd cu Sfintele Taine, ca cel ce,iati, s-a iertat $i s-a indreptat?" La aceastard.spundem in trei chipuri: lll Cum c6" se iartdpacatul pi.cdtosului, aga este cu adev5rat, darinsA nu simplu, ci mai-nainte punAnd ince-pAturd ca sd pdzeasch el $i canonul $idepirtarea de impdrtd 6ire. (Cd. pentru aceasta$i mai-nainte de iertare il rAnduieqte luiduhovnicul canonul qi depdrtarea de SfinteleTaine.) [2] Sau cum ca se iart6. pacatul, aga estecu adev6rat, dar ins6. nu gi certarea gi pedeapsapd.catului, adicd. canonul, cu care se num6r6. qidepdrtarea de lmp6rtEgire, pentru c5. gi p6.catulIui David s-a iertat cu adevdrat de Dumnezeu.ce-rrd i-a zis lui Nathan: Domttul a ridicat pdcahitdu ins5. nu s-a iertatsG qi certarea picatuluisdu: ci dup5. iertarea aceasta a fost gonit dinimp6r6.{ia sa de fiul slu, Abesalom, $i sabia nua lipsit din casa lui, gi alte mii de riut6.fi apatimit, precum insuqi Nathan i le-a proorocit.
36 Sau: nu s-a luat de la el (pe lAngd pdcat).86
l3l $i a treia, respundem zicdnd c5. se iart6p6.catul picitosului, a$a este cu adev6.rat, insenevoie este ca sa se Si cerce aceasta Si se seintemeieze cu multe weme in harul luiDumnezeu. Mai pe urm5. de toate acestea, iligrelm !ie, frate, cA canonul ce-!i va da tieduhorryricul se cuvine sd-l faci cat poti maidegrab, atata cat te alli in harul ltii Dumnezeu,
Si sa nu muli wemea, pentru ca nu Stii ce-fi vana$te lie ziua cea viitoare3T.
37 Altfel spus, prin mdinile duhovnicului se dd cregtinului (in
va*utea marturisirii lui $i a ierif,rii ce o ia) - precum oarecand IaBotez, pe Hnga iertare, harul sau puterea irnplinirii poruncilor -harul implinirii canonului; iar neimplinirea acestuia duPamAsura puterii datq sau irnplinirea lui cu negrijd sau nu dupdvremea ce i s-a randuit, akage dupa sine luarea de la cre$tin aacestei puteri duhovnicegti de implinire a lui.
87
CAPITOLUL 4Cum si se pizeasci picitosul dupi
mirturisire
Iar dupi ce te vei merturisi Si-li vei luacanonul t5.u de la duhovnicul tdu, pentru ca sdte pdzeqti s6. nu mai cazi intru aceleaqi, sauintru alte picate, sd pdzegti aceste cinci lucrurt,in loc de tot atAtea doftorii p6zitoare.
a. Pizirea intil: aducerea-amlnte depicate.
Ca s5. nu uiti, ci sd-ti aduci amintetotdeauna de pAcatele ce ai ft.cut, ,,nu pentru casa-fl munce$U gAndul tdu, i{i gr6ie$te dumne-zeiescul Gur6. de Aur, ci pentru ca s6.-fipedepseqti sufletul tdu ca sA nu zburde inpatimi $i s6. nu cad6. iaresi intru aceleagi. gi,osebit de aceasta, ca sA cunogti cu aduce-rea-aminte darul cel mare ce l-ai luat de laDumnezeu, ca sa-U ierte atS.tea pecate, precumqi Pavel igi aducea aminte totdeauna ca a gonitBiserica, ca aga si arate mdrimea darului luiDumnezeu" (CuvAntul 38, I la Corinteni).
Unul ce a scdpat dintr-o mare primejdie,cAnd igi aduce aminte de dAnsa, tremurd Si se
infricoqeazd.; iar frica aceasta il face s5. nu maicadd iarS.gi intru aceeagi primejdie. Tot aqa qiDavid, dupd iertarea pecatelor sale, igi aduceaaminte de dAnsele totdeauna $i le avea inainteaochilor s6i, Si pentru aceasta zicea: Pdcahi meutnintea mea este punffea. (Psalm 5O). ,,Devoieqti, ifi zice Slin{itul Augustin, ca si intoarcS.Dumnezeu fafa Sa dinspre picatele tale,trebuinld este ca tu sd le ai inaintea ta, s5. levezi gi s5. phngi pentru ddnsele". .Dac6. tu iti veiaduce aminte de pdcatele tale, te incredin{eazddumnezeiescul Guri de Aur, Dumnezeu le vauita, iar dac6. tu le vei uita, Dumnezeu iti vaaduce aminte de ddnsele". $i iariqi acelaqi zice:,,Nu este, nu este nicio altA doftorie sprepierderea pdcatelor ca cea deasa aducere-amin-te de ddnsele qi neincetata prih6nire a lor"(Cuvant ll, Cum cd spre..folos sunt proorocirTleittunecoasel.
insd. te sfS.tuieqte Sfdntul MarcuPustnicul [AscetuU cum ca, ,,atunci ca,nd iti veimdrturisi lui Dumnezeu pacatele tale, sd-!iaduci aminte de d6nsele, nu inchipuindchipurile qi fetele prin care ai p6.cdtuit, c6" incd.fiind tu pitimaq qi iubitor de dulcea{d, iard.gi lepofteqti gi le intuneci", Asemenea zice gi SfAntulIoan Sc6rarul: ,,Pentru pi.catele cele trupegti qi
scarnave, s5. nu-qi aduc5. aminte cineva dechipurile in care le-a lucrat. Iar de celelalte
8988
pacate se cuvine sa-Si aduce aminte cineva cumintea sa ziua Si noaptea Si cu chipurile in cares-au lucrat". La aceasta socoteald se unegte giSfAntul Ioan Gurd de Aun ,,Mai vArtos aceasta[nepomenirea picatelorl se cuvine si. o pdzegtila pdcatele cele trupegti ce ai fdcut,, ca se nu-!iaduci aminte de chipurile gi fetele prin care aipacatuit, c6.ci altminteri te spurci la minte;numal aSa, simplu, sA-!i aduci aminte ca estiadici pdcitos qi c5. ai l6cut multe pdcate cucare ai mAniat pe Dumnezeu".
b. Pizirea a doua: Fuga de pricinilepicatulut.
Ca de o pdzire s6. te folosegti de fugaaceasta, fiindc6., precum zic canoanele filoso-fegti, aceleagi prlcini fac totdeauna $i acela$ilucrdri. Deci fugi, frate, de vederile cele rele qi
de impreund.-petrecerile cu cei lbrd. de rdndu-ia15; dar mai vArtos fugi de impreun6.-petre-cerile qi de prietequgurile felelor acelora cu careai pdcituit; ci una din doud: sau tu trebuiegtes5. fugi de acestea, sau pe acestea sd. ledepdrtezi de la tine 6i s5. le gone$ti, de le ai lacasa ta, m6.car slujnicS. de este, mecar sluga. Pescurt, mdcar om de-al tiu este gi prieten, c6"pentru ace$tia a zis Domnul; Daca ochitrl tdu celdrept te smintegte pe tbe, saate-l pe eL qi-L
leapddd de la tt'e: cd mo;i de Jolos ili este fie sd
90
pi$d unul din mddularele tal,e, decdt tot truprntdu sd. se atunce tn Gheena (Matei 5: 29). gi sanu-fi crezi weodata !ie, zicind .eu pot sd petrecimpreund fefele cele ce vatdm6, Si Sa nu mevatdm". inqelitor este gAndul acesta, de wemece scris este: Sd nu crezi Drdjmaf]ului tdu tn Deat[Sirah 12: lO). gi este o socoteald a oareqic6rordascdli cd Iosif cel curat. de nu ar fi fugit dincdmara stdpAnei sale, de bund seam6" c5. ar ficdzut in pdcat. CeL ce se teme de prtmejdie ruuacddea irtr-insa. Cet ce iubegte primejdia vacddea itr-tnsa (Sirah 3: 25). Pentru aceastazice gi dumnezeiescul Gurd de Aur: ,Cel ce nuluge departe de pdcate, ci aproape de dAnselec5ldtoreqte, cu fric[ va vielui gi de multe oriintr-insele va cddea".
c. Pizirea a trela: mirturlslrea ceadeasi clncl lucrurl de folos prlcinuleqte.
$i de pizirea aceasta sa te Ui - si temdrturiseqti adic6. des -, Si nu numai atuncicAnd faci pdcat de moarte Si mare indat5 s6.alergi la duhovnic, ci, de este cu put1nf5., qicAnd vei face un p6.cat mic qi lesne de iertat.Berzele au obicei ca, acolo unde le stric5. cinevacuiburile lor, acolo sd nu mai mearga de aiciirainte. Tot aga gi dracii fug de la acela care desse mdrturisegte, c5.ci cu deasa mdrturisirestricS. cuiburile gi mreJele lor, precum Si in$i$i
9"1
dracii au spus aceasta unui b6rbat imbunatept,cum cA nu au nicio incdpere gi st6pAnire la celce se mirturisegte des. $i, osebit de acestea, auspus $i aceasta, cum c6. atunci c6nd omul sealli. nem6rturisit, ei au toate mddularele lui cacum legate cu pd.catul, qi nu poate se se miqteca sA faci lucrul cel bun. Iar cdnd se vormdrturisi, indat5- se dezleagA. $i pentru carealti. pricin6 Neeman Sirianul nu s-a scdldatnumai o dat6. in Iordan, ci de qapte ori? Fdr6.decdt s6. ne inve{e pe noi, pe mici Si pe mari, pe
Patriarhi, Mitropolifi gi ceilalli arhierei, peduhovnici Si pe preoii sd ne mdrturisim de
$apte ori - adicA des qi de multe ori, cd numdrul7, la Dumnezeiasca Scripturd, in loc de multe
[nenum6ratel se ia - Si sE ne scdldS.m in apelepoceintei, al c5ror chip il avea lordanul, cdirrtru acesta boteza Mergdtorul-inainte botezulpoc6infei pe norod (cf. Marcu l: 4).
