„sfantul iacob“ brebu

Şcoala Gimnazială „Sf. Iacob”-Brebu Str. Principală, nr.1A Comuna Brebu

Judeţul Caraş-Severin Tel/Fax: 0255-232594

E-mail:[email protected]

Nr. 387 din 23. 11. 2014

PLANUL DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

al Şcolii Gimnaziale „Sf. Iacob” – Brebu

pentru perioada 2014 – 2018

BREBU

- 2014 –

Planul de dezvoltare școlară pentru perioada 2010-2014 Page 1 of 46

Cuprins:

1. CONTEXT LEGISLATIV ..................................................................................................................................... 3

2. PREZENTAREA UNITĂŢII ŞCOLARE .................................................................................................................. 5

3. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII ........................................................................................................................ 7

3.1. VIZIUNEA ŞCOLII ...................................................................................................................................... 7

3.2. MISIUNEA ŞCOLII ..................................................................................................................................... 7

4. ANALIZA DIAGNOSTICĂ .................................................................................................................................. 7

4.1. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ................................................................................................................ 7

4.1.1. CULTURA ORGANIZAŢIOBALĂ .......................................................................................................... 7

4.1.2. INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV ...................................................................................................... 8

4.1.3. INFORMAŢII DE TIP CALITATIV ....................................................................................................... 12

4.2. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN – ANALIZA P.E.S.T.E.............................................................................. 15

4.2.1. CONTEXTUL POLITIC ....................................................................................................................... 15

4.2.2. CONTEXTUL ECONOMIC ................................................................................................................. 16

4.2.3. CONTEXTUL SOCIAL ........................................................................................................................ 17

4.2.4. CONTEXTUL TEHNOLOGIC .............................................................................................................. 17

4.2.5. CONTEXTUL ECOLOGIC ................................................................................................................... 18

5. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ŞI DE FORMARE. ANALIZA S.W.O.T. .................................................. 18

5.1. RESURSE CURRICULARE ......................................................................................................................... 18

5.2. RESURSE UMANE ................................................................................................................................... 19

5.3. RESURSE FINANCIARE ŞI BAZA MATERIALĂ .......................................................................................... 20

5.4. RELAŢII SISTEMICE, COMUNITARE ŞI INTERNAŢIONALE ....................................................................... 20

6. STRATEGIA PROIECTULUI ............................................................................................................................. 21

6.1. FORMULAREA STRATEGIEI .................................................................................................................... 21

6.2. ŢINTE STRATEGICE ................................................................................................................................. 22

6.3. OPŢIUNILE STRATEGICE ......................................................................................................................... 23

6.4. ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE A STRATEGIEI ................................................................................... 24

6.5. REZULTATE STRATEGICE ŞI REZULTATE AŞTEPTATE .............................................................................. 28

7. PROGRAME DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI ........................................................................................ 31

8. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI – PLANIFICAREA OPERAŢIONALĂ ................................................................ 32

8.1. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A CURRICULUMULUI LA DECIZIA ŞCOLII .............................................. 32

8.2. PROGRAMUL DE PREGĂTIRE A CADRELOR DIDACTICE ......................................................................... 35

Planul de dezvoltare școlară pentru perioada 2014-2018 Pagina 2

8.3. PROGRAMUL DE MODERNIZARE A BAZEI MATERIALE ......................................................................... 38

8.4. PROGRAMUL DE ÎNTĂRIRE A LEGĂTURILOR DINTRE ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE ................................... 41

8.5. PROGRAMUL DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII ............................................................................... 43

9. ANEXA NR.1 – ORGANIGRAMA ȘCOLII ......................................................................................................... 44


1. CONTEXT LEGISLATIV

La baza elaborării Proiectului de Dezvoltare Instutiţională al Şcolii Gimnaziale „Sf.Iacob”

Brebu a fost conceput se află legile care guvernează domeniul învăţământului (Legea Educatiei

Nationale, Hotărârile şi Ordonanţele emise de Guvernul României, toate actele normative ce

decurg din legile mai sus menţionate, Ordinele, Metodologiile, Precizările şi Programele

elaborate de M.E.N.) precum şi condiţiile concrete existente în zona în care se află şcoala:

• Legea nr. 1/2011 - Legea educatiei nationale

• Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţie

• Ordonanţă de urgenţă nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

• Ordinul nr.5132/10/09/2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte;

• Ordinul 4595/22.07.2009 cu privire la aprobarea criteriilor de performanţa

pentru evaluarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar;

• ORDIN Nr. 5561 din 7 octombrie 2011pentru aprobarea Metodologiei privind

formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar

• Ordinul nr.1409/29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de

învăţământ preuniversitar.

• ORDIN Nr. 5565 din 7 octombrie 2011pentru aprobarea Regulamentului privind

regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ

preuniversitar.

• Legea cadru nr. 284 / 2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din

fonduri publice, cu modificarile ulterioare

• Legea 53/2003 - Codul muncii republicata

• O.G. nr. 137 / 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de

discriminare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 48 / 2002

• Legea nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii social


Activităţile derulate din cadrul şcolii sunt în conformitate cu legile şi strategiile naţionale

care guvernează domeniul educaţiei, prin considerarea specificului regional, judeţean şi local.

Echipa managerială , împreună cu toţi colegii, au ajuns la concluzia că sunt necesare

ţinte şi obiective noi, iar viziunea şi misiunea şcolii necesită adaptare la noile condiţii locale şi

naţionale în care funcţionează şcoala.

Proiectul de Dezvoltare Instituţionalǎ este necesar pentru:

- cunoaşterea ţintelor, scopurilor, resurselor şi pentru a stabili modalităţile de îndeplinire

a acestora;

- ca activitatea noastră să se desfăşoare în echipă , să putem ridica standardele scolii şi să

ducem la îndeplinire misiunea propusă.

- părinţii, comunitatea locală să ne cunoască ţintele şi activitatile propuse şi desfăşurate

de colectivul nostru.

Proiectului de Dezvoltare Instutiţională al Şcolii Gimnaziale „Sf.Iacob” Brebu ţine pasul cu

reforma educaţională prin care se realizează:

- Oferta educaţională şi curriculară personalizată astfel încît să se asigure obșinerea unor

rezultate competitive, pentru asigurarea calităţii predării şi învăţării în acord cu

standardele actuale;

- Asigurarea unui foarte bun management al resurselor umane;

- Determinarea ţintelor strategice ale dezvoltării , a condiţiilor şi resurselor concrete ale

şcolii şi ale comunităţii , a relaţiilor comunitare ale şcolii.


2. PREZENTAREA UNITĂŢII ŞCOLARE

Vechimea scolii organizate la Brebu nu poate fi stabilita cu precizie, din lipsa

documentelor ori necunoasterea acestora. se pot face doar presupuneri, plecând de la unele

documente si de la deductii logice.

La baza organizarii învatamântului românesc din Brebu, la fel ca si în majoritatea satelor

din Banat, sta Decretul Scolar (Patentenwurf), aprobat de Maria Tereza la 20 septembrie 1776,

publicat în Banat în limbile româna, sârba si germana. Astfel, se prevedea ca, în fiecare

localitate cu locuitori ortodocsi, sa se ridice si o scoala pentru învatamântul tineretului, iar acolo

unde nu exista scoala si pâna la constructia sa, învatamântul se va face într-o sala închiriata, la

învatator acasa, la popa sau la orice alt locuitor. Acolo unde nu exista scoala, ea trebuie sa fie

construita în mijlocul satului si sa fie înzestrata cu materialele necesare. Cu privire la salariul

învatatorului, se aplica dispozitia generala de a se plati 2/3 în natura, 1/3 în bani si aceasta în

functie de numarul locuitorilor din sat.

Un Decret Imperial semnat de Împarateasa Maria Tereza, în 2 noiembrie 1776, prevedea

ca „unde scolile se ridica din temelie abia acum, trebuie sa se bage de seama ca sa se aleaga un

loc potrivit, asa ca scoala sa fie în mijlocul satului, ori în apropierea bisericii“.

