sfântul cuvios ioan iacob de la neamţ (hozevitul)(1913 – 1960) (5 august)

7/31/2019 Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul)(1913 – 1960) (5 august)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-cuvios-ioan-iacob-de-la-neamt-hozevitul1913-1960-5-august 1/877

iSfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul), ocrotitorul românilor dinŢara Sfântă (11! " 1#$)

(5 august)

Cuviosul Ioan cel nou de la Neamţ "Hozevitul" se călugăreşte în 1936 la Mănăstirea Neamcălătoreşte la locurile s!inte din Ierusalim et#le#em şi He$ron statornicindu%se într%o &eşteră d&ustia Iordanului' (u&ă doi ani de si#ăstrie se înc#inoviază la Mănăstirea )!*ntul )ava unde a so&t ani şi este numit egumen la sc#itul rom*nesc )!*ntul Ioan otezătorul de la Iordan undestăreţit &*nă în 19+,' (oritor de o viaţă mai as&ră s%a retras la Mănăstirea )!*ntul -#eorg#Hozevitul trăind în cea mai severă sc#imnicie' )!*ntul )inod al isericii .rtodo/e 0om*ne lcanonizat la , !e$ruarie 19+2 şi se săr$ătoreşte la + august'

Inde%

&catistul Sfântului Ioan Iacob 'omânul, siastru din Ţara Sfântă (alcătuit de ucenicul sămonaul Ioanicie ărăială)*********************************************************************************11

'u+ăciune************************************************************************************************************1Canonul Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ********************************************!'u+ăciunile unui -elerin .n Israel / 'u+ăciune la Sfântul Ioan Iacob Hozevitul!0iaţa Sfântului Ioan Iacob 'omânul de la Hozeva Siastru din Ţara Sfântă*2$Sfinţi români / Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (11!/1#$)***********34

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (11!/1#$) / iaţa 5i nevoinţele********04Sfinţii ocrotitori ai 6oldovei " Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ*********11#&ctul de na5tere a Sfântului Ioan Iacob************************************************************11Scrisoare renunţare la e+umenie a Ieromonaului Ioan Iacob***********************16anuscris, transcrieri*****************************************************************************************1#6oa5tele Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul*********************************************1!$7nvăţăturile duovnice5ti ale Sfântului Ioan Iacob Hozevitul / 8Sâmbura5i duovnice5tsemănaţi cu lacrimi -entru noi***************************************************************************12$

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ersuri bio+rafice1216icul ;rfan***************************************************************************************************121

Icoana nevinovăţiei****************************************************************************************12!<acrimi uitate************************************************************************************************1247n =braţele -ărinte5ti =*********************************************************************************123:orul bunicii**************************************************************************************************127n amintirea bunicii mele care se cema 6aria*****************************************14!Izbânda uneltirilor " demisia***********************************************************************144:orinţa din urmă*******************************************************************************************140Slove la mormântul meu " -entru -atrioţii mei*****************************************1#$Slove -e mormânt******************************************************************************************1#

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrisori 5i versuri adresaărintelui său duovnic Sava**************************************************************************1#2Scrisoare către ărintele Sava**********************************************************************1#2Scrisoare către ărintele Sava ()****************************************************************1##:e ziua onomastică a -ărintelui Sava duovnicul, s-re aducere aminte*13$Scrisoare către fraţi 5i surori, des-re ărintele Sava*********************************13!&ltă scrisoare*************************************************************************************************130:uioasă versuire celui -lecat************************************************************************1017ntru cinstita -omenire a ărintelui nostru Sava :uovnicul******************10!Stiuri .ntru cinstita -omenire a ărintelui nostru Sava :uovnicul*****100

>n &daus .n le+ătură cu cele scrise .nainte*************************************************1$Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrisori ale Sfântului Ioan Iaco****************************************************************************************************************************1!

:in -ilda 8turturelei fără soţ9**********************************************************************1!Iubiţii mei fraţi 5i surori .ntru :omnul*******************************************************14?răţească urare -entru surorile românce de le @leon*******************************$7n faţa o+linzii duovnice5ti*************************************************************************$4'ăs-uns unui frate iubit din ţară****************************************************************$0'ăs-uns celor care mă doresc**********************************************************************11

'ăs-uns la un -ărinte nedumerit****************************************************************1!

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ersuri des-re 'omânia -ribe+ie, Scitul de la Iordan**************************************************************************1#

Istoric -e scurt al mucenicilor 5i Cuvio5ilor români de la .nce-utul -rimului mileniu 1<a noi acasă / (lu+u5orul românului -ribea+)******************************************1Imnul românesc*********************************************************************************************!o-or martir**************************************************************************************************#7ndemn frăţesc***********************************************************************************************

Aurma fără -ăstor*****************************************************************************************!17ntru amintirea fraţilor mei de la Iordan****************************************************!!&stăzi**************************************************************************************************************!4Cu +ândul la Iordan**************************************************************************************!3?lori de la Iordan******************************************************************************************2$Semne de Bale la Iordan devale********************************************************************2!Istorisiri de la Iordan************************************************************************************24; cruce la Iordan******************************************************************************************2Condacul -raznicului de la Scitul Sfântul Ioan de la Iordan******************41'ămas bun de la Iordan*******************************************************************************4

Icoane veci****************************************************************************************************42;aza -ărăsită*************************************************************************************************4#:uovnice5tilor surori**********************************************************************************40Scrisoare descisă -entru ctitorii mei a-ri+i**********************************************#Sin+ura mân+âiere românească*******************************************************************##

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion / 6aica :omnului3$; minune a reasfintei Născătoare de :umnezeu care s/a -etrecut .n Sfântul 6unte &tla 6ănăstirea o+rafu .n anul 132************************************************************3$:in viaţa Cuviosului ărinte Nifon cel din Ţari+rad*********************************32

Cântare de ru+ăciune către 6aica :omnului " <a u5a milostivirii*********33Ducuria 6aicii :omnului de Sfânta 7nviere***********************************************3Cu+etare umilită la durerea 6aicii :omnului*******************************************01Sabia durerii**************************************************************************************************0!lân+erea 6aicii :omnului**************************************************************************04roodul 6aicii :omnului***************************************************************************03<itaniile de la 6ormântul 6aicii :omnului " Stiuri******************************!$4

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :omnul Iisus Hristos !$0Elasul ăstorului celui bun**************************************************************************!$06ustrarea duului meu de către :omnul***************************************************!12

Cu+etare la mare .ntristare**************************************************************************!1?ără aină de nuntă**************************************************************************************!$Cu+etare la :umnezeiasca Smerenie a 6ântuitorului******************************!Cu+etare () " <a dumnezeiasca Iconomie*************************************************!2entru blândeţea 5i răbdarea cea nes-usă a :omnului*****************************!#?iul ;mului, 6irele durerii**************************************************************************!07n vinerea Sfintelor atimi***************************************************************************!!$Semnele bucuriei*******************************************************************************************!!'ăsti+nitorii de azi la Sfânta 7nviere***********************************************************!!2

&ltă cruce, alte rane (cu+etări)********************************************************************!!#

6ormântul :omnului " Izvorul sfânt*********************************************************!!0Izvorul vieţii***************************************************************************************************!2$Stiuri -entru litaniile de la Iordan************************************************************!2Stiuri / litaniile de la Sfântul 6ormânt*****************************************************!24; vedenie de mare folos -entru toţi 5i mai ales -entru călu+ări / edenia Stareţului Iosdin 6ănăstirea Sfântul Sava, anul 1042******************************************************!20>rmare la edenia Stareţului Iosaf din 6ănăstirea Sfântul Sava, anul 1042 !44

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion / 7nsemnări referitoare la Cuvioa6aria @+i-teanca*********************************************************************************************!#2Săvâr5irea Cuvioasei 6aria @+i-teanca (la Iordan)**********************************!##

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " <a -omenirea Sfintei 6ironosi6aria 6a+dalena*********************************************************************************************!3$

Celei bine vestitoare**************************************************************************************!3<umina Sfintei 7nvieri***********************************************************************************!32:uul vremii 5i mironosiţele de azi*************************************************************!3#

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :in viaţa Sfintei 6ucenier-etua************************************************************************************************************!30

?loarea bisericii din Caridon*********************************************************************!0!Sfântul Narcis, -atriarul Ierusalimului .n -ribe+ie / entru lacrimi*****!03

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :esco-erirea Sfântului &ntondes-re darul călu+ăriei************************************************************************************!Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " S-re -atria cerească !2

edenia ?ericitei 6onica******************************************************************************!#Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :esco-erire făcută de 7n+er:omnului Sfântului 6acarie***************************************************************************!Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ; minune a Sfântului 6arel

6ucenic Aeodor Airon**************************************************************************************2$4Sfântul Ioan Iacob Hozevitul / :in Ierion către Sion " Ducuria -reacuviosului Serafim la Sarov**************************************************************************************************************2$3Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Cuviosul Nifon de la &r+e5 2

Crâm-ei din iaţa Sfântului Nifon de la &r+e5 care a fost atriar la Constantino-ol 27nsemnarea .ntâia -entru Sfântul Nifon*****************************************************247nsemnarea a /a -entru Sfântul Nifon / :u-ă iz+onirea din scaun********2!$7nsemnarea a !/a -entru Sfântul Nifon / :u-ă -lecarea lui din 6untenia 5i săvâr5irea lla &ton************************************************************************************************************2!!7nsemnarea a 2/a -entru Sfântul Nifon / 7m-linirea -roorocirilor lui -entru -ede-sirea l

'adu odă 5i a ţării***************************************************************************************2!07nsemnarea a 4/a -entru Sfântul Nifon / &ducerea Sfintelor 6oa5te .n Ţară, iertarea l'adu odă 5i .ntoarcerea 6oa5telor***********************************************************221

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " iaţa Sfântului :aniil Siastru dla 6ănăstirea oroneţ**************************************************************************************224

Sfântul :aniil Siastrul********************************************************************************242<a mormântul Sfântului :aniil Siastru de la oroneţ*****************************24#

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-ru+ăciune***********************************************************************************************************240

Aainele cre5tinilor******************************************************************************************240

Cuvântul Sfântului Ioan Eură de &ur -entru trezvire 5i ru+ăciune********2#Cuvântul 0# Sfântului Ioan Eură de &ur / entru cei ce vorbesc de rău -e -reoţi 2#3Câteva cuvinte des-re ru+ăciunea minţii****************************************************2#Cum trebuie să .nţele+em ru+ăciunea lui Iisus*******************************************23entru .nsemnătatea ru+ăciunii, care este vremea ei*********************************2327nvăţătura Cuviosului -ărintelui nostru aisie elicicovsci / :es-re ru+ăciunea min*************************************************************************************************************************23#

'u+ăciuni 5i cu+etări umilicioase (ca a fiului risi-itor)*****************************201'u+ăciune*******************************************************************************************************20#'u+ăciune*******************************************************************************************************200Cu+etare umilită " 'u+ăciune**********************************************************************20<umina mea***************************************************************************************************21e marea vieţii***********************************************************************************************2!Cu+etări din zile +rele***********************************************************************************22ricini u5oare de multă vătămare****************************************************************23Dântuielile unui9novice9*******************************************************************************2

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-re Sfân

Cruce*****************************************************************************************************************4$1:es-re Sfânta Cruce*************************************************************************************4$17n să-tămâna .ncinării Sfintei Cruci / câteva -ilde*********************************4$2:in viaţa Sfântului Constantin, care a fost din neamul evreiesc**************4$4?ul+ere din cer***********************************************************************************************4$0Sfânta Cruce .n ersia**********************************************************************************411&ltă minune cu semnul Sfintei Cruci**********************************************************41!Semnul Sfintei Cruci*************************************************************************************414Crucea vieţii omene5ti***********************************************************************************413

Semnele bucuriei*******************************************************************************************41e drumul crucii mele***********************************************************************************4!Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-re citircărţilor sfinte, -ăzirea credinţei, -ocăinţă, mărturisire, .m-ărtă5ire, iertarea -ăcatelocanon, răs-underea duovnicului, Sfânta <itur+ie************************************44

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion / entru citirea 5i cu+etardumnezeie5tilor Scri-turi*****************************************************************************44edenia unuia dintre ucenicii Cuviosului aisie elicicovsci (de la mănăstirea Neamţ) 4:es-re sufletele care ies din tru-*****************************************************************4!!:esco-erirea -entru ie5irea sufletului de la Cuviosul Nifon @-isco-ul Constanţia

(Fi-rului)*******************************************************************************************************4!4; mare bucurie -entru Sfânta ortodo%ie " Cuviosul Nicodim &+ioritul4!3entru cei râvnitori cu adevărat -entru credinţa strămo5ească***************44Is-ita cre5tinilor cu adevărat ortodoc5i (din veacul de acum)******************444CuraBul credinţei*******************************************************************************************443Ce .nseamnă o clătinare din rădăcina credinţei****************************************4#$:esco-erire -entru Sfânta <itur+ie din vedeniile Cuviosului Nifon, @-isco-Constantianii Fi-rului**********************************************************************************4#!Câteva cuvinte des-re felul cum trebuie .nţeles canonul de la mărturisire (adică certar

duovnicească)***********************************************************************************************4##

Cum se .nţele+e iertarea care se dă -rin taina mărturisirii**********************43$>n adaos des-re adevărata mărturisire 5i două -ilde des-re minciună* *432Cuvinte des-re mărturisire din cartea Sf* @n+ol-ion********************************4336ărturisirea falsă cu roadele ei*******************************************************************401entru cei care defaimă canonul de mărturisire****************************************402; -ărere +re5ită care ne vătămă -e mulţi***************************************************40#Cum .nţele+ cei mulţi -ăcatul***********************************************************************400

; rătăcire care se ascunde sub masca evlaviei*******************************************417ntristarea cea -entru -ăcate***********************************************************************42Ci-ul -ocăinţii " u5a mântuirii******************************************************************43Aaina -ocăinţii (.nnoirea Sfântului Dotez)**************************************************#$!Ce .nseamnă de-ărtarea de Sfintele Aaine, -entru cel care se -ocăie5te* #$0Cuvântul 4, din ?ilocalia românească*******************************************************#11Cuvântul !, din veciul <imonar +recesc**************************************************#1!<ăca5ul nevăzut*********************************************************************************************#146oda răsfăţată 5i acea s-eriată*****************************************************************#$; Bertfă neobi5nuită**************************************************************************************#

aza sufletului************************************************************************************************#3Elasul con5tiinţei*******************************************************************************************#!26ărturisire fără .ndoială******************************************************************************#!3:orul sfânt*****************************************************************************************************#2$Cu+etări din Fe+ra+arion -relucrate .n versuri****************************************#2Cemarea fiului -ierdut*******************************************************************************#226ărturisirea fiului -ierdut***************************************************************************#24:in lumea 8fiilor -ierduţi9***************************************************************************#2#?ără =@l=*******************************************************************************************************#20

Cu+etări scurte**********************************************************************************************#4$Cântecul lui 6anasis sau tresăltările duului meu************************************#46ustrarea, luminarea 5i cemarea unui cre5tin la călu+ărie********************#4#Nevoitorul mândru****************************************************************************************##1

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-nădeBde, smerenie, slavă de5artă, boală, iubirea de stă-ânire*********************##2

NădeBdea mântuirii " Stâl-ul vieţii noastre************************************************##2Doldul .nvierii suflete5ti 5i bodul morţii " 7ntristarea********************************###Cuvânt de nădeBde celor fără de nădeBde****************************************************##NădeBdea celui căzut*************************************************************************************#32

6otivele care ne duc la -atima deznădeBdei***********************************************#337nfrân+erea duului meu******************************************************************************#0$Imnul credinţei**********************************************************************************************#01o+orământul lui Iosaf, duovnicul de la Sfântul Sava -e malul Iordanului #0!Cu+etări smerite********************************************************************************************#03Cu+etări smerite (altă variantă)******************************************************************#Stânci .n calea vieţii***************************************************************************************##<a -atronul 6itro-olitului Iacob Stamate, al 6oldovei***************************#0Cuvântul 1******************************************************************************************************3$

Cuvântul / Cum că nu se cade să râvnim bunătăţile -rivind s-re slava de5artă 3$4

:es-re folosul bolii 5i felul cum se .nţele+e boala tru-ească*********************3$3:esco-erire dumnezeiască -entru răs-lata nevoitorilor***************************311>n leac -entru răbdare din ateric*************************************************************312Cuvântul 2 / Nu se cade monaului nicidecum să dorească stă-ânire -este fraţi 313

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-re -ăca-atimi, +riBile lume5ti, ru5ine, beţia, desfrânarea, curvia, clevetirea, +răirea .n de5e

Budecarea a-roa-elui****************************************************************************************310

'obiţi de umă**********************************************************************************************310'eţetă duovnicească / -entru un siastru /*********************************************3$@-i+rama********************************************************************************************************3<imanul duovnicesc************************************************************************************3!Către or+anele tru-ului meu************************************************************************34;+linda lui arsanufie (zis &rsenie) (din +ro-niţa 6ânăstirii Sfântul Sava)33Eraiuri -rofetice (culese din risoave +rece5ti)******************************************3!$edenia unui cre5tin cu numele :umitru la anul 140$******************************3!!:es-re un alt balaur trimis de :umnezeu -entru -ăcatele cre5tinilor****3!0Câteva cuvinte des-re -atima beţiei************************************************************3!

:es-re un balaur trimis de :umnezeu s-re -edea-sa -ăcatului tru-esc, care a vorbomene5te*********************************************************************************************************324:es-re -atima curviei***********************************************************************************323; istorie din 6ănăstirea <avra (Sfântul 6unte) des-re felul cum s/a mântuit o călu+ăricare a căzut .n -ăcat**************************************************************************************320; -oveste .nfrico5ată din viaţa Sfântului @ftimie cel 6are**********************34$Cuvântul 13 / -omenirea Sfântului &mon @+i-teanul*******************************34Cuvântul $ / omenirea Sfintei 6uceniţe Aomaida*********************************342Cuvinte din ateric -entru vremea -ostului des-re -aza limbii**************34#

; mică +ustare -entru ostul 6are / ortretul Smereniei (zu+răvit de Sfinţii ărinţi) 34<a u5a 'aiului (.n -ra+ul ostului 6are)***************************************************3#Sfaturi duovnice5ti / Să nu Budecăm -e altul********************************************3#4&5a, :oamne 7m-ărate, dăruie5te/mi ca să/mi văd +re5elile mele 5i să nu osândesc -fratele meu*****************************************************************************************************3#0:es-re năravul clevetiri, odrasla cea -rea iubită a zavistiei*********************331&lte mărturii des-re clevetire de la Sfântul Ioan Scărarul***********************334Cuvinte de la Sfinţii ărinţi**************************************************************************333Cuvântul 3 din cartea care se zice Hristoitia**********************************************33

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-

mândrie , lăcomie, mânie, blestem, zavistie, trândăvie 5i iubirea de ar+int301Cele 5a-te -ăcate de moarte dintru care odrăslesc toate -ăcatele************301Câteva stiuri -entru năravuri (adică -ăcate)*******************************************30#:es-re năravul blestemului / Ce se .nţele+e -rin cuvântul 8blestem9G***300Dlestemul cel nesocotit 5i cemarea celui rău*********************************************3#Iubirea de ar+int (rădăcina tuturor relelor)***********************************************0$

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ăsărelele cerului, rănite cântate de -ărintele Ioan .n unele -oezii ale sale*******************************************01

Aurturea de la Iordan************************************************************************************01

; vizită la -ustie********************************************************************************************014

estitorii durerii********************************************************************************************013Elasul -ăsărelelor******************************************************************************************01Aovară5ii din -ustie / -entru lacrimi "********************************************************01'ăs-lata lăcomiei / -ilde din viaţa -ăsărilor**********************************************0!

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " oezii 5i rânduri des-re vremuride acum, vremurile din urmă**************************************************************************04

;dinioară 5i acum*****************************************************************************************04

Himera omului modern / ; fericire fără :umnezeu*********************************03Aurnul Dabel (din vremea noastră)*************************************************************0!Aurnul Dabilonului (din zilele noastre)******************************************************0!2?iara a-ocali-tică******************************************************************************************0!3ântul -ustiirii (ur+ia cerească)******************************************************************0!<uceferii 5tiinţei*********************************************************************************************021:e ziua 8anului nou9*************************************************************************************02!6izeria din lume 5i ceful celor cu radio****************************************************024:in re-eBunile veacului*********************************************************************************041Semnele a-ocali-tice*************************************************************************************04!

Sfântul Ioan Iacob 'omânul/Hozevitul / Hrană duovnicească " Canonisirea .m-iedicată cei adormiţi***********************************************************************************************************044iaţa -e scurt a -ărintelui scimona Ioanicie ârâială (1$0/1)**********04redici 5i editoriale des-re Sfântul Ioan Iacob Hozevitul*******************************0#

ărintele Cleo-a Ilie / redică la Sfântul Ioan de la Neamț*************************0#!&rimandrit etroniu Aănase / :es-re Cuviosul Ioan cel Nou Hozevitul**0##S Calinic &r+atu vorbind des-re Hozeva, -e5tera Sfântului Ilie, bocancii Sfântului IoIacob 5i scrisoarea -atriarală .n care se cerea a-robarea de a aduce .n ţară moa5teSfântului************************************************************************************************************03

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neam " Hozevitul, 'omânia (4 au+ust) (11!/1#$)ț 03&rimandrit Ioanicie Dălan / Care a fost semnul -rin care a intrat Sfântul Ioan IacoHozevitul .n viaţa monaalăG**************************************************************************$4Cristian Curte / Sfântul Ioan Iacob, doctorul mânăstirii9 / Interviu cu ieroscimonaIacob Dârsan, ucenicul monaului Ioanicie ârâială*********************************$#

Cristian Curte / :es-re desco-erirea sfintelor moa5te******************************1$Cristian Curte / roorocia .m-linită a -ărintelui Ioanicie ârâială******12

Narcisa Dalaban / 6oldoveanul care a devenit sfânt la Ierusalim**************10Narcisa Dalaban / Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ " Sfinţenia românească ce a strălucit <ocurile Sfinte**************************************************************************************************!

:iac* Eeor+e &niculoaie / 7mi doresc foarte tare să .l văd adus acasă -e Sfântul Ioan Iaco****************************************************************************************************************************0:an Ciacir / >n sfânt contem-oran*************************************************************!4Aeodor :analace / Casa natală a Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ " Crăiniceni !

6ănăstirea Sfântul Eeor+e Hozevitul***********************************************************4Aeodor :analace / 6ănăstirea Sfântul Eeor+e Hozevitul*********************4!Istoria 6ănăstirii Hozeva " 6ănăstirea Sfântului Eeor+e din alea Hozevei Hozevitissa din &mor+o***********************************************************************************3#oezii des-re 6ănăstirea Hozeva ale Sfântului Ioan Iacob*************************!

iaţa Sfântului Eeor+e Hozevitul*************************************************************1$$3



Icoane******************************************************************************************************************1$13

&catistul Sfântului Ioan Iacob 'omânul, siastru din Ţara Sfântă (alcătuit de ucenicul său

monaul Ioanicie ărăială)

'u+ăciunile .nce-ătoare

În numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostu, Slavă Ţie !Slavă Ţie, Dumnezeul nostu, Slavă Ţie !Slavă Ţie, Dumnezeul nostu, Slavă Ţie !

Îm"ăate #ees#, $ângâietoule, Duhul A%evăului, #ae "etutin%enea eşti, şi toate le im"lineş&istieul 'unătăilo şi Dătătoule %e viaă, vino şi te sălăşluieşte ntu noi, şi ne #uăeşte "e n%e toată intină#iunea, şi mântuieşte, *unule, sufletele noaste.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tae, Sfinte făă %e moate, miluieşte+ne "e noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tae, Sfinte făă %e moate, miluieşte+ne "e noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tae, Sfinte făă %e moate, miluieşte+ne "e noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. i a#um şi "uuea şi n ve#ii ve#ilo. Amin.

-easfântă Teime, miluieşte+ne "e noi



Doamne, #uăeşte "ă#atele noasteStă"âne, iată făă%elegile noasteSfinte, #e#etează şi vin%e#ă ne"utinele noaste, "entu numele Tău.

Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte !


Tatăl nostu, /ae eşti n #eui, sfineas#ă+se numele Tău, vie m"ăăia Ta, fa#ă+se voia T"e#um n #e aşa şi "e "ământ. -âinea noastă #ea s"e fiină %ă+ne+o nouă astăzi. i ne ianouă geşalele noaste, "e#um şi noi ietăm geşiilo noşti. i nu ne %u#e "e noi n is"ită, #i niz'ăveşte %e #el ău. /ă a Ta este Îm"ăăia şi "uteea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a SfântulDuh, a#um şi "uuea şi n ve#ii ve#ilo. Amin.

$iluieşte+ne "e noi, Doamne, miluieşte+ne "e noi, #ă ne"i#e"ân%u+ne %e ni#i un ăs"un

a#eastă ugă#iune a%u#em Ţie, #a unui Stă"ân, noi, "ă#ătoşii o'ii Tăi, miluieşte+ne "e noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte+ne "e noi, #ă ntu Tine am nă%ă0%uit nu Te mânia "e noi foate, ni#i "omefăă%elegile noaste, #i #aută şi a#um #a un $ilostiv şi ne iz'ăveşte "e noi %e vă0maşii noşti, #Tu eşti Dumnezeul nostu şi noi suntem "o"oul Tău, toi lu#ul mâinilo Tale şi numele Tă#hemăm.

i a#um şi "uuea şi n ve#ii ve#ilo. Amin.1şa milostiviii %es#hi%e+o nouă,'ine#uvântată 2ăs#ătoae %e Dumnezeu, #a să nu "ieim #ei nă%ă0%uim ntu tine, #i să ne mântuim "in tine %in nevoi, #ă tu eşti mântuiea neamul#eştines#.

/ezul /e% Înt+1nul Dumnezeu, Tatăl Atoiitoul, Fă#ătoul #eului şi al "ământului, al tutuo #elvăzute şi nevăzute.i ntu 1nul Domn 3isus 4istos, Fiul lui Dumnezeu, 1nul+2ăs#ut, /ae %in Tatăl S+a năs#u

mai nainte %e toi ve#ii. umină %in umină, Dumnezeu a%evăat %in Dumnezeu a%evăa2ăs#ut, nu fă#ut, /el %e o fiină #u Tatăl, "in /ae toate s+au fă#ut./ae "entu noi oamenii şi "entu a noastă mântuie.S+a "ogoât %in #eui i S+a ntu"at %e Duhul Sfânt şi %in $aia Fe#ioaa i S+a fă#ut om.i S+a ăstignit "entu noi n zilele lui -ilat %in -ont, i a "ătimit şi S+a ngo"at. i a nviatteia zi %u"ă S#i"tui . i S+a suit la #eui şi a%e %e+a %ea"ta Tatălui. i iaăşi va să vină #u slavă, să 0u%e#e viii moii, A #ăui Îm"ăăie nu va avea sfâşit.i ntu Duhul Sfânt, Domnul %e viaă Fă#ătoul, /ae %in Tatăl "u#e%e,

/ela #e m"eună #u Tatăl şi #u Fiul este n#hinat şi slăvit, /ae a găit "in "ooo#i.



Întu+una Sfântă So'oni#eas#ă şi a"ostoleas#ă *isei#ă,$ătuises# un 'otez ntu ietaea "ă#atelo,Aşte"t nvieea moilo şi viaa vea#ului #e va să fie. Amin !

-salmul 56$iluieşte+mă, Dumnezeule, %u"ă mae mila Ta, şi %u"ă mulimea n%uăilo Tale, ştegfăă%elegea mea. $ai vâtos mă s"ală %e făă%elegea mea, şi %e "ă#atul meu mă #uăeşte. /

făă%elegea mea eu o #unos#, şi "ă#atul meu naintea mea este "uuea. Ţie 1nuia am geşit, ău naintea Ta am fă#ut, aşa n#ât %e"t eşti Tu ntu #uvintele Tale şi 'iuito #ân% vei 0u%e#Tu. /ă iată ntu făă%elegi m+am zămislit şi n "ă#ate m+a năs#ut mai#a mea. /ă iată a%evăuai iu'it, #ele neaătate şi #ele as#unse ale nele"#iunii Tale mi+ai aătat mie. Sto"i+mă+vei #iso" şi mă voi #uăi, s"ăla+mă+vei şi mai vâtos %e#ât ză"a%a mă voi al'i. Auzului meu vei %'u#uie şi veselie 'u#ua+se+vo oasele mele #ele smeite. Întoa#e faa Ta %e #ăte "ă#atemele, şi toate făă%elegile mele ştege+le. 3nimă #uată zi%eşte ntu mine, Dumnezeule, şi Du%e"t nnoieşte ntu #ele %inlăuntu ale mele. 2u mă le"ă%a %e la faa Ta, şi Duhul Tau #el Sfânu+ lua %e la mine. Dă+mi mie 'u#uia măntuiii Tale, şi #u Duh stă"ânito mă ntăeştÎnvăa+voi "e #ei făă %e lege #ăile Tale, şi #ei ne#e%in#ioşi la Tine se vo ntoa#e. 3z'ăveşte+m

%e văsaea %e sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuiii mele 'u#ua+se+va lim'a mea %%e"tatea Ta. Doamne, 'uzele mele vei %es#hi%e şi gua mea va vesti lau%a Ta. /ă %e+ai fi vo0etfă, Ţi+aş fi %at a%eile %e tot nu le vei 'inevoi. 7etfa lui Dumnezeu, %uhul umilit inimnfântă şi smeită Dumnezeu nu o va ugisi. Fă 'ine, Doamne, ntu 'unăvoiea Ta, Sionului, să se zi%eas#ă zi%uile 3eusalimului. Atun#i vei 'inevoi 0etfa %e"tăii, "inosul şi a%eile %tot atun#i vo "une "e altaul Tău viei.Condacul 1e si#astrul cel mare al isericii lui Hristos &e &ovăţuitorul cel du#ovnicesc al mona%#ilor şi odrasla cea din Moldova răsărită veniţi toţi $inecredincioşii creştini să%l lăudăm şi cu dragoste să

c*ntăm4 *u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!Icosul 15ăcătorul ngerilor şi al oamenilor (umnezeu 7totţiitorul te%a ales dintru înce&ut să &ărăseşti toacele deşarte ale lumii acesteia şi rănindu%ţi inima cu dumnezeiasca dragoste la limanul cel m*ntuire al si#ăstriei ai alergat &entru care minun*ndu%ne strigăm ţie4ucură%te că din &runcie &e (umnezeu ai iu$it'ucură%te că &entru dragostea 8ui de cele deşarte ai !ugit'ucură%te că din &ărinţii credincioşi Ma/im şi caterina ai răsărit'ucură%te că la )!*ntul otez numele )!*ntului rooroc Ilie ai &rimit'

ucură%te că de mic ai rămas or!an de &ărinţi'ucură%te că Maria $unica ta te%a îngri:it'ucură%te că ea ţi%a !ost o vreme ocrotitoare &ăm*ntească'ucură%te că te%a învăţat din &runcie s!*nta credinţă creştinească'ucură%te că grea ţi%a !ost co&ilăria'ucură%te că te%a a:utat să c*ştigi veşnicia'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul

;rm*nd şcolile vremii în sat şi înstrăinat de cei cunoscuţi ai tăi ai &ăstrat în su!let dorul du&slu:irea aleasă lui Hristos şi niciodată nu te%ai !ăcut &ărtaş :ocurilor co&ilăreşti ci totdeauna c*ndin inimă lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul Murind $unica ta singura m*ng*iere &ăm*ntească &e c*nd aveai a$ia zece ani de minunată vedente%ai învrednicit în ziua nvierii văz*nd în )!*ntul 7ltar al isericii &e (omnul Iisus Hristos nvia

&entru care auzi de la noi unele ca acestea4ucură%te căci !iind curat cu inima &e Hristos (umnezeu l vedeai'ucură%te că la morm*ntul &ărinţilor să a&rinzi lum*nări adeseori mergeai'ucură%te că singur în casă ai locuit'ucură%te că m*ng*iere întărire şi năde:de în (omnul ai a!lat'ucură%te că tainic lucrător al 0ugăciunii lui Iisus din co&ilărie te%ai arătat'ucură%te că inima nu ţi%ai li&it de cele de :os trecătoare'ucură%te că &e Maica (omnului ţi%ai luat ocrotitoare'ucură%te că în taina singurătăţii linişte ai a!lat'ucură%te că în voia lui (umnezeu te%ai lăsat'

*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul !(u&ă ce ai terminat clasele &rimare în satul natal din comuna Hodoriştea a&oi -imnaziul la 8i&caşi 8iceul la Cernăuţi ţi%ai destăinuit g*ndul ar#imandritului ugen 8aiu că vrei să te călugăreşti să c*nţi neîncetat lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul !0enunţ*nd la toate cele deşarte &entru dragostea lui Hristos te%ai înc#inat )!intelor Moaşte a

)!*ntului Mucenic Ioan cel Nou de la )uceava a&oi ţi%ai urmat drumul la )!*nta M*năstire Neam&entru care auzi şi de la noi unele ca acestea4ucură%te &rea!ericite su!let de (umnezeu iu$it'ucură%te că e&isco&ul Nicodim Munteanu te%a &rimit'ucură%te că la $olnavi cu ascultarea r*nduit ai !ost'ucură%te că învăţ*nd şi meşteşugul doctoricesc la mulţi erai de !olos'ucură%te că mult te minunai de toată zidirea lui (umnezeu iu$it'ucură%te că ziua şi noa&tea vor$eai cu <atăl Ceresc necontenit'ucură%te că &entru citirea cărţilor de !olos mare r*vnă aveai'ucură%te că iserica oamenii şi cărţile mult iu$eai'

*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul 2(u&ă tunderea în mona#ism cu numele marelui otezător Ioan vedem dumnezeiasca &urtare gri:ă !aţă de tine rea Cuvioase că vei si#ăstri în locurile unde s%a nevoit şi a c*ntat şi el l(umnezeu4 Aliluia!

Icosul 2recum oarec*nd 7vraam a &lecat din &atria şi dintre rudeniile sale aşa şi tu rea Cuvioase ai &lec

din Moldova la )!intele 8ocuri &entru care îţi grăim4



ucură%te că te%ai !ăcut următor &atri%ar#ilor cu credinţa'ucură%te că te%ai asemănat )!inţilor cu nevoinţa'ucură%te cu 7vraam ascultătorul'ucură%tecu Iaco$ de (umnezeu văzătorul'ucură%te cel !ără de răutate ca Moise'ucură%te cel &lin de $l*ndeţe ca (avid'ucură%te că ră$dător ca Iov te%ai arătat'

ucură%te căci cu îndrăzneală ca ote%zătorul !ărădelegea ai mustrat'ucură%te ca un &rooroc văzător de cele viitoare'ucură%te că la 8ocurile )!inte te%ai înc#inat cu ardoare'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul 48a stăruinţele rea!ericitului întru &ome%nire atriar# al )!intei Cetăţi a Ierusalimului (amianos!ost &rimit în o$ştea )!*ntului )ava unde c*ntai lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul 4

-rele au !ost încercările şi ascultările la care ai !ost r*nduit rea Cuvioase însă cu darul lui Hristo&e care de%a &ururi îl aveai în inimă le%ai îm&linit cu dragoste &e toate auzind de la noi unele acestea4ucură%te rea Cuvioase ărinte Ioane'ucură%te următor )!*ntului )ava în canoane'ucură%te căci cu 7ntonie te%ai asemănat în s!inţire'ucură%te că ai r*vnit şi Marelui 7rsenie'ucură%te că de toţi &ărinţii $olnavi erai căutat'ucură%te căci cu )!*ntul )isoe cel Mare la !a&te te%ai asemănat'

ucură%te m*ng*ietorul &elerinilor creştini ce te căutau'ucură%te că &entru multa ta milostivire =doctorul m*năstirii> toţi îţi ziceau'ucură%te că &rin minunea şi cu a:utorul Maicii (omnului ai scă&at de atacul $eduinilor'ucură%te că toate le săv*rşeai ca &entru (umnezeul creştinilor'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul #0*vnind vieţii si#ăstreşti ai luat $inecuv*ntare de la ierosc#imona#ul )ava &entru a &leca în &usti?umran să%i c*nţi lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul #uţină a !ost &etrecerea ta aici deoarece au năvălit $eduinii cu vitele şi a tre$uit să &leci la eşteCalomona din @alea Iordanului &entru care îţi strigăm aşa4ucură%te că liniştea ai căutat'ucură%te că de atacul unei #iene &rin mare minune ai scă&at'ucură%te că răului &rin !uga de el te%ai îm&otrivit'ucură%te că nu de&arte de M*năstirea )!*ntului -#erasim de la Iordan te%ai nevoit'ucură%te că mari greutăţi şi aici ai îndurat'ucură%te că alt ucenic ai &rimit în eştera Calomona unde te%au aşezat'

ucură%te că de aceeaşi r*vnă şi dragoste te mistuiai'

ucură%te că mult @alea Iordanului c*ntai'ucură%te că de grea $oală a &*ntecului ai !ost lovit'ucură%te căci şi aşa $olnav &ravila şi canoanele le%ai îm&linit'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!Condacul 3C#inuitoare ţi%a !ost $oala de un an şi :umătate înc*t ai slă$it &*nă la totală istovire dar cu vese!aţă c*ntai lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul 3C*nd şi în Aara )!*ntă &*r:olul răz$oiului s%a a$ătut !ost%ai înc#is cu italienii şi cu germanii într%ulagăr tim& de a&roa&e un an &entru care auzi acestea4ucură%te că is&itele nu te%au s&ăim*ntat'ucură%te că &entru dragostea lui Hristos le%ai ră$dat'ucură%te că în sc*r$ele vieţii te%ai întărit în cugetul tău'ucură%te că în necazuri şi su!erinţe cereai a:utorul lui (umnezeu'ucură%te că slă$it de $oala stomacului năde:dea o aveai )us'ucură%te că din lagăr ai scă&at cu &uterea lui Iisus'

ucură%te că din nou în 8avra )!*ntului )ava ai !ost &rimit'ucură%te că în aceleaşi ascultări ai !ost r*nduit'ucură%te că la M*năstirea )!*ntului <eodosie ai a:uns'ucură%te că vindecarea în su!erinţe ai &rimit de )us'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul 0nvrednicindu%te să !ii #irotonit diacon şi &reot la )!*ntul Morm*nt al (omnului Iisus &entru&utea &leca în &ustie cu mulţumită ai c*ntat lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul 0Mare ţi%a !ost $ucuria c*nd ai a:uns la loc de linişte ca egumen la )c#itul 0om*nesc de la Iordaunde !iind numai cu ucenicul tău te rugai şi &entru ţara şi &o&orul nostru &entru care auzi de la nunele ca acestea4ucură%te că )!intele )lu:$e la )c#itul 0om*nesc le săv*şeai cu credinţă'ucură%te că as&ră şi grea ţi%a !ost lu&ta în nevoinţă'ucură%te că cinci ani aici la )c#it te%ai nevoit'ucură%te că de aici în &ustiul Hozeva ai călătorit'ucură%te că mare dor de singurătate te%a mistuit'

ucură%te că în M*năstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul un an de zile ai &etrecut'ucură%te că mereu desăv*rşita linişte o căutai'ucură%te că &rin sudorile si#ăstriei căr$unii &atimilor îi stingeai'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!Condacul rin &urtarea de gri:ă a unului (umnezeu şi a rea Curatei )ale Maici ai a:uns la loc de linişte reculegere desăv*rşită în eştera unde &ustnicise şi )!*nta 7na mama Născătoarei de (umnezec*nt*nd cu $ucurie4 Aliluia!

Icosul

entru totdeauna ai zăvor*t dorinţa &lecării din acest loc $inecuv*ntat &*nă la s!*rşitul vieţ&etrec*nd în as&ră nevoinţă &entru care auzi de la noi aşa4ucură%te văzătorule de vedenie dumnezeiască'ucură%te locaş de lumină cerească'ucură%te că lumii răstignindu%te :ert!ă (omnului te%ai adus'ucură%te că ai !ost &ildă de m*ntuire către &atria cea de )us'ucură%te temelie neclintită a &ustniceştilor strădanii'

ucură%te aleasă !loare din @ăile Iordanului'ucură%te mare si#astru şi de mona#i &ovăţuitor'ucură%te al 5ecioarei ales &ăzitor'ucură%te slu:itor al rea )!intei 5ecioare neclintit'ucură%te că &rin iconomie de )us &reoţia ai &rimit'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul 1$5iind cu anevoie de a:uns la acest minunat loc &ustnicesc &rimeai la &eşteră doar su!lete sincere m*ntuire şi le &ovăţuiai să c*nte lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul 1$(e aducere aminte de moarte de ziua Budecăţii şi de Bert!a )!*ntă a Milostivului Hristos&ovăţuiai &e toţi ucenicii de la care auzi unele ca acestea4ucură%te ărinte Ioane cugetător smerit'ucură%te că îm&reună cu @asile cel Mare la moarte ai g*ndit'ucură%te ca Ioan -ură de 7ur iscusit vor$itor'ucură%te cu )!*ntul -rigore îm&reună liturg#isitor'ucură%te cu ngerii vieţuitor'

ucură%te de Hristos &urtătorule'ucură%te &ăzitor !ier$inte al !ăgăduinţelor călugăreşti'ucură%te îm&linitor cu scum&ătate al canoanelor so$orniceşti'ucură%te îm&reună cu Nicodim 7g#io%ritul al dre&tei credinţe a&ărătorule'ucură%te al )!intei <radiţii &atristice cu mare s!inţenie &ăstrător'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul 11@ăz*nd vieţuirea ta cea îngerească în eştera )!intei 7na cade%se nouă a ne sc#im$a viaţa c&ăcătoasă şi înce&ut $un să cerem de la (umnezeu c*nt*ndu%I4 Aliluia!

Icosul 11Mare m*g*iere au a!lat toţi !raţii rom*ni a!laţi în &ri$egia vieţii celei trecătoare &e la 8ocuri)!inte la )c#itul 0om*nesc de la Iordan şi eştera rea Cuvioşiei <ale ărinte Ioane de la caauzi unele ca acestea4ucură%te odor de &reţ al isericii creştineşti'ucură%te !ier$inte rugător &entru toţi creştinii Aării 0om*neşti'ucură%te &odoa$a cea aleasă a &reoţilor celor cuvioşi'ucură%te tărie cu a:utorul celor ne&u%tincioşi'

ucură%te că mare vedenie cerească înainte de moarte ţi s%a arătat'

ucură%te că &entru nevoinţe la mari desco&eriri te%ai ridicat'ucură%te mirul cel cu $ună mireasmă al Harului Ceresc'ucură%te doritor de m*ntuire neamului rom*nesc'ucură%te la Budecătorul Hristos 7&ără%torule'ucură%te mărgăritar ceresc al neamului nostru luminătorule*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul 1;imitoare a !ost &lecarea ta din viaţa &ăm*ntească căci trimişi au !ost toţi s!inţii cărora le%ai scrc*ntări să%ţi însoţească su!letul la Ceruri &e care îi $inecuv*ntai în ziua adormirii tale şi c*ntau toţii lui (umnezeu4 Aliluia!

Icosul 1ntrega iserică dre&tmăritoare a 0ăsări%tului se $ucură de s!inţenia vieţii tale rea Cuvioaărinte Ioane şi de c#i&ul cel &rea minunat al &reaslăvirii )!intelor <ale Moaşte &entru care auzi la toată creştinătatea ortodo/ă unele ca acestea4ucură%te cel ce ai !ost înger în tru& şi acum cu ei locuieşti'

ucură%te )!inte care cu toţi )!inţii te veseleşti'ucură%te cu 7&ostolii şi cu Mucenicii vor$itorule'ucură%te cu (re&ţii şi cu Cuvioşii locuitorule'ucură%te de multe !eluri de &rime:dii &ăzitor'ucură%te lucea!ăr ales al clerului $isericesc strălucitor'ucură%te că #rană du#ovnicească în scrierile tale ne%ai lăsat'ucură%te că cei deznădă:duiţi şi sc*r$iţi de viaţă &rin ele m*ng*iere au a!lat'ucură%te că &rin )!intele <ale Moaşte minuni s%au arătat'ucură%te că înc#in*ndu%ne lor su!letul ni se um&le de dor neîncetat'

*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!Condacul 1! se zice de trei oriD. )!inte rea Cuvioase ărinte Ioan cel Nou &lăcutule al lui Hristos şi rugător !ier$inte căt(umnezeu &entru neamul rom*nesc şi toată .rtodo/a creştinătate &rimeşte acest smerit dar de noi cei de o credinţă şi de un neam cu tine şi roagă%8 &e Milostivul (umnezeu să ne &ăzească dtot !elul de is&ite de sc*r$e de &rime:dii şi de deznăde:de iar la s!*rşitul vieţii noastre cereştil$ucurii să ne învrednicească şi îm&reună cu tine să%I c*ntăm c*ntarea cea îngerească4 Aliluia!

Icosul 15ăcătorul ngerilor şi al oamenilor (umnezeu 7totţiitorul te%a ales dintru înce&ut să &ărăseşti toa

cele deşarte ale lumii acesteia şi rănindu%ţi inima cu dumnezeiasca dragoste la limanul cel m*ntuire al si#ăstriei ai alergat &entru care minun*ndu%ne strigăm ţie4ucură%te că din &runcie &e (umnezeu ai iu$it'ucură%te că &entru dragostea 8ui de cele deşarte ai !ugit'ucură%te că din &ărinţii credincioşi Ma/im şi caterina ai răsărit'ucură%te că la )!*ntul otez numele )!*ntului rooroc Ilie ai &rimit'ucură%te că de mic ai rămas or!an de &ărinţi'ucură%te că Maria $unica ta te%a îngri:it'ucură%te că ea ţi%a !ost o vreme ocrotitoare &ăm*ntească'

ucură%te că te%a învăţat din &runcie s!*nta credinţă creştinească'



ucură%te că grea ţi%a !ost co&ilăria'ucură%te că te%a a:utat să c*ştigi veşnicia'*u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

Condacul 1e si#astrul cel mare al isericii lui Hristos &e &ovăţuitorul cel du#ovnicesc al mona%#ilor şi odrasla cea din Moldova răsărită veniţi toţi $inecredincioşii creştini să%l lăudăm şi cu dragoste să

c*ntăm4 *u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 3oan #el 2ou %e la 4ozeva!

'u+ăciune

. rea 5ericite Ierosc#imona# Ioan de la Iordan caută cu milă !răţească la cei din !aţa ta şi la tsu!letul cel dosădit şi amăr*t de valurile vieţii celei trecătoare şi roagă%8 &e 7tot&uternic(umnezeu şi &e rea Curata )a Maică să trimită gra$nică m*ng*iere celor din su!erinţă tărie a:utor celor în is&ite năde:de celor deznădă:duiţi &ace celor tul$uraţi reazim săracilor statornicîn dre&tate credinţă unitate du#ovnicească la tot &o&orul şi ră$dare celor ce se ostenesc m*năstiri în &eşteri &rin &ustiuri în ostroave şi în tot locul şi%n latura &ăm*ntului'

Nu trece cu vederea &rime:diile în care zace creştinătatea ortodo/ă cea #ărţuită de dez$inări certurătăciri şi erezii şi roagă !ier$inte &e rea )!*ntul (u# să întărească )!*nta iserică (re&tmăritoarsă%i dăruiască &ăstori de su!lete iscusiţi şi gata de :ert!ă &entru m*ntuirea turmei celei încredinţalor să%i lumineze &entru a%i învăţa &e credincioşi drea&ta credinţă să%i curăţească de tot !elul &atimi şi să nu !ie sminteală &ăstoriţilor lor'

5ii mi:locitor către Cel ce toată viaţa I%ai dăruit%o către Hristos 5iul <atălui Celui @eşnic şi de

!iinţă cu rea )!*ntul (u# să ne iz$ăvească de tot !elul de &atimi şi întinăciuni tru&eşti şi su!leteşsă ne lumineze mintea cu 8umina )!intei )ale vang#elii să ne curăţească inima de toată is&itirşi &o!ta cea rea să ne a:ute să &unem înce&ut $un de m*ntuire şi a s&ori du#ovniceşte în calm*ntuirii cu (arul rea )!*ntului (u# iar laD în!ricoşatul )caun de Budecată mi:loceşte )!inIoane la (re&tul Budecător ca cel ce ai c*ştigat îndrăzneală la (*nsul să caute cu milă şi îndurareticăloasele noastre su!lete şi nu du&ă ale noastre nelegiuri să ne os*ndească ci du&ă marea $ogatadumnezeiasca )a $unătate să ne miluiască şi veşnicelor $unătăţi să ne învrednicească s&re )lareamilostivului (umnezeu Celui în rea )!*nta <reime nc#inat'

7m



Canonul Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ

[Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.]

Citeţul4 7min' )lavă Aie (umnezeul nostru slavă AieE

8ugă#iunile n#e"ătoae9

Îm"ăate #ees#, $ângâietoule, Duhul A%evăului, #ae "etutin%enea eşti, şi toate le im"lineş&istieul 'unătăilo şi Dătătoule %e viaă, vino şi te sălăşluieşte ntu noi, şi ne #uăeşte "e n%e toată intină#iunea, şi mântuieşte, *unule, sufletele noaste.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tae, Sfinte făă %e moate, miluieşte+ne "e noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tae, Sfinte făă %e moate, miluieşte+ne "e noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tae, Sfinte făă %e moate, miluieşte+ne "e noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. i a#um şi "uuea şi n ve#ii ve#ilo. Amin.-easfântă Teime, miluieşte+ne "e noiDoamne, #uăeşte "ă#atele noasteStă"âne, iată făă%elegile noasteSfinte, #e#etează şi vin%e#ă ne"utinele noaste, "entu numele Tău.

Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte !




Tatăl nostu, /ae eşti n #eui, sfineas#ă+se numele Tău, vie m"ăăia Ta, fa#ă+se voia T"e#um n #e aşa şi "e "ământ. -âinea noastă #ea s"e fiină %ă+ne+o nouă astăzi. i ne ianouă geşalele noaste, "e#um şi noi ietăm geşiilo noşti. i nu ne %u#e "e noi n is"ită, #i niz'ăveşte %e #el ău. /ă a Ta este Îm"ăăia şi "uteea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântul

Duh, a#um şi "uuea şi n ve#ii ve#ilo. Amin.Doamne 3isuse 4istoase, Fiul lui Dumnezeu, "entu ugă#iunile -ea#uatei $ai#ii Tale, a"ea#uvioşilo -ăinilo noşti şi ale tutuo Sfinilo, mântuieşte+mă "e mine "ă#ătosul. Amin.

Doamne, miluieşte ! de 1, oriD


&enii să ne n#hinăm Îm"ăatului nostu Dumnezeu.

&enii să ne n#hinăm şi să #ă%em la 4istos, Îm"ăatul nostu Dumnezeu.&enii să ne n#hinăm şi să #ă%em la nsuşi 4istos, Îm"ăatul şi Dumnezeul nostu.

salmul 12Doamne, auzi ugă#iunea mea, as#ultă #eeea mea, ntu #e%in#ioşia Ta, auzi+mă, nt%e"tatea Ta. Să nu inti la 0u%e#ată #u o'ul Tău, #ă nimeni %in #ei vii nu+i %e"t naintTa. &ă0maşul "igoneşte sufletul meu şi viaa mea o #al#ă n "i#ioae fă#utu+m+a să lo#uies# ntunei# #a moii #ei %in vea#ui. $âhnit e %uhul n mine şi inima mea n#emenită nlăuntmeu. A%usu+mi+am aminte %e zilele #ele %e %emult #ugetat+am la toate lu#uile Tale, la fa"te

mâinilo Tale m+am gân%it. Întins+am #ăte Tine mâinile mele, sufletul meu #a un "ămânsetoşat. Dega' auzi+mă, Doamne, #ă a slă'it %uhul meu. 2u+i ntoa#e faa Ta %e la mine, #să nu mă asemăn #elo #e se #o'oaă n momânt. Fă să au% %imineaa mila Ta, #ă la Tine meste nă%e0%ea. Aată+mi #alea "e #ae voi mege, #ă la Tine am i%i#at sufletul meu. S#a"ă+mă vă0maşii mei, #ă la Tine aleg, Doamne. Învaă+mă să fa# voia Ta, #ă Tu eşti Dumnezeul meDuhul Tău #el 'un să mă "ovăuias#ă la "ământul %e"tăii. -entu numele Tău, Doamn%ăuieşte+mi viaă. Întu %e"tatea Ta s#oate %in ne#az sufletul meu. Fă 'unătate %e stâ"eşte "vă0maşii mei şi "ie%e "e toi #ei #e ne#ă0es# sufletul meu, #ă eu sunt o'ul Tău.

Dumnezeu este Domnul şi S+a aătat nouă. *ine este #uvântat /el #e vine ntu nume

Domnului. (%e : oi), apoi:

Canonul Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ

Cântarea 1

Cum vom &utea lăuda du&ă cuviinţă nevoinţa ta' )!inte reacuvioase ărinte Ioane &urtătorule (umnezeu că ai răsărit cu tul&ina din &ăm*nt rom*nesc şi ai adus roade cereşti în Aara s!*ntă und)%a născut şi a înviat Hristos' 8oagă+te, fei#ite, "entu noi toi lui Dumnezeu, 3z'ăvitoul lumii.5iu de &ărinţi săraci şi iu$itor de Hristos ai rămas din &runcie !ără mamă şi !ără tată' (ar tec#emat la )ine <atăl nostru (umnezeu Căruia I%ai slu:it cu credinţă ca un !iu ascultător' 8oagă+sfinte, şi "entu sufletele noaste.

5iind or!an şi străin &e lume ţi%ai ales mamă iserica lui Hristos cea cu mulţi !ii şi tată &e un(umnezeuF &ărinţi du#ovniceşti ţi%ai luat &e s!inţi &rotectori &e îngeri şi !raţi iu$iţi &e si#aşt&ustiului iar loc de nevoinţă valea Iordanului' 8oagă+te, Sfinte 3oane fei#ite, m"eună #u to%e"ii să ne mântuim şi noi, fiii tăi sufleteşti.

Nu ai a!lat odi#nă &e &ăm*nt nici în satul tău nici între rude şi co&ii ci numai în casa lui (umnezşi în o$ştea Mănăstirii Neamţ unde ai !ost c#emat de (u#ul )!*nt şi ai luat :ugul cel $un călugăriei' omeneşte%ne &ărinte şi &e noi !iii tăi înaintea <ronului slavei dumnezeieşti'


l*nd şi smerit ai !ost şi în lume şi în nevoinţă mona#ală' Că săv*rşeai ascultarea cu multă dragosşi tăc*nd te rugai neîncetat în $iserica lui (umnezeu !ăc*nd inima ta cămară de !oc a reas!*ntul(u#' 7du%ţi aminte )!inte şi de noi toţi înaintea (re&tului Budecător'

)ăm*nţa (u#ului )!*nt a căzut în inima ta ca într%un &ăm*nt $un şi a adus multă roadă &ărint7dică r*nduială mona#icescă şi nevoinţă îngerească &ost îndelungat şi neadormite rugăciuni' Nu uita &ărinte şi &e noi !iii tăi din &atria natală înaintea reas!intei <reimi'

<oţi ne #rănim din învăţăturile tale şi ne zidim la su!let de smerenia rugăciunea şi as&ra ta nevoin&ustnicească' nvaţă%ne şi &e noi cei ne&utincioşi să urmăm !a&telor tale &urtătorule de (umneze&ărinte'

i a#um şi "uuea şi n ve#ii ve#ilo. Amin (a 2ăs#ătoaei %e Dumnezeu)

n cer te laudă îngerii şi &e &ăm*nt credincioşii reas!*ntă Maică şi 5ecioară' Că cei de sus îngereşti c*ntări te cinstesc iar noi &ăcătoşii &rin case şi &rin mănăstiri te mărturisim Născătoare (umnezeu şi cerem neîncetat a:utorul tău )tă&*nă' (u lacrimile şi rugăciunile noastre înaint<ronului slavei reas!intei <reimi'Catavasie Cruce însemn*nd Moise cu toiagul Marea 0oşie a des&ăr țit%o &entru Israel cel &edestru a trecutF iar dea curmezişul lovind marea a îm&reunat%o îm&otriva carelor lui 5araodeasu&ra scriind ne$iruită armă'

Cântarea a !/a

(e oameni ai !ugit şi cu si#aştrii şi îngerii &e (umnezeu îm&reună 8%ai slăvit' 8oagă+te, Sfin3oane, umătoul lui 4istos, "entu ntăiea %e"tei #e%ine n lume şi n "atia ta şi #ee mişi ietae nouă fiilo tăi #ae lău%ăm nevoina ta.

<e%ai logodit cu Hristos în lavra de la Neamţ şi te%ai unit cu l de&lin în Aara )!*ntă nevoindu&rin &eşteri şi locuri &ustii de&arte de lume şi de orice m*ng*iere &ăm*ntească' entru aceasta

smeritul tău tru& s%a a!lat în morm*nt nestricat cu voia lui (umnezeu s&re $ucuria ortodocşilormustrarea celor necredincioşi'

@iaţa ta as&ră şi &ustnicească ne mustră &e noi &ărinte că nu &utem urma nevoinţelor tale' Că nir*vnă multă nu avem nici rugăciune din inimă nu am do$*ndit nici de lacrimi şi de $ucur(u#ului )!*nt nu ne%am atins' A0ută+ne, Sfinte -ăinte 3oane, să umăm şi noi "in "o#ăină l4istos.

Mai mult dec*t toate ai iu$it !ericite liniştea maica rugăciunii tăcerea şi înstrăinarea care na&l*nsul cel du#ovnicesc şi îm&reună rugăciunea şi &ostul cel desăv*rşit &rin care ţi%ai cură

mintea şi%ai $iruit &e diavoli' Învaă+ne şi "e noi să "ăăsim multa vo'ie şi să ne ugăm %inimă lui Dumnezeu.

entru s!intele tale nevoinţe iserica lui Hristos te &răznuieşte astăzi credincioşii te cinstesc credinţă iar călugării îţi aduc smerite c*ntări de laudă că ne eşti tuturor &ărinte su!letesc mods!etnic şi neadormit rugător către unul (umnezeu'

entru $l*ndeţea şi smerenia ta ai a:uns să !ii numărat în cetele tuturor s!inţilor din cer' entru acete cinstim ca &e un adevărat &rieten iu$it al lui Hristos ne înc#inăm s!intelor tale moaşte şi sărută

cu credinţă icoana ta' Mi:loceşte şi &entru noi &ărinte la ărintele ceresc să miluiască su!letenoastre'


Cum vom &utea tăcea c*nd iserica te laudă s!inţii te &rimesc în cetele lor iar îngerii te ocrotes)!inte reacuvioase ărinte IoaneG rimeşte%ne şi &e noi !iii tăi du#ovniceşti ca îm&reună

lăudăm &e <atăl &e 5iul şi &e )!*ntul (u# (umnezeu'


Nici îngerii nici oamenii nu &rice& taina cea mare a naşterii tale reas!*ntă 5ecioară cum tu îm&rumutat tru& &ăm*ntesc 5iului lui (umnezeu M*ntuitorul oamenilor' (e aceea îţi c*ntămucură%te rugătoare tare &entru toată lumeaE

)edelna nainte&răznuirii glasul al %lea -odobia4

7rătatu%<e%ai astăzi lumii şi lumina <a (oamne s%a însemnat &este noi care cu cunoştinţă <lăudăm' @enit%ai şi <e%ai arătat 8umina cea nea&ro&iată'

)oarele slavei s%a arătatJ=

Condacul Sfântului glasul al %lea4e unul (umnezeu iu$ind de cele trecătoare ai !ugit şi în &ustie locuind cu liniştea du#ului te%

logodit )!inte reacuvioase ărinte Ioane neîncetat slăvind &e Hristos M*ntuitorul lumii' entaceasta cu evlavie laudă şi c*ntare îţi aducem zic*nd4 *u#uă+te, Sfinte -ea /uvioase -ăin3oane, astăzi, floae "ea aleasă a *isei#ii noaste.

Icos8ăs*nd cu $ucurie cele &ăm*nteşti din tinereţe ai &rimit c#i&ul cel îngeresc în o$ştea mănăstiNeamţ şi înc#in*ndu%te la Morm*ntul (omnului te%ai !ăcut si#astru iscusit şi gust*nd din lumicea mistică a <a$orului te%ai nevoit singur în &ustiul Iordanului şi al Hozevei călăuzit de (u#)!*nt -ea#uvioase -ăinte 3oane, "o%oa'a $ol%ovei şi lau%a sihaştilo, a0ută+ne "e toi fiii tsă ne n#hinăm #u %ea"tă #e%ină lui Dumnezeu #elui n Teime "eamăit.


Cântarea a 2/aNe cucerim &ărinte de r*vna ta &entru Hristos că &e toate le&ăd*nd numai 8ui I%ai slu:it &*nă s!*rşit' Învaă+ne şi "e noi să "ăăsim gi0ile "ământeşti, #a să %o'ân%im "e #ele #eeşti.

<e lăudăm astăzi !ericite ărinte Ioane căci din &runcie ai &rimit dar şi înţele&ciune du#ovniceasc&ăşind &e calea 0aiului şi slăvind neîncetat &e (umnezeu îm&reună cu îngerii' 8oagă+te, sfinte,

#e "entu noi fiii tăi.

5ugind de calea cea largă a &ierzării ai &ăşit de mic &e calea cea îngustă a &ocăinţei şi liniştei caduce la Hristos' Ki $ine&lăc*nd lui (umnezeu numărat ai !ost în ceata )!inţilor ărinţi cu 7ntoncel Mare cu a#omie cu .nu!rie şi 7rsenie şi cu ceilalţi toţi'

Nu te%ai ro$it cu nimic de cele &ăm*nteşti nici Martei nu i%ai slu:itF ci îm&reună cu Maria ai stoată viaţa la &icioarele lui Hristos &rin &riveg#eri şi &ostiri şi neîncetat rugăciuni #rănindu%

mereu din cele cereşti'Nimic din cele de aici nu ţi%au tre$uit )!inte ărinte Ioane nici cinste nici laudă nici avere n&rieteniF ci la toate renunţ*nd &artea cea $ună a Mariei ţi%ai ales'

<e lăudăm astăzi !ericite &ărinte iu$itorule de Hristos că &rin înţele&ciunea şi viaţa ta îngereascne înveţi şi ne mustri &e noi cei ro$iţi de gri:ile acestei lumi îndemn*ndu%ne să urmăm (omnului calea &ocăinţei'


5ericit eşti &ărinte că ai z$urat ca un vultur la cele înalte' n locul celor &ăm*nteşti de care toţi ro$im ai ales &e cele cereştiF în locul odi#nei ai ales ostenealaF în locul somnului ai al&riveg#ereaF în locul #ainelor scum&e te%ai mulţumit cu cele vec#iF iar în loc de casă luminoasă&at moale ai iu$it &eştera cea rece şi întunecoasă ca să &oţi a slăvi neîncetat &e Hristos Miresu!letului tău'


Ne înc#inăm reacurată 5ecioară icoanei tale şi &ro&ovăduim minunea cea necu&rinsă a întru&ăCuv*ntului din neîntinat tru&ul tău cel !eciorescF credem cu tărie în viaţa de veci şi alergăm suaco&erăm*ntul tău' A0ută+ne, Stă"ână, m"eună #u Sfântul 3oan #el 2ou %e la 2eam, să nn#hinăm #u evlavie -easfintei Teimi.

Cântarea a 4/a<ru&ul ţi l%ai c#inuit cu tot !elul de li&suri şi $oli cu !oame cu sete şi cu răceala st*ncilor &ent

dragostea lui Hristos căci ai iu$it &e (umnezeu mai mult dec*t noi toţi' (e aceea tru&ul tău cs!inţit a !ost &reamărit cu nestricăciunea şi cu !acerea de minuni s&re m*ng*ierea noastră a celcredincioşi care te rugăm4 a0ută+ne, sfinte, să ne mântuim.

Cum vom lăuda îndea:uns nevoinţa ta şi a s!inţilor lui (umnezeu dacă noi nu iu$im în aceeamăsură &e Hristos M*ntuitorul lumiiG Ki cum vom &utea moşteni cele cereşti dacă noi nu renunţădin inimă la cele &ăm*nteşti' Ci a0ută+ne, Sfinte 3oane, "ăintele nostu, să s#ă"ăm %e o'ia #el%e ai#i.



)ărutăm cu evlavie icoana ta şi cinstitele tale moaşte &urtătoare de #ar dumnezeiesc' A0ută+n"ăinte sfinte, "in ugă#iunile tale să umăm %u"ă făgă%uină, lui 4istos şi sfinilo ui.

ngenunc#em cu credinţă la racla cu moaştele tale cele $inecuv*ntate şi nestricate de &ăcat şi vreme şi ne rugăm !ericite ărinte Ioane să ne &ăzeşti cu rugăciunile tale de ro$ia &atimilor ca dăm răs&uns la în!ricoşătoarea Budecată de a&oi'

7:ută%ne )!inte Ioane &ărintele nostru să urmăm întru toate nevoinţelor tale &recum tu ai urmat lHristos &ărăsind tul$urarea şi ro$ia celor &ăm*nteşti ca şi noi să !im număraţi în ceata celm*ntuiţi'

.m al liniştii şi al rugăciunii cu nimeni nu vor$eai &ărinte dec*t cu (umnezeu cu s!inţii şi &ăsările cerului care te cinsteau şi ză$oveau cu $ucurie în :urul &eşterii tale' Căci odi#nindu%(u#ul )!*nt în inima ta nimic nu mai doreai dec*t &e Hristos iu$itul tău căruia roagă%te &entsu!letele noastre'


eştera )!intei 7na din &ustiul Hozeva ţi%a !ost &reacuvioase ultimul tău sălaş &e &ăm*nt' 7cote%ai ascuns de noi acolo te%ai rugat !ier$inte lui HristosF acolo te%ai nevoit şi ai &l*ns &entru neamtău ro$it de a&ostaţi şi de &ăg*niF acolo ai scris !rumoase învăţături du#ovniceşti &entru noi &e cale trimiteai !raţilor tăi ca o rază de lumină şi călăuză dătătoare de s&eranţă'


)ă lăudăm &e 5ecioara cea !ără de &ri#ană să &reamărim &e Maica (omnului cea cu totul neîntinaşi să cinstim &e cea mai cinstită dec*t #eruvimii şi sera!imii cer*ndu%i ca îm&reună cu toţi s!inţii mi:locească înaintea scaunului celui de !oc al (re&tului Budecător'

Cântarea a #/a

5iind înţele&ţit de (umnezeu şi &lin de $ăr$ăţie te%ai nevoit ca un înţele&t &e &ăm*nt &ărăsind ceamăgitoare şi do$*ndind cele veşnice' -entu a#easta te lău%ăm, Sfinte -ea#uviose -ăinte 3oanşi #instim "omeniea ta.

Nu te%ai temut &ărinte de diavoli nici de $oală nici de !iare nici de moarte căci întru tine locuHristos Mirele tău &e Care roagă%8 să ne sca&e şi &e noi de cursele diavolului şi ale morţii'

;m$rit !iind de (u#ul )!*nt totdeauna aveai mintea ta la (umnezeu cuget*nd şi vor$ind cecereşti căci te #răneai numai din cuvintele )!intei vang#elii şi din învăţăturile dumnezeieştilărinţi &e care a&oi le o!ereai !iilor tăi du#ovniceşti'

Cuget*nd mereu la ceasul des&ărţirii de tru& şi al :udecăţii lui Hristos inima ta ărinte se rugneîncetat cer*nd slo$ozire de legăturile !irii iar mintea ta se #rănea &ermanent din dulceadumnezeieştilor cuvinte'

Nu au &utut demonii să te alunge din &ustie nici din &eşteră )!inte Ioane ărintele nostru deneîncetat te în!ricoşau şi te ameninţau căci îngerii lui (umnezeu te aco&ereau cu ari&ile lor în c#nevăzut' De a#eea, oagă+te, să ne a#o"ee şi "e noi %e #usele vă0maşului.

Nici desele $oli ale tru&ului tău nici !rigul &eşterii nici li&sa a&ei şi a #ranei tru&eşti nici nălucirdiavolilor nici dorul du&ă &atria &ărinţilor tăi nu te%au scos din inimă şi din liniştea &ustiului nnu te%au $iruit $unule nevoitor al lui Hristos căci darul (u#ului )!*nt era cu tine şi te m*ng*neîncetat'Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cum vom lăuda )!inte Ioane mult nevoitorule osteneala ta cea $ine&lăcută lui (umnezeu &e caai ră$dat%o &entru !rumuseţea celor cereşti care se odi#neau în su!letul tăuG Căci cu rugăciunea lacrimile tale cele trecătoare le%ai $iruit şi 0aiul cel veşnic l%ai moştenit' Ci roagă%te )!inte să

m*ntuiască şi su!letele noastre'


reas!*ntă 5ecioară şi Maica lui Hristos (umnezeu a:ută%ne să !im !ii credincioşi ai 5iului tăuîm&reună cu l să urcăm astăzi &e <a$or ca să ne sc#im$ăm la !aţă cu etru cu Iaco$ şi cu Ioaslăvind &e <reimea cea de o !iinţă şi nedes&ărţită'

[Condacul naintepr!znuirii, "lasul al #$lea și %cosul &vezi 'ineiul pe luna au"ust, în ( zile)]Cântarea a 3/a

Cinstim ostenelile tale )!inte reacuvioase ărinte Ioane lăudăm viaţa ta cea &ustnicească şi înc#inăm cu evlavie icoanei tale' $i0lo#eşte #u ugă#iunile tale la 4istos Dumnezeu mântuias#ă lumea şi aa n #ae te+ai năs#ut şi să iete sufletele noaste.

ngenunc#iem la racla cu s!intele tale moaşte cele !ăcătoare de minuni şi le sărutăm cu credinţă şi rugăm toţi !iii tăi ărinte dăruieşte%ne acest odor de mare &reţ să ne !ie m*ng*iere întru sc*r$

vindecare $olilor noastre tru&eşti şi su!leteşti îndemnare celor r*vnitori &entru Hristos şi mustracelor neascultători care au &ărăsit iserica lui (umnezeu'

Ne căim de &ăcatele noastre &urtătorule de (umnezeu &ărinte că tu &ărăsind toate cele &ăm*nteşai do$*ndit cu &uţine osteneli cele cereşti' 3a noi, o'in%u+ne %e #ele te#ătoae, ne+am %e"ăt%e 4istos, $ântuitoul, "e #ae oagă+, fei#ite, să miluias#ă lumea, aa şi sufletele noaste.

Cu rugăciuni şi &ostiri cu lacrimi şi &riveg#eri şi cu minte curată şi neîntinată ai $iruit !irea şi diavoli ai urmat marilor si#aştri de demult şi îm&reună cu s!inţii şi îngerii te%ai !ăcut lăudător

reas!intei <reimi' 8oagă+te, sfinte "ăinte 3oane, şi "entu sufletele noaste.

7&ărător al dre&tei credinţe te%ai !ăcut Cuvioase că vang#elia lui Hristos ai îm&linit şi s!inte8ui &orunci ai &ăzitF &e cei leneşi cu s!aturile tale i%ai deşte&tat &e călugări la rugăciune i%îndemnat &e mireni la &ocăinţă i%ai c#emat iar &e cei rău credincioşi cu tărie i%ai mustrat'

Cum vom înceta a te lăuda &e tine )!inte Ioane &ărintele nostru că te%ai !ăcut sălaş al reas!*ntul(u# cu su!letul arz*nd cu inima încălzind &rin cuv*nt însemn*nd şi &rin tăcere &e cei m*nd

smerind' 0oagă%te &entru toţi să se m*ntuiască su!letele noastre'Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

ntru tine s%a odi#nit Hristos îm&reună cu <atăl şi cu (u#ul iar întru noi stă&*neşte &ăcatul şi gr:icele trecătoare' <inde s&re noi m*nă de a:utor &ărinte deştea&tă%ne la &ocăinţă şi &rin rugăciuntale' nvredniceşte%ne să odi#nim &e (u#ul )!*nt în inimile noastre'


Cu ce cuvinte vom înce&e a te lăuda &e tine Născătoare de (umnezeu că nu ne &rice&em !iinsla$i şi li&siţi de iu$ire' Ci roagă%te &entru noi toţi îm&reună cu )!*ntul Ioan ărintele nostru să m*ntuiască lumea ţara şi su!letele noastre'

Cântarea a 0/a

@ino la noi &urtătorule de (umnezeu )!inte Ioane lauda si#aştrilor şi ne $ucură cu moaştele ta

cele !ăcătoare de minuni şi &urtătoare de $ună mireasmă că nu avem alt a:utor în marea ctul$urată a acestei vieţi' /i #u ugă#iunile tale şi ale tutuo sfinilo, s#a"ă+ne %e tot ne#azu'oala şi nevoia.

@ino la noi iu$itorule de Hristos &ărinte şi ascultă cererile !iilor tăi su!leteşti şi întăreşte credinţară$darea !raţilor tăi din care te%ai născut &ovăţuindu%ne &e toţi &e calea m*ntuirii'

@ino la noi !iii tăi $unule &ărinte şi următorule al lui Hristos cela ce te%ai arătat &rintre cei mai &e urmă s!inţi şi mărgăritar de mare &reţ al isericii .rtodo/e şi ne învaţă cum să ne &ocăim şi iertăm ca să do$*ndim viaţa cea de veci'

7i milă de noi !iii tăi şi ne dă tărie şi cura: smerenie şi înţele&ciune în lu&ta cea grea cu slu:itoiadului şi &rin rugăciunile tale )!inte Ioane &ărintele nostru a:ută%ne să ne iz$ăvim de întuneric să do$*ndim lumina învierii în Hristos'


inecuv*ntează%ne $unule ostaş al lui Hristos iu$itorule de nevoinţă care ai iu$it &ustia cacă&rioară şi cu sa$ia rugăciunilor tale ai tăiat ca&etele nevăzuţilor vră:maşi şi te%ai numărat

si#aştrii şi cu s!inţii cei de demult'

Nu ne lăsa sărmani şi li&siţi de rugăciunea şi de s!intele tale moaşte reacuvioase ărinte Ioanlauda Moldovei că nu avem alt rugător mai a&ro&iat dec*t &e tine' m&acă%ne cu Hristos &r&ocăinţă şi !rate cu !rate &rin iertare ca să &utem do$*ndi $ucuria m*ntuirii şi &acea du#ului'

*ine#uvântăm "e Tatăl, "e Fiul şi "e Sfântul Duh, Domnul.