Am zis s6. se mdrturiseascA des Sipreacinsti{ii Patriarhi, $i ceilalli arhierei,duhormicii $i preotii, ca sE- [se] stricle] obiceiulcel riu, care se tine in multe locuri, de nu sem6rturisesc aceste cinstite fe{e. M5. mir cuadevdrat din care pricind., indemnali fiind, facaceasta? De socotesc cum ch ei adici nupd.cituiesc (md rog si-mi dea iertare), gregitd
este aceastS. socoteald a lor, de vreme ceCuvAnttrtorul de Dumnezeu Ioan strigi aga: De
0)
Dom zice cd pdcat nu aDem. pe noi ne ttgelj.m(I Ioan l: 8);,ci numai papa, ca un mincinos,a nilucit si'se vesteasci pe sine a fi firi depicat, insE niciodatd. weunul din Patriarhii qiArhiereii Rdsdritului. Iar de socotesc cum c5. dinpricina cA sunt fele sfintite nu au datorie[chipurile] se se merturiseascd .. des precummirenii, drept care gi aceastd. socotealS. a lor nueste dreaptd. Fiindcd dumnezeiescul Iacov,cAnd a zis: Mdrtrtrisifu-ud unul alhtia gregalele(5: f 4, n-a despdrfit pe cei slintiti de mireni, cia$a simplu $i nehotErAt a zis s6 semdrturiseasc6.: gi cei sfinlili $i mirenii; ci $idoftorii, cAnd se bolndvesc, au trebuinli de aliidoftori, qi Proorocii de alti Prooroci, cdnd vorpd.cdtui, precum zice dumnezeiescul Gurd. deAur: ,,Atunci a mers David c5.tre Nathan; c6.ciProoroc cdtre Prooroc merge; dar cum nu sevindec6" singur pe sine$i, prooroc fiind David?intocmai precum doftorii, cdnd se bolndvesc,trebuintE au de alti doftori - pentru c5. boalastrich megtequgul -, a$a $i aici" (Tdlcuirea LaPsalmul 8). Iar dacd se ruqineaz6., si urmezeArhiereului Potamie, care s-a mdrturisit nuinaintea unui duhovnic, ci inaintea unui soborintreg ([Ilie] Miniat, fila fO3). Dacd un Ioan,Cuvdntdtorul de Dumnezeu, se mdrturisea - Dewm mnrfilrisi. pdcatele noash:e, credincios este gidrept Domrui ca sd rE ierte naud pdcatele
93
noastre (Ep. I, 1: 9) -, pentru ce s5. nu semdrturiseascS. gi aceste sfinlite capete? Pentruaceasta, preasltntiti p6rinti, m5. inchin voui qivA rog, pentru dragostea lui Dumnezeu,m6rturisi{i-v5. des, ca sd. nu dali rea pildinoroadelor, ca s5. se lase qi ei de mirturisireacea rari. $i precum la toate lucrurile v5. facelichip qi pildi. la dAngii, tot aga s5" v5. faceli pildAqi cu mdrturisirea cea deasi, ci Qi Simeon,Arhiepiscopul Thesalonicului (Cap 306, fila317), zlce cum ci arhiereii Si preotii, atuncicdnd vor stuji $i se vor impdrtS.gi cu SftnteleTaine, se cuvine s6. aibd. luare-aminte Qiumilinti qi si fie mSrturisifi, cd"ci in chipdeosebit mirturisirea deas6" slAbeqte putereadracilor, precnm am zis, dar inc6" pricinuie$te $ialte cinci lucruri bune celui ce se mdrturisegtedes.
1. Folosul cel dintdi ol mdrturlsiriie.elei dese,
Precum pomii care des se rS.sldesc nupot sd prindd rS.dicini adAncS. in pdmAnt, tota$a, gi pe obiceiurile cele rele gi deprinderilepicatului, mdrturisirea cea deasi nu le las6. s6.prindi rS"ddcini addnch in inima celui ce des sem6rturiseqte, sau, mai bine s5. zic, precum unpom bitrAn $i mare nu poate fi t6iat numai cuo sigura loviturS., tot aga, $i pe un vechi obicei
94
sau deprindere a picatului, numai o durere ainimii - gi aceasta poate nu in chip desdvdrqit -ce a ardtat cel ce se pocdiegte la mirturisire nupoate sd o dezrAdicineze $i s6 o qteargEdesdvdrqit, micar degi s-a iertat p6"catul lui prinrugaciunea cea de ierta.ciune a duhovniculuisdu.
2. AI doileaJolos al mdrturisirii celeidese.
Cel ce des se mSrturisegte are marelesnire in a cerceta cu de-amdnuntul congtiinfasa gi a alla numdrul pAcatelor sale, de weme ce,uqurAndu-se des de mullimea pdcatelor sale cudeasa mdrturisire, ele rdmAn intotdeauna maiputine. Pentru aceasta $i mai cu lesnire le poatealla qi a-gi aduce aminte de dAnsele, iar cel cenu des se mdrturisegte, pentru multd multimeapdcatelor ce se adund la dAnsul, nici cude-am6nuntul nu poate s5. le alle, nici si-giaducd aminte de dAnsele, ci uit6. de multe orimulte qi grele picate ale sale, care, rdmdn6ndnemdrturisite, de aici rdmAu:r gi neiertate.Pentru aceea, Diavolul are sd i le aduci luiaminte in ceasul morfii lui qi atA.t de tare va s6-lstramtoreze, incAt s5. verse pentru dAnsele osudoare aducltoare de moarte $i se plAngaticdlosul, dar insd frird de niciun folos, pentruci atunci nu mai poate s5. le mdrturiseascd.
v5
3. Al treileafolos al mdrturisirii celei
dese.Cel ce se mdrturiseqte des, mdcar 9i
weun pdcat de moarte de va face weodat6., cu
toate acestea, indatS. ce se va mdrturisi, intrd in
harul lui Dumnezeu gi, oricdte lucruri bune va
face, i se fac lui mult mai wednice de vlata cea
vegnic6., iar cel ce nu se mdrturiseqte des, dac6
cumva, sd zicem, va fi lhcut Si acesta acelaqi
picat de moarte Qi nu va fi alergat indatA sd.-l
mdrturiseasch la duhovnic, atAta vreme cdt std"
nemdrturisit, nu numai cE se lipsegte de harul
lui Dumnezeu, ci gi cAte lucruri bune va face de
la sinegi, postiri, privegheri, metanii gi altele de
acest fel, nu i se Joc Lui urednice de platd 9i de
uiafa uegnicd perttru cd sunt Lipstte de harul hJt
Dunvlezeu (s.n.), care har este incepatura Sitemella tuturor lucrurilor celor cdtre mAntuire.
Yezi la capul 9 a7 Inudfdhtii cdtre duttounic.
4. Al po;trulea Jolos al mdrturisitii
celei dese.Acela care se mdrturisegte des este mult
mai intirit in aceea c5. moartea il va alla in
harul lui Dumnezeu Si aqa se va mAntui; iar
Diavolul, care dintotdeauna s-a obignuit sd
mearga h mo4i - 9i nu numai la ale picdto-
gilor, ci qi la ale sfinplor, precum zice Marele
Vasile (in TAlcuirea Psalmului 7)' ba qi la
96
moartea Domnului insuqi, dupd ceea ce zice:Virte stapanitorul lumii acesteia" gi intru Mine nuarc nimic (Ioan 14: 30) - gi Diavolul, zic, caremerge la mortile oamenilor s6. vadA de va aflaceva, va merge $i la acesta, dar nu va allanimic, pentru c6. acesta mai-nainte a apucat, giare gamdurile sale curate, gi izvoadeless sale$terse prin mdrturisirea cea deas5.. Iar cel ce nudes se m5rturiseqte, este de crezut3e ca va murinemdrturisit, $i a$a va pieri ve$nic, ca unulcare cu lesnire cade in p5.cat qi nu se mdrtu-risegte, gi pentru ci moartea este neardtati@.