Totusi se pare ca scoala ar fi fost infintata probabil in jurul anului 1771, an in care a fost

inaltata si biserica satului. La început, fiind înfiintata pe lânga biserica, scoala a functionat ca

scoala confesionala, principalul educator fiind preotul.

La granita dintre secolul al XIX-lea si secolul XX, dar mai ales dupa Marea Unire din 1918,

situatia se schimba scoala devenind laica si finantata de statul român, iar dascalul, cu studii

laice si pedagogice devine persoana cea mai importanta din institutie, desi preotul ramâne în

continuare în scoala ca sa predea religia.

Pâna în 1992 scoala noastra a functionat în vechea cladire care a fost construita în

secolul al XVIII-lea.Din 1992, datorita insistentelor si preocuparii extraordinare a domnului

profesor Olariu Iacob, pe atunci director al scolii, avem aceasta noua si spatioasa constructie.

Începând cu anul 2006 scoala si-a schimbat numele in Scoala cu clasele I-VIII "Sf.Iacob"-

Brebu.


În şcoala noastră sunt şcolarizaţi elevi astfel:

- învăţământul preşcolar: 21

- învăţământul primar: 39

o clasa 0: 10

o clasa I: 11

o clasa a II-a: 2

o clasa a III-a: 4

o clasa a IV-a: 12

- învățământul gimnazial: 32

o clasa a V-a: 6

o clasa a VI-a: 7

o clasa a VII-a: 9

o clasa a VIII-a: 9

Cei 92 elevi organizaţi într-o grupă mixtă, în învăţământul preşcolar, şi 4 clase în învățământul

primar şi gimnazial, sunt coordonaţi instructiv-educativ de 9 cadre didactice (6 cadre didactice titulare şi

3 suplinitori calificaţi).


3. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII

3.1. VIZIUNEA ŞCOLII

Moto: „O şansă fiecărui copil pentru a reuşi în viaţă”

Şcoala noastră - o şcoală deschisă pentru comunitate. O școală apreciată de către elevi și părinţi

și comunitatea locală pentru eficienţa activităţii instructiv – educative şi asigurarea egalităţii şanselor la

educaţie, promovara unui învăţământ de calitate.

Şcoala îşi doreşte să devină un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.

3.2. MISIUNEA ŞCOLII

Școala Gimnazială „Sf.Iacob” Brebu trebuie să fie o școală care să asigure :

promovarea unui învăţământ de calitate, modern si flexibil, adaptat nevoilor și

aspirațiilor individuale și în concordanță cu așteptările comunității;

valorificarea potenţialului intelectual şi creativ al întregului colectiv de elevi și de cadre

didactice;

cultivarea sensibilității față de problematica umană și a respectului pentru mediul

înconjurător natural, social și cultural;

educarea în spiritul demnității, al toleranței, al atașamentului față de valorile moral

civice și al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4. ANALIZA DIAGNOSTICĂ

4.1. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

4.1.1. CULTURA ORGANIZAŢIOBALĂ

Este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt :

egalitarism, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, respectul pentru profesie, libertate

de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare.

A fost elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind atât

activitatea elevilor, a cadrelor didactice și părinților.


Climatul organizaţiei şcolare este unul deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt

de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii,

relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

În tradiţia şcolii, s-au stabilizat manifestări cultural artistice şi activităţi extracurriculare

generatoare ale unui climat stimulativ de pregătire, de ataşament al elevilor şi cadrelor

didactice faţă de şcoală, cum ar fi:

- editarea revistei şcolii;

- actualizarea site-ului şcolii;

- organizarea de serbări

4.1.2. INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV

Situaţia numerică a elevilor pe niveluri de învăţământ şi pe ani şcolari se prezintă astfel

(vezi fig.1):

- anul şcolar 2011-2012:

i. ciclul primar: 37

ii. ciclul gimnazial: 32







Din analiza acestei situaţii se observă că numărul de elevi, deși destul de mic, a rămas în

general consatant pe parcursul ultimilor trei ani școlari

Vârsta elevilor înscrişi în ciclul primar este cuprinsă între 6 ani şi 10 ani, iar în ciclul

gimnazial între 11 ani şi 14 ani.

Rata abandonului şcolar în ultimii trei ani se prezintă astfel:

- anul şcolar 2011-2012: 0%

- anul şcolar 2012-2013: 1,5%


- anul şcolar 2013-2014: 0 %

Un fapt important și îmbucurător îl constituie rata de abandon foarte redusă. În ultimii

trei ani școlari nu a fost decât un singur caz de abandon.

Procentul de promovabilitate în ultimii trei ani se prezintă după cum urmează (vezi

fig.2):

- anul şcolar 2011-2012: 100%

- ciclul primar: 100%

- ciclul gimnazial: 100%

- anul şcolar 2012-2013: 100%


- ciclul gimnazial: 97,14%



- ciclul gimnazial: 100%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2011-2012 2012-2013 2013-2014

37 35 36

32 35 31

NU

MĂ

R E

LEV

I

ANI ŞCOLARI

Situaţia numerică a elevilor pe niveluri de învăţământ şi pe ani şcolari

Ciclul primar Ciclul gimnazial

Fig. 1 Situaţia numerică a elevilor pe niveluri de învăţământ şi pe ani şcolari


Procentul absolvenţilor clasei a VIII-a care au urmat un nivel superior de învăţământ se prezintă

astfel (vezi fig.3):

- anul şcolar 2011-2012: 100%

- anul şcolar 2012-2013: 66,67%

- anul şcolar 2013-2014: 75%

Ciclul primar

Ciclul gimnazial

95

96

97

98

99

100

2011-2012 2012-2013 2013-2014

100

100

100

100

97,14

100

PR

OC

ENT

PR

OM

OV

AB

ILIT

ATE

ANI ŞCOLARI

Procentul de promovabiliate


Fig. 2 – Procentul de promovabilitate

Column2

0

20

40

60

80

100

2007-2008 2008-2009 2009-2010

100

66,6775

AX

IS T

ITLE

ANI ŞCOLARI

Procentul absolvenţilor care au urmat un nivel superior de învăţământ

Fig. 3 – Procentul absolvenților care și-au continuat studiile


Din analiza rezultatelor obţinute în ultimii ani se observă o scădere a numărului de

absolvenți ai claseli VII-a care și-au continuat studiile. Acest lucru are două cauze. O primă

cauză este determinată de rezultatele obținute la evaluările naționale, iar o a doua cauză se

datorează faptului că o parte din elevi și-au urmat părinții aflați la muncă în străinătate.

Şcoala este prevăzută cu un număr de 8 clase de curs pentru învăţământul primar şi

gimnazial, o sală de sport, o bibliotecă şi o grădiniţă.

În prezent nivelul de dotare cu resurse materiale se prezintă astfel:

- manualele şcolare sunt asigurate în procent de 100%, starea acestora fiind foarte

bună;

- materialele didactice sunt asigurate în procent de 75%, din care:

i. 25% sunt vechi şi depăşite;

ii. 75% sunt materiale didactice noi;

- echipamente:

i. informatice şi multimedia:

o 2 calculatoare (Pentium IV);

o 2 imprimante (1 imprimantă cu jet de cerneală, 1 imprimantă

laser);

o 2 videoproiectoare cu ecran de proiecţie;

o 1 laborator AeL (un server şi 10 staţii de lucru)

o 2 scanner;

o 1 retroproiector;

o 3 copiatoare ( 1 AeL, 2 la care au acces toate cadrele didactice);

o 2 faxuri.

ii. audio-video

o 1 staţie de amplificare;

o 2 televizoare color;


o 2 aparate video;

o 1 combină muzicală.