<e c#emăm în a:utor s!inte nu ne uitaF te lăudăm &reacuvioase cu glas de $ucurie nu ne re!uzaFaşte&tăm la noi &ărintele nostru Ioane nu ne &ărăsiF îţi ieşim întru înt*m&inare nu ne lăsa singuri v*ltoarea is&itelor acum la s!*rşit de veacuri' Ci vino la noi !iii tăi şi ne m*ng*ie &rin rugăciunile cinstitele tale moaşte &e care cu credinţă le sărutăm'


Cum să nu te lăudăm &e tine Maica lui Hristos (umnezeu lauda îngerilor şi rugătoarea tutur

credincioşilor că &rin rugăciunile tale diavolii !ug is&itele se $iruiesc răutatea se stinge ura &re!ace în $ucurie cei răi se !ac $uni &rin &ocăinţă şi noi ne m*ntuim'

Să lău%ăm, 'ine să #uvântăm şi să ne n#hinăm Domnului, #ântân%u+3 şi "eanălân%u+ nttoi ve#ii.n !ocul cel mistuitor uniţi !iind tinerii cei ce au !ost cei dint*i în cinstirea de (umnezeu dar dvă&aie ne!iind vătămaţi c*ntare dumnezeiască au c*ntat4 $inecuv*ntaţi toate lucrurile (omnului (omnul şi%8 &reaînălţaţi întru toţi vecii'

Cântarea a /a

8i&sit !iind de cele &ăm*nteşti te%ai îm$ogăţit în cele cereşti agonisind &rin multe osteneli cunun!a&telor $une' A0ută+ne, Sfinte 3oane, iu'itoule %e Dumnezeu, să nu "ie%em #ununa mântuifiin% li"sii %e fa"te 'une.

7i alergat )!inte ărinte ca un cer$ la izvoarele liniştii a:ung*nd &*nă în Aara )!*ntă' (ar nacolo n%ai a!lat%o căci liniştea de&lină a su!letului se do$*ndeşte numai în cer' (e aceea renunţ*nla toate te%ai nevoit în &ustie şi în &eşteră vor$ind numai cu (umnezeu &*nă c*nd te%ai mutatcele de sus' A0ută+ne, -ăinte, să ne a%ă"ăm şi noi %in liniştea şi "a#ea Duhului Sfânt.

<e%ai de&ărtat de oameni ca să vor$eşti numai cu (umnezeuF ai renunţat la cele trecătoare ca do$*ndeşti &e cele veşnice' (e aceea acum te veseleşti în lumina lui Hristos şi te rogi &entru cei te cinstesc cu credinţă'

Învaă+ne a ne uga #u mintea şi #u inima şi a %oi numai "e 4istos, Sfinte /uvioase -ăin3oane. Învaă+ne a ne smei şi a ieta, #a să %evenim fii ai lui Dumnezeu. Învaă+ne a ne "lâng"ă#atele şi a mângâia "e a"oa"ele, #a să "imim şi noi milă şi mângâiee %e sus şi ietae "ă#ate.

ăzeşte%ne Cuvioase ărinte Ioane cu rugăciunile tale de diavoli şi de oameni răiF sca&ă%ne s!inde &atimi şi de cursele morţiiF îm&acă%ne mult nevoitorule &ărinte cu (umnezeu şi cu a&roa&enostru ca să dăm răs&uns $un lui Hristos în ceasul morţii şi la în!ricoşătoarea Budecată'

Mi:loceşte &entru noi !iii tăi )!inte ărinte Ioane care te cinstim cu evlavie şi cere milă de (umnezeu &entru lume &entru ţările cu drea&tă credinţă &entru neamul din care te%ai născut &entru toţi care &oartă în inimile lor $ucuria şi năde:dea învierii în Hristos'


7!lat%ai #ar de la (umnezeu Cuvioase ărinte Ioane şi ai !ost numărat în ceata s!inţilor' Nu ne u&e noi cei săraci şi sla$i în cele du#ovniceşti şi cere de la Hristos iertare de &ăcate şi odi#nă veşnisu!letelor noastre'


ucură%te Marie reas!*ntă 5ecioarăF $ucură%te Născătoare de (umnezeu năde:dea noast$ucură%te rugătoarea şi mi:locitoarea lumii înaintea reas!intei <reimi' Nu înceta a te ruga )tă&*nîm&reună cu toţi s!inţii şi cu )!*ntul Ioan cel Nou de la Neamţ să se m*ntuiască su!letele noastre'

Irmosuln!ricoşatu%s%a tot auzul de nes&usa lui (umnezeu &ogor*re cum Cel reaînalt de voie )%a &ogor&*nă şi la tru& din &*ntece !ecioresc !ăc*ndu%)e om' entru aceea &e reacurata de (umnezNăscătoarea credincioşii o mărim'

<uminânda Sfântuluintrarm*ndu%te cu rugăciunea şi cu iu$irea lui Hristos !ericite ărinte Ioane ai luat Crucea lăs*nd &e !raţii tăi te%ai dus în &ustiul Iordanului unde $ine te%ai nevoit $iruind &e diavoli slă$iciunile !irii &rin rugăciuni cu lacrimi &rin &ost şi mucenicească ră$dare' entru aceasta acuma:ung*nd în lumina cerului şi în ceata s!inţilor nu înceta a te ruga &entru noi !iii tăi cei ce dragoste te cinstim &e tine'


Cei ce dorim cu totul du&ă dumnezeiasca slavă să tăiem norul tru&ului cel &ăm*ntesc suindu%ne

Muntele <a$oruluiF şi cu Moise şi cu Ilie şi cu cei aleşi dintre ucenici să ne silim şi să nînvrednicim a ne !ace &ărtaşi dumnezeieştii străluciri celei nea&ro&iate lumină &rin lumină lu*nd'

)e c*ntă sti#irile &e glasul al %lea4 odo$ie4 ". &reaslăvită minune'''"

Cuvioase ărinte Ioane &odoa$a călugărilor din zilele noastre şi iu$itorule de nevoinţă din tinereai luat Crucea lui Hristos şi i%ai urmat cu credinţă $iruind slă$iciunile !irii şi is&itele diavoleşîntrarm*ndu%te cu rugăciunea şi cu &ostul şi străin în ţară străină !iind te%ai logodit cu &ustia toată viaţa ta slăvind îm&reună cu îngerii &e (umnezeu Cel în <reime lăudat şi &reamărit'

unule nevoitor lăs*nd &atria ta te%ai ostenit în Aara )!*ntă unde a înviat Hristos cu călugării lavră smerindu%te cu &ustnicii în &ustiul Iordanului rug*ndu%te şi cu s!inţii si#aştri în &eşte:ert!indu%te &entru dragostea lui (umnezeu' entru aceasta îţi c*ntăm4 *u#uă+te, -ea#uvioa-ăinte 3oane, lau%a $ol%ovei şi #ununa sihaştilo şi te oagă "entu sufletele noaste.

Cu ce cuvinte şi c*ntări de laudă vom lăuda astăzi &e )!*ntul Ioan cel Nou din lavra Neamţului caîn &ustiul Iordanului s%a nevoit şi în &eştera )!*nta 7na mulţi ani a si#ăstrit desăv*rşit !ăc*ndu%se

în cetele s!inţilor număr*ndu%se cu #arul lui' entru aceasta cu evlavie să%l lăudăm4 *u#uă+Sfinte 3oane, -ăintele nostu, lau%a 8omâniei şi a ntegii ;to%o<ii!


@eniţi toate cetele călugărilor să lăudăm astăzi într%un glas du&ă cuviinţă &e )!*ntul Ioan crinul c$inecuv*ntat şi cu $unămireasmă care a odrăslit în &ăm*ntul Moldovei şi a !ost înc#inat lui Hristîn lavra cea mare de la Neamţ şi în Aara )!*ntă a rodit şi să%i c*ntăm4 *u#uă+te, floae %e mult "a #ălugăilo 'u#uă+te, sihastu %esăvâşit n "ustiul 3o%anului 'u#uă+te, -ea#uvioa-ăinte 3oane, ugăto nea%omit "entu sufletele noaste!

i a#um şi "uuea şi n ve#ii ve#ilo. Amin

'u+ăciunile unui -elerin .n Israel / 'u+ăciune la Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

(oamne (umnezeul nostru Cela ce mare eşti şi întru )!inţi <e odi#neşti Cel ce cu $ogăţie de #armăreşti &e cei ce <e &reamăresc &e <ine mulţumim Aie că ni l%ai desco&erit odi#nit între )!inţii <şi &e ărintele nostru Ioan !ăc*ndu%ne &rin el dovada m*ng*ietoare că şi astăzi s&oreşte mer

numărul )!inţilor <ăi'(oamne (umnezeul nostru Cela ce 7celaşi eşti ieri astăzi şi în veac mulţumim că ne desco&&rin el că mi:loacele &rin care s%au s!inţit cei din vec#ime $ine&lăcute îţi sunt Aie şi astăzi şi că viaţa lumii nu e/istă vremuri ci vreme de m*ntuire' Mulţumim că ne încura:ezi &rin el că şi astăcer*nd a:utorul <ău oamenii îm&uterniciţi &rin #ar &ot îm&lini nevoinţele lăsate ca &ildă de )!inărinţi'

(oamne (umnezeul nostru Cel care şi &e &ăcătoşi iu$eşti dar îi ai de &rieteni &e )!inţi !iindcă şi<e iu$esc &e <ine &entru rugăciunile )!inţilor <ăi întăreşte%ne în iu$irea cea &entru <ine ca să

numeri şi &e noi în ceata de &rieteni ai &rietenilor <ăi căci iu$indu%i &e ei &e <ine <e iu$im du&cum şi iu$indu%<e &e <ine nu se &oate să nu%i iu$im &e ei'

)!inte Ioane laudă ţie &entru !elul m*ntuitor în care ţi%ai trăit viaţa &ăm*ntească laudă ţie &entnevoinţele tale ştiute dar mai ales neştiute căci cu smerită gri:ă ţi%ai ascuns toată viaţa ta laudă ţ&entru că r*vna arătată Casei (omnului te%a m*ncat dar te%a şi #rănit laudă ţie &entru că nu ai &nimic din lumea aceasta între tine şi (umnezeu laudă ţie &entru cuvintele de învăţătură &e car

insu!lat de (u#ul )!*nt ni le%ai lăsat s&re !olos şi du&ă &lecarea ta la (omnul')!inte Ioane destul îţi este că ai trăit între străini a&roa&e toată viaţa &ăm*nteascăF acum c*nd eîncă mai mult dec*t erai &e &ăm*nt rugător &entru toată lumea venind să ne înc#inăm s!intelor tamoaşte îndrăznim a%ţi cere să te rogi &entru toţi cei de o seminţie cu tine ca să &ăstrăm &*nă s!*rşit drea&ta credinţă şi unitatea isericii şi să ieşim din viaţa aceasta ca mădulare sănătoase a<ru&ului lui Hristos av*ndu%8 &e l dre&t ca&'

(oamne (umnezeul nostru Cela ce singur eşti s!*nt şi toate le s!inţeşti &entru mi:locirile $in&lăcutului <ău )!*nt Ioan &e care îl rugăm să îndrăznească a le !ace &entru noi la !aţa <a s!inţeşt

ne ca să &utem !i şi noi alături de el căci nimic ce nu este s!*nt nu &oate intra în îm&ărăţia <a' Ki dîţi este &lăcut Aie ascultă rugăciunea &o&orului rom*n şi întoarce%1 în &ăm*ntul în care l%ai c#emla viaţă căci mare nevoie avem de el în aceste vremuri din urmă în care ni se stinge evlavi(oamne !iind el unul dintre cei care ne%ar &utea a:uta să o ţinem a&rinsă' 7min'

(8ugă#iuni e<tase %in #atea =$ântuitoaea fi#ă %e Dumnezeu> s#isă %e 3eom. ?igoSan%u, @%itua /histiana, *u#ueşti, 66B, "". CB+:E)

iaţa Sfântului Ioan Iacob 'omânul de la Hozeva Siastru din Ţara Sfântă

-ea /uviosul 3eos#himonah 3oan 3a#o' s+a năs#ut la : iulie C: n 8omânia, 0u%eDoohoi, #omuna 4oo%iştea azi :ud' otoşani L în 196 satul Crăiniceni s%a unit cu Horodiştiar astăzi Horodiştea !ace &arte din comuna ăltinişD %in "ăinii $a<im şi @#ateina, 'uni #eştioto%o#şi şi #u "osi'ilităi %e tai e%use.

a *otez, i s+a "us numele 3lieF nimeni nu a &utut $ănui atunci că micul Ilie va vieţui într%o zi locurile unde a trăit )!*ntul rooroc Ilie'

C*nd micul Ilie a îm&linit v*rsta de şase luni a murit mama lui iar cu trei ani mai t*rziu moare &!rontul din ;ngaria şi tatăl lui'

0ămas or!an de am$ii &ărinţi a !ost luat în gri:ă de o $unică cu numele Maria L $unica Maria' adorit !oarte mult să%şi &etreacă s!*rşitul vieţii într%o m*năstire dar a renunţat av*nd acuma gri:ă Ilie'

runc or!an !iind a !ost #rănit cu ceaiuri şi numai din c*nd în c*nd era ală&tat de o vecină aşa cel ce era să devină )!*ntul Ioan a !ost o$işnuit cu &ostul din &runcie' unica Maria at*t din caucă nu a &utut merge la m*năstire c*t şi de mila co&ilului &l*ngea mereu' C*nd $ăiatul s%a !ăcut m



mărişor îi citea din cărţi des&re &atimile M*ntuitorului @isul Maicii (omnului şi altele şi tot tim&c*t $ăiatul citea ea &l*ngea'

Înt+o seaă, "e #ân% 3lie #itea #a %e o'i#ei şi văzân%+o "lângân% aşa %e tae, #o"ilul s+a ntistşi a nte'at+o9

+ $amă, %e #e atun#i #ân% eu #ites# tu "lângi aşa %e tae şi mai ales #ân% #ites# %in -atimi

Domnului nostu 3isus 4istos + ;, #o"ilul meu, zise ea, %ueea %in #asa noastă tu nu o ştii. $ama ta nu sunt eu. $ama ta s"ă"ă%it.

Ki i%a &ovestit toate cu de%amănuntul şi destăinuindu%i :alea ei că nu a &utut merge la m*năstire acum !ăgăduise şi îi zice că se roagă la (umnezeu măcar &rin el să%şi do$*ndească m*ntuirea' (u&această s&ovadă ori de c*te ori citea $ăiatul din cărţile s!inte &l*ngea şi $ăiatul ştiind că este sing&e lume' C*nd Ilie a îm&linit v*rsta de 12 ani s%a stins din viaţă şi aceea care i%a !ost mamă $unică răm*n*nd &e seama unui unc#i care era căsătorit a doua oară cu o !emeie cu mulţi co&ii'

entru că Ilie era !oarte înţele&t la şcoală deose$indu%se de co&iii unc#iului era mereu &izmuit nedre&tăţit' a masă, #u atâia #o"ii, el se simea stăin mân#a "uin şi se s#ula %e la maa"oa"e flămân% aşa n#ât, el %e mi# a "lâns foate mult şi a "ostit şi a %o'ân%it vituile "e #ate'uie să le ai'ă un monah %esăvâşit9 smeenie, "ost, ugă#iune, săă#ie şi, ulteio, "i'egie.



Kcoala &rimară a urmat%o în satul său natal' 8a terminarea şcolii &rimare &ro!esorul a îndemnat &moş 7lecu unc#iul săuD să dea &e Ilie mai de&arte zic*nd4

% Moş 7lecu este &ăcat de acest $ăiat aşa de înţele&t să nu%l dai la şcoală mai de&arte'

8a s!atul &ro!esorului moş 7lecu îl trimite a&oi să urmeze studiile la 8iceul din Coţmani ucovina unde a urmat trei ani şi &atru ani la 8iceul (imitrie Cantemir &în cartea sa *+iaa me'!rturia mea- Pr. drian /!"eeanu îşi aminteşte de 0f. %oan %acob, din perioada liceului 1) dCernăuţi unde trece şi e/amenul de $acalaureat în anul 193, !iind clasi!icat &rimul'

/ân% ea elev la ş#oală

8a şcoală Ilie a avut multe de îndurat4 ca or!an nu &lătea ta/ele şcolare dar &entru &lata cărţilo&entru #aine de &aradă şi &entru alte c#eltuieli moş 7lecu nu%i trimitea nici un $anF dormea m*nca la internatul liceului'

entru cărţi Ilie cerea cartea de la &ro!esor o citea noa&tea şi o da îna&oi a doua zi aşa !ăcuse toate cărţile tim& de şa&te ani c*t au durat cursurile liceale' n e/cursii şi la &arade Ilie nu se duce

căci nu avea #aine de &aradă avea numai un r*nd de #aine ce erau &e el' ;n $an de $uzunar ca mai cum&ere şi el c*te ceva de ale m*ncării c*nd ieşea cu ceilalţi $ăieţi el nu avea' Se ntistânăul 3lie #ân% #olegii lui "le#au n e<#usie şi el te'uia să ămână singu la intenat %a nşe%ea n tân%ăvie #i nvăa, #ugeta şi se uga n#ontinuu.

@ara în &erioada vacanţelor se ducea la unc#iul său moş 7lecu şi%l a:uta la munca c*m&ului &răşit la coasă şi la alte tre$uri gos&odăreşti' Nimeni nu ţine minte să%l !i văzut !ăc*nd vizite &reotul satului sau la &ro!esorul său sau st*nd de vor$ă !ără rost cu oamenii'

C*nd a dat $acalaureatul a dormit la Mitro&olie la Cernăuţi şi s%a mărturisit la un &reot ar#imandr

care îl s!ătuieşte să răm*nă acolo şi să !acă teologia' (u&ă scurt tim& însă ar#imandritul din cauneînţelegerii cu ceilalţi &ărinţi care erau $asara$eni este nevoit să &lece şi la &lecare îl s!ătuieşte nu răm*nă acolo ci să mergă la M*năstirea Neamţ şi îi dă c#iar o recomandare către stareţul acolo ar#iereul Nicodim Munteanu mai t*rziu mitro&olit al Moldovei la Iaşi şi atriar# 0om*niei'

Tânăul 3lie se şi gân%eşte #e să fa#ă. /olegii lui s+au ns#is fie#ae la fa#ultatea la #ae au vo%a el #e să fa#ă Du"ă multă ugă#iune, teaz fiin% şi n "lină zi, au%e o vo#e9 + $ânăstie!Simin% n sufletul său o #hemae %eose'ită %e la Dumnezeu "entu o viaă #uată n monahism

"lea#ă ime%iat la $ânăstiea 2eam şi este "imit %e staeul ahieeu 2i#o%im şi stă ai#i #am uan, a%i#ă n anul C::. 7ici a !ost &us la multe ascultări &rintre care şi a:utor de !armacist &e l*nvestitul !armacist Iov sc#imona#ul a&oi $i$liotecar al m*năstirii unde s%a îm$olnăvit cu aran:atcărţilor &line de &ra! şi de mucegai şi de la curenţii de la !erestre şi de la cră&ăturile de la duşumecă&ăt*nd reumatismul de care a tre$uit să su!ere toată viaţa lui &*nă la morm*nt'

n m*năstire s%a îm&rietenit cu cei mai $ătr*ni şi mai învăţaţi &ărinţi cu care discuta des&m*ntuirea su!letului şi &ro$lema sc#im$ării calendarului care era încă mult discutată atunci constituia o &ro$lemă c#eie' )%a îm&rietenit cu un !rate din ucovina şi &e acest !rate stareţul#otăr*t să%l !acă călugăr îm&reună cu alţi !raţi dar el n%a voit s&un*nd că mai înt*i să !acă otez

adevărat &rin a!undare du&ă cum s%a r*nduit &rin )!inţii 7&ostoli iar nu &rin stro&ire aşa cum !ăcea atunci în ucovina' Du"ă #e l+a 'otezat, a fost fă#ut şi #ălugă şi #u a#esta fatele 3lie shotăât să meagă la $untele Athos, un%e se "ăstează /alen%aul a%evăat oto%o<. ncerc*ndscoată &aşa&ortul &entru 7t#os n%au reuşit s&un*ndu%le că tre$uie să !acă mai înt*i serviciul milit(ar Ilie crez*nd că va reuşi să scoată &aşa&ortul ca civil s%a $ăr$ierit şi tot n%a reuşit şi de ruşine s%a mai întors la M*năstirea Neamţ'

7&oi a vizitat şi &e etrac#e 8u&u la Maglavit şi ca mărturie se &ăstrează #*rtia cu iscălitu&reotului din Maglavit' 8a întoarcerea din Maglavit a trecut &e la M*năstirea <urnu de &e @al

.ltului' 7colo cu c*teva zile mai înainte arsese iserica' C*nd l%au văzut &ărinţii din m*năstir



care erau în număr de şase l%au rugat mult ca să răm*nă la ei că nu mai aveau nici un t*năr care si a:ute tocmai &lecase un !rate t*năr şi nu mai ştiau nimic de el' Ilie a rămas cu $ucurie acolo un aîntreg' M*năstirea avea o grădină cu &omi !ructi!eri din care Ilie m*nc*nd s%a mai îndre&tat sănătatea'

ărinţii din m*năstire voiau să rezidească $iserica arsă şi s!ătuiau &e Ilie să meargă du&ă milosten&rin sate şi să adune $ani îm&reună cu o călugăriţă de la o altă m*năstire dar Ilie n%a &rimit să !a

această ascultare'7cum se a&ro&ie tim&ul ca să !acă armata şi &ărinţii îl s!ătuiau ca să se !acă diacon şi să sca&e armată' Ilie însă n%a voit căci nu voia să răm*nă acolo şi a &re!erat să !acă serviciul militar' tim&ul serviciului militar nu s%a $ăr$ierit ci a &urtat $ar$ă'

/ân% ea sol%at

Du"ă teminaea sevi#iului milita se #ălugăeşte "imin% numele %e 3oan, a#easta a fost "ea0ma Sfintelo -aşti ale anului C:G, %e #ân% şi n#hină toată viaa sa monahismului stareţM*năstirii Neamţ era acuma @alerie Moglan la care a !ost intendent de stăreţie şi &ro!esor de limrom*nă &entru &regătirea !raţilor din m*năstire'



De ema#at este fa"tul #ă fatele 3lie şi "ăintele 3oan a avut numele #elo %oi mai "ooo#Sfântul 3lie âvnitoul şi Sfântul 3oan *otezătoul "ostitoul, şi s+a nve%ni#it să tăias#ă #hi"e lo#uile un%e s+au nevoit a#eşti %oi mai "ooo#i, "e #ae i+a avut ntot%eauna #a o oglin%ă s"i0initoi n toate is"itele şi ne#azuile lui.

(ar un fo# "uteni# a%ea n inima lui şi o %oină nestămutată #a să meagă la lo#uile Sfin#a să se n#hine şi să #al#e "e umele Domnului nostu 3isus 4istos. (orinţa lui se realizează&rimeşte $lagoslovenie de la ar#iereul Nicodim acum mitro&olit al Moldovei care i%a dat şi &rim$lagoslovenie c*nd a intrat în Mănăstirea Neamţ şi n toamna lui C:G "oneşte s"e o#uiSfinte un%e se "ăstează /alen%aul ;to%o< nes#him'at moştenit %e la Sfinii -ăini ai *isei#%e 8ăsăit.

/ân% a sosit la 3eusalim8a Ierusalim &ărintele Ioan a venit cu încă doi mona#i din Mănăstirea Neamţ4 mona#ul Claudio mona#ul (amasc#in care du&ă vizitarea )!intelor 8ocuri se reîntorc în 0om*nia iar "ăintele 3oa#u geutate se n#hinovează n ava Sfântului Sava, situată nte *ethleem şi $aea $oat

un%e "imeşte tun%eea monahală n tea"ta s#himni#iei.

a 3eusalim, n faa Sf. $omânt, n C:E /el mai nalt, #u "ot#a", este -ăintele /lau%iu.

/el #u #ulion este Sfântul 3oan

-reutatea de a intra în Mănăstirea )!*ntul )ava a &rovenit din &artea egumenului Nicolae care av

două motive4

1' Cuza%@odă la 16, a !ăcut secularizarea averilor mănăstireşti du&ă care lege a avut de &ierdmănăstirile din Aara )!*ntă şi

,' n m*năstire mai e/ista du#ovnicul )ava cuţovla# care vor$ea $ine lim$a rom*nă şi încă umona# rom*n şi îm&reună cu &ărintele Ioan ar !i &utut !ace &artid ceea ce nu s%a înt*m&lat' <otuMănăstirea )!*ntul )ava avea mare li&să de &ersonal t*nărul şi egumenul Nicolae a mers atriar#ul din Ierusalim şi i%a cerut să%i dea &ersonal şi acesta i%a s&us4



% ;ite t*năr şi nu vrei să%l &rimeşti'

$ănăstiea Sfântul Sava

Numai în urma acestui eveniment l%a &rimit &e &ărintele Ioan' În $ănăstiea Sfântul Sava nva'ine lim'a gea#ă, o vo'ea "efe#t #a şi ge#ii. )e ocu&ă mult cu cititul cercetează vesti$i$liotecă a m*năstirii şi !ace traduceri multe din lim$a greacă în lim$a rom*nă care să !!olositoare tuturor rom*nilor care le vor citi' A0unge "aa#lise, a0uto %e e#onom şi #u ngi0i'olnavilo, #ae i ă"ea foate mult tim". Ca &aracliser tre$uia să a&rindă candelele la doiserici şi la &atru araclise' @enea la c#ilie seara la ora 12 ca să se odi#nească şi c*nd să adoarmătrezea vecinul de alături un $ătr*n $olnav şi de minte care &*nă atunci se săturase de somn şi scula şi înce&ea să c*nte tro&are şi condace iar &ărintele Ioan tre$uia să se scoale la ora 11 şi a&rindă candelele şi să tragă clo&otele de deşte&tare' (e aceste =neadormite Candele> &ărintele Ioavea gri:ă'

a $ănăstiea Sfântul Sava;%ată "ăintele 3oan venea %e la 3eusalim #u un măga şi #u un aa' "e valea #e te#e "e lângmănăstie, #ă#i a#esta ea %umul o'işnuit, #i#a "atu oe %e mes. /am la mi0lo#ul %umulve%e "e un %eluşo o mulime %e aa'i, #ae "ăzeau te#eea e#onomului mânăstiii, ieomonah-avel, #ae ea te#ut la 3eusalim şi la ntoa#ee l aşte"tau #a să+l omoae, fiin% su"ăai #ă

au o"it să a%u#ă "oviziile la mănăstie şi n lo#ul lo au "us "e alii.

/ân% l+au văzut "e "ăintele 3oan, #ezân% #ă este e#onomul, un tână i%i#ă un "a %e lemn să%ea n #a" şi #ân% a i%i#at "aul, tatăl lui a stigat9

+ Stai, nu %a, #ă nu+i el, este altul!

i a stat #u "aul aşa şi "ăintele 3oan a s#ă"at %e moate siguă.

-ăintele 3oan ngi0ea şi %e 'olnavii mânăstiii. Auzin% aa'ii %e el #ă este "i#e"ut, au n#e"să vină şi ei #a să+i a0ute şi să+i vin%e#e şi #u tim"ul este numit %e toi =Do#toul $ănăstiii>.

n acea vreme înce&useră mari tul$urări se răsculaseră ara$ii îm&otriva englezilor şi ara$ii aducerăniţii în mănăstire şi în mănăstire nu mai era linişte'

-ăintele 3oan ea foate o'osit şi slă'it %in "i#ină #ă nu avea ni#i o #li"ă %e o%ihnă, fiin'olnav şi #u ini#hii şi #lima şi hana nefiin% "ielni#e, se hotăăşte să "le#e n "ustie "entlinişte. Se mătuiseşte la "ăintele %uhovni# Sava, #ae i %ă 'lagoslovenie să "le#e n "usti

a#easta n anul C:C.

ărintele Ioan &leacă cu un !rate nou sosit din 0om*nia care însă du&ă 3 luni s%a reîntors 0om*nia din cauza as&rimii &ustiei' 8a &lecare au luat şi un ara$ &*nă la un loc şi &e urmă s%a întoîna&oi' 7u mers mai de&arte &rin &ustie la 5esca azi îi s&une ?umran unde s%au !ăcut să&ături şi au găsit !ragmente din @ec#iul <estament şi unde au trăit esenienii'

*nă acolo nu mai era mult de mers şi !ără drum numai &rin &ustietăţi şi noa&tea se a&ro&ia şi a&din vasul lor se terminase şi ei erau !oarte o$osiţi căldura era de 2 de grade şi nu ştiau ce să !a

de a&ă' )t*nd :os şi odi#nindu%se văd a&roa&e de d*nşii mulţi $ărzăuni care se co$orau şi se ridicdintr%o vale ad*ncă &rintre st*nci'

)e uită cu atenţie şi văd ceva licărind ca a&a dar cum să se co$oareE 7veau o !unie şi se leagă unde mi:loc şi unul ţinea $ine !unia şi aşa au a:uns în !undul văiiF acolo era &uţină a&ă rămasă d&loile de iarnă din care $eau şi $ărzăunii' 7u $ăut s%au întărit şi au luat a&ă şi în vasul lor' 7 douaau mers &*nă la &eştera dorită unde au stat numai două să&tăm*ni căci a&a era sălcie şi în a!ară asta au năvălit $eduinii cu vitele lor'

S+au mutat la -eştea %e la /alomona, #ae este la un Hilometu %e"ătae %e mănăstiea Sfânt

?heasim s"e $aea $oată şi 3o%an. 7u &lecat noa&tea ca să nu%i vadă de la Marea Moarstră$ăt*nd &ustia &rin văi şi dealuri' (eodată văd &e un deal în a&ro&iere de ei o !iară c*t un măgcare mereu se o&rea şi se uita la ei'

(umnezeu i%a ocrotit şi !iara nu i%a atacat căci era o #ienă !oarte &ericuloasă dar şi !ricoasă caatacă la miezul no&ţii'

-eştea %e la /alomona ea ume%ă şi a"a o a%u#ea %e la mânăstiea Sfântul ?heasim. Înttim", fatele %in 8omânia a "le#at %a a venit monahul 3oani#hie, un alt #ălugă %e oigin

omână, #ae a ămas #u "ăintele 3oan "ână la sfâşitul vieii lui.



7ici au stat un an şi :umătate în condiţii de trai !oarte grele' Ai#i "ăintele 3oan a ta%us %in lim'gea#ă A#atistul A%omiii $ai#ii Domnului şi l+a teminat n ziua %e 5 August ziua în catre$uia să !ie şi adormirea &ărintelui Ioan'

/on%iiile %e hană fiin% ne"otivite, "ăintele 3oan s+a m'olnăvit %e %izenteie, %e #ae a sufeun an şi 0umătate.

n acest tim& al doilea răz$oi mondial era în &lină intensitate' -ermanii se a&ro&iau de 7le/andrdin gi&t şi !iindcă 0om*nia era aliată cu -ermania englezii au adunat &e toţi rom*nii într%un lagla un loc cu germanii şi italienii' -e "ăintele 3oan, %eşi 'olnav, %a fiin%#ă #unoştea lim'i mmulte (gemană, fan#eză, aa'ă, gea#ă) l+au inut C luni mai mult %e#ât "e toi. Du"eli'eaea %in lagă s+a ntos iaăşi la $ănăstiea Sfântul Sava.

a "azni#ul $ănăstiii Sfântului Teo%osie s+a %us şi "ăintele 3oan şi s+a ugat #u fie'ineală Sfintele $oaşte =/a"ul Sfântului Teo%osie> n#e"ătoul %e o'ştie şi a simit multă uşuae %sufeina #ae o avea şi s+a vin%e#at #u %aul Sfântului Teo%osie.

7 doua oară în Mănăstirea )!*ntului )ava &ărintele Ioan şi%a luat iarăşi ascultările de mai înaindar acuma era mai slă$it şi anemiat şi clima îi !ăcea mult rău tot mereu sta şi se g*ndea cum sca&e iar la linişte căci mănăstirea nu avea alt călugăr t*năr care să ia ascultările lui'

n vremea aceea era ca su&erior la iserica 0om*nească din Ierusalim ar#imandritul @ictorin cacunoştea &e &ărintele Ioan de la Mănăstirea Neamţ şi !ără să%l între$e a scris la atriar#ul Nicodica să !acă o intervenţie la &atriar#ul Ierusalimului şi să #irotonisească &reot &e &ărintele Ioan &ent)c#itul rom*nesc de la Iordan cu #ramul )!*ntului Ioan otezătorul'

-ăintele 3oan %e %ouă oi a fost n%emnat a se hiotonisi #a %ia#on, o%ată la Tunu şi a %ouoaă la $ânăstiea 2eam, %a n+a "imit. A#uma, #a să "oată ieşi la linişte, a "imit.

-atiahul 3eusalimului a a"o'at hiotonisiea şi la : mai (Sfânta $u#eniă ?li#heia) a fohiotonit ieo%ia#on n anul CIE, %e #ăte ahieul 3iah şi la I se"tem'ie, a#elaşi an, a fohiotonit ieomonah şi egumen "entu *isei#a 8omâneas#ă %e la 3o%an. 4iotonia s+a fă#ut *isei#a Sfântului $omânt.

(u&ă #irotonire su&eriorul isericii rom*neşti tot am*na ca să%l trimită la Iordan dar &ărintele Ioi%a s&us că el în Ierusalim în oraş nu stă şi s%a întors îna&oi la Mănăstirea )!*ntului )ava'

@ăz*nd situaţia ar#imandritul @ictorin îl c#eamă îna&oi şi%l lasă să &lece la Iordan dar !ără nici ua:utor de #rană sau materiale'

-ăintele 3oan a mes la 3o%an m"eună #u u#eni#ul lui, s#himonahul 3oani#hie.

)untem în luna decem$rie 19 c*nd răz$oiul dintre evrei şi ara$i era în toi' 8a sc#itul de la Iordse revărsase at*t Iordanul c*t şi &*r*ul ce trece &e l*ngă Mănăstirea -#eorg#e Hozevitul şi toagrădina era înnămolită cu &ăm*nt şi nisi&' Casa de locuit era com&usă din două camere mici &lin

de nămol'

$ănăstiea ?heoghe 4ozevitul

iserica era aco&erită cu ţigle s&arte şi &loua &rintre &ietrele &ardoselii crescuse iar$ă' )im&rovizat o so$ă din trei $utoaie cu &ăm*nt deasu&ra şi care servea de &at' ;n !rate rom*n dIeri#on !ratele ConstantinD aducea &*ine din &orţia lui şi a !ăcut o căsuţă din lemnele ce s%au găîn grădina )c#itului aceasta în mod gratuit'

(u&ă c*tva tim& a murit atriar#ul Nicodim al 0om*niei şi du&ă o$icei toate &atriar#iile îi !&arastase la 2 de zile' C*nd a !ăcut &arastas şi atriar#ul din Ierusalim ar#imandritul @ictorinc#eamă să ia &arte şi &e &ărintele Ioan dar nu s%a dus &entru că atriar#ul Nicodim c*t a trăit&ersecutat iserica cu Calendarul adevărat .rtodo/' (in cauza aceasta ar#imandritul @ictorin ssu&ărat !oarte tare şi n%a vrut să treacă &e la Iordan a&oi din cauza răz$oiului a &lecat un an 8i$an iar la reîntoarcerea sa aşa !el a !ăcut înc*t a trimis la Iordan &e &ărintele ce !usese mînainte'

-ăintele 3oan inea foate mult la es"e#taea #anoanelo *isei#ii ;to%o<e %e 8ăsăit, %in #a"i#ină a avut mult %e sufeit.

7st!el a venit odată la Iordan ar#imandritul @ictorin cu un om $ogat din 7merica care voia să vasc#itul şi să%l a:ute cu ceva $ani' C*nd s%au aşezat la masă ar#imandritul @ictorin a invitat la maşi &e şo!er care era mo#omedan' ărintele Ioan !iindcă era şo!erul de altă credinţă n%a voit să stla masă cu ei şi s%au su&ărat mult şi n%a mai dat nimic &entru iserică &ărintele Ioan aşa g*nde=mai $ine sărac dar curat>'

Du"ă #e a venit ve#hiul egumen %e la 3o%an, "ăintele 3oan şi u#eni#ul său au "le#at la S#hit

Sfânta Ana, #a să se linişteas#ă n "eşteile %e a#olo. )%a înţeles cu egumenul Mănăstirii -#eorgHozevitul care i%a dat şi a&ro$area de #rană şi care nu%i va !ace nici o greutate'Sosiea n mănăstie s+a fă#ut n noiem'ie C5. A stat ai#i un an, "ână a venit un monah %/i"u, monahul -avel, #u #ae s+a neles să meagă n "eşteile %e la S#hitul Sfânta Ana.

Mona#ul avel l%a a:utat de a &us uşă şi !erestre la c#iliuţa lui mică unde a stat şa&te ani !ără meargă la m*năstire sau la Ieri#on ră$d*nd zădu#ul zilei vara a:ungea căldura &*nă la 2 de grad5oarte mult su!erea de reumatism zi şi noa&te se c#inuia cu sc#im$atul !lanelelor &line de sudocăci !iind !oarte sla$ nu le &utea su!eri să se usuce &e cor&'

Sfântul 3oan, #el mai nalt, %in stânga,#u monahul -avel, n %ea"ta, ve#inul său

Hrana lui era &osmag şi &*ine mai rar c*nd îi aducea !ratele rom*n Constantin din Ieri#on' <oaviaţa lui a trăit în mare sărăcie ca să%l îm$ogăţească (umnezeu du&ă trecerea din viaţa aceasta'

/hilia "ăintelui 3oan se află "e &alea 4ozeva mai 0os %e $ănăstiea ?heoghe 4ozevitul #ăăată sus #am 56 %e meti %e fiul văii, "e #oasta stân#oasă şi "ae un #ui' %e ân%unea.

/hilia Sfântului 3oan 3a#o'

C#ilia mona#ului avel &rietenul &ărintelui Ioan se a!lă în a&ro&iere şi are un mic araclis unadesea se !ăcea şi )!*nta 8iturg#ie'



3#oana %in faa Sfântului Alta %e la #hilia monahului -avel, un%e slu0ea Sfântul 3oan %e multoi Sfânta itughie. În faă, -ăintele 3oani#hie

-ăintele 3oan a avut mult %e sufeit şi %e la aa'ii 'e%uini, #ae aun#au #u "iete #u s#o"ul #

să+l alunge %e a#olo, %a el toate le+a sufeit #u 'u#uie şi smeenie. În "eştea "ăintelui 3oaa##esul ea %estul %e geu, %e la un anumit lo# vesantul ea a"oa"e veti#al şi a#olo a "uss#aă %e 5 meti, "e #ae o tăgea sus, aşa #ă "imea numai "e #ine voia. C*t a trăit în &eşteră nu&rimit &arte !emeiască'

S#aa "entu u#at n "eştea Sfântului 3oan

n c#ilie du&ă ce !ăcea &ravila şi canonul &ărintele Ioan se ocu&a cu scrisul şi cu traducerile dlim$a greacă în lim$a rom*nă'

7 e/tras din cele mai !olositoare cărţi care să !ie !olositoare tuturor creştinilor care le vor citi's#is n vesui şi n "oză. Toate s#ieile lui sunt s#ise #u atâta %uh %e smeenie şi umilină #toi #ae le #ites# nu "ot să nu lă#imeze, oi#ât %e m"ietită a fi inima. ; "ate %in o"ea luia"ăut n %ouă volume su' titlul 4ană Duhovni#eas#ă.

(in scrierile lui se &oate înţelege viaţa lui &lină de nevoinţe şi totdeauna cu mintea şi cu inimaCel răstignit &e -olgota &entru m*ntuirea lumii' 7şa g*ndind ziua şi noa&tea &*nă i s%a a&ro&

s!*rşitul'/u %ouă să"tămâni nainte %e a+şi %a sufletul n minile Domnului, ziua "e la amiază, a văzut "#eul senin n "atea %ea"tă o #unună %in funze %e fini# şi s#is9 =Fei#ii J> şi alte #uvinte in stânga9 =*lestemai J> şi alte #uvinte J şi fulgee şi săgei #a %e tăznet. &e%enia a s"usu#eni#ului său s#himonahul 3oani#hie #ae l+a ngi0it tot tim"ul şi i+a s"us #ă %a#ă i va s#ă%etem"eatua şi o să "oată vo'i, o să+i s"ună mai multe %in tot #e a văzut %in ve%enie "e #eS#isul =Fei#ii J> fiin% "entu %ânsul n+a voit să s"ună #a să nu se lau%e singu. /unos#ân#ă i se a"o"ie sfâşitul, s+a m"ătăşit singu mie#ui %imineaă, avân% Sfintele taine.

<em&eratura îi creştea mereu şi slă$ea văz*nd cu oc#ii şi nu a mai s&us celelalte cuvinte dvedenie' 5iind luna august a!ară tem&eratura era de 2 de grade'

este noa&te &ărintele Ioan s%a ridicat vr*nd să s&ună ceva dar n%a &utut s&une nimic şi s%a culcîna&oi în &at' (u&ă un ceas a ridicat m*na drea&tă în sus şi $lagoslovea în toate &ărţile &e )!inărinţi &e care i%a lăudat în scrierile lui'

8ă'%ân% #u multă tăie 'olile %in tim"ul vieii, #u egim seve %e mân#ae şi 'ăutuă, #u mintaintită meeu la -atimile /elui 8ăstignit "e ?olgota, -ăintele 3oan a euşit să %esmateialize

tu"ul şi să se uneas#ă #u Dumnezeu n 8ugă#iune.Ktia că se duce la (omnul la o v*rstă !oarte t*nără dar nu a !ost deloc întristat şi singur s%a &regăîn seara zilei de august'

;cenicul lui sc#imona#ul Ioanic#ie s&une că îi &unea un şervet muiat în a&ă căci tot tru&ul ardav*nd tem&eratura de 2 de grade şi totuşi niciodată nu a scos un =.!E> ci numai îi mulţum!rumos'

-ăintele 3oan n toată viaa lui a #ăutat #a să es"e#te #anoanele *isei#ii ;to%o<e, %e la #e

mai mi#i lu#ui "ână la #ele mai mai.

Astfel #ân% a slu0it Sfânta itughie n $ânăstiea ?heoghe 4ozevitul, n ziua Sfântului 3oa*otezătoul, a efuzat să %ea Sfânta Îm"ătăşanie la o "eoteasă %in satul Tai'e, "e motiv nainte #u o zi, la *otezul Domnului, mân#ase #ane, a%i#ă nu "ostise tei zile nainte.

7tunci egumenul care era du#ovnicul ei şi îi cunoştea situaţia a &us e&itra#ilul şi a îm&ărtăşit%o'

Din momentul #ân% a fost hiotonit "eot n *isei#a Sfântului $omânt şi "ână la sfâşitvieii, -ăintele 3oan n+a slu0it m"eună #u alt "eot. (e asemenea c*nd slu:ea )!*nta 8iturg#nu &unea la roscomedie &e clericii de care auzise a !i masoni'

Du"ă moate, -ăintele 3oan a fost ngo"at nt+un ve#hi momânt, #ae e<ista n "eştea lui un%e n te#ut fuseseă ngo"ai muli "ustni#i. (easu&ra s%au &us sc*nduri şi ca&ac din &ăm*nttare ca $etonul'

$omântul să"at n stân#ă %in ve#hime. Ai#i a fost ngo"at 6 %e ani Sfântul 3oan,%e la CG6 "ână la CB6

n anul 196 ucenicul lui sc#imona#ul Ioanic#ie reuşeşte să &u$lice o &arte din scrierile &ărintelIoan în două volume su$ denumirea de Hrană (u#ovnicească carte cu cele mai minunate umilicioase cugetări care suie &e om cu cugetul la cer scrise în versuri care &oezii oglindesc şi viaărintelui Ioan !iind de o &ro!undă simţire s&irituală'

S#himonahul 3oani#hie n CGB.1#eni#ul #el mai iu'it al Sfântului 3oan

(u&ă un tim& îndelungat ărintele Ioan arată în vis ucenicului său sc#imona#ul Ioanic#ie tre$uie dezgro&at dar egumenul şi &ărinţii din m*năstire au #otăr*t să%l lase acolo &entru totdeaun7 trecut un an de la arătarea în vis şi egumenul în cele din urmă a acce&tat să%l dezgroa&e dar răm*nă în acelaşi locF aceasta s%a înt*m&lat în 192 adică ,2 de ani de la îngro&are'

/ân% s+a %ezgo"at #o"ul -ăintelui 3oan, s+a văzut o minune mae. /o"ul -ăintelui 3oan enteg, #u mios "lă#ut, #u hainele ne"ute%e, e"itahil şi s#hima ntegi şi "ielea us#ată "e oasşi aăta #a şi #um a %omi, #u faa #uată, #u 'a'a neagă nteagă, faa "lă#ută #a şi #ân% %omi.

@ăz*nd egumenul această minune s%a #otăr*t să%l aducă la Mănăstirea Hozeva într%un sicr

&rovizoriu care ne!iind de $ună calitate şi !rumos nu &utea să !ie e/&us şi arătat la înc#inători d$ani nu erau &entru a se cum&ăra alt sicriu'

În tim" #e ea e<"us n mânăstie n a#el si#iu "ovizoiu, o femeie to#mai %in Austalia, mam"eotului 4aalam'ie, a avut o ve%enie n vis n #ae s+a aătat o "esoană ne#unos#ută ei #a #ălugă şi i+a s"us să a%une 'ani "entu a fa#e o a#lă "entu un sfânt #u tu"ul nteg. Da #ul #hema şi #ine ea şi n #elo# ea, nu i s+a aătat.

-ovestin% visul la unul şi la altul, toi se miau, neştiin% #e nseamnă asta.

2u mult %u"ă a#eastă ntâm"lae, a venit la n#hină#iune o "esoană %e a#olo #ae a văzut "Sfântul 3oan şi a s"us #ă a#um a găsit "entu #ine te'uia să fie a#la. @a "entu 2oul Sfâ3oan, %e la $ânăstiea 4ozeva. /u 'anii a%unai n Austalia i s+a fă#ut o a#lă fumoasă #ae a aşezat n *isei#a #ea mi#ă a Sfântului tefan lângă momântul Sfântului ?heoghe 4ozevitu

$oaştele ntegi ale Sfântului 3oan 3a#o' 8omânul se află %e"use n *isei#a Sfântul tefan

%in $ănăstiea Sfântul ?heoghe 4ozevitul %in 3sael,nte 3eihon şi 3eusalim

7ici vin înc#inătorii şi se înc#ină cu multă evlavie şi credinţă sărut*nd racla şi !iind !oarim&resionaţi de această minune'



n tim&ul du&ă ce a !ost dus la iserică egumenul a &lecat în -recia du&ă ceva a:utoare necesare&arării drumului ce duce s&re m*năstire !iind !oarte &ră&ăstios' (u&ă &lecarea egumenului niş&reoţi din atriar#ie nu credeau de cuviinţă să !ie aşezate în acest lăcaş nişte moaşte noi şi mai alde alt neam' )%au s!ătuit cu atriar#ul şi au #otăr*t să vină o comisie la !aţa locului şi să%l ducă altă &arte'

7r#ierul n%a voit să%l scoată în li&sa egumenului şi a aşte&tat ca să se întoarcă din -recia' n ace

tim& însă atriar#ul a murit ar#ierul a !ost o&erat de rinic#i altul s%a îm$olnăvit rău de inimă adicei r*nduiţi în comisie'

(u&ă cele înt*m&late i%a luat !rica )!*ntului şi n%au mai venit iar )!intele Moaşte se odi#nesc &ace !ără să le tul$ure nimenea'

JJJÎn tim"ul vieii Sfântului, a venit la "eştea n #ae lo#uia un "eot numit $itofan, #ae lo#uatun#i n Sfântul $unte Athos şi #ae ea "i#to %e meseie. $itofan, văzân% singuătatea#esto lo#ui %e la S#hitul Sfânta Ana şi "lă#ân%u+i foate mult, s+a hotăât să lase Sfânt

$unte şi să vină să lo#uias#ă a#olo, s"unân%u+i -ăintelui 3oan #ă mai ntâi se %u#e a#asă, #a aan0eze #asa şi a"oi se va ntoa#e.

-ăintele 3oan i+a s"us9+ Da#ă vii, vino aşa #um eşti a#uma, %a %a#ă vei să "ui #asa n ân%uială, nu ai să mai v%elo#.

Înt+a%evă, "le#ân% la Sfântul $unte, s+a a"u#at %e lu#u #u "i#tui, te#ân% %oi ani. 1n u#en%e+al lui, #u năavul %e a fua, i+a luat nişte "ensule %e valoae.

-eotul $itofan #etân%u+l, u#eni#ul s+a mâniat şi nt+o seaă i+a inut #alea şi l+a omoât. Aşs+au ealizat #ele s"use %e "ăintele 3oan, #ă %a#ă nu ămâi a#uma nu vei mai veni.

JJJ; #e%in#ioasă venită %in ?e#ia la $ănăstiea 4ozeva, văzân% Sfintele $oaşte ale "ăintel3oan, a fost im"esionată, s+a ntistat mult şi s+a #ăit #ă le+a văzut, zi#ân%9+ $ai 'ine nu le ve%eam.

@a ea venită #u un gu" %e vizitatoi. $egân% a#asă la gaz%a %in 3eusalim un%e se o"ise,

ai"it şi i s+a aătat Sfântul 3oan ntu#hi"at foate fumos, s"unân%u+i9+ 3leano, %e #e te+ai s"eiat %e mine @u sunt 3oan. /e ău i+am fă#ut

3leana, %u"ă a#est vis, a vut să vină %in nou la $ănăstiea 4ozeva #a să+şi #eaă ietae %e Sfânt, %a te'uia să "le#e #u gu"ul %in aă. Du"ă un an a venit n mo% s"e#ial numai #a să+#eaă ietae şi să o'ină o fotogafie a Sfântului 3oan, #a să+l "ună la lo# %e #inste.

JJJo#uile a#estea "e un%e a "ustni#it Sfântul 3oan 3a#o' 8omânul, %in "ustiul muntelui şi a vă

4ozeva, au 0u#at un ol im"otant %in #ele mai ve#hi tim"ui.

• Isus al lui Navi urmaşul lui Moisi du&ă căderea cetăţii Ieri#on a trecut &e drumul şer&uieşte de%a lungul &*r*ului adi elt sau cum i se zice astăzi @alea Hozevei şi a a:uns locul unde se a!lă astăzi Ierusalimul'

• )!inţii ărinţi Ioac#im şi 7na au avut în @alea Hozevei o st*nă de oi' 5iind !oarte su&ăraţi nu aveau co&ii au &lecat de acasă'

)!*ntul Ioac#im a venit în @alea Hozeva şi s%a urcat în eştera unde a stat c*ndva şi )!*ntul Ilie şi a rugat aici tim& de 2 de zile ca să se milostivească (omnul şi să%i dea co&il' )!*nta 7na a rămîn Ierusalim în locuinţa lor din a&ro&ierea orţii 8eilor sau a )!*ntului Kte!anD unde la !el era&eşteră şi s%a rugat mult (omnului' (u&ă cele 2 de zile de &ost şi rugăciune am*ndoi au !ovestiţi de îngerul -avril că vor avea &runcă care urma să !ie Maria Maica (omnului nostru IisHristos'

(u&ă ce )!*nta 7na a dus%o &e &runca Maria în v*rstă de trei ani la <em&lu în )!*nta )!intelolocul unde se a!lă astăzi mosc#eea lui .mar s%a retras tot &e @alea Hozeva într%o &eşteră situată circa un Oilometru mai s&re Ieri#on de la eştera )!*ntului Ilie' 7ici s%a retras )!*nta 7na cu gru& de !emei &ioase şi care de atunci se c#eamă (er enat du&ă denumirea ara$ă sau m*năstir!emeilor sau )c#itul )!*nta 7na'

<radiţia s&une că &iciorul dre&t al )!intei 7na a !ost &ăstrat la sc#it &*nă &rin secolul al P@%lea c*călugării de aici au !ugit la )!*ntul Munte 7t#os de teama &rigonitorilor şi au luat şi &iciorul dre&t)!intei 7na şi au întemeiat )c#itul )!*nta 7na din Muntele 7t#os s&re versantul sudic'

• )!*ntul rooroc Ilie urmărit de Isa$ela aici s%a adă&ostit tim& de trei ani şi :umătate #rănde un cor$ care dimineaţa îi aducea carne şi seara &*ine' 7ceastă &eşteră a rămas intactă de

)!*ntul Ioac#im şi &*nă astăzi c#iar du&ă ce m*năstirea a !ost distrusă de Hosroe îm&ărat &erşilor la anul 61'

-ri:ă mare a avut ărintele Ioan &entru !olosul su!letesc al său şi al altora du&ă cum se vede scrisoarea aceasta a lui cu denumirea Citirea şi Cugetarea )!intelor )cri&turi'

l s&une4 =De multe oi am s#is #uvinte "entu folosul meu sufletes# şi am #ezut #ă a#es#uvinte "ot folosi şi alte "esoane, #ae nu "ea au veme să %es#hi%ă #ăile şi "oate ni#i nu ala n%emână #ăile "otivite. tiu #ă n ziua %e azi toată lumea este gă'ită şi #ăile #ele goaale Sfinilo -ăini stau uitate şi a #ine le mai #iteşte. Aşa este %uhul vea#ului, aşa suno#u"aiile oamenilo, aşa este ăz'oiul #el nevăzut, n#ât lu#ul %uhovni#es#, şi mai ales #itie#ăilo sfinte, nu "ea au lo# n viaa #eştinilo %e azi. i asta nu se ntâm"lă numai n lummienilo, #i nşişi monahii au n#e"ut să a0usteze viaa %u"ă mo%a nouă. ?i0a #elo "ământeşi ine n#ătuşai şi nu "ot să mai afle veme "entu #itiea şi #ugetaea %umnezeieştilo S#i"tuA'ia au veme să as#ulte "avila %in *isei#ă, nsă şi atun#i mintea le este m"ovăată #u gitu"eas#ă şi ne#azuile vieii.

-entu n%ul#iea sufletului, geu se găseşte veme n vea#ul nostu. i a#easta ne "ăgu'eşte mmult %e#ât toate. /ă#i neavân% ăgaz a "ivi mai %es #ăte #ele #eeşti uităm ostul vieii, slă'i

%uhovni#eşte şi a0ung %e multe oi la %eznă%ă0%uie, #ân% ştim #e fel %e făgă%uină am fă#naintea lui Dumnezeu şi #ân% ve%em #ă se #heltuieşte viaa n #hi" za%ani#>.

3ată #um ne sfătuieşte /uviosul 2i#o%im Aghioitul n "ivina a#easta9 =Toi #eştinii #ae şt#ate, %atoi sunt a #iti %umnezeieştile S#i"tui, "entu #ă %u"ă #um zi#e Sfântul 3oan ?uă %Au, făă %e #itiea Sfintelo S#i"tui nu "oate #ineva a se mântui>.

În #uvântaea sa #ea "entu ază, Sfântul 3oan ?uă %e Au zi#e9 =/ă nu este #u "utină, neste a se mântui #ineva, nen%ul#in%u+se a%eseoi %e #itiea %uhovni#eas#ă>.

A"oi Sfântul 3oan S#ăaul ne n#e%inează #ă #itiea luminează şi a%ună "e minte şi năavuile "une la n%oială.

3a Sfântul @fem Siul zi#e9 =În #e #hi" tâm'ia stigân% n veme %e ăz'oi, %eştea"tă osâ%vite0ilo lu"tătoi m"otiva inami#ului aşa şi Sfintele S#i"tui %eştea"tă osâ%ia ta s"e #el 'uşi te m'ă'ătează "e tine m"otiva "atimilo.>

entru care !rate al meu trezeşte%te cu întemeiere şi te s*rguieşte de%a &ururea a te li&i de )!inte)cri&turi ca să te înveţe &e tine cum se cade a !ugi de cursele vră:maşului şi a do$*ndi viaţa veşnic)unt însă unii care citesc dar nu%şi dau silinţa ca să înţeleagă cele scrise'

Sfântul A"ostol -avel s#ie #ăte u#eni#ul său Timotei9 =3a aminte la #itie>.

Iar des&re )!*ntul @asile cel Mare şi )!*ntul -rigore <eologul s&une istoricul 0u!in că 13 ani şezut în &ustie cuget*nd )cri&turile' 7cum să ne o&rim &uţin la cei care trăim în veacul acesta de &urmă şi să ne între$ăm4

(acă în vremea cea vec#e era nea&ărat nevoie de citirea )cri&turilor dar oare astăzi cănd s%înmulţit vicleşugurile în lume şi s%au îm&uţinat &ăstorii cei $uni acum c*nd nu mai găseşti &ildă dviaţă şi nici &ovăţuitori su!leteşti cu at*t mai mult tre$uie să ne s*rguim la citirea )!intel)cri&turi căci în ele vom găsi m*ng*iere şi luminare'

Din Sfântul 3sa# Siul, /uvântul :G, -ăintele 3oan a e<tas #ele #e umează, #ae sunt %e fol"entu toi9 =A#easta este voia Duhului Sfânt, #a să fie iu'ii lui n nen#etate osteneli. 2lo#uieşte Duhul lui Dumnezeu n a#eia #ae tăies# n o%ihnă, #i %uhul %iavolului %u"ă #um unul %inte #ei #e iu'ea "e Dumnezeu a zis9 =$+am 0uat să mo n fie#ae zi!>

(in aceasta se o$servă ro$ii lui (umnezeu cei curaţi din ceilalţi căci aceştia trăiesc în sc*r$e str*mtorări dar lumea în des!ătare şi odi#năF &entru că nu a voit rea unul (umnezeu ca iu$iţii lro$i să ai$ă odi#nă în această viaţă dar mai mult a voit ca însuşi ei în sc*r$e în greutăţi în gri:i sărăcie în goliciune în singurătate şi datorii în $oale şi de!ăimări în $ătăi şi zdro$irea inimii tru& $olnăvicios şi c#i& sc*r$it de neamuri într%o stare care nu se aseamănă cu ceilalţi oameni locuinţă singuratică şi liniştită şi cu totul nevăzut de oameni şi slo$od de orice lucru care adum*ng*iere &ăm*ntească'

entru asta aceştia &l*ng şi lumea se r*de aceştia sus&ină şi lumea se $ucură aceştia &ostesc lumea se des!ătează ziua se ostenesc şi noa&tea se &regătesc de nevoinţă sunt unii care se dauosteneli de $ună voie şi la sc*r$e îm&otriva &atimilor alţii goniţi de oameni'

Ki unii din aceştia s%au gonit alţii s%au ucis şi alţii se ascundeau &rintre cră&ături' Ki se îm&linea lacuv*ntul care zice că în lume sc*r$e veţi avea dar în Mine vă veţi $ucura' Căci cunoaşte (omnuc*ţi trăiesc în odi#nă nu &ot să răm*nă în dragostea 8ui şi &entru aceasta i%a îm&iedicat &e ei de

odi#nă şi de la &o!te Hristos M*ntuitorul nostru a cărui dragoste este mai &uternică dec*t moartcea tru&ească şi să arate şi în noi &uterea dragostei 8ui' 7min'

-inte s#ieile Sfântului 3oan s+a găsit a#easta, foate im"otantă "entu mântuiea sufletelosă nu ne fa#em 0u%e#ătoi slu0itoilo lui Dumnezeu, #onfom #uvintelo @vangheliei #ae zi#=2u 0u%e#ai #a să nu fii 0u%e#ai> . $t. &33, 5.

n Istoria isericească a &reaînţele&tului ierar# Meletie s&une că du&ă ce s%a terminat cel dint)o$or a toată lumea din Niceea se $ucura mult )!*ntul m&ărat Constantin cel Mare &entru $iruin

isericii îm&otriva celor #ulitori' 5iind şi îm&ăratul de !aţă la )o$or i%a cinstit &e )!inţii ărinţi daruri $ogate du&ă vrednicie iar Cuviosului a!nutie îi săruta îm&ăratul cu multă evlavie oc#ii cscoşi şi m*inile lui ciuntite de tirani' (e asemenea şi &e toţi ceilalţi mărturisitori îi săruta cu cins&entru a lua s!inţenie de la ranele lor &e care le%au &rimit în vremea &rigoanei'

;nul dintre &ărinţii )o$orului a dat înscris îm&ăratului nişte :al$e îm&otriva unor e&isco&i cu &urtărele' nsă marele îm&ărat Constatin n%a voit nici măcar să citească #*rtiile lor şi nici nu s%a interescine sunt clericii vinovaţi ci în !aţa tuturor a ars #*rtiile zic*nd următoarele cuvinte4 =(acă însumi aş vedea cu oc#ii &ăcătuind &e vreun cleric atunci l%aş aco&eri cu #lamida mea adică

mantia îm&ărătească>' )!*ntul m&ărat a căutat &rin aceasta să dea &ildă la toţi s&re a nu vă&ăcatele sau ne&utinţele cele ascunse ale clericilor'

Cei care scot la iveală &ăcatele sau ne&utinţele clericilor &reoţilorD se !ac &rin aceasta de!ăimătode lege căci toţi clericii sunt slu:itori ai 8egii lui (umnezeu'

)unt unii creştini care :udecă şi nici nu vădesc ne&utinţele clericilor dar în sc#im$ se !eresc să $lagoslovenie de la cei cunoscuţi cu ne&utinţe omeneşti sau &ătimaşi'

Iar dacă se înt*m&lă de &lătesc 8iturg#ii ori se îm&ărtăşesc la asemenea clerici şi &e urmă a!lă

!umează ori se îm$ată sau alunecă în alte &atimi atunci creştinii aceştia se căiesc &entru că au cer)!inţenia de la cei &ătimaşi' ;nii ca aceştia măcar că nu :udecă la arătare cu vor$a însă cu lucradică cu &urtarea lorD se !ac :udecătorii 5raţilor dacă &reotul sau ar#ierul este dre&t credincioatunci să !im încredinţaţi că darul )!*ntului (u# lucrează &rin el orice <aină $isericească oric*t &ăcătos ar !i el' Numai atunci c*nd este o&rit sau caterisit de către so$or ori de către ar#ierul loculsau c*nd &redică &e !aţă vreo credinţă greşită atunci cu adevărat nu mai lucrează darul )!*ntul(u# &rin el' 7tunci tre$uie să te !ereşti de asemenea clerici'

În -atei# este un e<em"lu %es"e a nu 0u%e#a "e slu0itoii lui Dumnezeu. Ava $a#u @gi"tean

a "ete#ut G6 %e ani neieşin% %in #hilia sa. i avea o'i#eiul, "eotul S#hitului, %e venea să fa#

Sfânta itughie n #hilia lui n anumite zile. Diavolul văzân% ă'%aea 'ătânului #m'unătăită, a meşteşugit #a să+l is"iteas#ă #u osân%iea.

De#i, a n%emnat vi#leanul "e un fate oae#ae #e ea n%ă#it #a să meagă la 'ătânul "entu 'lagoslovenie. i a0ungân% la "ustni#, mai nainte %e a osti alt #uvânt, stiga n%ă#it#ăte 'ătânul, zi#ân%9+ -eotul tău ae mios %e "ă#at, %e#i să nu+l mai laşi să inte la tine!

3a 'ătânul #el insuflat %e Dumnezeu a zis #ăte el9

+ Fiule, toi oamenii şi lea"ă%ă afaă mu%ăia, ia tu ai a%us+o la mine, %a s#is este9 20u%e#ai #a să nu fii 0u%e#ai. Însă %eşi "eotul este "ă#ătos, Domnul l va mântui "e el, #ă#i s#este9 şi vă ugai unul "entu altul #a să vă tămă%uii. (3a#o' &+5).

Du"ă #e a ostit a#este #uvinte, fă#ân% ugă#iune, Sfântul 'ătân a gonit "e %emon %in om şi lslo'ozit sănătos.

3a 'unul Dumnezeu, văzân% neăutatea 'ătânului, i+a %es#o"eit lui un semn minunat. i ia#um mătuiseşte singu, "in nsăşi #uvintele lui zi#ân%9

+ /ân% voia "eotul să n#ea"ă Sfânta itughie, am văzut "e ngeul lui Dumnezeu "ogoân%se %in #e şi "unân% mâna "e #a"ul "eotului. În #li"a a#eea s+a fă#ut "eotul un stâl" %e fo#. 3eu miân%u+mă "entu a#ea ve%ee, am auzit un glas zi#ân% #ăte mine9

+ ;mule, #e te+ai miat "entu lu#ul a#esta #ă#i %a#ă m"ăatul #el "ământes# nu lasă "'oieii săi #a să stea ntinai naintea lui, #i toi sunt m'ă#ai #u slavă multă, atun#i #u #ât m

mult nu va #uăi "uteea #ea %umnezeias#ă "e slu0itoii Sfintelo Taine, #ân% stau nainteSlavei #elei #eeşti

Auzin% a#este gaiui, viteazul nevoito $a#u, mai mult s+a sâguit a #insti "esoanele sfinits"oin% ntu nevoinele sale. 3ată #e %aui minunate "imes# #ei #e nu osân%es# "e #lei#i.

&iaa "ăintelui 3oan este un e<em"lu viu %e u#uş #ontinuu s"e %esăvâşie şi unie misti#ăsufletului #u Dumnezeu.

-in as#eză seveă şi+a eli'eat sufletul %e "atimi şi şi+a fotifi#at fiea #u vituile #ele mai ales

#ae l+au %us la tăiea #ea mai naltă "osi'ilă "uteilo omeneşti %e #unoaştee şi iu'ie.

Muncă titanică a de&us ca să e/tragă din cărţile )!inţilor ărinţi cele mai esenţiale învăţătu!olositoare tuturor celor ce le vor citi şi ca să !ie mai atrăgătoare le%a &us în versuri unele de&u$licate în cartea Hrană (u#ovnicească'

<oate învăţăturile din scrierile &ărintelui Ioan sunt destinate tuturor celor ce le vor citi şi le va&lica în viaţă dar mai ales credincioşilor rom*ni de &retutindeni'

n &oezia aza )u!letului se &une în evidenţă rolul &ocăinţii adică al s&ovedanieiD şi al g*ndului moarte'

n &oezia -lasul ăstorului Celui un se descrie &ro$lema =ntru&ării şi a atimilor (omnulnostru Iisus Hristos> care ne c#eamă &e toţi la l ca la urmă să ne dea odi#nă'

n &oezia (orul unicii se vede viaţa )!*ntului Ioan c*nd era mic şi crescut de mătuşa Maria căre

îi citea din atimile (omnului' -ăintele 3oan %e mi# a stat la -i#ioaele /u#ii şi #u mintaintită la /el 8ăstignit, /ae l+a a0utat tot tim"ul "ână a a0uns la #el mai nalt "is# atansfomăii %umnezeieşti a fiinei lui "uifi#ate şi iluminate %e Duhul Sfânt.

line de viaţă şi ad*ncă simţire sunt şi &oeziile de mai :os4

% Mustrarea <ainică de )us L entru Nesimţirea Mea'% 0ugăciuni şi Cugetări ;milicioase ca a !iului risi&itorD'% -lasul Conştiinţei'% Cele şa&te ăcate de Moarte'

% 0ăstignitorii de 7zi la )!*nta nviere'% )a$ia (urerii'% 8umina )!intei nvieri'% e (rumul Crucii'% Canonisirea m&iedicată de cei 7dormiţi'% 5loarea isericii din Car#idon'% )&re 7s!inţitul @ieţii Mele'% )ingura M*ng*iere 0om*nească'% Himera .mului Modern'

% Mizeria din 8ume şi C#e!ul celor cu 0adio etc'S#ieile -ăintelui 3oan şi viaa lui e"ezintă un 'un mo%el %e umat %e #e%in#ioşii #eşti%u"ă "oun#ile $ântuitoului nostu 3isus 4istos şi "entu u#uş "e s#aa valoilo s"iitua"ână la ne"ătimie şi iu'ie.

@iaţa )!*ntului Ioan Iaco$ este scrisă de ucenicul lui sc#imona#ul Ioanic#ie din M*năstir-#eorg#e Hozevitul şi &ustnic în M*năstirea )!*nta 7na'

<re$uie să menţionăm aici şi evenimentul înt*m&lat cu &ăsărelele cerului #rănite şi c*ntate &ărintele Ioan în unele &oezii ale sale şi care au venit să dea ultimul salut la &ro#odirea &ărintel

Ioan' 5a&tele sunt istorisite de &ărintele ar#imandrit 7m!ilo#ie stareţul M*năstirii -#eorgHozevitul care a !ăcut îngro&area &ărintelui Ioan' 7r#imandritul 7m!ilo#ie !iind la 7tena în an191 în !aţa unui gru& de credincioşi admiratori ai &ărintelui Ioan &rintre altele a istorisit evenimentul înt*m&lat cu &ăsărelele'



-ăintele @gumen Amfilohie,#ae l+a %ezgo"at "e Sfântul 3oan.

Alătuea este s#himonahul 3oani#hie

ărintele Ioan şi%a cunoscut singur s!*rşitul şi l%a scris &e &eretele &eşterii' 5iind înştiinţat

moartea &ărintelui Ioan ar#imandritul 7m!ilo#ie a co$or*t la &eşteră cu alţi &ustnici din &ustia 0us%au urcat sus cu a:utorul unei scări şi l%au găsit &e &ărintele Ioan mort &e rogo:ină îşi &regătisingur morm*ntul'

@a #am la oele 6 ziua şi a n#e"ut "oho%iea şi %int+o %ată s+a um"lut #amea %e "ăsăsăl'ati#e %in "ustiu, #ae au n#e"ut să z'oae n toate "ăile, aşezân%u+se "e #ăi, stingânluminile, 'ătân% %in ai"i %easu"a tu"ului #uviosului 3oan şi aşezân%u+se "e tu"ul lui. -ăinau #ezut #ă le este foame şi au a%us mân#ae9 "âine şi "osmag #e eau sus "e stân#ă "use %"ăintele 3oan, %a nu le+au te'uit. Du"ă teminaea slu0'ei, "ăintele 3oan a fost "us momânt şi %easu"a a#o"eit #u s#ân%ui şi "ământ şi #ân% o"eaia %e a#o"eie a fost gat

toate "ăsăelele au z'uat afaă şi s+au m"ăştiat n toate "ăile, ele au %at ultimul salut #elui le+a iu'it.

Du"ă "le#aea "ăsăelelo s+a mai a%us "ământ şi s+a fă#ut mota #u a"ă şi s+au a#o"eit 'ins#ân%uile, aşa n#ât momântul a fost emeti# n#his.

Notă4 7cesta este viaţa )!*ntului Ioan cea adevărată scrisă de ucenicul său sc#imona#ul Ioanic#cu care a locuit îm&reună &*nă la s!*rşit' )!*ntul Ioan a stat şa&te ani în eştera )!*nta 7na şi nuieşit niciodată de acolo în acest tim& nici la m*năstirea -#eorg#e Hozevitul nici la Iordan'

l m*nca numai &ozmag sau &*ine cu a&ă ce le aducea !ratele Constantin care era $rutaratriar#iei din Ierusalim'

)e notează de asemenea că )!*ntul Ioan a vrut să vină mai întîi în 7t#os unde era calendarnesc#im$at şi nu a &utut &entru că nu avea încă !ăcută armataF a&oi a reuşit să meargă la Ierusalimunde de asemenea calendarul era nesc#im$at cum este şi astăzi'

Continuare la viaa 0fântului %oan %acob 2ozevitul

1' nsemnare de &e un carneţel din 19,n această zi am citit cuv*ntul Marelui @asile des&re &aza ce se cuvine a o avea călugării tineri !ade cei de o v*rstă &recum şi &ericolul su!letesc ce &*ndeşte &e cel ce nu &ăzeşte aceasta'

M%am simţit ad*nc înţe&at la inimă de acest cuv*nt şi m%am #otăr*t să mai curm înt*lnirile dese cu multă vor$ărie &recum şi neor*nduiala la m*ncare mai ales săr$ătorile cu două mese'

(e dimineaţă neor*nduială la m*ncareF rugăciune cu inima îm&ietrită vor$ă îndrăzneaţă li&sită smerenie g*nduri s&urcate lenevire la canon şi la &ravilăF vor$ă multă seara du&ă vecerniţă iserică cu multă nesimţire şi tr*ndăvie'

,' 7stăzi la ceasul unu n%am &omenit la &roscomedie &omelnicile şi ana!oră n%am luat din m*&reotului de la Marina -reacă din gi&t care a slu:it )!*nta 8iturg#ie că era calendarul nou şi toaziua am &etrecut%o cu discuţii des&re călugări'

3' n anul 196 de )!*nta nviere au venit la )!intele 8ocuri mulţi înc#inători greci' . !emeie dCreta a dat &ărintelui stareţ 7m!ilo#ie o linguriţă de aur şi a s&us4

; femeie, #ae a vizitat Sfintele o#ui şi mânăstiea 4ozeva, a ămas #u multă evlavie la sfin%e ai#i. Femeia s+a m'olnăvit geu şi %o#toii n+au "utut fa#e nimi#a şi ea gata să moaă, snemiş#ată, nu mai vo'ea, #u o#hii n#hişi şi toi aşte"tau să+şi %ea sufletul. Deo%ată %eştea"tă, %es#hi%e o#hii şi n#e"e să vo'eas#ă şi s"une9 am văzut un "eot #u Sfântul -oti mână şi mi+a s"us să fa# /u#e şi s+a atins #u linguia %e gua mea şi mi+a s"us9 eu sunt 3oa3a#o' 4ozevitul şi s+a fă#ut nevăzut. Femeia ea sănătoasă. De 'u#uie a #oman%at o lingui%e au şi a timis+o #a mulumie Sfântului.

' 1n "eot ge#, #ae a a0utat la tans"otul $oaştelo Sfântului 3oan %e la -eştea Sfânta Ann mânăstie, a s"us umătoaele9 o "esoană a tăiat : fie %e "ă %e la Sfântul 3oan #a să le ai'%e 'lagoslovenie. 3 s+a aătat Sfântul 3oan #ae i+a zis să "ună la lo# fiele %e "ă #ă#i te'uies#. -esoana es"e#tivă a "us fiele %e "ă la lo#. Se #e%e #ă "esoana n #auză este #hi"eotul, %a a s"us %e altă "esoană.