5. Al cincilea Jolos al mdrfilr'tsiriicelei dese.
M6rturisirea cea deasd prlcinuie$te Siacest folos de pe urm6.: liindc5. opregte SiinfrAneaz6. pe oameni de la picat; c5. cel ce desse mdrturiseqte, c6nd igi va aduce aminte cumcd dupi pulin are sd se mirturiseascd, degilpoate] va fi avut scop ca si pb.cdtuiasch, seopregte, socotind ruSinea ce are s6 ia cdnd seva m6-rturisi gi mustrarea ce va sA audb. de laduhormic. Pentru aceasta gi SfAntul IoanScdrarul zice: ,,Nimic nu di o putere aqa de
38 Zapisele.3e Este foatte probabil.ao Imprevizibild.
97
mare dracilor gi gAndurilor impotriva noastr[,precum aceea de a le hrdni nemerturisite ininima". $i iardqi: ,,Sufletul care socotegtemdrturisirea, ca de un frAu se tine de aceasta,ca sd nu p6cituiascE", cd pe cele nemdrturisiteca intr-un intuneric fdrA de fricd le lucrim"(CuvAnt 4). De aceea $i spune Sf6ntul acesta c6acea minunat5. obgte avea o panachidS.alspAnzuratS" la bdrnele lor, pe care in ftecare ziigi scriau gAndurile lor gi le m5rturiseau la acelmare Egumen. Deci, frate al meu p6.cdtosule, deacestea inqtiinlAndu-te tu, mergi des la SfdntaMerturisire, chci cu cdt mai des vei merge la
baia aceasta, pe atAta de mult te gi cur[fegti.Sd. nu muli wemea zicAnd .las' sd- fac aceasta,
Si pe urma voi merge sd mA mdrturisesc", cdci,chiar daci Dumnezeu, deqi de multe oriindelung-rabdi, ins[, cu adevdrat, 9i inainteapuca.. Sd nu zici cine md ua smeri so,u cine rnd
ua supune? Cd Domruil izbandind va izbdttdiasqra tcr- $i nici: Am pdcdtuit, gi ce mi s-aJdcutmie? Pentru cd Domnul este muLt-ingdduitonSau: Mila este msre, ua curdfi pdcatele. Cd milagi mnnia de kL EL este gi peste cei pdcdta$i Da.odilnimhniolsti (Sirah 5: 3-7).
{ tabhfa de metal, piaha sau lemn, folositd in trecut de gcoiaripentru a iJxvata sa scrie.
98
Adu-ti aminte totdeauna de Samson,care mdcar deqi a putut sd rup5. de lrei orilegdtudle cu care il aveau legat cei de alt neam,a patra oard ins6. n-a mai putut sA le rup6 gi sdscape. Voi iegi 9i uoi Jace ca Ei. mai-rwtnte gt mdvot scuhta- Dor eL n-a cunoscut cd Dofivrul s-cldepdrtat de la el (Jud. 17: 2t). Aqa qi tu. frate,mdcar o datd, qi de doud ori, $i de trei oripdcdtuind qi intArziind a te indrepta gi a temdrturisi, dar mai pe urmh te-ai irrwednicit sAte mSrturiseqti gi sd. te indreptezi, a patra oar6,dacd pdcdtuind vei muta wemea merturisirii.poate nu te vei mai inwednici de aceastaa2, civei muri nemdrturisit gi neindreptat, care lucrus5. dea Dumnezeu s6. nu se intAmple niciodatdla niciun cre$tin.
d. Pizirea a patra: aducerea-aminte decele de pe urmi ale tale.
Pdzire sd-!i fie, frate, 5i aducerea-amintede cele de pe urmd ale tale, adici s6. cugelitotdeauna la moartea ta, la infricogata judecatda lui Dumnezeu qi la munca cea vegnici, cdaducerea-aminte de acestea $i frica de ele ti seva face ca un frAu puternic, care nu te lasd sdpacatuie$U, precum zice gi Sirah prin DuhulCel Sf6nt: Adu-fi aminte de cele de pe urmd ale
a2 De indreptare 9i de mtuturisheg;
tale gitn ueao nu uet pdcdhti (7: 38)' Deci atuncicdnd gAndul ttru cel rdu qi Diavolul te luptd qi
te indeamnE sd picltuieqti:1. Pune inainte ta moartea Si socoteste
cu trupul acesta al tdu, care acum pofteqte s5.curveasch, sau sh omoare, sau s5. fure, sau altepicate si fac5' acesta va sd moar6. Si va sa-$ipiardS. frumuselea, sdndtatea, grasimea Si toateputerile lui, qi s5. se fac6. mort, slut, IErd. dechip, Ibrd de frumusefe, fdrd. de suflare; soco-teqte cum acesta va str se ingroape inliuntruintr-un morm6nt intunecat $i acolo sa serisipeasce gi sd se facd mAncare viermilor'impulit, putrejune gi praf. Adu-fi aminte catafricd, c'dtA durere, cdti mAhnire vei sd iei cd'ndse va despdrli sufletul de trupul tiu, cAnd vorsta inainte infricoqatii draci ca sd te rdpeascd' qi
nimeni nu se va alla ca sd-fi ajute. incd adu-liaminte Si de aceasta: ce va s6. urmeze feteiaceleia cu care tu poftegti se faci pS.catul; cdtrupul acesta pe care tu atAt de mult il iubegti'atdt il pofteqti, peste pu{ind- weme va s5. se fac5"dup6 moarte asemenea mort, irnputit, mancareviermilor $i irnputiciune' $i peste toate acestea.adu-fi aminte c5. moartea aceasta este fi'rr, atAt detdinuitas, incAt nu qtii cdnd va veni la tine: poateveni in ziua de fatd, intr-acest ceas, in acest
minut; iar tu, care dimineala te-ai allat bine, sinu ajungi se vezi seara; tu, care ai qiuns seara,sd nu ajungi dimineata, precum a zis Domnul;Prfu:egteaft" cd nu gtili ziua" nict ceasul tntru careua ueni Fiul onaiui Matei 25: 13). Deci semuie$te,fratele meu, dintr-acestea $i zi aqa intru sineti:,,DacA eu am sh mor, Si poate cu o moartendprasnicd, ce am sd fac eu, ticdlosul? Ce m5.va folosi pe mine atuncea, de voi dob6ndi toatedulcelile lumii? Ce voi ca.qtiga, de voi facepS.catu-I acesta? Ce-mi va rlmAne, de voi lucrariul acesta? Mergi inapoia mea, Satan6, $i gandrd.ul Nu voiesc s6. te ascult pe tine qi s5.pS.cdtuiescl"
2. De voie$ti sd nu pdcdtuie$U, puneinaintea ta infricogata Zi a Judecdlii $i-!i aduaminte de toate acelea ce se vor face atunci:adic6. cum cerul va sd se irrveleascS. ca o hArtie(cf. Apoc. 6: 14), cum stelele vor cd.dea din cer,cum au sd se intunece luminitorii, cum munliigi mdgurile se vor topi ca ceara, cum marea vasd se infricoqeze Si sa scadE, stihiile sd. ard6.,phmAntul sA se cutremure, mormAnturile s5. sedeschidd $i toti oamenii sA invie, de la AdampAn6" la sfdrqitul lumii, ca s6. stea inainteaDreptului Judec6.tor; cum de frlcE vor s6. secldteasci $i ingerii cei ceresti, cum au s5. sedeschid6. cdrfile, $i cum va sd se judece fiecare,dand socoteald cu de-amdnuntul pentru
101s Imprevizibil, neastePtat.
100
lucrurile cele rele ce le-a f5.cut, pentru cuvintelecele rele ce le-a vorbit gi pentru gAndurile celerele ce le-a gandit44.
Deci, o, pacetosule, zi aqa in gd,ndul tdu:,,Dacd eu voi p6cdtui acum, ce voi face ir aceainfricoqati zi gi [infrico$at] ceas? Ce rdspuns voida pentru phcatul acesta la Judecitorul cel ne-mitarnic gi ffu5. f6"{erie? Ah, cdth fricd qi cutre-mur voi s5. pEtimesc atunci, eu. ticdlosul? Valmiel Vai miel Vai mie, cum voi suferi cdnd voiauzi infrico$at6. hotdr6rea aceea: Ducefi-ud d.e lnMine, blestemafilor, tn JocuL cel uegnic, care estegdtit Diatsotului giingerilor lui (Matei 25: 4I)? Ynmie! Vai mie! Vai mie c6.tA ru$ine voi s5. iauatunci, cAnd voi sta gol, despuiat, inainteaadundrii a toati lumea, a ingerilor, a Sfin{ilor, aDreplilor, a pd.c5.toqilor qi a toath omenireat Cuadevd.rat, neputAnd suferi acea neinteleasd.necinste qi rugine, voiesc sd. zic munlilor Sim6gurilor sd. cadi peste mine, sd md inpre-soare, ca s5. nu mi arht in ochii oamenilor qi s5.scap de urgia Acelui infricoqat Judecdtor. $i uorzice nrtnfilar gi pietelor: cddelt peste noi gi neascund.eli pe noi de cdtre Jala Celui ce qade pescaun Si de cdtre urgia Mielului (Apoc. 6: t6).
aa Precum se vede, s-a citat mai mult sau mai pufin literal bucdfidin cahva versete din Apocalipsd.
I02
Pentru aceea, ca s5. scap de toate acestea,niciodatd nu voi picitui!"