Materialele didactice au fost în cea mai mare parte înlocuite. Totuși există și la ora

actuală un deficit ân asigurarea materialelor didactice, în special pentru fizică, chimie şi

biologie.

Materialele didactice noi cuprind în cea mai mare parte planşe şi hărţi. Este necesară ca

în continuare să se pună accent pe achiziționarea de materiale didactice noi pentru a le înlocui

pe cele care sunt vechi, dar mai ales pentru asigurarea materialelor didactice la materiile fizică,

chimie şi biologie

4.1.3. INFORMAŢII DE TIP CALITATIV

Elevii provin în procent de 72 % din familii de agricultori şi crescători de animale cu

gospodării proprii Având în considerare situaţia economică prezentă, cât şi cea din perioada

următoare, acest procent în următorii ani va fi în continuă creştere.

Un procent de 35% din elevi provin din familii ai căror părinţi sunt şomeri indemnizabili

sau neindemnizabili, iar un procent de 65% din familii ai căror părinţi lucrează la agenţi

economici de stat sau privaţi sau în alte instituţii de stat.

Elevii provin din familii ai căror părinţi în procent de 30 % sunt absolvenţi a 8 clase, 25 %

au absolvit şcoli profesionale, 42 % sunt absolvenţii ai unei instituţii de învăţământ de nivel

mediu. De asemenea un procent de 3 % din părinţi au absolvit mai puţin de 8 clase.

Există un procent de 20 % din elevi care provin din familii dezorganizate sau care sunt

întreţinuţi de bunici sau alte rude. Cea mai mare parte dintre aceștia sunt întreținuți de

bunicisau alte rude ca urmare a faptului că ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate.

Interesul părinţilor pentru educaţie şi şcoală este destul de redus, fapt ce poate fi

explicat şi din analiza stării sociale şi economice a familiilor din care provin elevii.

Deoarece comuna Brebu mai are în compunere şi două sate, Apadia situat la 7 km şi

Valeadini situat la 5 km, un număr semnificativ de elevi provin din aceste două sate (48% din

totalul elevilor), aceştia fiind nevoiţi să facă naveta. Transportul acestora se face cu microbuzul

şcolar de care dispune şcoala. În prezent datorită capacităţii reduse de locuri acesta nu poate

asigura transportul decât în două ture.


Deoarece învăţământul se desfăşoară în sistem mixt (simultan şi individual pe clase) în

şcoală sunt un număr de 9 posturi didactice, procentul de ocupare al acestora fiind de 100%.

În şcoală îşi desfăşoară activitatea un număr de 9 cadre didactice, 1 cadru didactic

auxiliar (1 contabil șef cu 0,25 normă) şi 2 angajaţi ce fac parte din personalul nedidactic.

Din totalul de 9 cadre didactice 9 sunt cadre calificate. În funcţie de nivelul studiilor

repartiţia personalului prezentându-se astfel (vezi fig.4):

- în învăţământul primar și preșcolar

i. studii medii în domeniu: 1

ii. studii superioare în domeniu: 3

- în învăţământul gimnazial:

i. studii superioare în domeniu: 5

Situația personalului didactic, în fumcție, d nivelul de califiare se prezintă astfel (vezi

fig.5):

- În învăţământul primar și preșcolar îşi desfăşoară activitatea un număr de 4 cadre

didactice, dintre care:

- debutant: 1

- cu gradul II didactic: 1

Studii medii Studii superioare

25,00%

75,00%

0,00%

100,00%

Situația personalului în funcție de nivelul studii lor


Fig. 4 – Situația cadrelor didactice în funcție de nivelul studiilor


- cu gradul I didactic: 2

- În învăţământul gimnazial sunt 5 cadre didactice, din care:

- cu definitivat în învăţământ: 2

- cu gradul I didactic: 3

Toate cadrele didactice au urmat cel puţin 1 curs de pregătire sau de formare

profesională.

În şcoală nu predomină situaţiile conflictuale sau neînţelegerile între personalul didactic,

între personalul didactic şi cel nedidactic sau cu elevii ceea ce creează o ambianţă şcolară bună.

Relaţiile dintre personalul didactic sunt bune, în general existând tendinţa de colaborare

între cadrele didactice, precum şi cu directorul şcolii pentru rezolvarea diferitelor probleme

organizatorice şi de desfăşurare a procesului de învăţământ.

Relaţiile dintre cadrele didactice şi părinţi sunt la nivelul întregii unităţi şcolare bune.

Școala dispune de un laborator AeL, cu un server şi 10 staţii de lucru.

Din anul 2006 în şcoală a fost realizat şi un nou sistem de încălzire, prin instalarea unei

centrale termice pe bază de combustibil solid.

Clădirea şcolii necesită reparaţii medii fiind necesară jugrăvirea școlii și terminarea

înlocuirii vechii tâmplării. A fost înlocuită tâmplăria din lemn cu tâmplărie din aluminiu în toate

Înv. preșcolar și primar Înv. gimnazial

25,00%

0,00%0,00%

40,00%

25,00%

0,00%

50,00%

60,00%

Situația personalului didactic în funcție de nivelul de calificare

debutant definitivat gradul II gradul I

Fig. 5 – Situația personalului didactic în funcție de nivelul de calificare


sălile de curs și în toate încăperile în care își desfășoară activitatea personalul. De asemenea a

fost reparat acoperișul școlii.

Oferta educaţională actuală, chiar dacă este perfectibilă, conferă cadrul necesar

desfăşurării unui învăţământ modern, capabil de performanţe specifice nivelului de vârstă al

elevilor, abilităţilor, competenţelor şi intereselor de formare ale acestora.

Activităţile extracurriculare şi extraşcolare completează educaţia de bază a elevilor.

4.2. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN – ANALIZA P.E.S.T.E.

4.2.1. CONTEXTUL POLITIC

Din punct de vedere legislativ și organizatoric învăţământul preuniversitar românesc

este reglementat prin documentele specificate la cadrul juridic. Politicile educaţionale sunt în

curs de restructurare.

Oferta politică a guvernului în domeniul educaţiei în învăţământul preuniversitar, este

construită în jurul următoarelor obiective majore:

trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum

flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii,

pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare

la situații noi;

continuarea descentralizării în contextul asigurării calităţii învăţământului;

eliminarea abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu;

încurajarea continuării studiilor astfel încât cei mai mulți dintre tineri să fie cel

puțin absolvenţi de studii liceale;

creşterea proporţiei absolvenţilor în domeniul ştiinţelor exacte şi al tehnologiei;

generalizarea învăţării informatizate;

cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale şi din grupuri vulnerabile în

învăţământul special sau de masă;

asigurarea coerenţei procedurilor de evaluare şi a examenelor pe baza

standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învăţământ;

în domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea

în vedere:

o accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ;


o asigurarea cu manuale şcolare;

o asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne;

susţinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanţă;

generalizarea programului „Şcoala de după şcoală”;

asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de

asistenţă psihopedagogică;

eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul ei;

asigurarea educaţiei complementare (educaţie pentru sănătate şi alimentaţie

sănătoasă, cultură, cultură civică, antreprenorială şi tehnologică, prin sport etc.).

În ultimii ani şi în comuna Brebu comunitatea locală şi-a asumat rolul de principal sprijin

financiar al unităţilor de învăţământ, răspunzând în limita posibilităţilor solicitărilor, fiind

deschisă unui dialog constructiv.

Totuşi încă sunt foarte multe situaţiile în care comunitatea locală nu conştientizează încă

rolul şcolii în cadrul ei. Deseori unii dintre membrii consiliului local pun interesele de ordin

politic sau chiar personal înaintea intereselor şcolii, şi prin aceasta ale întregii comunităţi locale.

4.2.2. CONTEXTUL ECONOMIC

La nivel naţional, conform datelor furnizate de Comisia Naţională pentru Statistică,

tendinţa generală privind evoluţia forţei de muncă a constituit-o în ultimii ani scăderea

populaţie ocupate şi creşterea ratei șomajului în special în rândul tinerilor.