+' În anul CG5 s+a m'olnăvit staeul "ăintele Amfilohie şi a intat n s"ital. Ai#i la mânăstievenit un "eot sâ', #ae nu ştie #iti 'ine ge#eşte şi el ae gi0ă %e mânăstie şi %e *isei#ă #ănu este altul, #eilali sunt 'ătâni. @l a"in%e #an%elele şi tămâiază. ;%ată sau %e %ouă oi nutămâiat %u"ă #e a a"ins #an%elele. 3 s+a aătat Sfântul 3oan şi i+a zis9 %e #e nu tămâiezi

*isei#ă De atun#i, este atent să tămâieze egulat.

6' Du"ă #e a muit "ăintele 3oan 3a#o', mai#a ?alina %e la 3eihon l "omenea n ugă#iunile m"eună #u ali ă"osai te#ui n "omelni#ul ei. Du"ă un tim" a #itit nişte s#isoi a"ăintelui 3oan, n #ae ea multă âvnă "entu #e%ina oto%o<ă şi "entu #alen%aul ve#h%u"ă #ae mai#ii ?alina nu i+a "lă#ut şi l+a ştes %in "omelni#. Du"ă un tim" oae#ae, i a"an vis "ăintele 3oan şi i zi#e9 #e ău i+am fă#ut, %e #e nu mă mai "omeneşti Du"ă a#eia mai?alina ia l+a "omenit "ână la moatea ei.



Q' n 196 a murit stareţul ar#imandrit 7m!ilo#ie care a dezgro&at &e &ărintele Ioan şi l%a aşezat iserică unde se a!lă şi astăzi' n locul lui a !ost numit un alt stareţ tot ar#imandrit t*năr de ,, dani iar &ărintele ieromona# )*r$ a rămas econom'

(u&ă moartea stareţului ar#imandrit 7m!ilo#ie marii e&itro&i şi cu ar#iereii din atriar#ie s%#otăr*t să%l scoată din iserică &e &ărintele Ioan şi să%l reîngroa&e neav*nd evlavie la el'

(ar &ro$lema s%a am*nat &*nă la reîntoarcerea stareţului din lveţia şi du&ă ce s%a reîntors sînt*m&lat ca atriar#ul Ierusalimului să &lece în 0om*nia unde a !ost invitat la întronizarea noulatriar# al 0om*niei'

ntre tim& au vizitat mănăstirea -#eorg#e Hozevitul 3 stareţi din 0om*nia de la mănăstirile )ecNeamţu şi istriţa care s%au înc#inat la Moaştele )!*ntului Ioan şi au dus vestea reîngro&ă)!*ntului Ioan şi în 0om*nia'

8a reîntoarcerea atriar#ului iserica 0om*nă din Ierusalim a cerut să ia Moaştele )!*ntului Ioanatriar#ia din Ierusalim nu a a&ro$at'

ntre$at stareţul nou ce se va înt*m&la cu Moaştele )!*ntului Ioan a răs&uns că atriar#ia a #otărsă răm*nă &e loc' 7ceasta este a doua oară c*nd s%au ridicat contra )!*ntului Ioan'

' ; "esoană #u numele $aina Fe#ioaa, fiin% la stu%ii n 3eusalim, venea %e la $ănăstieSfântul ?heoghe 4ozevitul, un%e se mătuisea la un "ăinte #om"atiot %e+al ei.

În CBB, #u : să"tămâni nainte %e Înviee, nt+o noa"te a visat #ă ea năuntul *isei#Sfântului $omânt, şe%ea "e o 'an#ă şi #itea nişte hâtii, "e #ae le găsise a#olo. Deo%ată ve

un #ălugă lângă ea, #ae i zi#e9 =a#ele nume "e #ae le "omeneşti sunt "esoane #ae au fă#"ă#ate n *isei#ă. Da este "ăintele 3oan 4ozevitul, om 'un #u fi#a lui Dumnezeu, #ae a fă#voia lui Dumnezeu, eu l #unos#, s+a sfinit, este sfânt>. Atun#i $aina a ăs"uns9 =%a, l ştieste la 4ozeva> şi n%ată a %is"ăut. i zi#e $aina9 eu #ân% mă n#hinam n *isei#ă, nsăutam a#la #u Sfintele $oaşte, %e a#eea m+a n#e%inat #ă #u a%evăat a fost Sfânt şi %atun#i, %e #âte oi mă n#hin săut şi a#la #u Sfintele $oaşte şi l og #u #e%ină şi mi a0ută toate geutăile mele. Sfinte 3oane, a0ută la toată lumea.

9' În anul CBB, la B Se"tem'ie, #u aan0amentul să'ătoii 2aşteii $ai#ii Domnului, a ăm"ăintele ieomonah ?igoe, %eoae#e egumenul ea "le#at n ?e#ia. Toate te'uile le+a fă#

foate 'ine şi a fost mulumită toată lumea.

A %oua noa"te %u"ă "azni#, "ăintele ?igoe, n vis, se afla lângă a#la #u $oaştele Sfântul3oan. Deo%ată "ăintele ?igoe ve%e "e Sfântul 3oan n "i#ioae n afaă %e a#lă şi l ntea'#e fa#i "ăinte Sfântul 3oan i ăs"un%e9 'ine. Atun#i "ăintele ?igoe se "lea#ă, i fametanie, zi#e 'lagoslovii şi i săută mâna. Sfântul zi#e9 Domnul să te 'lagosloveas#ă, i fasemnul /u#ii %easu"a #a"ului şi i săută mâna. /ân% se i%i#ă "ăintele ?igoe nu+l mve%e, %a se uită n a#lă şi l ve%e #ul#at #um ea şi mai nainte. A#esta a fost un semn #ă Sfânt3oan a fost mulumit %e mo%ul #um a fost aan0amentul la să'ătoaea 2aşteii $ai#

Domnului.

12' 7ltă dată &ărintele -rigore îl vede &e )!*ntul Ioan în iserică st*nd în &icioare înalt şi !rumcum era el şi îi zice4 u ştiu de ce ai &lecat din )!*ntul Munte să stai aicea' 7sta a !ost că &ărintese g*ndea să &lece din mănăstire iar )!*ntul Ioan îi dă cura: să !acă ră$dare şi să stea la mănăstire

11' 8egătură str*nsă a !ost şi este între )!*ntul Ioan şi sc#imona#ul Ioanic#ie ucenicul )!*ntului cmai a&ro&iat'

În mănăstie vin şi "esoane #ae vo'es# lu#ui ne#uviin#ioase, %e #ae fa"t "ăintele 3oani#heste foate su"ăat.

;%ată Sfântul i+a a"ăut şi i+a zis %e %ouă oi9 =nu vo'i şi tu #u ei>. )crie &ărintele Ioanic#)!*ntul &arcă este viu &rintre noi &e unii îi m*ng*ie &e unii îi ceartă'

1,' În $ie#uea -atimilo %in anul CBC, au venit la $oaştele Sfântului 3oan muli #e%in#io%in toată lumea.

A venit şi o familie %in ?e#ia, %a femeia avea %uh ne#uat. Femeia s+a a"o"iat %e Si#iul #Sfintele $oaşte, %a %a#ul a tântit+o 0os la "ământ şi a stigat "uteni#9 =3oane, mă azi, 3oanmă azi> şi a ieşit %in femeie, #ae s+a i%i#at, s+a n#hinat la $oaştele Sfântului 3oan şi a "le#liniştită.

13' C*nd egumenul mănăstirii -#eorg#e Hozevitul i%a s&us atriar#ului (iodor această minune ede !aţă şi un ar#iereu $ătr*n care !usese &rieten cu )!*ntul Ioan'

atriar#ul a zis4 =eu îl cunosc de mult el era )!*nt de c*nd trăia>' <ot aşa a s&us şi ar#iereul4 =şi

îl cunosc $ine el este )!*nt de c*nd trăia>' Ki cu alte ocazii c*nd a !ost vor$a de )!*ntul Ioaatriar#ul a s&us că el îl cunoaşte că este )!*nt de c*nd era în viaţă'

(in cartea =)aint Bean le 0omain> ti&ărită de Mănăstirea .rtodo/ă )aint Mic#el 8avardac 19'

1' Înt+o zi 5 "esoane au venit n "lim'ae "ână la $ânăstiea Saint $i#hel ava%a#, s+ainstalat nt+un 'al#on şi %is#utau #e #unoşteau sau #e au auzit %es"e Sfântul 3oan 8omânul %la 4ozeva. 1na %in ele ea "ofesoaă, #elelalte eau %ouă familii.

1na %in femei zi#e9 =eu voi s"une %e #ea #e #unos#, #eea #e am văzut #u "o"ii mei o#hi. $am

mea sufeea %e mai %uei %e #a", foate ato#e %e mai muli ani şi nu avea ni#i o şansă %vin%e#ae. Am hotăât să venim #u mama la mânăstie nt+o tăsuă, %a fiin% n vâstă, nu nam n#umetat şi am enunat. @a ne+a s"us a"oi să ne n#hinăm naintea Sfântului 3oan şi săugăm să o vin%e#e şi %a#ă %ueile vo n#eta, ea va "osti tim"ul #elo I6 %e zile %in -ost$ae. $inunea s+a ntâm"lat şi mama mea s+a esimit făă ni#i o %uee şi a "ostit ntegul -o$ae %in anul CB5.

5iecare s&une ceea ce ştie eu am s&us ceea ce am văzut'

1+' În se"tem'ie CB5 mi s+a ofeit &iaa Sfântului 3oan 8omânul şi am #unos#ut e<istena sa minunile sale. /el mai mae %inte fiii mei a #ăzut geu 'olnav şi eu am ugat a%esea "e Sfânt3oan "entu #a el să vină n a0utoul #o"ilului meu. În a%evă, el s+a vin%e#at şi a evenit #a mnainte, "lin %e sănătate. Sfântul ne+a a0utat tot%eauna. În#e"ân% %in a#ea zi, n toate %ifi#ultăinoaste, mi#i sau mai, %e fie#ae %ată, noi fa#em a"el la el şi ne a0ută şi veghează vizi'il asu"noastă. @u mulumes# Domnului 3isus 4istos, -ea Sfintei $ai#ii lui Dumnezeu, tutuoSfinilo şi Sfântului 3oan 8omânul.

(in 0evista 5oi <ransmise )ainte <radition nr' , Ianuarie 199 a M*năstirii )aint Mic#8avardac'

16' u recunosc că dorinţele &rezentate )!*ntului Ioan 0om*nul au !ost îm&linite în să&tăm*nicare au urmat' Bean BaRues -erard S9SSS 5oi/'

1Q' @u am #eut n ugă#iunile mele Sfântului 3oan 8omânul %e a mă vin%e#a %e 'olile #ae mau fă#ut să sufă mult tim" şi eu am avut uşuae şi vin%e#ae ime%iată. 8uciene )aroste 1QS7ge'

1' (in 0evista 5oi <ransmise )ainte <radition nr' Q Noiem$rie 199'

)!*ntul Ioan 0om*nul se roagă lui (umnezeu &entru noiE

=Sfântul 3oan 8omânul fa#e minuni şi eu in a le semnala. @u sunt fei#ită %e a#eastă #ate (esvo'a %e &iaa Sfântului n lim'a fan#eză) #ae mă nsoeşte "etutin%eni. /ân% eu sunt sufeine, este @l la #ae fa# a"el şi mă esimt ime%iat n 'unăstae, la fel şi #o"ii mei>.

Mme' H') 11,3 C#ala$re 1+TQT9

Notă47ceasta este viaţa )!*ntului Ioan cea adevărată scrisă de ucenicul său sc#imona#ul Ioanic#ie care a locuit îm&reună &*nă la s!*rşit' 7ceastă viaţă a )!*ntului Ioan se a!lă la atriar#ia dIerusalim în lim$a greacă şi s%a ti&ărit în $roşură în lim$a greacă trei ediţii la 7tena'

7cest te/t a mai a&ărut în lim$a rom*nă în volumul4 )!*ntul Ioan Iaco$ 0om*nul (in Ieri#on căt)ion <recerea de la &ăm*nt la cer= nvăţături e/&rimate &rin &oezii !oarte umilicioase şi &ro&lină de lumină cu conţinut dogmatic şi moral Berusalem 1999'



Sfinţi români / Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (11!/1#$) a. &iaa

/uviosul 3oan 3a#o', #u metania %in $ănăstiea 2eam, a fost un sihastu sfânt al zilelonoaste #ae s+a nevoit I %e ani n Ţaa Sfântă, atât "e &alea 3o%anului, #ât şi n "ustiu4ozeva. 7cest !ericit &urtător de Hristos s%a născut în satul Crăiniceni comuna ăltiniş % otoşanla ,3 iulie 1913 într%o !amilie de ţărani credincioşi anume Ma/im şi caterina !iind singur &ărinţi' Din 'otez s+a #hemat 3lie, ia n familie i se s"unea K3liuăL. 8a şase luni du&ă naştemama sa îm$olnăvindu%se a decedat iar co&ilul a rămas în gri:a $unicii sale du&ă tată MarIaco$ care îl îngri:eşte ca o adevărată mamă tim& de zece ani'

n anul 1916 c*nd co&ilul Ilie avea trei ani tatăl său a decedat &e !ront în anul 19,3 a decedat $unica lăs*nd &e micul Ilie cu totul or!an şi li&sit de m*ng*ierea &ărinţilor şi a $unicilor' (e acumco&ilul este luat în gri:a unc#iului său 7lecu Iaco$ care avea acasă şase co&ii'

ntre anii 19,6%193, t*nărul Ilie urmează -imnaziul Mi#ail ogălniceanu" şi 8iceul (imitrCantemir" din Cozmeni % Cernăuţi'

În vaa anului C:: a intat #a vieuito n o'ştea $ănăstiii 2eam. a B a"ilie C:G, este tun monahism, "imin% numele %e 3oan, ia n noiem'ie a#elaşi an se %u#e, #u ali %oi #ălugă%in maea lavă, să se n#hine la $omântul Domnului.



Sfântul 3oan 3a#o' n ziua #ălugăiei (n. :)A"oi ămâne %efinitiv n Ţaa Sfântă, un%e se nevoieşte n o'ştea $ănăstiii Sfântul Sava %lângă *etleem.

a I se"tem'ie CIE, este hiotonit "eot n *isei#a Sfântului $omânt %e #ăte mito"olit3inah şi a"oi numit egumen la S#hitul omânes# Sfântul 3oan *otezătoul %e la 3o%an.



Sfântul 3oan la *isei#a Sfântul 3oan *otezătoul %e la 3o%an, mai CIE

(u&ă cinci ani de ascultare se retrage cu ucenicul său mona#ul Ioanic#ie *r*ială în &ustiHozeva a&roa&e de Ieri#on' 7ici se nevoiesc îm&reună o&t ani de zile în &eştera )!*nta 7na &valea &*r*ului Horat'a 5 august CG6, #ân% avea IE %e ani, /uviosul 3oan 3a#o' se mută la #eeştile lă#aşui şi esnmomântat n "eştea n #ae s+a nevoit. Du"ă 6 %e ani, la B august CB6, s+a aflat nteg

momânt, fiin% "eamăit %e Dumnezeu #a sfânt.a 5 august, a#elaşi an, moaştele sale au fost %use la $ănăstiea Sfântul ?heoghe 4ozevit%in a"o"iee cu $inecuv*ntarea atriar#ului enedict al Ierusalimului şi se &ăstrează în $iserialături de celelalte s!inte moaşte'

'. Fa"te şi #uvinte %e nvăătuă

7cest cuvios a !ost ales de (umnezeu &entru m&ărăţia Cerurilor din &*ntecele maicii sale căci d&runcie se vedea um$rit de darul (u#ului )!*nt !iind întru toate $l*nd ca un miel smerit tăc

r*vnitor &entru cele s!inte şi ră$dător în is&itele cele dinăuntru şi din a!ară' 7&oi rugăciunea clacrimi neîncetat se lucra în mintea şi inima sa' ncă şi mama sa caterina a !ost r*nduită de Hristsă ducă viaţă neîntinată &*nă la nuntă şi să nască &e &ăm*nt un singur !iu căci îndată du&ă naştese strămută la Cereştile lăcaşuri'

5ericitul Ilie rămas or!an din &runcie de am$ii &ărinţi tru&eşti avea tată în cer &e (umnezeu imamă du#ovnicească avea iserica şi &e smerita sa $unică Maria văduvă care l%a crescut şi locrotit cu rugăciunea şi dragostea ei &*nă la v*rsta de zece ani'

S"un 'ătânii %in satul său natal #ă 'uni#a şi %u#ea zilni# ne"oelul să i+l ală"teze mametinee %in a"o"iee şi stătea lângă el %e veghe ziua şi noa"tea, "ână #e #o"ilul a n#e"ut vo'eas#ă. 3a vaa, #ân% "le#a la lu#ul #âm"ului, "unea #o"ilul nt+o taistă, n#ât num#a"ul i se ve%ea, l aşeza n s"ate, se nsemna #u Sfânta /u#e şi se %u#ea la mun#ă #ugă#iunea "e 'uze şi #u la#imile n o#hi. A#olo l a%ă"ostea la um'a unui #o"a#, "ână a"usul soaelui. A"oi l aşeza n taistă şi+l a%u#ea a#asă. Du"ă #e l hănea, l #ul#a lângsfintele i#oane, ia ea se ostenea #u ugă#iuni şi metanii "ână noa"tea tâziu, %u"ă ta%isfântă stă'ună.

5iind luminat la minte co&ilul învăţa $ine la şcoală şi !ăcea mare $ucurie $unicii sale' Mai t*rz

$ătr*na îl învăţa &e de rost s!intele rugăciuni îl ducea regulat la $iserică şi îl &unea să citească saltire căci ea nu ştia carte'

Alteoi i s"unea să #iteas#ă "atimile Domnului, ia ea "lângea şi fă#ea metanii. 1neoi #o"ilulnte'a9+ $amă, %e #e "lângi aşa tae #ân% #ites# "atimile Domnului 3a 'ătâna i ăs"un%ea, sus"inân%9+ Dagul meu, tu nu ştii %ueea %in #asa noastă. 2u sunt eu mama ta ! @a a %e#e%at #ân% taveai numai şase luni, ia tatăl tău a muit n ăz'oi, #ân% eai %e tei ani. @u sunt 'uni#a ta, ia

'uni#ul tău s+a %us la #e %e mult. Fiin% vă%uvă, voiam să mă %u# la mănăstie, %a, văzân% #ă

ămas ofan %e "ăini, am enunat #a să te #es# "e tine. De a#eea "lâng, #ă sunt 'ătână %u"ă moatea mea vei ămâne singu şi ofan "e lume. Da să ai #e%ină n Dumnezeu, să ogi ui meeu, să fugi %e "ă#at şi să+i a%u#i aminte %e noi. De vei fa#e aşa, te va a#o"ei $ai#Domnului şi vei s#ă"a %e multe "ime0%ii. @u nu+i %oes# alt#eva mai 'un n viaă %e#ât a0ungi "eot şi să slăveşti "e 4istos!

8a v*rsta de ,2 de ani termin*nd liceul şi !iind luminat la minte cu darul lui Hristos &rietenii

rudele îl îndemnau să urmeze teologia şi să se !acă &reot' Însă #onştiina şi #ugetul inimii sales"uneau9 K2u, eu veau să mă fa# #ălugă !L ;%ată, "e #ân% lu#a la #âm", fiin% n n%oială, uga lui Dumnezeu să+i %es#o"ee #e să fa#ă. A"oi a auzit o vo#e tae %e sus9 K$ănăstieaL. D#li"a a#eea nu mai avea o%ihnă, #ă#i Duhul Sfânt l n%emna să "le#e #ât mai e"e%e mănăstie şi să+şi n#hine viaa lui 4istos.

n vara anului 1933 într%o zi de (uminică &e c*nd tinerii din sat se adunau cu veselie la nuntalesul (omnului Ilie s%a înc#inat cu lacrimi în $iserica din Crăiniceni şi%a sărutat crucile &ărinţildin cimitir şi lu*ndu%şi rămas $un de la ai săi a &lecat să se logodească cu Hristos în o$ştMănăstirii Neamţ'

&ăzân%u+l e"is#o"ul 2i#o%im, staeul lavei, l+a nte'at9+ De #e ai venit, fate 3lie, la mănăstie+ -ăinte stae, %oes# să mă fa# #ălugă, să+mi "lâng "ă#atele mele, să mă og "entu "ăin#ae m+au năs#ut şi să lau% nen#etat "e Dumnezeu.+ *un lu#u i+ai ales, fate 3lie. De vei avea smeenie şi as#ultae şi vei iu'i ugă#iunea, "e toa#ele 'une le vei săvâşi, vei 'iui #u uşuină is"itele a#estei viei şi #u sfinii n #e te vei numă+ Aşa să+mi a0ute *unul Dumnezeu, "easfinite "ăinte stae !+ 2umai să ai ă'%ae n toate, să te hăneşti %in nvăătuile Sfintei S#i"tui şi ale Sfinilo

-ăini şi să umezi viaa şi sfatuile #uvioşilo %uhovni#i şi nevoitoi %in o'ştea $ănăsti2eam. &ino să te n#hini la i#oana fă#ătoae %e minuni a $ai#ii Domnului %in 'isei#o#otitoaea a#estui sfânt lă#aş, a"oi te n#e%inez su' as#ultaea "ăintelui 3ov, fama#istmănăstiii, #el mai %uhovni#es# #ălugă %in o'ştea noastă. Să+i umezi %u"ă "utee viaa sfatul, să nu li"seşti %e la slu0'ele 'isei#ii şi să fa#i as#ultae la 'i'liote#a mănăstiii.<rei ani a !ăcut ucenicie raso!orul Ilie Cuviosului &ărinte Iov urlacu silindu%se să%i urmenevoinţa as&ră &ostul tăcerea smerenia sărăcia şi neîncetata rugăciune' 3a la 'i'liote#ă a "us ân%uială toate #ăile, a #itit multe %in nvăătuile Sfinilo -ăini şi %ă%ea 'une sfatui failtinei, n#ât se foloseau toi %e âvna, %e nele"#iunea şi osteneala lui şi ea iu'it %e toi n o'ştmaii lave.

&ăzân% staeul şi %uhovni#ii âvna lui "entu 4istos, la B a"ilie C:G, n $ie#uea $aeSfintelo -atimi, #ân% Domnul a fost vân%ut "entu noi, asofoul 3lie 3a#o' a fost tuns n #inmonahal m"eună #u ali ze#e fai, "imin% numele Sfântului 3oan *otezătoul.

Amân%oi maii "ooo#i, 3lie şi 3oan, n#e"ătoi ai vieii "ustni#eşti %in &e#hiul şi 2oTestament, aveau să+i fie %as#ăli, "ăini şi ugătoi ai nevoinei lui #ălugăeşti. Amân%oi n%emnau să le umeze viaa, "ostul, ugă#iunea şi fe#ioia şi i aminteau %e Ţaa Sfântă şi %maii sihaşti %e "e &alea 3o%anului.

0fântul %lie 3esviteanul îi d!dea râvna pentru m!rturisirea dreptei credine şi îl îndemna spurcuşul du4ovnicesc al Carmelului şi 0inaiului.

%ar 0fântul %oan Botez!torul îl c4ema spre m!n!stirile din 5ara 0fânt! şi$l sf!tuia îndemne pe toi la poc!in! şi s! mustre cu îndr!zneal! p!catul.

7ceasta a !ăcut%o în toată viaţa sa &rin !rumoasele sale versuri şi cuvinte de învăţătură ce ni lelăsat &*nă astăzi'

5iind rănit de dragostea lui Hristos &entru Morm*ntul dătător de viaţă din Ierusalim şi &entru via&ustnicească de acolo smeritul mona# Ioan Iaco$ s%a îm&ărtăşit cu dumnezeieştile <aine a săruicoana Maicii (omnului din $iserică şi%a cerut iertare şi $inecuv*ntare de la stareţ şi de la toţi ş&lecat de!initiv s&re Aara )!*ntă în toamna anului 1936 !iind aco&erit în toate de darul (u#ul)!*nt care îi a&rindea inima de dumnezeiescul dor'

-imul "o"as n Ţaa Sfântă a fost n#hinaea "e ?olgota şi săutaea Sfântului $omânt. (uce s%a îm&ărtăşit cu <ru&ul şi )*ngele lui Hristos !ericitul ostaş al lui Hristos a stră$ătut toată Aa)!*ntă şi a &ăşit &e urmele (omnului şi ale )!inţilor săi ocrotitori Ilie <esviteanul şi Ioaotezătorul' Du"ă #e s+a nevoit mai ntâi singu nt+o "eşteă %in "ustiul 3o%anului, s+a et

a"oi n o'ştea $ănăstiii Sfântul Sava %e "e &alea /e%ilo, un%e se osteneau şi ali #âivsihaşti omâni. În a#eastă stăve#he lavă s+a 0etfit /uviosul 3oan "ână n vaa anului CIE.

ici a dobândit ostaşul lui 2ristos, %oan, darul lacrimilor şi al ru"!ciunii inimii. ici a r!bdat "rele lupte şi încerc!ri de la diavoli, c!ci nu$l puteau suferi du4urile rele s! roa"e neîncetat şi s! laude pe Dumnezeu.

ici a primit tunderea în marea sc4im! şi tot aici a biruit el pe vr!6maşii cei nev!zui postul aspru şi îndelun"at, cu prive"4erile obositoare de noapte, cu sabia biruitoareru"!ciunii şi cu scutul smereniei.

7st!el a:unsese at*t de des&ătimit înc*t ră$da ocara şi toate cu $ucurie avea mare milă &entru toazidirea şi nu se temea niciodată de diavoli de $oală şi de moarte'

/uviosul 3oan 3a#o' avea n o'ştea Sfântului Sava as#ultaea %e 'i'liote#a şi %e infimieNoa&tea lua &arte la $iserică se ruga la c#ilie şi îngri:ea marea $i$liotecă a mănăstirii iar ziua ein!irmier şi îngri:itor de $olnavi la $olniţa din incintă' /e#eta "e #ălugăii şi sihaştii 'olnavi, %u#ea %e mân#ae, s"ăla ănile ăniilo %e ăz'oi a%uşi ai#i %e "e font şi alina "e toi #%agoste, ia #u inima nen#etat se uga şi simea "e 4istos.

Cu s!atul ar#imandritului @ictorin ;rsac#e su&eriorul Căminului rom*nesc din Ierusalim /uvios3oan 3a#o' a "imit hiotonia n "eot şi a stat egumen #in#i ani la S#hitul Sfântul 3oa*otezătoul %e la 3o%an în!iinţat de atriar#ia 0om*nă' 7ici a adăugat noi osteneli &ustniceşti şsu!erit nu &uţine is&ite de la diavoli' Iar nevoinţa lui era aceasta4 ziua nu m*nca nimic &*nă la a&ussoarelui şi rostea neîncetat rugăciunea din inimă iar cu m*inile lucra la grădină la întreţinersc#itului şi odi#nea cu dragoste &elerinii rom*ni şi străini care &o&oseau aici' Noa&tea !ăcea slu:$er*nduite în $iserică s&ovedea înc#inătorii şi se retrăgea c*teva ore la linişte într%o &eşteră de malul Iordanului iar dimineaţa se întorcea la sc#it cu c#i&ul luminat'



Azân% #u inima mai mult "entu 4istos şi iu'in% %esăvâşit liniştea şi ugă#iunea, fei#itstae 3oan s+a etas n toamna anului C5 n "ustiul 4ozeva, %in a"o"ieea $ănăstiii Sfânt?heoghe 4ozevitul, m"eună #u u#eni#ul său, monahul 3oani#hie.

(u&ă ce s%a nevoit c*teva luni în o$şte s+a aşezat a"oi %efinitiv n "eştea Sfânta Ana, %e "e val"ââului 4oat, un%e se nevoiau şi ali sihaşti, "entu a tăi ultimii ani ai vieii numai ugă#iune şi n #onvo'ie #u 4istos. i s+a nevoit ai#i "este şa"te ani, nsă nimeni, ni#i #hi

u#eni#ul său 3oani#hie nu ştia toate nevoinele sale, fiin% as#unse n Dumnezeu şi n taina inimsale.

Căci ucenicul vedea numai ostenelile cele din a!ară &recum4 &riveg#erile de toată noa&tea citircelor şa&te 8aude os*rdia la s!intele slu:$e &e care le !ăcea în &araclisul din &eşteră citirea cărţils!inte traducerea din învăţăturile )!inţilor ărinţi şi com&unerea de versuri religioase &ent&elerinii care îl cercetau la &eşteră'

(ar nevoinţele sale cele din inimă lacrimile de taină lu&ta cu g*ndurile şi cu du#urile relcugetările du#ovniceşti la cele de sus şi căldura (u#ului )!*nt care îi a&rindea inima &entru Hristo

singur (umnezeu le vedea şi le &rimea ca o ardere de tot a Cuviosului Ioan )i#astrul neştiute nici un muritor'

Des"e nevoina a#estui sfânt sihastu, iată #e s"unea u#eni#ul său9

Cât a fost bolnav, niciodat! nu a oftat sau a suspinat, ci r!bda toate cu senin!tate şi bucurie

poi t!cea mult, nu râdea niciodat!, se ru"a neîncetat cu inima şi r!bda cu mult! t!rie bol şi necazurile vieii.

5inea re"im sever şi post, primind foarte puin! mâncare şi b!utur!, cât s!$şi in! zilele7 iubea mult liniştea şi sin"ur!tatea, inea cu t!rie la dreapta credin!, la 3radiie şi 0finte

Canoane şi avea mintea totdeauna aintit! la %isus 2ristos r!sti"nit pe 8ol"ota.

9imic din cele p!mânteşti nu cu"eta, nici nu voia s! ştie.7st!el tu"ul său, mintea şi inima eau %es"ătimite, %emateializate şi unite taini# #u Dumneze"in ugă#iune şi "in %aul Duhului Sfânt.

S"unea şi a#estea "ăintele 3oani#hie, u#eni#ul său9+ /uviosul 3oan ştia mai %inainte %ata sfâşitului său, "e #ae şi+a nsemnat+o "e "eetele "eşteÎn%ată %u"ă #e s+a săvâşit, l+am m'ă#at #u asa, i+am aşezat s#hima mae, #ă#i ea s#himn%in $ănăstiea Sfântul Sava, i+am "us e"itahilul "e "ie"t şi l+am #ul#at "e ogo0ină. A"oi i+aa"ins tei lumânăi %e #eaă şi #an%ela şi am anunat "e staeul $ănăstiii Sfântul ?heogh4ozevitul, ahiman%itul Amfilohie, #u #ae ea foate a"o"iat. a "oun#a lui i s+au tas tzile #lo"otele mănăstiii şi s+a fă#ut tisaghion la "eşteă.

entru înmorm*ntarea )!*ntului Ioan Iaco$ şi &entru minunea care s%a săv*rşit atunci s&uucenicul său următoarele4+ În ziua sta'ilită "entu nmomântae a venit staeul mănăstiii, Amfilohie, #u #âiva #ălugăşi #u "ustni#ii #ae sihăsteau n "eşteile %in "ustia 8uva %in a"o"iee. S+au u#at "e s#asus, n "eşteă şi la oele 6, sâm'ătă, E august, staeul a n#e"ut slu0'a "oho%ului. Deo%ansă, "eştea s+a um"lut %e nenumăate "ăsăele %e "ustie, #ăoa /uviosul 3oan le %ă%ea ziln



"esmei să mănân#e. A#um, nsă, nu veniseă să "imeas#ă hană, #i au fost timise Dumnezeu, s"e #instiea Sfântului 3oan, #a să+l 0eleas#ă şi să+l "etea#ă s"e momânt.

(es&re aceasta stareţul 7m!ilo#ie s&unea4+ -ăsăile ne in#omo%au n tim"ul slu0'ei, z'uau "e #a"etele noaste, ne+au stins lumânăilne+au n#his #ăile, 'ăteau %in ai"i %easu"a tu"ului #uviosului, se aşezau şi "e el, "e #a", ""ie"t, "e "i#ioae şi fie#ae glăsuia %u"ă felul ei. @le nu voiau mân#ae, #i "e "ăintele lo, "

'inefă#ătoul lo "e #ae l "ie%useă. Du"ă săvâşiea slu0'ei, s"une staeul, l+am "us momântul #ae ea n "eşteă şi n #ae mai fuseseă ngo"ai şi ali sihaşti, ia %easu"a a"us un #a"a# %e s#ân%ui. A'ia atun#i au "le#at "ăsăile şi s+ au m"ăştiat. A"oi am a%"ământ, am fă#ut mota şi am li"it #u el s#ân%uile %e "e momânt, un%e #uviosul a ămas "ânn august, CB6...

Din ziua a%omiii sale, momântul /uviosului 3oan 3a#o' a ămas a"oa"e uitat n "eşteSfânta Ana tim" %e 6 %e ani. nsuşi ucenicul său loanic#ie s%a mutat în lavra )!*ntului -#eorgHozevitul' Numai în anumite zile sau c*nd veneau &elerini rom*ni urcau &e scară la &eşteră condude ucenic îi a&rindeau lum*nări şi candela la morm*nt tăm*iau !ăceau @ecernia în &eşteră c*nt

trisag#ionul morţilor cereau a:utorul marelui si#astru ascultau &e scurt viaţa lui &ovestită de ucensunau toaca şi co$orau din &eşteră cu oc#ii în lacrimi şi ziceau4 Ce mare a !ost nevoinţa CuviosuIoan Iaco$ E"

În vaa anului CB6, la B august, un gu" %e "eleini oto%o#şi n funte #u un ahiman%it gefost sihastu a"oa"e %e /uviosul 3oan 4ozevitul, au u#at n "eştea Sfânta Ana, au fă#utugă#iune şi i+au săutat momântul. A"oi a s"us a#el ahiman%it9+ $+am nevoit ai#i a"oa"e %e "eştea a#easta şi iu'eam foate mult "e -ăintele 3oan 3a#o#ae mi ea %uhovni#. A"oi, "le#ân% misiona n Amei#a %e "este 6 %e ani, nu mai ştiam nim

%es"e el. Da nt+o noa"te l+am visat şi mi+a s"us9 KDa#ă vei să mă vezi, vino la "eştea SfintAna %in "ustiul 4ozeva şi mă vei ve%ea!L @ste o lună %e zile %e #ân% l+am visat şi %e atun#i nmai am o%ihnă. De a#eea am venit #a să vo'es# #u -ăintele 3oan, %uhovni#ul şi "ietenul me@u nsă nu ştiam #ă s+a mutat la Domnul. A#um, sufletul meu nu ae "a#e "ână nu i v%es#hi%e momântul #a să+i săut #institul său tu" atât %e nevoito !

Staeul lavei, Amfilohie, #u geu a %at 'ine#uvântaea să se %es#hi%ă momântul /uviosul3oan %in "eşteă. Însă #um l+au %es#his, a ieşit un mios %e 'ună mieasmă #ae a um"lut "eşteşi inimile tutuo. 3a tu"ul #uviosului şi hainele eau ntegi şi nevătămate şi ăs"ân%eauaomă #eeas#ă %e sfinenie. -a#ă ea %e #uân% a%omit. Atun#i toi "eleinii au ngenun#he

şi, #u la#imi %e emoie şi evlavie, au stigat9

+ Slavă Ţie, Doamne, "entu a#eastă mae minune ! /uviosul 3oan 8omânul este sfânt !

A"oi au săutat sfintele lui moaşte, le+au tămâiat, au a"ins lumânăi şi au #ântat to"auKÎntu tine, "ăinte, #u osâ%ie s+a mântuit #el %u"ă #hi", #ă, luân% #u#ea ai umat lui 4istosnvăân% să nu se uite la tu", #ă#i este te#ăto #i să "oate gi0ă %e suflet, %e lu#ul #nemuito. -entu a#easta m"eună #u ngeii se 'u#uă, -ea#uvioase -ăinte 3oane, %uhul tă!L

(eci &rimind o $ucăţică din #ainele cuviosului de $inecuv*ntare &elerinii s%au dus cu &ace imoaştele lui au rămas în &eşteră &*nă la 1+ august'

)&unea &ărintele Ioanic#ie ucenicul său că în a:unul &raznicului 7dormirii Maicii (omnulustareţul lavrei a urcat un sicriu de lemn în &eşteră şi îm&reună cu alţi &reoţi a aşezat s!*ntul său truîn sicriu !iind cu totul întreg şi uşor şi l%au tăm*iat'

Iar la 1+ august !iind #ramul Mănăstirii )!*ntul -#eorg#e Hozevitul au venit c*ţiva ar#ierei &reoşi călugări rom*ni şi greci şi numeroşi &elerini ortodocşi' 7&oi în sunetul clo&otelor au co$or*t d&eşteră s!intele moaşte şi le%au dus cu &rocesiune în $iserica marii lavre unde le%au aşezat alături alte s!inte moaşte' 7&oi au !ăcut 2 de )!inte 8iturg#ii ca (umnezeu să desco&ere s!inţenmoaştelor sale' (eci văz*nd că tru&ul său a rămas şi du&ă aceea întreg şi nealterat l%au numărat l%au cinstit cu toţii în ceata s!inţilor &ărinţi'

Mai t*rziu c*ţiva credincioşi iu$itori de Hristos i%au !ăcut un sicriu nou din a$anos şi au aşezat înodorul cel de mult &reţ cum se vede'

Din vaa anului CB6 "ână astăzi, vin muli "eleini oto%o#şi omâni, ge#i, #i"ioi, sâ'i şi %alte ăi să se n#hine şi să #eaă 'ine#uvântae şi a0uto n lu"ta a#estei viei %e la moaşte"eamăite %e Dumnezeu ale unui nou sfânt al *isei#ii ;to%o<e, #unos#ut #u numele %K/uviosul 3oan #el 2ou 4ozevitulL sau K/uviosul 3oan 3a#o' %e la 2eam (8omânul)L.

Multe din scrisorile şi versurile sale du#ovniceşti se citesc cu evlavie astăzi de credincioîndemn*ndu%i &e calea m*ntuirii'

Sfinte reacuvioase ărinte Ioane, roa+ă/te lui :umnezeu -entru lume, -entru neamul d

care te/ai născut, -entru mănăstiri 5i credincio5i, -entru mântuirea tuturor celor ce credcaută -e :omnul K



-ăintele 3oani#hie, u#eni#ul Sfântulului 3oan 3a#o' lângă a#lă

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (11!/1#$) / iaţa 5i nevoinţele

7cest vas ales al lui (umnezeu a !ost odrăslit în &ăm*ntul $inecuv*ntat al Moldovei' l s+a năs#la : iulie C:, n satul /ăini#eni care &e atunci !ăcea &arte din comuna Horodiştea !ostul :ud(oro#oi iar acum a&arţine comunei ăltiniş :udeţul otoşani supra localit!ii de baştin! şifamiliei Cuviosului %oan %acob, vezi pe lar" Pr. 84. az!r, 0fini români: Cuviosul %oan 2ozevitcel 9ou, în ;'itropolia 'oldovei şi 0ucevei<, %= &>?@A), nr. >$A, p. @($@?.D'

-ăinii săi, $a<im şi @#ateina 3a#o', eau ăani sim"li, %a foate #e%in#ioşi. Naşter&rimului co&il a &ricinuit mare $ucurie în această !amilie de oameni cu viaţă aleasă şi cu !rică

(umnezeu' ucuria însă a sur*s numai o zi sau două căci starea sănătăţii tinerei mame înrăutăţeşte din ce în ce mai mult' (e aceea s%au gră$it să%l $oteze &e &runc &un*ndu%i numele Ilie deoarece se născuse îndată du&ă săr$ătoarea acestui mare &rooroc' <im& de şase luni c*t a mtrăit caterina soacra ei Maria n%a cunoscut odi#nă' ndată du&ă moartea soţiei sale tatăl co&ilulu&rimit ordin de concentrare' 0evenind acasă du&ă c*teva luni s%a recăsătorit şi în scurtă vreme&lecat &e !ront d*ndu%şi a&oi viaţa &entru &atrie'ătr*nă şi cu &uterile îm&uţinate văduvă de mai mulţi ani $aia 3a#o' a ămas să+şi #easne"otul ofan, enunân% la visul %e a se #ălugăi. +a ngi0it #a #ea mai 'ună mamagonisin%u+i #ele %e te'uină, %a şi nvăn%u+l %in #ea mai fage%ă vâstă evlavia a%evăată.

a %e"ins #u ugă#iunea şi l+a %us egulat la sfintele slu0'e %in 'isei#a satului. Neîncetat se rului (umnezeu <atăl or!anilor şi a&ărătorul celor sărmani să%l crească şi să%l ocrotească &e micul ne&ot' 7totţiitorul a învrednicit%o &e evlavioasa !emeie ca tim& de zece ani să &oarte de gri:ă acestvlăstar ales îndrum*ndu%l &e calea cea $inecuv*ntată a slu:irii lui (umnezeu'

n se&tem$rie 19,2 co&ilul a urmat şcoala din satul Crăiniceni !iind mereu !runtaş la învăţăturăav*nd o &urtare &ilduitoare' ndată ce a învăţat să citească a înce&ut să%şi îm$ogăţească su!letul cîndemnurile scrierilor s!inte' Cu drag îi citea $ătr*nei din vieţile s!inţilor şi din alte cărţi de zidisu!letească &e care i le aduceau unele maici de la mănăstirea 7ga!ton &rietene ale sale' 7st!el cărţi îi vor !i dascăli nedes&ărţiţi du&ă moartea $unicii' C*nd a venit la Neamţu avea cu sine c*te

din aceste cărţi care i%au #rănit co&ilăria şi tinereţea' În CI, simin%u+şi sfâşitul a"oa"e, $a3a#o' l+a n#e%inat "e ne"otul iu'it fe#ioului ei mai mae, Ale#u, n familia #ăuia, 3lie, a#un #lasa a 333+a, s+a 'u#uat %e o 'ună ngi0ie şi %e a#eleaşi n%umăi #eştineşti "entu viaă.

Moartea $ătr*nei înc#eia o eta&ă unică a co&ilăriei viitorului ieromona# şi &ustnic' 2i#io%ată el nva "utea uita "e 'uni#a #ea #u #hi" %e sfântă, #ae l+a iu'it atât %e mult. &esuile %e mai tâzale #uviosului mătuises# #ât %e a%ân#ă a fost %ueea #o"ilului %e atun#i la "ie%eea #el

#ae+i inuse lo# %e mamă şi %e tată "ână la vâsta %e ani. C*t de duioasă este amintirea ei vede din &oezia intitulată (orul $unicii %n volumul 2ran! du4ovniceasc!. Carte cu cele mminunate şi umilincioase cu"et!ri care suie pe om cu sufletul la cer, scris! în versuri %eromona4ul %oan %acob, tip!rit! de mona4ul %oanic4ie, vol. %, %erusalim, >?@, p. #$.D' citirea acestor versuri g*ndul te &oartă către &ilda altor s!inte !emei care au dat isericii $ăr$aţi nume ne&ieritoare &recum Macrina $unica Marelui @asile sau 7ntuza mama )!*ntului Ioan -ude 7ur'

. altă &oezie În 'aele "ăinteşti %bidem, p. .D aată #ât %e mult se simte n%atoat #uviosul'uni#ii sale, mai ales "entu e%u#aia %uhovni#eas#ă "imită4 ;Bunica, $ spunea el $ ,

Dumnezeu s$o ierte, 'i$a sem!nat de timpuriu n suflet tainele credinei

i rodul lor m! ine viu.E, scumpa mea, b!trân! sfânt!,

Fu tot ce am îi datoresc,C!ci m$ai adus la cunoştina

P!rintelui Celui ceresc<.

Cu o ad*ncă înţelegere a vieţii aşa cum se înt*lneşte de o$icei la co&iii încercaţi de necazuri lav*rstă at*t de tim&urie trist şi interiorizat alesul (omnului a a$solvit a&oi gimnaziul Mi#ogălniceanu din 8i&cani' acalaureatul l%a trecut în193, cu rezultate !oarte $une' Citea adesea d)!*nta )cri&tură din unele o&ere literare medita la !a&tele din istoria universală' Se ştie #ă n#ă atun#i s#ia vesui !iind a&reciat de către &ro!esorii săi de lim$ă rom*nă %erom. %oanic4ie B!laCuviosul %oan cel 9ou, 2ozevitul. Gn sfânt român din zilele noastre, în ;Biserica ErtodoHIomân!<, =C%= &>?@>), nr. >$, p. @.D'

5irea sa &ro!und religioasă &recum şi educaţia &rimită l%au determinat du&ă terminarea liceului îm$răţişeze viaţa mona#ală nc#in*ndu%se în $isericuţa satului &usă su$ ocrotirea )!*ntului Iera

Nicolae şi sărut*nd cu lacrimi mormintele &ărinţilor şi $unicii tânăul 3lie, n vâstă %e numai %e ani, s+a n%e"tat s"e mănăstiea 2eamu. @a #hia n ziua %e 5 august C::, "azni#uA%omiii $ai#ii Domnului, o#otitoaea #ălugăilo.

Ahiman%itul /lau%ie Dee'eanu, "e atun#i fate n a#est aşezământ, mătuiseşte9 K...eam faa mănăstiii #ân% a a"ăut un tână us#ăiv şi 'lân%, #u o#hi al'aşti, a%evăate lumini asufletului său. Îm'ă#at sim"lu, #u "ălăie şi 'aga0ul n mână, s+a n#hinat smeit n faa i#oanMÎnălaea DomnuluiN, %in faa #lo"otniei %e la intaea n mănăstie> r4im. ClaudDerebreanu, din m!n!stirea 9eamu, Crâmpeie din viaa Cuviosului %oan %acob, 9oul 2ozevit &

manuscris).D'

8a c*teva zile de la venirea sa la Neamţu stareţul de atunci viitorul &atriar# Nicodim al iseri.rtodo/e 0om*ne i%a &rimit cererea de înc#inoviere' @iaţa de mănăstire i%a &lăcut t*nărului Ilie mod deose$it'

Du"ă #um singu va mătuisi, a so#otit ntot%eauna #ă a#easta este "entu el un liman mântuiii9 KFumuseea slu0'elo, mai ales #ele %e noa"te, 'lân%eea #ălugăilo, is#usin

%uhovni#ilo, liniştea munilo şi %aul Duhului Sfânt #ae se o%ihnea n inima lui l+au legat "a#est fei#it tână %e viaa monahală. $ănăstiea 2eamu, #ae tim" %e şase vea#ui a #es#ze#i %e mii %e #ălugăi, %inte #ae unii au a0uns la măsua %esăvâşiii, a %evenit "entasofoul 3lie 3a#o' o a%evăată ş#oală a evlaviei şi fomăii sale %uhovni#eşti>.8a înce&ut i s%a încredinţat ascultarea de a:utor al cunoscutului !armacist de aici Iov )c#imnicu)tareţul intenţiona c#iar să%l trimită la 5acultatea de Medicină' e de altă &arte r*vna sa !ămargini îl îm$oldea s&re osteneli mai multe şi mai grele' . &oezie scrisă în acea vreme Poezia titlul Bântuielile unui novice are la sfârşit meniunea ;De la m!n!stirea 9eamu, >?A@< &2randu4ovniceasc!..., vol. %, p. A>$A).D arată c*t de &uţin îl mulţumeau &e înce&ător e!orturile sacălugăreşti' Cererea de &lecare la 8ocurile )!inte nu i%a !ost însă luată atunci în seamă &e motiv

că nu satis!ăcuse serviciul militar'

(e la ucureşti nu s%a întors deîndată la mănăstirea Neamţu' (orind să cunoască mai amănunviaţa c#inoviilor rom*neşti a vizitat c*teva aşezări mona#ale din .ltenia' 7r !i dorit să%şi găseasun loc mai liniştit şi se îndre&ta cu g*ndul îndeose$i s&re 5răsinei' 7:ung*nd însă la mănăstir<urnu din e&isco&ia 7rgeşului a !ost im&resionat de !rumuseţea locului de tradiţia mona#ală c#iliile să&ate în &iatră mărturii ale unei vieţi sc#imniceşti deose$ite' Hotăr*ndu%se să se sta$ileasaici raso!orul Ilie Iaco$ cere să !ie &rimit şi să !acă ascultarea unde va socoti de cuviinţă conducermănăstirii'

/aa#teizaea staeului /alist %in E iunie C:I este elogioasă şi #onvingătoae9 KA#est fate află ai#i %in matie a.#. şi %ă "o'e %e a%evăată #onvingee şi iu'ie #ăte viaa monahi#eas#ă #ăte a#eastă sfântă mănăstie>.

a Tunu n+a stat multă veme, #ă#i a fost #hemat la Doohoi să+şi satisfa#ă sevi#iul militalec*nd acum de la <urnu nu va mai &utea reveni niciodată aici' n ar#iva e&isco&iei 7rgeşului &ăstrează cererea adresată de !ratele Ilie Iaco$ e&isco&ului Nic#ita datată ,, octom$rie 193+ care du&ă ce &rezintă c*teva as&ecte legate de vieţuirea sa la mănăstirea Neamţu şi <urnu arată este c#emat îna&oi la Neamţu at*t de către stareţ c*t şi de către mitro&olitul Moldovei care e

atunci Nicodim Munteanu !ostul lui stareţD şi cere ieşirea de!initivă de la mănăstirea <urnu'

(eşi a stat at*t de &uţin în această c#inovie a lăsat tuturor o im&resie e/ce&ţională' Fostul stae mănăstiii Tunu şi aminteşte şi astăzi9 K@a foate #uvios. 2u li"sea %e la slu0'ele 'isei#ii ziuşi noa"tea şi fă#ea #u %ag oi#e as#ultae, oi#e lu#u i se #eea. @u l es"e#tam #a "e un om %omenie, %e nă%e0%e... $i+a "ăut foate ău %e el şi m+am uşinat #ă a "le#at un astfel %e om %e mine> (Dint+o s#isoae a -otos. /alist *a'u, %atată I fe'uaie CBI.).



)%a întors la Neamţu c#emat de !ostul stareţ a:uns mitro&olit al Moldovei' I s%a dat acum ascultarde $i$liotecar' 7 &utut ast!el să desco&ere singur comorile de învăţătură ale scrierilor )!inţilărinţi şi ale cărţilor de teologie &e care le studia cu multă stăruinţă'

a s#ut tim" %e la eveniea la mănăstiea %e metanie, su"unân%u+se o%inului %e n#o"oaasofoul 3lie 3a#o' a fost e"atizat să ngi0eas#ă 'olnavii %in infimeia unui egiment %infanteie %in Doohoi. i ai#i s+a %ăuit #u toată fiina sa misiunii n#e%inate. ;staşii ngi0

%e el i+au "utat "este ani o amintie "lină %e e#unoştină +ezi Pr. 84. az!r, ibidem, p. @@.

D' (uminici şi săr$ători i se &ermitea să &artici&e la s!intele slu:$e c#iar în #aine mona#ale'

(u&ă terminarea serviciului militar el s%a întors la mănăstirea Neamţu' Statoni#ia şi 'unsâguină a tânăului asofo l+au %eteminat "e staeul %e atun#i, ahiman%itul &ale$oglan, să+l tun%ă n monahism, la B a"ilie C:G, n 'isei#a Înălaea Domnului. Du"ân%uială, i s+a s#him'at numele %e la 'otez n 3oan, naş şi "ăinte %uhovni#es# al noulu#ălugă fiin% ieomonahul 3oa#him S"ătau, egumenul s#hitului -o#ov+2eamu.

ntr%una din scrisorile care însoţesc !otogra!ia tunderii sale mona#ale cuviosul anunţa eveniment

în cuvintele4 În mie#uea Sfintelo -atimi am avut maea 'u#uie, #ă#i am "imit maele #hngees# %e monah> F iar mai de&arte adaugă o e/&licaţie4 K/u a#este haine megi la 'isei#ă, m"ătăşeşti şi te aşezi n momânt #u #a"ul "e o #ăămi%ă, #ae aată "ământul %in #ae ai fofă#ut> %bidem, p. @?.D'



Sfântul 3oan 3a#o' n ziua #ălugăiei (stânga) + -e s"atele fotogafiei Sf. 3oan s#ie9 KÎ$ie#uea Sfintelo -atimi am avut maea 'u#uie %e a "imi maele #hi" ngees# %e mona-ăstează a#eastă fotogafie, #ae a fost s#oasă n &ineea Sfintelo -atimi. @u sunt m'ă#at haina "imită la #ălugăie, #ae nu se %ez'a#ă %elo# E zile. /u a#este haine megi la 'isei#ă, m"ătăşeşti şi te aşezi n momânt, #u #a"ul "e o #ăămi%ă #e aată "ământul %in #ae ai fofă#ut.>

Se ve%e %in #uvintele %e mai sus #ât %e a%ân#ă ea nelegeea stăii #ălugăeşti la a#est tânmonah, #ae n#ă %e atun#i #ugeta la moate, gân% #ae i+a ămas toată viaa un im'ol% s"auto%e"ăşie, s"e s"oie tot mai naltă "e #alea %esăvâşiii.

n scurta &erioadă &e care a mai &etrecut%o la mănăstirea Neamţu Cuviosul Ioan şi%a înde&linit multă r*vnă ascultările ce i s%au încredinţat4

intendent de stăreţie $i$liotecar şi &ro!esor la Kcoala mona#ală în care se &regăteau !raţii înce&ători &red*nd alim$a rom*nă Cf. art. intitulat: %erosc4imona4ul %oan %acob, în revista ;ocuri 0finte &2o

Places), reli"ious periodical issued bJ t4e Kerusalem Iomanian Ert4odoH C4urc4 'issiovol. %%% &>?L), nr. >>7 p. A. Fditor: It. Iev. r4im. +ictorin.D'



Smeenia şi 'lân%eea, âvna şi as#ultaea, %agostea făă magini faă %e viaa #ălugăeas#ăau fă#ut iu'it şi a"e#iat %e toi vieuitoii mănăstiii. )e nevoia cu citirea )!intei )cri&turi şscrierilor )!inţilor ărinţi cu &ostul şi cu rugăciunea' M*nca &uţin iar noa&tea dormea numai c*teceasuri' n &osturi se retrăgea la sc#iturile Icoana sau la ocrov iu$ind mult liniştea şi singurătat %erom. %oanic4ie B!lan, ibidem, p. ?.D'

)u!letul său curat şi înclinat din co&ilărie s&re lucrarea celor s!inte t*n:ea însă du&ă adevărata via

isi#astă du&ă o şi mai as&ră în!r*nare ascetică' Doea mai ales să a0ungă la o#uile Sfinte, să n#hine la Sfântul $omânt al Domnului, să se nevoias#ă n aa n #ae s+au %esăvâşit atâ%inte maii ostaşi ai Duhului %in ve#hime %es"e #ae vo'eşte -atei#ul.

n una din &oeziile sale de mai t*rziu mona#ul &oet avea să mărturisească4Mn lumea asta trec!toare, m c!utat limanul sfânt, Pe care l$am visat odat!, Dar nu se afl! pe p!mânt,

...Gn sin"ur !rm acum r!mâne,

0tr!in de valul cel lumesc: %erusalimul cel din ceruri,

n calea: lui s! m! "r!besc-

0pre alte !rmuri, în 2ran! bisericeascvol. %, p. N$@

C*nd scria aceste versuri trecut &rin multe centre ag#io&olite autorul nu mai dorea altceva dec*t a:ungă în Ierusalimul cel de sus' 8a tinereţe însă înc#inarea la 8ocurile )!inte era un vis scum

#rănit cu lecturile unor cărţi de călătorie scrise de &elerini evlavioşi' n!ă&tuirea acestui vis a !ourmărită cu o tenacitate neclintită'

În C:G, "ostin% şi ugân%u+se, s+a s"ove%it şi s+a m"ătăşit, a"oi a "le#at s"e Ţaa Sfântm"eună #u ostenitoii %in mănăstiea 2eamu, monahii /lau%ie Dee'eanu şi Damas#h3gnat. Costul călătoriei a !ost &lătit de Cuviosul Ioan din &artea de moştenire ce%i revenea de &ărinţi' 7:uns în &ortul Hai!a cu ad*ncă în!iorare du#ovnicească a călcat &e urmele (omnului şi a)!inţilor 7&ostoli înc#in*ndu%se în s!intele locaşuri din Ierusalim din etleem din He$ron undea g*ndit c#iar să se înc#inoviezeD şi din alte locuri' Du"ă #e a vizitat #ele mai im"otante lo#alită'i'li#e %e ai#i, /uviosul 3oan a "ustni#it %oi ani nt+o "eşteă %in "ustia 3o%anului Cf. Iaport

superiorului Bisericii ErtodoHe Iomâne din %erusalim, nr. ># din L ianuarie >?#N, în r4iConsiliului Central Bisericesc &Bucureşti), Biserica şi c!minul românesc de la %erusalim, dosa>?#@, f. (#.D'

(eşi trăia în această &ustie dorită de el n%a uitat de &ăm*ntul &atriei şi de !rumuseţile lui &e care c*ntă într%o !rumoasă &oezie intitulată 0ăs&uns unui !rate iu$it din ţară . 2ran! du4ovniceasc!, NN$N@: ;i venit cu ara$n suflet, O Ca s! n$o mai uii în veci O i la dânsa, cu dorire, O, 3e$ai "r!bapoi s! pleci O /rumuseile din ar! O 9e"reşit, te$au fermecat... O i acolo munii falnici, O Cpoienile cu flori, O %ntru care cânt! vara O 0ute de privi"4etori. O i pâraiele ce zburd! O Pr

p!durile de brad, O Cu mulimea cea de p!str!vi, O Care mişun! în vad. O +ara, soarele$ndulceşte

9u do"oare ca aici, O %arna, fri"ul oeleşte O i v! face mai voinici. O 9oi suntem aici mai şubrezi'ai str!ini, mai oropsii, O C!ci de toate ale !rii O /rumusei suntem lipsii<.D dedicată lui Claud(ere$reanu întors de aici la mănăstirea Neamţu' /a toi oamenii mai la suflet, el a "utat aa inimă, şi %e"ătaea %e "atia sa a esimit+o #a "e o gea n#e#ae, #a "e o Kmoate> + n sensusu"emului sa#ifi#iu "e #ae monahul l a##e"tă #u gân%ul la -atia #eeas#ă.

Du"ă %oi ani %e "ustni#ie n %eşetul %e lângă 3o%an, #uviosul omân s+a n#hinoviat

mănăstiea Sfântul Sava, a#eastă stăve#he şi vestită aşezae monahală oto%o<ă '!n!stir

0fântul 0ava, aşezat! pe valea C4edronului &ast!zi adi 9ebeubil), la 6um!tatea distanei dint%erusalim şi 'area 'oart!, a fost întemeiat! de 0fântul 0ava cel 0finit &#A?$(A). Pân! ast!zi vede pe peretele stâncos de pe partea v!ii din faa m!n!stirii peştera în care a pustnicit acest vesav! înainte de zidirea primei c4inovii. %n timpul ei de înflorire, m!n!stirea a avut un num!r mare c!lu"!ri şi pustnici, muli vieuind în peşterile aflate de o parte şi de alta a v!ii &în secolul al +lea, num!rul mona4ilor care ineau de aceast! aşezare se ridica pân! la (LLL). %n anul >#, eafost distrus! de perşi şi un mare num!r de mona4i au fost martirizai. n veacurile al +%%%$lea $ %=lea. m!n!stirea a suferit iar!şi din partea musulmanilor. n scurtele perioade de linişte, aici desf!şura o important! activitate reli"ioas! şi cultural!, având printre vieuitorii ei mari scriitor

imno"rafi, melozi etc. Printre aceştia se num!r! marele teolo", 0fântul %oan Damasc4inul &t N#?al c!rui mormânt se afl! în una din peşterile din incinta m!n!stirii &moaştele sfântului, luate dacest mormânt de cruciai, au disp!rut f!r! urm!). n biserica cea mare a m!n!stirii se afl! moaştele 0fântului 0ava, care, dup! ce au pere"rinat mai multe veacuri prin pus, fiind luate cruciai, au fost redate m!n!stirii, în anul >?(. supra istoricului acestei lavre, vezi Kerom'urp4J$EQConnor, Das 2eili"e and. Fin arc4aolo"isc4er /u4rer, traducere din limba en"lez! dG. von PuttRamer, 'unc4en $ Suric4, >?@L, p. ?@$ALL. supra vieii mona4ale din Palestina, veacurile al %%%$lea $ +%$lea, vezi ucian /!"!r!şanul, Personalit!i mona4ale în pustia %udeii, Calendarul Credina, >?N@, p. N$N#.D' ra &e vre%mea atriar#ului <imotei al Ierusalimului 19++

(e&arte de &atrie Cuviosul Ioan se m*ng*ia cu &rezenţa altor cinci călugări rom*ni între carieromona#ul Ignatie 0ădulescu ierodiaconul @eniamin <ri!an şi mona#ul Kte!an mare si#astru &eşteră %erom. %oanic4ie B!lan, op. cit., p. ?.D' rezenţa rom*nilor în aceste locuri nu însemaltceva dec*t continuarea unei îndelungate tradiţii !iind cunoscute relaţiile străvec#i ale &o&orulnostru dre&tcredincios cu Aara )!*ntă' )e ştie că la )!*ntul )ava au vieţuit călugări rom*ni alătude greci încă din secolele al P@I%lea % P@II%lea %bidem, p. ?.D'

În mănăstiea a#easta, fei#itul 3oan s+a nevoit tim" %e o"t ani, umân% şi nte#ân% "e muli #as"a sa osteneală. 2u lăsa să tea#ă făă folos ni#i o #li"ă.

7v*nd cunoştinţe medicale se îngrii:ea de $olnavi !iind socotit de &reoţi dre&t doctoru

mănăstirii'7 înde&linit totodată şi alte ascultări4 &araclisier g#id a:utor de econom şi $i$liotecar'm&letea statornic ascultarea cu rugăciunea &riveg#erea cu în!r*narea'7 învăţat re&ede lim$a greacă şi a înce&ut să cerceteze vestita $i$liotecă a mănăstirdesco&erind în ea străvec#i comori de învăţătură du#ovnicească' Citea şi traducea rom*neşte &ărţile care i se &ăreau mai deose$ite silindu%se totodată să trans&ună în vianormele du#ovniceşti ale marilor înaintaşi'

Ai#i a %esăvâşit el lu#aea #ea %e taină a ugă#iunii lăunti#e des&re care a şi scris c*teva &ag!olositoare creştinilor 2ran! du4ovniceasc!. Carte cu scrieri care a6ut! sufletul s! scape de moarte, scris! de %erosc4imona4ul %oan %acob, tip!rit! de mona4ul %oanic4ie, vol, %%, %erusalim>?NL, p. >$>A.D' (e aceea a !ost m*ng*iat de (umnezeu cu unele #arisme sau daruri su!leteşti cas&ală cugetul de întinăciune' 3u'ea "ivegheile %e toată noa"tea, %e"inzân%u+şi mintea gân%eas#ă numai la #ele %uhovni#eşti. @a #unos#ut %e toi "entu viaa sa #ălugăeas#ă foaas"ă, %e "ost, %e ugă#iune, %e "ază a gân%uilo.

Însuşi -atiahul 3eusalimului l a"e#ia "entu nevoinele lui, ia n anul CI5, l+a K"ohiisis#himni# %e a#um, el a mai nmulit n#ă nevoinele #ălugăeşti, âvnin% să umeze "il%a mail"ăini ai "ustiei %in ve#hime.

(esigur că ar !i rămas la mănăstirea )!*ntul )ava &*nă la moarte' 7vea aici liniştea mult dorită inumeroasele &eşteri din :ur îi o!ereau locuri &otrivite &entru retragerile sale &ustniceşti' (omnulr*nduit însă alt!el' iserica .rtodo/ă 0om*nă &osedă două locaşuri de cult la 8ocurile )!inte4$iserică şi un cămin rom*nesc la Ierusalim şi o $iserică la Iordan l*ngă Ieri#on &e locul unde$otezat )!*ntul Ioan otezătorul' (u&ă cel de al doilea răz$oi mondial sc#itul rom*nesc de

Iordan avea nevoie de un &reot şi egumen iscusit &entru săv*rşirea s!intelor slu:$e şi &ent&rimirea şi îndrumarea &elerinilor rom*ni care veneau să se înc#ine în aceste locuri istorice acreştinătăţii'

)u&eriorul isericii .rtodo/e 0om*ne din Ierusalim ar#imandritul @ictorin ;rsac#e în &rezeînt*istătătorul ar#ie&isco&iei ortodo/e rom*ne din 7mericaD a &ro&us atriar#iei 0om*#irotonirea întru &reot a mona#ului Ioan Iaco$ &e seama sc#itului rom*nesc de la Iorda0ecomandarea Cuviosului Ioan este &ro!und grăitoare4 KSusnumitul, "e lângă "egătiea #unoştinele 'isei#eşti, este %ăuit %e Dumnezeu #u viaa aleasă monahală, #u "egăti

%uhovni#eas#ă, #âştigată n "ete#eea unei vemi n%elungate, mai 'ine %e o"t ani, n #ea mnsemnată mănăstie %in -alestina, #um este #unos#ută mănăstiea Sfântul Sava. @ste a"o'işnuit #u viaa %e "ustie...>.

Cu alt &rile: acesta adaugă4 K-ăintele 3oan 3a#o' este un #ălugă #unos#ut %e a#asă, #ălugăit mănăstiea 2eamu, un%e a "ete#ut %oi ani, a"oi ali %oi i+a "ete#ut nt+o "eşteă %in "ust3o%anului şi o"t ani n mănăstiea Sfântul Sava ae stu%ii se#un%ae ('a#alaueatul), #unoaşlim'a gea#ă, aa'a şi #eva englezeşte. @ste foate nevoito n viaa #ălugăeas#ă, fa#e #ins#ălugăismului omânes#> s'n'D r4iva Consiliului Central Bisericesc, Biserica şi C!minromânesc din %erusalim, dosar >?#@, f. (A.D'

uân% n #onsi%eae a#eastă #ăl%uoasă e#oman%ae, -atiahia 8omână l+a numit "/uviosul S#himonah 3oan 3a#o', n CIE, egumen al s#hitului omânes#, #u hamul Sfânt3oan *otezătoul, %e "e valea âului 3o%an. În mai CIE, -atiahul 3eusalimului ăs"un-atiahului 2i#o%im, aătân% #ă $onahul 3oan 3a#o' a fost hiotonit %ia#on %e #ătahie"is#o"ul @"ifanie al Fila%elfiei Iaportul Bisericii ErtodoHe Iomâne din %erusalim, nr. din AL mai >?#N, în ar4iva cabinetului patriar4al, fond %erusalim, dosar nr. >, f. .D' /uvioss#himonah omân a avut 'u#uia să "imeas#ă am'ele hiotonii n #a%ul uno Sfinte itughsăvâşite #hia n #uvu#liul (oton%a) Sfântului $omânt %erosc4imona4ul %oan %acob, în re

;ocuri 0finte<, p. #.D'



/ei #ae l+au #unos#ut s"un #ă a%eseoi el "ete#ea noa"tea n 'isei#a %e ai#i şi, atun#i #ânnimeni nu+l %ean0a, ămânea tim" n%elungat #u funtea li"ită %e les"e%ea $omântului Sfânugân%u+se #u la#imi, "e #ae le ştegea a"oi "entu a nu lăsa ume %e umezeală. Cuviosul trăast!el în cea mai mare a&ro&iere cu M*ntuitorul' S"unea uneoi9 KSunt atât %e fei#it ai#i, n#t aş mai ieşi %in lo#ul a#esta, un%e %oes# să ămân meeu #u Domnul 3isus n viaă şi n gân%>.

/uviosul 3eos#himonah 3oan a stăeit #u multă evlavie s#hitul omânes# %e la 3o%an, veme %a"oa"e şase ani (CIE+C5). 7:utat de unii călugări şi credincioşi rom*ni a construit mai mulc#ilii l*ngă $iserică at*t &entru vieţuitorii călugări c*t şi &entru &elerinii care &o&oseau în acel lo)ăv*rşea cu multă evlavie slu:$ele în lim$a rom*nă' 7cest sc#it era &entru el o oază rom*nească'

Mai t*rziu !iind internat la s&italul 7ugusta @ictoria> de &e muntele Măslinilor leonuluiD unde se vedea valea Iordanului a scris o !rumoasă &oezie &e care a şi intitulat%o )ingura m*ng*ierom*nească4

M'! uit adeseori în zare Din munte sus, de la spital,

0! v!d lucind un col de marei nişte arbori mai la deal.

a vale unde alb!streşte0e scur"e apa din %ordan, %ar unde lunca se z!reşte n sc4itul 0fântului %oan

...E, lea"!n sfânt de mân"âiere l sufletului meu pribea" T

Privind, mai uit a mea durere,C! tare ne erai tu dra".

scuns în mi6locul pustiei, Pe malul sfântului %ordan, cest l!caş al Iomâniei

9e$a fost la toi ca un liman. %ar noi, str!ini în dezbinare

Ca oile f!r! cioban, 'ai dobândeam o alinare

a 0c4itul 0fântului %oan.

n limba noastr! româneasc! Puteam aici a ne ru"a

...Comoar! sfânt!, neîneleas!i, raiule du4ovnicesc,

3u ii ascunse multe taine De$a sufletului românesc-

2ran! du4ovniceasc!, vol. %, p. >LN. n alt! poezie, tâlcuind minunatele evenimente biblice le"ade râul %ordan, se aminteşte de asemenea sc4itul românesc : ;%ar mai la vale, c!tre mare O 0e af0c4itul românesc O Ca o cetate de salvare O i ca un rai du4ovnicesc. O F ostrovul întâmpin!riIomânilor înstr!inai O De plaiul str!moşesc al 5!rii &dra"i)...< &/lori de la %ordan).D'

Cuviosul &oet nu%şi dorea alt locaş de odi#nă veşnică dec*t această m*ng*iere rom*nească>4M8ândirea mea acolo zboar!,Ca la un tainic ostrov sfânt,C! mult doream odinioar!

0!$mi fie locul de mormânt-

&0in"ura mân"âiere româneasc ibidem, p. >LN

Mai t*rziu c*nd du&ă ani de vieţuire în &eştera din &ustiul Hozevei nu nădă:duia alt loc dmorm*nt dec*t c#iar această &eşteră a nevoinţelor sale du#ovniceşti înstrăinatul zice într%o &oezadresată ucenicului său4

Mi dac!$i vine întristare proape de mormântul meu,

tunci s! mer"i la sc4itul nostruC! $ nev!zut $ m! duc şi eu.

0! mer"i acolo prim!vara,Când toate 6os se veselesc

i când se v!d trecând cocoare

0pre plaiul nostru românesc. colo s! citeşti cântarea Bla"oslovitului %ordani apa va inea isonul

la viersuirea lui %oan...-

a cei din urm!, ibidem, p. @>

ntre &eştera%morm*nt şi oaza rom*nească de la Iordan ar !i dorit nu numai &er&etuarea unei legătus&irituale ci şi o legătură materială văzută &e care o &utea constitui &*r*ul ce curge &rin !a

&eşterii sale numit în )!*nta )cri&tură C#erit azi adi ?iltD şi se varsă în Iordan nu de&arte sc#itul rom*nesc4

MDe acum, pârâule zburdalnic,Când treci la vale mai n!valnic,0! treci pe lân"! 0c4itul nostru,

Ducându$i nişte pietricele Din prea6ma locuinei mele.

0! mer"i pe$aicea mai a"ale

C!, iat!, te aşteapt!$n caleE stânc! vec4e cu Mscrisoare-

De la românul 3eofan,

0$o duci cu vremea la %ordan. colo slova româneasc!

'ai este cine s$o citeasc!i poate va aduce$aminte

C! s$au aflat la M0i4!strie-i frai din scumpa Iomânie-

0pre asfinitul vieii mele, ibidem, p. >LL

8ocul acesta de l*ngă Iordan cu $isericuţa rom*nească a !ost cel mai iu$it de către Cuviosul Ioadintre toate si#ăstriile &e unde a vieţuit' Ki%a dorit morm*ntul aici' (eoarece tru&ul său a!lnestricăcios a !ost luat din &eştera de la Hozeva dragostea şi evlavia urmaşilor ar tre$ui să ai$ă vedere c*nd îm&re:urările o vor &ermite strămutarea moaştelor marelui nostru cuvios în locaş

rom*nesc &e care l%a iu$it at*t de mult'

n acest loc în care s%a simţit mai acasă unde su!letul său de &oet se îndulcea nu numai d!rumuseţea naturii de ciri&itul &ăsărilor de amintirea neuitatelor !a&te &etrecute demult în &rea:mIordanului ci şi de mireasma lim$ii strămoşeşti virtuţile Cuviosului Ierosc#imona# Ioan în!lorit în întreaga lor s&lendoare' l devenise du#ovnicul multor călugări din &ărţile acelea rom*dar şi greci'

Mulţi &elerini rom*ni sau de alt neam &o&osind la sc#itul de la Iordan se s&ovedeau la iscusit

du#ovnic şi &rimeau )!*nta m&ărtăşanie din s!inţitele sale m*ini' (in su!letul său ca dintr%un izvcurat şi îm$elşugat cu res&ectarea <ainei )&ovedaniei curgeau cuvinte de m*ng*iere şi întăridu#ovnicească' .stenea zi şi noa&te îm&linindu%şi cu neasemănată os*rdie c#emarea în slu:$a lHristos'

Săvâşea #u multă evlavie sfintele slu0'e, sta %e vo'ă #u faii #ălugăi sau #u #e%in#ioşii te#eau "e a#olo, lu#a n gă%ină, alteoi s#ia noa"tea se etăgea n tufişuile %e "e mal3o%anului, ugân%u+se "ână #ăte ziuă. 1neoi megea tim" %e mai multe zile n %eşet3o%anului, "ete#ân% singu n "ost %esăvâşit, n ugă#iuni şi metanii.

n tim&ul li$er cuviosul scria versuri' )e &are că aici l*ngă Iordan talentul său &oetic a rodit &de&lin' l ins&irau deo&otrivă curgerea Iordanului e/u$eranţa naturii înverzite în lunile &rimăvers!intele amintiri ale trecutului rugăciunile şi c*ntările în lim$a strămoşească'

L-ăintele 3oan 3a#o' + s#ie unul %in 'iogafii săi + avea un suflet mae, o minte #uată, lim"e%#a a"ele 3o%anului... @l nu a fi "utut tăi n "ustie, făă ugă#iune şi #ântae %uhovni#eas#/ea %intâi #uăă şi a"in%e, ia #ea %e+a %oua mângâie şi linişteşte! -oezia lui este o ugă#iun%e mângâiee, o #ântae %uioasă %e "ustie "i#uată %e 'u#uie şi la#imiL ( 3eom. 3oani#h*ălan, i'i%em, ". E.).