3. De voiegti sA nu p6cdtuiegti, fratelemeu, pune inaintea ta toate chipurile acelorinfricoqate munci, pe care le-a aflat dreptateaIui Dumnezeu4s, ca si pedepseasci pdcatul,adicd lipsirea de Dumnezeu cea feia de sfArqit,intunericul cel mai dinafarA. locul cel nesUns,viermele cel neadormit, tartarul cel prea rece(!?), plAnsul cel nemangaiat, scrAgnirea dinlilorqi celelalte munci nenumdrate qi de multefeluri. $i, peste toate acestea, si te alli totdea-una intovdrdqit cu ingigi w{jmagii tdi draci, pecare atata ii ura$ti46, pentru ce U-au pricinuit
tie toate muncile acestea, lucru care este maicumplit decAt toate chipurile muncilor, precumzice Sfdntul Maxim. Dup6. aceasta, adu-{iaminte cum acestea toate vor s5. pedepseascdpe pAcdtogi nu intru o sutd de mii de ani, nuintr-o mie de milioane, ci in veci vecilor, IErdweo n6.dejde cd vor lua weodata sfar$it47.
Deci zi a$a intru sineli: ,,Daci eu nu potsuferi durerea unui os al meu, atunci cdnd iesedin locul lui, cum voi suferi. ticdlosul. sA fiu
a5 De luat aminte ca nu zice ,,le-a p:icinuit", ci ,,le-a aflat" ,sinonim cu ,,le-a ingAduit ca fiind de cuviin A pentru cei care,de altfel, intr-un fel, le-au gi cdutat".6 Dar pe care nu-i vei fi urat cu indestulare in viald.q Iar atunci, timp nu aa mai fi (Apcx. 10: 6).
103
totdeauna dep6rtat de Dumnezeu, Care esteCentrul4e fiin1ei mele? DacA eu nu pot suferi s5.fiu aruncat inlhuntrul unui cuptor nici mdcarun ceas, de aq fi dobAndit mai-nainte toatedulcetile lumii, cum voi suferi s5. md a{lutotdeauna inliuntrul acelui cuptor nestins?Blestemat s6. ft tu, pecatule, care ma superi,nu, nu te voi face, ca pentru pufin6. dulceafE. ata si cumpdr o muncd veqnicS" $i ca un nebunsa pl6ng fir6. de mangaiere, precum Ionathan:Grtstand, am gustat cu ffnrgirlea toiagului celutdin mhna mea putind miere, 9i iatd, acum eumorl (I lmp. 14:54).
e. Pizlrea a cfurcea: cunostintapdcatului.
De pdzire sE te foloseqti, o, frate, ca sdcunosti bine ce lucru riu este picatul, qi maivArtos cel de moarte. Fiindcd toti oameniipentru aceasta fac pdcatul, din pricind. cd nu$tiu cat de mare rau este; pentru aceasta gi inmulte pdrli ale Dumnezeie$tii Scripturi pace-toqii se numesc nebuni ei necunoscdtoru Dreptaceea, noi aici ili vom da [pricinil ca sd cunoqtirdutatea pacatului, ins5. nu intru totuldesivArgit, c6.ci nicio minte nu poate sdinleleagi desivArgit. Gregdele cine le ua
pricepe? (Psalm 18: 13), insd in parte este cuputinld": 1. De Ia insugi picatul. 2. Dlnintimplirtle lui 9i 3. De la pedeapsa ce a luatde la Dumnezeu.
7. Culrogtinlo pdcatului de ta insugipdcatul.
Deci, ca se incepem de ia cea dintAi,pacatul insugi este un rAu nemdrginit, pentruca h Nemfuginitul Dumnezeu este lsocotit] oocara $i o defiimare a mdrimii Lui celeinemdrginite. Ceci atunci cand, ca sa zicem aga,vei si faci tu moarte, sau curyie, sau furtiqag,sau alt pecat oarecare, socoteSte cum ceDumnezeu qade intr-o parte a ta, iar Diavolulintr-alta. Dumnezeu iti zice: .Omule, sa nu facipdcatul acesta, ca este impotriva l,egii Mele gi,de nu-l vei face, vei dobdndi un Rai vesnic; iarde-l vei face, ai sd dobAndeqti o munc6.ve$nica". Diavolul iare$i iti zice: ,,F5. picatulacesta qi si nu socotegti nici ocara pe care el opricinuie$te la Dumnezeu, nici munca care veisa iei pe urmd",
Ttr, dar, de vei asculta pe Diavolul gi veilucra picatul acesta, ce faci? Ocdrtrqti peDumnezeu, defaimi Legea Lui, necinstestimdrimea Lui, $i degi nu cu cuv6ntul, insd culucrul se vede ce ii zici Lui: ,,Mie nu-mi pasa deTine, eu nu voiesc Raiul TAu, nu bag seami de
105s In original ,,Kendrul".
104
munca Ta, nu ma tem de urgia Ta, nu Te gtiude StipAn al meu, nu voiesc sd aud glasul T6.u",grdind qi tu asemenea cu cele ce a zisimpietritul Faraon: Cine este acela al cdrui glassd-L ascutt? Nu gttu pe Domnull (Ieq. 5: 2).
Pentru aceea, in acest chip ocbr6,nd tu qidefaimAnd pe Dumnezeu, greqeqti intru toate,precum este scris in lauda celor trei coconi:Giegit-am tnbu toate! Cdci il defaimi de ca gicum n-ar fi Dbt5"tor de Lege, newAnd tu s6.pdaegti legea Lui. il defaimi de ca qi cum n-ar fiStdpAn, fiindci nu te supui stapanirii Lui. ildefaimi de ca qi cum n-ar Ii Fd.cdtor, fiindc5.intorci impotriva Lui liinla ta, mintea ta,volnicia ta qi toate cAte ai luat de la DAnsul.Gregegti intru toate, ca fl defaimi ca cum nu arfi el SfArpitul cel de pe urmA, neingrijindu-te defericirea care ti-a E.giduit. It defaimi de ca gicum n-ar fi El lzbivitor, nesocotind SAngele pecare l-a v6rsat qi moartea cea cu durere pe careo a luat pentru tine. il defaimi de ca gi cum n-arfi Judecd.tor, netemAndu-te de infricogati hotd-rArea Lui, nici de mAnia Lui, nici de muncileLui. il defaimi de ca Si cum n-ar Ii Prieten,newAnd tu prietenia Lui nici darul Lui. ildefaimi de ca gi cum n-ar fi Tat5., leptrdAndu-tede mogtenirea $i de wednicia infierii ce ne-aadus. Gre$e$ti intru toate, cd defaimi milos-tivirea Lui, folosind-o pe aceasta ca pe un
1,06
organ4e pentru a pac5tui fbrd. de infrAnare.Delaimi bunltatea Lui, ficAnd-o pe dAnsa s5. tesufere pe tine c5lc6"torul $i sa-F slujeascd laacele lucruri pe care ea le opreqte. Defalmidreptatea Lui, nesocotind pedepsele cele deobgte, care le-a dat la atalia Si ata$a celcetoride Lege ca $i tine. Defaimi Pronia Lui, stricAndr6nduiala [iconomia] qi sfdrgitul [sbopul] la carete-a rdnduit.
$i, ca s5. zic pe scurt, p6cdtuieqti intrutoate, c5. defaimi pe toate celelalte prea-desi-var$ite, prea-frumoase $i nemdJginite bundt5.fiale lui Dumnezeu, qi te foloseqti de toatelucrurile bune ale firii, qi de toate buniti{ileharului Lui celui dumnezeiesc ca de niqte arme,ca sa bafl rdzboi cu insuqi Acela care !i le-a dat.O, ocard neinleleasi! O, defiimare nemerginital
Deci, pe cat de nemeiginite suntbun6.t5.tile lui Dumnezeu, gi cdte sunt darurilecele firegti, sau cele mai presus de fire, cele de '
obqte, cele din parte, cele ascunse, cele aritate,care ti le-a ddruit !ie, omului, Dumnezeu, peatAta de nemdrginita este rdutatea p1catuluitdu, o, omule, care pAcat defaimi gi oc6rdqtetoate acestea,
ae Mijloc, prilei.
107
Iar cum cd acestea nu sunt socoteliproaste, ci adevdrate, ftri de impotrivd-grdire5o,mdrturiseqte insuqi Dumnezeu, uneori adicijeluindu-Se qi zicdmd pentru pAcdtoqi c6. aucdlcat l€gea Lui qi L-au defE:imat - Iar ei sunt caomul cet ce calcd Agezdmdrthtl Meu. Acolo M-audeJaimat pe Mine... (Osie 6: 7) -, iar alteori c5" andscut qi a crescut pe ocdrAtorii Sdi - Fli amndscut gi am tndtfat iar ei s-au sculat impotrfuaMea (ls. I: 2l -, iar alteori cum c5. El adici iiiubegte pe dAngii, ca un indrdgitor, iar ei ildefairnS. qi Il ur6.sc pe El - Precttm deJaimd
Jemeia pe cel ce este imprewrd cu ddtsa" age M'a deJdimat pe MirE casq lui Israil (Ier. 3: 2O) -,iar alteori cd. m6.,nia qi mAndria lor se impo-trivesc Lui - Mdnin ta ar caxe te-at maniat giarndrdciwrea ta s-att suit cdte MirE (Is. 37: 29).