De asemenea efectele crizei economice îşi fac încă simţită prezenţa şi în ceea ce priveşte

opţiunile absolvenţilor clasei a VIII-a şi a părinţilor acestora referitor la continuarea studiilor.

Efectul situaţiei economico-financiare poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi

absenteism ridicat până la un posibil abandon şcolar.

Având în vedere situaţia economică a localităţii sprijinul financiar acordat şcolii din

fondurile locale este destul de redus, astfel majoritatea programelor şi proiectelor de

modernizare necesitând sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cât şi necesitatea

dezvoltării de programe prin accesarea de fonduri europene.

În acelaşi timp, interesul agenţilor economici rămâne la fel de redus în ceea ce priveşte

acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru şcoală.


4.2.3. CONTEXTUL SOCIAL

Existenţa sărăciei, ca şi a unor programe mass-media neadecvate, generatoare de

delicvenţă în rândul elevilor, impune reorientarea termenului de educare a personalităţii

elevului, insistându-se asupra contracarării efectelor negative mai sus menţionate.

Mediul familial din care provin elevii generează poziţii diferite faţă de problematica

educaţiei, de cele mai multe ori existând părerea că educaţia nu este un adevărat mijloc de

promovare socială.

La nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe

termen lung asupra întregului sistem de învăţământ.

De asemena o problemă tot mai mare este accea a elevilor ai căror părinți sunt plecați la

muncă în străinătate; acesta fiind un factor ce influențează foarte mult performanțele elevilor.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcată influenţa negativă asupra sistemului de

învăţământ a materialelor apărute în mass-media. Această tendinţă se reflectă în opinia

generală asupra învăţământului românesc cu efecte negative pe termen lung.

Poziţia diferitelor grupuri de interes faţă de şcoală se află pe o pantă ascendentă

manifestată printr-un sprijin mai important pe care Poliţia şi Primăria îl acordă şcolii.

Comunitate, în ansamblul ei, îşi dă seama că şcoala şi educaţia reprezintă un mijloc de

promovare socială, atât pentru individ, cât şi pentru comunitate.

4.2.4. CONTEXTUL TEHNOLOGIC

Analiza contextului tehnologic se impune deoarece tehnologia poate aduce un spor

substanţial de calitate şi eficienţă procesului de învățământ. În prezent, tehnologia informatică,

cu implicaţiile ei în comunicaţii şi procesarea informaţiei, este cea mai importantă formă a

contextului tehnologic. Dotarea cu calculatoare, accesul la Internet, la biblioteci virtuale sunt

decisive pentru dezvoltarea instituţiei de învăţământ.

Se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor

tehnologii. Programul AeL prezintă avantaje foarte mari pentru modernizarea procesului de

învățământ.

Nivelul tehnologic al educaţiei este scăzut. Nu se poate vorbi despre existenţa unor

mijloace de educaţie la distanţă (Tv, internet, lecţii on-line, etc.) care să fie puse la dispoziţia

comunităţii. Singurele spaţii dotate relativ corespunzător din punct de vedere tehnologic se află


chiar în şcoală.

4.2.5. CONTEXTUL ECOLOGIC

La nivel naţional, s-a inclus printre domeniile prioritare programul de protecţie a

mediului şi creştere a calităţii vieţii. Acest context capătă amploare şi se referă la modul în care

proiectele şcolare pot afecta mediul. În mod real, activitatea şcolii afectează mediul prin

gunoiul şi deşeurile produse în urma activităţii propriu-zise.

Trăim într-o ţară în care nivelul de poluare este în creştere datorită urbanizării intense.

De asemenea, se alocă foarte puţini bani pentru programele de protecţie a mediului şi

conservarea florei şi faunei în toate zonele. Astfel, considerăm bine venit orice proiect cu privire

la protecţia mediului, mai ales că, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, aceasta este una

din problemele esenţiale care necesită rezolvare. Astfel, educaţia ecologică trebuie să devină o

prioritate şi o componentă activă în educarea tinerei generaţii.

5. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ŞI DE FORMARE. ANALIZA S.W.O.T1.

5.1. RESURSE CURRICULARE

PUNCTE TARI/STRENGTHS PUNCTE SLABE/WEAKNESSES

- existenţa motivaţie pentru calitate în învăţământ - ofertă curriculară bine fundamentată - şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ, programe şcolare, programe opţionale, etc.)

- organizarea defectuoasă a C.D.Ş.:

administrativ – opţiunile se fac în mare parte, în funcţie de decizia cadrelor didactice

conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice

- ineficienta evaluare de curriculum (lipsa aplicării a unor teste de satisfacţie) - apariţia fenomenului de abandon şcolar.

OPORTUNITĂŢI/OPPORTUNITIES AMENINŢĂRI/THREATS

- susţinerea trecerii de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum

- pauperizarea populaţiei din zonă - existența încă a unei incoerenţe legislative

1 S.W.O.T – de la Strengths-Weaknesses-Opportunities-Threats, cuvinte în limba engleză care se traduc prin: Puncte tari - Puncte slabe – Oportunităţi - Amenințări


flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi - existenţa multor posibilităţi de informare şi de formare a cadrelor didactice - creşterea gradului de autonomie instituţională a şcolii - colaborarea cu comunitatea locală în vederea realizării analizei de nevoi a acesteia şi, implicit, a dezvoltării curriculare.

- dezechilibrul real dintre numărul de ore, conţinuturile programelor şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi. - apatia unora dintre cadrele didactice în ceea ce priveşte informarea şi formarea

5.2. RESURSE UMANE


- numărul de cadre didactice calificate - numărul de cadre didactice ce au obținut gradul II didactic și gardul I diactic didactice - prezenţa în şcolă a personalului calificat în consilierea copiilor cu nevoi speciale

- slaba motivare a cadrelor didactice pentru formare continuă - timida utilizare a metodelor interactive în predare-învăţare - conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor cu caracter interdisciplinar, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, lucrul în echipă, informatizarea învăţământului etc. - lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională şi/sau managerială - neimplicarea unor cadre didactice în actul decizional şi educaţional - necunoaşterea de către toate cadrele didactice a modalităţilor de utilizare a echipamentelor audio-video şi TIC - disfuncţionalităţi în comunicarea internă şi externă


- lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic prin diferite cursuri organizate pe fonduri europene - existenţa multiplelor posibilităţi de informare şi formare a cadrelor didactice

- migrarea cadrelor didactice tinere către domenii mai bine plătite - scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei şcolare.


5.3. RESURSE FINANCIARE ŞI BAZA MATERIALĂ


- existenţa unei biblioteci cu un fond relativ mare de carte şcolară - existenţa laboratorului AeL - dotarea cu două calculatoare utilizate în activitatea de secretariat şi de informare a cadrelor didactice conectate la internet - asigurarea unui număr de două imprimante și două copiatoare la care are eccs întregul personal didactic

- bază materială cu mobilier şcolar vechi - legislaţia sponsorizării nu acordă agenţilor economici suficientă libertate pentru sprijin financiar acordat şcolilor - insuficienta pregătire a cadrelor pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru educaţiei - lipsa unor fonduri care să permită accesarea de fonduri europene pentru modernizarea școlii - insuficienţa materialelor didactice necesare activităţii centrate pe elev


- completarea fondului de carte din biblioteci şi adaptarea acestuia la programele şcolare - existenţa programelor guvernamentale în vederea dotării laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, a sălilor de sport şi cabinetelor de consiliere psihopedagogică

- limitarea autonomiei unităţilor şcolare în luarea deciziilor importante, în condiţiile neînţelegerii nevoii de autonomie sau a necunoaşterii şi înţelegerii corecte a legislaţiei - slaba motivaţie financiară, permisă de legislaţie, a cadrelor didactice pentru desfășurarea unor activităţi didactice eficiente - insuficienta finanţare de la buget - proasta fianțare ce are la bază costurile per elev - ritmul lent al creşterii economice nu permite eventualilor sponsori un sprijin mai substanţial, chiar în condiţiile în care aceştia ar fi dispuşi să-l acorde.