Nu scria cu g*ndul să%şi !acă un nume de &oet' @ersurile îi ţ*şneau din su!letul &rea&lin ersc*ntei> ale unei inimi &rea !ier$inţi cum s&une el însuşi într%o !ru%moasă &oezie intitulată )c*ndin inima4

M+ersul cel cu patru strune mi aduce mân"âiere,3otdeauna când m! aflu a necaz şi la durere.

Ca din cremene scânteia,+ersul la necaz s$aprinde,

$ ntr$un c4ip cu totul tainic$ De la inima fierbinte.

Când necazuri sunt mai multei z!"azuri mai înalte,

+ersurile $ prin minune U

%zvor!sc atunci mai caldeT

/ierbineala dinl!untru, De la inim! plecând,

'! trezesc întotdeauna+ersuri prea duios cântând.

Când durerea m! r!punei puterile se frân",

n şira"uri nesfârşite+ersurile mele plân".

%ar când am vreo bucuriei cu du4ul m! aprind, %nima atunci s!lteaz!,0lavoslovii versuindT

Dac! vrei s! ştii vreodat!Ce simea inima mea,

Cetitorule iubite, De la versuri vei aflaT-

2ran! du4ovniceasc!, vol. %, p. A?$#L

n această &oezie re&rodusă integral se e/&rimă semni!icaţia şi locul creaţiei în viaţa CuviosulIoan' -oezia este "entu el e<"esia simiii #elei mai a%ân#i a %oului omânes#. rin &oezasemenea lui 7dam în 0ai el dă nume trăirilor interioare !rumuseţilor acelui rai care se zidea su!letul său &lin de (umnezeu'



Mai ales aici l*ngă Iordan unde natura e mai $ogată înstrăinatul şi%a întors g*ndurile s&re &laiuriînverzite ale şesurilor natale' n versuri stră$ătute de ad*nci simţăminte &atriotice el evo!rumuseţile locurilor rom*neşti' şi aduce aminte ast!el de cei dragi zugrăvind în versuri &line duioşie c#i&ul $unicii al &ărinţilor al tuturor celor rămaşi în urmă' oeziile din această &erioadconstituie &entru noi o mărturie &ro!und grăitoare asu&ra înălţimilor du#ovniceşti &e care le atinseCuviosul Ioan' Ca şi la creatorul anonim al Mioriţei su!letul rom*nesc este nedes&ărţit de matriclui ortodo/ă'

Nu era însă satis!ăcut cu ostenelii sale' (orea să se smerească şi să se strunească şi mai mult într%loc &ustiu &entru a !i vrednic de moştenirea marilor ana#oreţi ai &ustiei din e&oca de aur a isericSo#otea #ă la 3o%an este "ea mult n#on0uat %e "eleini şi %e gi0i te#ătoae, #ae l m"ie%i#a%e la ugă#iunea %esăvâşită. De a#eea, fiin% şi intenat n s"ital "entu o 'oală #ae se agatot mai mult, âvnitoul ostaş al Duhului se hotăăşte să lase altuia K#u#ea> stăeiei.

Înt+o s#isoae a%esată uno #ălugăi omâni %in Ţaa Sfântă, el şi motivează astfel "le#a%e la s#hitul omânes#9 K-ăăsiea 3o%anului n+a fost făă %uee "entu inima mea atât %simitoae "entu "o%oa'ele fiii. 3o%anul a fost "entu mine #a un ai "ământes#, 'ogat atât

%aui %uhovni#eşti #ât şi n #ele fieşti. A"oa"e n fie#ae seaă stam "ână tâziu su' #hi"aoş%e la S#hit, a%miân% fumuseile natuii, n liniştea feme#ătoae a unui #ol al gă%inii %i"ea0ma 'isei#ii, a%ân#in%u+mă n #ugetăi. Fiea mea visătoae nu se mai sătua %e fumusea#elui #ol 'lagoslovit %e Dumnezeu>.

ntr%o altă scrisoare de la Iordan trimisă mona#ului Ioanic#ie *r*ială cuviosul zice4 KDin #au'olii, fiin% sufein% %e al'umină, #ae s+a agavat n ultima veme, ...sunt nevoit + %in #auz#ăl%uilo %e la 3o%an + să vieuies#, #u 'ine#uvântaea -eafei#itului -atiah Timotei 3eusalimului, n mănăstiea Sfântul ?heoghe 4ozevitul>. Iar mai de&arte cu gri:a &entru ac

sc#it scrie 4 Ki ai n "ază 'isei#a şi toate 'unuile S#hitului, "ână #e ... -atiahia 8omână veglementa a%ministaia S#hitului, ...numin% un nou egumen>. Ki adaugă4 K2u ştiu %a#ă v"utea să mai i%i# %e 0os sa#ina egumenieiL.

lec*nd de la Iordan cu tru&ul el a rămas legat necontenit cu su!letul de aceste minunate locu$ai multe "oezii s#ise n tim"ul "ete#eii sale n "eştea %in 4ozeva sunt n#hinate 3o%anulşi s#hitului n #ae a stăeit. 7st!el în &oezia Icoane vec#i cuviosul scrie4

M%ordane preabla"oslovite, %zvorule du4ovnicesc,

Când viaa mea se am!r!şte, 'ereu la tine m! "ândesc.

...Cu minunate p!s!rele,Cu florile b!trânei lunci,3e v!d împodobit şi$acum

Precum te cunoşteam atunci.

n valea ta cea r!sf!at!, a 0c4itul nostru românesc,

celaşi farmec mi s$arat!,



ceeaşi linişte simesc

...n cântecul de p!s!rele, n mersul apelor "r!bit,

Fu simt şi ast!zi armonia.-

(in .strovul $lagoslovii> %bidem, p. >>L.D'

Imaginea Iordanului revine şi în alte &oezii4 Mori de la Iordan )ingura m*ng*iere rom*nească Cg*ndul la Iordan )emne de :ale la Iordan de vale ş'a'

/uviosul 3oan a "ete#ut ultimii o"t ani %in viaa sa "ământeas#ă (C5+CG6), n #ea mai seves#himni#ie, găsin%u+şi a%ă"ost n "ea0ma mănăstiii Sfântul ?heoghe 4ozevitul ceasm!n!stire este situat! în adi Vilt $ pârâul 2orat sau C4erit, din Biblie, în prea6ma c!ruia ss!l!şluit 0fântul Prooroc %lie în vremea pri"onirii sale de c!tre necredinciosul re"e 4ab &%%% Ie>N, A urm.) $ spre apus de %eri4on. Dup! tradiie, în peştera cuprinşii ast!zi în incinta m!n!stirii, a ru"at 0fântul %oac4im şi a primit de la un în"er vestea cea bun! c! soia sa, na, care era stearp

şi înaintat! în vârst!, va naşte pe 0fânta /ecioar! 'aria. Primul sc4it a fost construit aici de c!tcinci eremii pe la anii #L$#AL. 0pre sfârşitul veacului al +$lea, 0fântul %oan din 3eba, numit ap2ozevitul &fost mitropolit al Cezareei Palestinei), a construit, prima m!n!stire, în 6urul c!reia s$aadunat în decursul timpului numeroşi pustnici care tr!iau în peşterile din împre6urimi. n a dou6um!tate a secolului al +%$lea, în timpul 0fântului 84eor"4e 2ozevitul &pr!znuit la @ ianuariem!n!stirea va cunoaşte epoca ei de înflorire, viaa mona4al! de atei atin"ând culmile dezvolt!rei. n timpul invaziei perşilor, conduşi de 2osroe al %%$lea, m!n!stirea a fost distrus!. Dup! o lun"perioad! de încerc!ri pentru viaa mona4al! de aici, în >>N?, împ!ratul bizantin 'anuelComnenul ridic! din nou m!n!stirea, care$şi continu! viaa ei neîntrerupt. Cf. Kerome 'urp4

EQConnor, op. cit., p. NN$N@. supra istoricului lavrei şi a vieii mona4ale de la 2ozeva, ve%erosc4imona4ul %oan %acob, 'onastirea 0f. 84eor"4e 2ozevitul şi 0i. %oan 2ozevitul, în revisWocuri 0finteW, %%% &>?L), nr. >>, p. ($>L şi, respectiv, p. lL$>AD' În "eeii stân#oşi #ae stă0uie%e o "ate şi %e alta "ââul 4ozeva, se află mai multe "eştei+s#hitui, nte #ae şi Sfânta Anun%e s+a nevoit şi s+a săvâşit /uviosul 3oan 3a#o' #el 2ou % cum i se mai s&une de către uncredincioşi din alte &ărţi'

n mănăstirea )!' -#eorg#e Hozevitul şi în &eşterile din :ur au vieţuit şi alţi călugări rom*ni' &rezent se mai a!lă acolo &ustnicul moldovean Ioanic#ie *r*ială care a trăit o vreme la )!*nta 7îm&reună cu mona#ul &reot'

eştera în care a sc#imnicit acesta din urmă este aşezată în &ustiul 0uva &e &eretele st*ng &*r*ului amintit la vreo trei Oilometri mai :os de mănăstire' Intrarea ei se a!lă la o înălţime de şa&metri !aţă de cursul văii de !a&t numai iarna mai curge a&ă a$undentă &e acolo căci încă dvremea lui Irod cel Mare s%a construit un a&educt mai susD' eştera are trei încă&eri' n &rima dintele de a&ro/imativ 1, metri &ătraţi şi înaltă de &*nă la doi metri se a!lă o !iridă dăltuită în &iatrăîncadrată de două icoane care ţine loc de &restol' 7ici &etrecea mai mult cuviosul în &ost rugăciune' Noa&tea se odi#nea &e o rogo:ină aşternută &e sc*ndură' 8a acesta se a:unge de :os dvale &e o scară' 7 doua încă&ere la care se trece din &rima &rintr%o sco$itură !ăcută în &iatră a

dimensiunile de , / 3 m' 7ici îşi lua &ustnicul sărăcăcioasa #rană de sc#imnic &*ine &osmag

măsline ceai ca!eaD' uţinele alimente &roveneau de la mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul care ţinea &eştera' )c#imona#ul Ioanic#ie *r*ială ucenicul său a&ro&iat &rimea % &entru ascultăr!ăcute în cadrul lavrei % merinde şi &entru ei' Cea de a treia cameră este socotită &eştemormintelor' 7ici a !ost îngro&at cuviosul rom*n iar la înmorm*ntarea sa s%au găsit şi osemintealtor &ustnici care s%au săv*rşit mai înainte' 8a această încă&ere se a:ungea tot din vale !olosindu%aceeaşi sca&i care du&ă utilizare se trăgea sus s&re a se evita accesul rău!ăcătorilor' eştera edotată cu o cisternă să&ată în st*ncă unde în tim&ul &loios de iarnă se acumula a&a necesa

vieţuitorilor de aici' Mai t*rziu s%a !ăcut o instalaţie a&a aduc*ndu%se din &*r*ul Hozeva'În a#eastă aşezae săa#ă s+a smeit si s+a ugat /uviosul 3oan n ultimii ani ai vieii sală'%ân% figul, foamea, setea, aşia, 'oala şi li"suile %e tot felul şi multe is"ite. Cu dar)!*ntului (u# şi &rin multa sa nevoinţă a trecut $ăr$ăteşte &este toate greutăţile şi încercările' Cmai mare &arte din zi şi din noa&te stăruia în &riveg#ere !iind om al desăv*rşitei rugăciuni' M*nnumai o dată &e zi seara şi se mulţumea cu 3% ore de somn' Citea )!*nta )cri&tură şi o&ere)!inţilor ărinţi sau traducea din lim$a greacă scrieri !olositoare de su!let' )e recrea c*nt*nd imndu#ovniceşti % căci avea glas !rumos şi dulce % şi com&un*nd &oezii' )ăv*rşea &ravila călugăreasîn &araclis din &eşteră'

Din #ân% n #ân%, mai ales la să'ătoile mai, slu0ea n 'isei#a mănăstiii Sfântul ?heogh4ozevitul. Cu aceste &rile:uri co$ora de seara din &eşteră şi venea aici lua &arte la &riveg#erea toată noa&tea şi a&oi slu:ea în so$orul )!intei 8iturg#ii îm&ărtăşindu%se cu )!intele <aine' (u&ă lua masa îm&reună cu ceilalţi &ărinţi în tra&eza mănăstirii se întorcea la &eşteră'

/u sufletul "lin %e haul lui Dumnezeu, #u inima sa #uată, afieositul s#himonah găsea taini#fumusei #hia n "ustia n #ae se afla sălaşul său. l o c*ntă &e aceasta !iind aureolată de glos!inţilor si#aştri care veacuri de%a r*ndul şi%au do$*ndit aici desăv*rşirea' C*nd v*ntul $ate dvale zice cuviosul într%o &oezie se înt*lneşte cu a&a care vine din deal şi aceste două elemente î

&ovestesc lucruri tainice4M0pun atuncea &cine ştie)X Despre sfinii mucenici, Despre viaa din pustie si4aştrilor de$aici XT

ucruri mari şi minunate, Din trecut, or fi spunând,C!ci aud, stri"ând mirate

Cucuvaiele, oftând-

Din tainele pustiei de la 0c4itul 2ozeva, în vol. 2ran! du4ovniceasc!, vol. % D'

n &oezia intitulată Istorisire din $ătr*ni des&re &ustia Hozevei %bidem, p. >L$>A.D &oetul trecerevistă glorioasa istorie du#ovnicească a locurilor unde se a!lă astăzi mănăstirea )!*ntul -#eorgHozevitul' 7st!el des&re &rimii si#aştri veniţi aici care s%au aşezat în &eştera )!*ntul Ioac#imcuviosul zice4

MDin cei mai vec4i &dup! 0criptur!)

fl!m la ;0c4itul %oac4im<Cinci pustnici mari, având s!laşul

Deasupra, lân"! intirim.

%ar numele erau acestea : %lie, Prom, Fnon, 84eneuCel purt!tor de Dumnezeu. %zvorâtori de mir cu toii, Fi sunt de naiune YsiriZ

i socotii încep!torii cestei sfinte m!n!stiri,

a 0fânta na, mai la vale,C!lu"!rii mereu sporesci repede prefac pustia

n rai curat du4ovnicesc-

&%bidem, p. >>

.ric*t de săracă era natura din :ur îndu#ovnicitul creator găsea în mani!estările ei meta!ore &otriv&entru a ilustra realităţi s&irituale' n mişcarea $ucăţilor de st*nci care se ru& din &eretele înalt căz*nd antrenează alte st*nci s&re !undul &ră&astiei cuviosul vede imaginea omului care4

MPierzându$şi rostul s!u De multe ori atra"e Pe alii c!tre r!u-.

Iar st*ncile mai mari care &răvălindu%se o$ligă a&a să se t*r*ie &e $r*nci> &e su$ ele sunt imagiale necazurilor şi is&itelor oamenilor îngăduite tocmai ca omul să se smerească mereu> 0tânci calea vieii, ibidem, p. >#$>(.D'

. înt*m&lare cu o &asăre care silindu%se să ru&ă în $ucăţi un şar&e veninos &entru #rana &uilor săa !ost încolţită de acesta murind otrăvită este !olosită de el &entru a ilustra urmările lăcomiei viaţa omenească I!splata l!comiei, ibidem, p. >($>.D'

Asemenea sfinilo %in -atei#, /uviosul 3oan se simea soli%a #u natua n#on0uătoae. Îsufletul său vi'ează amonios nteaga #eaie a lui Dumnezeu. Iu$eşte &ăsările din &ustie du

cum şi ele îl iu$esc &e el' n acestea vede icoana nevinovăţiei> &e care o doreşte întru&ată şi !iinţa sa c*nd s&une4

MSilele de iarn!,Cu cer posomorât,

Doar murmurul de ape mi ine de urât.

%ar vara pe c!ldur!,Când nimeni nu mai vine,

E biat! turturic!

0e uit! 6os, la mine.

n prea6ma mea se 6oac! /rumoşii porumbei

+oind, parc!, s!$mi zic!0! mer" s! 6oc cu ei.

Privind la ei acuma, mi pare c! învie

Cea mult nevinovat! mea copil!rie

...4, cum aş vrea acuma0! fiu netulburat,

Ca porumbelul "in"aşi preanevinovat-

&%coana nevinov!iei, ibidem p. >A$>#

orum$eii se a&ro&ie !ără teamă de c#ilia cuviosului socotindu%l şi &e el un &orum$el>4

M+ecinul meu din fa!,Gn mândru porumbel 0e mir! când m! vede

desea sin"urel.

Deasupra pe c4ilieCu puful cel mai mic0e 6oac! totdeauna7 9u$i pas! de nimic.

Deodat! se sfieşte0!rmanul puişor

+!zându$m! pe mineC! stau în faa lor.

Dar porumbelul mareopteşte c!tre el:

;Deloc s! nu ai team!Ti el îi porumbel<-

3ovar!şii din pustie, ibidem, p. >#

aici mult mai mult dec*t o sim&lă imagine &oeticăE ;amenii n%uhovni#ii %e"ăşes# ganie

im"use fă"tuilo "in "ă#at. -atei#ul aată #ă n viaa mailo "ustni#i %e multe oi se estau

"a#ea e%eni#ă nte om şi #elelalte fă"tui. Nu este de mirare că s%au &etrecut lucruri asemănătoaîn cazul Cuviosului Ioan om cu viaţă îm$unătăţită adevărat urmaş al s!inţilor si#aştrilor odinioară' (in această &ers&ectivă înţelegem înt*m&larea minunată &etrecută la moartea )!*ntuluc*nd mulţime de &ăsări s%au adunat la mănăstire &l*ng*ndu%l &arcă &e cel ce le%a &ărăsit +erelatarea r4im. mfilo4ie, stareul m!n!stirii 0f. 84eor"4e 2ozevitul, publicat! în revisreli"ioas! atenian! ;0fânta 'arina< &mai >?@>) şi tradus! în româneşte de %erom. Petron3!nase, lte ştiri despre Cuviosul %oan cel 9ou 2ozevitul, în ;Biserica ErtodoH! Iomân!<, &>?@), nr. A$#, p. ?$??.

D'7şa a trăit Cuviosul Ioan în &ustiu' Cuget*nd adesea la moarte necontenit smerindu%se n%a soconiciodată îndestulătoare nevoinţele sale' Multe versuri care au a:uns &*nă la noi sunt mărturiss!*şietoare ale unui su!let sensi$ilizat la ma/imum de des!igurările lui tinz*nd mereu s&re &iscuridesăv*rşirii' )e socotea mereu cel mai &uţin vrednic de cinste' ste grăitoare în această &rivin&oezia%testament intitulată )love la morm*ntul meu % &entru &atrioţii mei4

M+or trece anii vieiii eu m! voi sfârşi,

%ar în pustia asta 'ai vrednici vor veni.

+!zând aici mormântul, '! vor cinsti cumva,

9ecunoscându$mi viaai neputina mea.

Deci s! cunoasc! fraii

C! tot veleatul meu fost lipsit de mirul Pl!cut lui Dumnezeu.

C!ci c4eltuind zadarnic+i"oarea tinereii

'i$am în"ropat talantul

n toat! vremea vieiiCu Wsacul meu de lutW

0! nu privii cu cinste a trupul meu potrivnic,

C!ci nu voia s! rabdeCanonul cel de sc4imnic.

Ci facei mai de"rab!E sfânt! ru"!ciune,

Ca Domnul ndur!rii0!$mi deie iert!ciuneTW

2ran! du4ovniceasc!, vol. %, p. #?

Iată%l &e cuvios smerindu%se ca şi )!*ntul 7&ostol avel care se socotea cel dint*i dintre &ăcătoşi<imonei 1 1+D E . ast!el de smerenie &oartă într%adevăr &ecetea s!inţeniei'

/uviosul 3oan avea un tu" "lă"ân%, nsă #u %uhul ea ntăit! tim #ă n vaa anului CG6 sm'olnăvit. Staea sănătăii sale s+a năutăit simito. Da, "lin %e 'u#uie şi %e liniş

sufleteas#ă, se a"o"ia %e #li"a "le#ăii sale %in lumea a#easta. Cu darul lui (umnezeu el şcunoscut de mai înainte data s!*rşitului vieţii &ăm*nteşti însemn*nd%o &e &eretele &eşterii în care &etrecea ultimele zile'

i+a %at sufletul n mâna Domnului la 5 august CG6. A a%omit #u zâm'etul "e 'uze şi #u mân%ea"tă 'ine#uvântân%. <ru&ul său ostenit de &ost şi &riveg#ere a !ost &ro#odit du&ă cuviinţăaşezat a&oi în &eştera mormintelor> în locul &e care şi%l &regătise el însuşi de mai înainte foîn"ropat în pustia unde a tr!it şi a cântat în poeziile şi în alte scrieri ale sale natura, vieuitoarelvieile de sfini şi îndeosebi sc4itul românesc de la %ordan, fa! de care avea adev!rat! veneraie.D

Moartea Cuviosului Ioan a !ost regretată de toţi cei care l%au cunoscut' Ca un semn deose$it dcinstire a amintirii sale i%a !ost înc#inat un număr întreg din revista "8ocuri )!inte"' n editorianumărului de revistă citat în note este &rezentată o scurtă $iogra!ie a renumitului nevoitoevidenţiindu%se ad*nca cinstire de care se $ucura el mai ales &rintre călugării rom*ni de aiK-le#aea lui, "ea tim"uie, %in mi0lo#ul monahilo omâni %in Ţaa Sfântă + se s"une n evis+ a lăsat a%ân#i egete şi %uei sufleteşti nemăginite. -ăintele 3oan a "le#at %in mi0lo#nostu. Am ămas făă "ovăuito> Cf. art. intitulat %erosc4imona4ul %oan %acob, p. #.D' I atri$uia vrednicia de s!*nt c#iar mai înainte de moarte'

$aele ieos#himonah omân a muit tână. Îm"linise %oa IE %e ani, %in #ae : i+a tăit n aşi I la o#uile Sfinte. Moartea nu l%a găsit însă ne&regătit' oeziile sale mărturisesc c*t de mucugeta el la moarte încă din tinereţe tem*ndu%se ca &lecarea sa din această lume să nu%l sur&rin!ără curăţia su!lească dorită' 7st!el în una din &oeziile sale meditează4

MFste vreme rânduit! Pentru c!l!tori

Ca s! mear"! fiecare a obşteasca ;nc4inare<.

nsoit de sfântul în"er, Du4ul meu acum,

Cu fiorii teci de team!,0e apropie de ;vam!<.

Petrecându$m! cu tain!, /raii vor cânta

Cu duioas! versuire :;+eşnica lui pomenire<-

Pe calea veşniciei, în vo 2ran! du4ovniceasc!,p. ?@$>LL

7lte &oezii ale cuviosului4 )&re as!inţitul vieţii mele 8a s!*rşitul meu .glinda noastră cea de o$ş)love &e morm*nt arată în ce măsură r*vna sa &entru !a&te $une era im&ulsionată de cugetarea moarte' 7 &rimit%o în linişte ca &e un oas&ete aşte&tat av*nd cugetul )!*ntului 7&ostol avel cazice4 K/ă#i "entu mine viaa este 4istos şi moatea un #âştig> 5ili&' 1 ,1D'

Tim" %e %ouăze#i %e ani, tu"ul s#himonahului aghio"olit s+a o%ihnit n momântul %in "eşteSfânta Ana. 1#eni#ul său, 3oani#hie, l #e#eta %in #ân% n #ân%. (e&lin convins de s!inţen&ărintelui său du#ovnicesc el s%a ocu&at în mod regulat de slu:$ele necesare i%a a&rins luminăcandelă la că&ăt*i &omenindu%l mereu în rugăciune' <otodată a scos în evidenţă viaţa CuviosulIoan c*nd i%a menţinut &rintre cei care veneau la mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitulneîntreru&tă cinstire' rin gri:a sa s%au ti&ărit la Ierusalim două volume intitulate Hradu#ovnicească cu scrieri ale Cuviosului Ierosc#imona# Ioan cu&rinz*nd traduceri ale unor cuvindin )!inţii ărinţi şi mai ales &oezii religioase' Cele două volume cu o &re!aţă semnată dar#ie&isco&ul 7risto$oulos al iriaco&olei au a&ărut în anul 196 şi 19Q2'

8a înce&utul lunii august a anului 192 conducerea mănăstirii )!*ntul -#eorg#e Hozevitul &otrivunei tradiţii locale a desc#is morm*ntul Cuviosului Ioan urm*nd ca osemintele sale să !ie aşezaîn osuarul de o$şte' Cei ce erau atunci de !aţă au constatat însă cu mirare că tru&ul său % &us morm*nt în urmă cu ,2 de ani % era cu totul nevătămat răs&*ndind şi $ună mireasmă'

Staeul mănăstiii, ahiman%itul Amfilohie, #ae a fost %e faă la %es#hi%eea momântuluistoiseşte9 K2e aşte"tam să ve%em numai sfinte oseminte, şi nu 'ună mieasmă. /ân% am lus#ân%ua, #e să vezi -ăintele 3oan %omea, #u tu"ul neatins %e sti#ă#iune, aşa #um l+am "u

-a#ă l+am fi "us n momânt %e #âteva #easui. *a ni#i #easui, #i #hia a#um, făă ni#i shim'ae a nfăişăii lui mâinile, 'a'a, "ăul, s#hima, n#ălămintea eau neatinse> Cf. %eroPetroniu 3!nase, ibidem, p. ?N.D'

Cei care erau de !aţă la această adevărată minune au vestit cu evlavie cele constatate' a #eeo'ştii a#elei mănăstii, -atiahul *ene%i#t al 3eusalimului a ngă%uit stămutaea moaştel/uviosului 3oan n 'isei#a %e la Sfântul ?heoghe 4ozevitul, #ae a avut lo# n ziua %e E auguCB6 u luat parte la aceast! ceremonie ar4imandriii: 0ofronie &Patriar4ia %erusalimului), +asiCornil! &superiorul bisericii române din %erusalim), mfilo4ie &stareul m!n!stirii 0fânt84eor"4e 2ozevitul), 'atias &stareul m!n!stirii 0fântul 84erasim de la %ordan), ierosc4imona4

%oanic4ie &ucenicul cuviosului), c!lu"!ri români din 5ara 0fânt!, un num!r de pelerini dIomânia.D' (u&ă &ro#odirea cuvenită tru&ul său a !ost aşezat într%un sicriu a&oi co$or*t cu grdin &eşteră şi trans&ortat &*nă la mănăstire' Cu rugăciuni ectenii şi cădiri % du&ă ti&icul &revăzut ast!el de îm&re:urări % sicriul cu tru&ul cuviosului a !ost aşezat aici'

entru ca (umnezeu să desco&ere dacă nestricăciunea tru&ului său n%a !ost cumva urmarea vreunalunecări a legăturii de la ar#iereii sau de la altcineva conducerea atriar#iei Ierusalimului a soconecesar să se săv*rşească &entru d*nsul 2 de )!inte 8iturg#ii cu dezlegări şi &omeniri' n aceinterval sicriul cu tru&ul cuviosului a !ost aşezat în !aţa )!intei Mese &reotul slu:itor săv*rşin

vreme de 2 de zile r*nduielile amintite c#iar în !aţa steiului' (u&ă acest răstim& tru&ul a rămcum era mai înainte adică nestricăcios'

@ăz*nd aceasta călugării din mănăstire &recum şi toţi cei ce veneau să se înc#ine în acest s!*aşezăm*nt şi mai mult au înce&ut să%l cinstească &e nevoitorul rom*n' @estea minunatei lucrări srăs&*ndit !oarte re&ede înc*t mulţi veneau anume să se înc#ine la moaştele Cuviosului Ioan îndac#iar du&ă strămutarea lor în $iserică' 5iind &raznicul 7dormirii Maicii (omnului veniseră d

-recia mulţime de &elerini clerici şi ierar#i toţi înc#in*ndu%se cu evlavie în !aţa acestui oddu#ovnicesc'

)icriul &regătit în gra$ă &entru strămutarea din &eşteră ne!iind &otrivit conducerea mănăstiriisocotit să comande la Ierusalim o raclă cores&unzătoare din lemn de a$anos cu sticli în &artea deasu&ra şi a celor laterale' 8a aco&erirea costului acestei lucrări % +'222 de dra#me % au contri$ucu dărnicie mai mulţi credincioşi' Aşezat n a#lă, tu"ul /uviosului 3oan se află a#um n 'isei#alătui %e moaştele Sfinilo 3oan 4ozevitul şi ?heoghe 4ozevitul, oganizatoii lavei şi ma#on+%u#ătoi %e o'şti monahale.

Credincioşii care vizitează mănăstirea se o&resc în !aţa moaştelor Ierosc#imona#ului Ioan cinsit ei ca Noul Hozevit> înc#in*ndu%se cu evlavie şi admir*nd !rumuseţea c#i&ului său &ăstrnealterat at*ta vreme'

$aele nevoito n #ele ale %esăvâşiii, /uviosul 3oan, s+a %ove%it ntot%eauna un fiu #e%in#ial *isei#ii ;to%o<e şi un mătuisito al #e%inei #elei %e"te şi a%evăate. .&era sa cu&rinmulte învăţături m*ntuitoare de su!let' oezii &recum Imnul credinţei e/&rimă ataşamenmona#ului%&oet !aţă de credinţa ortodo/ă strămoşească4

ME, Pravoslavnic! credin!,$ 3!ria sufletului meu U Prin tine mi s$a dat putin!

0! caut c!tre Dumnezeu.

Când sufletul se al!pteaz!Cu darul t!u dumnezeiesc, Durerea mea se alineaz!

i scârbele se potolesc.Când valurile amenin!

Ca s! scufunde luntrea mea, n tine, sfânta mea credin!, '! spri6inesc de$a pururea.

%ar când de mult! sl!biciune8reşesc Celui ce m$a zidit,

mi dai cura6 la ru"!ciune,0! nu fiu dezn!d!6duit.

n viaa asta nec!6it!,

Cu tine eu m! înt!resc,Credin! preabla"oslovit!,

Edorule dumnezeiesc T

tunci când vor s! m! doboare,+r!6maşii cei neîmp!cai,

a tine eu "!sesc sc!parei ei r!mân prea ruşinai.

%ar la sfârşitul vieii mele 9!d!6duiesc c! şi atunci d!posti$m!$vei de relei de înfricoşate munci-

2ran! du4ovniceasc!, vol. %, p. N>

n alte &oezii cuviosul în!ăţişează &ersoana şi o&era m*ntuitoare a lui Iisus Hristos' )e amintesc

acest sens următoarele &iese4 -lasul ăstorului Celui un 5iul .mului Mirele durerii ent$l*ndeţea şi ră$darea cea nes&usă a (omnului 8a dumnezeiasca smerenie a M*ntuitorului Mierăscum&ărării în vinerea )!intelor atimi' În toate se manifestă iu'iea făă magini #e%in#iosului "entu Fiul lui Dumnezeu ntu"at, /el #e s+a a%us 0etfă "e /u#ea %e "e ?olgo"entu mântuiea neamului omenes#.

/uviosul se simte %ato să mulumeas#ă "entu toate lui Dumnezeu, #ă#i el ve%e "etutin%e#eaia mâinilo ui. C#iar dacă se simte nevrednic nu%şi &ierde năde:dea în ărintele ceresc Care îl simte at*t de a&roa&e 4

MCunosc c! am la suflet +eşmântul întinat,

Dar a credinei tain! a nimeni n$am tr!dat.

i dac! eu din fire0l!bind, m! poticnesc, Dar sfânta mântuire Fu tot n!d!6duiesc-

%mn de recunoştin! c!tre Dumnezeu, ibidem, p. A(

De a#eea se n%eamnă meeu, n%eamnă şi "e alii la o atitu%ine "lină %e smeenie, %e mulumişi %e e#unoştină faă %e Dumnezeu ca în &oeziile4 Cugetări smerite întru slava Uiditoruluialtele'

<răirea du#ovnicească a cuviosului rom*n este &ătrunsă de credinţa neclintită în veşnicia su!letul+ezi mai ales poezia intitulat! +eşnicia sufletului, în vol. 2ran! du4ovniceasc!, vol. %, p. ##. D

drea&ta răs&lătire dumnezeiască du&ă moarte +ezi traducerile cuviosului, ibidem, vol. %, p. >L$>



vol., p. >$A>.D şi în continuarea legăturilor &rin rugăciune dintre credincioşii de &e &ăm*nt şi cră&osaţi' ntr%o &oezie &lină de t*lc du#ovnicesc4 Canonisirea îm&iedicată de cei adormiţi evidenţiază necesitatea şi valoarea rugăciunilor celor vii &entru cei morţi' (e aceea în c*ter*nduri &oetul cere cititorilor să se roage &entru su!letul său'

n unele scrieri cuviosul vor$eşte de cinstirea )!intei Cruci' . &oezie &lină de miez se intituleac#iar )emnul )!intei Cruci %bidem, vol. %, p. #.D' Aătân% semnifi#aia /u#ii, el n%eamnă

săvâşiea #u evlavie a a#estui sfânt semn9 M0emnul crucii este nou!

0cutul cel mântuitor Care dep!rteaz! r!ul i ne d! la toate spor.

Deci s! facem cum se cadeCreştinescul nostru semn,

C!ci vr!6maşii fu" atuncea,

Ca de preacinstitul lemn-.

ndemn la săv*rşirea cu evlavie a )!intei Cruci tre$uie să !ie cugetarea la atimile (omnului4MFl întinde sus pe cruce 'âinile dumnezeieşti,

3u m!car a face semnul,Emule, s! te sileşti.

Fl ne mântuie, creştine,

0!vârşindu$se pe lemn, %ar! tu socoi ruşineCa s! faci al crucii semn TW.

;nele creaţii le înc#ină Maicii (omnului4 Cugetarea umilită la durerea Maicii (omnului )a$durerii l*ngerea Maicii (omnului ucuria Maicii (omnului de )!*nta nviere' ntre lucrările sa&u$licate &*nă acum se a!lă şi trei !rumoase tro&are de umilinţă către Maica (omnului 2radu4ovniceasc!, vol. %%, p. AA, A şi #>.D' Cuviosul a tradus a&oi unele din minunile Maicii (omnuCum este cea publicat! ibidem, p. [email protected]'

A%ân#ă evlavie a avut #uviosul "entu sfinii *isei#ii #eştine. (e aceea a alcătuit c*teva zeci tro&are îndeose$i &entru aceia cinstiţi în mod deose$it de credincioşii ortodocşi rom*ni )!*ntIoan cel Nou de la )uceava Cuvioasa arasc#eva )!*nta Muceniţă 5ilo!teiaD'

Iată de &ildă !rumosul tro&ar al ocrotitorului ceresc de la )uceava4

M3rupul la 0uceava i$ai odi4nit, %ar la ceruri slava de la Domnul ai dobândit,

%oane 'ucenice, s! nu ne p!r!seşti

Pe fii pravoslavnici ai 5!rii Iomâneşti- 7

sau acela al )!intei Cuvioase arasc#eva4

MDin fundul pustiei ai aler"at 0pre p!mântul nostru şi 'oldova te$a îmbr!işat,

vându$te pe tine noian de îndur!ri, a vremuri de necazuri şi "rele încerc!ri-.

n alte &oezii laudă &e unii s!inţi sau le în!ăţişează viaţa în versuri4 <eodosie Maria MagdalenMonica mama 5ericitului 7ugustin er&etua 5loarea isericii din Car#idon>D Narcis atriar#Ierusalimului Cuvioasa Maria gi&teanca etc'

lin de s!*nta cutremurare a !ost cuviosul în toată viaţa sa în tim&ul )!intei 8iturg#ii &rin care îm&ărtăşeşte credincioşilor însuşi cinstitul <ru& şi scum&ul )*nge al (omnului şi M*ntuitorulnostru Hristos' Nu este li&sit de semni!icaţie !a&tul că &rintre traducerile realizate de el este şi acvedenie a Cuviosului Ni!on care evidenţiază &regnant &rezenţa reală a (omnului în )!*nm&ărtăşanie %bidem p >#$> D' rin traducerea unei alte înt*m&lări el arată legătura din

ortodo/ia credinţei şi autenticitatea comuniunii eu#aristice res&ing*nd îm&ărtăşirea laolaltă eretici %bidem, p. N?D' Toto%ată este a%ân# #onştient %e ne#esitatea "egătiii a%e#vate a #elui se a"o"ie %e Sfânta @uhaistie vezi &oezia intitulată 5ără #aină de nuntăD 2ran! du4ovniceascvol. %., A@$A?.D'

/uviosul 3eos#himonah 3oan a %ove%it o atitu%ine %e a%ân#ă "euie a "eoiei şi a "eoilo7st!el el consideră im&ortant şi traduce un te<t %in Sfântul 3oan ?uă %e Au, n #ae se aată ##hia slu0itoul neve%ni# m"lineşte n mo% vali% lu#ăile sfinitoae K-entu #ă nu săvâşeşa#easta #uăia "eotului, #i %aul lui Dumnezeu...> %bidem, vol. %%, p. >$>N.D'

5rumoase şi ziditoare de su!let sunt şi învăţăturile sale des&re viaţa mona#ală' n cele două volumde o&ere se a!lă mai multe traduceri din )!inţii ărinţi des&re c#i&ul călugăresc' 0eţinem în acesens şi c*teva versuri din &oezia intitulată 0eţeta du#ovnicească % &entru un si#astru4

M0! nu mai priveşti la pl!cerea Prietenilor trec!tori,

C!ci ei nu pot s! te a6ute tuncea când va fi s! mori.

Prieten bun, câşti"!$i plânsul i ru"!ciunea lui %isus,

C!ci plânsul stin"e focul veşnic, %ar ru"a te$nal!$n sus.

De$asemenea s! ai prieteni Poruncile dumnezeieşti, Pe care, f!r! de pri4an!,Cu dra"oste s! le p!zeşti-

%bidem, vol. p. >A$>N şi vol. %%, p. #A$(A

Cuviosul reţine de asemenea unele te/te &atristice des&re !eciorie şi &rin mai multe istorisevidenţiază valoarea ei şi în general a curăţiei tru&eşti şi su!leteşti'

Multe dintre g*ndurile ascetului rom*n îndeamnă la viaţă creştină adevărată îm&otriva is&itelcelui rău' oezii ca4 Cele şa&te &ăcate de moarte C*teva sti#uri des&re năravuri aza su!letulatrag atenţia asu&ra &ericolului imens &e care%l re&rezintă &ăcatul cu toate mani!estările sale &entiz$ăvirea de cursele celui rău'

n general os*rdia şi lirica înălţătoare a Cuviosului Ioan &redis&un su!letul creştinului la !a&te $unîndemnîndu%l la rugăciune la credinţă şi mai ales la smerenie' @l nsuşi se simte meeu #el mneve%ni# %inte toi, mătuisin%u+şi "uinătatea #e%inei şi a ostenelilo %uhovni#eşti. Da#eea, "in nteaga moştenie "e #ae ne+a lăsat+o, /uviosul 3eos#himonah 3oan 3a#o' %ove%eşte un mae tăito al #e%inei, o eală "esonalitate %uhovni#eas#ă şi un n%umăto "l%e nele"#iune sfântă "e #alea mântuiii, i%i#at %in neamul nostu omânes# Pân! acuPatriar4ia %erusalimului nu s$a pronunat pentru canonizarea lui. 3otuşi viaa Cuviosului %oan escunoscut! în rândul credincioşilor din Iomânia, din 8recia, de la 'untele t4os. Gn portret cuviosului &icoan!) s$a pictat în catedrala 0fântul 84eor"4e, din 2ama, 0iria. Gn imno"ra

p!rintele 84erasim, de la Patriar4ia Fcumenic!, lucreaz! la alc!tuirea slu6bei lui. Gn pictor d8recia zu"r!veşte de asemenea icoana sa &cf. WBiserica ErtodoH! Iomân!W, C &>?@), nr. A$#, p?@$??).D'

ucian 3omitan

Susa9 -atiahia *isei#ii ;to%o<e 8omâne, Sfini omâni şi a"ăătoi ai egii stămoşeş@.3.*.$.*.;.8., *u#ueşti, CBE, ". 556+5EI, /uviosul 3oan 3a#o' %e la 2eamu (4ozevitul).

Sfinţii ocrotitori ai 6oldovei " Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ



@iaţa )!*ntului Cuvios Ioan Iaco$ de la Neamţ HozevitulD ale cărui s!inte moaşte s%au a!lat întreîn &eştera )!*nta 7na din &ustiul Hozeva şi se &ăstrează în $iserica Mănăstirii )!*ntul -#eorgHozevitul din a&ro&iere de Ieri#onD'

)!*ntul &reacuviosul ărintele nostru Ioan Iaco$ de la Neamţ s%a născut la ,3 iulie 1913 în satCrăiniceni comuna Horodiştea din !ostul :udeţ (oro#oi într%o !amilie de ţărani !oarte credincioanume Ma/im şi caterina !iind singurul co&il la &ărinţi' Din 'otez a "imit numele %e 3lie şi %"un#ie se %ove%ea un #o"il ales şi 'ine#uvântat %e Dumnezeu. (u&ă şase luni de zile de

naştere mama sa !iind o !ire $olnăvicioasă şi%a dat su!letul în m*inile (omnului lăs*nd co&ilul gri:a $unicii sale Maria'

(u&ă doi ani moare şi tatăl său în răz$oi în toamna anului 1916 co&ilul răm*n*nd în gri:a rudela&ro&iate' rimii ani de şcoală îi !ace în satul natal a&oi urmează gimnaziul la 8i&cani%Hotin liceul la Cozmeni%Cernăuţi !iind cel mai $un elev din şcoală'

În vaa anului C:, u%ele voiau să+l %ea la fa#ultatea %e Teologie %in /enăui, #a să+l fa"eot. Da el, simin%u+se #hemat %e Dumnezeu la o viaă mai naltă, le+a s"us9 K2u, eu veau

mă fa# #ălugă!> Du"ă un an, tânăul 3lie, "e #ân% lu#a la #âm", se uga lui Dumnezeu să%es#o"ee #alea "e #ae să o umeze. Deo%ată a auzit un glas %e sus, zi#ân%9 K$ănăstiea!>

(in cli&a aceea nu a mai avut odi#nă în su!let'/eân% 'ine#uvântaea %uhovni#ului său, fei#it3oan şi+a luat #ăile sfinte, #u#ea şi i#oana $ai#ii Domnului %in #asa natală, fiin% n zi %umini#ă, şi, #ălăuzit %e Duhul Sfânt, a intat n o'ştea $ănăstiii 2eam. )tareţul mănăstir&isco&ul Nicodim l%a &rimit cu multă dragoste şi du&ă ce l%a trimis să se înc#ine în !aţa icoan!ăcătoare de minuni a Maicii (omnului din $iserica voievodală i%a r*nduit ascultare la in!irmerie la $i$lioteca mănăstirii' ra !oarte tăcut ascultător şi smerit'

ntre anii 193%193+ !ace serviciul militar la (oro#oi ca in!irmier av*nd multă milă de cei $olnaşi !iind iu$it de toţi'

n toamna anului 193+ se reîntoarce în o$ştea Mănăstirii Neamţ şi continuă aceeaşi ascultare $i$liotecar şi îngri:itor la $olniţă' <oţi se !oloseau de smerenia de $l*ndeţea şi de dragostea luicugetau că este un ales al lui (umnezeu'a B a"ilie C:G, n mie#uea %in Să"tămâna Sfintelo -atimi, fei#itul asofo 3lie 3a#o' es

tuns n ngees#ul #in #ălugăes# %e ahieeul &aleie $oglan, noul stae al maii lavm"eună #u ali %oi fai asofoi, "imin% n #ălugăie numele %e 3oan.

Doin% viaă "ustni#eas#ă şi azân% #u inima "entu 4istos şi "entu Sfintele o#ui, un%e Snăs#ut, a "ătimit şi a nviat Domnul, fei#itul monah 3oan 3a#o' "lea#ă n Ţaa Sfântă m"eun#u ali %oi monahi %in lavă, /lau%ie şi Damas#hin. (u&ă ce se înc#ină la toate )!intele 8ocurisărută Crucea -olgotei şi Morm*ntul (omnului cei trei călugări se retrag să ierneze în o$ştMănăstirii )!*ntul )ava din &ustiul Iordanului' 7&oi însoţitorii săi întorc*ndu%se la MănăstirNeamţ fei#itul monah 3oan 3a#o' se nevoieşte, n #ontinuae, n $ănăstiea Sfântul Sava lângă *etleem, tim" %e ze#e ani, ă'%ân% gele is"ite, 'oli şi n#e#ăi %e la oameni şi %e

%iavoli.

rima ascultare în o$ştea )!*ntul )ava a !ost cea de &araclisier' /uviosul 3oan avea mae evlav"entu 'isei#ă şi sfintele slu0'e. 5ăcea &rescuri menţinea curăţenia şi suna clo&otul de slu:$ă' (asemenea &ăstra o atmos!eră de iu$ire de smerenie şi milă !aţă de toţi' 7vea şi ascultarea in!irmier al mănăstirii şi îngri:ea cu dragoste at*t &e călugări c*t şi &e numeroşii ara$i şi $eduin$olnavi sau răniţi în răz$oi care erau aduşi la in!irmeria mănăstirii' entru aceasta îl iu$eau şcăutau at*t unii c*t şi alţii' (u#ovnicul lui ierosc#imona#ul )ava macedonean de neam cacunoştea lim$a rom*nă era un mare &ovăţuitor de su!lete şi mărturisea &e toţi călugării rom*

nevoitori în Aara )!*ntă' 7st!el ziua era în slu:$a o$ştii şi a $olnavilor iar noa&tea se nevoia singîn c#ilie cu multe rugăciuni de taină cu metanii lacrimi şi citiri din )!*nta vang#elie şi dscrierile )!inţilor ărinţi' Cunosc*nd $ine lim$a greacă traducea unele &agini alese &atristice dcare se #rănea at*t &e sine c*t şi &e cei ce veneau la el' Avea şi %aul s#ieii %e nvăătui vesui %uhovni#eşti, "e #ae le timitea failo săi %in Ţaa Sfântă sau le %ă%ea "eleiniloomâni #ae veneau s"e n#hinae la $omântul Domnului.

ntre anii 1939%192 !ericitul si#astru Ioan Iaco$ s%a nevoit îm&reună cu un ucenic rom*n într&eşteră din &ustiul ?umran a&roa&e de Marea Moartă' 7ici a cunoscut &e mona#ul Ioanic#*r*ială care i%a rămas ucenic credincios &*nă la o$ştescul s!*rşit' ;'işnuia să se oage noa"te

singu, hănin%u+se %oa #u "esmei şi "uine fu#te, ă'%ân% multe is"ite.

ntre anii 192%191 din cauza răz$oiului Cuviosul Ioan a stat cu mai mulţi călugări din Aa)!*ntă într%un lagăr &e Muntele Măslinilor' 5iind eli$erat se reîntoarce la Mănăstirea )!*ntul )avacontinuă aceleaşi ascultări şi nevoinţe'În anul CIE este hiotonit %ia#on, la : mai, n *isei#a Sfântului $omânt, #u a"o'a-atiahului 8omâniei, la e#oman%aea Ahiman%itului &i#toin 1sa#he, su"eio/ăminului 8omânes# %in 3eusalim. În a#elaşi an, /uviosul 3oan 3a#o' este hiotonit "eot 'isei#a Sfântului $omânt %e ahieeul 3inah, fiin% numit %e -atiahia 8omână egumen

S#hitul omânes# Sfântul 3oan *otezătoul %e "e valea 3o%anului, a"oa"e %e lo#ul un%e S'otezat Domnul nostu 3isus 4istos.

<im& de + ani c*t a dus această ascultare Cuviosul Ioan Iaco$ a săv*rşit zilnic toate s!intele slu:$în lim$a rom*nă a tradus numeroase &agini din )!inţii ărinţi cu învăţături &entru călugări &eleriniF a com&us un $ogat volum de versuri du#ovniceşti a înnoit c#iliile şi $iserica sc#itului mai ales viaţa du#ovnicească din sc#it ostenindu%se mult &entru &rimirea &elerinilor din ţară

care îi s&ovedea îi îm&ărtăşea şi le dădea s!aturi m*ntuitoare de su!let' Noa&tea însă se nevosingur neştiut de nimeni !ie în c#ilie !ie ieşind să se roage &e valea Iordanului încerc*nd urmeze du&ă &utere Cuvioasei Maria gi&teanca' )ingurul său ucenic statornic era mona#Ioanic#ie &recum şi c*teva maici rom*nce $ătr*ne Melania Natalia -alinia Casiana şi Magdalecare îi erau !iice du#ovniceşti şi se a!lau su$ ascultarea sa'

În luna noiem'ie C5, /uviosul 3oan Sihastul se etage %in as#ultaea %e egumen m"eună #u u#eni#ul său 3oani#hie, intă n o'ştea mănăstiii Sfântul ?heoghe 4ozevitul %"ustiul 4ozeva, "e valea "ââului /heit (4oat).

Din vaa anului C5:, fei#itul 3oan se etage #u u#eni#ul la o "eşteă %in a"o"iee, numi/hilia Sfintei Ana, un%e, %u"ă ta%iie, ea se uga lui Dumnezeu să+i %ăuias#ă un "un#. 7lătude el într%o altă &eşteră se nevoia un mona# ci&riot anume avel'

7ici s%a nevoit )!*ntul Ioan )i#astrul cu ucenicul său tim& de Q ani în rugăciuni neîncetate &riveg#eri de toată noa&tea în &ostiri îndelungate în lacrimi neştiute în cugetări şi în dordu#ovniceşti ră$d*nd tot !elul de is&ite su!erinţe li&suri lu&te cu diavolii şi cu înstrăinare totala&rinz*ndu%se de multă r*vnă &entru Hristos şi slăvind &e (umnezeu Cel în <reime lăudat'

8a &eşteră unde cu greu se a:ungea &e o scară înaltă nu &rimea &e nimeni comunic*nd cu cei veneau mai ales &rin rugăciune &rin unele scrieri s!inte şi &rin ucenicul său' În să'ătoi mai şi "ostui Sfântul 3oan săvâşea Dumnezeias#a itughie n "aa#lisul "eşteii Sfânta Ana şi m"ătăşeau amân%oi #u Tu"ul şi Sângele lui 4istos, mulumin% lui Dumnezeu "entu toate.

n tim&ul zilei şi în cli&e de răgaz ieşea în gura &eşterii la lumină unde scria versuri religioase traducea &agini &atristice din lim$a greacă' M*nca o dată în zi &esmeţi măsline smoc#ine şi $&uţină a&ă iar noa&tea dormea c*teva ore &e o sc*ndură av*nd o &iatră dre&t &erină'

În vaa anului CG6, ea 'olnav şi sufeea toate #u multă ă'%ae. Simin%u+şi sfâşitul a"oa"

mie#ui I august, s+a m"ătăşit #u Sfintele Taine, ia 0oi %imineaa la oele 5 şi+a %at sufletul mâinile lui 4istos, la vâsta %e numai IE %e ani.

(u&ă trei zile a !ost înmorm*ntat în aceeaşi &eşteră de egumenul mănăstirii )!*ntul -#eorg#ar#imandritul 7m!ilo#ie iar la B august CB6, tu"ul său a fost aflat nteg, nesti#at %e vemăs"ân%in% 'ună mieasmă, semn #ă l+a "eamăit Dumnezeu şi l+a număat n #eata sfinilo"entu nevoina şi sfinenia vieii sale %e "e "ământ. . mare $ucurie du#ovnicească i%a cu&rins toţi'



8a 1+ august 192 acelaşi egumen i%a &regătit raclă scul&tată în lemn de c#i&aros l%a aşezat în ecu mare cinste şi l%a dus în &rocesiune îm&reună cu c*ţiva ar#ierei de la atriar#ia .rtodo/ă dIerusalim şi cu mii de &elerini care au venit la &raznicul 7dormirii Maicii (omnului #ramul acestmănăstiri de&un*nd s!intele moaşte în $iserica cu #ramul )!*ntul Kte!an din incintă unde se a!lămoaştele )!*ntului -#eorg#e Hozevitul'

(e atunci vin zilnic &elerini ortodocşi şi c#iar catolici ca să se înc#ine la moaştele Cuviosulu

cer*ndu%i a:utorul &e care toţi cei ce se roagă cu credinţă îl &rimesc' 7ceastă strămutaremoaştelor )!*ntului Ioan s%a !ăcut cu $inecuv*ntarea &atriar#ului enedict al Ierusalimului' l escinstit de toţi ortodocşii dar mai ales de cei din 0om*nia -recia Ci&ru şi Aara )!*ntă'

)!*ntul )inod al isericii .rtodo/e 0om*ne lu*nd în considerare s!inţenia vieţii Cuviosului IoIaco$ şi văz*nd cinstitele sale moaşte l%a trecut în r*ndul s!inţilor la data de ,2%,1 iunie 199, snumele de )!*ntul Ioan Iaco$ de la Neamţ> !i/*ndu%i%se zi de &răznuire + august data mutării la cele veşnice'

-ăintele 3oani#hie, u#eni#ul Sfântulului 3oan 3a#o' lângă a#lă

/u ale lui sfinte ugă#iuni, Doamne 3isuse 4istoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte+ne "e noAmin.

&ctul de na5tere a Sfântului Ioan Iacob



Scrisoare renunţare la e+umenie a Ieromonaului Ioan Iacob

Către

nalt rea )!inţitul Bustinian7r#ie&isco&ul ucureştilor şi atriar#ul tuturor 0om*nilor

ucureş

nalt rea )!inţite )tă&*ne

Cu ad*ncă smerenie @ă rog să $inevoiţi a lua în considerare smerita mea rugăminte4

)unt a&roa&e + ani de zile de c*nd am &rimit egumenia )c#itului rom*nesc =)!' Ioan otezătoru

de la Iordan' (e%atunci am avut &arte în alestina numai de li&suri şi de su!erinţă')trăduinţele mele de a &ăstra şi de a s&ori $unurile acestui )c#it s%au lovit totdeauna de vitregvremurilor care ne%a s&orit mereu li&sa de mi:loace &entru întreţinere ne%a &ricinuit &ierder&ersonalului ne%a adus $oala şi descura:are'

(in cauza ostenelilor de tot !elul şi a căldurilor de nesu!erit din tim&ul verii mă simt acum gr$olnav de aceea am nea&ărată nevoie L şi de urgenţă L de o îngri:ire serioasă'

Neav*nd aici la Iordan în &ustiu &osi$ilităţi de îngri:ire sunt nevoit să &lec în altă regiune m

răcoroasă şi cu alte înlesniri'

(e aceea vă !ac cunoscut că !iind cazul de $oală grea am a&elat mai înt*i la concursul atriar#ide Ierusalim s&re a !i înlocuit &rovizoriu &rin cineva dintre 0om*nii de%aici &*nă ce veţi deci'')' @oastră cele de cuviinţă &entru egumenia )c#itului de la Iordan'

@ă declar că starea sănătăţii mele zdruncinată de greutăţile de%aici şi în ultima vreme agrav*ndu%mult nu mai &ot &urta &e viitor sarcina egumeniei )c#itului deci @ă rog &e '')' @oastră ca r*nduiţi o altă &ersoană la conducerea sus numitului )c#it iar &*nă atunci să%mi !ie îngăduit a lă

&rovizoriu administrarea $unurilor acestui )c#it asu&ra unuia din clericii rom*ni &otrivit cu avizrea 5ericitului atriar# <imot#ei al Ierusalimului'

Cu inima sdro$ită şi cu glas slă$ănogit de $oală @ă rog să luaţi în considerare umila mea cerinslo$ozindu%mă de la gumenie cu &ărinteasca &urtare de gri:ă ce o im&lor cu lacrămi eu cînstrăinat de căminul &ărintesc

Iordan )e&t'19+,

Ki mai nevrednic între IeromonaIoan Iac

)u&eriorul )c#itului rom' de la Iord



6anuscris, transcrieri

Aranscrieri



6anuscris

Întu Slava Oi%itoului . mare eşti <u (oamneE)e miră oc#ii mei(e !irea cea văzutăCu armonia eiE

e cele trecătoare7şa le%m&odo$eştiE(ar c*t mai minunate@or !i cele cereştiE

(e%ar înţelege minteaodoa$a cea de sus<e%ar &omeni de%a &ururi)tă&*nul meu L Iisus'

7tunci dulceaţa lumii

(e tot am de!ăimaKi raza <a cea )!*ntăMereu ne%ar des!ăta'

(ar mintea cea greoaie7t*rnă s&re &ăm*ntm&iedic*nd &e su!let(in )!*ntul său av*nt'

ornirea &ătimaşă

7 tru&ului de lut7desea ne des&arte(e Cel ce ne%a !ăcut'

nari&ează (oamne-*ndirea mea s&re cer Ki%mi uşurează tru&ulCu su!letul sting#erE

6oa5tele Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul

)!intele moaşte întregi ale )!*ntului Cuvios Ioan Iaco$ de la Neamţ cu e/ce&ţia degetului mic a!lă la Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul din a&ro&iere de Ieri#on'



Afişul #ae ea la a#la Sfântului

3#oane la a#la Sfântului şi n 0u @eşm*ntul care a învelit Moaştele )!*ntului Ioan Iaco$ Hozevitul de la Neamţ se a!lă la4 Diserica din lemn Sfânta ineri (rumul <a$erei cu #ramul )!' Cuv' arasc#ev

ucureşti )tr' raşov Nr' ,1C cartier (rumul <a$erei' ărticele din Moaştele )!*ntului se a!lă la4 Diserica 6itro-oliei din Ia5iF

Diserica din lemn Sfânta ineri (rumul <a$erei cu #ramul )!' Cuv' arasc#evucureşti )tr' raşov Nr' ,1C cartier (rumul <a$ereiF

Scitul :arvari )tr' )c#itul (arvari Nr' 3 l*ngă -rădina IcoaneiF Diserica Sfântul Nicolae 'usă a studenţilorD ucureşti )tr' Ion -#ica Nr' 9 l*n

;niversitateF

8ă#lia %e la *isei#a 8usă Diserica Doteanu ucureşti )tr' oteanu Nr' oarecum &aralel cu d' Mag#er

&er&endicular &e str' C' 7'0osettiDF 6ănăstirea Sfântul Nicolae/6iai odă ucureşti )tr' )a&ienţei Nr' la c*teva sute

metri de staţia de metrou IzvorDF6ănăstirea Drâncoveni com' r*ncoveni :ud' .lt este situată la ,2 Om sud%vest )latina la sud de iatra .lt în zona şoselei )latina%Caracal şi la 6 Om de #alta *rşcovende &e linia !erată iatra .lt%CaracalDF

-eştea n #ae s+a nevoit Sfântul 3oan 3a#o' 4ozevitul

6ănăstirea Sireti L )!*ntul Mare Mucenic Iacov ersul' n inima asara$iei la 16 Om

C#işinău stă de veg#e ca un oc#i de cer desc#is între colinele înverzite Mănăstirea )!*ntulMare Mucenic Iacov ersul ctitorie mona#icească contem&orană ce se vrea a nu ruşitradiţia ci a o continua creatorF (e menționat că al treilea #ram al acestei s!inte mănăstiri es

&răznuirea rea Cuviosului şi de (umnezeu &urtătorului &ărintelui nostru Ioan IacHozevitulF

Diserica Seminarului ;rtodo% eniamin Costaci de la Mănăstirea Neamţ de la <*rg Neamţ sunt cca' 1+ Om iar munici&iul <*rgul Neamţ este în legătură cu şoseaua euro&eană+ care duce s&re aşcani )uceava şi ucureştiD'

8a#la %e agint n #ae se află %egetul Sfântului 3oan 3a#o'la *isei#a Seminaului $ănăstiii 2eam

nca în anul 199+ c*nd la $iserica actuală erau turnate doar temeliileD 5 (aniel a dăru)eminarului camila!ca şi metaniile )!*ntului Ioan iar în ziua #ramului din + august 1999 a adus &rocesiune degetul s!*ntului' Camila!ca şi metaniile s!*ntului au !ost &rimite de către 5 (aniel



anul 1993 de la ucenicul )!*ntului Ioan Ierom' Ioanic#ie *r*ială &rin Ierom' @isarion *rsan caa vieţuit o vreme în Mănăstirea )!*ntului -#eorg#e Hozevitul'

ărticica din moaştele )!*ntului Ioan Iaco$ de la Neamţ a !ost &rimită de la atriar#ia Ierusalimulla 1 octom$rie 199, c*nd a avut loc &roclamarea solemnă a canonizării )!*ntului'

8a #ramul din anul ,22, ) Ioan &isco&ul Harg#itei şi Covasnei a dăruit )eminarului de

Mănăstirea Neamţ &entru $iserica )!*ntului Ioan Iaco$ Ceaslovul )!*ntului carte de care nu sdes&ărţit niciodată şi &e care se &ot desci!ra &*nă astăzi urmele degetelor şi ale lacrimilor )!*ntulu

=Am fost 'ine#uvântai #a n a#eastă 'isei#ă să "imim mai multe o'ie#te #ae au a"ainSfântului 3oan 3a#o'9 #amilaf#a, metaniile, /easlovul, o #o"ie %u"ă itughieul %u"ă #aeslu0it Sfântul. 1lteio am "imit o "ăti#i#ă %in moaştele Sfântului. @ste o mae 'u#uie să+i ve"e #e%in#ioşii #ae se foloses# %in %auile Sfântului 3oan şi #ae vin a"oi să mulumeasa#estuia #u la#imi "entu m"liniea #eeilo lo. Sfântul 3oan a%u#e 'u#uie n sufletetutuo #elo #ae l iu'es# "e 4istos>, a mai a%ăugat ". 3oan $iho#.L

7nvăţăturile duovnice5ti ale Sfântului Ioan Iacob Hozevitul / 8Sâmbura5i duovnice5ti9semănaţi cu lacrimi -entru noi

Susa9 Sfântul 3oan 3a#o' 8omânul (4ozevitul), Din 3eihon #ăte Sion. Te#eea %e la "ămâla #e



; i#oană a Sfântului 3oan #el nou %e la 4ozeva9 >Da#ă vii, vino aşa #um eşti.> Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ersuri bio+rafice

6icul ;rfan

ziua învierii azi clo&otele tragătr*nii stau &e &ris&e iar unii stau în &ragCei tineri şi co&ii ieşind gătiţi la drum)e duc ca să ciocnească la cimitir acum'

Mireasma cea de <aină a )!intei săr$ători

)e simte din tăm*ie din iar$ă şi din !lori8ivezile se%m$racă într%un !rumos veşm*nt'Ki toate &ar acuma mai nouă &e &ăm*nt'

7&roa&e de altarul isericii de lemn;n co&ilaş aduce !ăclii şi untdelemn)ărută )!*nta Cruce la &roas&ătul morm*nt7&oi îngenunc#iază şi &l*nge sus&in*nd'

C*nd clo&otele sună cu dangătul voios.r!anul l*ngă Cruce sus&ină durerosE5iind el în durere cu totul ad*ncit(in sunetul de clo&ot un glas a auzit'

Nu &l*nge azi co&ile şi nu !ii su&ăratCăci iată sunt cu tine Hristos a înviatEra vor$irea dulce a maicii din morm*nt-onindu%i întristarea din &ie&tul lui în!r*nt'

)%a ridicat îndată cu su!letul uimitKi căuta să vadă &e care i%a grăit'7tuncia din 7ltarul cu zidul a!umat@ăzu z*m$ind &e (omnul cu <ru&ul nviat'

)%a luminat la su!let de c#i&ul 8ui cel $l*ndKi le&ăd*nd durerea a zis aşa în g*nd4

7tuncia dacă (omnul aici a înviatnseamnă că şi mama cu (*nsul s%a sculatE

Uic*nd aşa cu g*ndul s%a înc#inat smeritKi sărut*nd morm*ntul s&re casă s%a gră$it'

8a vatra &ărintească sta singur singurelCăci tatăl lui sărmanul murise în răz$el(ormea la cei de%a&roa&e iar ziua alerga8a casa cea &ustie şi deseori &l*ngea'

7cum de nviere venind acasă iar 7 înce&ut or!anul iar să &l*ngă cu amar(ar clo&otul se%aude la cimitir sun*ndKi iarăşi glasul maicii s%aude iar zic*nd4

Nu &l*nge azi co&ile şi nu !ii su&ăratu sunt ş%aici cu tine Hristos a înviatE(e%atunci or!anul nostru a încetat cu &l*nsul

Ki orice clo&ot sună îl m*ng*ie &e d*nsul'

Icoana nevinovăţiei



n zilele de iarnăCu cer &osomor*t(oar murmurul de a&emi ţine de ur*t'

Iar vara &e căldurăC*nd nimeni nu mai vine

. $iată turturică)e uită :os la mine'

n &rea:ma mea se :oacă5rumoşii &orum$ei@oind L &arcă L să%mi zică)ă merg la :oc cu ei'

rivind la ei acumami &are că învie

Cea mult nevinovată7 mea co&ilărie'

(ar c*nd &rivesc în vale*r*ul !ără a&ă7tunci mă văd cu :ale7lăturea de =groa&ă>'

Căci viaţa mea &ustie

7cum mi s%a scurtatKi calea &entru mine(e mult s%a str*mtorat'

7#E cum aş vrea acuma)ă !iu nevinovatCa &orum$elul gingaşKi !ără de &ăcatE

<acrimi uitate

ărinţii mei săracii(e tim&uriu s%au stinsKi eu !iind &rea !raged7tuncia nu i%am &l*ns'

(ar a venit şi vremea)ă%i &l*ng eu mai t*rziuC*nd mă a!lam alături(e alt cinstit sicriu'

Căci (omnul r*nduiseunica să mă crească)ă%mi !ie ea şi tatăKi maică &ăm*ntească'



Iar c*nd s%a dus $ătr*naCu su!letul la cer 7tunci în lumea astau am rămas sting#er'

7m &l*ns L cum zice L atunceaCu lacrimi &rea !ier$inţi

rin ea &l*ng*nd şi L tainic %e $ieţii mei &ărinţi'

8a inimă durerea7 !ost aşa de greanc*t mereu o rană(e%atunci mă tirănea'

Ki rana asta vec#e7$ia s%a vindecat

C*nd (omnul mai a&roa&e(e (*nsul m%a c#emat'



7n =braţele -ărinte5ti =

0ămas de mic or!an &e lumeCa un co&il al nimănuiMi%am &us năde:dea mea s&re (omnulCer*nd de%a &ururi mila 8ui'

unica (umnezeu s%o ierteMi%a semănat de tim&uriun su!let tainele credinţiiKi rodul lor mă ţine viu'

. scum&a mea $ătr*nă s!*ntău tot ce am îţi datorescCăci m%ai adus la cunoştinţaărintelui celui ceresc'

=C*nd tatăl meu cum zice &salmulD>=Ki maica mea m%au &ărăsit>7tuncia (omnul cel din ceruri8a s*nul milei m%a &rimit'

(eci su!lete al meu smeritenari&ează%te mereurin rugăciunea &rea !ier$inte

Ki dragoste s&re (umnezeu'

rivind în inimă cu mintea)ă cauţi tainicul izvor (in care viaţa se ada&ăCu darul cel m*ntuitor'

;rmează calea m*ntuirii<răind în &ace singurelKi toată viaţa cea lumească)%o le&ezi astăzi &entru l'

:orul bunicii



e &ris&a casei stă la soareătr*na cu ne&oţelul eirivind duios acum în zareCum z$oară c*rd de !unigei'

e s&atele încovoiateCad &erii al$i de su$ tul&anKi singura ei m*ng*ierei ne&oţelul cel or!an'

5iind acuma săr$ătoareătr*na &e ne&ot l%a &usCa să citească &e o carteCu =atimile lui Iisus>'

(ar numai c*t înce&e rostulKi d*nsa &rinde iar a &l*ngenc*t în &ie&tul lui cel !ragedrunceasca inimă se !r*nge E

% =Ce ai> Mămucă totdeauna(e &l*ngi aşa de durerosC*nd &omenesc de )!*nta Cruce

Ki =@isul Maicii lui Hristos> GCu vocea ei nes&us de dulceKi înecată în sus&in0osteşte către el &rivindu%lCa niciodată mai $la:in4

% =C*nd s&ui de Maica rea CuratăKi (omnul cum a &ătimit7tuncea mă g*ndesc la moarteCă iată am îm$ătr*nit E

Ki inima în &ie&t se !r*nge7minte aduc*ndu%mi iar Că &e =Macsin> din $ătălie8%aşte&t săraca în zadarE>

% =Mămucă cine este d*nsul

Că mult îl &l*ngi c*nd şezi la tors. !i înc#is şi el de =:idovi>)au &entru ce nu s%a întors> G

% =. &uiule ai du#ul !ragedNu &oţi acuma încă&ea(urerea de la casa noastră7ş vrea să nu mai ştii de ea E>

% =(e ce ascunzi mă rogD de mine

Ki &l*ngi mereu aşa cu dor G7cuma cine vrei să vie Ge mine doar mă ai !ecior E>

% =. nuE !eciorul meu îi altulE(e tatăl tău nu ştiu acumaIar maica ta săraca nu%i E

Macsin c*nd a &lecat de%acasăMai mult ca toate m%a rugat)ă !iu ca mamă şi &ărinteentru micuţul lui $ăiat EMereu aşte&t cu neră$dare)ă vie d*nsul din =rez$el>)ă văd ca =demo$ilizaţii>Nu s&un nimica des&re el'

Mă uit în zare totdeauna

Ki uneori stau la drum7v*nd aşa înc#i&uireaCă &oate vine el acum'

7ud că el a !ost în lu&tăCu ungurii &este Car&aţiKi mulţi din regiment cu d*nsul7u !ost &rizonieri luaţi'

(e asta încă trag năde:de



Că &oate să%l mai văd venind(ar anii trec şi $ucuriaMereu s%arată ză$ovind E

Ki nu mi%ar !i aşa de :aleC*nd te%aş vedea mai mărişor(ar iată eşti a$ia de%o şc#ioa&ă

Ki eu ca m*ine &oate mor ECa mine nimeni n%are milă)ă%ţi &oarte gri:ă !iul meu(ec*t doar singur MilostivulKi nduratul (umnezeu E

8a l să%ţi &ui toată năde:deae l să%l rogi mereu !ier$inteCă l !iinţelor sărmane

8e este =Maică şi ărinte> E

C*nd maică%ta era în viaţă7m &us atunci !ăgăduinţă)ă merg la )!*nta M*năstire-ri:indu%mă de &ocăinţă'

(ar &ărăsindu%te &ărinţii7 !ost nevoie să te cresc

Ki n%am avut săraca &arte(e cinul cel călugărescE

(e%ar !ace (umnezeu &rin tinelinirea s!*ntului meu dorE)ă am şi eu o m*ng*iereCă te%am &ăzit ca un odorE>

Kterg*ndu%se la oc#i $ătr*na)ărută &e ne&ot cu drag

Iar el citeşte mai de&arte7l =atimilor> )!*nt şiragE

(vesui %e%i#ate 'uni#ii sale

nsemnare: B!trâna este bunica mea care m$a crescut de la vârsta de şase luni pân! la zece ani.