Pe acestea le mdrturisegte qi dumne-zeiescul Pavel, strigdnd qi zicAnd ch phca.togiidefaimi bundtatea qi indelungS.-ribdarea luiDumnezeu - Au nu bogi seamd de bogapiileburrdtafii Lrti, d.e tngrrduin,ta gi de trdelurEdrdbdareq Lui? (Rom. 2: 4) -, ci acegtia calcd. peFiul lui Dumnezeu, c5. spurc6 Sangele Lui qi c5.ocdr[sc harul Lui - pe Fiut lui Dumnezeu cdlcdn-
so Fdrd putinldnecontradictorii.
de tagada de h cineva, neindoielnice,
108
du-L gi Sdngele Agezdmdntului spurcat socohn-du-I 9i Duhut horutui ocdrdndrr-l (Evr. f O : 29).
Toate acestea, fratele meu, sunt cuvintevii, cu care se aratd. cum e vitAmat Dumnezeu,qi cum se ocdrS.qte de phcat, qi mai vArtos de celde moarte.
Au aceasta auzind, te miri, frate? Dar eumai mult decdt tine md mihunez, cumindr6zneqti qi pAcdtuiegti tu, cel ce esti cre$tin,cel ce crezi aceste adevdruri, cdruia ti se cuuiresd tTaiegti sail uiald cregtbrcascd, sau sd nu tenumegti Cregfun,
2. Cunogtinfa pdcatului dlnintdmpldri.
Am aritat umbros cAtd este rautateapicatului, singur de sinegi vdzAndu-sesr el,acum voim sh-!i aritim rhutatea lui qi de laintdmplSrile ce sunt impreunate cu el.
a. Dar ntfunplare a pdcatului egti hr ln-sufu cet ce JacL FiindcS. tu, care stai impotrivS. laatAta nem6rginitA m6rime a Ziditorului, cine eqfl?O, nimic[nicie], o, pufinS. tine, precum zice $Isaia: Tatdl nostu egtiTu, inr ruitind (Is. 68: 8).
Om eSU, care nu numai ca-U aiircepitura din tina, qi iarS.qi in tin6. vei s6. terisipeqU, dar gi un om care mult bine ai luat de
sr Sau: vddindu-se.109
la Dumnezeu, zidit fiind de nem6rginitS. Putereagi inielepciunea Lui; pdzit de nemdrginitdPronia Lui; rlscump5rat de nenumdrate muncigi dureri, fiu al Lui lbcut dupA har prin Botez;pdrtaq al Tainelor Lui; adApat cu Sdngele lui;hrdnit cu Tfupul Lui, gi, un astfel de om fiind,s5. pS.cituieqti? O, infricogatd vedere!
Sd picS.tuiasce un scit, un agarean, unfurchinitor la idoli, fie ribdare. De m-ar Ji ocdrdturdjmngu\ a4 fi rdbdat (Psalm 54: l2), dar sdpdcituiascS. un creqtin, care s-a impirtS.qit dinDuhul lui Dumnezeu? Care se oqtegte substeagul lui lisus Hristos? Care este prietenullui? Care a luat de atatea ori darurile Lui? Cares-a indatorat pe sineQi cu totul Acestuia?Aceasta, aceasta nu poate sd aibd r6bdare. Iarhl omule, cel futocmai la sudlet, dregdtarul meugi cunoscufil rneu, care tmprewtd cu mine te-aiindulcit in mdrrcdrL tt casa lui Dumnezeu amumblat cuwt gdnd! (Psalm 54: 15)rz.
52 Cuvintele Psalmistului sunt de fapt cuvintele lui Hristos; elese referd la Iuda Si h rAutatea lui (cf. Psaltirea tn TilcuirileSfinlilor Pdrinfi, Vol. I, Editura Egumenifa, 2006, pp. 621.-627).De aici inlelegem ca plcAtosii sunt asemdnali cu Iudal Astfel,dacd credem in Hristos qi-I urmhm Lui, precum acela, iar apoi flvindem prin pdcatele noastre pe oarece shva lumeasca sauosebite de$ertdcimi (vezi pe larg la punctul b), pedeapsa e cumnu se mai cumplitd. Paragraful se termin^d eliptic, o posibildcontinuare ar fi: Sd faci una ca Ecusla? Iar psalmul continud: Sdaie moartea peste ei 9i sd x pogoare tn ind de vii! (v. 16),
110
Pentm aceasta, dreptate avea SlintitulAugustin s6. zicd. cum ca, atunci cAnd vapacatui un necredincios, este wednic demuncd-, iar c6nd va pacatui un cre$tin, nu estewednic numai de munca ladului, ci trebuie s5.se fac6. inadins pentru dAnsul al doilea iad. $icuptorul cel mare al focului care va se-lprimeascd trebuie s5. aibd. - ca Si cuptorul celbabilonesc - vdpdile ingeptite, $i dracii sa fieingeptit mai cumplifi, Si celelalte munci diavo-leqti, inqeptit mai infrico$ate $i mai multe decatale necredincioqilor.
b. intamplare a pdcah.tlui este pricir"apentru care hJ pdcrihtiegti., ticdlosule. Oare pen-
tru vreo mare nevoie a ta indreznesti tu de facipS"catul? Pentru ca se-Si pdzesti viafa ta? Saupentm ca se castigi slave? sau bogalie, sauimpdrS.iie? Ba, ci iI faci pentru putin6. linte, caIsav (cf. Fac. 25: 34); ca se menanci puiina mie-re, ca Ionathan (cf. I imp. 14: 32); sau ca s5.caqtigi pulin orz, sau o bucelica de pAine,precum se jeluieqte Dumnezeu prin Iezechiil(13: 19).
Ttr de multe ori lepezi harul Lui, calciLegea Lui, defaimi facerile de bine ale Lui.Pentru ce? Pentru o dulcea{5. scarnava, pentruun ca$Ug de nimic, numai pentru o neluciredegart5. a ta, numai pentru un nimic. Iat6. intruce fel de covar$ire ajunge rautatea inimii tale, o,
1L1
omule, pentru care cu Jeluire strig6. Iisus: M-auurdt ttt zad,ar (Psalr'n 34: 18; Ioan 15: 24, 251.Ah, pentru o def6imare a ta ca aceasta, nu secuvenea sa ploue cerul peste tine iardqi focul qipucioasa Sodomitenilor, ca s5. te ard6. cu totul?Nu se cuvenea sE- crape pdmantul IEr5" de vestesub picioarele tale gi sd te inghitd de viu, ca peDathan qi pe Abiron?
c. Inthmptare a pdcoh)liri este locul ittcare flJaci pe eL. Ah, frate! $i de-ai fi ocdrdt peDumnezeu intr-un loc unde s5. nu vadi Elocara, fie rhbdare. Dar dac6. Dumnezeu cuprin-de toate locurile, ca Cel ce pretutindenea estede fa{6. $i mai presus de tot ce este, cum este cuputinf6. sd se alle vreodatA un loc ca acesta?Deci inaintea Fetei Lui, furaintea fefei Luip5.cltuiegti, o, p6.citosule! inatntea ochilor Lui,qi se vede ca cum l-ai zicei.Mdcar ci egti defa{m5.car c6, vezi Si auzi flecare gdnd al meu,qi cuvdnt gi lucru, mdcar deqi ochii Tdi ceiprealuminati cu urdciune vid rAutatea, insE euvoiesc si. o fac, de vezi, Si, de nu-!i place Jie,putin imi pasa mie de aceasta, funi ajunge miesi nu m5. vad6. ochii oamenilor. iar de m5. v6.dochii TEi, nu m5. tulbur eu pentru aceasta". O,indr6zneal6. neauzita! O, obrdznicie nepovestitE!
$i care greqit indrdzneqte weodati. sip5.c5.tuiascd. inaintea judec1torului siu? Carepotrirrnic wdjmS.geqte pe StipAnul sdu, de fa!d,
L12
inaintea ochilor Lui? Numai tu singur, ticdloasepdcdtosule, care, asemdn6ndu-te cu nem6rgi-nirea lui Dumnezeu, eqti fdrd de mfuginire maimic decdt cel prea mic vierme al pimAntului,indrdznegti sd ridici grumazul tdu unei inalteMfuimi $i cauli s6. iei cununa din cap gi sd ostrici, Iucru care este mai indr6znet decAt dacdo furnicd s-ar fi ridicat impotriva Soarelui gi arfi cdutat sd-l sting5.. Inaintea DomnuluiAtaqiibruhti au stdhtt tryotriDd gi au alergatttaintea hri cu ocard (Iov 15: 25).
d. Intdmplare a pdcafudui este uremea incare Jaci pdcdful, din care intdmplare mo;i udrtosse aratd rdutatea lui. Cd nu-l faci numai cAndDumnezeu te pedepsegte $i te munce$te, cipururea. Aqa Se jeluiegte insugi Dumnezeu:Norodut acesto" cel ce Md intdrdtd pe Mineirwintea Mea purureas3. Pururea: gi cand igi d5.
fie cele de folos, qi c6nd pdzeqte flin{a ta, qicand iti d5" hrand. qi imbrdcdminte; pururea: $icAnd te acoperA de mii de primejdii infricoqate,
s3 Referinta neidentificatd ca atare. Pare a fi din Isaia; ideea evdditd credem in cap. 57: '16: Cdci nu areau sd md rdzbunpedEsindu-od, 6i pururea sd Md mhnii, dci inaintm Mu ar iegi toatdsuflarea din cei pe care i-am facut (tradns dupd Septuaginta) . Altfelspus: ,,Nu vreau sa MA razbun pe un popor care pururea MdintAratA, cAci de l-ag pedepsi dupa pdcatele lui, ar pieri toatdsuflarea pe care am fdcut-o".