5.4. RELAŢII SISTEMICE, COMUNITARE ŞI INTERNAŢIONALE


- colaborarea cu familia prin comitetul reprezentativ al părinţilor - disponibilitatea cadrelor didactice pentru dezvoltarea de parteneriate

- insuficienta preocupare a cadrelor didactice pentru identificarea unor resurse extrabugetare şi/sau a realizării de proiecte cu finanțare extrabugetară - legislaţia sponsorizării nu acordă agenţilor economici suficientă libertate pentru sprijin financiar acordat şcolilor


- posibilitatea implicării în programe de cooperare naţionale şi internaţionale - creşterea calităţii parteneriatului social, a

- influenţa negativă pe care o are „cultura de cartier” asupra elevilor, tentaţi prin specificul vârstei să adopte o conduită morală şi


iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea educaţiei şcolare - accentuarea rolului parteneriatelor în dezvoltarea unităților şcolare

comportamentală protestatară - influenţa negativă a canalelor de comunicare media care oferă false modele - creșterea numărului de elevi ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate - lipsa conștiinței comunitare şi de interes din parte părinţilor, în raport cu educaţia şi în particular în raport cu evoluţia propriilor copii - carenţele atitudinale şi comportamentale ale părinţilor - problemele severe cu care se confruntă unele familii, inclusiv marginalizarea sau automarginalizarea unor familii defavorizate

6. STRATEGIA PROIECTULUI

Proiectul de dezvoltare şcolară structurează problemele care vizează managementul

educaţional pe o perioadă de 4 ani şi cuprinde capitole, subcapitole, acşiuni cu termene şi

responsabilități concrete pentru materializarea celor analizate anterior

6.1. FORMULAREA STRATEGIEI

Dacă existenţa şcolii noastre este justificată de contextul educaţional şi comunitar,

nevoile de educaţie identificate ne determină să avem în vedere:

o realizarea unei oferte de Curriculum la Decizia Şcolii care să corespundă nevoilor

elevilor, să permită accesul la informaţie al elevilor şi cadrelor didactice din

şcoală, dar şi al celorlalţi membrii ai comunităţii locale;

o formarea cadrelor didactice din şcoală pentru utilizarea unor noi metode de predare

(folosirea calculatorului, folosirea softului educaţional, videoproiecţia etc.), urmărind

creşterea calităţii actului educaţional;

o înlăturarea abandonului şcolar, ameliorarea rezultatelor şcolare ale elevilor şi întărirea

colaborării cu familiile elevilor;

o creşterea ofertei de activităţi extraşcolare, a ofertei de petrecere a timpului liber cu

implicarea părinţilor în derularea acestor activităţi


6.2. ŢINTE STRATEGICE

Analizând punctele slabe ale mediului intern şi ameninţările identificate în mediul

extern, sunt propuse următoarele ţinte strategice:

S1: Realizarea cadrului general adecvat pentru o educaţie de calitate

Aceasta vizează crearea unui spaţiu adecvat cerinţelor de funcţionalitate pentru

instruirea teoretică şi practică a elevilor, prin cooperarea cu autorităţile locale şi

comitetul de părinţi. Această ţintă strategică este selectată ca fiind primordială datorită

necesităţii modernizării tuturor spaţiilor şcolare şi auxiliare şi a dotărilor, la nivelul cerut

de compatibilizarea sistemului de învăţământ românesc cu sistemele europene.

S2: Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active şi a strategiilor

didactic centrate pe elev

Ţinta strategică se bazează pe buna formare a cadrelor didactice din şcoală şi are în

vedere introducerea unor inovaţii didactice în predarea diferitelor discipline, pentru

adaptarea la nevoile de dezvoltare personală ale elevilor, în perspectiva integrării în

viaţa socială

S3: Utilizarea unui sistem eficient de comunicare

Se are în vedere dezvoltarea cooperării cu parteneri educaţionali şi informarea a

cestora. Scopul este dotarea cu mijloace moderne de comunicare.

S4: Promovarea imaginii şcolare pe plan local, naţional şi internaţional

Se vizează realizarea unei noi imagini a şcolii ca centru de resurse educaţionale şi de

servicii oferite comunităţii, ca centru de iradiere a ştiinţei şi culturii la nivel local,

naţional şi european.


6.3. OPŢIUNILE STRATEGICE

Dezvoltarea matriceală a opţiunilor strategice, în corelare cu ţintele strategice pe domenii funcţionale:

Do

men

iul

f

un

cţio

nal

Sc

op

s

trat

egic

Dezvoltare curriculară Dezvoltarea resurselor umane Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale

Dezvoltarea relaţiilor comunitare

S1 Adaptarea curriculumului la decizia şcolii la specificul local

Asigurarea accesului cadrelor didactice la tehnologia modernă

Modernizarea spaţiilor școlare şi a spațiilor auxiliare

Responsabilizarea comunităţii în susţinerea şcolii

S2

Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării activ-participative centrate pe elev

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active şi a centrării activităţii pe elev

Achiziţionarea de mijloace didactice şi echipamente adecvate situaţiilor de învăţare centrate pe elev

Dezvoltarea parteneriatelor cu structuri implicate în educaţie

S3

Dezvoltarea în cadrul C.D.Ş. a unor module/opţionale privind comunicarea

Formarea resursei umane în vederea utilizării sistemelor de comunicare şi realizarea unei comunicări eficiente

Dotarea cu mijloace moderne de comunicare. Dezvoltarea de parteneriate

Crearea unor structuri participative elevi – personal propriu – comunitate pentru realizarea schimbului de informaţii cu exteriorul şi adecvarea acestuia la contextul comunitar concret

S4

Dezvoltarea în cadrul C.D.Ş. a unor module/opţionale privind activitatea de publicistică

Responsabilizarea şi motivarea resursei umane pentru promovarea imaginii şcolii

Atragerea resurselor pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii şcolii

Realizarea unor parteneriate cu instituţii/organizaţii/mass-media, implicate în promovarea imaginii şcolii


6.4. ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE A STRATEGIEI

ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE ETAPE ŞI TERMENE DE APLICARE

S1: Realizarea cadrului general adecvat pentru o

educaţie de calitate prin şi pentru comunitate

Adaptarea curriculumului la decizia şcolii la specificul local

(TS) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie şi realizarea CDŞ având ca bază cerințele comunității locale

(TM) Dezvoltarea şi pilotarea curriculum-ului la decizia şcolii conceput pe baza nevoilor comunitare şi a celor individuale

(TL) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de rezultatele pilotării


(TS) Inventarul echipamentelor existente în şcoală stabilirea necesarului pentru asigurarea utilizării în procesul de învăţământ de către cadrele didactice

(TM) Continuarea formării cadrelor didactice pentru utilizarea echipamentelor audio-video şi a tehnologiei informaţionale

(TL) Identificarea şi valorificarea de către cadrele didactice a resurselor comunităţii

Modernizarea spaţiilor şcolare şi a spaţiilor auxiliare

(TS) Inventarierea tuturor lucrărilor necesare reamenajării şi modernizării spaţiilor şcolare şi spaţiilor auxiliare

(TS) Inventarierea tuturor dotărilor existente la nivelul unităţii şcolare

(TS) Stabilirea fondurilor necesare şi a surselor de obţinere

(TM) Reamenajarea spaţiilor şcolare şi a spaţiilor auxiliare

(TM) Procurarea şi instalarea a cel puțin 1/3 din echipamentele audio-video şi de comunicare moderne necesare

(TL) Reamenajarea restului spaţiilor şcolare

(TL) Procurarea şi instalarea restului de echipamente audio-video şi de comunicare moderne necesare prin accesarea resurselor extrabugetare