%erosc4imona4ul %oan %ac

7n amintirea bunicii mele care se cema 6aria

Care avea &atron la ziua )!intei Marii

<e văd cu oc#ii minţii

7şa &recum eraiCu c#i&ul $l*nd ca s!inţiiCu !armecul în grai'

Cu%al vieţii sac în s&ateCu um$letul domol@ădindu%ţi des în lacrimi8a inimă un gol'

ra dorinţa s!*ntă



Ce nu s%a îm&linit(e%aţi m*ntui valeatulCa maică la un sc#it'

Ki &ricina cea mareunică eu o ştiu4s numai eu mişelul

7cela care scriu'Căci eu ţi%am !ost &ovarae umerii slă$iţi5iind rămas în lume(e mic !ără &ărinţi'

urta%tu%m%ai în =c*rcă>e drumul s&re ogor Ki%ai &riveg#eat alături

(e micul tău =odor>'

u dragostea de mamă8a tine am a!latKi temerea de (omnulMereu m%ai învăţat'

Cu &ace odi#neşte8a cer $unica mea7colo unde mintea7deseori z$ura'

linitu%ţi%ai menireaCresc*nd &e cel mişel(eci darul &omeniriirimeşte%l de la elE

Iar dacă a!li milă8a $unul (umnezeu

)ă%l rogi a da iertareKi la =ne&otul tău>E

9epotul recunosc!tor smeritul %erosc4imona4ul %oan %acob %ulie >?((

(vesui %e%i#ate 'uni#ii sale



Izbânda uneltirilor " demisia

u n%am dorit dregătorie8a $ogăţie n%am r*vnit(ar dorul vieţii de &ustie8%aveam a&rins necontenit'

(e%aceea c*nd a !ost c#emarea)ă !acem la Iordan un )c#it7veam atunci încredinţareaCă dorul s!*nt s%a îm&linit'

(ar vremurile !urtunoaseKi des$inarea dintre noiM%au dus &e căi anevoioase

Cu carul singur !ără $oi'

7tunci văz*nd încurcătura7m &us la :ug ce s%a găsit(ar carul s%a lovit de uraKi &izma =celor din singlit>'

u ştiu că mulţi doresc acumaUic*nd în g*ndul lor mocnit4

% =(a $ine că se duce ciuma)ă vie altul &roco&sitE>

Ki iată vremea &otrivită8a !raţii noştri le%a venitCăci sănătatea mea dogitămi dă răvaş de drum gră$it'

7m dat de veste la toţi !raţii)ă vină gos&odari la )c#it



)!inţia voastră între$aţi%i7 !ost vre%unul ne&o!titG

-#erasim nu e &us la număr Că are du#ul răsvrătitNici cei ce stau cu el la umăr Ki cari mult l%au dăscălit'

(ar iată toţi arată dosulKi tare sunt nedumerit@ăz*nd că însuşi roestosulNu mai co$oară de la )c#it'

7!l*ndu%mă în ne&utinţă(e%a mai răm*ne în serviciu am adus la cunoştinţăatriar#iei de aici'

(in asta s%a st*rnit !urtunăntre 0om*nii &atrioţiKi veste &este tot răsunăCă vin la )c#it =5anarioţi>'

-#erasim cere :udecatăIar &artizanii lui de susi dau $ătr*nului zăgneală

Ca noi s%avem motiv de dus'nt*i c*nd el $lagoslovitulN%avea $enzină de la !raţi7tuncea a&ăram noi )c#itul(e c*te ori eram lu&taţi'

7cumc*nd văd că toţi de%a r*ndul)e ţin cu d*nsul de curmei7m socotit aşa cu g*ndul

Că vor &leca şi !raţii mei'

(e astă dată văd &rea $ineCă (umnezeu a slo$ozit)ă &ătimească ei ruşineCăci singuri răul l%au urzit'

Nevrednici de aşa &odoa$ă5răţimea azi s%a arătat

)lu:ind zavistiei ca roa$ă



Culeagă deci ce%au semănatE

7devărat am !ost &*ndarul7cestui mic stu& de al$ini(ar nu mai sunt şi azi $ondarul8e%m&răştie &e la vecini'

:orinţa din urmă

7&roa&e de moarte venindNu cer de la voi m*ng*iereNevrednic cu totul !iind)trăin vreau să !iu la durereE

;n lucru doar am de dorit47tuncea c*nd vine s!*rşitulIertaţi%mă de v%am greşit

)ă mor eu în &ace )meritulE

Cu su!letul &lin de căinţă@ă rog L &entru (omnul L acumalinind cea din urmă dorinţă8a )c#it să m%aco&ere #umaE

7colo%i ţăr*na uşoară7dusă de )!*ntul Iordan

Ki%n vreme de &loaie s&re vară)e sc#im$ă odată &e an'(e%asu&ra se%m$racă cu iar$ăIar tru&ul meu cel de lut<o&ise%va mult mai degra$ă7colo%n &ăm*nt cunoscut'

Mă ştie ţăr*na uscatăCă &oate de sute de ori5usese de lacrimi udată

recum şi de multe sudori'@a !i deci cu milă de moarte)ă nu mă a&ese cu greuKi nici să înt*rzie !oarte<o&irea lăcaşului meu'

(eci !raţilor mei întru (omnul

IertareE că mult v%am greşitKi rog să nu%mi tur$ure somnul7cei cari mult m%au iu$itE

Nu &l*ngeţi atuncea la groa&ăe cel ce mi%a !ost ca morm*ntKi su!letul meu ca &e roa$ă8%a tras mereu s&re &ăm*nt'

)mulg*ndu%se su!letul s*lnic

(in grelele lui legături8ăsa%va &e tru&ul năs*lnicrecum s%a vestit la =)cri&turi>'

7tuncea va !i m*ng*iereCelui ce era asu&ritKi nu va mai simte durere)ărmanul meu su!let smeritE

nsemn!ri din clipe "rele scris! la spital în septembrie >?(A

Slove la mormântul meu " -entru -atrioţii mei



@or trece anii vieţiiKi eu mă voi s!*rşiIar în &ustia astaMai vrednici vor veni'

@ăz*nd aici morm*ntulMă vor cinsti cumvaNecunosc*ndu%mi viaţa

Ki ne&utinţa mea'

(eci să cunoască !raţiiCă tot veleatul meu7 !ost li&sit de mirullăcut lui (umnezeu'

Căci c#eltuind zădarnic@igoarea tinereţii

Mi%am îngro&at talentuln toată vremea vieţii'(e $oale şi necazuri5iind încon:urat)&re orizonturi nouăMereu am !ost m*nat'

(in &laiul ţării mele7:uns%am la IordanCu dorul de &ustie



n su!letul sărman'

(ar şi acolo du#ulra nemulţumit(in cauza aceasta0etrasu%m%am la sc#it'

Cu multă tr*ndăvieMereu am &etrecutm&ovăr*nd &e alţiiCu =sacul meu de lut>'

)ă nu &riviţi cu cinste8a tru&ul meu &otrivnicCăci nu voia să ra$deCanonul cel de sc#imnic'

Ci !aceţi mai degra$ă. s!*ntă 0ugăciuneCa (omnul ndurării)ă%mi deie iertăciuneE

Slove -e mormânt

Iu$ite !răţioare.&reşti%te din caleC*nd eşti &e%aici trec*ndKi caută cu :ale8a $ietul meu morm*nt'

u nu mai am acumaNici voce nici cuv*nt

(ar tu citeşte numaCe%am scris eu oarec*nd'

Citeşte lăcrămeazăKi roagă%te în g*ndCă mult se uşureazăAăr*na &e morm*nt'

7ceastă rugăminte

)ă n%o dis&reţuieştiCi adu%ţi des aminte(e mine c*t trăieştiE

7d*ncă%i taina morţiiE7# c*te am de s&usE<e văd în !aţa &orţii(ar sunt o&rit de susE

-ră$eşti%te &ărinte



-ră$eşti%te la drumF(e su!let ia aminteCă vii la r*nd acumE

Iar tu Iordane )!inteC*nd ieşi din drumul tău)ă dai &e la morminte

)căld*ndu%mi tru&ul meuEKi c*nd te%ntorci la vale7şterne &e morm*ntNisi&ul tău cel moale)ă%mi !ie ca veşm*nt'

n locul tăm*ierii(easu&ra va slu:iMirosul &rimăverii

C*nd iar$a va%n!loriE

(e vii c*ndva năvalnic)ă nu%mi dăr*mi morm*ntulCi treci cu murmur :alnic;d*nd încet &ăm*ntulE

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrisori 5i versuri adresate ărintelsău duovnic Sava

-ăintele Sava

Scrisoare către ărintele Sava

lagosloviţi rea Cuvioase ărinte )ava

rin mila lui (umnezeu şi cu rugăciunile )!inţiilor @oastre eu nevrednicul sunt liniştit şi mulţumla )c#it'

Nu am viaţă nevoitoare căci tru&ul meu este mereu cu&rins de $oală ca şi )!inţia @oastră' (nădă:duiesc că mila cerească nu mă va &ărăsi ci va socoti $oala s&re îm&linirea &ocăinţii'

)ă nu credeţi că eu v%am uitat dacă vă scriu aşa de rar' Cunosc necazurile )!inţiei @oastre şi &entasta nu vreau să vă amărăsc şi eu cu ne&utinţele mele şi să vă îngreuiez'

u sunt azi ca un mort între cei vii care nu aduc nici un !olos la nimeni ci !ac numai greută!raţilor'

Cei cari se ostenesc &entru mine &ăcătosul vor avea &lată mare de la (umnezeu căci nu îngreţoşează de ne&utinţa şi nevrednicia mea' i mă a:ută cu toată dragostea ca nişte ngeri şi &entcă !ac slu:$ă în nume de &ustnic vor avea &lata nevoinţelor &ustniceşti' (ar eu nu ştiu ce voi avecăci numai cu numele sunt &ustnic iar cu !a&tele sunt ca şi smoc#inul cel neroditor' <r*ndăvianesimţirea mă $iruiesc iar r*nduiala nu o îm&linesc' Cred că ştii &roco&seala mea de la alţii' (unul (umnezeu mă aştea&tă şi mă #răneşte cu îm$elşugare' 7m auzit într%o vreme că v%aţi săturde @itania şi aţi s&us că doriţi să veniţi aici la mine' @ă mărturisesc că m%am $ucurat în su!let şi maş simţi !ericit să vă slu:esc &*nă la moarte cu toată inima'



*nă acum nu m%am învrednicit să vă a:ut cu nimica măcar că )!inţia @oastră m%aţi a:uttotdeauna' 7cum )i#ăstria nevrednicului Ioan este mai a&roa&e de )!inţia @oastră şi atunci c*nd nvă &lace la Ieri#on &uteţi veni la )c#it unde aveţi linişte şi a:utorul !iilor du#ovniceşti' u lărgeadă&ostul ca să aveţi înlesnire ca şi c#ilia vec#e a )!inţiei @oastre'

7cum eu sunt mulţumit că aţi venit la Ieri#on unde vă &ot slu:i surorile noastre mai $ine dec*t @itania'

(in 8imonar am scris &uţin căci nu m%a lăsat căldura şi &e urmă $oala'

Cu smerite înc#inăciuni vă rog să mă iertaţi &e mine că nu &ot veni la Ieri#on &entru multele mene&utinţe dar am m*ng*ierea că sunteţi a&roa&e iar cu dragostea &ărintească locuiţi totdeauna inima noastră'

)!intele rugăciuni ale rea Cuvioşiei @oastre să mă aco&ere şi &e mine nevrednicul !iu du#ovnices

%oan %eromona4

Scrisoare către ărintele Sava ()

rea Cuvioase ărinte )ava

@ă trimit această !otogra!ie a rea Cuvioşiei @oastre &e care am găsit%o la ărintele roco&ie şi&ăstrez ca &e o scum&ă amintire' C*nd mă uit la d*nsa în &eştera mea îmi &are că eşti a&roa&e nevrednicia mea şi mă m*ng*i'

@ă rog !oarte mult să vă iscăliţi &e dosul !otogra!iei şi dacă vă aduceţi aminte scrieţi şi anul &eri&c*nd v%aţi !otogra!iat &recum şi data c*nd vă iscăliţi' Iar du&ă asta c*nd este &rile: să%mi trimitîna&oi !otogra!ia'

7m auzit des&re tul$urările care s&oresc în M*năstirea )!*ntului )ava şi m%am întristat'

Cu g*ndul la $oala )!inţiei @oastre şi la nevoile du#ovniceşti din M*năstire eu am alcătuit aces=)ti#uri> cu multă durere în inimă'

;rmează =)ti#uri către ărintele (u#ovnic )ava>'

Către ărintele (u#ovnic )avarivind la c#i&ul tău ărinteCu dragoste mi%aduc aminte(e anii ce i%am &etrecut



8a )!*ntul )ava îm&reunăC*nd vremea se &ărea mai $ună'

7cum sunt zilele mai greleKi noi suntem la !el cu eleCăci noi slă$im du#ovniceşteIar voi $ătr*ni vă &rea gră$iţi

)&re lumea celor !ericiţi'7cum se !ace înlesnireMirenilor de M*năstireIar al Mona#ilor )o$or )e micşorează şi slă$eşteKi viaţa noastră nu s&oreşte'

7cum doar ziduri se re&arăIar su!letele vor să moară

Căci moda zilelor de astăzi0idică turnuri în văzdu#Iar viaţa este !ără du#'

7zi mulţi din =5raţii )avaiţi>(in 8avră ies nemulţumiţirin m*năstirile străineIar )!*ntul )ava azi o!teazăCăci =!iii se îm&uţinează>'

7cum Mona#ii n%au &ovaţăKi nestatornici se învaţăIar cei $ătr*ni cu neră$dare)e duc gră$iţi s&re =veşnicie>8ăs*nd a noastră =sărăcie>'

Mai staţi ătr*nilor oleacăCă iată !raţii nu se%m&acăKi vor înce&e a se st*nge

8uminile de la morminteCu vec#ile =aşezăminte>E

Iar tu ărinte &rea cinstite@ezi su!letele &ărăsite7 !iilor du#ovniceştiCă iată !oarte înseteazăKi nimeni nu le cerceteazăE

l*ndeţea ta ne%a !ost dulceaţă



n necă:ita noastră viaţăKi s!atul tău cel &ărintescNe%a !ost =alsamul su!letesc>En =8ocurile cele s!inte>7i !ost şi mamă şi &ărinte8a !raţii noştri necă:iţiCari trăiau în str*mtorare

Ki nimeni nu le da crezare'e cei cu =dor de m*ntuire>I%ai îndre&tat la M*năstireKi =logodindu%i cu Hristos>Nu te%ai s!iit a !i c#ezaş8a orice su!let =nevoiaş>'

C*nd oc#ii tăi se vor înc#ideKi gura nu se va desc#ide

7tuncea !iii tăi sărmaniiCu :ale vor &etrece aniiE

Iar =M*năstirea cea $ătr*nă>(e care cuvioasă m*nă@a !i condusă su!leteşteCă azi =cel cuvios li&seşte>E

7tuncea =!iii 0om*niei>

(in valurile &ri$egiei8a cine vor găsi scă&areKi su!letească vindecareG

Mai ţineţi greul $ătr*neţii.&rindu%te în =&ragul vieţii>Ki socoteşte mai înt*i48a cine laşi &e !iii tăiG

7colo unde este =slava>

@ăz*ndu%te )!inţitul )aval îţi va !ace între$are(e su!letească noastră stare'

(eci &regăteşte%ţi =(iadocul>Cel vrednic ca să%ţi ţie locul% n !runtea turmei &rea sărace %Ki%atuncea mută%se în &ace



7ceste versuri au !ost trimise ărintelui (u#ovnic )ava &rin Noiem$rie 19++ c*nd se a!la $olnavdescura:at la Ieri#on'

(in cauza tul$urărilor care erau atunci la M*năstirea )!*ntul )ava eu l%am îndemnat să mai scutu&uţin $oala şi să întărească &e !raţii cei sla$i la su!let şi învră:$iţi' n adevăr s%a !ăcut atunci mai $işi a mers la m*năstire' . $ucată de vreme a !ost mai vioi iar în anul 19+Q a căzut în &aralizare'

entru asta la 1 Noiem$rie 19+Q am !ăcut a&el către toţi !raţii noştri rom*ni din alestina ca să a:u&entru )!*ntul Maslu' n acea scrisoare am adăugat şi versurile de mai sus s&re aducere aminte'

%erosc4imona4ul %oan %ac

:e ziua onomastică a -ărintelui Sava duovnicul, s-re aducere aminte

n 8avra cea vec#e ărinte

0ăm*i ca un st*l& nemişcatAin*nd 0*nduielile )!interecum din $ătr*ni le%ai a!lat'8u&t*nd &entru )!*nta Credinţă(ai s&ri:in celor slă$ănogiKi as&ră av*nd nevoinţăMereu &entru turmă te rogi'

C#ezaş te%ai !ăcut &entru mine(in nou dăruindu%mi otezIar eu iu$itorul de sinen lături străine viez'

)ărac şi străin eu cu neamul@enind la cinstitul lăcaş<urnat%ai ărinte $alsamuln su!letul meu &ătimaş'

Mi%ai arătat !rumoasa cale7 C#i&ului mona#icescKi de ur*tele scandaleM%ai învăţat să mă !eresc'

Mi%ai dat cura:ul la citirea(umnezeieştilor )cri&turi(eşi vedeai la mulţi c*rtirea

Ce &*nă astăzi o înduri'7v*nd eu #aină &onosităMi%ai dat veşm*ntul cel dint*iKi &e !iinţa mea smerită7i &us%o între !iii tăiE

Merg*nd la &eşteră cu !raţii)!inţia ta nu m%ai uitatCi regulat mai mult ca alţii

Cu dragoste m%ai a:utat'(e multe ori ai tras ruşineCă mulţi ărinţi te%au &ismuit(ar mila ta cea către minentotdeauna s%a vădit'

Iar c*nd eram slă$it de $oală7i dat atunci încura:arerietenului meu de şcoală

)ă%mi !acă rost de vindecare'



8a )i#ăstria 0om*neascăe malul )!*ntului Iordan7ceeaşi milă &ărintească7i arătat către Ioan'

)!inţia ta c*t eşti în viaţăNoi !ericiţi ne socotim

Căci te avem aici dulceaţăKi dincolo de ţintirim'

Iar dacă mori ne moare milaKi noi răm*nem mai străiniCa !ără untdelemn !eştilaNe stingem !ără lumini'

)ă%ţi &relungească (omnul aniiNoi astăzi ne rugăm &l*ng*nd

)ă ruşineze &e duşmaniie cei văzuţi şi cei de g*ndE

Ki &*n%la vremea cea din urmă0ăm*i adevăratul 7vaăsc*nd du#ovniceasca turmăn &a:iştea lui )!*ntul )ava'

7&oi la !ericita moarte

Merg*nd la Cel ce 8%ai iu$it)ă ai ărinte iarăşi &arteCu )!*ntul )ava cel )!inţitE

K%acuma iartă%ne ărinte(e toate c*te ţi%am greşitKi rugăciunea ta !ier$inte)%o ai$e toţi necontenitE

nsemnare: sta s$a trimis ca o felicitare P!rintelui Du4ovnic scris! de mine nevrednicul în nume

tuturor fiilor du4ovniceşti ai P!rintelui 0ava.



Scrisoare către fraţi 5i surori, des-re ărintele Sava

. 0ugăminte către !raţii noştri rom*ni din alestina şi mai ales către maicile de la leon şi dIerusalim &entru ărintele nostru )ava (u#ovnicul'

1 Noiem$rie 19

)crisă la )c#itul =)!*nta 7na> din valea Hozevei de către nevrednicul Ierosc#imona# Ioan Iac)avaitD !ost gumen la )!*ntul Iordan' . rugăminte !răţească &entru ărintele nostru (u#ovn)ava'

5raţilor şi surorilor întru Hristos

Care sunteţi !ii şi !iicele du#ovniceşti ale ărintelui )ava vă rog să daţi &uţină atenţie la cele vreau să vă s&un aici eu L care sunt cel mai mic dintre !iii lui du#ovniceşti şi cel mai nevredndintre !răţiile voastre4

ătr*nul nostru (u#ovnic a a:uns într%o stare grea de su!erinţă şi la a:utorul doctorilor nu mai esnăde:de iar noi nevrednicii nu &utem să%i !acem m*ng*iere' nsă datoria &e care o avem !aţă demai ales noi rom*niiD este aşa de mare înc*t întrece orice datorie &e care o avem !aţă de a&ăm*nteni'



8a cei mai mulţi dintre noi el ne%a !ost şi =născător> şi &ovăţuitor su!letesc' ărintele nost(u#ovnic n%a !ost &entru noi numai călăuză &entru su!let el a !ost şi =alsamul de alinare> la toanevoile şi la toate su!erinţele noastre &rin străini'

entru noi sărmanii şi înstrăinaţii de &atrie el ne%a !ost =tată şi mamă> at*t &entru su!let c*t şi &enttru&' Ne%a ridicat sarcina &ăcatelor la cei mai îm&ovăraţi ne%a dat veşm*ntul m*ntuirii la cneîm$răcaţi ne%a dat s&ri:in la cei nevoiaşi şi sla$iE

Care dintre noi n%a rămas mişcat de multa lui $unătate şi de $l*ndeţea lui cea &ărinteascăG

Cine s%a dus la el n%a !ost uşurat la su!let şi m*ng*iatG l &entru toţi s%a :ert!it şi de multe orisu!erit ocară şi necinste &entru #at*rul nostru' *nă în ziua de azi sunt mulţi care îl &onegresc şos*ndesc din cauză că a ţinut &arte $ieţilor rom*ni'

8%au de!ăimat mereu &otrivnicii lui din cauza noastră dar el n%a luat în seamă strigătele lor ciarătat aceiaşi dragoste şi aceiaşi s&ri:ineală totdeauna &entru noi sărmanii' n inima lui cea largă &e toţi ne%a cu&rins şi căldura dragostei lui &e toţi ne%a m*ng*iat'

7stăzi c*nd el nu mai &oate noi să nu !im ne&ăsători' )ă căutăm !iecare ca să%i dăm a:utor' u ştcă multe dintre )!inţiile voastre sunteţi gata să :ert!iţi orice ca să%i !aceţi lui uşurare căci toasunteţi recunoscătoare !aţă de $unătatea lui dar n%aveţi cum să%l a:utaţi'

n starea în care se a!lă el astăzi un singur a:utor ar &utea să%l mai !olosească şi anume4 )!*n0ugăciune' u nu mă îndoiesc ci sunt încredinţat că toţi !aceţi rugăciune &entru uşurarea lui' ncea mai &uternică şi mai &rimită rugăciune &entru $olnav este =0ugăciunea Credinţii> adică )!*ntMaslu' e aceasta o &orunceşte )!*ntul 7&ostol Iaco$ 5ratele (omnului şi are cea mai mare &ute

c*nd este însoţită de &ocăinţă'7cum doi ani de zile c*nd a &ogor*t &rima dată ărintele )ava la Ieri#on !iind $olnav descura:atD eu i%am scris versurile acestea şi l%am rugat să mai ţie cura:ul şi să nu ne &ărăsească iacum îi scriam atunci4 urmează )ti#urile către ărintele (u#ovnic )ava'

(eci scriindu%i atunci aceste r*nduri $ătr*nul nostru ărinte m%a ascultat şi cu darul lui (umnezes%a mai întărit' (ar acuma oare mă mai ascultăG Mai &oate oare scutura &ovara $oalei ca să ne !iarăşi m*ng*iere su!leteascăG

@aiE 7cum m*na lui cea s!inţită &e care o &unea cu milă &e ca&etele noastre cele îm&ovărad*ndu%ne la toţi uşurareD m*na aceia &rietenească s%a !ăcut ca &lum$ul de grea iar &icioarele lcele neo$osite care alergau mereu în urma noastră ca du&ă nişte oi răsleţiteD acum ele cu greu mai mişcă' 7stăzi doar oc#ii lui cei $l*nzi şi inima lui cea caldă ne caută cu neră$dare dar nu &oate vedea sărmanul căci toţi suntem de&arte de&arte în ţara cea străină a nesimţirii şi a învră:$i!răţeşti'

. su!lete al meu ticăloase &entru ce nu ţi%ai venit în !ire cu un ceas mai înainte să te &ocăieşti ma&roa&e de el ca să nu mai amărăşti şi tu $ătr*neţea celui ce ne%a !ost dulceaţă în viaţa asta necă:it

l*ngeţi !raţilor îm&reună cu mine nevrednicul' Căci nu ştim dacă vom avea &arte de un asemenărinte $l*nd şi îngăduitor ca ărintele )avaE u nu mai îndăznesc să%l rog &entru slu:$ă căci aştea&tă a:utorul nostru ca să ne rugăm &entru elD'

entru aceasta am socotit ca să i se !acă la leon )!*ntul Maslu şi să trimitem în loc de !elicitar&uţin untdelemn s!inţit amestecat cu lacrămele calde ale !iilor şi !iicelor du#ovniceşti care nu &să%l uite niciodată' )ă s&ălăm cu lacrimi curate za&isul greşalelor noastre şi &rin asta cred că se

uşura su!erinţa &rea scum&ului nostru ărinte du#ovnicesc'oate vă miraţi că vă scriu s!inţiilor voastre des&re Maslul ărintelui )ava' Iată &entru ce scriu asta

ărintele nostru du#ovnic şi%a &us su!letul său c#ezaş &entru noi rom*nii şi de multe ori a !ăc&ogorăm*nturi &rea mari &entru a ne !ace mai ales nouă înlesniri' 7 trecut cu vederea r*nduielile o$şte de &ildă cum au !ost călugăriileD numai ca să ne a:ute şi să ne m*ng*ie &e noi care eram oile !ără &ăstor'

7ceste &ogorăm*nturi n%ar !i nici o greutate &entru su!letul lui cel curat dacă noi am !i &ă

r*nduiala noastră cum se cuvine' nsă cu durere tre$uie să mărturisim că toţi ne%am a$ătut şi multe ori am !ăcut şi mărturisirea cu vicleşug' N%am avut toţi mărturisirea curată iar el L ca umilostiv L ne%a dăruit la toţi deslegare căci neştiind $ine lim$a uşor se înşală du#ovniculD'

(e multe ori $l*ndeţea şi sim&litatea lui au !ost rău !olosite de către noi nevrednicii' Ktiind că toale crede şi &e toate le iartă ne%am !ăcut &rea mult voile noastre nu ne%a mustrat cu as&rime'

Iată de &ildă acum în urmă am a!lat de la el că mulţi din !iii lui du#ovniceşti nu !ac de lomărturisire ca cei !ără &ri#anăD iar alţii o !ac !alsă L şi asta durează ani de zile şi &oate o via

întreagă'nsă deslegare &rimesc regulat şi se îm&ărtăşesc iar &ovara noastră o ridică el singur' .are &uţirăs&undere are &entru aceastaG 7lţii iarăşi sunt învră:$iţi zavistuindu%se însă la îm&ăcare nu &leacă nici de )!intele <aine nu se s!iesc'

5raţilor şi surorilor &entru dragostea lui Hristos să ne socotim !iecare cu ce l%am îm&ovărat &$ietul nostru (u#ovnic şi să%i !acem &uţină uşurare' ;nul să socotească c*ţi ani a &ăcătuit în ascuşi n%a mărturisit altul să vadă cum şi%a &ăzit canonul r*nduit de el iar alţii să%şi aducă aminte c*ani de zile au !ost învră:$iţi şi neîm&ăcaţi &rimind )!intele <aine cu nevrednicie'

)ă răscolim !iecare trecutul nostru şi să vedem dacă nu cumva #aina &ocăinţii noastre este roasă molii adică de &ăcate de moarte cum este4 m*ndria iu$irea de arginţi zavistia des!r*narea lăcom&*ntecelui m*nia şi tr*ndăviaD' )ă ne înc#i&uim că $oala ărintelui este &entru &ăcatele noastre care nu ne îngri:im' Ceea ce s%ar cuveni să &ătimim noi toţi o &rimeşte acum el singur ca un c#ezal su!letelor noastre' Cei care socotim că l%am îm&ovărat suntem datori să ne &ocăim cu tdinadinsul desco&erind la du#ovnicul din M*năstire toate cele ascunse şi nemărturisite dar mai seamă tre$uie să &unem ca&ăt la orice vra:$ă între noi'

7cum la înce&utul ostului să &unem toţi m*nă de la m*nă L du&ă &uterea !iecăruia L şi să &lătica să i se !acă )!*ntul Maslu la leon' Ceea ce se cuvine să !acă $olnavul înainte de )!*ntul Maslsă !acem noi toţi care i%am &ricinuit $oala'

(acă #otăr*rea de sus este ca să mai trăiască atunci va do$*ndi sănătate iar dacă este c#ematcele veşnice atunci va merge în &ace cu su!letul uşurat' Noi tre$uie să !im mărturisiţi şi îm&ăcaţi'

(ar iată L &arcă văd L că unii vor zice în g*ndul lor4 =.are tocmai noi ne%am găsit să%i !acem Masărintelui )avaG Nu sunt oare destui &reoţi la )!*ntul )ava şi la atriar#ie ca să%i !acă )!*ntMasluG>

7şa este' )unt şi $ani sunt şi &reoţi acolo care ar &utea să !acă Maslu în toată ziua însă nu esdestulă dragoste şi &e urmă alţii nu simt at*ta datorie !aţă de ărintele )ava &recum simţim nrom*nii'

i dacă !ac ceva o !ac aceasta din ceea ce &risoseşte şi ca să îm&linească ti&icul &e c*nd s%ar cuveca din sărăcia noastră să :ert!im toţi c*te &uţin şi să aducem ca un semn de recunoştinţă slu:$

aceasta a )!*ntul Maslu'

lata nu este mare lucru &entru slu:$ă ar &utea s%o !acă şi o singură &ersoană mai c#ia$ură însco&ul este ca toţi să luăm &arte la &lată &entru săv*rşirea <ainei du&ă cum toţi ne%am !olosit de ărintele nostru' )ă !ie aceasta ca cei doi $ănuţi ai văduvei din )!*nta vang#elie'

(eci !raţilor şi surorilor du&ă cum altă dată ărintele nostru (u#ovnic era &ărtaş la su!erinţelenecazurile noastre a tuturor tot aşa s%ar cuveni ca şi noi acum să !im &ărtaşi cu toţii la su!erinţelui adică să ne doară şi &e noi durerea lui'

@iaţa lui a !ost curată ca aurul şi &oate n%ar !i slo$ozit (umnezeu această $oală în!ricoşată dacă neram noi ca să%l îngreuiem cu răutăţile noastre'

)ă nu credeţi !raţilor că este &uţină răs&undere &entru cel care mărturiseşte şi călugăreşte' l se &uc#ezaş atunci c*nd îl dezleagă &e cel mărturisit mai ales c*nd este călugărit c#iar de el' Noi to!ăgăduim să ne îndre&tăm dar numai (umnezeu ştie cum ne &ăzim !ăgăduinţa' l însă totdeauna cuv*nt de c#ezăşie înaintea lui (umnezeu şi ne aco&eră' (e multe ori du#ovnicii cu viaţă curată os*ndesc din cauza &ogorăm*ntului &rea mare &e care îl !ac cu alţii şi nemustrarea' (ar iarăşi suntdu#ovnici care se s!inţesc &rin !iii lor du#ovniceşti &e care îi ţin din scurt şi îi vindecă su!leteşte'

0oadele du#ovnicului sunt !iii lui du#ovniceşti' 0ăs&underea du#ovnicului este mai mare dec*egumenului şi a &atriar#ilor căci &roestoşi sunt mulţi iar &ărinţi su!leteşti sunt rari cum zice)!*ntul 7&ostol avel =/ă#i %e ai avea ze#e mii %e %as#ăli ntu 4istos, %a nu muli "ăin&istola I către CorinteniD'

(eci &ărinţii noştri cei su!leteşti sunt mai scum&i dec*t orice &ersoană din lume căci &rin ei naştem du#ovniceşte şi &rin ei creştem întru Hristos adică s&orimD şi m*ntuirea noastră este str*legată de &ersoana lor' )ă &urtăm deci şi noi cum &utem sarcina ne&utinţelor (u#ovnicului nostru

a $ine!ăcătorului neamului nostru &rin rugăciunea noastră şi &rin &ocăinţă curatăD du&ă cum şi el

&urtat o viaţă întreagă sarcina &ăcatelor noastre şi atunci !raţilor şi surorilor vom îm&lini legea lHristos &recum ne învaţă )!*ntul 7&ostol avel zic*nd4 =-utai sa#ina unul altuia şi aşa "linlegea lui 4istos> Cartea către -alateniD'

&ltă scrisoare

8a , Ianuarie 19

Cinstitul meu &ărinte

Nu ţi%am scris de &raznic căci mă g*ndeam că vei avea mulţi oas&eţi şi multe scrisori din altă &art

Ki în adevăr iată acum a!lu că ţi%a venit .as&etele cel mare cu scrisoarea de c#emare J

N%ai mai aşte&tat să vie şi anul acesta &rimăvara cea dorită ci te%ai gră$it să mergi singur acolo uneste veşnic &rimăvarăE

Cu &uţine zile mai înainte ai dorit să &ogori la vale mai a&roa&e de )!*ntul Iordan ca să încălzeşti a!ară la lumina soarelui la Ieri#on'

(ar văz*nd că ucenicii se îm&otrivesc ai lăsat c#ilia ta şi te%ai urcat a&roa&e de =)oarele c@eşnic> care îndulceşte toate şi nu a&une niciodatăE

7i trimis ucenicului din &eşteră co:ocul tău &ărinte ca şi oarec*nd Ilie roorocul la înălţarea sa'

arcă ţi%ar !i s&us inima că de%acum să nu mai răceşti' <e%ai îm$răcat acum în altă #aină mai al$ă ză&ada care nu se mai învec#eşte niciodată'



7i le&ădat tru&ul cel greoi şi ne&utincios şi te%ai !ăcut mai uşor ca o &asăre' 7cuma nu mai esnevoie să strigi la ucenic ca să te ridice căci te%ai ridicat mai sus dec*t noi &ăm*ntenii'

(ar să ne ierţi &e noi nevrednicii tăi !ii că &rea multe dureri şi &rea multe greutăţi ţi%am &ricinuit lumea asta'

unul (umnezeu să%ţi &lătească din $elşug $l*ndeţele şi mila &e care ai arătat%o către toţi şi mai al

către noi rom*nii cei nemernici şi &rea o$i:duiţi')ă nu vă miraţi !raţilor că scriu aceste r*nduri acum a &atra zi du&ă îngro&are ărintele nostru nua des&ărţit cu totul de noi'

(eşi cu tru&ul s%a mutat de la noi însă du#ul lui &riveg#ează asu&ra noastră din înălţime căci &e cde mare i%a !ost dragostea &entru noi &e at*t de mare este şi îndrăzneala la )caunul cel Ceresc'

)%a stins !ăclia noastră du#ovnicească de &e &ăm*nt ca să răsară mai luminos în lumea veşniciei'

(e vom urma s!aturile şi &ilda vieţii lui celei curate atunci el nu va înceta să lumineze şi să m*ng*cu darul său &e toţi'

iserica din ceruri este str*ns legată cu cea de &e &ăm*nt' 7t*t numai că cei trecuţi din viaalcătuiesc iserica celor înt*i născuţi adică iserica iruitoare căci ei şi%au terminat lu&ta vieţiinu mai au răz$oaie şi tul$urări' Iar noi cei rămaşi avem încă de lu&tat şi &entru asta iserica celde &e &ăm*nt se zicea iserica 8u&tătoare dar ea este una cu cea din ceruri'

)&re aducere aminte de scum&ul nostru &ărinte )ava

ierosc#imona#uln Cartea cea către evrei )!*ntul 7&ostol avel ne &orunceşte zic*nd4 = A%u#ei+vă aminte %e mmaii voşti, #ae v+au găit #uvântul lui Dumnezeu şi "ivin% la săvâşiea vieii lo, să le uma#e%ina>. Ca&' 13%Q'

Iar Sfântul 3oan ?uă %e Au ne nvaă umătoaele9 =De voieşti #a să #insteşti "e ă"osatul tă#insteşte+l "in -salmi şi "in o viaă #eştineas#ă. Fă milostenie "entu el şi %ă să fa#ă itugh"entu numele lui>.

=;i#um a fi el, lu#ul a#esta este foate 'un, #ă#i %e este el n #hinui, se iz'ăveşte "iugă#iunile tale, m"eună #u ale *isei#ii. i in%ată #e se iz'ăveşte, a#est suflet va sta ugân%use "uuea lui Dumnezeu, #u osâ%ie, "entu 'inele şi mântuiea a#elui suflet, "in #ae el%o'ân%it mântuiea şi #ae lo#ueşte n#ă "e "ământ. i nu va n#eta ugân%u+se, "ână #e a#esuflet se va 'u#ua şi el %e mântuiea sa (a%i#ă %e fei#iea a#eluia) ntu m"ăăia lDumnezeu>.

nsemnare4 0og &e !raţii noştri care citesc aceste cuvinte să mă ierte că n%am &utut trimite mînainte de )*m$ăta morţilor caietul' 7ceasta din cauza ne&utinţii mele'



;nele cuvinte au mai !ost trimise la leon !iind scrise cu creionul' 7cum am mai adăugat şi altelKtiu că toţi îl &omenesc &e scum&ul nostru ărinte dar eu simt ca o datorie ca să vă aduc aminmai ales acum la înce&utul ostului c*nd se !ace mai multă rugăciune şi &oate să%l &omeneas!iecare la c#ilie' Căci deşi la iserică nu !ac &omeniri totdeauna însă îndeose$i nu este o&niciodată a ne ruga &entru cei ră&osaţi'

:uioasă versuire celui -lecat

. su!let &lin de $unătate8imanul nostru la nevoi(u#ovnicescule ărinte(e ce te%ai dus de l*ngă noiG



C*nd ne uitam odinioară8a c#i&ul tău cel &rea senin;itam durerea cea amară.&ream al inimii sus&in'

Ki auzindu%ţi vor$a dulce(eşi eram de rele &lini

Noi nu mai socoteam atunceaCă ne a!lam între străini'

7cuma nu mai are cine)ă ne mai m*ng*ie delocIar valurile de necazuriMai grele vin şi mai cu !oc'

riveşte dintru înălţime)&re turma cea !ără &ăstor

Ki%o s&ri:ineşte ca să meargăe drumul cel m*ntuitor'

n toată vremea vieţii noastreNoi nicidecum nu te uitămKi &entru veşnica odi#năntotdeauna ne rugăm'

C*nd va suna şi ceasul nostru

)ă &unem traiului s!*rşit7tunci să !ii cu noi ărinte(e%a &ururea nedes&ărţitE

9evrednicul fiu du4ovnices %oan %ac

nsemnare4 ;nul dintre !iii du#ovniceşti ai ărintelui )ava mi%a s&us că s%a rugat mai cu dinadins&entru el ca să a!le în ce stare se a!lă în lumea cealaltă'

8a un an du&ă săv*rşirea lui l%a visat că era cam sc*r$it' ntre$*ndu%l cum se a!lă i%a răs&uns că

se &oate odi#ni c*tă vreme o &arte din co&acii lui sunt în stă&*nirea $oerului' ersoana care a visn%a &rice&ut des&re care $oer este vor$a dar îmi s&unea că i%a arătat cu degetul nişte co&aînstrăinaţi care tre$uiau răscum&ăraţi'

u nu cred visele dar ştiu că &ersoana care a văzut aceasta este vrednică de crezare şi a !ăcrugăciune multă &entru cel ră&osat' entru aceasta mai !ac însemnare &rin !oile mele s&re &ocăinca să !ie s&re uşurarea ărintelui )avaD dar unii se z$urlesc şi nu &rimesc nici !otogra!ia lui' u încaut să îm&linesc datoria !aţă de $ine!ăcătorul nostru care mi%a &oruncit aceasta'



7ntru cinstita -omenire a ărintelui nostru Sava :uovnicul

7u trecut doi ani de zile de c*nd s%a dus de la noi &rea scum&ul nostru ărinte care a !ost izvor d

m*ng*iere mai ales &entru noi rom*nii'7cum tru&ul lui cel mult o$osit s%a to&it ca ceara du&ă cum şi viaţa lui întreagă a !ost ca o !ăclie dceară curată în s!eşnicul du#ovnicesc'

)%a stins !ăclia noastră cea du#ovnicească care ne%a călăuzit &aşii su!letului şi ne%a m*ng*iat vianoastră cea necă:ită' )%a stins de &e &ăm*nt ca să răsară mai luminos în lumea veşniciei'

n cimitirul cuvioşilor )avaiţi alături de morm*ntul )!*ntului )ava n%a rămas dec*t oseminte(u#ovnicului nostru dar în inima celor care l%au cunoscut el a rămas întreg aşa cum a !o

întotdeauna cu c#i&ul lui cel $l*nd şi cu vor$a lui dulce'

Cei străini &oate că îl vor uita degra$ă însă rom*nii din alestina care nu aveam mulţi ărinţi &utem să%l uităm &*nă la moarte aşa du&ă cum zice )!*ntul 7&ostol avel4 =/ă #hia %e vom avze#e mii %e %as#ăli, %a nu muli -ăini>, #ă ntu 4istos 3isus, el ne+a năs#ut "e noi. veCorinteni Cartea ID'

n adevăr &e mulţi dintre noi ne%a născut du#ovniceşte &rin otezul călugărieiD şi &e toţi ne&ovăţuit şi ne%a s&ri:init în tot c#i&ul şi în toate îm&re:urările'



7 !ost ca un înger &ăzitor &entru noi şi ca un izvor nesecat care ne%a îndulcit necazurile şi ne%a stiarsura &ăcatelor'

N%am !ost vrednici de &ărintească lui dragoste &entru aceasta ne%a &ărăsit degra$ă !ără să ne lase uurmaş vrednic care să &oată îm&lini li&sa Cuvioşiei sale' Ne%a lăsat singuri ca &e nişte oi !ă&ăstori încon:uraţi de &rime:dii şi de sminteli în vremurile acestea grele'

5raţilor şi surorilor du#ovniceşti nourii de &loaie se de&ărtează de la noi şi în locul lor îngrămădesc nourii de necazuri şi de tul$urări în toată lumea' .menirea însetează de s*nge c#eltuieşte toată vlaga &entru !a$ricarea de arme ucigătoare' 8umea a a:uns astăzi ca un cazan caclocoteşte de &atima urei şi a necredinţei'

C*nd se va um!la cazanul de !ocul &atimilor atunci se vor a&rinde toate naţiile de &e &ăm*nt (umnezeu să ne &ăzească de grozăvenia răz$oiului celui de &e urmă' @eştile sunt c*ntate !rumos radio şi &olitica vicleană le îm&odo$eşte cu minciuni dar o $iată lume stă astăzi deasu&ra &ra!ulde &uşcă' . singură sc*nteie a:unge ca să a&rindă tot &ăm*ntul adică &ricinăD' Ki sc*nteia aceas&oate să sară &e neg*ndite şi de acolo de unde nu te aşte&ţi'

Cu alte cuvinte vreau să s&un că moartea ne &*ndeşte în toată cli&a' (ar &*nă vine răz$oiul mai vşi alte încercări grele' n unele &ărţi &loile îneacă lumea iar în alte &ărţi $*ntuiesc cutremure mari secetă &e care o &utem vedea şi la noi' n urma acestora vin li&surile vine !oametea şi !eluritele $omoli&sitoare'

)ă ne g*ndim deci !raţilor căci &oate m*ine%&oim*ine vom !i c#emaţi şi noi în lumea veşniciunde ne aştea&tă ărintele nostru )ava'

)ă ne g*ndim cu ce oc#i oare vom înt*m&ina în !aţa lui înaintea )caunului (re&tăţii unde vădesc toate cele ascunse ale omului' )ă ne !acem socoteală ce vom răs&unde la )caunul (re&tăunde va !i de !aţă şi ărintele nostru (u#ovnicesc'

l şi%a !ăcut datoria !aţă de noi' )%a străduit ani de zile ca să ne uşureze sarcina &ăcatelor şi să nîndulcească amarul vieţii'

)e cuvine deci ca şi noi să ne !acem datoria !aţă de el' Mai înt*i de toate dacă noi vom &urta gride su!letul nostruF atunci va simţi şi el mai multă uşurare şi m*ng*iere' 7cum el nu mai &oate !animic &entru sine ci aştea&tă ca să rodească mila şi osteneala &e care a !ăcut%o cu noi du&ă cu

&lugarul aştea&tă ca să rodească semănătura sa' (u&ă moarte ră&osaţii aştea&tă uşurare de la cei vcare au rămas îndatoraţi !aţă de ei'

7cum să ne !acem socoteală !raţilor oare cine sunt mai îndatoraţi !aţă de ră&osatul nostru ărint7u nu suntem noi rom*nii din alestinaG (intru aceasta &utem înţelege că de la nimeni nu aştea&ărintele )ava mai multă &omenire şi mai multă rugăciune s&re uşurare cum aştea&tă de la no7colo unde a semănat mult de acolo aştea&tă să răsară şi &omenire mai deasă însoţită de mai mudragoste şi recunoştinţă'

-omeniea ă"osailo nu nseamnă numai -aastase şi lumânăi. A "omeni "e #ei s#um"i noşti, nu nseamnă #a să le s#iem numai numele "e "omelni# şi să "lătim gologani. /ă#i nu "să "lăteas#ă toi şi ntot%eauna -aastase sau alte slu0'e "entu #ei ă"osai. 8ă"osaii naştea"tă 0etfă %e gologani %e la #ei săa#i, #i aştea"tă mai #u seamă #u#eni#ă a%u#ee aminte vemea ugă#iunilo #ae se fa# la *isei#ă, "e#um şi a #elo %e la #hilie. A#easta este o 0etfă "#ae o "oate fa#e fie#ae %inte noi, oi#ât %e săa#i şi oi#ât %e ne"utin#ioşi am fi noi. /âte usto" %e ugă#iune #ân% se a%ună %e la toi, se fa#e #u vemea #a un nou %e tămâie miositoa

#ae se u#ă la S#aunul Slavei, s"e folosul #elui ă"osat.(acă nu &utem mai mult cel &uţin să !acem zilnic c*teva înc#inăciuni &entru odi#na su!letului sădu&ă numărul anilor c*t ne%a !ost du#ovnic la !iecare dintre noi' Iar cine nu &oate să !acă niacestea atunci să%l &omenească măcar cu mintea la vremea &ravilei at*t la iserică c*t şi C#ilieD'

)ă nu vă miraţi că vă îndemn ca să !aceţi aceasta &entru ărintele nostru' Căci c#iar de n%ar avenici o greutate în lumea cealaltă noi totuşi suntem datori ca să !acem rugăciuni &entru el &entru !ericirea lui să !ie de&lină şi c*ştig*nd mai multă îndrăznire către (omnul să mi:locească şi &ent

m*ntuirea noastră'

(e multe ori &ersoanele care au avut dregătorie du#ovnicească cu răs&undereD cum sunt du#ovnişi egumenii au înt*m&inat greutăţi în lumea cealaltă din cauza !iilor du#ovniceşti cari au rămas viaţă neîndre&taţi' (eşi ră&osaţii au avut viaţă curată însă &ăcatele străine &entru care ei au !oc#ezaşiD le%au !ăcut greutăţi'

(e aceea şi ră&osatul nostru (u#ovnic &oate să ai$ă oarecare &iedici din cauza noastră'

(acă ne vom cerca mai $ine conştiinţa noastră eu cred că mulţi dintre noi ne vom găsi în nereguadică cu multe li&suri du#ovniceşti' Ki aceste li&suri ale noastre &ot aduce greutăţi în lumea cealalărintelui nostru (u#ovnic' Mai ales dacă noi am !ost ne&ăsători &entru su!let din cauza $unătălui şi a &ogorăm*ntului &rea mare care l%a !ăcut &entru noi' 7dică dacă nu ne%a mustrat &e noi co$raznici şi dacă nu ne%a o&rit de la cele s!inte &e cei care am !ost nevrednici'

)!*ntul Ierar# Climent urmaşul )!*ntului 7&ostol etruD deşi era s!*nt cu viaţa totuşi n%a avîncredinţarea de iertăciune &entru &ogorăm*ntul ce l%a !ăcut cu #irotoniile clericilor' Căci rug*ndse el mult la morm*ntul )!*ntului 7&ostol etru a auzit glas din morm*nt zic*ndu%i4 =<oate ţi iartă (umnezeu a!ară de #irotonii &entru care vei da răs&uns>E

(e%aici &utem înţelege că (u#ovnicul cel cu viaţă curată &rimeşte iertăciune &entru !a&tele lui înva da răs&uns &entru !iii lui du#ovniceşti ca cel care s%a &us c#ezaş &entru ei' (acă !iii nu%înde&linesc datoria atunci va !i între$at c#ezaşul lur adică du#ovniculD' (eci să ne s*rguim !raţilşi surorilor care sunteţi !iii şi !iicele du#ovniceşti ale ărintelui )ava să ne s*rguim a &une înce&$un vieţii noastre ca &rin aceasta să do$*ndească şi el mai multă îndrăzneală înaintea (umnezeu' Ki atunci să !im siguri că av*nd îndrăzneală nu va înceta rug*ndu%se ca să do$*ndimnoi !ericirea lui'

Ki acum îndre&t*ndu%mi g*ndul către &ururea &omenitul nostru ărinte rostesc cu umilinţă4

<e%ai dus din lumea aceasta &rea scum&ul nostru ărinte dar în inima noastră eşti întotdeauna viu

C*t vor mai trăi rom*ni &e 8ocurile )!inte &omenirea Cuvioşiei tale va !i de%a &ururea vie în inimlor'

Nu te vor uita !raţii şi surorile noastre du#ovniceşti &e care i%ai uşurat la su!let şi i%ai m*ng*iat înt

necazuri' C*nd va veni iar &raznicul )!*ntul )ava îşi vor aduce aminte sărmanii tăi !ii du#ovniceşcă în 8ăcaşul acela a trăit odată comoara lor de m*ng*iereE @or merge mulţi ca să%ţi vadă c#ilia unai trăit odinioară şi unde ai vărsat &*r*u de lacrămi &entru ne&utinţele noastreE )e va &ărea că te văaievea urc*nd încetişor scările de &iatră s&re c#iliuţa cea scăldată în soare de l*ngă morm*nt)!*ntului Ioan (amasc#in'

@or trece anii şi oamenii se vor sc#im$a dar &omenirea )!inţiei tale neştearsă va răm*ne în inimcelor care te%au cunoscut şi te%au &reţuitE @iaţa noastră de acum nu va mai simţi dulceaţa m*ng*ierea &e care o aveam odinioară c*nd erai în mi:locul nostru' C#i&ul tău cel $l*nd şi vor$a cdulce ne%a !ost la toţi &ricină de alintare şi de încura:are'

7marul sc*r$elor şi al ne&utinţelor noastre se uşurau şi se îndulceau atunci c*nd aveam &utinţă sămărturisim )!inţeniei tale' C#iar şi atunci c*nd erai do$or*t de ne&utinţa $oalei noi tot m*ng*iam g*ndindu%ne că eşti în mi:locul nostru şi ne cunoşti necazurile'

7cum s%a stins !ăclia noastră cea du#ovnicească şi viaţa noastră este mai amară în li&sa )!inţiei tal

(acă vei do$*ndi îndrăzneală către (omnul noi avem năde:de că nu vei înceta rug*ndu%te &ent!iii tăi care au rămas or!ani aici &e &ăm*nt' 7colo eşti mai a&roa&e de )!*ntul Căruia i%ai slu:it

r*vnă toată viaţa şi vei mi:loci &entru su!letele noastre'C*nd !iii tăi cei or!ani vor a&rinde candele şi !ăclii la morm*ntul )!*ntului )ava îşi vor aduaminte că alăturea este şi morm*ntul tău iar lacrămile lor vor uda &lăcile de &iatră care adă&ostecinstitul şi mult o$ositul tău tru& care s%a zdruncinat at*ţia ani &entru noi nevredniciiD'

@eşnică să%ţi !ie &omenirea în inima !iilor tăi du#ovniceşti şi du#ul tău să se veselească în lumincerească unde toţi s!inţii se veselesc totdeauna şi acum şi &ururea şi în vecii vecilor' 7min'

Nu vă tul$uraţi cei care citiţi îndemnurile mele s&re &ocăinţă căci eu scriu acestea din &orun

ărintelui nostru (u#ovnic' l a lăsat o grădină du#ovnicească şi unii din co&acii lui se usucă iaraştea&tă cu neră$dare roade vrednice de &ocăinţă de la aceşti co&aci care suntem noi toţndre&tarea noastră este odi#na şi $ucuria lui'

Cu adânc! recunoştincel mai nevrednic fiu du4ovnices

%oan %erosc4imona40i4!stria 0fintei na, 2ozeva, >?

Stiuri .ntru cinstita -omenire a ărintelui nostru Sava :uovnicul

<e%ai dus în lumea veşniciein locuri &line de verdeaţăKi ne%ai lăsat &e noi sărmaniiNem*ng*iaţi aici în viaţăE

7colo nu mai ai durereNici întristare nici sus&in7colo%i veşnic &rimăvară

Ki cerul &ururea%i senin'-ră$indu%te s&re =@alea ăcii><e%ai dus ărinte de la noi)ă nu mai vezi amarul lumiiCu zvonurile de răz$oi'

Iar cei rămaşi în lumea astanstrăinaţii !iii tăiNevrednici ne%am !ăcut de tine

(ar vrednici a lua $ătăi'

Comoara $unătăţii tale7m &reţuit%o &rea &uţinentru aceasta azi ne vine7mărăciune şi sus&in'

7cuma norii desnăde:diiCa nişte munţi s%au îngroşat

Ki moartea cea necruţătoare



ngrozitor s%a înarmatE

7zi calul cel a&ocali&ticCu &ărul roşu ca de !ocNec#ează $ate din &icioarei gata ca s%o ia din locE

3eos#himonahul 3oan %e la 4ozeva, : De#em'ie Cnsemnare: Calul apocaliptic însemneaz!: r!zboiul, care este "ata s! izbucneasc!, în fiecare clip!

>n &daus .n le+ătură cu cele scrise .nainte

n M*năstirea )!*ntul )ava a trăit cu +2 ani în urmă un Ieromona# cu numele Ioac#im )&iţaru' un om învăţat şi cu viaţă s!*ntă' l a scris multe istorii din viaţa cuvioşilor ărinţi &e care icunoscut în M*năstirea )!*ntul )ava şi în )i#ăstriile din )!*ntul Munte' <ot el a scris şi viaCuvioasei 5otini care a si#ăstrit &e malul Iordanului a&roa&e de locul unde se a!lă azi )c#it

rom*nesc'ntre alte istorisiri acest Ieromona# aminteşte şi des&re un (u#ovnic )o!ronie din )!*ntul Muncare s%a &roslăvit în zilele noastre'

Iată ce &ovesteşte des&re Cuviosul )o!ronie4 7m cunoscut şi &e un alt $ăr$at s!*nt şi îm$unătăţit egumenul M*năstirii )!*ntul avel cu numele )o!ronie -alliga' n vremea c*nd l%am cunoscut eel era a&roa&e de 2 de ani' )%a născut în satul Calligata din insula -#e!alinia'

(in tinereţe a iu$it c#i&ul mona#icesc' Merg*nd în )!*ntul Munte s%a călugărit a&oi a !ost &reoţit

mulţi ani de zile a !ost gumen în M*năstirea )!*ntul avel' ra !oarte sim&lu şi avea at*$l*ndeţe înc*t niciodată n%a mustrat &e călugări nimeni nu l%a văzut &e el m*nios şi n%a auzit cinecuv*nt as&ru din gura lui' (in cauză că era &rea îngăduitor şi !ără răutate mulţi îl vor$eau de rău ziceau că din cauza lui călugării sunt !ără r*nduială' l însă urma &ilda M*ntuitorului care &rimcu !aţă $l*ndă &e cei &ăcătoşi'

C*nd l%am cunoscut eu zice scriitorulD &e gumenul )o!ronie era acum $ătr*n şi totdeauna zicea răceşte' C#iar în luna Iulie la el în cameră ardea zi şi noa&te !ocul în so$ă iar c*nd dormea eîm$răcat cu o #aină groasă $lanăD însă totdeauna tremura'

e atunce eu eram încă t*năr zice Ioac#imD şi trăiam în aceeaşi m*năstire la )!*ntul )avaD' (multe ori cercetam &e $ătr*nul gumen )o!ronie şi ascultam cu luare aminte !rumoasele lui s!atunsă nu &uteam să ză$ovesc mult la el căci era &este măsură de cald în camera lui'

7 murit în anul 11 c*nd îm&linise v*rsta de , de ani' Mulţi călugări din m*năstirea lui întcare şi însuşi egumenul ce a urmat du&ă elD ziceau că ră&osatul )o!ronie nu se m*ntuieşte' 7şte&tsă vadă un semn &entru aceasta atunci c*nd vor !ace mutarea osemintelor du&ă cum este tradiţia )!*ntul MunteD' i ziceau aceasta &entru că nu cunoşteau !a&tele cele îm$unătăţite ale gumenulu8a trei ani du&ă săv*rşirea lui c*nd s%au dezgro&at osemintele s%au adunat la cimitir a&roa&e to

călugării din M*năstirea )!*ntul avel a&oi de la )c#itul Nou de la )!*nta 7na de la -arei&recum şi din alte &ărţi anume ca să vadă cum anume arată osemintele ră&osatului gum)o!ronie'

Căci du&ă cum se crede atunci la dezgro&are se arată în ce stare este cel ră&osat'

(u&ă ce s%au cetit rugăciunile cuvenite au desc#is morm*ntul în care se a!la tru&ul ră&osatulgumen'

(in cauză că !usese în!ăşurat în mantie de mătase mantia n%a &utrezit şi se vedea um!lată ca şi cuar !i !ost în ea tru&ul întreg' @ăz*nd aceasta cei care aveau &resu&usuri au crezut că tru&ul luirămas ne&utred din cauza îngăduielii lui &rea mariD'

(eci &ogor*ndu%se în groa&ă mona#ul )era!im Iconomul M*năstiriiD a s&intecat mantia $riceagul şi îndată a ieşit din morm*nt o mireazmă de moaşte )!inţite înc*t au rămas cu toţii uimiţ

i&ăind mai cu dinadinsul Iconomul )era!im a cunoscut că tru&ul ră&osatului era &utrezit iar dosemintele lui ieşea mireazmă cerească ca semn &entru s!inţenia lui'

<oţi cei care erau de !aţă au căutat să ia $lagoslovenie c*te o $ucăţică din moaştele gumenul)o!ronie'

Iar roestoşii M*năstirii au adunat într%o raclă toate osemintele şi le%au aşezat cu cinste :ert!elnicul isericii Mari ca &e nişte adevărate moaşte de s!*nt'

7u cunoscut atunci toţi că $unătatea lui a adus roade &lăcute înaintea lui (umnezeu'

Căci !iii lui du#ovniceşti s%au căit &entru neregula lor şi umilindu%se şi%au sc#im$at viaţa iar cră&osat şi%a do$*ndit &lata ostenelilor lui'

(in &ovestea aceasta !raţilor &utem înţelege că deşi uneori (u#ovnicii şi gumenii sunt &rîngăduitori !aţă de !iii lor du#ovniceşti însă (umnezeu nu%i os*ndeşte dacă !iii lor se căiesc şi !rugăciune &entru uşurarea celor ră&osaţi'

(e aceea şi noi care ştim $unătatea cea mare a ărintelui )ava şi &ogorăm*ntul &e care îl !ăc

&entru noi să ne s*rguim a ne îndre&ta viaţa &rin &ocăinţă curată &entru ca nu cumva să !im n&iedică &entru m*ntuirea şi !ericirea lui'

@ăz*nd unul (umnezeu &ocăinţa noastră va dărui mai multă &lată celui ră&osat care s%a osten&entru noi iar noi înşine vom do$*ndi mai multă năde:de de m*ntuire &rin rugăciunile lui'

C*tă vreme cel ră&osat are vreo legătură sau vreo îm&iedicare su!letească el nu se &oate ruga &entnimeni'

Iar c*nd su!letul lui se uşurează &rin rugăciunile şi &rin &ocăinţa !iilor du#ovniceşti atunci ră&osa

ca&ătă îndrăzneală şi se roagă cu tot dinadinsul &entru cei rămaşi în viaţă'

Ki nu se lasă &*nă c*nd nu%i !ace şi &e d*nşii &ărtaşi la !ericirea lui'

7ceasta este taina &entru care mulţi oameni cu viaţă s!*ntă nu se &roslăvesc adică nu se s!inţesîndată du&ă moarte ci du&ă trecere de mai mulţi ani iar alţii a$ia du&ă a doua venire'

Cele semănate de ei &e &ăm*nt de multe ori rodesc cu înt*rziere şi &entru aceasta ei sunt mereu aşte&tare'



7cum aştea&tă cu neră$date şi ră&osatul nostru ărinte ca să rodească ceva şi grădina lui cdu#ovnicească &e care a semănat%o şi a îngri:it%o aici &e &ăm*nt'

-rădina aceasta suntem noi toţi !iii şi !iicele lui du#ovniceşti &entru care s%a ostenit şi de multe oa su!erit ocară şi ruşine &entru noi nevrednicii'

7cum în vremea )!*ntului ost deşi la iserică nu se !ac &omeniriD dar la c#ilie &oate să !a

!iecare o mică rugăciune şi mai ales o roadă vrednică de &ocăinţă' l vostru smerit întru 2ristos fra

%oan %erosc4imon

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrisori ale Sfântului Ioan Iacob

:in -ilda 8turturelei fără soţ9

utem trage multă învăţătură noi mona#ii şi toţi acei cari s%au li&sit de veselia lumească &entdragostea lui Hristos Mirele cel )!*nt al su!letelor noastre'

Milostivul (umnezeu amestecă adesea $unătăţile cele dulci cu cele amare ca şi maica ce dă la co&uneori şi c*te o $ăutură amară ca să !ie mai sănătoşi şi să nu le &iară &o!ta de m*ncare'

7semenea $ăuturilor cu leacuri amare sunt &entru noi sc*r$ele de tot !elul &rin str*mtorări şi $oa&e care le slo$oade unul (umnezeu ca să%8 dorim cu mai multă r*vnă şi să ne &ară mai du$unătăţile 8ui c*nd sunt învr*state cu sc*r$e şi $oaleD'

Ktie (octorul cel din Ceruri ce !el de leacuri avem noi nevoie şi ni le dă ca un ărinte iu$itor de !&entru ca mai mult să%8 dorim şi să ne amorţească orice dorinţă lumească'



(acă )!*ntul 7&ostol avel vasul alegeriiD are nevoie de îm$oldire &entru a%i s&ori r*vna atunnoi cu at*t mai v*rtos avem nevoie de semne îm$olditoare &entru &aza şi curăţirea su!letului'

entru ro$ii cei credincioşi cari slu:esc numai lui Hristos necazurile şi $oalele cele grele sunt nişte diamante strălucitoare cari se adaugă la cununa dre&tăţii lor'

)oră întru Hristos (o$riţă să nu sting#ereşti cu vreun semn de neră$dare sau c*rtire &e ngerii c

îţi îm&letesc cununa ră$dării la ceruri' i sunt gata să aşeze o !loare mult mai strălucitoare deccelelalte de &*nă acum4 ste diamantul raiului care se dă celor cari ra$dă mulţumind întru $oală' 8d*nsul au r*vnit şi mulţi cuvioşi din &ustie cer*nd de la (umnezeu ca să le dea $oală grea în loccelorlalte nevoinţe' 0ăs&lata celor cari ra$dă întru $oale este mai mare dec*t &entru alte nevoinentru cei &ăcătoşi $oala este curăţire &entru sla$i este întărire iar &entru adevăraţii ro$i ai l(umnezeu ea este cunună neveşte:ită îm&letită de îngeri din !lorile raiului ca un semn al veselveşnice'

. vor$ă ne&otrivită de os*ndire ori de c*rtire sau orice semn de neră$dare &oate să%i îm&iedice &)!inţii ngeri de a%ţi găti cununa' (umnezeu cunoaşte r*vna !ier$inte care ai avut%o totdeauna &ent

l şi cele s!inte şi de aceea întru cele s!inte vrea să%ţi &regătească 8ăcaş' rimeşte $ăutura amarăsu!erinţii căci ea va !i la s!*rşit mai dulce ca mierea şi mai veselitoare dec*t toate $ucuriile lumii'

nsemnare: aceast! scrisoare este adresat! 'aicii 'a"dalina din 5ara 0fânt!.0c4itul 2ozeva >L %unie >?(#

Iubiţii mei fraţi 5i surori .ntru :omnul



entru dragostea lui Hristos care ne a&ro&ie du#ovniceşte &e cei risi&iţi şi nem*ng*iaţi &ărinteşt&e cei oro&siţi cari suntem de o credinţă şi un cinD vă rog eu mult &ăcătosul şi nevrednicul vost!rate să mă îngăduiţi a vă !ace o mică mărturisire4

Ktiţi că !iecare om se îndeletniceşte în viaţă cu ceea ce a învăţat de mic4 &lugarul cu aratul morarcu măcinatul croitorul cu cusutul lemnarul cu cio&litul $ucătarul cu gătitul doctorul cu lecuitul!iecare lucrează acolo unde se &rice&e şi unde este o$işnuit'

u unul n%am avut &arte să de&rind vreo meserie ca lumea &rin care să mă înlesnescă în viaţă' 7!ost de mic st*ngaci la lucruri &ractice şi văz*nd ai mei că nu &ot scoate nimic din mine m%au dat m*na dascălilor care s%au străduit săracii cu mine nu mai &uţin de 1, ani de zile &*nă ce m%învăţat desăv*rşit a citi şi a scrie'

(u&ă ce le%am scos &eri al$i în ca& şi c*nd credeau că au !ăcut om din mine atunci m%au scă&at !ăveste la m*năstire'

7colo m%au cercat &ărinţii la !elurite ascultări &*nă ce la urmă m%au trimis şi ca v*nzător la cr*şm

m*năstirii din HumuleştiD dar eu ne!iind de&rins &e toate le !ăceam &e dos'

(acă au &rice&ut &roiestoşii că eu nu sunt $un la nimic altceva dec*t la citit şi la scris atunci mi%dat de lucru cu cărţile şi #*rtiile &e la )eminarul m*năstirii &e la cancelarie şi la $i$liotecăD' 7coam mucegăit eu mai toată vremea de la v*rsta de 1 ani' C#iar şi aici în alestina la m*năstir)!*ntul )ava m%au lăsat în cele din urmă mai mult cu cititul la iserică şi la c#ilie unde mocu&am în taină şi cu scrisulD' 7u înţeles şi acolo că nu &ot !ace din mine nici $ucătar nici econoşi nici îngri:itor de metoace de aceea m%au lăsat la ceea ce mă &rice&'

7 !ost o vreme c*nd au încercat cei mari să%mi smulgă condeiul şi cărţile din m*nă şi nu ştiu cudin greşeală ori din nevoieD mi%au dat să ţin în m*na mea st*ngace =c*r:a> grea de egumen' (ar ca cel neîncercat am a&ucat%o şi &e asta ana&oda şi lunec*nd m%am &ov*rnit la vale s&re MarMoartăE (u&ă ce m%au $*ntuit mereu valurile ei cele amare şi sărate a&roa&e 6 ani de zile 1D ască&at a$ia viu &e această st*ncă de granit ca &e un ostrov la liman ,D'

7ici !rec*ndu%mă mereu de st*nca asta grunţuroasă s%a mai luat rugina de &e &eniţa mea &ărăsită

am înce&ut să%mi văd de ocu&aţia mea vec#e adică scrisul &e care%l am ca rucodelie lucrm*inilorD în viaţa mea singuratică'

(ar rucodelia mea nu se întrea$ă aici &e &iaţă căci lumea de azi este sătulă &*nă în g*t de cărţicaiete'

n vremea vec#e &e la )i#ăstrii scrisul şi co&ierea cărţilor era cea mai de seamă ocu&aţiecălugărilor căci lumea căuta cărţile ca &e aur şi argint'

e atunci nu era desco&erit ti&arul care să concureze &e scriitori şi nici radioul ca să distreze &

cititori'

7cuma lumea săraca este tare gră$ită n%are vreme să%şi strice oc#ii cu $uc#iile călugărilmucegăiţi'

7zi &oţi zice că se întrea$ă solicităD cărţile mai mult de către cei cu dug#ene ca să învelească cele $r*nza şi măslinele dec*t de către cititori'

Mi%aduc aminte că acum vreo ,2 de ani în urmă mi%a &ovestit un cuvios &ărinte de la M*năstir

Neamţ anume Iov urlacu !armacistul m*năstiriiD că a a!lat a&roa&e de )!*nta Mitro&olie de la Iaun negustor evreu care avea un $eci &lin de cărţi $isericeşti edalioane Ceasloave saltiroloage etc'D &e care le luase de la nişte &roiestoşi de modă nouă şi acum se servea cu ele dug#eană' ntregi n%avea voie să le v*ndă la nimenea' <ot aşa am a!lat de la unii că şi la Ierusali&oţi găsi &e la dosuri la negustori &ăg*ni multe cărţi $isericeşti de mare valoare &e care ei le au loc de ziare vec#i'

7şa este du#ul lumii de azi şi n%ai ce%i !ace' (acă se găseşte vreun călugăr care mai scutuvec#iturile lui de cărţi şi mai &icură din ele vreun stro& de cuvinte du#ovniceşti &e #*rtie asta vine &oate cam de şanţ la unii' Ki eu le dau dre&tate căci la zgomotul radioului cuv*ntul vang#el

sau al )!inţilor ărinţi nu se mai &oate auzi' Iar la luminaţia electrică şi la strălucirea lu/ulmodern nu se mai &oate &rice&e întunericul şi calicia din su!let' Ki asta o zic &entru cei din lummodernă însă o $ucăţică din lume suntem şi noi săracii'

oate vor zice unii că şi la radio auzi vang#elie 8iturg#ie şi redici' Cum nu cum nuE le au!oarte !rumos du&ă ce rag ca $oii !el de !el de măscărici lumeşti şi te întunecă cu cele &ăg*neşa&oi înce&e să îng*ne şi cele s!inte du&ă cum şi diavolul is&itindu%8 în tot c#i&ul &e M*ntuitorul &ustie i &omeneşte şi de cuvinte din )cri&tură' (ar oare din evlavie o !ace astaG

7cum să lăsăm moda în &ace şi să ne întoarcem la vor$a noastră' u cred că o îndeletnicire &e cao aveau şi &ărinţii din vec#ime nu vatămă deloc &e lumea de azi' Mai ales dacă materialele adic!runzele &entru rucodelie sunt luate din )!*nta )cri&tură şi nu au nimic străin de &ravoslavnicredinţă'

.r !i &oate mulţi care sunt g#i!tuiţi şi n%au nevoie de vreo gustare săracă &e care le%o întind esmeritul' entru asta nu este nici o su&ărare' Cu sila nu &ot !ace &e nimeni să &rimească lucrul meu

u îm&art din rodul ostenelilor mele la oricine se înt*m&lă !ără să am vreo &retenţie de &lată căacum &lata mi%ar aduce mai mult &agu$ă dec*t !olos'

;n $ătr*n din gi&t îm&letea coşniţe şi le arunca &e a&ă căci nu avea cui le vinde' Ki eu îm&letece &ot şi neav*nd c#i& de v*nzare le arunc la trecători adică la !raţii şi surorile de acelaşi neamD degea$a' Cine are nevoie &rimeşte rucodelia mea şi caută să !olosească şi altora' 7lţii &rime#*rtiile ca să le aştearnă !rumos &e masă ori &e !undul cu!ărului' Ki în s!*rşit sunt unii m#a$otnici mai gră$iţi în viaţăD cari în gra$a lor cea mare le calcă în &icioare &e $ietele meîm&letituri sau le s!*şie !rumos şi se duc în drumul lor' ot să le zic ceva la unii ca aceşti

Nicidecum' Că eu le%am întins de $unăvoie' Nu mi%au cerut ei'

(u&ă cum nu%mi este de !olos ca să cer &lată de la cei cari se !olosesc de rucodelia mea tot aşa n&ot să mă su&ăr dacă cineva o de!aimă sau o distruge'

n )!*nta vang#elie (omnul ne arată &rin &ilda semănătorului că săm*nţa se aruncă în toa&ărţile4 şi l*ngă cale şi în s&ini şi &e locuri &ietroase ca şi &e &ăm*ntul cel $un' Că din toasemincioarele tot va răsări ceva la urmă deşi &oate că săm*nţa este cam sla$ăD'

(in ceea ce mi%a dat unul (umnezeu şi din cele ce am adunat din cărţile )!inţilor ărinţi eu mstrăduiesc să alcătuiesc cărticele mici sau !oi &e care să le am la îndem*nă &entru !olosul meu şicelor care &oate sunt li&siţi de cărţi iar dacă le au &oate că nu au vremea să le citească în întregim(e aceea eu le scriu mai &e scurt &entru uşurinţă' 7ceste !oi şi caiete sunt ca nişte s*m$uradu#ovniceşti &entru cei cu su!letul nevoiaş ca şi mine'

7cei care sunt sătui de &oame cărnoase desigur că nu se uită la s*m$uri' (ar îi rog &ent(ragostea lui (umnezeu să nu le calce în &icioare şi să &iardă aceste semincioare care sunt adunacu sudori şi cu lacrimi căci vor veni zile c*nd se vor str*nge de vră:maşi cărţile cele $une adi&oamele cele du#ovniceştiD şi atunci nevoiaşii vor căuta s*m$uraşi vec#i şi nu vor a!la'

@a veni vremea c*nd va !i !oamete de cuv*ntul lui (umnezeu şi iserica se va re!ugia în &ustie &rcră&ăturile &ăm*ntului'

(e aceea vă rog să &ăstraţi ca oc#ii din ca& )!intele cărţi iar însemnările scoase din ele să nu de!ăimaţi dacă ele n%au ceva străin la drea&ta credinţă'

Cele scrise din nevrednicia mea sunt4 o &arte t*lcuite din greceşte cari nu s%au scris încă &rom*neşteD iar altele sunt alcătuite &e scurt din )!*nta )cri&tură ori din cărţile )!inţii ărinţi ca

esenţă dintr%o !loareD şi sunt aşezate în calu&ul versului ca să !ie mai uşor de citit' <oate au în e

c#iagul dre&tei credinţe şi sunt &resărate cu mărturii de la )!inţii ărinţi ca şi cu nişte mirodenii să nu se strice' @ă rog &e toţi din inimă să înţelegeţi şi asta4 că eu &e toate le scriu &entru mustrarene&utinţelor mele şi &entru trezirea simţurilor mele cele amorţite' <otodată ele sunt şi camărturisire înaintea Uiditorului a nenumăratelor mele !ărădelegi c*nd nu mai am cui le mărturisi'

(eci să nu vi se nască &ărerea că eu le scriu &entru mustrarea altora' u toate le scriu &entmustrarea mea că doară va lua vreun !olos ticălosul meu su!let' (acă mustrarea conştiinţei mele

&otriveşte şi la alţii asta nu înseamnă că eu le%am scris în &o!ida lor' (acă înainte vreme am aminşi nume străine în !oile mele a&oi asta am !ăcut%o numai în &ro$lema Iordanului şi nu din răutatedin ad*ncă durere &entru un locaş s!*nt care se &ustieşte &entru #at*rul unuia ca -#erasim'

$i+a fi #u ne"utină să al#ătuies# stihui, "ână nu simt a%ân# n inima mea #eea #e s#i/uvintele stihuilo iz'u#nes# %in inimă #a nişte s#ântei %int+o #emene, %a asta se ntâm"numai atun#i #ân% #emenea inimii este lovită %e amnaul %ueii sau al 'u#uiei, al mustă"entu "ă#ate sau al e#unoştinei faă %e milostivul Dumnezeu. /eea #e nu simt, eu nu "ot #ânn vesui, a%i#ă nu "ot m"leti #uvinte n stihui #ae să mişte inima altoa.