113
Si cand ifi d5. putere, sdndtate, frumusele Siprieteni, avutii $i toate celelalte bundtdLli cAte ai.
$i, ceea ce este mai mare, cd intruinsiqi vremea aceea, cdnd le iei pe acestea de laDumnezeu, tu le foloseqti pe acestea in loc dearme, ca s5. dai rhzboi cdtre insuqi Acela ce file-a dat pe acestea, lucru pe care, de l-ai fi fdcutinaintea unui impdrat pdmAntesc, ai fi fost osnoavl a tdr5.delegii gi a nemulfumiril; ar fivorbit pentru acest fel de nemul{umire toateIstoriile lumii qi s-ar fi ruqinat tofi oamenii, cddoar au de obqte firea cu tine.
e. intdmplare a pdcahtlui celui de moortesunt irJricogatele rdutdfi gi sJargifurile pe care eL
fi Le pricinuie9te tte, care sunt gapte, ca gapte
capete ale balaurului celui otrdvicios.o Hma riutate a picatului.RAutate este lipsirea de harul lui
Dumnezeu; care har este un mdrgdritar atdt descump, incat pentru el Domnul a cheltuit totSdngele Sdu ca si {i-l r6.seumpere, pe care tu,Uc5loase, il schimbi cu un lucru de nimic, 5ifaci mai f5Lr:i de socotealS" decdt un prunc, careschimbd. un diamant pe o nuc5..
Afar5. de acest har, sufletul tiu, frate,rdmAne atAt de slut, incdt nu este cu putinla,de l-ar ft v6zut cineva cum este, s5. nu moari, gi
de unde este aceasta arhtatd? Ascult6.l Se arat[in Istoriile bisericeqti cd o fecioar5, anume
11,4
Ecaterina, a vdzut un drac, care era at6,t deslut, incdt ea a fdgiduit sd aleagi mai bine siumble o cale plin5" de cdrbuni aprinsi qi.de fierinfocat gi sd umble cu picioarele goale p6nd lasfArgitul lumii, decAt si mai vad6. weodat6. onesuferitS. vederea ca aceasta; gi micar cdDumnezeu i-a zis ci n-a vdzut toati. slufimeademonului cate este, ci numai o inchipuire aslu{imii.
Ah! Qi dacd numai un p6"cat de moarte apricinuit demonului o slufime atrita de ciudatd
Si din stea luminoasd a cerului l-a ficut ticiuneal Iadului, oare cAt[ slu{ime a ca$tigat sufletultdu, frate, pentru atAtea qi atdtea pdcate? Cinepoate sd inleleagd. cAt de urit este el inainteaochilor lui Dumnezeu? $i cAti putoare iese dinranele lui? $i dacd acea fecioarA a simlitputoarea pS.catelor gi n-a putut s6. sufere, oarec6.t de impufit egti tu inaintea lui Dumnezeu,tu, cel ce eqti putred cu totul de pdcate?
Cu adevdrat, nicio jivind din celetArAtoare. Nici un balaur, nicio Iiari nu esteatAt de urAti inaintea ta, o, pi"citosule, cAt eqtitu de urAt inaintea lui Dumnezeu cu p6.catul,gi, cu toate acestea, tu, tic6losule, nu vezisufletul tiu cel impulit, nu te intristezi; ci tebucuri ca qi pdunul, sau cdtre hainele celefrumoase pe care le porfi, sau pentm frumu-selea fe{ei tale, sau pentru alte podoabe ale tale
115
de afard. Pentru aceasta, qi Domnul cu dreptatete-a numit pe tine Si pe cei asemenea tiemormhnhn udrutte, care pe dinafard au omarmurS. frumoasd. sau o frumoasd inscripliedeasupra, iar inE.untru sunt pline de oaseimpulite.
o A doua riutate a picatului.A doua rhutate a p5.catului de moarte
este lipsirea sufletului td.u, o, tic5losule, deDumnezeiasca infiere cea dup6. har, care esteun dar atdt de inalt, incdt face pe Duhul SfALntsE locuiascd intru tine cu o venire qi lucrare aLui deosebit5. gi schimbati de toate celelaltelocuri. Aceasta te face fiu al lui Dumnezeu qi
moqtenitor al imp6raliei Lui. $i aceasta aqazilucrurile tale wednice de o platd atAt de mare,inc6t cea mai micd faptd a ta este de atAt demult5. cinste cAt este qi tot Raiul. Dar, indati cevei pierde acest dar, ce te faci? Vai! Fiu alDiavolului, asemenea cu acela, din pricinapEcatului; precum gi fiul seamdnd tatdlui sdu,pe temeiul lirii. Voi swTtelr de la tatdl uostru,Dinuohi (Ioan 8: 44).
r A treia riutate a picatului.A treia rlutate a pS.catului este, o, frate,
lipsirea de moqtenirea cea ve$nice a Raiului, decare am zis, pe care o avea g6.titd sd ti-o deaTat tiu cel ceresc, gi cine poate sA spund. cdtde toti se cinsteqte un fiu intAi nbscut 5i
1-t-6
moqtenitor al unui lmp6rat? CAt de tofi sezavistuieqte? CAt se fericeqte? Cu adevdrat,nimeni! Tot aqa, dimpotrivd, nu poate cineva sespun1 cdt este de nebun, cdt este de batjocoritde toti unul ce ar vinde naqterile cele dintAi alesale, mostenirea sa, pentru putin oare$ice,precum le-a vAndut Isav pentru pu{ine linte. Fiacum asemdlare, o, pdcdtosulei, cerului cupdm6.ntul, mostenirii impdrS.fiei celei nestricatece ai pierdut, cu nagterile cele dintAi ale lui Isavgi cu mogtenirea impdrS.liei pimAnteqti celeistricd"cioase; $i vei intelege cAt de wednic de rAsegti qi nebun.
. A patra riutate a picatului.A patra rAutate care igi face p6.catul este
cd te lipseqti tu, o, iubitule, de toate pld{ilelucrdrilor celor bune pe care le-ai fdcutmai-nainte de p6cat; cum arn zice: dac6. tu ai fivietuit viata asprd intr-o sutd de ani deplin, caun cuvios; de ai fi purtat la grumazul tiu unlan! de fier douEzeci de ani, ca SfAntul Eusebie,de ai fi locuit intr-un morm6.nt paisprezece ani,precum Cuviosul Iacov; de ai fi stdtut patruzecide ani deasupra unui stAlp, ca SfAntul SimeonStAlpnicul; de ai fi adus la credinth mai multeneamuri decdt Apostolii; de ai fi luat mal multedescoperiri decdt proorocii; de ai fi vdrsat maimult sAnge decdt mucenicii, iar pe urmE, dup6.toate acestea, ai fi f5.cut numai un p6cat de
1r7
moarte, indatd toate faptele tale bune demai-nainte qi pldtile se pierd din pricina acestuipdcat. $i, de vei muri in pdcat, nu te vei folosiintru nimic dintru acelea. Aga hotdrigte insugiDumnezeu pentru acel drept care va p6cdtui:cum c5. nu-$i va aduce aminte de cele maidinainte dreptS.li ale lui. Toate dreptafile Lui nuse Dor pomeni(Iez.33: 13). $i este cu putinf6. sAse a{le in lume weo alti pagubd mai mare decAtaceasta? Cu adevSrat, frate, intru atAta de marepierzare a ta, vine la nedumerire llecare gi nugtie ce sA zicd; ba qi acei prieteni ai lui Iov,vdz?xrd o pagubd atdt de mare Si primejdie ce ap6.timit qapte zile deplin, qez6.,nd ei inaintea lui,au ti"cut qi niciun cuvAnt n-au putut s6.grdiasce (cf. Iov 2: I3).
o A clncea riutate a picatului.A cincea rdutate care pricinuie$te
pAcatul este lipsirea de cele mai alese ajutorinleale lui Dumnezeu. CA, precum o maic5. preaiubitoare de fii iubeqte qi poartd de grij[ dintoat5. inima pentru fiii sEi totdeauna, tot aqa qiDumnezeu poart6. de grijd pentru sufletul t6.ucAnd este fdri" de pAcat de moarte.
Precum o msmd mangdie pe cheua" totaga Eu ud Doi mArgAia pe uoi (Is. 66: 13). El ilajuti, il chiverniseqte, il fine in brafele Lui, iiindulcegte inima, ii lumineazd mintea, ii
infterbAntA voinla gi-i dd o putere lucr1toare, cas6. lucreze cu lesnire m6ntuirea lui.
Iar dupd ce tu vei p5.c5.tui de moarte,md.car deqi nu te pSrdse$te pe tine cu totulDumnezeu. dar insi nu varsd in sufletul t5.ucurgerile cele mai dinainte ale harului Sdu.Pentru aceea, pentru ch te lipseqte de nigteajutorinte ca acestea, la tine mdhtuirea ta seface mai cu anevoie, fiindch sldbeqte partea ceamai inalt6. a sufletului td.u gi se intSregte gibiruieqte partea cea mai de jos gi pitimagd. $iaga cdzd,nd dintr-un p[cat in altul, mai pe urmaajungi intr-un adAnc de reute|.