(TS) Atragerea de resurse extrabugetare

(TM) Realizarea unei reţele eficiente de comunicare şi cooperare cu comunitate

(TL) Realizarea unor structuri interinstituţionale pentru susţinerea şcolii



S2: Realizarea unui învăţământ axat pe

aplicarea metodelor active şi strategiilor didactice

centrate pe elev

Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării activ-participative

centrate pe elev

(TS) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cerinţelor de învăţare activ-participativă şi realizarea CDŞ având ca bază cerințele comunității locale

(TM) Dezvoltarea şi pilotarea curriculumului la decizia şcolii conceput pe baza cerinţelor învăţării activ-participative centrate pe elev


Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active şi a centrării

activităţii pe elev

(TS) Stabilirea necesarului de formare a cadrelor didactice

(TS) Continuarea formării cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active şi a centrării activităţii pe elev

(TL) Realizarea de inovări în practica pedagogică şi în elaborarea materialelor educaţionale

Achiziţionarea de mijloace didactice şi echipamente adecvate situaţiilor de

învăţare centrate pe elev

(TS) Inventarierea mijloacelor didactice şi echipamentelor existente în şcoală şi stabilirea necesarului pentru asigurarea utilizării în procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice

(TM) Continuarea formării cadrelor didactice pentru utilizarea mijloacelor didactice şi echipamentelor adecvate situaţiilor de învăţare

(TL) Identificarea şi valorificarea de către cadrele didactice a resurselor


(TS) Contactarea unor instituţii/organizaţii care pot furniza asistenţă de specialitate

(TM) Încheierea de parteneriate şi derularea activităţilor de formare

(TL) Atragerea altor instituţii/organizaţii/firme implicate în educaţie



S3: Îmbunătăţirea sistemului de comunicare şi a schimbului de informaţii

Dezvoltarea în cadrul CDŞ a unor module/opţionale privind comunicarea

(TS) Analiza nevoilor, definirea cererii şi realizarea unor opţionale privind comunicarea

(TM) Dezvoltarea şi pilotarea curriculum-ului la decizia şcolii



(TS) Realizarea liniilor de comunicare internă şi interinstituţionale

(TS) Analiza nevoilor de formare în utilizarea sistemelor de comunicare

(TS) Analiza complexă a nevoilor de formare pe comunicare

(TM) Formarea cadrelor didactice pe probleme de comunicare

(TM) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea sistemelor şi echipamentelor d comunicare

(TL) Crearea unei structuri activ-participative interne care să monitorizeze permanent nevoia de formare

Dotarea cu mijloace moderne de comunicare

(TS) Identificarea necesarului de echipamente de comunicare

(TL) Organizarea unui Centru de Documentare şi Informare

(TM) Dotarea integrală cu echipamente de comunicare moderne

(TM) Actualizare bazei de date de la nivelul unităţii şcolare

Crearea unor structuri participative elevi – personal propriu – comunitate

pentru realizarea schimbului d informaţii cu exteriorul şi adecvarea

acestuia la contextul comunitar concret

(TS) Realizarea necesarului de resursă pentru crearea structurii

(TM) Stabilirea procedurilor de lucru şi pilotarea acestora

(TL) Revizuirea structurii în funcţie de rezultatele pilotării



S4: Reconstruirea imaginii unității şcolare şi

promovarea acesteia în comunitate, la nivel

naţional şi internaţional

Dezvoltarea în cadrul CDŞ a unor module/opţionale privind activitatea

publicistică

(TS) Analiza nevoilor, definirea cererii şi realizarea unor opţionale privind activitatea publicistică

(TM) Dezvoltarea şi pilotarea curriculum-ului la decizia şcolii


Responsabilizarea şi motivarea resursei umane pentru promovarea imaginii

şcolii

(TS) Lansarea invitaţie de participare la promovarea imaginii şcolii

(TS) Identificarea resursei umane disponibile

(TM) Implicarea în activităţile de promovare a imaginii şcolii

(TL) Implicarea întregii resurse umane pentru promovarea imaginii şcolii

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii

şcolii

(TS) Stabilirea fondurilor necesare şi a surselor de obţinere

(TS) Realizarea unui material promoţional de promovare a imaginii şcolii

(TM) Realizarea monografiei şcolii şi a altor materiale de prezentare a şcolii

(TL) Realizarea unor parteneriate în vederea atragerii de resurse

Realizarea unor parteneriate cu instituții/organizaţii/mass-media,

implicate în promovarea imaginii şcolii

(TS) Identificarea de instituții/organizaţii/mass-media, implicate în promovarea imaginii şcolii

(TM) Organizarea de activităţi care să promoveze imaginea şcolii

(TM) Obţinerea de rezultate la nivel naţional şi internaţional

(TM) Participarea la activităţi organizate de alte instituţii în scopul promovării imaginii şcolii

(TL) Menţinerea imaginii şcolii prin utilizarea liniilor de comunicare interinstituţionale.

Legenda:

(TS) – termen scurt

(TM) – termen mediu

(TL) – termen lung


6.5. REZULTATE STRATEGICE ŞI REZULTATE AŞTEPTATE

Rezultate aşteptate:

R1:şcoala să asigure tuturor elevilor condiţii optime de pregătire, şanse egale, iar

cadrelor didactice posibilitatea da se exprima într-un cadru favorabil dezvoltării

personale şi profesionale

R2: pregătirea ştiinţifică şi profesională a elevilor, în perspectiva integrării în

viaţa economică şi socială, la nivelul standardelor europene

R3 creşterea considerabilă a numărului de parteneriate locale, naţionale şi

internaţionale

R4: creşterea prestigiului unităţii şcolare prin promovarea imaginii în toate

domeniile precizate

Alături de rezultatele vizate, ne putem aştepta şi la impactul acestui program asupra

imaginii şcolii şi a importanţei ei sociale, de promotor, catalizator şi facilitator al parteneriatului

educaţional.

Ne putem aştepta la creşterea coeziunii de grup, la mărirea implicării active a familiei în

viaţa şcolii.


ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE RESURSE STRATEGICE REZULTATE AŞTEPTATE

S1: Realizarea cadrului general adecvat pentru o educaţie de calitate prin şi pentru comunitate

Adaptarea curriculumului la decizia şcolii la specificul local

Resursă umană foarte bine pregătită profesional

Resurse financiare extrabugetare şi sprijin financiar din partea Primăriei Brebu

Resurse de expertiză: existenţa unor cadre didactice ce expertiză şi experienţă

Resurse de autoritate: obținerea acordului ISJ/MECTS pentru derularea unor activităţi

Existenţa spaţiilor modernizate adecvate cerinţelor de funcţionalitate

Existenţa sălilor de clasă dotate modern prin contribuţii ale sponsorilor şi comunităţii locale

Satisfacţia grupurilor de interes privind calitatea educaţiei

Toate instituţiile de bază din comunitate se implică activ în susţinerea şcolii


Modernizarea spaţiilor şcolare şi a spaţiilor auxiliare


S2: Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active şi strategiilor didactice centrate pe elev

Particularizarea curriculumului la cerinţele învăţării activ-participative

centrate pe elev

Scăderea cu peste 50% a absenţelor nemotivate ale elevilor

Diminuarea cu cel puțin 75% a corigenţilor

Participarea elevilor la olimpiadele şi concursurile şcolare

Implicarea tuturor cadrelor didactice în realizarea de activităţi extraşcolare şi extracurriculare, în parteneriate cu comunitate

Formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active şi a

centrării activităţii pe elev

Achiziţionarea de mijloace didactice şi echipamente adecvate situaţiilor

de învăţare centrate pe elev



ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE RESURSE STRATEGICE REZULTATE AŞTEPTATE

S3: Îmbunătăţirea sistemului de comunicare şi a schimbului de informaţii

Dezvoltarea în cadrul CDŞ a unor module/opţionale privind

comunicarea

Resursă umană foarte bine pregătită profesional

Resurse financiare extrabugetare şi sprijin financiar din partea Primăriei Brebu

Resurse de expertiză: existenţa unor cadre didactice ce expertiză şi experienţă

Resurse de autoritate: obținerea acordului ISJ/MECTS pentru derularea unor activităţi

Existenţa liniilor de comunicare internă şi interinstituţională

Toate cadrele didactice utilizează tehnologiile informaţionale şi liniile de comunicare existente

Peste 75% din elevii şcolii utilizează sistemele informaţionale existente în şcoală

Existenţa structurii participative care monitorizează schimbul de informaţii cu comunitatea


Dotarea cu mijloace moderne de comunicare

Crearea unor structuri participative elevi – personal propriu –

comunitate pentru realizarea schimbului d informaţii cu exteriorul

şi adecvarea acestuia la contextul comunitar concret

S4: Reconstruirea imaginii unității şcolare şi promovarea acesteia în

comunitate, la nivel naţional şi internaţional

Dezvoltarea în cadrul CDŞ a unor module/opţionale privind activitatea

publicistică

Existenţa monografiei şi a materialelor de promovare a imaginii şcolii

Implicarea tuturor cadrelor didactice în promovarea imaginii şi/sau realizarea de materiale promoţionale

Existenţa contractelor de parteneriat

Existenţa programului de activităţi extraşcolare

Responsabilizarea şi motivarea resursei umane pentru promovarea

imaginii şcolii

Atragerea de resurse pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii şcolii

Realizarea unor parteneriate cu instituții/organizaţii/mass-media, implicate în promovarea imaginii

şcolii


7. PROGRAME DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Programele de implementare sunt structurate pe cele patru domenii funcţionale, cu

restructurare pe componenta resurse umane, unde au fost defalcate în funcţie de grupurile

ţintă.

Pentru realizarea scopurilor menţionate în proiect au fost definite următoarele

programe:

Programul de dezvoltare a curriculumului la decizia şcolii

Programul de pregătire a cadrelor didactice

Programul de modernizare a bazei materiale

Programul de întărire a legăturilor dintre şcoală şi comunitate

Programul de promovare a imaginii şcolii


8. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI – PLANIFICAREA OPERAŢIONALĂ

8.1. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A CURRICULUMULUI LA DECIZIA ŞCOLII

NR. CRT.

ACTIVITATE OBIECTIVE/ETAPE DE

REALIZARE TERMEN RESPONSABILITĂŢI RESURSE

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

1. Analiza nevoilor Formarea echipei care v-a realiza studiul

Realizarea de chestionare pentru grupurile de interes: elevi, părinţi, comunitate

Centralizarea datelor

oct.-dec. 2014 2015 2016 2017

Director Echipa desemnată

tehnico-materiale: hârtie, copiator, toner, PC, imprimantă, conexiune internet, creioane, pixuri de timp: timpul necesar aplicării şi centralizării datelor chestionarului financiare: necesare asigurării consumabilelor, premiere 2%

Lista cu datele centralizate

2. Definirea cererii de CDŞ

Interpretarea rezultatelor Definirea cereri de CDŞ

ian. 2015 2016 2017

Echipa desemnată tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, creioane, pixuri de timp: timpul necesar interpretării datelor chestionarului financiare: necesare asigurării consumabilelor, premiere 2%

Lista variantelor de CDŞ

3. Realizarea CDŞ Stabilirea persoanelor care vor realiza opţionalele

Realizarea CDŞ conform fişei de avizare

Avizarea de către Consiliul

feb. 2015 2016 2017

Şefii de catedră Cadrele didactice

tehnico-materiale: hârtie, copiator, toner, PC, imprimantă, conexiune internet, creioane, pixuri de timp: timpul necesar

Existenţa opționalelor la 15.02.


NR. CRT.




profesoral şi conducerea şcolii

Depunerea documentaţiei la inspectorii de specialitate în vederea avizării

realizării opţionalelor financiare: necesare asigurării consumabilelor de autoritate: avizarea de către inspectori de specialitate de la ISJ

4. Stabilirea CDŞ pentru fiecare clasă

Realizarea fişei de opţiuni pentru anul şcolar următor

Distribuirea fişelor elevilor tuturor claselor

Completarea opţiunilor de către elevi/părinţi

Strângerea fişelor de opţiuni

Centralizarea datelor Comunicarea rezultatelor

1 mart. 2015 2016 2017

Director Diriginții Învăţătorii / educatoarea

tehnico-materiale: hârtie, copiator, toner, PC, imprimantă, creioane, pixuri de timp: timpul necesar aplicării fişelor şi centralizării d financiare: necesare pentru asigurarea consumabilelor

Lista cu CDŞ pentru fiecare clasă

5. Iniţierea pilotării curriculumului

Realizarea încadrării pe orele de CDŞ

Cuprinderea în schemele orare şi în orarul şcolii a CDŞ-ului

Avizarea schemei de încadrare de către ISJ

15 mart. 2015 2016 2017

Director Comisia de orar

tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, creioane, pixuri de timp: timpul necesar realizării activităţilor financiare: necesare asigurării consumabilelor de autoritate: avizarea de către ISJ a schemei de încadrare

Existenţa schemei orare avizate de ISJ

6. Pilotarea CDŞ Parcurgerea materiei conform programelor şi planificărilor

2014-2018 Cadrele didactice repartizate pentru CDŞ

tehnico-materiale: hârtie, copiator, toner, PC, imprimantă, conexiune internet, creioane, pixuri,

Respectarea termenelor prevăzute în proiectare


NR. CRT.




materiale didactice de timp: timpul necesar parcurgerii materiei financiare: necesare asigurării consumabilelor şi materialelor didactice


8.2. PROGRAMUL DE PREGĂTIRE A CADRELOR DIDACTICE

NR. CRT.




1. Stabilirea necesarului de formare a cadrelor didactice în conformitate cu opţiunile strategic definite

Formarea grupului de lucru Realizarea chestionarului

de nevoi Aplicarea chestionarului

tuturor cadrelor didactice din şcoală

Interpretarea chestionarului

Studierea fişelor de formare profesională a cadrelor didactice

Întocmirea listei de cadre didactice cu nevoi de formare pe:

utilizarea echipamentelor audio-video

aplicarea metodelor activ-participative centrate pe elev

probleme de comunicare utilizarea echipamentelor

informaţionale

2014-2018 Director Şefii de catedre

tehnico-materiale: hârtie, copiator, toner, PC, imprimantă, conexiune internet, creioane, pixuri de timp: timpul necesar aplicării şi interpretării chestionarului financiare: necesare asigurării consumabilelor de autoritate: avizarea de către ISJ

Lista cadrelor didactice cu nevoi de formare

2. Selectarea formatorilor

Studierea pieţei formatorilor

2014-2018 Director Responsabil cu

tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, conexiune

Încadrarea în plafonul


NR. CRT.




Solicitarea de oferte de formare, alegerea celei mai avantajoase oferte

Realizarea necesarului de resurse financiare şi identificarea surselor financiare

Încheierea contractelor

formarea internet de timp: timpul necesar căutării formatorilor, solicitării de oferte de formare, realizării necesarului de resurse financiare, încheierii contractelor financiare: necesare plăţii formatorilor, asigurării suportului de curs de autoritate: recunoaşterea de către ISJ a cursurilor de formare

financiar alocat Existenţa contractelor de formare Numărul de cadre participante la cursurile de formare

3. Formarea cadrelor didactice

Realizarea graficului de formare

Desfăşurarea sesiunilor de formare, pe categorii de interese

În funcţie de numărul de

cadre şi resursele alocate

Director Responsabil cu formare

tehnico-materiale: hârtie, copiator, toner, PC, imprimantă, conexiune internet, creioane, pixuri de timp: timpul necesar sesiunilor de formare financiare: necesare asigurării consumabilelor

Numărul cadrelor didactice care au absolvit cursurile

4. Monitorizarea cadrelor didactice activităţii

Realizarea de asistenţe la orele de curs

Realizarea unor registre de evidenţă a utilizării echipamentelor

Urmărirea utilizării echipamentelor audio-video şi informaţionale

Permanent Director materiale: hârtie (fişe de asistenţă), copiator, toner, pixuri de timp: timpul necesar efectuării asistentelor, monitorizării utilizării echipamentelor financiare: necesare

Fişele de asistenţă


NR. CRT.




activităţilor de întreţinere a echipamentelor


8.3. PROGRAMUL DE MODERNIZARE A BAZEI MATERIALE

NR. CRT.