C*nd scriu ceva mai mişcător simt o durere în inimă ca şi cum sti#urile ar !i nişte !ăr*mitudes&rinse din însăşi inima mea zdro$ită de aceea şi cuvintele curg însoţite de lacrimi uneori' entasta adevăratele sti#uri mişcă &e cititori a&roa&e tot aşa cum a !ost mişcată şi inima celui ce a scris

(e aici &uteţi înţelege mai $ine că sti#urile mele zugrăvesc durerea ori $ucuria inimii mele iar ndureri ori $ucurii străine' u &*nă nu simt nu &ot scrie'

*nă nu mă mustră cugetul nu &ot să scriu sti#uri de mustrare'

Ki acum !raţilor şi surorilor du#ovniceşti de v%am :ignit cu ceva &rin cuvintele mele sau &r&urtările mele vă rog întru numele cel )!*nt al (omnului să mă iertaţi căci cine ştie dacă ne vomai vedea în viaţa asta' )ă nu aveţi vreo &ărere greşită din cele ce scriu eu' 7u !ost unii care m%rugat să le co&iez din #*rtiile mele şi din asta am &rins cura: să scriu mai multe şi să le îm&răştii mai mulţi !raţi şi surori către care eu mă simt mai îndatorat &entru multe $ine!aceri' C*nd eu eraîn grea str*mtoare şi sărăcie mai toţi au alergat ca să mă a:ute cu ceva $a unii au a:uns &*nă :ert!ă' Ki eu am &rimit &rinosul dragostei lor cu mulţumire' 7zi oare de ce să vă :ignească dacă vă întind cu drag rodul cel sărac al ostenelilor meleG 7ud că unii se în!urie şi vor să îm&ungă c*neu le întind cu dragoste ceea ce am'

(in nou vă zic să iertaţi &e săracul vostru !rate care n%are ceva mai $un ceva mai de &reţ să vă &uînainte ca c#ezăşie &entru dragostea ce vă datorează' 7cest !rate al vostru a !ost gata odinioară să :ert!ească &entru !olosul vostru o$ştesc dar voi nu l%aţi &rice&ut iar :ert!a lui aţi de!ăimat%o aceea nu v%a &utut a:uta' l însă va răm*ne ad*nc recunoscător la cei care i%aţi ridicat oarec*ncrucea greutăţilor ca şi )imion CirineanulD sau i%aţi şters sudorile de s*nge &e drumul cel greunecă:itei lui egumenii'

-*ndindu%mă că mulţi din !răţiile voastre în#ămaţi !iind la ascultări în locaşuri străine unde &uteţi auzi o slu:$ă ori o citire rom*nească m%am g*ndit zic că &oate un $uc#eţel ori o cunun

îm&letită cu !loricelele graiului rom*nesc să vă aducă o mică m*ng*iere' (acă veţi înt*lni şi s&in



mustrărilor să nu vă tul$uraţi că ei nu sunt &entru voi ci &entru mine' i sunt culeşi din inima mcea stear&ă'

I$iţii mei !raţi în starea în care mă găsesc eu astăzi nu vă mai &ot slu:i la nimic !iind &rne&utincios'

(acă aş !i silit să intru iarăşi în osteneli şi sc*r$e ca înainte în scurtă vreme mă &ogor în groa&

(in asta am că&ătat şi $oala care nu se des&arte de mine'Ceea ce mi%a rămas de !ăcut în viaţa aceasta este să%mi &l*ng &ăcatele şi &e c*t îmi a:ută (umnezsă mai adun mănunc#iuri du#ovniceşti ca să !ie merinde su!letească &entru mine şi &entru cnevoiaşi ca mine' oate !olosindu%mă eu voi &utea să !olosesc şi altora care n%au răgaz acum răsu!le' 7ltceva nu sunt în stare să !ac'

(acă aş şti că măcar c*ţiva au dragoste să :ert!ească o oră &e să&tăm*nă &entru citire eu aş &rinmult cura: să desco&ăr multe comori du#ovniceşti din lim$a greacă'

.ri dacă mai este cineva din cei mari ori din !răţiile voastre care ar mai crede însă că ar &utea mai &ună vreo sarcină ca înainteD &e s&atele mele cele slă$ănogite eu îl rog &e unul ca acela să &ărăsească de acel g*nd că ce năde:de &oate să mai !ie la cel din groa&ăG

M*ntuiţi%vă cum &uteţi şi &rin cine &uteţi că )lavă (omnului încă mai aveţi &rin cine'

entru mine gro&niţa de aici se arată a !i mai &rimitoare dec*t nisi&ul )!*ntului Iordan'

8ui )!*ntul Ioan otezătorul îi &lace să răm*ie mai de&arte singur desculţ şi !lăm*nd acolo &

malul Iordanului 3D dec*t să ai$e un ucenic ne&rice&ut ca mine'7l vostru nevrednic !rate şi smerit rugător către (omnul Ioan Ieromona#ul'

1D 7 !ost egumen la sc#itul rom*nesc de la Iordan',D )%a retras la &eştera şi )c#itul )!intei 7na3D )c#itul rom*nesc de la Iordan avea ca &atron &e )!*ntul Ioan otezătorul'



?răţească urare -entru surorile românce de le @leon

nainte de a înce&e vor$a des&re durerile noastre eu vă zic la toate4 =Hristos a nviatE>

(e aş avea lacrămi de s*nge cu ele aş scrie r*ndurile acestea ca să !ie mai $ine &rice&ută durer&e care o am &entru urgisirea neamului nostru de astăzi şi &entru ur*ciunea şi tur$urarea cadomneşte între noiE

Cuvioaselor Maici du#ovniceştilor mele surori întru Hristos4

Ktiţi $ine că nevrednicul ieromona#ul Ioan a murit de multă vreme &entru iserica rom*nească de

Iordan şi nu mai stă la nimenea în cale'.rice aţi zice des&re el !ie de $ine !ie de răuD el nu vă mai aude şi nici nu vă &oate răs&unde' (oricum este şi oriunde se a!lă L aşa &ăcătos cum este L el nu încetează de a vă socoti ca &e nişsurori întru Hristos' 8egătura cea !irească a s*ngelui rom*nesc şi cea du#ovnicească a cinulcălugăresc ne a&ro&ie su!leteşte oric*t de răsleţi am !i noi' Mă $ucur şi eu c*nd aud că suntemulţumite şi îm&ăcate iar c*nd sunteţi în tul$urare atunci simţesc şi eu o nelinişte în su!let ca cce sunt de un s*nge şi de un cin cu !răţiile voastre'Noi toţi ne%am adunat su$ acelaşi steag su$ steagul )!intei Cruci şi ne%am îm$răcat toţi cu acelaveşm*nt negru al &ocăinţii' ărăsind &atria &ăm*ntească noi am &ornit &e acelaşi drum adi

drumul cel str*mt al Crucii drumul &ătimirii &entru Hristos'

<oţi dintre noi năzuim către liman de m*ntuire şi r*vnim la aceeaşi &atrie cerească' n calea vienoastre noi toţi ne lu&tăm cu acelaşi duşman al m*ntuirii şi ne !olosim de aceleaşi armdu#ovniceşti' 7celaşi $l*nd M*ntuitor ne stă la toţi în a:utor şi ne aştea&tă cu $raţele desc#ise Cămara cea de sus'

(eci nu suntem deloc străini deşi trăim deose$it unul de altul' 8egătura cea du#ovnicească dintnoi este !oarte &uternică !ără să ne dăm seama'

u unul nu vă sunt nici dascăl nici egumen şi (omnul ştie că nici nu r*vnesc la asta cu toaacestea starea !răţiilor voastre nu mă lasă ne&ăsător' Cuviinţa vieţii s!inţiilor voastre este şi &entmine o cinste o &ricină de m*ng*iere' Iar neor*nduiala şi sminteala &e care o !aceţi în !aţa străinilomă ruşinează şi &e mine şi mă amărăşte'u nu mai caut astăzi cinstea mea căci ea de mult s%a !eştelit de cei ce $ine mi%au voitD ci canumai cinstea neamului meu rom*nesc şi a cinului călugăresc' @alea Hozevei adeseori adurăsunetul s!ezilor şi a tul$urărilor care se st*rnesc între s!inţiile voastre s&re ruşinea neamulnostru şi &agu$a m*ntuirii'' )unteţi &e locul acela s!*nt unde a răsunat glasul (omnului atunci c*se înălţa la ceruri zic*nd4 (e Ierusalim să nu vă des&ărţiţiE @or$ele acestea au !ost rostite căt

)!inţii )ăi 7&ostoli dar ele au un înţeles tainic &entru noi toţi' Numele =Ierusalim> se t*lcuieş=)!*nta ace>'

(eci (omnul ne &orunceşte la toţi şi mai ales )!inţiilor @oastre ca să nu vă de&ărtaţi de Ierusalimadică de )!*nta ace' -lasul M*ntuitorului răsună mereu deasu&ra leonului &entru )!*nta acdar nu mai este cine să%8 asculte' =Căci toţi ne%am a$ătut îm&reună netre$nici ne%am !ăcut cuzice )!*ntul rooroc (avidD nu este cine să !acă $ine nu este &*nă la unulE>'

7marul vieţii noastre &rin străini noi singuri îl !acem mai amar căci ne m*ncăm unul &e altul şi n

zavistuim de moarteE n loc să !im uniţi şi să ne &urtăm ne&utinţele unul la altul noi !acem cu tot

dim&otrivă' <răim mereu în dez$inare şi c*nd ne vine $ine ne sur&ăm în groa&ă unul &e altul şi nvindem &rin tot !elul de intrigi la cei străini' Nu mai zic de $oldul clevetirii şi de cornul zavistiecare totdeauna are de lucru la rom*ncele noastre' ste viermele neadormit care ne roade toaosteneala şi ne li&seşte de &lată'n loc să aco&erim în !aţa străinilor &e cel $icisnic al nostru noi dim&otrivă mai rău îl vădim ca cunoască străinii toată &roco&seala noastră şi să se $ucure vră:maşii noştriE

-*ndiţi%vă că trăim în vremurile cele mai grele şi mai &rime:dioase &entru m*ntuirea su!letulu-*ndiţi%vă că toţi am rămas ca nişte or!ani de &ărinţi înstrăinaţi de ţară şi li&siţi de su!leteas#ranăE -*ndiţi%vă că vră:maşii credinţii noastre s%au înmulţit mai tare ca altă dată şi m*ntuirnoastră este mai &rime:duită4 de suntem răniţi la su!let n%are cine să ne vindece iar de suntem cădere nu mai are cine să ne ridiceE 7cuma este nevoie de mai multă unire şi de !răţească s&ri:inirC#iar dacă nu suntem cu toţii la un loc dar cel &uţin su!leteşte să !im uniţi şi să ne &urtăne&utinţele unul altuia cu îndurare' (e este unul mai ne&utincios la su!let sau $olnav cu tru&ul nu%l îm&ungem cu vor$a şi nici să%l clevetim la cei străini ca nu cumva descura:*ndu%l să ne !acecu asta ucigător de !rate' (acă &utem să%l s!ătuim du#ovniceşte $ine este iar ca să%i vădine&utinţele la alţii îndoită &agu$ă &ricinuim4 &e cel sla$ nu%l !olosim şi &e noi ne os*ndim' @ădi

&e !ratele nostru noi dăm &ricină străinilor ca să ne asu&rească mai rău cu alte cuvinte noi singudăm armele în m*nă străinilor ca să ne lu&te mai tare şi să ne &onegrească neamul nostru' Cu as&rind îndrăzneală şi vră:maşii credinţei comuniştii şi ereticiiD şi ne v*nează mai uşor' Căsmintelile dintre noi care se !ac arătate sunt armele cele mai &uternice &e care le dăm vră:maşilca să ne lu&te &e noi' (estul ne este nouă amarul de la străini şi de!ăimarea măcar între noi să nu s!*şiem şi să nu ne îm&ungem' =-utai sa#ina unul la altul şi aşa "linii egea lui 4istosstrigă )!*ntul 7&ostol avel'

(acă nu avem dragoste între noi atunci nici &e (omnul nu%8 avem cu noi aşa grăieşte )!*n

)cri&turăD căci (umnezeu dragoste este şi cea din urmă &oruncă dată )!inţilor )ăi ;cenici a !o&orunca dragostei' =-oun#ă nouă vă %au vouă, să vă iu'ii unul "e altul, #um v+am iu'it @u aşsă vă iu'ii unul "e altul>. Ioan ca&' 13%1D'

7n faţa o+linzii duovnice5ti

entru că am de scris des&re un lucru mai greu de înţeles m%am g*ndit să vă amintesc o înt*m&larcare &oate să ne lămurească mai $ine cuv*ntul nostru' n &rea:ma unui t*rg de vite sau iarmarocD a!la un magazin mare de sticlărie' ntre alte lucruri scum&e de sticlă erau şi di!erite soiuri de oglinmari de &erete'

ntr%o $ună zi c*nd venea lume multă la iarmaroc erau întinse la arătare în vitrina magaziei cemai !rumoase o$iecte de sticlă între care se a!la şi o oglindă mare cu ramă'

<oţi t*rgoveţii cari treceau &e alături de magazie îşi vedeau c#i&ul în oglindă' ;nii dintre ei o&reau anume ca să%şi &otrivească &ălăriile în !aţa oglinzii'

(in înt*m&lare a trecut &e alături şi un negustor de vite care ducea de !unie un ţa& voinic şi niş

ca&re la iarmaroc'n !aţa oglinzii ţa&ul n%a rămas ne&ăsător' l vede mişcarea în oglindă' Ki anume vede un ţa& voinca şi el care vine îm&otriva lui' )e încoardă !lutură din ca& dar nici &otrivnicul din oglindă nu sdegea$a' Negustorul care%l ţine de !unie nu ia în seamă la oglindă căci are şi nişte ca&re slo$ol*ngă elD'

Aa&ul vede că nu%i lucru de glumă cu inamicul lui din oglindă' Ki &entru că este de&rins cu lu&taca să nu a&uce acela înainte se re&ede una şi $ună asu&ra lui J

n c*teva cli&e s%a terminat lu&ta cu ţa&ul cel o$raznic din oglindă' -eamul cel mare adică vitrinmagazieiD îm&reună cu oglinda şi cu alte lucruri scum&e de alături au !ost ră&use !ără multă iz$*nd

reţul v*nzării ţa&ului n%a !ost de a:uns &entru des&ăgu$irea stricăciunii care s%a !ăcut' 7 tre$uit &lătească şi ceva &e deasu&ra ca să termine $uclucul' *nă una%alta s%a !ăcut &uţină discuţie întoamenii cari erau de !aţă la magazie' ;nii ziceau că stă&*nul ţa&ului este de vină &entru că nu lţinut $ine de !unie alţii ziceau că vina este a sticlarului &entru că a desc#is magazin &rea l*ndrum iar cei mai a&rigi &uneau vină &e oglindă căci ziceau eiD dacă nu era ea care să zădăreasţa&ul nu s%ar !i înt*m&lat nimica' (ar mai erau şi unii cari ţineau a&ărarea oglinzii zic*nd4 =drum c*tă lume nu treceG nsă nimenea nu%şi &une mintea cu geamurile' entru un ţa& nărăvînseamnă că nu mai tre$uie să !acă oamenii oglinziG> n s!*rşit !iecare avea &ărerea lui' (ar unmai socotit la minte care a mai avut de !urcă cu ţa&ul cel $ătăuş a t*lcuit la toţi că nimeni nu esde vină dec*t năravul ţa&ului =căci de multe ori era să mă stră&ungă şi &e mine zicea elD măcar nu sunt de sticlă ca şi oglinda>'



7cum !raţilor să ne o&rim &uţin &*nă se mai odi#neşte ţa&ulD şi să venim la vor$a noastră' Căci voiam să vă s&un des&re altă oglindă dar am adus vor$a mai de&arte ca să mă înţelegeţi mai $ine'

Cuvintele din )!*nta vang#elie a&oi învăţăturile )!inţilor ărinţi şi orice s!ătuire du#ovniceascalcătuiesc îm&reună un !el de oglindă &entru su!letul nostru' 7ceasta este oglinda care ne interesea&e noi'

n cuvintele cele du#ovniceşti cari au mărturii din )!*nta )cri&turăD !iecare dintre noi &oate săvadă c#i&ul cel dinăuntru ca în oglindă' ;nul îşi &oate vedea &atimile cele ascunse altul îşi cunoaşvirtuţile unul îşi vede c#i&ul $l*ndeţii şi al smereniei altul îşi vede înv*rtoşarea inimii şi m*ndr;nul îşi cunoaşte colţişorii clevetirii şi ai zavistiei altul îşi vede corniţele m*ndriei şi ale m*nie;nul îşi vede !lorile $unătăţii iar altul îşi cunoaşte s&inii răutăţii'

În s#ut "utem zi#e #ă %in #uvintele S#i"tuii "utem să ne #unoaştem #ine suntem şi n#otmegem. /ă#i S#i"tua oglin%eşte toate tainele vieii omeneşti, %e la fa#eea lumii şi "ână sfâşitul vea#ului.

entru aceasta şi 5ericitul 7ugustin adun*nd într%una din cărţile sale cele mai alese cuvinte d)!*nta )cri&tură le dă numele de .glindă' n multe r*nduri am căutat să adun şi eu unele cuvinmai de !olos din )!intele )cri&turi alcătuind din ele un !el de oglinzi du#ovniceşti'

n asemenea oglinzi &oate să%şi vadă !iecare năravurile şi li&surile du#ovniceşti &recum mi:loacele de îndre&tare' nsă vă mărturisesc că eu sunt cel dint*i care îmi văd sluţenia c#i&uldinăuntru'

(esigur că în !aţa acestor oglinzi du#ovniceşti nu &oate să răm*nă cineva ne&ăsător' ;nii

ruşinează şi caută să%şi mai ascundă ori să%şi îndre&te li&surile cum îşi &otrivesc unii #ainele în !aoglinziiD' (ar cei cari sunt mai a&rigi şi mai nărăvaşi c*nd a:ung în !aţa oglinzii du#ovniceşti d!oile meleD se încordează mai rău şi !lutură din ca& ca şi ţa&ulD' nsă &e c*t mai mult se săl$ăticeşi ră&ştesc cu at*t şi oglinda îi arată mai ur*ţi şi cuvintele îi mustră mai rău' Iar care încearcă lovească adică să se îm&otriveascăD aceştia se înţea&ă ca şi în $olduri căci cuvintele )cri&turii su$olduri &entru cei nărăvaşi care &ornesc cu m*nie ca şi ţa&ul asu&ra oglinziiD'

7cestora li se &otrivesc cuvintele (omnului &e care le%a rostit către &rigonitorul avel a&roa&e (amasc4 =-reu îţi este ţie )auleD a lovi în $olduri>' (eci şi eu îndrăznesc a zice către cei care m*nie şi caută să strice .glinzile adică să distrugă !oileD4 -reu vă este să loviţi în cuvintele ce

du#ovniceşti' Căci nu sunt de la mine ci din )!*nta )cri&tură' n s!*rşit &uteţi să%l ocăr*ţi &e cel cascrie &uteţi să%i scoateţi toate &onoasele dar să luaţi seama cum vă arată oglinda şi dacă cumo$servaţi că se văd colţişori corniţe ori semne roşii să ştiţi că nu este vinovată oglinda ninegustorul'

7scultaţi glasul acestor oglinzi căci este glasul cel m*ntuitor al )!intei )cri&turi care ne îndeamn&e toţi la &ocăinţă căci =zilele sunt rele şi iarna este grea> cum zice )!*ntul 7&ostol avelD'

'ăs-uns unui frate iubit din ţară

&%erom. Claudie de la 9eam

Numai c*nd simţeşti văzdu#ulCă miroase a răz$oişti aşa a&rins cu du#ulCa să vii aici la noi'

7i venit cu =ţara%n su!let>

Ca să =n%o mai uiţi &e veci>Ki la d*nsa cu dorire<e%ai gră$it a&oi să &leciE

5rumuseţile din ţarăNegreşit te%au !ermecatCu &rietenii =de viaţă>Ki cu traiul răs!ăţat'

7i acolo munţii !alnici



Cu &oienele de !lorintru care c*ntă vara)ute de &rivig#etori'

7i &*raiele ce z$urdărin &ădurile de $radCu mulţimea cea de &ăstrăvi

Cari mişună în vad'@ara soarele%ndulceşteNu dogoară ca aiciIarna !rigul oţeleşteKi ne !ace mai voinici'

Noi suntem aici mai şu$reziMai streini mai oro&siţiCăci de toate ale =ţării>

5rumuseţi suntem li&siţi'

8a &ustie doar curmaliii avem ca un decorIar tovarăşi sunt şacaliiCarii se $ocesc în cor'

(acă vii să uiţi de toateCarii ieri te%au des!ătatKi atunci L iu$ite !rate@ei răm*ne îm&ăcat'

Nu veni =cu ţara%n su!let>Că =n%o uiţi aici în veci>Ki de%aceia la &ustieN%ai să &oţi să te &etreci'

8asă ţara =celor tineri>Cari au a mai trăi

Iar )!inţia ta ărinte)e cuvine a muri'

Mori de toate ale lumiiCare%nşală ca un visCa să moşteneşti dulceaţa@eşnicului aradis'



Notă 4 0fântul %oan %acob a purtat coresponden! cu prietenul lui, Claudie. cesta le p!stascunse, dar spre sfârşitul vieii a spus acest lucru unui cunoscut şi în scurt timp a venit 0ecuritatşi le$a confiscat &nu mai ştiu unde am citit asta 1)

'ăs-uns celor care mă doresc



entru că unele &ersoane doresc să mă viziteze la sc#it iar unele doresc să mă vadă iarăşi &rin cetaum$l*nd &entru asta am scris r*ndurile care urmează ca un răs&uns de o$şte'

)*rguiţi%vă mai mult ca să ne &utem vedea dincolo de morm*nt' Căci dacă ne vedem acolo atunne vedem totdeauna &e c*nd aicea ne înt*lnim numai &entru c*teva cli&eD'

7colo unde nu se a!lăersoane să ne &izmuiascăKi nici &rieteni ca aicean stare să ne &onegrească

7colo unde a&a vieţii

7vem Iordanul cel de susKi unde )oarele (re&tăţiiNe stă de%a &ururi nea&us

7colo unde străluceşte8umina !eţii lui HristosKi unde toate sunt curateKi toţi au tru& nestricăcios

7colo unde nu sunt &o!teKi nici o gri:ă nu avemKi unde este &omul vieţiin valea )!*ntului den

7colo%i veşnic &rimăvarăKi oamenii nu !lăm*nzescCi cu dulceaţă negrăită(e%a &ururea se veselesc'



Călduri şi !riguri nu se a!lăKi nici curenţi să ne to&eascăIar scni&ile şi cu t*nţarii7colo n%au să ne găsească'

'ăs-uns la un -ărinte nedumerit

<e miri iu$itul meu &ărinteCă stau degea$a ca &*ndar Ki mulţi îmi zic că nu am minte)lu:ind aici !ără salar'

(ar iată mi se &are mieCă necă:itul meu servici7 !ost de sus iconomie

entru iserica de aici'

(e nu veneam la vremea ceea(egea$a altul n%ar !i statKi &oate cine ştie c#eian cari m*ini ar !i intrat'

Noi toate le%am !ăcut modesteCă n%am avut nici un mi:loc

(ar cel &uţin aşa cum este)%a &us un &ar aici &e loc';n cui$ smerit a$ia se !aceCu multe &iedici şi sudori(in :ert!a Maicilor săraceKi%a !raţilor s*rguitori'

7ici în mi:locul &ustieie malul )!*ntului Iordan7cest 8ăcaş al 0om*niei



Ne%a !ost la toţi ca un liman'

5iind străini în des$inare% Ca oile !ără cio$an %Noi do$*ndeam o alinare8a )c#itul )!*ntului Ioan'

7cei săraci au !ost mai darniciCă cei $ogaţi dau la străiniIar cei mireni au !ost mai #arnici(ec*t ai noştri de un cin'

n lim$a noastră rom*neascăuteam aici a ne rugaKi%o !ărmătură sărăciască5răţeşte o &uteam m*nca'

7cei $olnavi !ără mi:loace7iurea neav*nd răgaz)e &ogorau cu drag încoace;it*nd săracii de necaz'

Iar c*ţi aveau din înt*m&lare@reo duşmănie între ei8a gura so$ei ori la soare)e îm&ăcau !ără să vrei'

Ki &ot să zic că toţi de%a r*ndulCu su!let de rom*n curatNe m*ng*iam aici cu g*ndulCă ne a!lăm la noi în sat'

Căci lunca verde cu Ioardanule toţi ne%m$răţişa cu dragnde&ărt*ndu%ne amarul(in su!letul noatru &ri$eag'

e &ris&a cea de lut în soare8a $aie ori la &escuit7veam năde:dea încă tareCă ţara noastră n%a murit'

(ar azi c*nd $iata )i#ăstrie)%a &ustiit ca =Madiam>. :alnică melancolie

Ne%a stins năde:dea ce%o aveam'



+ersuri asem!n!toare $ Eaza p!r!sit! şi 0in"ura mân"âiere româneasc!

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ersuri des-re 'omânia 5i -ribe+i

Scitul de la Iordan

Istoric -e scurt al mucenicilor 5i Cuvio5ilor români de la .nce-utul -rimului mileniu

n vieţile )!inţilor nu &rea găsim nume de mucenici ori de Cuvioşi 0om*ni şi asta din mai mulmotive' Mai înt*i &ăm*ntul Aării noastre !iind vestit din vec#ime &entru $ogăţiile lui în aur mierealte $unătăţi a !ost $*ntuit cam o mie de ani a&roa&e neîntreru&t de către &o&oarele $ar$are4 geţgoţii #unii di!erite naţii mongolice mai noi şi la urmă turcii'

ndeose$i &rin veacul al &atrulea adică du&ă 322 de ani de la HristosD a !ost &rigoană mare d&artea &ăg*nilor $ar$ari atunci multe mii de creştini din neamul nostru au &ătimit mucenicie' 7$numai c*ţiva se &omenesc în martiroloagele greceşti' (ar şi în #*rtiile lor îi numesc &e mucenicaceştia goţi în c#i& greşit' ieţii rom*ni din vremea aceea !iind toţi de legea creştinească erau totul nesocotiţi întru celelalte neamuri' i îşi lăsau satele cu tot ce aveau şi se ascundeau în vădintre munţi în desişurile &ădurii în &eşteri şi în cră&ături de !rica &u#oiului $ar$ar'

Mulţi dintre ei erau &rinşi şi c#inuiţi &entru )!*nta Credinţă iar alţii din ei duceau o viaţă as&r&ustnicindu%se &rin &eşteri' (ar cine era să le scrie viaţa în vremea aceea !urtunoasă care a durat

mie de ani &*nă la întemeierea &rinci&atelorD' 7$ia se &omenesc în cărţi c*ţiva mucenici din vrem&rigoanei &ăg*nilor ca goţi în loc să%i numească rom*ni'

7şa avem &e )!*ntul Nic#ita 0om*nul )!*ntul Mare Mucenic Mercurie )!*ntul )ava )tratil)!*ntul )!inţit Mucenic le!terie )!*ntul <eotim de la Constanţa )!inţii Mucenici asicrat @alentin de la (urostor din (o$rogea' (im&reună cu )!*ntul Mucenic )ava au &ătimit mucenicQ2 de ostaşiF şi c*te mii vor şi &ătimit des&re care nu se &omeneşteG Numai munţii şi &ădurile &utea să ne s&unăE

(ovezi scrise nu avem căci &laiurile noastre erau atunci locuite de $ar$ari' Mulţi s%au s!inţit &r&ustietăţi &e care numai ;nul (umnezeu îi ştie'

(u&ă descălecarea lui Negru @odă şi a lui (ragoş @odă se &omenesc c*teva nume de cuvioşi cariau s!inţit la noi ca4 Nicodim cel )!*nt de la <ismana atriar#ul Ni!on de la Curtea de 7rgeş )!*n<eo!ana !iica voievodului rom*n Ivancu asara$ (aniil de la @oroneţ 0a!ail de la 7ga&ia @ec#C#iriac de la isericani care a um$lat gol 62 de ani alt C#iriac de la <azlău &i!anie de la @oronartenie de la 7ga&ia 7r#ie&isco&ul Ioan de la 0*şca Inoc#entie de la ro$ota şi Istatie'

n vremurile din urmă au strălucit cu viaţă s!*ntă la noi Cuviosul aisie de la Neamţ şi mulţi dint

ucenicii lui' ;nul dintre urmaşii Cuviosului aisie de la Neamţ este Cuviosul Irinar# careîn!iinţat în ţară M%rea Horăiţa iar în alestina a zidit iserica )!*nta lena de la <a$or care a !oruinată de &ăg*ni la 1,3' l a ridicat%o &*nă a&roa&e de aco&eriş du&ă d*nsul răm*ne ca stareţ <a$or ucenicul Cuviosului Irinar# 7r#imandritul Nectarie anu care termină iserica organizează m*năstirea vreme de ,2 de ani' Moare în M%rea )!*ntul )ava unde s%au săv*rşit şi a&ustnici rom*ni de la Hozeva între care mai aleşi sunt4 Iustin şi @arsanu!ie' 7lt ucenic al CuviosuIrinar# este Ieromona#ul Ni!on care în!iinţează )c#itul rodromu din )!*ntul Munte av*nd viaîm$unătăţită'

(eci în vec#ime nu s%au însemnat )!inţii de la rom*niF în vremea aceea norodul nostru a !ost casantinelă neadormită &entru uro&a la &orţile Car&aţilor' )ăl$aticii $ar$ari nu le dădeau răgnicidecum'

Carele aveau atunci două &roţa&uri şi totdeauna strămoşii noştri erau cu g#ioaga în m*nă &enta&ărare şi nu aveau nici vreme să%şi str*ngă rodul c*m&ului ori să%şi îngroa&e morţii lor'

m&ăratul <raian c*nd a cu&rins &ăm*ntul ţării noastre la anul 12Q du&ă Hristos a dat voie să aşeze aici în c#i& de colonişti oricine doreşte'

Ki cine erau în vremea aceea mai asu&riţi în toată îm&ărăţia romanăG Creştinii' i au !ost aceia caau alergat din toate &ărţile în &ăm*ntul nostru' Mulţi dintre ei erau cu tru&ul &lin de răni &e cari &rimiseră &entru credinţă de la &ăg*nii tirani' (ar cei mai mulţi erau ieşiţi din înc#isori unînduraseră cele mai cum&lite necazuri &entru Numele cel )!*nt al lui Hristos'

7şa s%a &lămădit &o&orul nostru din norodul $ăştinaş al dacilor şi din coloniştii romani ai lui <raiacari au adus cu ei c#eagul credinţei creştine'

*nă la anul ,Q a !ost la noi o armată de &ază a îm&ăraţilor de la 0oma &recum şi !uncţiona&entru &ază şi administraţie' (ar c*nd &u#oiul $ar$arilor cari veniseră din 7siaD s%a înteţit atunarmata cu !uncţionarii şi $ogătaşii au trecut (unărea la adă&ost iar norodul a rămas !ără nici ua:utor în m*na $ar$arilor'

7şa s%au c#inuit cu &ăg*nii mai $ine de o mie de ani &*nă s%a domolit &u#oiul $ar$arilor şi atuna$ia s%au întors din munţi &e la satele lor şi au întemeiat &rimele aşezări rom*neşti'

<a noi acasă / (lu+u5orul românului -ribea+)

(urerea morţii stă&*neşten &laiul nostru strămoşescCăci !iara de la Miază Noa&te)ugrumă tot ce%i rom*nesc'

<*n:eşte vatra &ărăsită

7 $ieţilor rom*ni &ri$egiKi lumea !uge îngrozită(e multele !ărădelegi'

odoa$a ţării azi se &ierde5eciorii casei sunt streini7zi codrul nu mai este verdeIar !lorile sunt mărăcini'

7zi &*ine s%a !ăcut amarăKi a&a%i neagră de venin@ăzdu#ul a a:uns &ovarăIar traiul omului J un c#in'

(e multă vreme nu se%aude)u$ cerul Aării înroşit(ec*t al s&utnicilor vuietKi geamătul celui ro$itE

Cu lacrimi astăzi se ada&ă5eciorii dulcei 0om*niiUic*nd4 =Ieşiţi %la cei din groa&ă%Ca să intrăm azi noi de vii>E

8a utna Kte!an nu mai &oate)ă odi#nească în morm*nt@az*nd at*ta nedre&tatee strămoşescul lui &ăm*nt'

l strigă :alnic s&re )uceava8a )!*ntul Mucenic Ioan)ă ne ridice iarăşi slavaCea dăr*mată de tiran'

8a Cozia în M*năstireCu groază Mircea s%a trezit

(e &rea amară t*nguire7 .ltului nemulţumit'

)&re 7rgeş oc#ii îşi îndrea&tă8a tru&ul cel mucenicescKi sus&in*nd mereu aştea&tă;n semn de a:utor ceresc'

Mi#ai din cri&ta cea $ătr*nănalţă ca&ul !ioros

7r vrea s%a&uce s&ada%n m*nă(ar J tru&ul îi li&seşte%n :os'

l &l*nge astăzi cu Neagoe0ug*nd &e Ni!on cel )!inţit)ă sca&e ţara de nevoieCu darul lui nemărginit'

@asile 8u&u vrea să vadă

(in nou so$or creştin la Iaşi(ar ar#iereii stau su$ &azăKi nu se &ot urni doi &aşi'

l vrea din nou să întărească=lagocestivul 7devăr>Căci iarăşi lumea creştinească7&ucă =8egea> în răs&ăr'

Nu &oate astăzi să mai vadă

7lături de lăcaşul săuCum !ac =organele> &aradă<ovărăşiei celui rău'

<resar stră$unii din morminteC*nd văd at*ta &ustiiree locurile cele s!ine8ăsate nouă moştenire'

ăm*ntul &lămădit cu s*nge



Ki cu sudoare de martiri7zi se cutremură şi &l*nge5iind îm&resurat de =z$iri>'

Car&aţii astăzi se%n!ioarăKi a&ele se z$at în vad@ăz*nd &e scum&a noastră Aară

Cum se a&ro&ie de iadE7zi )!inţii iu$itori de Aară)e roagă :alnic lui Hristos)ă iz$ăvească de ocarăe neamul nostru credincios'

Iar voi martirilor de astăzi8uce!eri &rea luminătoriCu s!*nta voastră îndrăzneală

(aţi &ildă celor muritori'

)ă ştie lumea răs!ăţatăCă viitorul !ericitCu su!erinţă şi cu :ert!ă@a !i mereu &ecetluit'

n cale către m*ntuireovara Crucii vom &urta

Ki &*n%la slava =nvierii>-olgota vom înt*m&inaE

Nicodime rea 5ericite(e ce te%ai dus dintre rom*ni8ăs*nd iserica ro$ităKi Aara =!ără de $ătr*ni>G

@eniamine rea )!inţiteCu @arlaam şi (oso!tei

ăziţi =5ăcliile cinstite>)ă nu le stingă cei ateiE

ărinţilor cu su!let mareăstorilor du#ovniceştiMai arătaţi%vă o dată8a =)caunele vlădiceşti>E

Imnul românesc

&Din pra"ul anului >?(

7cum ori niciodată<reziţi%vă 0om*niE7v*nd credinţă%n su!let

Ki arma s!*ntă%n m*ini'

n rodul născocirii)ă nu nădă:duiţiCi =arma m*ntuirii>Mereu s%o m*nuiţiE

;niţi%vă în cugetrin simţuri creştineşti8a s*nul =Maicii @oastre>

Cele du#ovniceştiE

n &avăza credinţei5iind adă&ostiţi8a vremuri de răz$oaie@eţi !i ne$iruiţi'

<ot neamul de &e lumeKi =cel de su$ &ăm*nt>(e s%ar scula%m&otrivă@a !i de voi în!r*nt'

lecaţi%vă la (omnul-rumazul umilit)ă vă înalţe !runtean =&laiul cel dorit>'

(e somnul nesimţirii)ă nu mai dormitaţiCă =zorii m*ntuirii>)%arată la Car&aţi'

Cu dragoste curatăCa !raţii &etrec*nd)ă nu ştir$im onoareaKi graiul nostru s!*ntE

<rezindu%ne simţirea(in su!let creştinesc)ă &unem )emnul Cruciie steagul rom*nescE

e tronul cel din su!ler )%avem necontenitIcoana &rea cinstită

7 0egelui măritE

(e vom &ăzi unireaKi =Crezul din )trămoşi>@om !i şi :os în lumeKi%n ceruri glorioşiE

n scum&a noastră ţară7tunci vor creşte iar @irtuţile stră$une

Cu nume secular'

(in groa&a stricăciunii)ă&ată de tiran)e va scula cu slavă=0ăsadul lui <raian>'

(eci azi ca niciodată)ă ne vădim =Creştini>ăstr*nd ne&ri#ănităCredinţa &rin străiniE

o-or martir

(in viaţa ta L cum văd L înseamnăo&orule mult z$uciumatCă eşti ca gr*ul cel de toamnă4n &loi şi v*nturi semănat'

<u eşti odrasla cea mezină7 trunc#iului daco%romanNăscut cu sa$ia în m*nă7ici în c*m&ul dunărean'

Ca leagăn scum& tu ai doar munţiiKi scăldătoare (unăreaădurile cununa !runţiiIar #oldele sunt #aina ta'

n s*ngele muceniciei7i !ost &rin veacuri $otezatKi%n v*rsta crudă a &runcieiN%ai !ost ca alţii alintat'

Căci tu !iind a$ia în !aşăărinţii te%au lăsat or!anKi s&re !iinţa ta gingaşă)%aruncă $ar$arul tiran'

8u*ndu%ţi drumul &ri$egiei<răieşti &rin munţi şi &rin &ăduriKi =veacuri de mucenicie>(e la săl$atici tu înduri'

C*nd negura &ăg*nătăţii)e nă&ustea către 7&us7i !ost atunci CreştinătăţiiCa scut de &ază neră&us'

C*nd naţiile a&usene;rzesc =&rogresul> ţării lor n şesurile dunărene &roas&ăt din c*m&ie

7$ia atunci în!iri&at)%aruncă valuri din &ustie(e goţi şi #uni neîncetat'

<u st*nd cu g#ioaga nestru:ită8a trecătoare între munţiCa santinelă neclintită7 lor năvală o în!runţi'

(eci tu de mic o mucenice

7i !ost zăgazul nemişcat7 valurilor inamiceKi tu &e toţi i%ai a&ărat'

n vremea cea de su!erinţăiserica te%a îndulcitCu la&tele $unei credinţeKi &aşii ţi%a călăuzit'

(in gura ei înveţi tu graiul5rumos ca imnul îngerescKi ea îţi &regăteşte 0aiuln slava <atălui Ceresc'

Cuv*ntul ei ţi%a dat tărieC*nd su!letul era m*#nitKi%av*nd năde:dea%n veşnicieNecazul nu te%a $iruit'

(e c*te ori te%ngenunc#ează@ră:maşii cei cotro&itori=ătr*na> te îm$ăr$ăteazăKi nu te lasă ca să mori'

(eci nu slă$i şi crede numaCă =Maica> nu te%a &ărăsitCi darul ei înt*i şi%acuma<e s&ri:ină necontenit'



(e vei &ăzi =credinţa tare>recum din veac s%a moştenit@ei !i slăvit din nou su$ soareMai mult de cum ai !ost slăvit'

Iar dacă tu dis&reţui%veiredaniile &ărinteşti

7tuncia gr*u vei !i coliveiKi veşnic nu mai odrăsleşti'

@ei !i ca &leava cea uşoarăurtată &ururea de v*ntierindu%ţi urmele din ţarăKi numele de &e &ăm*ntE

7tunci vei moşteni $lestemulCa !iul rău de la &ărinţi

ierz*nd ogorul L ca denul %0ăscum&ărat de%at*ţia )!inţiE

7ndemn frăţesc

5ii &ri$egi ai ţării meleNecă:iţi între străiniNu uitaţi menirea voastră(e 0om*ni şi de Creştini'



8egea noastră creştineascăKi &ăm*ntul rom*nesc)%au &ăstrat cu multe :ert!eCare nu se &omenesc'

n &rigoanele &ăg*neKi%n v*rte:ul cel $ar$ar

)*ngele curgea şuroaiee al atriei 7ltar'

C*ţi nu mor &entru credinţă7&ăr*nd acest &ăm*nt.ri &rin as&ră nevoinţăKtie numai (omnul )!*nt'

Că !urtuna cea de veacuri7 cum&litului necaz

Nu%i lasă &e vii să şteargă8acrima de &e o$raz'

Cărturari n%au !ost &e%atunceaCa să scrie viaţa lor 7u în sc#im$ în =Cartea @ieţii>Numele nemuritor'



Aurma fără -ăstor

)%aude azi din de&ărtare8a (unăre un geamăt greu. c*t mai su!eri azi de taren ţara ta &o&orul meuE

Că iată ţi%au gonit =ăstorul>Ki oile s%au risi&itun*nd la =st*nă> roşiorule cel tovarăş ca =năimit>'

7zi =urşii> smulg din carne l*naIar s*ngele din =oi> îl sugKi multe oi lăs*ndu%şi st*narin locuri de&ărtate !ug'' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

n &laiul strămoşesc de&arte.!tează !raţii cu amar5iind siliţi acum să &oarteovara Crucii s&re =calvar>'



. su!lete nem*ng*iate(in lagărul de su!erinţă@oi însetaţi de li$ertateăzindu%vă )!*nta CredinţăE

@oi socotiţi &e cei de%a!arăCă sunt în raiul des!ătăriiCăci nu e viaţă mai amarăCa astăzi &e &ăm*ntul ţăriiE

@oi aşte&taţi o m*ng*iere. rugăciune de la noi(ar nu aveţi la cine cereCăci toţi suntem întru nevoi'

ri$egi înstrăinaţi de casă

)untem săraci şi răsleţiţiCăci du#ul vra:$ei nu ne lasă)ă !im măcar acum uniţi'

Ca &leava astăzi ne%m&resoară@*rte:ul greu al vrăşmăşieiKi viaţa noastră mai amarăNe%o !acem noi în &ri$egie'



7ntru amintirea fraţilor mei de la Iordan

Iu$iţilor tovarăşiKi !raţi întru Hristosu nu vă uit de%a &ururi(eşi sunt &ăcătosE

M%aţi însoţit cu r*vnăe%al vieţii mele drum(eci cum &utea%voi oareCa să vă uit acumG

C*nd mintea mea colindă(evale la Iordan@oi staţi mereu în cale7lături de IoanE

Ki c*nd mă duce dorul8a sc#itul din zăvoiMă văd acolo iarăşiNedes&ărţit de voi'

e @alea )!intei 7ne5iind eu călătormi neteziţi cărarea

)ă%mi !ie mai uşor'Ki c*nd nu am &utereCăz*nd &e drumul meu7tuncea voi cu gri:ăMă s&ri:iniţi mereuE

Iar du#ul c*nd încearcă)ă &ărăsească =Cortul>7tunci !răţia voastră



mi str*ngeţi &aşa&ortulE

&stăzi



&Cu"etar

otezătorule Ioane)%a &ustiit 8ăcaşul tăuCăci moda cea vicleanăKi%a &us aici cui$arul săuE

7cum n%auzi ca altădatăC#emarea cea de &ocăinţăCi numai c*ntece la radio(in lumea cea !ără de credinţă'

Iar l*ngă a&ă uceniciiNu se mai văd urm*ndu%ţi ţie

Căci astăzi stau necredincioşiiKi !ac aici negustorieE

e calea cea du#ovniceascăNoroadele nu mai aleargăCăci lumea şi%a croit o cale(e răs!ăţare mult mai largăE

uţini din oamenii de astăziMai vin acum să se $otezeCăci cei mai mulţi L la a&a )!*ntăogoară azi să se distrezeE

n loc de )!inte )lavosloviiKi clo&ote răsunătoare7cum auzi în toată valea;r*tul zgomot de motoareE

Iar l*ngă &eştera cea vec#e



)ălaşul tău din @itavara)e des!ătează eduiniiCu turma lor în toată varaE

Cu +ândul la Iordan

C*nd mintea mea se str*mtorează(e dorul codrilor de $rad



Mă &omenesc atunci cu g*ndulMai :os de munţii -alaad'

7colo văd curg*nd în valeIordanul tainic murmur*ndIar sălciile de &e maluri8e văd &lecate ascult*nd'

Ce taine mari le &ovesteşteătr*nul cel cu tainic mers(e stau aşa şi &l*ng cu manăCa !ermecate de un vers'

Mă &lec şi eu atunci cu g*ndul)&re a&a )!*ntului IordanKi c*nd l%aud îmi trece dorulIar mintea sca&ă de alean'

(e multe ori &e ne%aşte&tatee g*ndul meu neliniştitl a!lu căut*nd verdeaţăn c#i&aroşii de la )c#it'

(ar z$orul lui este zadarnicCăci astăzi nu mai sunt aici(ec*t doar trunc#iuri !ără !runze

Ki vec#ea gardă de !inici'n &rea:ma sc#itului &ădurea7cuma rău s%a &ustiitKi nu auzi ca altădată7l &ăsărilor ciri&it'

7tunci g*ndirea amăgită)e%ndre&tă către răsărite calea care altădată

Mergeam cu drag la &escuit'

(ar azi cărarea cea $ătută7co&eritu%s%a cu s&iniKi nu mai &oţi cunoaşte glasulCe vine azi de la vecini'

7ş vrea să trec de ceea &arte)ă uit al inimii amar

(ar nu mai este astăzi luntre



Ki nici călugărul =&escar>'

Ce taine mari le &ovesteşteătr*nul cel cu tainic mers(e stau aşa şi &l*ng cu manăCa !ermecate de un vers'

Mă &lec şi eu atunci cu g*ndul)&re a&a )!*ntului IordanKi c*nd l%aud îmi trece dorulIar mintea sca&ă de alean'

e malul a&ei doar o Cruce7 mai rămas ca s!*nt odorF7colo mă o&resc adeseaKi &l*ng să%mi treacă al meu dorE

a este Crucea stăreţieie care ne&ut*nd s%o &ort7m îngro&at%o l*ngă a&ăn semn că stareţul e mort E

)ă !ie s!*ntă amintireCelor carii m%au însoţite calea răstignirii meleKi carii mult s%au ostenit'

Iar celor cari &entru (omnulCu dragoste ne%au a:utat)ă !ie semn de mulţumire(in su!letul celui &lecat E

)u$ d*nsa stau înmorm*ntate(ureri străvec#i şi $ucuriiCu Năzuinţi neîm&linite7 unei $iete stăreţii E

8ăs*ndu%le să odi#neascăMă odi#nesc şi eu &uţin7&oi c#em*nd acasă g*ndulCa dintr%un vis în sine%mi vin'

0cris! în ziua 0fântului %oanic4în 9oiembrie >?

0c4itul *0f. na- U 2oze

?lori de la Iordan

(e c*te ori Iordane )!intee malul tău am colindatMă cu&rindea un dor !ier$inte)ă stau acolo nemişcat'

)ă nu mai am de lume ştire8a malul a&ei vieţuind

)%ascult a undei glăsuireKi &ăsările ciri&ind'

)%aud în =lunca cea $ătr*nă>Cum sună v*ntul din &ustieKi !irea toată cum îng*nă4=<reime )!*ntă )lavă AieE>

@oiam mereu să am în !aţă

Izvoarele de la Harara

Ki locul &ustnicesc L de viaţă7 )!inţilor de @itavara'

8a =colimvitra%ţi> minunată@oiam să vieţuiesc mereu7colo unde L altă dată %)e $otezase (umnezeu'

n murmur tainic a&a c*ntăIar trestiile tremur*nd)lăvesc <reimea cea rea )!*ntăCe s%arătase oarec*nd'

n valea ceea cu izvorul8a &oalele unui tă&şan7des vor$ea M*ntuitorulCu )!*ntul rooroc Ioan'

Ce taine mari erau grăite(e (umnezeu cu roorocn um$ra &eşterii smerite)u$ valea )oarelui de !ocE

e%aici trec*nd cu o$oseală;n 7va )!*nt către )inai7 !ost cu&rins de !ier$inţeală

Ki cineva%i şo&tea lui4 =)taiE>ra Ioan otezătorulUic*ndu%i4 =)tai aici mai $ineE@or$ind adesea ori cu mineE>@ăz*nd că &eştera L cu slava %e )!*ntul =0ug> îl întrecea7 stat &un*nd temeiul 7va@estitei 8avre =)a&sa!a>'

7&roa&e de Iordan &ustian taină a adă&ostite )!*nta ustnică MariaKi &e Uosima cel )!inţit'

8a a&tisterul cel de &iatră)e $oteza L &este Iordan %Mulţimea cea =Idololatră>7 Craiului de la Iran'

7ici şi )!*ntul Conon s&une5iind de g*nduri $*ntuitotezătorul L &rin minune %ndată l%a tămăduit'

Mai sus în st*nca cea de sarerecum scri&turile vestescD

=Ke&timea )!intelor 5ecioare>7vea lăcaşul &ustnicesc'

Iar mai la vale către mare)e a!lă =)c#itul 0om*nesc>Ca o cetate de salvareKi ca un rai du#ovnicesc' ostrovul înt*m&inării0om*nilor înstreinaţi(e &laiul strămoşesc al Aării

Ki de !urtună z$uciumaţi'

Iordane r*u cu a&ă s!*ntăNoian de $inecuv*ntări)&re tine dorul mă av*ntă(in răsleţitele%mi cărăriE

E

0cris! de smerit %erosc4imona4 %oan %acob fo F"umen a 0c4itul Iomâne

de la %ordan >?

Semne de Bale la Iordan devale

<e%ai su&ărat acum IordaneKi nu mai z$urzi voios în cale4<e dai mereu la ad*ncime7scuns în malurile taleE

@ăz*ndu%ţi vale :e!uită(e lăcomia omeneascăAi%ai micşorat $elşugul a&eiKi !rumuseţea cea !irească'

)%a s&eriat acum &ustia(e zgomotoasele motoareKi nu mai sunt ca altădatăNici &ăsări vesele nici !iare'

7cuma nu mai vezi si#aştriin valea ta cea minunatăCăci astăzi zilnic se &ogoară. lume nouă răs!ăţată'

otezătorule Ioane(e vei veni la vale iarăNu vei cunoaşte nici &ustiaNici a&a de odinioară E

7rată%le din nou la oamenie =Mielul cel (umnezeesc>Căci multă lume nu%l cunoaşteIar unii îl dis&reţuiesc E

7cum îi a&a mai săratăKi liniştea s%a tul$uratIar în lăcaşul tău din vale=Irodiada> s%a mutat E



n locul imnurilor s!inteKi%al &redicii de &ocăinţă7cum auzi c*ntări la 0adio7 celor !ără de credinţă'

(in cele &atru &ărţi a lumii

0ăsună vestea de răz$oiKi toţi vedem securea morţii7&ro&iindu%se de noi E

7rată%le din nou la oamenie =Mielul cel (umnezeesc>Căci multă lume nu%l cunoaşteIar alţii îl dis&reţuiesc E

Către =Irozii> cei de astăzi

Mai strigă )!inte rooroace)ă nu mai de!ăimeze 8egeaCă L iată L nu mai este &ace E

0c4itul 0fintei na de la 2oze

nsemnare4 m scris aceste versuri în vara anului >?(@ când apele %ordanului s$au am!rât, iv!zdu4ul a început s! r!sune de cântecul p!s!rilor cu ciocul de foc.

0ecurea morii despre care spunea odat! 0fântul %oan &c! st! la r!d!cina pomului) acum se apropde "rumazul bietului muritor. Ioibul din pocalips a pornit la drum.

Istorisiri de la Iordan

Din *imonarul- 0fântului 0ofroni Patriar4ul %erusalimul



1'e şesul @itavarii7&roa&e de Iordan)e miruiau creştinii@eniţi de la Iran'

,'Ieşind din $aia s!*ntă7veau de o$icei;n &reot din &ustieCu =Mirul> &entru ei'

3'ra odinioară8a slu:$ă r*nduitătr*nul &reot Conon

)i#astrul cel vestit'

'7tuncea între alţii7 !ost la miruit. t*nără !ecioarăCu c#i& îm&odo$it'

+'

5iind lu&tat de g*nduriătr*nul nu voia)ă miruiască !ata)mintindu%se de ea'

6'7tuncea atriar#ul5iind înştiinţat(e &regetul lui Cononrea mult s%a minunat4

Q'ătr*n !iind cu v*rstaCe g*nduri i%a venit7 zis rea 5ericitulKi sta nedumerit'

'(ar cuviosul nostru% Cu &ustnicesc co:oc %

)&re munţii din &ustie



. şi luă din loc'

9'otezătorul însăCu c#i&ul lui $la:in)%a arătat în caleUic*nd către $ătr*n4

12'ntoarce%te la slu:$ăKi eu mă &un c#ezaşCă va &ieri smintealaKi g*ndul &ătimaşE

11'8u*nd cura: $ătr*nulnt*i s%a răzg*ndit

@oind ca să răm*ie(in nou la miruit'

1,'(ar nea!l*nd odi#nă(e g*nduri nici acum)%a le&ădat de slu:$ă8u*nd%o iar la drum'

7tunci otezătorulI%a zis4 =(e%acuma staiEAi%am ridicat răz$oiul(ar &lată nu mai aiE>

=Cunună &entru lu&tă@oiam să do$*ndeşti(ar neră$d*nd ărinte(e d*nsa te li&seştiE>

n adevăr $ătr*nul(e%atunci s%a iz$ăvitKi zece ani norodul(e el s%a miruit'

nsemnare4 )!*ntul Conon a trăit în m*năstirea entucla de l*ngă Iordan' 7 !ost însărcinat de cătrea 5ericitul etru atriar#ul IerusalimuluiD ca să miruiască &e creştinii cari se $otezau la Iorddu&ă cum se o$işnuia în vremea aceeaD



rin nevoinţele lui si#ăstreşti a a:uns vestit în toată laturea Iordanului dar n%a !ost scutit nici drăz$oiul tru&esc deşi era $ătr*n şi slă$it de &ost'

)!*ntul )o!ronie care a scris şi viaţa )!intei Mariei gi&tencii ne aminteşte de răz$oiul cuviosulşi de neră$darea lui sau mai $ine să zicem de !uga lui din !aţa is&iteiD &recum şi de vindecarea ceo dă )!*ntul Ioan otezătorul'

ste vrednic de amintit aici că acest cuvios a locuit o vreme în eştera )!*ntului Ioan otezătorde la @itavara'

(u&ă aceea s%a &ierdut locul &eşterii căci &ăg*nii &erşi au ruinat m*năstirea )&asa care s%a ridic&e locul &eşterii şi a rămas &eştera ascunsă su$ dăr*mături iar azi nu se mai ştie nimic de ea'

n &eştera aceea a mers de multe ori însuşi (omnul st*nd de vor$ă cu )!*ntul rooroc Ioan'

7m scris acestea eu nevrednicul Ierosc#imona# Ioan care am slu:it o vreme şi eu la Iordan dneav*nd viaţa )!*ntului Conon eu nu m%am mai întors la slu:$ă'

)c#itul )!intei 7na de la Hozeva 32 dec' 19



; cruce la Iordan

Ca semn aducerii aminte

(e vremea c*nd am &o&osite malul tău Iordane s!inteu cel $olnav şi o$osit

8a ora des&ărţirii melee malul tău am îm&l*ntatCa s!*nt c#ezaş de zile grele. Cruce mare şi am &lecatE

7colo am ascuns su$ glie;n vra! de &lanuri cu dorinţi(e su&ărări şi $ucurieCu nă$uşite năzuinţi'

0ăm*i cu !armecul IordaneKi%l dă la alţii cu $elşug8a cei ce sunt !ără &ri#aneKi n%au ca mine vicleşugE

Cinstit 8ăcaş răm*i cu $ineCă eu nevrednicul mă duc)ă stau &rin casele străine(ec*t să am aici $ucluc'

7:ută%mă cinstită CruceIar tu Iordane !ii c#ezaşCa ori şi unde mă voi duce)ă s&ri:inesc acest 8ăcaşE

Ki%acuma s!inte rooroaceCă &lec să nu mă os*ndeşti<u m%ai c#emat să voi încoaceKi tu mă%ndre&ţi unde voieşti'

Căci tu $otezi la @itavara(ar mai t*rziu &recum citimD

Cărarea netezeşti s&re Aară7&roa&e de IerusalimE

Condacul -raznicului de la Scitul Sfântul Ioan de la Iordan

7lcătuit du&ă metoda <ro&arului Maicii (omnului4 su$ milostivirea ta J aşa cum se c*ntă greceşte du&ă toate slu:$ele în M*năstirile )!*ntului )ava şi Hozeva &e glasul ,'

(e venirea <a Iordanul)%au întors îna&oi CuvinteKi &linind otezulMergătorul <ău înainte

.ştile din cer s%au s&ăim*ntatIar cei de :os<oţi au văzut lumină'

(e notat4 m potrivit aceast! cântare spre a fi imnul nostru bisericesc de la %ordan, pentru oriîmpre6urare.

=C*ntaţi (omnului c*ntare nouă VV8auda 8ui în iserica cuvioşilorWW> s' 19 versul ID

'ămas bun de la Iordan



)ă%ţi vezi Iordane de &ustie@oi !raţilor vedeţi de )c#itCă eu mă duc din =$ătălie>5iind la su!let greu rănit E

(e%acuma nu voi $ea Iordane

(in a&a ta &lină de dar Ki nici cu &aşii mei nevredniciNu voi călca al tău #otar E

Iar oc#ii mei nu văd de%acumaCum z$urdă a&ele în vadKi noa&tea cum z*m$eşte luna(e du&ă munţii -alaad E

N%aud de%acuma sunet dulce

7l !runzelor de la curmaliNici seara c#iote în coruri7 megieşilor şacali'

Iar &rimăvara niciodată(e%acum nu &ot s%aud în zoriCum c*ntă mii de &ăsăreleConduse de &rivig#etori'

Mirosul cel de iar$ă verde7&oi aroma de la !loriNu vor să%mi !armece simţirea(e%acum în anii viitori'

C*ntarea )!*ntă 0om*neascăKi grai al )!intei 0ugăciunie lim$a noastră L &entru mine %(e%acuma n%o să mai răsuni'

rivirea mea cea visătoare(e%acuma n%o mai aţintesce !aţa )!intelor Icoane(e la 7ltarul 0om*nesc E

8ăcaş cinstit răm*i cu $ineCă eu nevrednicul mă duc)ă stau în casele streine(ec*t să am aici $ucluc E



0ăm*i cu !armecul IordaneKi%l dă la alţii din $elşug)ă%ţi c*nte versul cel de taină)i#aştrii !ără vicleşug E

ăzeşte )!inte rooroacee !raţii cari mai răm*n

)ă%ţi !ie turmă cuvioasăCu nume vrednic de =0om*n>E

Icoane veci

Iordane &rea $lagosloviteIzvorule du#ovnicescC*nd viaţa mea se amărăşteMereu la tine mă g*ndesc'

(eşi din vor$ele streine)%arată c#i&ul tău sc#im$atu nu te &ot vedea cu mintea(ec*t aşa cum te%am lăsat4

Cu minunate &ăsăreleCu !lorile $ătr*nei lunci<e văd îm&odo$it şi%acumarecum te cunoşteam atunci'

n valea ta cea răs!ăţată

8a )c#itul nostru rom*nesc7celaşi !armec mi s%arată7ceiaşi linişte simţesc'

8a &eştera din @itavaraCu mintea mea zăresc mereue Mergătorul nainte@or$ind cu (omnul (umnezeu'

7&oi la vale către mare

)%arată um$re din trecut7 cuvioşilor )i#aştriCu numele necunoscut'

7lături reotul Uosima7ştea&tă &arcă şi acume Cuvioasa gi&teancă)ă%i dea =Merinde &entru drum>'

Iar dincolo L în cea &arte %@ăd c#i&ul cel uscat de &ost7 )!intei ustnice Maria% Ca cer$ul !ără adă&ort %

n c*ntecul de &ăsărelen mersul a&elor L gră$it %u simt şi astăzi armonia(in =.strovul $lagoslovit>'

a 0i4!stria 2ozevei, >?



;aza -ărăsită

7ici în mi:locul &ustieie malul )!*ntului Iordan7cest 8ăcaş al 0om*nieiNe%a !ost la toţi ca un liman'

5iind străini în dez$inareCa oile !ără cio$anNoi do$*ndeam o alinare8a )c#itul )!*ntului Ioan'

n lim$a noastră rom*neascăuteam aici a ne rugaKi%o !ărmitură sărăcească5răţeşte o &uteam m*nca'

7cei $olnavi !ără mi:loace7iurea neav*nd răgaz)e &ogorau cu drag încoace;it*nd săracii de necaz'

Iar c*ţi aveau din înt*m&lare@reo duşmănie între ein gura so$ei ori la soare)e îm&ăcau !ără să vrei'



Ki &ot să zic că toţi de%a r*ndulCu su!let de rom*n curatNe m*ng*iam aici cu g*ndulCă ne a!lăm la noi în satE

Căci lunca verde cu Iordanule toţi ne%m$răţişa cu dragnde&ărt*ndu%ne =amarul>(in su!letul celui &ri$eagE

e &ris&a cea de lut în soare8a $aie ori la &escuit7veam năde:dea încă tareCă 0om*nia n%a muritE

(ar L azi c*nd $iata )i#ăstrie

)%a &ustiit ca =Madiam>. :alnică melancolieMi%a stins năde:dea ce%o aveamE

0cris! dup! plecarea de la %ordan de nevrednicul %eromona4 %oan %acob, noiembrie >?(, 2ozeva

:uovnice5tilor surori



. $ucurie negrăită)meritul su!let mi%a cu&rins@ăz*nd cum dragostea creştinăe toate astăzi le%a învinsE

n curtea casei voastre astăzi)e vede $ine mai v*rtosCă locuieşte dim&reunărea )!*ntul dar al lui HristosE

n c*tă vreme $ogătaşii)unt singur $ine găzduiţi

7tunci Hristos cu nevoiaşii(in curte sunt o$iduiţi'

(in lacrimile &ocăinţii7 zilelor )!*ntului ostComoară )!*ntă a Credinţei@ădeşte &e al vieţii rost'

Căci (umnezeul ndurăriie inimă o a mişcat)ă !iţi în gri:a căutării(e cel $olnav şi scă&ătat'

@ă !ericesc !ără încon:ur Ki sunt ad*nc încredinţatCă astăzi nu slu:iţi la oameniCi (omnului L cu adevărat'

Mirosul greu şi murdăria



Cari ră$daţi sunt mărturii7 răs&lătirilor din ceruri7le miresmei $ucuriiE

u n%am ceva mai $un acum(ec*t s&re a vă da un s!at4)%aveţi ră$dare totdeauna

Căci mare dar aţi că&ătatE7cel $olnav în su!erinţăC*nd zice4 X(umnezeu &rimească> &entru su!let ca o !loareentru cununa cea cereascăE

Iar vor$a4 =(umnezeu să ierte>C*nd zice &entru adormiţintrece toată rugăciunea

Celor care sunt g#i!tuiţiE

(urerea care ai în su!letentru rudenii ce s%au dusntoarce%o către nevoiaşiCe sunt &rieteni cu IisusE

)&re ei să%ţi verşi com&ătimireae ei să%i cauţi azi cu dor

Căci au nes&usă îndrăzneală8a (ulcele M*ntuitor'

(e moli&sire n%aveţi teamăCăci dragostea lui (umnezeuntrece toată doctoriaKi ne aco&eră de rău'

(in !undul &eşterii smeriteu ca un !rate vă doresc

)ă !iţi în toate !ericiteCu darul cel dumnezeescE

Iar c*nd sunteţi la rugăciune)ă nu uitaţi a vă rugaCa (umnezeu să miluiascăKi &e nevrednicia meaE

0ugaţi ca cei din &ri$egie

Creştinii noştri de un neam



)ă%şi ţie )!*nta lor credinţăCa )!*ntul atriar# 7vraam'

Iar dacă nu se vor întoarce)ă%şi vadă ţara rom*neascăMăcar să nu%i li&sească (omnul(e )!*nta atrie CereascăE

Iar &entru cei din 0om*niaCei &rigoniţi de $olşevici)ă%i întărească în credinţăMărturisind ca muceniciE

Ki unul &entru altul &ururi0ug*ndu%ne s*rguinciosCu dragoste du#ovniceascălini%vom legea lui HrisosE

rimiţi din &artea mea smeritul(u#ovniceştile urăriKi mulţumire &entru darulMulţimilor de îndurăriE

Nevrednic eu !iind de toate8a r*ndul meu mă s*rguiesc)ă !ac şi eu du&ă &utere

entru acei care%mi slu:esc'rimind aceste sti#urele)ă ştiţi că eu am &us în eleucăţi de inimă zdro$ităCu dragoste ne&ri#ănităE

Hristos a înviat din groa&ăKi noi să înviem cu l)lu:indu%i numai 8ui ca roa$ă

rin mila către cel mişel'

)ă !ie &entru toate astăzi(umnezeiasca nviere4Izvor de &ace şi iu$ireCu su!letească m*ng*iereE

7l vostru mai nevrednic !rate şicătre (omnul rugător Ioan smeritul Ieromona#ul'



l vostru recunosc!tor %oan %acob $ 0i4!stria 0fintei ne de la 2oze

Scrisoare descisă -entru ctitorii mei a-ri+i

Iertaţi%mă că%mi s&un cuv*ntulIu$iţilor mei !raţi şi surori8a cei care odinioară7u !ost la )c#it a:utători4

Cunoaşteţi $ine vremea ceeaC*nd &ogor*sem eu la )c#itCum toţi erau la desnăde:deKi nimeni nu m%a s&ri:init'

7&oi mai ştiţi că eu devaleMizerii mari am înduratFNici tu iserică ca lumeaKi nici c#ilia &entru stat'



-rădina vraişte uscatăNecurăţată !ără gardIar ţevile de a&ă s&arteKi cu motorul re!ormat'

Mai ştiţi a&oi că =o&a> nostru7vea iserica sălaş

Ki nu se da urnit de%acolo)ă nu răm*nă &ăgu$aş'

Ktiţi $ine că vecinii noştrirau atuncea toţi duşmaniCăci cuviosul rotosingeli necă:ea de%at*ţia ani'

8u&t*ndu%mă din răs&uteri;n singur sco& am urmărit4

)ă !acem toţi 0om*nii :ert!ăentru urzirea unui )c#it'

recum din ţară altădată7icea mulţi au dăruit7semenea au dat şi%acuma0om*nii noştri ce%au voit'

7lăturea de Marcu eza

i scris la ctitori şi MironCu rotosingelul -#erasimCu Negoiţă şi cu (ron'

7&oi sunt !raţii )amuilăCu maicile din Ieri#onCu Hristodula !imiaKi altele din leon'

Mai sunt a&oi ărinţi de%ai noştri

Ca Nicon şi @eniamin7&oi mireni din neamul nostrurecum şi cei de neam străin'

Cu toţii sunt &ărtaşi la valeKi dacă toţi s%ar răsculaKi%ar cere să le dau &arale7tuncea vai de rasa meaE

;n veac întreg să !ac ro$ie



Nu voi &utea să le &lătescHalal de%aşa egumenie8a )c#itul nostru 0om*nescE

C*ţiva din ctitorii mai a&rigiCer gologanii îna&oiCăci ei socot că )i#ăstria

7 !ost o vacă &entru noi'Ki mai socot că vaca astaNe%a ală&tat de%at*tea oriKi vreau acum să ceară $r*nza(in cei vreo şase anişoriE

(ar !raţilor să ştiţi că )c#itulNe ţine multe c#eltuieliKi noi am su!erit acolo

Nenumărate osteneli'

Iar de venituri nici &ovesteCă nu sunt zilele normale)ă curgă de la domnul ezaKi astăzi ca atunci &araleE

Iar dacă las în urmă casăKi lucruri de gos&odărie

-*ndiţi%vă nu am dre&tate)ă iau ceva ca o sim$rieG

7cuma s&uneţi dacă &oate)ă%mi dee )c#itul &artea meaK%atuncea &ot şi eu răs&undeCe &oate ctitorul să ia'

7cuma eu îi rog &e ctitori)ă vie ei ca gos&odari

Că strigă azi cu glas de ritori7v*nd &retenţiile mariE

)ă !olosească ei grădinaKi casa cu ce are ea8e las şi =Cartea cu !ăina>Ki $arca $a şi rasa meaE

(ar nici aşa nu vreau să vie

Ki mulţi votează azi la tron



e &o&a cel din vec#ea custodie)ă%i dea de #ac el lui =Ion>E

u văd că se gră$esc miloşiiKi cei care &unea !itil)ă ai$ă om cu semne roşii(e la )tam$ul cu noul stil'

C*nd stau la vale !raţii noştriNu ză$ovesc &e la IordanUic*nd mereu că nu se%m&acăCu stăreţia lui Ioan'

7cuma c*nd îi c#em să vieKi las gos&odăria lori zic că vreau tovărăşie(ar eu să !iu răs&unzător'

C*nd sunt egumen nu le &laceC*nd vreau să &lec le vine greu(ar cine &oate să%i îm&ace)ă ne !erească (umnezeuE

Cu conştiinţa îm&ăcată(emisia acum mi%o dauF(e astăzi &entru lumea toată

gumenie nu mai vreauEnsemnare 4 Dup! strofa a doua, 0fântul %oan noteaz!: numai fratele Constantin m$a a6utat atuncimona4ul %oanic4ie.

Pe partea stân"! a versurilor 0fântul zice: 9u am de zis nimic pentru cei cari ne$au împrumutat ne$au miluit f!r! preteniiT

Sin+ura mân+âiere românească



Mă uit adesori în zare(in munte sus de la )&italKi văd lucind un colţ de mareKi nişte ar$ori mai la deal'

8a vale unde al$ăstreşte)e scurge a&a din Iordan

Iar unde lunca se zăreştei )c#itul )!*ntului Ioan'

-*ndirea mea acolo z$oarăCa la un tainic ostrov s!*ntCă mult doream odinioară)ă%mi !ie locul de morm*nt'

(ar toate%s moarte &entru mine

Ki ar$orii acum uscaţiCăci nu mai are astăzi cine)ă !acă &ace între !raţiE

. leagăn )!*nt de m*ng*iere7 su!letului meu &ri$eagErivind mai uit a mea durereCă tare ne erai tu dragE

7scuns în mi:locul &ustiei

e malul s!*ntului Iordan7cest lăcaş al 0om*nieiNe%a !ost la toţi ca un liman'

Iar noi streini în des$inare% Ca oile !ără cio$an %Mai do$*ndeam o alinare8a )c#itul )!*ntului Ioan'

n lim$a noastră rom*nească

uteam aici a ne rugaKi%o !ărmătură sărăciască5răţeşte o &uteam m*nca'

7cei $olnavi !ără mi:loace7iurea neav*nd răgazD)e &ogorau cu drag încoace

;it*nd săracii de necazEIar c*ţi aveau din înt*m&lare@reo duşmănie între ei8a gura so$ei ori la soare)e îm&ăcau !ără să vreiE

Căci lunca verde cu Iordanule toţi ne%m$răţişa cu dragnde&ărt*ndu%ne aleanul

(in su!letul nostru &ri$eag'

e &ris&a cea de lut în soare8a $aie ori la &escuit7veam năde:dea încă tareCă ţara noastră n%a murit'

(ar azi c*nd $iata )i#ăstrie)%a &ustiit ca Madiam

. :alnică melancolieNe%a stins năde:dea ce%o aveamE

7zi unde%i rostul rugăciuniin lim$a ta lăcaş cinstitGCă J iată $oldul ur*ciuniie !iii tăi i%a răsleţitE

n sălcii şi%au ascuns organul5eciorii tăi înstrăinaţi

Ki &l*ng ro$ia cea amară7 =Maicii lor de la Car&aţiE>

Comoară s!*ntă ne%nţeleasăKi raiule du#ovnicesc<u ţii ascunse multe taine J(e%a su!letului 0om*nesc'

<u eşti 5ecioara cea mezină

7 Maicii noastre su!leteşti

Ki azi cu d*nsa dim&reunăţi este dat să &ătimeşti'

Cununa ta de altădată7cum în s&ini s%a &re!ăcutIar !iii cei din altă ceatăNă!rama morţii ţi%au ţesutE

+ersuri asem!n!toare $ Eaza p!r!sit! şi I!spuns la un p!rinte nedumerit

nsemnare4 n anul 19 c*nd ne%am &ogor*t la Iordan ca să su&ravieţuim la )c#it ne%a &ovestit u$eduin om $ătr*n care avea mai mult de 2 de ani şi care se ocu&a cu creşterea &rin &ustiIordanului'

Ne%a s&us că ţinea minte de c*nd era mic $ăietan tot &e acest loc a a&ucat d*nsul că trăiau vreo şacălugări rom*ni &ustniceşte &rin coli$i'

Că şi &ădurea din lunca Iordanului era aşa de deasă că era cu ne&utinţă să mergi să a:ungi să vea&a dec*t numai &e unde mergeau cămilele să $ea a&a din Iordan'

7şa a !ost &ădurea &*nă în anul 19 c*nd au venit ara$ii re!ugiaţi de la evrei şi au distrus%o de to!ăc*nd grădini &entru zarzavaturi &e care c*nd inunda Iordanul le distrugea şi răm*neau cu muncazadar'

7cum se vede că )!*ntul Ioan vrea să se !acă iarăşi &ădure &entru &ustnici ca iarăşi să răsune valde glasul Mona#ilor c*nt*nd J

n Iordan $otez*ndu%<e <u (oamne nc#inarea <reimei s%au arătat J

nsemnare4 ceste sti4uri le$a scris când era bolnav în 0pitalul 8erman din 'untele Fleon, şi acolo privea unca %ordanului şi 0c4itul Iomânesc cu mult! durere ştiind c! l$a p!r!sit pentrtotdeauna şi r!m!sesem numai eu sin"ur şi bolnav un an între".

nsemnarea aceasta este f!cut! de sc4imona4ul %oanic4ie U ucenicul 0fântului %oan %acob.



Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion / 6aica :omnului

; minune a reasfintei Născătoare de :umnezeu care s/a -etrecut .n Sfântul 6unte &tos l6ănăstirea o+rafu .n anul 132

e la anul 1,Q &uţin mai înainte de a se !ace )inodul de la 5lorenţa oraşul Constantino&ol era &ericol să cadă în m*inile turcilor' m&ăratul grec Mi#ail aleologul !iind în mare nedumerine&ut*nd să ţie &ie&t turcilor s%a dus la 0oma să ceară a:utorul a&ei care în vremea aceea avemare &utere'



a&a i%a !ăgăduit că îi va da a:utor dacă se va su&une lui cu toată iserica .rtodo/ă' m&ăratvăz*ndu%se în &ericol din &artea turcilor a !ăgăduit că se va su&une'

7tunci s%a &ornit mare groază &entru iserica .rtodo/ă de 0ăsărit căci latinii sileau &e ortodocşiînşelăciunea lor'

Nu &rin &uterea cuvintelor )!intei vag#elii ci cu ascuţişul sa$iei şi a tot !elul de c#inuri

necazuri' Mii de su!lete cădeau su$ sa$ia lor &entru curata credinţă .rtodo/ă de 0ăsărit'(ar &entru că )!*ntul Munte întotdeauna a !ost L şi este L în &ericole s&ri:in şi a&ărător .rtodo/ide aceea şi latinii s%au gră$it să strice temeliile acestui s&ri:in al .rtodo/iei' Ki cu gra$ă mare s%adus şi în )!*ntul Munte silind mona#ii să se su&ună a&ei de la 0oma &rin cuvinte cu momeli $ani cu !ăgăduinţe înşel*ndu%i cu ameninţări cu tiranie şi silă şi cu moarte mucenicească' ;nii !rica c#inurilor şi a morţii cu tiranie &rimind $ani cu sila s%au le&ădat de ortodo/ia ărinţilor lor a noastră' Iar cei mai mulţi dintre d*nşii au &ecetluit cu însuşi s*ngele lor mărturisirea' Ki &rstatornicia lor au mustrat &e a&a !urul de cele s!inte L numindu%se &e sine că e ca& al isericiilocţiitorul lui Hristos &e &ăm*nt'

(ar din ne!ericire vrednicele de &l*ns m*năstirile Marea 8avra şi Piro&otamu au căzut atunci şi au a$ătut de la învăţăturile )!inţilor ărinţi ai noştri şi au &rimit &e a&useni de !rică cu cinste şi csu&unere de ro$' )e !ăceau acestea du&ă &orunca m&ăratului &e voia latinilor ca să se &lemona#ii din )!*ntul Munte la dogmele cele s&urcate ale 0omei'

nsă (umnezeu ca să se întărească şi ceilalţi în credinţa .rtodo/ă a &ede&sit m*năstirPiro&otamu c#iar în vremea c*nd acei nenorociţi mona#i îm&reună cu cei din 7&us săv*rşes&urcata lor liturg#ie du&ă adăugarea re!ormei latineşti' Uidurile şi turnurile m*năstirii Piro&otam

s%au &ră$uşit din temelie' Ki în cădere zidurile au omor*t mulţi din latini şi din călugării cari căzut din credinţă'

Cei care au venit din Italia nicidecum nu au vrut să dea atenţie acestei &ede&se cereşti şi !iintur$aţi s%au dus &rin tot )!*ntul Munte'

În a"o"iee %e mânăstiea Oogafu se nevoia un monah singu la linişte, #ae avea un o'i#sfânt #a să #iteas#ă A#atistul $ai#ii Domnului %e mai multe oi n fie#ae zi #ântân% n faSfintei 3#oane a $ai#ii Domnului.