. A €asea riutate a picatului.A $asea rdutate care-li pricinuie$te lie
pAcatul, o, frate, este cd te face pe tine vinovatmuncii celei vegnice, c5., indatd. ce vei pEcltuide moarte, se $terge numele. tdu din cartea vieliigi te faci vinovat muncilor celor infricoqate aleIadului, ca sd te rnuncesti ve$nic.
. A $aptea riutate a picatului.A $aptea reutate a pecatului, $i cea de
pe urmA, este cea care urmeazd. dupd- moarte;c5' de nu vei strica pS.catul mai-nainte demoartea ta cu o pocdinfS. adevdratA gi indrep-tare desdvdrgitd, se pogoarA cu adeviratsufletul tdu inlduntru in temnilele Iadului, inloc de durere, in loc intunecat, agteptAnd, pdn6
118 119
se va face invierea cea de obgte, si invieze $itrupul ti"u, ca sa iei Si cea desavargitd. muncd.
Toate aceste nemerginite rdutali gipagube care iti pricinuiesc lie pEcatul, cugeti-letotdeauna $i socote$te, o, pi.cdtosule, ca sauragti din adAncul inimii pdcatul, ca pe unomordtor lde suflet] qi cel mai mare wS,imag altdu, gi altadatd. si nu{ mai faci.
3. CunogtinSd a pdcatului de la treipedepse ce a luat de la Dumnezeu.
' Acum a rimas, frate, ca si-{i aritdmrdutatea pi.catului qi cumplita pedeapsi cucare Dumnezeu a pedepsit o. Pe ingerL b. peoament gi c. inJafa lui lisus Hristos.
a. Pedeapsd a pdcahtlui ta ingeri. Apedepsit Dumnezeu pecatul la ingeri, IiindcS.numai pentm un gand mAndru gi hotdrAtor allor a surpat in iad o multime nenumdratS. din-tr-inqii. $i nu i-a socotit, ceci prin lirea lor aufost duhuri nematerialnice, ftr5. de moarte dupifiinfl, mai inleleptri decat toU oamenii, maiputernici decAt toate zidirile cele mai deJos. N-asocotit nici cinstea lor, nici mintea lor cea prea-sublire, nici cuno$Unia lor cea nematerialnica,ci i-a osd,ndit sA se pedepseascd veqnic cu celemal cumplite munci ale ladului, ca a$a sa nefaci sd cunoa$tem cdt de mult urS.qte qipedepseqte El picatul.
r20
b. Pedeapsd a pdcatulut Ia oamenL Apedepsit pecatul la oameni, caci pe Adam, omulcel dintAi, indat6. ce a celcat porunca Lui, l-aizgonit din Rai gi l-a osAndit pe el $i pe noi toli,strdnepotrii lui, ca s5. vietuim in acest blestematpdmant, cu s6,racii, cu neputinle, cu dureri, cususpine, cu ticelo$ii, iar la urmd se petimim omoarte afard. de fire gi cu durere.
A pedepsit pacatul, pentru ce peoamenii care au pacatuit in wemea lui Noe i-ainecat cu un Potop de apd. ce a fost in toatilumea; a$ijderea pentru ca pe Sodoma $iGomora le-a ars cu Potop nou, de pucioasa $ide foc, gi, mai pe urma, pentru cd au osAndit pepd.cdtogii cei nepociiti s6. se ardd vegnic in foculmuncii; ai c6ror muncitori, diavolii, nu vorosteni niciodatd in munca lor, nu va auziniciodatd pldngerile lor, ci mai vdrtos ii va lupta
$i-i va uri vesnic, ca acesta este acel norodticSlos despre care zJLce Maleahi: Norodtlinptriua ctuuia Doftvaul bale rdzboi pdnd inueac( l :4) ,
fi se par mari, o, frate, aceste pedepseale picatului? Dar sd $tii ca niciodatS. niciunpecat nu se pedepsegte de Dumnezeu dup5.wednicie, ci totdeauna cu milostivire, iar unpacatos, micar c5. se munceqte ve$nic, insd semunceste mai putin decAt i se cuvine, Si unulca acesta poate sa zicd acel cuvdnt al lui lov: Ce
r21,
JeI Jacearn? Iar EL nu cu fpedepse] urednice m-acertat pe mine pentru cele ce am pdcdhtit(Iov. 33: 27)54.
c. Pedeapsd apdcahiuitnJala luf IisusHristos. A pedepsit Dumnezeu pecatul 9i in falalui Iisus Hristos, dar ins5. cu o pedeaps6. atAt degrea, incdt toate cele mai sus zise pedepse,asemdnAndu-se cu aceasta, se aratd ca oumbre, ce numai una $i cea mai u$oara rand infala MAntuitorului Hristos, un ghimpe dinspinii Lui, numai o bdtaie a Lui, este o pedeap-sa mai mare decAt [cea prin care] Dumnezeu arfi stricat toati lumea Si ar {i anrncat in foculmuncii pe oameni, pe ingeri, pe Arhangheli gipe toate celelalte zidiri, IiindcS. ce wednicie arepedeapsa tuturor zidirilor fat6. de cea mai micaa Ziditorului? A Celui Prea-IEr6-de-prihand., aCelui Prea-SfAnt? A Fiului Celui Unul N6.scut?
Dar insd Tatdl Sdu Cel ceresc nu S-amul{umit s5. pS.timeascA Fiul Siu o muncd. micdca s5. strice pacatul, ci a pitimit o muncd preamare. Voie$ti, pdcitosule, se intelegi aceasta?lntoarce-te $i vezi pe Hristos cum pi.timegtepentru pacatul tdu, se vinde (cf. Matei 26: 46),se pune la jurhmAnt (cf. Matei 26: 63), se
* ln varianta din Biblia 1914: gi atunci se oa lnztinoud.Ni omul pesine, zic6.nd. cd ,,acestea am ftcut", gi nu md pcdepsi cu bdtdi arednicede pdcatele ce le-am ftcut.
L22
batjocoreqte (cf. Luca 22: 63), se trage lajudecatd ca un osandit (cf. Marcu 74:. 64). Yezicum ochii Lui sunt rdnili de pumni? (cf, Matei26: 67:' Marcu 14: 65). Cum Fala Lui este plinide scuipEri? (cf. Marcu 15: 19). Cum Glcile Luisunt pline de pSlmuiri? (cf. Is. 5O: 6; Marcu 26:67). Cum grumazul Lui este uscat de sete?(cf. Ioan 19: 28). Vezi cum bu2ele Lui suntamdr6.te de flere? (cf. Matei 27: 34). Cum CapulLui este pAtruns de prea cumplitii spini? (Matei27: 29). Cum bralul Si mainile Lui sunt strAnslegate cu funfl tari? (cf. Ioan 18: l2). Cumumerii Lui sunt chinuifi de povara cea grea aCrucii? (Luca 23: 26). Cum mAinile gi picioareleLui sunt pironite cu piroane asculite? (cf. Col.2: I4). Yez| o, pecetosule, cum vinele Lui sunttoate degarte de sange, cum coasta Lui epitrunsd de suli{d? (cf. Ioan 19: 34). Cum toateincheieturile Lui sunt sf6rAmate de cea tareintindere pe Cruce? $i cum, sus fiind spanzuratSi cu cump[te piroane pironit, $i-a dat duhul?(cf. Matei 27: 5O'). Vezi cum tot Tl'upul Lui S-aEcut o rand? Fdrd de chip, Ibrd de frumuseteomeneasc[ era. L-am Ddzut pe EI, Ei nu atseachip, nictJrumtsele (ls. 53:.2).
Treci acum, frate,.cu mintea la parteacea dinlduntru a sufletului Lui. ca s6. vezi acoloinlS.untru, cdt fdr6. de asembrrare mai mult aup[timit cu sufletul decAt au patimit cu trupul?!
123
IntristAndu-se foarte pentru at6.tea. pacate,pentru atitea ocdri qi pentru atAta maredefdimare, care vrea sd facd mdrimii Lui, qiPd.timirilor Lui, inqiqi acei pdcdtoqi, pe care, casd-i mdntuiascd, atAta Si atata a picAtuit. gi, casa zic pe scurt, atAta de mare a stetut patlmacea dinlduntru, care a rdbdat Iisus pentruoarneni, c6.t este cu neputinfd cineva sd oinfeleag5. in viafa aceasta; numai in ZiuaJudecefli, dupd" judecata oaregiceror dascdli, ova cunoa$te liecare des6vdrqit, fiindcS. gi atunciva sa o arate Domnul, ca si o vad5. toti oamenii,spre ruginare pdcdtogilor celor osAnditi
Ce zlc| acum despre pdcat, iubitule?lnfelegi cAt de intinsd este rdutatea lui? Din ceaneinleleasi munca aceasta ce a pdtimitPrea-dulcele Iisus, pentru ca sd.-l strice? Deciacum, dup5. ce ai cunoscut r[utatea lui gi lasigur pdcatul, gi de la intdmpldr'ile lui, 9i de lapedeapsa cu care Dumnezeu l-a pedepsit, fie-fimili de sufletul tdu, zdrobeqte-li inima ta, vi-no-fi intru sine{i qi hotirdgte cu intemeiere de omle de ori si mori mai bine decAt se faciweodatd un ptrcat de moarte5s.