Inventarierea tuturor lucrărilor necesare reamenajării şi modernizării spaţiilor şcolare şi spaţiilor auxiliare

Stabilirea comisiei de inventariere a lucrărilor necesare

Derularea inventarierii Stabilirea necesarului de

resurse financiare Stabilirea surselor de

finanţare

dec. 2014 2015 2016 2017

Director Consiliul de Administraţie al şcolii

tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, creioane, pixuri de timp: timpul necesar executării inventarierii financiare: necesare asigurării logistice

Lista de inventariere

Realizarea lucrărilor de reamenajare

Contactarea autorităţilor locale în vederea obţinerii finanţării

Executarea lucrărilor de reamenajare/igienizare

În funcţie de resursele financiare

alocate


materiale: în funcţie de necesităţi de timp: timpul necesar executării lucrărilor financiare: necesare achiziţionării materialelor şi plată a lucrărilor

Sălile reamenajate

Stabilirea necesarului de dotare cu echipamente şi materiale didactice

Stabilirea comisiei de inventariere a existentului

Inventarierea existentului Stabilirea necesarului de

dotare Stabilirea necesarului de

resurse financiare Stabilirea surselor de

dec. 2014 2015 2016 2017


tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, creioane, pixuri de timp: timpul necesar executării inventarierii financiare: necesare asigurării logistice

Listele cu dotările necesare


NR. CRT.




finanţare

Achiziţionarea de mobilier, echipamente şi aparatură modernă

Contactarea autorităţilor locale în vederea obţinerii finanțării

Efectuarea achiziției de mobilier, echipamente şi aparatură

În funcţie de resursele financiare

alocate


materiale: în funcţie de devize de timp: timpul necesar executării achiziţiei financiare: necesare achiziţionării mobilierului, echipamentelor şi aparaturii

Existentul de mobilier, echipamente şi aparatură achiziţionate

Realizarea unui Centru de Documentare şi Informare

Găsirea spaţiului adecvat Stabilirea necesarului de

mobilier, materiale, echipamente şi aparatură necesară dotării

Stabilirea necesarului de resurse financiare

Stabilirea surselor financiare - accesarea de fonduri nerambursabile

dec. 2014 Director Consiliul de Administraţie al şcolii

materiale: în funcţie de devize de timp: timpul necesar executării achiziţiei financiare: necesare achiziţionării mobilierului, echipamentelor şi aparaturii, amenajării centrului

Centrul de documentare şi informare

Elaborarea documentelor necesare accesării de fonduri nerambursabile –scrierea proiectului

ian.-febr. 2015 (în

funcţie de liniile de finanţare deschise)

Achiziţionarea de mobilier modern şi multifuncţional

Dotarea cu aparatură modernă, echipamente audio-video şi de comunicare

În funcţie termenele

de derulare a proiectului


NR. CRT.




Dotarea cu resursă informaţională

Realizarea bazei sportive a şcolii

Stabilirea locului în care se va realiza baza sportivă a şcolii

Stabilirea necesarului de materiale şi echipamente necesare

Stabilirea necesarului de resurse financiare

Stabilirea surselor financiare - accesarea de fonduri nerambursabile

dec. 2014 Director Consiliul de Administraţie al şcolii

materiale: în funcţie de devize de timp: timpul necesar executării lucrărilor şi achiziţiei financiare: necesare achiziţionării materialelor şi a echipamentelor, pentru executarea lucrărilor

Baza sportivă

Elaborarea documentelor necesare accesării de fonduri nerambursabile –scrierea proiectului

ian.-febr. 2015 (în

funcţie de liniile de finanţare deschise)

Achiziţionarea materialelor şi echipamentelor

Realizarea bazei sportive

În funcţie termenele

de derulare a proiectului


8.4. PROGRAMUL DE ÎNTĂRIRE A LEGĂTURILOR DINTRE ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE

NR. CRT.




1. Organizarea de activităţi comune

Realizarea de activităţi extraşcolare cu Poliţia, Biserica, ONG-uri, Primărie

Permanent Director Coordonator de proiecte şi programe

materiale: în funcţie de activitate de timp: timpul necesar realizării activităţii

Existenţa proiectelor/programelor

2. Realizarea unei reţele de comunicare eficientă şcoală-comunitate

Realizarea site-ului şcolii Organizarea unui forum de

discuţii pe site-ul şcolii Realizarea unei agende cu

numere de telefon/adrese de e-mail specifică comunităţii

dec. 2015 Permanent

Director Coordonator de proiecte şi programe

materiale: PC de timp: timpul necesar realizării activităţilor financiare: necesare achiziţionării unui domeniu şi spaţiului de găzduire pe web a site-ului şcolii

Existenţa site-ului şcolii cu forumul de discuţii Existenţa agende cu numere de telefon/adrese de e-mail

3. Obţinerea unor sponsorizări

Identificarea posibililor sponsori

Realizarea de contacte Obţinerea de sponsorizări

Permanent Director Consiliul de Administraţie al şcolii

de timp: necesare căutării şi realizării contractelor de sponsorizare

Contractele de sponsorizare

4. Încheierea de parteneriate cu instituţii/organizaţii din comunitatea locală

Identificarea tuturor partenerilor locali

Încheierea de contracte de parteneriate

Desfășurarea de activităţi

Permanent Director Coordonator de proiecte şi programe

de timp: necesare identificării partenerilor şi încheierii de parteneriate


NR. CRT.




comune cu aceştia

5. Formarea structurii participative elevi – personal propriu – comunitate pentru eficientizarea schimbului de informaţii

Selectarea persoanelor care să constituie structura

Realizarea regulamentului de funcţionare

Stabilirea procedurilor de lucru

Pilotarea desfășurării activităţii

ian. 2015 Director Coordonator de proiecte şi programe

tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, copiator, alte materiale consumabile creioane, pixuri de timp: timpul necesar realizării materialelor financiare: necesare asigurării logistice


8.5. PROGRAMUL DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII

NR. CRT.




1. Realizarea materialelor promoţionale

Desemnarea echipei care se va ocupa de realizarea de materiale promoţionale Realizarea revistei şcolii „Muguri de primăvară”

decembrie 2015

Echipa desemnată tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, copiator, alte materiale consumabile creioane, pixuri de timp: timpul necesar realizării materialelor financiare: necesare asigurării logistice

Realizarea de pliante sau fluturaşi Realizarea revistelor

2. Realizarea monografiei şcolii

Desemnarea grupului de lucru format din elevi - profesori - comunitate Strângerea materialelor Stabilirea structurii monografiei Conceperea conţinutului Realizarea tehnoredactării

iun. 2015 Director Director educativ Grupul desemnat

tehnico-materiale: hârtie, PC, imprimantă, copiator, alte materiale consumabile creioane, pixuri de timp: timpul necesar realizării materialelor financiare: necesare asigurării logistice

Monografia realizată

Avizat în Consiliul Profesoral la data de 09.11. 2014

Aprobat de Consiliul de Administrație la data de 23. 11.2014


9. ANEXA NR.1 – ORGANIGRAMA ȘCOLII

„sfantul iacob“ brebu

Documents