În una %in zile, #ân% "e 'uzele a#estui 'ătân ăsuna nen#etat feli#itaea Ahanghelului fă#u-ea Sfintei Fe#ioae $aia, =*u#uă+te>, %eo%ată au%e 'ătânul %in a#eastă 3#oană #uvântumăto9 =*u#uă+te şi tu, 'ătânul lui Dumnezeu>. *ătânul s+a s"eiat.

=2u te teme, l+a liniştit %in 3#oană glasul $ai#ii Domnului, #i %u+te e"e%e n mânăstie vesteşte failo şi egumenului, #ă %uşmanii mei şi ai Fiului meu s+au a"o"iat. i #ae e sla' #%uhul şi nu "oate ă'%a, să se as#un%ă, "ână te#e is"ita. 3a #ei #ae %oes# moamu#eni#eas#ă să ămână n mânăstie. Da %u+te e"e%e>.

As#ultân% 'ătânul "oun#a şi voia -ea /uatei Stă"ânei noaste şi "ăăsin% #hilia a alegat #a "utut %e e"e%e la mânăstie #a să ai'ă faii veme şi #hi" #a să se n#ua0eze şi să sgân%eas#ă 'ine fie#ae %in ei "entu "ei#olul %e faă. Da numai #ât a a0uns 'ătânul n "oamânăstiii, iată #ă se ve%e Sfânta 3#oană "e #ae o avea n #hilie #ă stătea n "oata mânăstiii. #u multă umilină şi evlavie n#hinân%u+se naintea i#oanei o ia, şi naintea egumenului s"un#ele găite %e $ai#a Domnului.

3a faii văzân% "ei#olul #ae nu ea %e"ate, foate s+au s"ăimântat şi #ei mai sla'i %int%ânşii n%ată s+au as#uns "in muni şi "in "eştei. Da G %e monahi m"eună #u egumenul aămas n mânăstie şi s+au as#uns n Tun (-ig) aşte"tân% "e %uşmanii lo şi #ununimu#eni#iei.

uţin du&ă ce au a:uns latinii la înce&ut cu toată &uterea retorică a a&usului îi îndemnau &e monasă desc#idă &orţile m*năstirii şi să recunoască &e a&a ca& al isericii !ăgăduindu%le că îi va iertale va da mult aur' (ar mona#ii de sus de &e <urn îi între$au &e latini4 8Cine v/a s-us vouă că a-vostru este ca-ul DisericiiG :e unde/i această .nvăţătură a voastrăG Că noi credem că Hristoca-ul Disericii* Noi mai de+rab ne otărâm să murim decât să -rimim să se s-urce acest l

sfânt de sila 5i tirania voastră* Să fu+iţi de aici* Nu descidem -orţile mânăstirii9*

3a latinii au stigat #u mânie9 =&ei să muii>, şi n%ată au a%unat mulime %e lemne şi #ăus#ate m"e0uul Tunului şi i+au as "e monahi. Flă#ăile fo#ului s+au nălat #ât tun%u#ân%u+le vântul năuntu, %a monahii ni#i%e#um nu s+au etas %e la %uhovni#eas#a lon%ăzneală, slăvin% şi 'ine#uvântân% "e Domnul şi, ugân%u+se "entu %uşmanii lo, şi+au %at mâinile ui sufletele lo #ele #uate n 6 zile ale lunii ;#tom'ie, anul EI.

n condicele m*năstirii se a!lă scrise şi numele acestor urtători de $iruinţă cuvioşi Mucenici'

Sfânta 3#oană #ae a "oun#it 'ătânului să s"ună n mânăstie %e a#est "ei#ol a fost n Tum"eună #u #uvioşii $u#eni#i9 %u"ă a#eea au găsit+o nesti#ată su' %ăâmătuile "i#inuite %fo#.

(e atunci şi &*nă azi zi şi noa&te arde candela nestinsă înaintea acestei )!inte Icoane #ae numeşte =Înainte &estitoae>, un%e monahii #ites# n fie#ae zi A#atistul $ai#ii Domnului.

(Ta%usă %in ge#eşte %e $onahul 3oani#hie %e "e o #ate ti"ăită n anul BG, Anote@"is#hiasis @"ituatos)



:in viaţa Cuviosului ărinte Nifon cel din Ţari+rad



Cuviosul Ni!on mai înainte de a se !ace călugăr îşi &etrecea viaţa sa în dezmierdări tru&eşîntovărăşindu%se cu tineri des!r*naţi de o v*rstă cu el' Ki !iind el cu totul vas al &ăcatului mai &urmă &rin &ocăinţă adevărată s%a !ăcut vas ales al )!*ntului (u# &recum se arată &e larg în viaţa l&e luna decem$rie în ,3 de zileD'

7vea Ni!on &e c*nd era în lume un &rieten cu numele Nicodim care văz*ndu%l într%o zi a înce&ut l &rivi cu mirare şi a se s&ăim*nta însă tăcea' (eci a zis Ni!on4 =/e #aui aşa la mine #a şi #um nm+ai #unoaşte>.

0ăs&uns%a Nicodim4 =Crede%mă !rate că niciodată nu te%am văzut &e tine într%acest c#i& &recumvăd acum că !aţa ta este în!ricoşată ca de ara&'> 7ceasta auzind t*nărul Ni!on s%a în!ricoşatruşin*ndu%se şi%a aco&erit !aţa cu m*inile şi a &lecat m*#nit'

i megân% "e #ale zi#ea ntu sine+şi9 =&ai mie, "ă#ătosului, %a#ă n lumea a#easta sunt neg#u sufletul şi #u tu"ul, %a la 0u%e#ata lui Dumnezeu #um voi fi /um mă voi aăta feei lDumnezeu Ama mie, "ătimaşului, un%e eşti a#um, suflete, vai mie, #e voi fa#e ;ae mă v"utea "o#ăi>

;nele ca acestea şi altele zic*nd în sine Ni!on cu multă zdro$ire de inimă a mers acasă' Ki îi aducevră:maşul g*nduri &otrivnice şi în!ricoşate aşa înc*t din multa !rică a căzut în slă$iciune mare$oală' Că nu su!erea vră:maşul ca să%l vadă &ocăindu%se şi îndre&t*ndu%şi viaţa' 7 doua zi a mers iserică şi căut*nd s&re icoana Maicii (omnului s%a rugat cu multă umilinţă mărturisindu%!ărădelegile sale şi cer*nd a:utor rea Curatei'

De#i ugân%u+se el n%elung şi văsân% multe la#imi fie'ini, a văzut #um zâm'ea #hi"ul $aiDomnului %e "e Sfânta 3#oană şi #ăuta s"e %ânsul #u "ivie veselă foate şi 'lân%ă. 7ceaminune văz*nd Ni!on s%a mirat şi a înce&ut a se $ucura cu inima şi a zis în sine%şi4 =&ezi, ti#ăloa



suflete, #ât ne iu'eşte "e noi Dumnezeu, iaă noi singui fugim %e la Dânsul, iată, ne+a %at nous"e a"ăae "e -ea /uata $ai#a Sa, iaă noi n#ă şi "e a#eastă a0utătoae o te#em #ve%eea.> (eci aşa m*ng*indu%se t*nărul Ni!on a sărutat cu căldură )!*nta Icoană şi &lec*nd diserică a înce&ut a%şi îndre&ta viaţa !erindu%se de des!r*u'

JJJ

Înt+una %in zile megân% el iaăşi la *isei#ă să se oage, a văzut n #ale "e oae#ine fă#ânfăă%elegi (a%i#ă "ă#ate) şi l+a osân%it "e el n mintea sa. i intân% el n *isei#ă şi+a i%i#o#hii săi #a %e o'i#ei #ăte 3#oană şi a văzut "e $ai#a Domnului #u faa nfi#oşată "osomoâtă nto#ân%u+şi #hi"ul %e #ăte %ânsul.

Iară Ni!on s%a s&ăim*ntat şi căut*nd în :os a zis întru sine%şi4 =&ai mie, "ă#ătosului, numai'u#uie aveam9 /hi"ul Tău -ea Sfântă Stă"ână, iaă a#um şi a#esta şi ntoa#e faa sa şi nştiu "entu #ae vină.>

Ki atunci şi%a adus aminte că a os*ndit &e cale &e cel ce &ăcătuia şi a înţeles că &entru aceea

întorcea Maica (omnului !aţa de către d*nsul'

(eci a zis cu &l*ngere sus&in*nd din ad*ncul inimii4 =Dumnezeule, iată+mă "e mine, "ă#ătosu#ă iată am ă"it slava şi %egătoia Ta şi am osân%it "e a"oa"ele meu, nainte %e a+l 0u%e#a TÎnsă miluieşte+mă, Stă"âne, #ă s"e Tine nă%ă0%uieşte sufletul meu şi %e a#uma nu voi mosân%i "e fatele meu ni#io%ată.>

A#estea şi mai multe zi#ân% #u la#imi a #ăutat iaăşi s"e i#oană şi a văzut+o zâm'in% #a şi mnainte şi %e atun#ea #u mae aminte se "ăzea să nu osân%eas#ă.

Ki aceasta o !ăcea totdeauna4 dacă i se înt*m&la a greşi oarec*nd intru ceva atunci îşi întorcea rCurata Maica lui (umnezeu !aţa sa şi cu aceasta se certa Ni!on şi se îndre&ta'

JJJ.dată scoţ*nd el a&ă cu ciutura din !*nt*nă l%a îm&iedicat &e el diavolul şi a alunecat înăuntru am*ndouă &icioarele căz*nd în a&ă'

Ki merg*nd s&re !und s%a a&lecat cu m*inile de ciutură şi a strigat4 =Stă"ână, a0ută+mi mie!>îndată s%a a!lat st*nd în !*nt*nă &e un lemn întreg nevătămat'

Ki de atunci a cunoscut cum că Născătoarea de (umnezeu îl &ăzeşte &e el şi se s*rguia ca să ai$de%a &ururi Numele i &e $uzele sale'

7şa !ericitul Ni!on cu a:utorul lui (umnezeu îndre&t*ndu%şi viaţa sa s%a le&ădat de lume şi s%a !ăcmona#' Ki se s*rguia întru mari nevoinţe omor*ndu%şi tru&ul său şi su&un*ndu%l &e el (u#ului lacrimi şi as&ră &ocăinţă &etrec*ndu%şi zilele sale' Ki îşi &unea &ază gurii sale !oarte &ăzindu%se cuvinte deşarte şi mai cu seamă de cuvinte s&urcate de dosădiri şi de clevetiri'

Cântare de ru+ăciune către 6aica :omnului " <a u5a milostivirii

rea )!*ntă Maică şi 5ecioară

Năde:dea su!letului meu<u eşti a mea mi:locitoare8a milostivul (umnezeuE

(e n%ar avea la ceruri lumea0udenie de &e &ăm*nt7tunci ar !i &ustie viaţa7semenea unui morm*ntE

(e nu erai tu &rimăvară

7 veacului înţelenit7r !i rămas de%a &ururi iarnăKi soarele n%ar !i z*m$it'

(e n%ai !i revărsat tu zoriieste &ăm*ntul adormit7tuncea um$ra cea de moarte

7r !i rămas !ără s!*rşit'Iar astăzi rea Curată MaicăC*nd toţi ne%am a$ătut la rău(e nu te vei ruga !ier$inteNe &ărăseşte 5iul <ăuE

<rimite%i semn de &ocăinţăNorodului nedumeritKi adă iarăşi la credinţăe su!letul cel rătăcitE

(ezleagă rea Curată MaicăCătuşele celor ro$iţiKi dăruieşte%le ră$dareCreştinilor nă&ăstuiţiE

Ducuria 6aicii :omnului de Sfânta 7nviere

ucură%te reacuratăCare ieri te%ai t*nguitIată 5iul tău cu slavă(in morm*nt a răsăritE

<oată !irea &răznuieştenvierea lui Hristos<oate se îm$racă astăziCu veşm*nt &rea luminosE

ngerii şi &ăm*nteniiC*ntă azi acelaşi graiIar 7dam şi cu t*l#arul7zi se veselesc în 0ai'

Nu mai este astăzi &azăn denul cel ceresc;şa stă mereu desc#isăentru neamul creştinesc'Nu se mai socoate CruceaCa organ c#inuitorFa răm*ne =)teagul )lavei>% )emnul cel $iruitor L E

ăutura cea amară(e Hristos s%a îndulcitKi =îm&ărăţia morţii>e vecie s%a zdro$itE



7stăzi eşti4 =a )lavei Maică>Ki =a )!intei nvieri>E

Cu+etare umilită la durerea 6aicii :omnului

Cu mintea mea rea )!*ntă Maică<e văd s&re drumul s&re =Calvar>Ki conştiinţa mea săracăMă c#inuieşte cu amar'

Ai%aud în tainăD t*nguireaKi se%n!ioară du#ul meuKtiind că &entru mine ra$dă

rea milostivul (umnezeu'

rivindu%8 înălţat &e Cruce(e adunarea =Celor 0ăi>Cunosc că am mai multă vină(ec*t răstignitorii )ăiE

(e nu vedea mai înainte)tă&*nul îm&ietrirea mea

7r !i avut o m*ng*iereKi n%ar !i însetat aşaE8umina soarelui ascunsăN%ar !i ieşit aşa t*rziu(e nu vedea cum ra$dă (omnulKi &entru mine care scriuE

Ki &oate st*ncile de &iatră7tuncea nu s%ar !i zdro$it(e nu ştiau că (omnul moare

Ki &entru mine cel greşit'

Iar sa$ia &roorocităN%ar !i &ătruns aşa cum&litn su!letul tău rea Curată@ăz*nd &e 5iul răstignitE

Cutremur*ndu%se &ăm*ntule cei din morţi i%a deşte&tatIar eu cu somnul tr*ndăvirii0ăm*n mereu încătuşat'

Cata&eteasma de la <em&lu)%a ru&t în două &*nă :osIar eu nu caut a mă !r*nge8a inimă &entru Hristos'

7:ută%mi rea Curată Maică)ă mă trezesc din somnul greu)ă am în inimă =&ecetea>Cu =semnul cuielor> mereuE

Sabia durerii

8a inima îndurerată. sa$ie te%a !ost &ătruns@ăz*nd &e 5iul tău =Curată>e Cruce de ostaşi îm&unsE

n!ricoşata 0ăstignire0ă$d*nd dumnezeescul Mielrin zdruncinarea ta de Maică

<e%ai răstignit atunci cu lE

(urerea maicilor din lumeCa un noian s%a revărsatn inima%ţi ne&ri#ănită@ăz*ndu%I c#i&ul 8ui sc#im$atE

.dinioară &runc în iesle8a et#eleem l în!ăşai

Iar azi l vezi întins &e CruceCu tru&ul gol şi !ără graiE

e Cel ce seamănă =Cuv*ntul>7v*nd al m*ntuirii rodl vezi acum #ulit de guraNeruşinatului norodE

e Cel ce vindeca le&roşiil vezi acum de rane &lin



Iar cei a:utoraţi de (*nsul7cum îi !ac mai mare c#inE

Ki Cel ce învia &e 8azăr (e &atru zile îngro&at)e vede astăzi mort &e Cruce(e cei vicleni încon:uratE

lân+erea 6aicii :omnului

nvie 5iul meu &rea dulceKi m*ng*ie &e Maica <aCă iată 8azăr iar te c#eamă)ă mergi în locuinţa sa'

@ezi lacrimile cele caldeKi <e ridică din morm*nt% 7rată (oamne îm&linirea

Cuv*ntului <ău celui )!*ntE

5iind <u )oarele (re&tăţiiUdro$eşte ale no&ţii &orţiCăci neamul omenesc aştea&tă)ă !ie ridicat din morţiE

recum la ceruri eşti cu <atăl)ă !ii cu mine &e &ăm*nt

n 0ai !iind <u cu t*l#arulKi cu strămoşii în Morm*ntEm$ăr$ătează%Ai ;ceniciin!ricoşaţi de 5ariseiKi mergi a&oi în -alileiarimind &e )imon iar cu eiE

8umina cunoştinţei <ale7rat%o astăzi din $elşug5ăc*ndu%i să $răzdeze lumea

Cu =evang#elicescul &lug>'

)!inţeşte (oamne !irea toatărin învierea <a din morţiKi ne desc#ide &e vecie7 0aiului slăvite &orţi'

Din s!pt!mâna 0fintelor Patimi, prilie >?

roodul 6aicii :omnului

Staea 3+a

5iind Maica @ieţii îngro&ării te%ai datKi%ale îngerilor cete s%au îns&ăim*ntat7dormirea ta cinstind%o luminat'

Născătoarea vieţii şi%al luminii izvor 8a%ntuneric ucenicii cum te &ogorG<u !iind lumina noastră%a tuturorE

<e mărim &e tine Maica toatei zidiriKi%nălţăm duios c*ntări )!intei 7dormirintru care &lată dai acestei !iri'

N%a rămas în groa&ă &reacurat tru&ul tăuCi mutatu%te%ai cu d*nsul la (umnezeu

Ca să !i &ărtaşă )lavei 8ui mereu'Iisus a toate m&ărat &rea slăvit<e%a ales &e tine Maică şi negrăit5ără de &ri#ană tu 8%ai zămislit'

)tă&*nul !ă&turii &e &ăm*nt &ogor*ndCum venise întru&*ndu%)e oarec*nd7stăzi vine dornic du#ul tău lu*nd'

n c#i& tainic astăzi şi noi toţi ne%adunămKi cu )!intele 5emei :alnic îţi c*ntăm(*nd încon:ur năsăliei ne%nc#inăm'

e cea mai !rumoasă dec*t tot ce%i ziditrin a căruia născare ne%am învoitCum s%o vadă !irea că s%a &ristăvitG

Iară iadul Maică cum mai &oate ră$da

ntru tot !ulgerătoarea lumina taGCăci or$eşte ne&ut*nd a te vedea'

(umnezeu Cuv*ntul tru& lu*nd Mariam)&ală !irea &onosită a lui 7damKi din iad slo$oade omenescul neam'

Cerul şi &ăm*ntul îndelung s%au uimit(e străina zămislire ce s%a &linitntru tine rea Curată negrăită'

. minuni străine lucru nou nevăzutCum şi Maică şi 5ecioară te%ai cunoscutCă din s*ngiuiri &rea curate ai născut'

(in această lume simţitor te%ai mutat(ar cu darul tău curată nu ne%ai lăsatIz$ăvind &e credincioşi de la &ăcat neîncetat'

C#iar de%ai !ost ascunsă ca un ro$ în morm*nt

(ar !ă&tura te vădeşte înţeleg*ndCă )tă&*nă eşti în cer şi &e &ăm*nt'

(ac%a !ost în groa&ă tru&ul tău &ristăvitentru noi &a#arul morţii s%a îndulcitlecăciunea ta cea multă socotind'

.drăslind din tine s&icul cel tăinuitCredincioşii *inea vieţii au do$*nditKi din stricăciune toţi ne%am iz$ăvit'

Ca un s!eşnic Maică &e &ăm*nt lumineziravoslavnica credinţă o îndre&teziKi &e cei ro$iţi de &atimi li$erezi'

Ca un !ulger cete de Hristos vestitori@in din marginile lumii &urtaţi de nori

Ca să%ngroa&e tru& de viaţă dătător'

7reo&agitul şi cu el Ierotei7u venit din de&ărtare cu <imotei(im&reună cu toţi )!inţii 7r#ierei'

e a vieţii iatră cea din ung#i tăinuit(intru s*ngiuirile tale o ai urzitKi în lume viaţă nouă ai croit'

7dormind cu tru&ul în morm*nt te &ogoriKi%l arăţi &e el izvor tămăduitor ravoslavnicilor tăi nc#inători'

Ca să m*ntuiască &e strămoşul 7dam7 venit M*ntuitorul vestit din neamogor*nd ca roua%n mitră Mariam'

)ă%i cu&rindă groaza şi cutremurul rău

e acei ce de!ăimează numele tău. rea )!*ntă Maică a lui (umnezeu'

(u&ă legea !irii dintre vii ai a&us(ar !iind a @ieţii maică la a te%ai dus.di#nindu%te în )lava cea de sus'

l*ng noroade &reoţi şi $ătr*ni 7r#ierei(im&reună cu slăviţii învăţăcei

Iar Mironosiţele :elesc cu ei'

Cum erai în viaţă s&ri:in cald tuturor Ki de astăzi !ii de%a &ururi &e viitor .crotind cu darul &e al tău &o&or'

)u$ &ăm*nt ca luna ai a&us dar răsari8a trei zile ca un soare de Mai

rimăvara vieţii noastre dulce raiE<u născ*nd @iaţa cum te%aşezi în morm*nt)e%n!ioară ceata îngerilor strig*nd4Cum te aco&eri )!inte 7co&erăm*ntG

orum$iţă !rumoasă cu &ena: auritşti 5ecioară căci )tă&*nul te%a îm&odo$itCa să !ii lăcaş cu totul &rea cinstit'

Cel căzut din viaţă iar moştean s%a !ăcutC*nd 5ecioara !ără &atimă a născute Cuv*ntul cel !ără de înce&ut'

C*nd a !ost să vadă tru&ul ei ră&osatngereştile &uteri !oarte s%au miratCum cea nestricată moarte a gustat'

(e la margini )!inţii alerg*nd &rea cu zor

)!*ntul tru& la întuneric ei îl &ogor%Fn morm*nt lumina noastr%a tuturor'

ogor*nd la groa&ă ceata ngerilor ncon:oară stră:uind &e )tă&*na lorF<ru&ul cel de viaţă &ricinuitor'

Heruvimii slavei luminat dănţuiescC*nd se%nalţă cel de taină rai &ăm*ntescn locaşul slavei cel îm&ărătesc'

(intru stricăciune &e cel mort &rin &ăcatCu născarea ta Curată 8%ai ridicatKi%n &odoa$a cea dint*i ne%ai îm$răcat'

orum$iţă !rumoasă cu &ena: auritşti 5ecioară căci )tă&*nul te%a%m&odo$itCa să%i !ii sălaş cu totul &rea cinstit'

0*nduială nouă tuturor s%a vestit

rin străina zămislire ce s%a &linitn mitrasul &ururea ne&ri#ănit'

(intru tine 5iul c#i& de ro$ a &rimit(u&ă !ire arăt*ndu%se îndoit4(umnezeu !iind şi om desăv*rşit'

C#ivotul se%ascundeF de la mari de&ărtări@in noroadele duios înălţ*nd c*ntărintru slava &rea cinstitei ei mutări'

Ceata de 7&ostoli se adună de zor Ca s%aşeze în morm*nt &rea !rumos odor e a @ieţii Maică (oamna tuturor'

0*nduiala !irei s%o &lineşti te%ai &lecat(ar ca Maică a cerescului îm&ărat

<u răm*i cu tru&ul veşnic nestricat'

e al tău Curată scum& Morm*nt îl cinstescKi )lăvita 7dormire o &reamăresc4ntru care dat%ai $irul cel !iresc'

C#iar de mori Curată dar viezi în Hristosreamărită sus la Cer şi%ntru cei de :os)&ri:inind &e cei cu su!let credincios'

. ce $ucurie ce dulceaţă simţeştintru slava şi odi#na celor cereştiCăci cu (omnul )lavei tu îm&ărtăşeşti'

;nul din <reime tru& din tine &rimind5irea cea cuv*ntătoare s%a înnoitMinunată taină lucru &reamăritE

roorocii Maică de demult au c*ntat

Că din viţa lui (avid tu &reaminunat.drăsli%vei &e Hristos cel aşte&tat'

. lumina lumii şi%al vieţii izvorCum în loc întunecos )!inţii te &ogor%G)e uimeşte !irea &rea t*nguitorE

Naţie &izmaşă ucigaş &o&orCe sminteală ai avut viţa Iudelor

(e voieşti sur&area )!intei )!intelorG

<icăloase :idov vino soi $lestemat(e%ţi cunoaşte uneltirea din &ăcat(in tăierea $raţului tău cel s&urcat'

;rm*nd Maica Milei lui Hristos (umnezeu8ecuieşte &e acel urgisit vreu

ărăsindu%şi legea lui !ariseu'=Maică şi 5ecioară mama dulce a meaCum să ra$d acum văz*nd îngro&area ta>7şa )imon etru &rea se t*nguia'

=Cine%mi dă izvoare ca să &l*ng îndea:unsG>)trigă avel de durere !iind &ătrunsC*nd se vede%n groa&ă tru&ul ei ascuns'

Munţii se%n!ioară' ='-lăsuiesc nvăţăceii lui Hristos'

.arec*nd o Maică simţitor vom vedea(u&ă ducerea la Cer !rumuseţea taCăci de%acuma cerul <u vei des!ăta'

)lavă <atălui şi 5iului şi )!*ntului (u#'

<e mărim Cuvinte cu ărintele <ăuIar (u#ului rea )!*nt ne%nc#inăm mereureamărind în <roiţă &e un (umnezeu'

Ki acum şi &ururea şi în vecii vecilor' 7min'

<e cinstim o Maică a Celui !ăr%de aninc#in*ndu%ne la groa&a din -#eţimaniCercetează%ne &e noi cei sărmani'

Staea a 33+a

)e cuvine azi să mărim &e rea Curata MaicăCare%ntrece cu cinstirea &e HeruvimiKi%i slăvită mai &resus de )era!imi'

)e cuvine dar să%i c*ntăm celei cu dar dăruităCare%nca&e &e Cuv*ntul (umnezeiescntru &*ntecele ei cel !ecioresc'

Cele &ăm*nteşti se%n!ioară cu cele din slavăCum dumnezeiasca !ire s%a deşertat8ocuind în &*ntecele <ău curat'

;na dintre Maici născut%ai !ără durereFCăci &recum săm*nţă ai zămislitKi născarea se lucrează negrăit'

(u&ă cum înt*i cu cuv*ntul se zideşte !irea<ot asemenea rodeşte mitrasul tău8u*nd c#i& de ro$ Cuv*ntul lui (umnezeu'

<atăl cel ceresc $unăvoie arăt*nd s&re tineIară (u#ul )!*nt &e tine um$rindu%te



)e%ntru&ează 5iul &reamărindu%te'

Ca şi 5iul tău tu adormi du&ă !irească legeF(ar a treia zi te scoală ca dintr%un somn(ătătorul @ieţii şi al morţii (omn'

)u$ &ăm*nt a&ui tu !iind &lămada vieţii noastre

Căci din moarte ne%am sculat cei care zăceamrin născarea @ieţii dintr%al nostru neam'

l*ns cuviincios şi c*ntare să aducem MaiciiCa atunci c*nd s%a%ngro&at !iul omuluiCa să !im &ărtaşi de )lava (omnului'

Mir adevărat eşti 5ecioară rea Curată MaicăCare lumea miresmeşti cu $un miros.drăslind clondirul @ieţii &e Hristos'

ntunericul cu îm&ărăţia lui se &ierde)lo$ozindu%se din iad cei cari%au crezutCă vei naşte 5iul Cel înt*i%născut'

7&ă ce viezi Născătoarea 0*ului @ieţiiCurăţeşte%ne ale noastre întinăciuniKi st*r&eşte ale vieţii mătrăguni'

)&re a &rimeni !irea noastră cea căzută 5iul7 zdro$it &e cel din veac şar&e &ierzător .drăslind din tine cu tru& muritor'

)ad &rea minunat ce răsari mlădiţă de viaţărin um$rirea cea de taină cu (u#ul )!*nt.drăslind viaţa nouă &e &ăm*nt'

7 căzut 7dam su$ $lestem în 0aiul des!ătării(ar cu rază de năde:de s%a întărit

Că%8 vei naşte tu &e Cel !ăgăduit'

@arsă din $elşug adunarea )!inţilor 7&ostoliăutura umilinţei ca un &rinos7şez*ndu%te acum în groa&ă :os'

)!*ntul tău Morm*nt ascunzişul Cortului de tainăl cinsteşte rea Curată norodul tăurea mărind mutarea ta la (umnezeu'

)oarele acum ca la vremea atimilor )!inteşi ascunde cu s!ială lumina saNe&ut*nd să vadă adormirea ta'

(es!ătare eşti căci născut%ai &e dulceaţa lumii'(eci acum cu lacrimi calde noi te rugămCa de )!*nta )lavă să ne des!ătăm'

<remură văz*nd $oldul cel aducător de moarteCă a su!letelor rană tămăduieşti.drăslind $alsamul vieţii omeneşti'

.c#ilor &rea dulci şi cinstiţi ai rea Curatei MaiciCăutaţi cu%nduioşare s&re (umnezeuCa să !acă milă cu norodul său'

Imnuri îngereşti îţi aduce )!*nta adunare

7 )lăviţilor 7&ostoli şi 7r#iereiIară )era!imii se unesc cu ei'

)u$ &ăm*nt a&ui 7urora zilei cea de taină'Căci &e )oarele Hristos tu 8%ai răsăriteste neamul nostru cel ticăloşit'

)%a în!ricoşat din ad*ncuri văz*ndu%te iadulKi sc#im$*ndu%se la !aţă =@aiE> a strigat

(ar ce soare iese aşa luminatE)oarele !rumos străluceşte du&ă vremea no&ţiiIar tu cu !rumuseţea (u#ului )!*ntşti la ceruri soare şi :os &e &ăm*nt'

-lo$ul &ăm*ntesc întru s*nul &rimind &e Maica)%a clătit din ad*ncime în!ioratC*nd a !ost în groa&ă tru&ul &rea curat'

7l virtuţii mir şi aromă săv*rşirii s!inte(ă%ne nouă rea Curată să !olosim)&re miros de taină :os la ţintirim'

n morm*nt cio&lit se ascunde tru&ul rea CurateiIar a treia zi uterile îl ridicY(u&ă cum ne s&une )!*ntul ;cenic'

<oma -eamănul ca un vi!or stră$ăt*nd văzdu#ul

Ki &urt*ndu%se gră$it &e ari&i de g*nd

<e%a văzut cu tru&ul către cer urc*nd'

)!*ntul ;cenic al &rea dulcelui tău 5iu Curatăn văzdu# înt*m&in*ndu%te a strigat4=Iată Maica (omnului a înviatE>

Cort &rea minunat încă&*nd &e Uiditorul !irii

N%ai rămas în groa&ă :os ca cei muritoriCi te%ai dus în slava Celui în <rei )ori'

)trălucit odor c#i&ul tău neveşte:it răm*neC#iar de se%nmorm*ntează năstra&a ta'(ar îi dă viaţă Mana cea din ea'

<ainic ai a:uns ca şi discul &oleit al luniiF(ar &e unul din <reime cea în <rei )orii răsari celor din noa&te muritori'

)%a încredinţat a 7&ostolilor )!*ntă CeatăCă tu eşti )!inţirea noastră a tuturor (e te%ai şi &urtat simţitor &e m*na lor'

7dormind 7dam necă:itul somn al veşnicieiI%a urmat &e%acelaşi drum va cu amar 5iind ea unealtă a lui @eliar'

<u adormi &uţin dar te scoli ca şi M*ntuitorul(u&ă cum mai înainte ţi s%a vestitCă te muţi în )lava 5iului iu$it'

Bos te%ai &ogor*t dar acum te odi#neşti în slavăn lăcaşurile Celui !ără de aniCercet*nd cu darul &e cei sirimani'

Cei !ără de tru& 7r#istrategii )!intelor CeteC*nd o văd &e rea Curata că s%a mutat

)e gră$esc s%o%nt*m&ine &rea minunat'

Mai aleasă eşti dec*t moscul de 8i$an 5ecioarăCăci a (u#ului &odoa$ă o ai de&lin'Cuvios îţi c*ntă neamul tău creştin'

Cătrăniţilor ticăloasă naţie de :idovinvierea lui Hristos voi nesocotiţiIar acum sur&area Maicii uneltiţiE

orum$iţă eşti strălucind !rumos cu !ecioriaKi !iind îm&odo$ită &rea minunat7i z$urat cu su!letul înari&at'

Iarăşi -avriil ca la Nazaret odinioară7 venit ca să%ţi vestească şi la )ionCă te c#eamă 5iul la cerescul <ron'

)e în!ioară azi de lumina ta cea negrăităIadul cel nesăţios t*nguindu%se4@aiE Cum văd &e tal&a mea clătindu%se'

l*ns%au cu amar Cinstitoarele cele cu miruri7şezată c*nd ai !ost în morm*nt cio&lit<u !iind &alatul Celui &rea mărit'

Cum ai su!erit îngro&are rea Curată Maică

)trigă cele &urtătoare de mir !emeiKi cu ceata )!*ntă de nvăţăcei'rea în!ricoşat se arată tuturor lucrulC*nd se vede aşezat astăzi în morm*ntCortul ntru&ării )!*ntului Cuv*nt'

@ersuri şi c*ntări cuvios să înălţăm CurateiIară )!*ntul ei morm*nt toţi să%l &reacinstimCăci &rin odrăslirea ei ne iz$ăvim'


(umnezeule întru trei !eţe &reamărit de%a &ururintăreşte &e ăstori şi norodul <ăum&otriva uneltirii celui rău'


Maica (omnului rea Curată &ururea 5ecioară

(ă isericii scă&are de $*ntuieliKi o &ăzeşte neclătită de sminteli'

Staea a 333+a

Neamurile toate8audă%ngro&ării

<i%aduc duios 5ecioară'etru se co$oară şi%n morm*nt te%aşeazăCu mare cuviinţă'

Cele cu miresme în r*nd cu ;ceniciiţi c*ntă de%ngro&are'

. !ă&tură vino &rea :alnică c*ntare)%aducem toţi 5ecioarei'



e a @ieţii Maică urm*nd celor cu miruri8a groa&ă s%o &etrecem'

Ioane &rea iu$ite al (omnului 7&ostolngroa&ă &e 5ecioara'

avele )!inţite 8ăcaş ales de taină(umnezeieşte c*ntă%i'

Ierar#i &odoa$ei voastre aduceţi lăudareCu s!*nta adunare'

7i Mirului &rieten duioasă versuireC*ntaţi%i rea Curatei'

Marie Magdaleno aleargă azi cu :ale

8a -#etsimani de vale'

0evarsă miruri scum&e căci azi clondirul tainic7l Mirelui s%ascunde'

7&leacă%ţi înălţimea $ătr*ne leoane)&re @alea -#etsimani'

Clăteşte%te )ioane şi tu cu leonul

5ăc*ndu%i loc )tă&*nei'Iar tu )!inţite Iaco$ c*nt*ndu%i îngereştero#odul săv*rşeşte'

Cei #răniţi cu mană îşi tind zavistica m*nă)&re cea !ără &ri#ană'

i cearcă să răstoarne năstra&a cea de tainăCe &oartă &*inea @ieţii'

. c*tă nesimţire la cei de altă datăşi ucideau &ro!eţii'

Ca slugă &rea vicleană aleargă !ăr%de minteIudeule )atană'

e Maica Iz$ăvirii Iudei !ără de legencearcă s%o răstoarne'

(ar $ine%a zis )cri&tura la &atul tău 5ecioară@oinicii stau de &ază'

<e%nalţi la ceruri &recum i s%arătase8ui Iaco$ tainic scara'

Cu imnuri se &ogoară a îngerilor cete

8a groa&a ta 5ecioară'<oiagul ce%n!runzise al lui 7aron cu tainăe tine te vestise'

Iar rugul altădată nears !iind de &ară<e însemna 5ecioară'

Mut*ndu%te în )lavă !ă&tura cea g*nditărea minunat îţi c*ntă'

)c#im$area tonuluiD

. rea dulce Maică a lui Hristos Cuv*ntulndură%te de lume'

C*ntări t*nguitoare !emeile cu mirurinalţă azi cu :ale'

Cum stai !ără su!lare !iind a @ieţii Maicărea )!*ntă Născătoare'

)e &ierde rătăcirea iar cei căzuţi într%însarin 5iul tău se scoală'

n iad la întuneric Cuv*ntul se &ogoarăCa să ne iz$ăvească'

(in undiţa satanei &e cei căzuţi din viaţă

Hristos îi li$erează'

7 ta născare s!*ntă răsare lumii viaţă(e aceea toţi îţi c*ntă'

n groa&a stricăciunii vră:maşii tăi să cadăCei ce nu vor să creadăE

Cuvinte (omn a toate învaţă%ne cu darul

C*ntarea rea Curatei'

e Maica <a Cuvinte &e Mieluşeaua (oamneCum groa&a o cu&rinde'

Cămara @ieţii astăzi s%aco&ere stro&ind%o5emeile cu miruri'

7&ostolii cu :ale din inimă sus&ină4(ar cum ne laşi )tă&*năE

8umina @ieţii noastre în groa&ă la%ntuneric. cum te%aco&eri MaicăE

)trămoşilor sculare !ăc*ndu%te &ricinăCum mori acum )tă&*năE

5ă&tura o slăveşte &e Maica <a Hristoase

Ce te%a născut tru&eşte'

)e &ierde azi 5ecioară amarul cel de moarteNăsc*nd dulceaţă iară'

)olirea să ne !ie Mutarea ta la 5iulCelor ce%ţi c*ntă ţie'

Cu miruri de credinţă !emeile te%ngroa&ă

Cu s!*nta cuviinţă'Iar tu cu dor !ier$inte !iind a @ieţii Maică<e muţi la cele )!inte'

-ră$eşte de ne scoate &e noi sirimanii(in undiţa satanei'

uterile din slavă &rivesc nedumeritCum te aşezi în groa&ă'

Cum glia te ascunde &rivelişte străinăKi de mirare &lină'

Iar du#ul tău se vede &urtat la cer de 5iulCe are tru& din tine'

Uidirea cea simţită &l*ng*nd se t*nguieşte8i&sindu%se de tine'

-*ndirea se%n!ioară de multa &lecăciune7 Maicii rea Curate'

7cuma curg izvoare(e miruri şi de lacrimi8a groa&a ta 5ecioară'

isericii dă &aceNorodului scă&arerea )!*ntă Născătoare'


. <reime )!*ntă;nime în trei 5eţee toţi ne miluieşteE


ărtaşi 5ecioară !ie(e%a 5iului tău slavă7cei ce%ţi c*ntă ţieE

<itaniile de la 6ormântul 6aicii :omnului " Stiuri



Zce se c*ntă la 8itania de la Morm*ntul Maicii (omnului la riveg#ere du&ă melodia de nt*m&inarea (omnului esna 9D =Nu &rice& curată J> zis legănuşulD'[

0ti4 > al postolului Petruogor*rea Ceruluintru tine s%a lucratIară astăzi din morm*ntntru slavă te%ai mutat'

postolul Pavel-avriil din NazaretUămislirea ţi%a vestit7zi se !ace vestitor 5ericitului s!*rşit'

0oborul 0finilor postoli(u#ul tău s%a $ucurat

Că vei merge la HristosIară noi nem*ng*iaţiKi sărmani răm*nem :os'

0fântul Dionisie reopa"itulm&ăratul ceruluiCu Cereştile uteri)e &ogoară minunatetrec*ndu%te la ceriu'

0fântul %erar4 %erotei7zi văzdu#ul este &lin(e mirezme şi c*ntări5irea toată s%a uimit8a a Maicii nălţări'

0oborul 0finilor postoli

ngerii la et#leemNaşterea slavoslovescIară azi c*nt*nd cu noiHeruvimii se unesc'

0fântul postol %acob5rumuseţea ta de%acumCine va &utea vedeaCăci de%acum )tă&*na meaCerul tu vei des!ăta'

0fântul %oan, evan"4elistul(u&ă vor$a lui Hristos<e%am avut ca maică :os(ar acum cui ne laşintre :idovii &izmaşi'

0fântul postol 3imotei(e la <ronul cel ceresc(ă%ne maică a:utor )ă vedem îm&răştiat7l &ăg*nătăţii nor'

0oborul 0fintelor 'ironosieMort văz*ndu%l &e HristosM*ng*iere te aveam(ar acuma tu murindCe vom !ace Mariam'

dunarea credincioşilor)olitoare Maică !ii8a ai tăi nevrednici !iiCare c*ntă azi &l*ng*nd8a cinstitul tău morm*nt'

0fântul postol 3oma7stăzi sunt încredinţatCă din morţi ai înviatKi la ceruri te%ai suit



8*ngă !iul tău iu$itE

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :omnul Iisus Hristos

Elasul ăstorului celui bun

.mule !ă&tura meaentru ce m%ai &ărăsitKi &e alte căi merg*nd(rumul vieţii l%ai greşit G

Iu$itor de oameni sunt=Ki al milei (umnezeu>entru ce te%ai !ăcut0o$ =&otrivnicului Meu>

entru tine u L din veac %M*ntuire am lucratogor*ndu%mă de susCerurile am &lecat'

Căci lu*nd u c#i& de ro$(in 5ecioară m%am născutKi smerit şi &rea sărace &ăm*nt am &etrecut'

)u!erit%am &rigoniri@or$e rele şi ocări<ru&ul Meu s&re rane am datKi o$razul la scui&ări'

ogor*ndu%mă din cerCa să te ridic la elC#i&ul slavei am lăsatentru tine cel =mişel>E

Necinstire am ră$datCa din nou să te slăvescFntru tot sărac am !ostCa să te îm$ogăţesc'

0ane grele am &rimit)*nger*ndu%Mă de totCa să%ţi vindec rana taKi din =s*ngiuri> să te scot'

)tro& de s*nge n%am cruţatKi de c#i& u m%am li&sitCa să%ţi curăţ su!letul

ntru &atimi &onosit'

am &lătit'

5iere $eau şi cu oţetKi &e lemn mă răstignescCa din =lemnul cel amar>0od &rea dulce să%ţi gătesc'

0ăstignit între t*l#ari

)ocotitu%m%am =$lestem>Ca &e tine iar moştean% 8a viaţă să te c#em'

entru această dragoste;r*ciune mi &lăteştiKi =&ogorăm*ntul> meuururea dis&reţuieştiE

Căci în loc să vii acumCu iu$ire să%mi slu:eştiKi aicea &e &ăm*ntKi în veacul viitor'

5ericirea veşnică(acă vrei s%o do$*ndeştiu sunt singur =(ătător 5ericirii su!leteşti>'

5rumuseţea tu dorind(es!ătare ca să ai=odoa$a> lumii suntKi =dulceaţa cea din 0ai>'

(e r*vneşti la neam slăvitu sunt =;nul cel născut>

(in 5ecioară negrăitKi din cel !ără%nce&ut'

Cauţi slavă şi &uteriCa să ai neîncetatu sunt =(omn uterilor>Ki =al )lavei m&ărat>'

8a averi !ără s!*rşit(acă &oateD ai r*vnit

u sunt =@eşnic @istier unătăţilor din cer>'

nţele&t voind să !ii5ă%te Mie următoru sunt =0aza <atălui>Ki =al tău luminător>'

Cu &rieten credincios

(acă vrei mereu să !iiu sunt =Mire> su!letescn =cămara> Mea să vii'

Iar dre&tate căut*nd(e la oameni n%ai să scoţiu sunt =(re&t :udecător>Nemitarnic &entru toţi'

ntru sc*r$e şi nevoi

C*nd mă c#emi în a:utorretutindenea degra$u îţi sunt a:utător'

8a durere nu slă$i7măr*ndu%te &rea răuu sunt =(octor tru&uluiKi al su!letului tău>'

(e%ntristare şi necaz

(acă eşti îm&resurat7linarea ta sunt u)u!lete nem*ng*iat'

.$osit de greutăţie al vieţii tale drumu în veci odi#nă sunt

<otdeauna şi acum'acea su!letului tău(acă rău s%a tul$uratCătre Mine vino iaru sunt ăcii m&ărat'

5rica morţii dacă aiCrede nu te tul$urau sunt =viaţa tuturor>

Ki acum şi &ururea'

Negura &ăcatelor Cu&rinz*ndu%ţi viaţa tau sunt =)oare nea&us>@ino la lumina MeaE

7devăr ne&ri#ănite &ăm*nt nu căuta

u sunt =)!*ntul 7devăr>entru m*ntuirea ta'

0ătăcindu%te mereuntr%al vieţii greu noianu sunt =calea !ără greş>Care duce la liman'

Iar acuma dacă n%aiovăţuitor la cer

u =ăstorul tău cel un>Nu te voi lăsa sting#er'

(acă nu cutezi să vii(e &ăcate ruşinatDu să ştii că sunt la toţi=rimitor &rea îndurat>'

Căci am zis să vie toţi

% Către Mine%cei ce au

.steneală şi &overiCa odi#nă să le dauE %

.$servaţie4 7ceastă =c#emare la &ocăinţă> am alcătuit%o du&ă modelul celeia ce s%a scris în limrusă de )!*ntul <i#on Uadonsc#i &isco&ul @orone:ului din a cărui )!inte Moaşte se a!lă He$ron în M*năstirea 0usească'

3oan 3eos#himonah

6ustrarea duului meu de către :omnul

5ă&tură c#i&ul slavei mele0ă$dat%am moarte &entru tineIar tu slu:eşti la !a&te rele5ăc*ndu%ţi c#i&ul de ruşineE

7 tale !a&te &rea viclenemi !ac mai multă &ătimire(ec*t acele &atru &eneCe m%au stră&uns la răstignire'

Mai lesne u ră$dam cununaCu s&inii cei usturători(ec*t să văd cum L totdeauna %

<e%asemeni celor =r*mători>E

)cui&ări şi &ălmuiri tu MieMai rele mi &ricinuieştirin cea deşartă vor$ărieKi glumele cele lumeşti'

n coastă mă loveşti tu zilnicCu suliţa &ăcatelor Ki Mă su&ui cu =du# năs*lnic>8a =$iciuirea s&atelor>'

mi dai #lamidă &ur&uriem$răcăminte de ocarărin ură şi necurăţie% Ca :idovii odinioară %

Mai mult mă amărăşte rugaCe%o !aci în cugetări deşarte

(ec*t oţetul care slugaCu !iere Mi l%au dat la moarteE

Cu trestie Mă $aţi la !aţăMai rău dec*t la 0ăstignirerin lim$a ta &izmătăreaţăKi &rin cuvinte de $*r!ire'

(e m*ntuirea ta u L doară %Mai mult am însetat atunci(ec*t la arşiţa amară8a ale 0ăstignirii munciE

vreii ur*tori de $ine. dată L doar L M%au răstignitIar tu &rin !a&te de ruşineMă răstigneşt necontenitE

n temniţa de la retoriuN%aveam at*ta str*mtorareCa intru inima ta rece@icleană şi nesimţitoareE

)%a le&ădat de Mine etru(ar toată viaţa s%a căitIar tu =otezul ocăinţii>

(e mii de ori l%ai necinstit'<*l#arul credincios &e CruceCu !ier$inţeală Mă c#emaIar tu !iind în is&iteC*rteşti în loc a mă c#ema'

Mironosiţele la atimiCu $ăr$ăţie M%au urmatIar tu c*nd &rigonesc credinţa

<e%ascunzi !iind îm&uţinatE

Cea curvă Mă uda cu lacrimiKterg*ndu%Mă cu &ărul eiIar tu merg*nd la s&ovedire. !aci numai din o$iceiE

Ua#eu dorind ca să mă vadă;rc*nd în dud Mă aşte&ta

Iar tu venind la =)!*nta Cină>

<e tr*ndăveşti a &riveg#ia'

l îm&ătrit a&oi întoarceCelor ce i%a nedre&tăţitIar tu măcar canonul zilnic7%l îm&lini nu te%ai silitE

Uic*nd să vie du&ă Mine5eciorilor lui Uevedeii M%au urmat lăs*ndu%şi luntreaKi &e &ărinţii singurei'

Iar tu !iind c#emat de Minerin cinul cel mona#icescţi !aci de lucru cu rudenii;rm*nd năravului lumesc'

-*ndeşte%te cum altă datăMironosiţele !emeirin le&ădarea cea de sine;rmau cu r*vnă &aşii MeiE

C*nd @eronica cu nă!ramaM%a şters la !aţă de sudorinti&ăritu%M%am &e &*nzăCu c#i&ul Meu &ătimitor'

8a !el şi tu şterg*ndu%ţi tinaCu lacrima din oc#ii tăi7tuncea u voi scrie iarăn tine c#i&ul cel dint*i'

Mă roagă rea Curata Maică)ă !iu s&re tine ră$dător Iar tu de lucrul m*ntuiriiMereu răm*i ne&ăsătorE

@eninul cel dintru &ăcaterin care tu Mă necinsteştiMăcar acum cu lacrimi calde5ă&tura Mea să%l îndulceşti'

Iar dacă )!*nta umilinţă8a tine n%are încă s&ori)ă verşi măcar &rin nevoinţă(u#ovniceştile sudoriE

Iar dacă zaci în su!erinţă)au tru&ul ai ne&utinciosMăcar o!tează cu credinţăCa vameşul cel &ăcătosE

recum am ridicat de voie

ovara Crucii oarec*ndKi astăzi u ridic &ovaraăcatelor de &e &ăm*nt'

n urma Mea &e drumul Crucii7leargă vameşi şi curvariKi mulţi ca )imon C#irineanul0idică Crucea s&re Calvar'

Mărturisindu%Mă &e Mine

Mulţimea cea de Mucencimi scaldă urmele cu s*ngee drumul Crucii L &*nă aici %

Cu sărutarea cea vicleană7 Iudei mă $at:ocoreştiC*nd <ru&ul Meu îl iei s&re #ranăIar ura nu o &ărăseştiE

n urma Mea &e drumul Crucii7leargă mii de călătoriKi mulţi ca )imon C#irineanul0idică Crucea r*vnitori'

Iar cuvioşii din &ustieKi toţi creştinii r*vnitorimi scaldă urmele cu lacrimiKi cu mulţime de sudori'

e calea str*mtă şi s&inoasăn!lăcăraţi de s!*ntul dor7leargă mulţi t*l#ari şi vameşiIar tu răm*i ne&ăsător'

7leargă cei a&rinşi la su!letCu dorul s!intei m*ntuiriKi cu sus&inuri $at la uşaCereştilor milostiviri'

5ă&tură vino cu credinţăCă u te%aşte&t la Cruce iar )ă%ţi dau a Mea !ăgăduinţăCa celui credincios t*l#ar'

nsemnare4 7ceasta este una din &rimele mele &oezii morale scrisă la )!*ntul )ava &rin anul 19J

3oan 3a#o', 6 $ai C5G 4oze

Cu+etare la mare .ntristare

. 0ăstignitul meu Iisuserea )!*ntul meu M*ntuitor8a cine voi a!la odi#nă8a cine s&ri:in şi%a:utorE

8a <ine singur Milostive

7!la%voi tot ce este $unKi altul nu%i ca să%mi asculte(urerea care vreau s%o s&un'

5iind cu&rins de nesimţire<u (oamne nu mă urgisiF7rată%mi azi milostivireCa oarec*nd lui Manasi'

(e m*ntuirea <a )tă&*ne

re mine de mă !aci &ărtaşMai mult dec*t cu el minuneCu mine !aci cel &ătimaş'

7tunci cu d*nsul dim&reunăC*nta%voi laude în veciCăci iz$ăvindu%mă din =moarte>

8a viaţă veşnică mă treciE ?ără aină de nuntă

Fu cel c!zut în tâl4ari

8a masa cea de taină

7deseori venind(e%a su!letului #ainău nu m%am îngri:itE

<u nu m%ai scos a!arăCi ca un (umnezeuM%ai aşte&tat că doarăMă voi sc#im$a şi euE

(ar viaţa mea se treceIar eu ne&regătit7m inimă &rea receKi su!let &onosit'

)ă nu mă &ierzi Cuvintee mine cel curvarCi%mi dă mai înainte7l &ocăinţei darE

Cu mila <a cea s!*ntăMereu să mă stro&eştiKi inima în!r*ntă)ă nu mi%o urgiseştiE

Ce vii la =Ieri#on>

Ki ne ridici la =#anul>Cerescului )ionE

(eci L dară L şi &e mine0idică%mă acumCă iată n%am &e cine)ă mai o&resc din drumE

Cu+etare la :umnezeiasca Smerenie a 6ântuitorului

)e c*ntă &e glas 3 ca şi 7&ostolii de la marginiJD

)merenia <a Milostive7ş vrea întru versuri s%o c*nt(ar căut*nd eu cu r*vnăNu &ot ca să a!lu cuv*nt'

@enit%ai în lume Iisuse

8u*nd c#i&ul nostru sărac<u Care eşti întru )lavăNăscut înainte de veacE

. taină neînţeleasăCă <u din cer &ogor*ndNu s%a a!lat &entru <ine;n loc &rimitor &e &ăm*nt'

(oar &eştera str*mtă cu iesleaAi%a dat oarec*nd adă&ostKi du&ă o viaţă smerită.di#na &e Cruce Ai%a !ostE

ăstorii cei de la turmeAi%au !ost vestitori mai înt*iescarii din -alilea7u !ost doară s!etnicii <ăiE

7i stat la masă cu vameşie cei &ăcătoşi i%ai &rimitIar $oalele cele grele8a toţi le%ai tămăduitE

@estit%ai săracilor )lava(in veacul cel viitor

Ki celor din întuneric8umină le%ai !ost tuturorE

Cu+etare () " <a dumnezeiasca Iconomie

(oamne mult &reamilostiveN%ai lăsat &*nă%n s!*rşit)ă răm*ie su$ os*ndă.mul cel dezmoştenitE

Cel viclean în c#i& de şar&ee 7dam l%a !ost sur&at

<u voind să%i dai sculareNou 7dam <e%ai arătatE

Nu &utea intra la ceruriC#i&ul nostru cel stricatentru asta însuşi CerulCătre noi s%a a&lecat'

rin căderea strămoşească)ta înc#isă cu $lestem

;şa cea de altădată7 cerescului den'

@eşnic răm*nea înc#isăentru $ietul muritor Nea!l*ndu%se în lumereţul răscum&ărător'

C#iar de se :ert!ea tot neamul

Ki so$orul îngerescNu &utea ca să ne s&ele(e &ăcatul strămoşesc'

m&ăcarea omeniriiCu ărintele cerescNumai <u o !aci HristoaseMielule (umnezeiescE

entru blândeţea 5i răbdarea cea nes-usă a :omnului

ndelunga <a ră$dare.are cum s%o laud euGMă uimesc )tă&*ne (oamneKi M*ntuitorul meuE

rigonit ai !ost în lumence&*nd de la Irod

*n%la &leava cea din urmă7 or$itului norod'

Nu <e%ai m*niat &e nimeniCa un miel ai !ost de $l*nd(e la $iata <a !ă&turăocăinţă aşte&t*nd'

)ărutarea cea vicleană(e la Iuda ai &rimitKi lovit !iind de slugăCu $l*ndeţe i%ai grăit'

0ăstignindu%<e evreiientru d*nşii <e rugaiKi &e cel t*l#ar )tă&*ne8%ai &rimit atunci în 0ai'

(e ră$darea <a cea multăl*ndul meu M*ntuitor <oate s%au mişcat în lumeKi în ceruri cu !ior'

)%a cutremurat &ăm*ntulietrele s%au des&icat)oarele şi%a stins lumina

ngerii s%au s&ăim*ntat'

?iul ;mului, 6irele durerii

. (oamne cel 7tot&uternicBudecătorul tuturor rimit%ai &entru noi os*ndaNedre&tului :udecător'

m$răcăminte de ocară

7cei necredincioşi Ai%au datKi Ca&ul <ău s&re de!ăimareCu s&ini a !ost încununat'

n m*na <a cea &reacurată. trestie Ai%au dat să &orţi)tă&*nitorule cel veşnic7su&ra celor vii şi morţiE

7i !ost $at:ocorit Hristoase

Ki &ălmuit de slu:itori7&oi lovit la ca& de alţiiCu trestia de multe ori'

n temniţa de la retoriu(umnezeescul <ău &icior 7 su!erit amar str*nsoarea.rganului c#inuitor'7i !ost &*r*t cu nedre&tate

(e !arisei şi cărturari

Ki răstignit a&oi &e Crucen mi:locul a doi t*l#ari'

C*nd însetai în c#inuri grele.ţet şi !iere Ai%au adusKi ca un !ăcător de releede&sei morţii <e%au su&usE

7n vinerea Sfintelor atimi



se c*ntă &e glasul 3 7&ostoli de la marginiJD

riviţi%8 acuma &e Crucencon:urat de cei răi@*ndut de lacomul IudaKi &ărăsit de ai )ăiE

. rană îi este tot tru&ulKi ca&ul 8ui numai s&iniriviţi%8 $ine noroadeCu numele cel de creştinE

l este 5iul 5ecioarei

7l )lavei de sus m&ăratC#ezaşul răscum&ărăriiKi (umnezeu întru&atE

Cu m*na aceasta stră&unsăNe%au aşezat în denKi s*ngele care curgeNe%au iz$ăvit de $lestemE

riviţi%8 la c#i&ul 8ui :alnicat:ocorit de evreiKi veţi cunoaşte cu tainăCă este cu noi (umnezeuE

ăm*ntul stro&it cu sudoareKi s*ngele )!*ntului Miel)%a îm$răcat întru slavălec*ndu%se cerul s&re l'

0idic*ndu%te cu slavă(in =lăcaşul celor morţi>)emnul suliţei HristoaseKi al cuielor îl &orţi'

5runtea <a &ăstrează veşnic

Ki în veacul următorD;rma s&inilor L ad*ncă %Ca un semn iz$ăvitor'

Iar la <ronul cel din )lavăCrucea este =)teagul )!*nt>nc#inat la cer de ngeriKi de oameni &e &ăm*nt'

<aină negrăită (oamneE

Ca !iind un lucru rarorţi în slava veşniciei=)emnele de la Calvar>'

m&ăraţii !ac iz$*ndăCu oştirea la răz$oiKi al =Milei (umnezeu>'

Iar în raiul des!ătăriiMai înt*i &e cel t*l#ar 8%ai suit rea Milostive7răt*ndu%Ai )!*ntul dar'

'ăsti+nitorii de azi la Sfânta 7nviere

Cu trei zile înainteBidovii <e%au răstignit7zi <e răstignesc creştiniiCei cu du#ul i&ocritE

Mulţi din ei L cu de!ăimare %<ru&ul <ău acum lu*nd<e înc#id &e la retoriuCa ostaşii oarec*ndE

Cu #lamidă <e îm$racărin !ăţărnicia lorKi se%nc#ină de &aradă

8a vederea tuturor'

Cărturarii <e condamnăCu viclenii !arisei(u&ă legea comunistăKi a celorlalţi ateiE

Cu ştiinţa lor deşartă

7ltă Cruce Ai%au gătit0ăstignindu%<e &rin #uleCei cu du#ul răzvrătit'n morm*ntul necredinţeiNumele%Ai &ecetluiescKi &e moda cea vicleanăCustodie o numescE

Iar c*nd raza nvierii@ăd că nu s%a tăinuit

5ac atunci s%a:ungă clerulCa &ăstorul cel năimit'

7ici clericii năimiţi sunt ceiînşelaţi cu înnoirile caresunt în slu:$a masonerieişi a comunismului'

&ltă cruce, alte rane (cu+etări)

(oamne &entru ce mai curge)*ngele%Ai din coastă iarGCine azi <e mai stră&ungeGnnoind al <ău calvarG

=@iaţa ta răs&unde (omnulDCea cu du# ne&ocăit

Mă răneşte &rin &ăcateKi mă ţine răstignit'

0anele &ricinuite(e &ăg*ni şi de evrei)%au înc#is iar tu creştineGMă stră&ungi mai rău ca eiE

)*ngele răscum&ărăriientru tine s%a vărsat

)coală%te &rin &ocăinţăNu !i slugă la &ăcat>E

Nu te m*nia stă&*ne<u cunoşti !iinţa meaCă se &leacă totdeaunaCătre lumea asta rea'

;şurează%mi (oamne tru&ul

Căci a&asă &rea tiran



Ki%mi înă$uşă simţirea)u!letului meu sărmanE

*nă mă &ogor în groa&ă(ăruieşte%mi #arul s!*ntCa să%mi s&ăl mereu cu lacrimintinatul meu veşm*nt'

6ormântul :omnului " Izvorul sfânt



8umina cea neînserată5iind ascunsă în &ăm*ntNe%a răsărit la toţi viaţăKi &ace nouă &e &ăm*nt'

Iar &e =8ăcaşul morţii )ale>rea (ulcele M*ntuitor 8%a dăruit Creştinătăţii)ă%l ai$ă ca un =)!*nt Izvor>'

7colo se &ogoară tainic8umina )!intei nvierim&răştiind la toată lumea

rea minunate m*ng*ieri'

Cunoască semnul îndurăriiKi neamul cel necredincios8u*nd &utere de viaţă(in nvierea lui Hristos'

C*nd azi =Cei Mari> vor$esc de &aceUadarnic este glasul lor (e nu se vor &leca su$ steagulMai Marelui 7&ărător'

)ă amuţească $*r!itoriiKi cei cu du#ul răzvrătit@ăz*nd lumina cea de taină7 =@eşnicului 0ăsărit>'

)ă se a&ro&ie cu r*vnă7cum tot omul muritor



Ki să &rimească luminare(in al credinţii )!*nt IzvorE'

Am s#is a#estea n luna A"ilie C5C "entu uminata şi Sfânta zi a Învieii n #instiea SfintAna %e la 4ozeva. 2eve%ni#ul nte 3eos#himonahi 3oan 3a#o' (fost @gumen la S#hitul %e 3o%an)

Izvorul vieţii



n istoriile vec#i scrie des&re următoarea înt*m&lare4 În #ui'ul unui "eli#an a intat o%inioaă uşa"e veninos. -eli#anul nu ea n #ui', eau numai "uişoii singui. a"ele a n#e"ut să muşşi să 'age veninul lui u#igăto n toi "uişoii. /ân% ea a"oa"e să+i nghită, s+a ivit şi "eli#anu

a zgomotul ai"ilo lui, şa"ele a "ăăsit #ui'ul, făă să guste %in "a%ă. *ietul "eli#an ve%e #%uee #ă "uişoii lui sunt "e 0umătate moi, fiin% otăvii %e vă0maşul şa"e. Făă să mai stemult "e gân%ui, el se hotăăşte să+i s#a"e #u oi#e "e.

i iată anume #e fa#e9 şi găueşte #oasta #u #io#ul şi #u sângele său a%a"ă "e toi "uişoii #asunt ameii %e veninul şa"elui. Sângele lui #uat ae minunata "utee să taie otava şa"elui "in a#easta "uişoii lui se nvioează şi s#a"ă %e moate. -eli#anul este o "asăe %e "ustie #gâtul lung, #a şi 'âtlanul. /ân% "uişoii lui sunt a"inşi %e sete sau vătămai %e 0igănotăvitoae, atun#i "eli#anul şi ăneşte #oasta sa şi i a%a"ă #u sângele său.

Iată o &ildă minunată de dragoste &ărintească care a:unge &*nă la :ert!ă'

(acă vom lua seama $ine vom vedea că în c*ntările ro#odului la starea a II%a se &omeneş

des&re &elican şi anume iată cum zice4 =/a un "eli#an, m"ungân%u+Te a#um, /uvinte, Înviezi "fiii Tăi, evăsân%u+le %intu #oasta Ta, izvo mântuito!>

Cuvintele ro#odului aseamănă :ert!a cea de &e cruce a (omnului cu :ert!a &elicanului care îvarsă s*ngele &entru viaţa &uilor săi'

Căci du&ă cum şar&ele cel !iresc otrăveşte &uişorii &elicanului tot ast!el şi vicleanul diavol intr*oarec*nd în şar&e a otrăvit &e strămoşii noştri în 0ai &rin s!atul lui cel &ierzător' Cu nimic nu s%&utut iz$ăvi strămoşii noştri din os*nda cea veşnică dec*t numai &rin s*ngele cel scum&

(omnului' <oţi cei născuţi din 7dam aveau în !irea lor otrava &ăcatului strămoşesc şi &entru aceaserau os*ndiţi la moarte veşnică ca şi &uii &elicanului din istorieD'

Domnul nostu 3isus 4istos "imeşte %e 'ună voie (#a şi "eli#anul) să+i stă"ungă Sfânta #oastă #u sulia, "entu iz'ăviea zi%iii Sale. Din Sfânta ui #oastă s+au %es#his %ouă izvoae %mântuie9 sângele şi a"a. A#este izvoae mântuitoae al#ătuies# temelia Sfintei noaste *isei#i, #ă#i %u"ă #uvânt

Sfântului 3oan ?uă %e Au, sfânta noastă *isei#ă este "lămă%ită %in /oasta Domnului.i anume, a"a #ae a ieşit %in #oasta Domnului n#hi"uie Taina Sfântului *otez, ia sângen#hi"uie Taina Sfintei Îm"ătăşii. Făă a#este %ouă Taine nimeni nu se "oate mântui, #ă#i esunt #heile mântuiii.

(u&ă cum odinioară în 0ai c*nd dormea strămoşul 7dam a luat !iinţă va maica noastră de o$şdu&ă tru&D tot ast!el &e )t*nca -olgotei în vremea c*nd (omnul era adormit cu somnul morţiiluat !iinţă )!*nta iserică care este maica noastră du#ovnicească'

va este cuv*nt evreiesc şi se t*lcuieşte viaţă &e lim$a noastră'

=Din #oasta lui A%am este femeia, %in #oasta #ea nsuliată a Domnului s+a "lămă%it *isei#azi#e Sfântul 3oan ?uă %e Au.

Ki du&ă cum va este os din oasele lui 7dam şi tru& din tru&ul lui tot ast!el şi )!*nta noastiserică este &lămădită din s*ngele lui Hristos şi răm*ne în veci ne$iruită'

7dam a do$*ndit !ii din va însă şi Domnul a %o'ân%it şi %o'ân%eşte meeu fii %uhovni#eşti "

Sfânta lui *isei#ă. /u sângele şi #u a"a #ae au #us %in #oasta Domnului *isei#a hăneşte "fiii săi "ână n sfâşitul vea#ului.

Cu a&a s%a întemeiat )!*ntul otez iar cu s*ngele s%a întemeiat <aina )!intei m&ărtăşiri'

=A#esta este #el #e vine "in a"ă şi "in sânge>, ia =Sângele lui ne #uăă "e noi %e oi#e "ă#a(S#ie Sfântul 3oan @vanghelistul).

<*lcuirea aceasta se vede şi în c*ntările .ctoi#ului unde zice4 =-i#ătuile sângelui #elui %Dumnezeu #us şi ale a"ei, #ae s+a văsat %in #oasta ta, a nnoit lumea #ă#i #u a"ă s"e

"ă#atele tutuo, Doamne, ia #u sângele s#ii ietae>.

Ki mai de&arte iarăşi zice4 =/u sto"iea %umnezeieştii #ugei, #e s+a s#us %in %umnezeias#oastă a Fiului tău #uată, s"ală anele inimii mele J> vezi .ctoi# glasul 3 canonul Miercuri şi @ineriD

Stiuri -entru litaniile de la Iordan

(u&ă modelul celor de la )!*ntul Morm*nt &e glasul 3 ca şi 8egănuşul Nu &rice&D'

8a Iordan în c#i& smeritCa un ro$ <e%ai $otezat5irea a&elor s!inţindre noi toţi ne%ai luminat'

<u !iind mărturisit(e ărintele ceresc(u#ul )!*nt au întăritre cuv*ntul &ărintesc'

C*nd din cer s%a auzit

-lasul ce <e%a arătat5irea toată s%a uimitIară munţii au săltat'

-ol văz*ndu%l &e Hristos7&a mării au !ugitIar Iordanul s!iicios

na&oi s%a tras gră$it'M*na )!*ntului Ioan<remura c*nd s%a atins)ă $oteze în Iordane cel veşnic necu&rins'

re al lumii Uiditor Ca să%l vadă s%au s!iitCei de sus luminători

Ki în nori s%au învelit'

Iar $alaurul g*nditCare%n a&ă sta ascuns)u$ &icioare s%a zdro$it(e stă&*nul Iisus'

ngerii s%au s&ăim*ntatre )tă&*nul gol văz*nd

Ki c*nt*nd au lăudat)!*ntul 8ui &ogorăm*nt'

)ingur iadul s%au sc*r$itCăci &rivind au înţelesCă de%acum va !i li&sit(e v*natul cel ales'

7&a )!*ntului Iordan% otez*ndu%se Hristos %

7 rămas ca un $alsam8a tot omul credincios'

Cerul astăzi &ogor*nd)&re Iordan s%au a&lecatCăci se vede &e &ăm*nt)!*nta <reime arătat'

credincioşii c*ntă în corD



(e la margini noi venimCei cu su!letul setosCa să ne învrednicim(e $otezul lui Hristos'(A#estea s+a #ă%ea să fie #ântate #ân% mege so'oul #u n#hinătoii %e la $ânăstie s"3o%an "entu a fa#e Aghiasmă "e#um şi la ntoa#ee, ia n #elelalte zile #ântă la =/hinovi#>)

Stiuri / litaniile de la Sfântul 6ormânt

Care se c*ntă &e gl' 3 ca şi cele de la nt*m&inarea (omnului de la esna 9D' le sunt graiut*nguitoare rostite de Maica (omnului de )!*ntul Ioan de )!intele Mironosiţe de )!inţii Iosi!Nicodim şi de adunarea credincioşilor'

Maica (omnuluiNu &rice& nici oamenii nici &uterile de susCum <e%ngro&i <u 5iul meu o ce taină de nes&usE

)!*nta Maria Magdalena@iaţa 5ăcătorule ca s%o is$ăveşti voind)ingur moarte ai &rimit viaţă veşnică !iind'

Maria lui Cleo&a7zi tot neamul &ăm*ntesc ce murise &rin &ăcat)%a văzut &rin moartea <a la viaţă ridicat'

Maica (omnului@ino lume ca să &l*ngi cu sus&in t*nguitor ntre morţi acum văz*nd &e al vieţii (ătătorE

)!*nta Maria MagdalenaMort acum văz*ndu%te ca un soare as!inţit;cenicul <ău ascuns Iosi! s%a &rea vădit'

Maria lui Cleo&a0aza lumii <u !iind şi dulceaţa tuturor Cum îţi &leci <u genele &e lumina oc#ilorG

)alomi<u &rin moarte ne%ai trezit viaţa care s%a uscat

Ki &e neamul omenesc la viaţă l%ai c#emat'

)!intele Mironosiţe îm&reunăCredincioase Iosi! cel cu c#i& cuvios(ă%ne să%8 în!ăşurăm întru giulgiu &e HristosE

)!*ntul Ioan !eciorelnicul

(oamne vezi &e Maica <a şi &e cel care iu$eai(eci acum din gura <a un cuv*nt să ne mai dai'

Iosi! şi Nicodim<u%&odoa$a lumii%azi !ără c#i& ca mortul zaci)coală ca un (umnezeu $ucurie să ne !aciE

Maica (omnului(in îm&unsa coasta <a o &rea dulce 5iul meuE@iaţă veşnică ne scoţi <u Cuvinte%(umnezeu'

Nicodim<u !iind adevărat mirul cel du#ovnicescMirezmeşte%mă &e cel ce cu miruri <e stro&esc'

Iosi! 7zi uterile din cer <e%ncon:oară cu !ior Cum <e voi atinge eu care sunt &ătimitorE

Maica (omnului5iul meu şi (umnezeu &ogor*ndu%<e de suse 7dam cel rătăcit la viaţă 8%ai adus'

Maria lui Cleo&a7zi Iisuse unde ai c#i&ul cel îm&odo$itG<oate cele din )cri&turi întru <ine s%au &linitE

)alomi7&e dulci ca de izvor revărs*nd din coasta <a

(e &ăcatul cel amar lumea s&eli de%a &ururea'

)!intele Mironosiţe îm&reunăC*nd erai <u răstignit soarele s%a%ntunecat(ară astăzi cum vei !i Uiditorule%ngro&atG

Iosi! Cel ce ai de%a &ururea &e lumină de veşm*ntCum în giulgiuri eu acum te voi &une în morm*nt'

Nicodim7&a cea din coasta <a mirezmeşte mai &resus(ec*t mirul cel de &reţ care eu Ai l%am adus

Maica (omnuluinainte <e%am văzut &runc în iesle în!ăşatIar acum <e văd în giulgiu vai ce c#i& în!ricoşatE

)!intele Mironosiţe îm&reunăe acel ce%n &almă ţii toate%n cer şi &e &ăm*ntCum <e%aşează Iosi! şi Nicodim în morm*ntE

Maica (omnuluiIz$ăveşte 5iul meu &re noroade de la răuCare vin evlavios şi cinstesc morm*ntul <ău'

7dunarea credincioşilor

(oamne !ii a&ărător credincioasei adunăriCare c*ntă &rea duios )!intei <ale îngro&ăriE

(Însemnae9 A#este stihui s+au tălmă#it %in lim'a gea#ă, n Să"tămâna Sfintelo -atimi, %anul mântuiii CIG, n ava Sfântului Sava #el Sfinit %e #ăte neve%ni#ul nte S#himona3oan 3a#o' %in 8omânia.)