5s S-a scris de mai multe ori despre pacah:l de moarte fdrd a sesprme exact Si care este acesta, socotind poate ca este cevacunoscut. De la ali PArinfi aflam ca pdcat de moarte este totpdcatul cel nepocait (Sfanhi Marcu Pustnicul), esteimpotrivirea falUd fald de lucrdrile lui Dumnezeu, socotite
124
f. Pizirea a lasea: rugiciuneaZice Sfintitul Augustin cum c6. omul se
cuvine sA facb. ceea ce poate, iar de laDumnezeu si ceard ceea ce nu poate. Pentruaceasta $i noi, dupd ce !i-am dat celemai-nainte-zise cinci plzirt, ca sd nu mai caziin pdcat, pe care acelea poti sd le faci de lasinefi cu a ta putere, dim mai pe urrna pezrreaa $asea, care este sfdnta rugdciune. Deci, s6. nuincetezi a te afierosi pe sinefi lui Dumnezeu gide a-L nrga cu fierbintealS. sd intdreascS.neputinta ta qi sd intemeieze voinfa ta intruaceastd hotdrAre ce ai Ecut cu Cel dintruin6$ime. Dar hl Sdu aJutor nEddjduind tu, cd teva auzi. pentru mare mila Sa, precum insugiS-a figdduit: De ua striga cdtre Mine, ayzi-l uoipe eI, cd milastiu sunt (Ie$. 22: 271.
Nu ai putere de la sinefi? Nu ai putereintru vointa ta? Fricina este ch nu ceri de laDumnezeu, Nu auefi, pentu cd nu cereft, zicedumnezeiescul Iacov (4: 21. Te temi deprimejdie, te infricoqezi de ispita pacatului?
inseldciuni gilsau lucrdri dracesti, precum au fdcut oarecAndIudeii cu Mdntuitorul Flristos. Indi{erent de definigii, fiecare seva judeca fir moartea pe care gi-a ales-o: moartea spre lnviereacu Hristos sau moartea fald de viafa duhovniceascd, fa;a de oviafd de veci fedcitd impreund cu un Dumnezeu personal giAtotputernic, Si alegerea exclusiv{ a celor ale lumii.
125
Privegheazd $i te roage, ca sd nu cazi intr-insa.Prtuegheaft ei Dd rugalt ca sd nu intrafi tn ispitd(Matei 26: 41). Si, pentru mai mult6 lesnire,iata, iU insemndm aici aceastS. rugaciune:
Mult- milostive Doamne Iisuse Hristoase,Dumnezeul meu, mullumescu-Ji c6, pentru
tainicS- mSrturisirea mea cea cdtre duhorrni-cescul meu pdrinte, m-ai inwednicit pe mlne,p6.c[tosul, si iau de la Tine iertarea picatelor
mele. Deci, urmA,nd lui David, celui ce a zis:Juraht-m-am gi am pus ca sd pdzesc judecdltle
dreptdfti ?ale, fS.gdduiesc Tie cu o hotdrAtoarevoinl6. a sufletului meu c5. deg mai bine s6" iauo mie de morfi, decAt sd mai fac de acuminainte weun picat de moarte qi sd. ambrisc cudAnsul bunAtatea Ta cea nemfuginite. Dar, de
'uTeme ce vointa mea este neputincioasi,singurd de sineqi, ErEL de ajutorul Tdu, md. rog
trie cu Iierbinteald. sd md imputernicegti cuharul TAu qi s5. mi intdresti cu ajutorul Tdu celputemic, ca s5. rdmAn pALni in sfArgit neschim-bat intru aceastd sfAntl hotird,re. A$a, Iubito-rule de suflete Iisuse aI meu, imputerniceq-te-m5. pe mine ca sA petrec cealaltA weme avielii mele intru poc6in!5, ca sd dobAndesc aicipe pemant harul Tdu, iar acolo, in Cer, fericitS.slava Ta, pentru rugeciunile Prea-bine-cuvAn-tatei Maicii Tale 9i ale tuturor Sfin{ilor Tdi'Amin.
72656 Aluzie poate la I Ioan 5: 7-8.
127
1
Cuvint la urmi
Fac sfar$it $i pece uiesc aceastAsfi"tuire a mea cu aceste cuvinte: TatS_I, Cel ce atrimis pe Merg6torul-inainte Ioan ca s6. boteze,a propovdduit prin gura aceluia cdtre pdc6.toqi,zicAnd'. Pocdifi-ud! (Matei 3: 2). Fiul, cAnd S-aardtat in lume, drept incepS.turh qi temelie apropov6duirii Lui a pus acest cuvdnt: Pocdifi-ud!(Matei 4: l7). Duhul Cel SfAnt, cAnd S-apogorat in limbi de foc, acest cuvAnt a grdit prinApostolul Petru: Pocdifi'udl (Fapte 2: 38). Tfeisunt Cei ce mArturisescso, gi mdrturia acestortrei este adevdratd., iar mai vArtos lnsuqiAdevdrul. Deci, o, pichtoqilor, care sunteliasemenea mie: poc6ifi-vd, poc6ili-v5, poc5ifi-vd,cd s-a apropiat impar6.lia cerurilor.
Starqit. gi lui Dumnezeu slavd!
CUPRINS
INTRODUCEREVTATA $I FAPTELE PARINTELUI GRIGORIEDASCALUL. MITROPOLITU L TI\RIIROMANESTT...Cum a invilat carte pdrintele GrigorieDascdlul . . . . . . . .Cum a intrat in viala cdlugdreascd gi la ceascultdri s-a supus.......Cildtoria la SfAntul Munte si asezarea luiGrigorie in mS.ndstirea Cilddruqanilor lBCum a ajuns ierodiaconul Grigorie mitropolit alTer i i Rornaneqt i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t9Cum a carmuit mitropolitul Grigorie Bisericarom6"neascd.... 24indeletnicirea cdrtur5reascd a MitropolituluiGrigor ie. . . . . . . . . . 29Curn a fost surghiunit Mitropolitul Grigorie..... 32Cum s-a sfArqit Mitropolitul Grigorie... 35INATNTE-CUVANTARE.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39EPIGRAMA..... 44PROLOG: Cum se cuvine sa se gateasca cinevamai-nainte, pentru cAnd va se semdrturiseascd 45CAPITOLUL I Ce este zdrobirea?....... 4Za. Cum sd. cerceteze cineva conqtiinta sa?........ 49b. Cd trei vitimSri pricinuieste pdcatul la.Dumnezeu
7
l l
12
l
t
)
5l
c. Cum cd trei vitimdri pricinuie$te pdcatul co
pecetosului....d. Cum cd mdhnirea pentm bundtdfile cele
wemelnice este nefolosi toare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ' . . .CAPITOLUL 2 Cum se cuvine s5. se mdrtu-
riseasce picdtosul. Ce lucru este mefiu-
r is i rea?.. . . . . . . . . .a. Cd mirturisirea se cuvine si fie de voie........
b. Cd mdrturisirea se cuvine sA fie umilin-
c ioasd.. . . . . . . . . . . . . ' . . . ' . . . . ' . . . ' . . . . . . . . . .
c. Cd mirturisirea se cuvine sd fie prihdnitoare
de sine.. . . . . . . . . .d. Ci m5rturisirea se cuvine sd fie dreapt6.,..'..
e. C5. mirturisirea se cuf ine sd se facd Eri de
ruSine.. . . . . . . . . . .f. Ci picatele trebuie sd se arate sau aici, sau
acolo. . . . . . . . . . . . . .g. Ca, dacd va rdmane numai un Pdcatnem5rturisit, rimAn neiertate qi celelalte.........
h. Ce mdrturlsirea se cuvine se fie
hotdrdtoare....CAPITOLUL 3 Cd se cuvine si primeascd cu
brrcur ie canontr l sdu . . . . . ' . . . . . . . , .
a. Ce este implinirea canonului?..... .
b. Pilde ale celor ce s-au canonisit pentru
pdcatele lor. . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Cd cel ce pSzegte canonul siu este fiu
adevdrat al Bisericii. . .. ' .
d. C5 se cuvine ca cel ce se pocSlegte chiar el
sd cear i mai mult canon.. ' . . . . . . . . . .
e. Ca ori aicl wemelnic, ori acolo veqnic'
trebuie s6-qi ia pdcdtosul canonul sdu..,........,.f. Cd. se cuvine ca cel ce se poceieqte sa seindepdrteze de impErtdqireCAPITOLUL 4 Cum se se pezeascS. pdcdtosuldupd mdrtur is i re. . . . . . . . . . . . . , . . . .a. Pdzirea intAi: aducerea-aminte de picate......b. P5zirea a doua: Fuga de pricinile pdcatului...c. Pdzirea a treia: mirturisirea cea.deasa cinciIucrur i de folos pr lc inuie$te. . . . . . . . . . . . . . . . .d. Pizirea a patra: aducerea-aminte de cele depe urmd ale taIe. . . . . . . . . . .e. Pezt:ea a cincea: cunoQunta pAcatului.........f. Pdzirea a Sasea: rugeciunea...,.Cuvdnt la urmd.
84
888890
60
6263
bb
68
72
IO
6667
9l
99104125127
8080
83
l*
83