; vedenie de mare folos -entru toţi 5i mai ales -entru călu+ări / edenia Stareţului Iosaf di

6ănăstirea Sfântul Sava, anul 1042

Calea s&re leonul cel de )us % =leon> se t*lcuieşte în lim$a noastră4 =Muntele Măslinilor> Cum a călătorit % în vedenie L )tareţul Iosa! din )!*ntul )ava la muntele cel minunat din ceruri



0$a tâlcuit din "receşte aceast! vedenie în anul >?#, iar acum s$a scris pentru folosul de obşte, dc!tre cel mai nevrednic dintre %eromona4i, %oan %acob în 0c4itul *0fânta na- U 2ozeva, >9oiembrie >?(N

Iată cum &ovesteşte mona#ul Iosa! vedenia &e care a avut%o la )!*ntul )ava4

n 13 zile ale lunii martie ziua de :oiD ora 6 din noa&te m%am sculat să ascult slu:$a ;treniei'

7m mers în iserică şi m%am aşezat în strană iar !raţii citeau Miezono&tica' 7tunci eu cugetam &atimile (omnului nostru Iisus Hristos zic*nd în mintea mea4 =1n Dumnezeu fă#ăto, zi%ito#eato a toate a "imit să se fa#ă om "entu noi, s+a ăstignit şi s+a ngo"at. A#estea toate lesufeit "entu mântuiea oamenilo>.

/ugetân% eu a#estea, mi s+a n%uioşat inima şi mi+a venit atâta 'u#uie n sufletul meu, şilinişte negăită s+a evăsat n mintea mea, n#ât am a0uns la aşa %e mae umilină, #ă la#ămi#ugeau "ââu %in o#hii mei. i mi+a venit atun#i n suflet o negăită %agoste %umnezeias#ă #amă nflă#ăa (mă a"in%ea la inimă). Dim"eună #u %agostea mi+a venit şi o smeenie aşa %

mae, n#ât nu găseam ni#i o fă"tuă aşa ti#ăloasă #a mine. Atun#i mi s+au %es#his o#hii n a#hi", #a şi #um s+a fi fă#ut o #ale %in inima mea "ână la tonul lui Dumnezeu.

n vremea aceea mintea mea dim&otrivă cu aşezarea cuv*ntului adică cugetareaD şi cu inima merau legate şi mă rugam în taină cu mintea !ără o &iedică oarecare' Atun#i eu zi#eam #ânugă#iunea, #ân% oae#ae #uvinte umili#ioase. Du"ă a#eea mi+a venit aşa o %agoste "enta"oa"ele meu n#ât mă ugam atun#i "entu #ei #ae mă %uşmăneau şi "entu #ei #ae mă uaşi %in multa 'u#uie a inimii mi s+a umilit %uhul (sufletul meu).

/âtă veme eam n a#eastă stae mă ve%eam "e mine #ă sunt n *isei#ă şi+i ve%eam şi "e fa#ai #iteau. Du"ă a#eea nemai"utân% să stau n "i#ioae, am tas s#ân%ua %e la stană şi m+aaşezat, ugân%u+mă meeu #u mintea. Atun#i am fost #u"ins %e o aşa %e mae %agos%umnezeias#ă n#ât n+a mai fost #hi" să mă o%ihnes# (să mă simt) "e "ământ. În a#ele #li"e nmai aveam teamă %e Dumnezeu, #i simeam o mae n%ăzneală şi %agoste #ăte @l.

5iind stă&*nit su!letul meu de o asemenea dragoste n%am mai &utut să zic rugăciunea minţii şi nivreo altă rugăciune ci numai c*t simţeam în su!letul meu o a&rindere şi o dragoste dumnezeiascîntocmai ca o !lacără care îmi ardea inima' Sufletul meu ea "ionit #ăte Dumnezeu şi numai @l #ugetam, ia %in o#hii mei #ugeau #a un âu la#imile. $i s+a n%uioşat %uhul %in 'u#u

inimii şi eam #u"ins %e o mae smeenie.

7tunci deodată m%am !ăcut întru uimire adică am !ost ră&itD cu du#ul şi nu mai vedeam du&ă acenici iserica nici &e !raţii dinăuntru şi nici nu mai auzeam cele cari se citeau la strană'

Mă a!lam atunci cu du#ulD într%o livadă mare şi &rea !rumoasă care era îm&odo$ită cu tot !elul dco&aci şi cu !lori &line de mireasmă' odoa$a şi !rumuseţea ei nu se &oate scrie şi nici nu se &oa&ovesti de lim$a omenească'

ra &lină de at*ta lumină ca şi cum ar !i !ost luminată de şa&te sori' 7m &rivit de de&arte şi am văzo mulţime de oameni oarecari în veşminte strălucitoare toţi tineri la v*rstă şi !rumoşi la c#i5iecare din ei strălucea ca soarele şi &ăşeau încet încet'

7tunci simţeam mare $ucurie în su!letul meu şi ziceam nedumerindu%mă în sine4 =;ae a #ui să fliva%a a#easta şi #ine să fie oae a#eşti oameni i #um mă aflu eu ai#i>

7cestea cuget*ndu%le mergeam şi eu cu d*nşii' (u&ă ce am mers o mică distanţă am văzut şi &e aoameni mulţime nenumărată cari stăteau toţi îm&reună şi erau îm$răcaţi în #aine soldăţeşti' <oerau tineri cu v*rsta voinici la tru& şi !oarte $l*nzi şi !rumoşi la c#i& strălucind ca soarele' C*ndam văzut eu &e aceştia m%am o&rit &rivind la !rumuseţea şi la &odoa$a lor' )imţeam atunci o ma$ucurie în su!letul meu' (u&ă aceasta am auzit o voce de la d*nşii zic*nd ast!el4

=Fatele nostu 3osaf ae mae %oină să meagă la Îm"ăatul, %u"ă #um ştim noi toi. De#i #ineste %inte noi să+l #on%u#ă (a%i#ă să+l #ălăuzeas#ă)> Atun#i s+a %es"ăit unul %inte ei, #aea mai tână, mai voini# şi mai fumos %e#ât toi. În mi0lo#ul #elolali stălu#ea şi se aăta #un ofie "este #eilali. De#i s+a ntos şi a zis #ăte #eilali tinei9

=@u l voi #on%u#e, #ă#i "e#um ştii ae %eose'ită %agoste #ăte mine. Oiua şi noa"tea mă ug"entu a#easta şi %e multe oi m+am "us #hezaş la Îm"ăatul "entu el>.

Oi#ân% el a#estea s+a "onit #ăte mine. 3a eu #ugetam #u miae, zi#ân%9 =-e oamenii a#eşteu nu i+am văzut altă %ată, %a ei m+au văzut şi %e un%e mi #unos# numele A"oi %e un%e aaflat #ă eu %oes# să meg la Îm"ăatul>

/ugetân% eu a#estea, a venit tânăul lângă mine şi mi+a zis #u faă veselă9 =1mează+mă, #a s

megem la Îm"ăatul!>3a eu i+am zis9 =Te og fate, lasă+mă, #ine sunt eu să meg la Îm"ăatul i #ae Îm"ăat esa#ela #ae să mă #unoas#ă "e mine>

Atun#i el a zâm'it "uin #u faa veselă şi mi+a zis9 =;ae te "efa#i #ă nu ştii #ae Îm"ăat esa#ela la #ae veau să te %u# ;i "oate nu ştii #ine sunt eu -entu #ă m+ai iu'it şi m+ai ugziua şi noa"tea, iată am venit să te iau şi să te #on%u# s"e a mege la Îm"ăatul. @ste #ne"utină să te las, te'uie să mă umezi!>

7tunci eu neav*nd ce să mai răs&und l%am urmat acela merg*nd înainte şi eu du&ă d*nsulD' Cumergeam eu aşa îmi zicea g*ndul să%l între$ cine este el de arată către mine at*ta dragoste &entcă nu%l cunoşteam încă cine este' (ar iarăşi mă ruşinam să%l între$ zic*ndu%mi în g*nd că &oate va!la &e urmă' 7veam însă mare uşurare în su!letul meu c*tă vreme îl vedeam l*ngă mine'

(eci am mers noi multă distanţă de loc de la acea c*m&ie &rea !rumoasă aşa înc*t nu se mai vednimeni a!ară de noi doi adică eu şi călăuzaD care mergeam' C*nd s%a terminat acea c*m&ie mare&rea !rumoasă am a:uns la o cărăruşă îngustă care era !oarte lungă înc*t nu i se vedea ca&ătul de o &arte şi de alta erau ca nişte ziduri înalte' Calea aceea era at*t de îngustă înc*t a$ia &utea tre

un singur om &e :os'

C*nd am a:uns acolo mi%a venit în inima mea o oarecare s!ială &entru că locul acela era săl$atec !ără nici o m*ng*iere dar c*nd vedeam &e călăuza mea se veselea su!letul meu'

Atun#i #ălăuza mea o"in%u+se "uin, m+a "ivit #u faa lină şi veselă şi mi+a zis9 =-entu fate, este tul'uat sufletul tău -entu #e te+ai lăsat stă"ânit %e lene şi se ăs"ân%eşte mintea n#oa#e şi n#olo -entu #e nu+i "ăzeşti mintea la #ugetaea numelui lui 3isus 4istos Au n

ştii #âtă "agu'ă ae omul #ân% se leneveşte la 8ugă#iune, #hia şi numai la o singuă ăsuflaei iaăşi oae nu ştii #âtă folosină %o'ân%eşte #ân% #ugetă tot%eauna la mântuitoul nume Domnului nostu 3isus 4istos 1n asemenea om se iz'ăveşte %e "atimi şi %e "ă#ate, fă#ân%u+sălaş al Sfintei Teimi. A#ela va să a0ungă la %esăvâşită %agoste, %in #ae %agoste ai gustat"ate şi tu ("in nes"usa milostivie a lui Dumnezeu) şi+i #unoşti %ul#eaa. De#i "entu #e negli0at a#est lu#u (a%i#ă 8ugă#iunea minii) -ână #ân% vei ămâne, fate, n a#est soma%ân# al tân%ăviei, şezân% ntu nelu#ae A%u+i aminte %e aşezaea ta #ea mai %inainte, "#ae ai negli0at+o (ai neso#otit+o) #u %esăvâşie! ;ae nu Dumnezeu este #el #ae te+a nvă#hi"ul n #ae să iei %e mi0lo#itoae şi %e #hezăşuie a mântuiii tale "e -uuea Fe#ioa2ăs#ătoae %e Dumnezeu ;ae @l te+a nve%ni#it să afli "ovăuito nenşelat s"e n#e%ina

a#estui lu#u Au nu #unoşti fate, milostiviea şi %agostea #e i+a aătat+o Dumnezeu Da #toate a#estea, mae este milostiviea lui Dumnezeu #ăte tine!>

/ân% mi+a găit toate a#este #uvinte #ălăuza mea, m+a #u"ins o mae umilină şi #u inimnfântă, zi#eam9 =Doamne 3isuse 4istoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte+mă>.

Ki #ân% auzeam ugă#iunea atât %e mult mi se a"in%ea inima s"e %agoste şi iu'i%umnezeias#ă şi aşa %e #uat mă ugam, #ă#i ni#i un lu#u şi ni#i un #uget nu ea #a să+mtul'ue mintea, oi să mă m"ie%i#e %e la ugă#iune. i atât %e mult mi s+a a%ân#it mintea nt

ugă#iune şi atâta "utee am luat %in ea, n#ât mi+a fugit fi#a #e m+a #u"ins mai nainte.Atun#i s+a ntos #ălăuza mea s"e mine şi mi+a zis9 =Ai văzut #ă eşti mai 'ine %a#ă z8ugă#iunea Da#ă vei să fii tot%eauna n a#eastă stae şi să te mântuieşti, s#oală+te %in a%ân#somn al tân%ăviei şi unelteşte iaăşi aşezaea ta #ea mai %inainte. /ea %intâi tea'ă a ta să f"aza "oun#ilo lui Dumnezeu #u neşovăie.

Toată âvna ta s+o "ui ntu #ugetaea numelui lui 3isus 4istos, "e#um şi a Stă"ânei noaste %Dumnezeu 2ăs#ătoae.

3a seama să "ăzeşti şi a#easta #u s#um"ătate, a%i#ă9 Să te mătuiseşti #uat n toată ziua (oi#âi s+a ntâm"la) şi să nu as#unzi veun #uget %e #ăte %uhovni#ul tău!>

Uic*ndu%mi el acestea am înce&ut să mergem &e ulicioara cea îngustă şi cum mergeam am văzdeasu&ra zidului l*ngă drumD nişte cruci ca semne ale drumului' /ân% am a0uns a"oa"e #u#e, #ălăuza s+a o"it, fă#ân% %e tei oi semnul #u#ii şi zi#ân%9 =/u#ii tale ne n#hinăStă"âne şi Sfântă Învieea Ta o lău%ăm!>

Mi%a zis a&oi şi mie să !ac la !el cu d*nsul şi am !ăcut' (u&ă ce am mers o mare distanţă de loc a

a:uns în &artea cealaltă din !aţăD la ca&ătul ulicioarei' <ermin*ndu%se drumul am a:uns într%un lo

de care te cu&rindea !rică şi cutremur văz*ndu%l' entru că era o &ră&astie ca un !el de #aîntunecos' )e arăta o groa&ă ad*ncă ca o mare a cărei lungime şi lăţime era !ără s!*rşit' Nu se vedacolo nimic dec*t întuneric $eznă' n &artea din !aţă a gro&ii L !oarte de&arte L se vedea un munînalt al cărui v*r! a:ungea &*nă la cer' e la mi:locul acelei gro&i în!ricoşate era o &unîngrozitoare &entru că &untea aceea era numai dintr%un lemn rotund a cărui grosime era numai de&almă şi unul din ca&etele &unţii era la ca&ătul uliţei celei înguste iar celălalt ca&ăt era la &oalemuntelui celui înalt' C*nd su!la v*ntul tremura &untea ca o !runză de co&ac'

(acă am a:uns noi mai a&roa&e şi am văzut acea groa&ă groaznică şi în!ricoşată şi &untea atunmi%a venit !rică şi cutremur în su!letul meu c*nd mă g*ndeam că este nevoie să trecem &este &untaceea' M%am uitat într%o &arte şi în alta să văd de nu este cumva un alt loc să trecem dincolo dgroa&ă &entru a a:unge la muntele cel înalt care se vedea de&arte' (ar nu se a!la nicăieri nici drunici loc uscat de trecut ci era groa&a aceea toată numai ca o mare întunecoasă'

Atun#i s+a ntos iaăşi #ălăuza s"e mine şi mi+a zis, #a şi #um m+a #eta9 =3aăşi ai lăs8ugă#iunea şi "entu asta te #u"in%e fi#a. Dă+mi n#oa#e mâna!> 7tunci eu i%am dat m*na cdrea&tă şi el a&uc*ndu%mă m%a urcat deasu&ra &e &unte şi ne%am &ornit să mergem'

(u&ă ce am mers &uţină distanţă am văzut că &untea se clătina şi tremura ca !runzele c*nd o su!v*ntul' u am &rivit într%o &arte şi în alta a gro&ii şi mi%a venit !rică să mai merg &e ea dar cu toaacestea c*nd vedeam călăuza mea că mă ţine de m*nă mai &rindeam &uţin cura:'

Atun#i s+a o"it "uin #ălăuza mea nto#ân%u+şi faa s"e mine şi mi+a zis9 =Fă+i semnul #u%e tei oi şi #heamă numele Stă"ânei noaste %e Dumnezeu 2ăs#ătoae şi -uuea Fe#ioa$aia, "entu #ă n lo#ul a#esta mae "utee ae numele @i!>

Atun#i, eu am fă#ut %e tei oi #u#e şi am zis n mintea mea9 =-ea Sfântă 2ăs#ătoae Dumnezeu, a0ută+mi!>

Ki . minuneED at*ta &utere mi%a venit în su!letul meu înc*t n%am mai simţit vreo s!ială sau !rică'

<otuşi &untea tremura ca o &*nză de &ăian:en c*nd mergeam noi &e ea' (u&ă multă vreme de calam a:uns la ca&ătul &unţii' <ermin*ndu%se &untea am ieşit la &icioarele muntelui arătat'

Atun#i #ălăuza mi+a slo'ozit mâna %e #ae mă inea şi mi+a zis9 =De+a#um nu mai ai fi#ă!> (eu din multa dragoste &e care o aveam către călăuza mea nu voiam să mă des&art ci tot mă ţinea

de m*na lui şi mergeam îm&reună' (acă am mers aşa o mică distanţă am înce&ut să urcăm munte7tunci m%am uitat în sus şi nu se vedea v*r!ul lui aşa era de înalt' ra şi greu de urcat dar şi locuera &rea veselitor' (u&ă ce am urcat o $ună distanţă m%am o&rit &uţin şi am &rivit în toate &ărţimuntelui minun*ndu%mă' entru că toate &ărţile muntelui erau aco&erite cu măslini'

i mi+am zis n minte mea9 =De un%e s+au găsit ai#i atâia măslini> i iaăşi am n#e"ut u#ăm s"e vâf.

(u&ă ce am mers o $ună distanţă am a:uns deasu&ra în v*r!ul muntelui' Ki iarăşi mai merg*nd &uţ

am a:uns la o &oartă mare care era desc#isă'



7tunci călăuza mea a !ăcut semnul crucii de trei ori asemenea şi eu a&oi am intrat înăuntru &&oartă'

M%am uitat eu acolo şi am văzut o c*m&ie at*t de mare înc*t nu i se vedea ca&ătul nici în lungimşi nici în lăţime4 &recum este tăria cerului aşa de mare era şi c*m&ia ceea' 5rumuseţea ei şi &odoa$ei cine este în stare să o &ovesteascăG

nsemnare4 Pân! aici am "!sit scris! vedenia lui %osaf. 'ai mult nu se afl! în mân!stirea 0fânt0ava. 0e zice c! în 0fântul 'unte se "!seşte scris! vedenia aceasta pân! la sfârşit. Dac! a6uBunul Dumnezeu voi c!uta prin scrisoare, ca s! aflu şi restul povestirii.

>rmare la edenia Stareţului Iosaf din 6ănăstirea Sfântul Sava, anul 1042



Ki de aş voi să descriu !rumuseţea acelui c*m& nu aş &utea &entru că nu este vreun lucru &ăm*ntecu care să%l asemăn' 8im$a omenească nu &oate să s&ună !rumuseţea lui nici minte omenească n&oate să o înţeleagă' 7cel c*m& era îm&odo$it cu tot !elul de co&aci şi în!rumuseţat cu tot !elul !lori cu $ună mireasmă' 8umina care lumina acolo era ca şi cum ar !i şa&te sori'

(eci c*nd am văzut acel c*m& s%a ro$it inima mea de !rumuseţea lui şi &o!team să răm*n acoDa "ovăuitoul meu mi zi#e9 =De a#um ai să vezi şi alte lu#ui fumoase şi %u"ă a#eea ai săvezi "e Îm"ăatul.> Ki mergeam $ucur*ndu%ne &e acel c*m& !rumos' Ki am văzut de de&armulţime de oameni îm$răcaţi în #aine călugăreşti însă nu negre ci roşii strălucitoare' Hainele lstrăluceau ca lumina iar !eţele lor mai mult dec*t soarele' @ederea şi !rumuseţea lor era mai &resde înţelegerea omenească' ;nii dintre ei erau tineri iar alţii $ătr*ni'

Ki a&ro&iindu%ne de ei ne%au &rimit cu mare $ucurie şi au zis către &ovăţuitorul meu4 =*u#uă+mae mu#eni#e ?heoghe, iu'itule al lui 4istos.>. Asemenea şi el le+a zis lo9 =*u#uai+vă voi #uvioşilo, iu'iii lui 4istos>.

7tunci toţi şi%au întors !eţele lor s&re mine şi cu !eţe vesele mi%au zis4 =Fiule 3osafe, %e a %o'ânomul toată lumea şi+şi va "ie%e sufletul, #e va folosi şi %e a tăi o sută %e ani şi a %o'ân%i toa'unătăile lumii şi %e şi+a fa#e toate "oftele, tot te'uie să vină nfi#oşătoul #eas al moii toată viaa lui i se va "ăea un vis şi o um'ă. 3a tu %e te vei s#ula %in lenevie şi vei n#e"iaăşi viaa ta #ea %intâi, vei "lă#ea lui Dumnezeu şi te vei nve%ni#i #eeştii fei#ii şi te v'u#ua m"eună #u noi n ve#i. 3a %e+i vei "ete#e viaa ta #u lenevie, vei a0unge n valea #a"imeşte "e #ei leneşi şi tân%avi şi ne"o#ăii. Fiule, nu voies# a iu'i mai mult a#el noia

ntune#at %e#ât a#eastă fei#ie. 2u voies# a "une mai "esus leneviea %e#ât %agostea l4istos! Fiule, a%u+i aminte %in #e nălime ai #ăzut şi %e #e te+ai nstăinat şi #e ai "ăgu'Fiule, ntoa#e+te şi #azi la milostiviea lui Dumnezeu şi noi nu vom n#eta ugân%u+ "%ânsul!> (u&ă aceasta ne%am des&ărţit de ei şi am &lecat mai de&arte'

7tunci s%a în!ricoşat su!letul meu de aceasta' Ki am a!lat că &ovăţuitorul meu era )!*ntul MaMucenic -#eorg#e &urtătorul de $iruinţă' Ki mi%am adus aminte şi de cuvintele ce le%a zis el c*nse între$au acei ostaşi =/ine să+l "ovăuias#ă %in noi> /ă#i zi#ân%9 =@u o să+l "ovăuies#, "ent#ă ae %eose'ită %agoste #ăte mine şi %e multe oi m+am "us #hezaş şi mi0lo#ito #ătÎm"ăatul "entu %ânsul>, l%am cunoscut &e de&lin căci de la înce&ut aveam mare şi deose$i



dragoste către )!*ntul -#eorg#e mai mult dec*t !aţă de alţi s!inţi' Ki de multe ori l%am &umi:locitor &entru m*ntuirea mea' Ki multe minuni a !ăcut cu mine şi oric*nd l%am rugat nu m%a lăsnea:utorat'

De#i, #ân% am #unos#ut #ă "ovăuitoul meu este $aele $u#eni# ?heoghe, %in multa %agos#e o aveam #ăte el n sufletul meu, n+am mai "utut ă'%a, #i l+am m'ăişat şi l+am săutat mutim". A"oi megeam mai %e"ate m"eună, inân%u+ne %e mână. 3a sufletul meu ea li"it %

%ânsul, %in multa %agoste #e aveam #ăte el.i mai megân% noi "uin am văzut %e %e"ate şi ali oameni, şi a#eştia #u haine #ălugăem'ă#ai, #a şi #eilali. Însă m'ă#ămintea şi feele lo stălu#eau mai mult %e#ât soaele aveau mai multă şi mai mae slavă %e#ât #eilali. i stălu#ie mai mae aveau, %a eau "uini numă.

i nte'ai "e "ovăuitoul meu, zi#ân%9 =Sfinte ?heoghe, #ine sunt a#eştia /e sunt %e atâslavă, stălu#ie şi fumusee şi #e au săvâşit n viaa lo>

Atun#i mi+a ăs"uns zi#ân%9 =A#eştia sunt #ălugăii #ei %e a#um, #ae făă "ovăuitoi şi fă"il%a fa"telo 'une ale altoa, #i numai %in singua lo 'unăvoină au âvnit fa"telo 'une a#ălugăilo #elo %e %emult, săvâşin% fa"tele #ele 'une ale lo, 'ine"lă#ân% lui Dumnezeu>.

3a eu iaăşi i+am zis9 =În vemea a#easta au li"sit fa"tele 'une %in lume, %a #um se "oate să fn ea a#est fel %e oameni aleşi>

i mi+a ăs"uns zi#ân%9 =A#est fel %e oameni aleşi sunt "uini n zilele a#estea n lume. Da #el va fa#e n a#este zile "uine fa"te 'une, %u"ă "uteea lui, şi va "lă#ea lui Dumnezeu, mae se v

#hema ai#i, n Îm"ăăia lui Dumnezeu. /ă#i #ine fa#e #âteva fa"te 'une, le fa#e %in singua l'unăvoină, făă "ovăuito şi făă "il%a altoa. i "entu a#easta Dumnezeu #a "e niş%esăvâşite le "imeşte. Fate, n zilele a#estea au li"sit fa"tele 'une %in lume, s+a nmulăutatea, a "isosit ne%e"tatea, a li"sit %agostea, s+a "ă"ă%it a%evăul %in guile oamenilo,n#etat #uvântul lui Dumnezeu şi se o'işnuieşte osân%iea şi min#iuna. În lo# %e smeeninălaea, n lo# %e %agoste, va0'a, n lo# %e milostivie, nemilostiviea, n lo# %e %e"tatne%e"tatea. S+au nmulit ineea %e minte a ăului, "izma şi alte asemenea. Toi s+au a'ătut ău. 2u este #el #e fa#e 'ine. Foate "uini sunt #ei #e uneltes# fa"tele #ele 'une şi "la# lDumnezeu. În zilele a#estea se "otiveşte9 =/el #e mântuieşte, mântuias#ă+şi sufletul său2imeni să nu aşte"te a0uto %e la altul, #i numai %e la $ai#a Domnului. /el #e va #ă%ea la %ân

#u tot sufletul, l va "ovăui şi #u a%evăat se va mântui, "entu #ă toate #âte le voieşte le "oat#ă#i =$ult "ot ugă#iunile $ai#i s"e m'lânziea Stă"ânului>.

7ceste cuvinte mi%a zis şi iarăşi am înce&ut să mergem' Ki du&ă ce am mers &uţină de&ărtare s&&artea 0ăsăritului a acelui c*m& se vedea de de&arte un &alat mare şi !rumos' nălţimea lăţimealungimea lui erau !oarte mari' Uidurile lui nu se &uteau asemăna cu altceva şi se vedeau că erau din aur curat' )trălucirea care ieşea din el lumina tot locul acela' 5orma &alatului era neînţeleaodoa$a şi !rumuseţea nu se &ot înţelege cu mintea omenească'

i l+am nte'at "e "ovăuitoul meu9 =Sfinte ?heoghe, #e "alat este a#esta>



i mi+a zis9 =A#esta este "alatul Îm"ăatului, un%e am să te %u#>.

(eci merg*nd am a:uns la &alat şi am venit la o &oartă mare şi înaltă care era desc#isă' ovăţuitormeu şi%a !ăcut de trei ori cruce asemenea şi eu şi am intrat înăuntru &e &oartă într%o curte iar din se vedeau toate &ărţile &alatului aceluia' Ki văz*ndu%le m%am minunat de &odoa$a şi !rumuseţea lo&entru că oc#i de om nu le%a văzut' @edeam şi oameni mulţi &lim$*ndu%se &e acolo şi erau în ma

slavă' 7tunci &ovăţuitorul meu m%a a&ucat de m*na drea&tă şi mă ţinea şi mergeam îm&reună' (uaceasta am trecut &rintr%o &oartă care era desc#isă şi am dat într%o sală mare şi !rumoasă' Iar &artea de 0ăsărit a sălii era o altă &oartă mare şi înaltă care era !ăcută cu un meşteşug &e camintea omenească nu &oate să%l înţeleagă' Ki era îm&odo$ită cu &ietre scum&e' n &artea drea&tă&orţii era o icoană a (omnului nostru Iisus Hristos şez*nd în :ilţ' Iar înăuntru în sală era o mulţimmultă de oameni toţi îm$răcaţi călugăreşte cu acelaşi !el de îm$răcăminte dar #ainele lor erau roca s*ngele şi străluceau ca !ulgerul iar în m*ini ţineau cruci şi st*l&ări' 5rumuseţea şi &odoa$a lnu &ot să o &ovestesc'

i #um ne văzuă au venit n ntâm"inaea noastă şi ne+au "imit #u mae 'u#uie. i "ivin

toi s"e mine mi+au zis #u glas %ul#e9 =Fate, "ână #ân% să te aşte"tăm -entu #e nu te sileş"e sine+i> A"oi au zis #ăte "ovăuitoul meu9 =Fate ?heoghe, iată #ă l+ai luat n stă"ânita, #ân% ni+l vei a%u#e>

Sfântul a ăs"uns9 =/ân% va voi Domnul>. 7tunci aceia m%au luat din m*na &ovăţuitorului şi mţineau ei de m*ini arăt*ndu%mi &rin aceasta mare dragoste'

7tunci &ovăţuitorul meu a mers şi a stat înaintea icoanei Maicii (omnului la !el am mers şi noi toşi am stat înaintea ei cu r*nduială' Ki toţi au înce&ut să c*nte cu dulce glas4 =Cuvine%se cu adevăr

să te !ericimJ> Ki c*nd c*ntau !iecare cuv*nt al tro&arului at*t de curat îl auzeam înc*t înti&ăreau în su!letul meu' Ki săv*rşind c*ntarea m%a luat iarăşi &ovăţuitorul meu şi !ăc*ndu%ne trei ori cruce ne%am înc#inat la icoană asemenea au !ăcut toţi s!inţii de acolo a&oi a zis4 =A#eas"entu tine s+au fă#ut #a să nu ai n%oială faă %e #ele "e #ae le vezi şi le auzi, #a şi #um anălu#ie %iavoleas#ă. 2u este nălu#ie, #i milostiviea lui Dumnezeu!>

7&oi ei s%au de&ărtat &uţin şi numai eu şi &ovăţuitorul meu am rămas în dre&tul uşii' Ki !ără de vess%a desc#is uşa singură de sine şi s%a văzut multă lumină a!ară care ne%a încon:urat' Am stat afauşii şi m+am uitat zi#ân%9 =$ae este mila Ta, Doamne, #ăte fiii omeneşti!>

Ki c*te am văzut acolo cu ne&utinţă este a le scrie cineva' entru că oc#ii de om nu au văzut urecnu au auzit la inimă nu s%au suit şi minte de om nu &oate să înţeleagă' Că am văzut o *iseimae, ia zi%iea ei ea neneleasă. Fumuseea şi "o%oa'a ei nu se "ot s"une şi ni#i nu se "asemăna #u veun lu#u omenes#. Îns"e mi0lo#ul *isei#ii ea un ton nalt şi "easlăvit. @l e#a nişte #ă'uni a"inşi şi stălu#ea #a soaele. În ton stătea Îm"ăatul slavei 4istoÎm"e0uul tonului şi al Îm"ăatului sta mulime nenumăată %e oameni %e toate vâstele. 1n%inte ei eau foate tinei şi m'ă#ai n haine al'e. 1nii eau m'ă#ai n haine monahi#eşia alii n haine ostăşeşti. /hi"ul Îm"ăatului ea aşa #um se ve%e zugăvit "e i#oane. @a #tu"ul voini# şi m'ă#at #u haine ahieeşti, ia "e #a" avea #unună %e "iete s#um"e. -o%oa'

şi fumuseea Îm"ăatului #ine "oate să le s"ună Din lumina #ae stălu#ea n faa Îm"ăatul



se lumina toată #eata a#eea a sfinilo şi toată *isei#a. i toi %e"ii a#eia s+au fă#ut asemene#u Îm"ăatul ntu stălu#ie.

7tunci mi%am adus aminte de cuv*ntul lui 7ga&ie din cartea care se numeşte =M*ntuir&ăcătoşilor> care &ovesteşte &entru slava 0aiului zic*nd4 =nlăuntru în căr$unii cei a&rinşi c*$agi un !ier arde şi se !ace şi acela !oc şi nu mai ştii care sunt căr$unii şi care este !ierul' 7şa şi 0ai este' (in strălucirea care iese de la (umnezeu se îm&ărtăşesc şi dre&ţii ca şi nsuşi (umnezeu

7ceasta aduc*ndu%mi aminte şi văz*nd acestea cu oc#ii mei ziceam întru sine%mi4 =C*te au scrs!inţii &entru slava 0aiului sunt !oarte &uţine &entru că toate nu este cu &utinţă a le scrie>'

8umina care ieşea de la m&ăratul slavei era at*t de strălucitoare înc*t dacă s%ar aduna mii de mii milioane de sori n%ar !i strălucit at*ta'

*una #uviină şi fumuseea Îm"ăatului slavei, stălu#iea luminii #elei nezi%ite, 'una "o%oa'a *isei#ii, slava %e"ilo, #ine "oate să o s"ună Că mai degra$ă ar &utea număra mulţimstelelor şi a nisi&ului mării dec*t să s&ună acestea' Ki dacă s%ar aduna toate lim$ile oamenilor şi dastelele cerului nisi&ul mării şi !runzele co&acilor s%ar !ace lim$i toate îm&reună n%ar &utea s&u

nici măcar o &arte din slava aceea'

(eci a!ară de uşă st*nd eu şi &rivind la slava aceea am văzut &e &ovăţuitorul meu care a intrînăuntru în iserică şi a mers să se înc#ine m&ăratului' i nto#ân%u+şi faa şi văzân%u+mă #ă nvin %u"ă el, s+a ntos şi venin% a"oa"e %e mine mi+a zis9 =/e stai &ino m"eună #u mine să nn#hinăm Îm"ăatului!>

Ki &regătindu%mă să intru şi eu înăuntru am auzit "e Îm"ăatul zi#ân%9 =?heoghe, lasă+l "e afaă, #ă nu este ve%ni# să inte năuntu, #ă#i nu ae m'ă#ăminte %e nuntă!>

C*nd am auzit acel glas m%am temut &uţin ca nu cumva să mă os*ndească' (ar iarăşi am că&ătîndrăzneală &entru că dragostea care era în su!letul meu &entru m&ăratul alunga !rica'

7tunci &ovăţuitorul meu m%a lăsat a!ară de uşă şi a intrat singur la m&ăratul' Ki toată ceata aceea a sculat şi a cinstit &e &ovăţuitorul meu ca &e o mare că&etenie a m&ăratului' Ki nu numai ceadre&ţilor ci nsuşi m&ăratul l%a cinstit cu mare cinste căci degra$ă s%a sculat din tron l%a &rimit mare cinste şi $ucurie sărut*ndu%l &e o$raz a&oi iarăşi a stătut'A"oi "ovăuitoul meu a fă#ut tei metanii şi a săutat "i#ioaele Îm"ăatului şi a stat naintui #u smeenie şi a zis #ăte @l9 =Doamne, a%u+Ţi aminte %e sângele #ae +ai văsat "e /u

"entu "ă#ătoşi! A%u+Ţi aminte #ă Te+ai "ogoât "e "ământ să mântuieşti "e #ei "ă#ătoşi! Deiată a#est suflet şi+l "ovăuieşte "e #alea mântuiii! A%ân# nemăsuată este mila Ta, Stă"âne ae te'uină %e fa#eea %e 'ine!>

Atun#i a ăs"uns Îm"ăatul9 =?heoghe, ştii "ea 'ine %agostea #ae o am #ăte el %in n#e"u"entu #ă i+am aătat tainele #ele as#unse şi %agostea $ea #ea mae. i muli oameni s+anevoit n toată viaa lo, mai mult %e#ât a#esta şi nu au #âştigat, ia a#esta avân%+o n sufletul săa te#ut+o #u ve%eea, alegân% mai 'ine leneviea şi m"ătimiea lumii, %e#ât "e $ine. i "enta#easta nu este ve%ni# %e ietae>.



i iaăşi a zis "ovăuitoul meu9 =Doamne, mă og iată+l, #ă %e+l vei 0u%e#a %u"ă %e"tatea Tve%ni# este %e "e%ea"să #i să "isoseas#ă %aul şi milostiviea Ta #u el. /ele as#unse ale inimlui sunt naintea Ta "uuea. &ezi 'unăvoina lui, "lineşte+i #eeile inimii lui şi nevân% emântuieşte+l! Doamne, vezi şi aşezaea lumii! 1n%e este "il%a #ea 'ună 1n%e este #uvântul Tăn guile oamenilo 1n%e este n%emnaea /ă %e a fi #ineva să voias#ă să fa#ă 'inele l fanumai %in 'una lui voină, #ă#i %uhovni#ii şi staeii l o"es#. Fie#ae #ele "entu folosul #tu"es# al său #aută. -entu a#easta, Te og, nvaă+l să fa#ă voia Ta! -ovăuieşte+l la #ale

mântuiii! /hiveniseşte+i n "a#e viaa lui! Fă+l moştenito m"ăăiei Tale, #ă#i toate #âte voieşti, e şi "oi>.

i iaăşi a ăs"uns Îm"ăatul şi a zis9 =?heoghe, iu'itul $eu, vă% staea lumii, #uvintele $eau n#etat n guile oamenilo. În lo#ul #uvântului $eu, osân%iea. În lo#ul %agostei, uâ#iunva0'ă şi "izmă. În lo# %e %e"tate, ne%e"tate. A "ieit a%evăul. A li"sit smeenia. A "isosăutatea, so%omia, #uvia, "ea#uvia. S+a sti#at lumea. A#estea toate le fa# nu numai mien'ă'aii şi femeile, #i şi "eoii şi #ălugăii. $ă "ătun% la #ele %inlăuntu a %oua oaă $ăstignes#. i+au s"u#at %esăvâşit #hi"ul #ălugăes# #el ngees#. Însă toate le a'% #neăutate, aşte"tân% n%e"taea şi "o#ăina lo.

3a "e a#esta n+am n#etat a+l "ovăui "ână astăzi #a să fa#ă voia $ea. 2u am n#etat a+l stig"in #uvânt viu să nu fa#ă #eea #e nu+$i "la#e $ie. 3a el glasul $eu auzin%u+ şi #unos#ân#um #ă @u sunt, %u"ă #um s+a a%eveit %e la muli %uhovni#i şi o'i ai $ei m'unătăii, nu $+as#ultat. De multe oi 3+am a%us aminte %e #ea %intâi "ete#ee a lui #a să se ntoa#ă iaăşi a#eea, %a el a ămas nen%e"tat. De#i făă %e ăs"uns este naintea $ea.>

Atun#i "ovăuitoul meu a #ăzut la "i#ioaele Îm"ăatului #u mae smeenie şi a zis #ătDânsul9 =Doamne, a%u+Ţi aminte %e sângele "e #ae l+am văsat "entu %agostea Ta, şi+m

%ăuieşte mie a#est suflet şi+l iată "e el. Aşa, Doamne, te og! i nve%ni#eşte+l să 'ea şi "aha"e #ae+l "oftea!>

Atun#i, #u faa veselă şi #u 'u#uie, a zis Îm"ăatul9 =?heoghe, fie voia ta!>

7&oi &ovăţuitorul meu s%a sculat şi a stat înaintea m&ăratului cu îndrăzneală' 7tunci m&ăratulluat cu m*na st*ngă un &a#ar &lin însă ce era în el nu ştiu ci numai că era roşu ca vinul şi cu m*ndrea&tă l%a $lagoslovit şi l%a dat &ovăţuitorului meu şi a zis4 =A#esta este "ahaul %agostei $e%ă+i+l să+l 'ea!>

Atun#i l+a luat #u mâna %ea"tă şi mi l+a a%us zi#ân%u+mi9 =Fă+i #u#e şi+l 'ea!>

3a eu fă#ân% %e tei oi #u#e, l+am 'ăut. i ea aşa %e %ul#e, n#ât nu se asemăna #u #e"ământes#. i, %u"ă #e l+am 'ăut, mi+a venit n suflet o neasemuită %agoste şi %o %umnezeies#a o "aă %e fo# azân% n inima mea. Atun#i am văzut "e "ovăuitoul meu, a"oa"e %Îm"ăatul, #ă 3+a %at "ahaul %eşet.

De#i eu nemai"utân% sufei am intat năuntu n *isei#ă şi m+am %us a"oa"e %e Îm"ăatul #ăzân% la "i#ioaele ui, #u n%ăzneală e+am m'ăişat şi e+am săutat mult tim". i suflet

meu ea #u %esăvâşie li"it %e Dânsul şi nu mai "uteam să mă i%i# %e 0os.



Atun#i a zis Îm"ăatul #ăte "ovăuitoul meu9 =?heoghe, ia+l şi megei #a să se mai nevoias#să #âştige %agostea $ea "e #ae a "ie%ut+o şi să se găteas#ă. i #ân% va fi voia $ea, @u o sănve%ni#es# să 'ea şi "ahaul!>

7tunci &ovăţuitorul a&uc*ndu%mă de m*na drea&tă m%a întors îna&oi şi !ăc*nd am*ndoi c*te trmetanii m&ăratului înc#in*ndu%ne &icioarelor 8ui am ieşit din iserică şi s%a înc#is uşa' 7tunci a

văzut eu &e oamenii cei mai sus zişi care erau în sală că au venit să ne înt*m&ine şi căut*nd s&mine cu !aţa veselă mi%au zis4 =Fate, sileşte+te, #ă#i iată, te aşte"tăm!>

Ki ieşind din sală am venit în curte şi am stat &uţin' A"oi am zis #ăte "ovăuitoul meu9 =Sfin?heoghe, iu'ite fate, nu se "oate să nu mai megem n lume, #i să ămânem ai#i>

i mi zise9 =Aşa este voia Domnului #a să megem na"oi n lume să te găteşti #u tot felul fa"te 'une, "ăzin% toate "oun#ile ui. Să te is"iteşti #a auul n to"itoae şi aşa să vii ai#i. i %nu vei fa#e aşa, #i vei ămânea n lenevie, ai văzut valea #ae "imeşte "e #ei leneşi şi "ă#ătoş-ăzeşte+te şi+i a%u aminte #âte ai văzut şi #âte ai auzit, %in multa şi nemăginita milă a l

Dumnezeu, #ăte om>.

7&oi am mers &uţin şi am ieşit a!ară din &alat şi !ăc*ndu%ne trei cruci în &oartă am înce&ut a mer&e acel !rumos c*m&' Ki merg*nd &uţin am văzut iarăşi ceata aceea cu &uţini călugări care avslava cea mare' Ki m%am uitat să văd dacă cumva voi cunoaşte &e vreunul dintr%*nşii' Ki nu acunoscut &e nici unul'

(eci săv*rşindu%se c*m&ul am ieşit a!ară de &oartă şi am venit în v*r!ul muntelui celui înalt' Ki astat şi aici &uţin &rivind în toate &ărţile muntelui care era îm&odo$it cu o mulţime de măslini' I

locul acela era !oarte veselitor numai că se vedea şi acea glodoasă şi întunecoasă vale' 5rică cutremur aducea celui ce o vedea'

A"oi ne+am "ogoât %in munte şi "ovăuitoul meu mi+a zis9 =Dă+mi mâna!> i i+am %at+o. inân%u+mă %e mână, iaăşi ne+am suit "e a#ea "unte nfi#oşată şi am mes făă fi#ă satemee. i #ân% am a0uns la mi0lo#ul ei, "ovăuitoul meu a stat, şi+a ntos faa s"e mine şi mizis9 =Fatele meu iu'it, Îm"ăăia /euilo se sileşte şi silitoii o ă"es# "e ea! 3ată ai văzmilostiviea lui Dumnezeu. Să nu te aăi nemulumito faă %e Fă#ătoul tău %e 'inDumnezeu. 2evoieşte+te să #âştigi %agostea ui. ?ăteşte+te #a să 'ei "ahaul. i %aul lDumnezeu şi al -ea Sfintei 2ăs#ătoae %e Dumnezeu nu te va lăsa săman, ni#i eu nu te v

lăsa singu>.

A"oi fă#ân% %e tei oi semnul #institei #u#i "e faa mea a zis9 =-ea Sfântă 2ăs#ătoae Dumnezeu, a0ută o'ului tău!> i s+a fă#ut nevăzut. Ki nu l%am văzut unde s%a dus' Ki m%a lăssingur la mi:locul &unţii'

7tunci s%a !ăcut mare tunet şi tul$urare din valea aceea' Ki auzeam strigări săl$atice zic*nd4 =7cua rămas singur #aideţi să%l sur&ăm :osE> 7lţii ziceau4 =Iată om care voieşte să treacă şi nu ştie avem să%l sur&ăm acumG> Ki scr*şneau cu dinţii lor asu&ra mea strig*nd cu mare glas4 =)ă%l sur&ă

mai înainte de a veni -#eorg#e să%l iaE>



nsă nici unul n%a &utut să se a&ro&ie de mine ci numai strigări şi tul$urări !ăceau' Iar &untea clătina ca o !runză'

Atun#i eu "ivin% la a#ea a%ân#ime, am zis9 =Doamne, #ine "oate să a0ute omul ai#i> Atun#ivenit glas #a %e tunet şi a zis9 =Fa"tele 'une a0ută omul ai#i. i %e va fa#e veo milă -ea Sfânt2ăs#ătoae %e Dumnezeu>. Ki du&ă strigarea aceasta au încetat tul$urările drăceşti'

Ki eu am c#emat a:utorul rea )!intei Născătoarei de (umnezeu şi al )!*ntului -#eorg#e şi a:utorul lor mi%am venit întru sine%mi'

Notă4 ceast! urmare a vedeniei stareului %osaf s$a "!sit în 0fântul 'unte t4os la 0c4itIomânesc Prodromul din 'ân!stirea avra de c!tre p!rintele %eromona4 tefan.

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion / 7nsemnări referitoare la Cuvioasa6aria @+i-teanca



7nsemnare

M*năstirea Calomona se a!lă unde este astăzi M*năstirea )!*ntului -#erasim'

Cuviosul Uosima se înt*lnise cu an an înainte cu =)i#astra din gi&t> şi du&ă dorinţa ei a venit sîm&ărtăşească !ără să cugete cum va trece Iordanul' (e ştiut şi asta că în ziua c*nd a îm&ărtăşit%oa şi săv*rşit dar tăinuind moartea a s&us să vie &este un an'

.$servaţie' 8ocul din @itavara unde sunt ruinele unui sc#it al cuvioasei Maria acolo este numlocul de si#ăstrie a )!intei &e c*nd locul săv*rşirei este mai la vale către @alea Moartă du&ă cum înţelege din istoria vec#e şi du&ă cum mărturiseşte !ecioara &ustnică 5otini că simţea miros dmoaşte a&roa&e de iserica noastră'

&ltă .nsemnare

)ti#urile de mai sus au !ost alcătuite &otrivit cu istoria vieţii Cuvioasei Maria scrisă de )!*nt)o!ronie atriar#ul Ierusalimului' Du"ă #um se ve%e %in #ele "ovestite %e Sf. Sofonie, lo#ul

ntâlnie a Sf. Oosima #u Sf. $aia a fost #am "e un%e este astăzi S#hitul 8omânes#, #ă3o%anul "e vemea a#eea #ugea hăt mai n#oa#e, "e su' %eluşoul %in faa *isei#ii noast(eci locul rom*nesc era atuncea dincolo de Iordan &e unde se nevoiau în ostul Mare &ustnicii la Calamona azi M%rea )!' -#erasimD şi &e unde era şi Cuvioasa Maria' (e%atunci a&a Iordanului!ost mereu îm&insă de Hozeva către 0ăsărit mut*ndu%şi ast!el drumul şi !ăc*nd cotul cel mare canu era în vec#ime'

(eci &utem s&une că 8ocul 0om*nesc adă&osteşte Moaştele )!intei Maria' Ki ca semn a !omireazma aceea minunată care s%a simţit la aducerea Moaştelor a celeilalte Marii celei dMagdalD asemenea şi cu r*vna'



Mireazma aceea a !ost semnul înt*lnirii lor căci se vedea şi o lumină cerească'

Săvâr5irea Cuvioasei 6aria @+i-teanca (la Iordan)

n vremea no&ţii l*ngă a&ăn lunca )!*ntului Iordan7ştea&tă căut*nd în zare;n &ustnic Calamonitean'

Ce ai $ătr*nule ărinte

(e eşti aşa neră$dător Ki tot &riveai în =ceea &arte>Cu oc#iul tău iscoditor G

7i &us vreo undiţă în a&ăKi n%o găseşti la locul ei)au loc mai $un de &escuire(e ceea &arte vrei G

(ar asta nu se !ace noa&tea

)%o !aci mai $ine de cu ziKi%i lucru de mirare 7voCă%ţi vine dor a &escuiE7şa s%ar !i mirat oricine@ăz*ndu%l &e $ătr*n şez*nd8a miezul no&ţii l*ngă a&ăescar &e el l%ar !i crez*ndD'

(ar du&ă cum se vede trea$a

Nu%i este lui de &escuit(e stă aşa în nemişcare0ug*ndu%se necontenit'

rivind mai $ine vom cunoaşteCă este =ustnicul Uosima>l &oartă mantie în s&ate8a &e&t4 &itra#il şi sc#ima'

;n vas $isericesc în m*nă

l ţine &rea cuviincios7v*nd dumnezeescul )*ngeCu )!*ntul <ru& al lui Hristos'

n vremea asta el aştea&tă(in ceea &arte de Iordan)ă vie s&re îm&ărtăşire=)i#astra de neam gi&tean>

;n an de zile se%m&linise



(e c*nd s%a înţeles cu ea)%aducă =)!intele> $ătr*nulKi%acuma ea înt*rziaE

n mintea lui i se strecoară. $ănuială cu !ior4(ar &oate nu mai sunt eu vrednic

)ă văd acum acel =odor>EKi dacă vine ce voi !aceG(e luntre nu m%am îngri:itE7cestea cuget*nd ătr*nul;n &l*ns amar l%a nă&ădit'(ar numai iată că zăreştee s!*nta &ustnică venind(easu&ra a&ei ca &e g#eaţăDMirat o vede el &ăşind'

e tru&ul ei &*rlit de soareKi ca o sc*ndură uscata &oartă doar o zdreanţă vec#ee care ustnicul i%a dat'

n ziua c*nd era să moară7tuncea s%a îm&ărtăşitKi &entru asta &e UosimaMai înainte l%a vestit'

Căci vr*nd să moară neştiutăI%a zis să vie la un an)%o a!le ca mai înainte(e ceea &arte de Iordan'

Cu multă neră$dare 7van anul următor venind7!lat%a tru&ul cuvioasei

(e%un an de zile adormit'

Iar în nisi& era scrisoareCu ziua săv*rşirii ei4Că%i este numele =Maria>)%o%ngroa&e du&ă o$icei'

C*nt*ndu%i cele cuveniteKedea $ătr*nul cuget*ndCă nu avea nici o unealtă



)ă%i !acă groa&ă în &ăm*ntE

(ar .E minune &rea slăvităE@enind un leu în!ricoşatCu g#iarele sco$ind îndatăMorm*ntul )!intei l%a să&atE

7&oi &lec*ndu%se cucernicn &ace el s%a de&ărtatIar &ustnicul cu multe lacrimiCinstitul tru& l%a îngro&atE

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " <a -omenirea Sfintei 6ironosiţe6aria 6a+dalena

)ti#uri &e glasul înt*iD

1' (in negura &ierzării Hristos te%a iz$ăvit Iar tu Mironosiţă cu r*vnă i%ai slu:it'

,' C*nd l mergea la moarte tu nu te%ai de&ărtat Ci !ără de s!ială la atimi 8%ai urmat'

3' N%ai socotit cruzimea &ăg*nilor ostaşi Ki nici ameninţarea evreilor &izmaşi'

' ărtaşă 0ăstignirii &rin asta te%ai !ăcut Ki martoră XNvierii )tă&*nul te%a avut'

+' 7cum la cer Marie te veseleşte mereu Cu =-rădinarul lumii> cu însuşi (umnezeuE

6' 7 dragostei mireasmă creştinilor ne eşti Ki c#i& curat al r*vnei celei dumnezeieşti'

Q' Iar moaştele cinstite ne sunt ca un izvor Ce vindecă durerea sărmanului &o&or'

7nsemnare



-entu %agostea ei #ea nemăginită "e #ae o avea #ăte $ântuitoul, Sfânta $aia snve%ni#it #a să va%ă ea mai ntâi Învieea ui, fă#ân%u+se vestitoaea 'u#uiei "entu toalumea, "ână la sfâşitul vea#ului.

2u n#a"e n%oială #ă $ai#a Domnului a #unos#ut nainte %e toi Sfânta Înviee a =-3u'itului Său Fiu>. (ar aceasta nu s%a !ăcut arătat &rin )!*nta vang#elie'

7 iconomisit (umnezeu ca să se &ro&ovăduiască )!*nta 8ui nviere &rin cinstita Mironosiţă care era rudenie cu (omnul căci celelalte Mironosiţe mai toate erau rudeniiD'

7ceasta s%a !ăcut &entru a nu da motiv de necrezare sau de îndoială la cei sla$i des&re )!*nnviereD şi mai ales &entru cei necredincioşi să nu !ie motiv de lu&tă contra adevărului'

$ulte minuni s+au fă#ut n vemea #ât a tăit Sfânta $aia $ag%alena, #ae %u"ă ta%iiea0uns "ână la 8oma #u "o"ovă%uiea. A#olo s+a m"ietenit #u soia m"ăatului 2e"ovestin%u+i %es"e ăutatea Ahieeilo 0i%ovi şi %es"e 0u%e#ata #ea ne%ea"tă a lui -ila

-entu a#easta a fost #hemat la 8oma nelegiuitul ?uvenato al 3u%eii (a%i#ă -ilat) şi %u"multe "e%e"se, a fost u#is %e nsuşi m"ăatul 2eo.

8a urmă )!*nta Maria a &etrecut în !es unde s%a şi săv*rşit' Cinstitele ei moaşte au !ost &roslăvide (umnezeu mai mult dec*t la alţi s!inţi cu darul minunilor şi cu mireasmă cerească' 7stăcinstitele ei moaşte sunt răs&*ndite în toată lumea'

/ea mai mae 'u#ată este la $+ea Simon -eta %in Sf. $unte, un%e se află mâna stângă. Tos"un #ă atât vaa #ât şi iana mâna ei este #al%ă #a şi mâna omului viu şi lu#ează minuni ma

"esus %e fie. ;%inioaă fiin% %usă "in 8usia, mâna ei a lu#at atâtea minuni, n#ât s+a uimlumea nteagă.

-entu ugă#iunile ei, să ne miluias#ă şi să ne mântuias#ă şi "e noi "ă#ătoşii $ilostivDumnezeu. Amin.

Celei bine vestitoare

(in negura &ierzăriiHristos ne%a iz$ăvitIar tu MironosiţăCu r*vnă I%ai slu:it'

C*nd l mergea la moarte<u nu te%ai de&ărtatCi !ără de s!ială

8a atimi 8%ai urmat'

N%ai socotit cruzimeaăg*nilor ostaşiKi nici ameninţareavreilor &ismaşiE

ărtaşă răstigniriirin asta te%ai !ăcut

Ki martor nvierii)tă&*nul te%a avut'

7cum la cer Marie<e veseleşti mereuCu =-rădinarul> lumiiCu însuşi (umnezeuE

7 dragostei mireazmăCreştinilor ne eşti

Ki c#i& curat al r*vneiCelei dumnezeeşti'

Iar moaştele%ţi cinstiteNe sunt ca un izvor Ce vindecă durerea)ărmanului &o&orE

<umina Sfintei 7nvieri

)!intelor Mironosiţeucuraţi%vă acumCă M*ntuitorul nostruNe%au desc#is la ceruri drumE

7zi Marie Magdalenă)&une celor muritori<aină arătată ţie

8a Morm*nt de două oriE

Cine este =-rădinarul>Care te%a îmt*m&inatG)&une ce ţi%a zis la groa&ăngerul cel luminatE

8asă mirul şi vesteşte=;cenicilor !ricoşi>

)&une azi la toată lumeaKi celor necredincioşiE

)trigă la urec#ea surdă7 smintiţilor ateioate vreo sc*nteie )!*ntă)ă &ătrundă şi la eiE

0u&e%le =&erdeaua morţii>Ki =cătuşele de !er>

7 =celor din Miazănoa&te>Carii su!leteşte &ierE

Iar de nu voesc s%audă<aina )!intei nvieri@arsă%le =s&re îngro&are>Mirul cel rămas de ieriE

:uul vremii 5i mironosiţele de azi

;nde eşti )!*ntă MarieCa să s&ui la oameni aziCine ţi%a luat &ovara=Celor răi> de &e grumaziG

7zi în lumea răs!ăţată(u#uri rele stă&*nesc(e&ărt*ndu%se &rin asta

(arul cel dumnezeescE

Ca în =Curtea lui Caia!a>.mul azi în răs!ăţări)e gră$eşte ca şi etru8a a =8egii le&ădări>E

(ar în sc#im$ el nu se moaieNici de glasul îngeresc

Nici de !aţa m*nioasă7 )tă&*nului cerescE

7stăzi =8egea> ca şi (omnul(e =$oieri> s%a răstignitIar =nvăţătorii 8egii><oţi a&roa&e s%au dosit'

C*teva =Mironosiţe>Ca la atimi oarec*nd



)e gră$esc =&e drumul Crucii>entru 7devărul )!*ntE

)unt isericile )!inteCari lu&tă în surg#iunKi &ăzesc 7şezăm*ntulCu =#otarul cel stră$un>'

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :in viaţa Sfintei 6uceniţe er-etu

Sfintele $u#enie -e"etua şi Feli#itas

Mai toate vieţile s!inţilor din cele trei veacuri de la înce&utul creştinismului sunt scrise !oarte &scurt iar unii dintre s!inţi li&sesc cu desăv*rşire' Mai ales s!inţii mucenici din 0oma care au &ătimîn vremea aceea &*nă la anul 322D sunt &omeniţi numai cu numele în sina/are' Căci !urtun&rigoanei era at*t de grozavă înc*t nu s%au &utut scrie vieţile s!inţilor de atunci şi mulţi dintre ei rămas cu totul necunoscuţi' n &rovinciile mai înde&ărtate de ca&itala crunţilor cezari creştinii maveau c*te &uţină uşurare &entru a se organiza iar dintre d*nşii au !ost şi scriitori vestiţi care lăsat în urmă cărţile lor de istorie şi de a&ărare a )!intei Credinţe'

7şa ni s%au &ăstrat ca o comoară ne&reţuită nişte însemnări din veacul al doilea du&ă Hristos sunumele4 =Fa"tele $u#eni#ilo %in /ahi%on>' ovestirile acestea sunt cele mai mişcătoare &agdin istoria isericii de la înce&ut' Multă vreme ele se citeau în iserică regulat ca şi &ro!eţia&ostolilor'

A#este nsemnăi au fost s#ise %e Sfânta $u#eniă -e"etua P "ână n a0unul mu#eni#iei P %u"ă a#eea %e itoul Tetulian, maele s#iito %in Afi#a şi a"ăăto al /e%inei.

Sfânta -e"etua ea %in familia #ea mai vestită %in /ahi%on. <atăl ei 7non a !ost general' Ca şal armatei el a &urtat strălucite $iruinţe îm&otriva $ar$arilor din Numidia' <im& de 1+ ani el a !oeroul a&ărător al ţării' 8a urmă din cauza ranelor şi a o$oselilor din lu&te s%a retras din armată' I&atria ca recunoştinţă l%a &us în dregătoria cea mai de cinste numindu%l senator adică s!etnic ţării cum este azi un ministruD' 7non a !ost &ăg*n şi în &ăg*nătate a murit' )oţia lui !ericita Iulvezi viaţa )!' NarcisD a !ost şi ea &ăg*nă dar &entru virtuţile ei cele alese (umnezeu n%a lăsat%o întunericul &ăg*nătăţii şi a iconomisit ca să recunoască adevărul creştinesc de la o roa$ă a sa cnumele 0u!ina' 7ceasta a !ost ro$ită de &ăg*ni şi v*ndută !amiliei 7non' a era !iica unui mucendin -alia' rin ea s%a luminat la credinţă !ericita Iulia soţia lui 7non şi !iica lor er&etua'



Din #o"ilăie -e"etua ea nzestată #u multe vitui alese, "in #ae a a0uns vestită n toa#etatea. Nici unul din !iloso!ii şi ritorii &ăg*neşti nu &uteau s%a $iruiască' C*nd a a:uns în v*rscuvenită s%a căsătorit cu Iarva generalul unei armate din Car#idon' n răz$oi cu numidienii Iarvaa:uns vestit &rin multe $iruinţe' 8a urmă însă a !ost omor*t mişeleşte de nişte &ăg*ni care au a!lat el crede în Hristos')%a săv*rşit deci un adevărat erou al &atriei şi un mucenic al credinţei' (u&ă moartea lui Iarva sridicat &rigoană mare îm&otriva creştinilor din Car#idon' ntre cei care au &ătimit atunci &ent

Hristos a !ost şi er&etua' 8a înc#isoare ea a su!erit mai tare dec*t ceilalţi creştini din caumizeriei' a care crescuse la curtea &ărinţilor în cel mai mare răs!ăţ este a&oi nevoită să doarmă &&lăcile umede şi reci ale =udrumului> cum se numea &uşcăria de su$ &ăm*ntD' -aleriile înc#isoerau str*mte li&site de lumină şi &line de murdărie' Iar la vremea c*nd li se dădea &uţină #rannăvăleau acolo tot !elul de #aimanale de &e drum ca să%şi $ată :oc de $ieţii creştini &rin vor$murdare şi gesturi neruşinateD' A#easta ea #ea mai amaă veme "entu viitoii mu#eni#i şi males "entu no'ila -e"etua. -e lângă toate a#estea, nu i s+a %at voie să ai'ă #u %ânsa mi#ul "un# s"e mângâiee. n vremea c*nd a !ost dusă înaintea :udecătorului &entru între$are a venit$ătr*nul ei tată 7non cu &runcul în $raţe'

(ar cu toate lacrimile şi toate rugăminţile lui de a%şi cruţa viaţa &entru #at*rul co&ilului şi &entcinstea !amiliei er&etua a rămas neîndu&lecată' ăg*nul ei tată în m*ndria lui de mare s!etnic ţării socotea ca cea mai mare ruşine mărturisirea ei &entru Hristos'entru el credinţa creştinească era o înşelăciune iar moartea mucenicească era socotită drene$unie'

7cum îl vezi că se roagă cu lacrimi îngenunc#ind în !aţa ei acuma îl vezi că se m*nie şi$leastămăF iar c*nd vede că ea răm*ne neclintită în credinţă atunci el iz$ucneşte într%un &l*ns #o#ote ca un deznădă:duit şi &ierdut la minte' entru asta :udecătorul este nevoit să%l dea a!ară

sila'(u&ă aceea !ăc*ndu%se între$area la =(ivan> adică la :udecatăD -e"etua mătuiseşte #u muln%ăzneală numele lui 4istos şi este osân%ită la moate m"eună #u slu0ni#a ei şi #u a#eştini. Fiin% %usă la Amfiteatu (lo#ul %e "ivelişte un%e se #hinuiau #eştinii) este ntâm"inala "oată %e s#um"a ei mamă (fei#ita 3ulia), #ae i %ă săutaea #ea mai %e "e umă 'lagoslovin%+o, i %ă #institul voal al Sfintei $u#enie -otamiana (#ae a fost a%us %e Sf. 2a#isA#o"eită #u a#eastă sfântă "o%oa'ă, -e"etua mege n aenă (lo#ul %e lu"tă) #ântân% voioaimnul mu#eni#ilo.

A#olo este stă"unsă %e #oanele unui tau fioos şi a"oi aun#ată n văz%uh, %e un%e a #ăzleşinată. /ân% şi vine n fie, ntea'ă miată "e slu0ni#a ei Feli#ia, "entu #e nu mai n#e"lu"ta. $intea ei fiin% "ionită la ugă#iune, n+a simit ni#i #oanele tauului şi ni#i #ă%eea ei %sus.

-entu asta se ntea'ă Fei#itul Augustin n #uvântaea ostită la "azni#ul mu#eni#ilo %/ahi%on9 =1n%e ea oae mintea Sfintei -e"etua #ân% a m"uns+o tauul şi a aun#at+o sus> Desigu #ă mintea ei ea atun#i "ionită la #e şi nu simea ni#i fi#a, ni#i %ueea.

7$ia t*rziu a văzut volul scăldat în s*ngele ei şi coasta stră&unsă de taur' (e regulă condamnacare nu mureau de cruzimea !iarelor erau daţi &e m*na călăilor ca să%i în:ung#ie'

)!*nta er&etua a căzut în m*na unui călău nou neiscusit la :ung#ere' n două r*nduri a lovit csa$ia !ără să iz$utească a%i tăia ca&ul'

@ăz*nd neiscusinţa lui )!*nta er&etua îi zice4 =rietene nici în :umătate nu ai cura:ul meu nu

tur$ura loveşte L uite aici E>7$ia la a treia lovitură reuşeşte să%i taie g*tul' )!*nta er&etua s%a săv*rşit rostind cuvintele4 =Doamne, #e 'u#uie este să moaă #ineva "entu Tine!>

n vremea ceea o $ătr*nică s%a a&ro&iat de tru&ul Muceniţei lu*nd un voal &lin de s*nge' ra Iul$ătr*na ei mamă care îşi ia îna&oi voalul )!intei otamianei care s%a înroşit acum din nou cu s*nge tot aşa de scum&'

*ă'ăia Sfintei -e"etua a uimit "e mulimea "ăgânilo %e la "ivelişte, ia "e #eştini i

um"lut %e #ua0.

7st!el s%a săv*rşit cea mai no$ilă !iică a Car#idonului adăug*nd o slavă mai mare la numestrălucit al !amiliei 7non iar la cer a do$*ndit cununa cea neveşte:ită din m*inile lui Hristonce&ătorul Mucenicilor şi (umnezeul )lavei'

Aro-arul Sfintei er-etua glas + ca şi =&rooroace Ioane şi sluga lui Hristos>D.draslă din neamul cel mai slăvitKi stea luminoasă din 7s!inţit

Minunat ai strălucit(intre norii &ăg*neştiKi cu r*vnă te%ai :ert!iter&etuă &entru (omnulCunună cerească lu*ndKi &e tirani ruşin*nd'

Condacul glas 3 du&ă melodia condacului de la Naşterea (omnuluiD(in norodul &ăg*nesc7i odrăslit Muceniţă

Ki la neamul creştinesc<e !aci mireasmă de tainăNeamul tău îşi !ace nume cu vite:ia<u L în sc#im$ te &roslăveşti cu muceniciaKi cu îngerii la ceruri<e veseleşti er&etua'

6e+alinaria (mărimuri)e )!*nta er&etua s%o citim

Ki c*ntări de laudă credincioşii să%i îm&letim



5iind ea din r*ndul celor înt*i născuţi7 $iruit &ornirile celor nevăzuţi'

Icos "n cinstea Muceniţei"Minun*ndu%ne de $ăr$ăţia ta cea negrăităstrigăm ţie cu inima smerită4ucură%te !loarea cea minunată a Car#idonului

ucură%te s!*nt mărgăritar în a&ele )ionuluiucură%te .drasla ieşită din &ăm*nt &ăg*nescucură%te mireasă a îm&ăratului cerescucură%te cea din neamul lui =Hani$al>ucură%te că eşti şi !iică de -eneralucură%te cea care vo&seşti voalul otamianiiucură%te cea care t*m&eşti $oldurile sataniiucură%te că ai lăsat curţile cele &ăm*nteştiucură%te că azi întru cele din slavă te veseleştiucură%te Mare Muceniţă er&etuaE



?loarea bisericii din Caridon

n Car#idon !iind &rigoanăCreştinii stau înc#işi acumn galeriile murdare7 !iorosului =udrum>'@ăzdu#ul greu al înc#isoriiKi $esna umedă de%aici

7$ia îi lasă să răsu!lee viitorii Mucenici'

urtarea cea neomenească7 celor care stră:uiescKi =le$ea> care vine zilnicMai tare îi tirănisesc'

n r*ndul celor ce aştea&tă

)entinţa morţii negreşit)e a!lă t*năra soţie7 unui general vestit'a vine azi la cercetare7v*ndu%şi c#i&ul cura:osKi !ără nici o ocolireMărturiseşte &e Hristos'

% Ce nume ai întrea$ă dulceBudecătorul &re!ăcut G



% Nu mă cunoşti răs&unde d*nsaD)ă%ţi !ie astăzi cunoscut4

=Mă c#eamă @ivia%er&etua7 senatorului 7nonKi văduva lui Iarva L ravulroul )!*nt din Car#idonE>

n vremea c*nd Budecătorul)e străduieşte în zadar Ca s%o întoarcă din credinţă)%a&ro&ie cu &asul rar

;n om $ătr*n cu &lete al$eCu c#i&ul încuviinţatl este tatăl Muceniţei7lesul ţării la )enat'

7v*nd un co&ilaş în $raţe)e roagă el t*nguitorCu oc#ii stinşi scăldaţi în lacrimiMişc*ndu%l &e :udecător4

=er&etua scum&a mea !iicăE0osteşte el mai mult gem*ndDndură%te de $ătr*neţea

Celui cu su!letul în!r*ntEndură%te de co&ilaşulCe%ţi este rodul cel dint*i(e maica ta nem*ng*iatăKi de iu$iţii !raţii tăiE

-*ndeşte%te că tu eşti maică7cestui gingaş co&ilaşNu vezi cum îţi întinde m*na

Cu z*m$etul de ngeraşG

(e tine viaţa lui at*rnă(es$ară%te de rătăcireCă ne va !i la toţi ruşine7 morţii tale os*ndireE>

er&etua sărută &runculKi%l str*nge lăcrim*nd la s*n

5ăc*ndu%i &e &ăg*ni să creadă



Că%i $iruită de &ăg*ni'

(ar )!*ntul #ar o întăreşteCa r*vna ei &entru Hristos)ă nu răm*ie $iruită(e dragostea celor de :os'

% 7scultă tatăE zice d*nsaDMi%i martor (omnul cel cerescCă nici un lucru de &e lumerecum &e voi eu nu iu$escE

Credinţa însă mă învaţăCă orice dragoste am eunt*iul loc să%l dau în su!letIu$irii către (umnezeuE

=(atoare sunt să am iu$ire)&re tatăl care m%a crescut(ar c*t de mult eu sunt datoare)&re (omnul care m%a !ăcutG>

@ăz*nd%o neîndu&lecatăătr*nul deznădă:duiti stă&*nit şi de m*nieKi de durere%i $iruit'

7cum o $lestemă cu urăCer*nd &edea&să de la =Uei>7cum o roagă cu sus&inuringenunc#ind în !aţa ei'

=. !iică &rea nemilostivăKi maică cu du#ul tiranCu tine mă &ogori în groa&ăKi laşi co&ilul tău or!anE>

0ostind acestea &l*nge%n #o#otNem*ng*iatul =veteran>Ki =(regătorul> dă &oruncă)ă%l scoată slinic din =(ivan>'

7cum la noua între$areer&etua s%a os*ndit47 !i la tauri aruncată

Ki :ung#iată la s!*rşit'



8a 7m!iteatru o $ătr*nă@enind s&re ea cu c#i& senin8a cea din urmă sărutarei dă ceva ţesut din in'

i Iulia scum&a ei mamă

Iar &*nza cea din in cu !lorii vălul cel &ătat cu s*nge7 !ericitei ei surori'

;rm*nd &riveliştea la teatruăg*nul =@ulg> vede miratMucenicia unei s!inten voal cu s*nge în!lorat'

Iar c*nd îl ia din nou $ătr*na

l este îndoit mai s!*nt4(e două ori vo&sit cu s*nge(e cel mai scum& ei &e &ăm*ntE

Sfântul Narcis, -atriarul Ierusalimului .n -ribe+ie / entru lacrimi

e drumul ce duce la -azaurcede $ătr*nul Ierar#Narcis &urtătorul de semne7l )!intei cetăţi atriar#'

e s&atele lui g*r$ovite



. sută de ani doar au ninsKi multe nă&ăşti şi is&ite7vut%au $ătr*nul de%nvinsE

l merge acum s&re gi&et8ăs*ndu%şi norodul iu$itKi vrea ca de%acum să trăiască

(e&arte J de toţi tăinuit'Ieşind din )!*nta Cetate8a vreme de noa&te t*rziu% )c#im$at în #aine streine %7leargă ca cer$u%n &ustiuE

(orind ca să !ie mai tainicl sc#im$ă &rogramul acumCăci ziua ascuns stă la um$ră

Iar noa&tea &urcede la drum'

7:uns în gi&et s%a$ate(in locuri cu munţii &ustiiCăci mulţi îl cunosc dintre &ustnici7v*ndu%şi &e%aici si#ăstrii'

. ia tot s&re )oare 7&unerin sate şi c*m&uri trec*ndF

Mai rar dacă%l vezi c*te%odată8a casă de oas&eţi trăg*nd'

i &lace mai mult ca să doarmă7!ară su$ cerul desc#isCăci !rică de #oţi sau de !iareNu are $ătr*nul Narcis'

rin c*te oraşe şi sateNu trece cinstitul $ătr*n

Ki vede cum )!*nta Credinţă)e%ntinde la neamul &ăg*nE

(ar iată%l acum că a:unge8a !alnicul &ort Car#idon(uc*nd o cinstită &odoa$ă@estitei !amilii =7non>'

l are acum o duzină

(e ani &etrecuţi în streini

Ki%adesea !iind &e la slu:$el nu s%a vădit la creştini'

(ar (omnul în noa&tea din urmă)%arată zic*ndu%i în visCa iarăşi la )!*nta Cetate)ă meargă $ătr*nul Narcis'

(e r*ndul acesta socoateUădarnic a sta tăinuit(e vreme ce (omnul îl c#eamă(in nou la norodul iu$it'

l ţine să !acă o slu:$ă)%aducă !ier$inţi mulţumiriCelui care veşnic revarsă(in ceruri a lui ocrotiri'

)e miră norodul c*nd vedee &ustnicul cel călător 5ăc*nd acum 8eturg#ieCu marele lui .mo!orE

I%s &letele lui ca ză&adaKi%i g*r$ov &uţin la grumaz(ar ager se mişcă cu &aşii

Ki%arată că%i su!let viteaz'e !aţa lui $l*ndă se vedeKiroaie de lacrimi curg*ndKi%un val de lumină cereascăI%aco&eră c#i&ul lui )!*nt'

(ar unul &e altul se%ntrea$ă(e unde%i cinstitul Ierar#GCăci )!*nt omo!orul ce%l &oartă

8%arată a !i atriar#E

C*nd iese cu )!intele <aine)%a&ro&ie toţi de altar rimind du&ă datina vec#e7 &recistaniei dar'

e urmă ţine cuv*ntul(in )!*nta )cri&tură vor$ind(ar totuşi norodul nu a!lă

(e unde%i $ătr*nul venind'

n ziua aceea s&re searăăstorul cetăţii .&tatDo!teşte &e cei mai de seamă)ă vie cu )!*ntul la s!at'

7!ară de &reoţi s%adună&itro&i şi (oamne din =clir>)%audă vor$ind &e cinstitulKi marele lor mosa!ir'

nce&e să s&uie $ătr*nulCum &leacă din )!*ntul )ion8ăs*ndu%şi &rieteni şi cinsteKi turmă iu$ită şi tron'

)ting#er &e căi neştiute)e a!lă mereu colind*ndl şade mai mult singuratic(in rodul &ustiei gust*nd'

@ăzut%am cu drag zice d*nsuln multe cetăţi de la NordCum creşte credinţa creştină7!l*ndu%şi din neamuri norod'

7ici în cetatea aceasta@enit%am de mult tăinuitKi )!intele <aine adesea(in m*inile voastre am &rimit'

7scuns între lumea creştină7desea veneam ca s%ascult5răţeştile voastre cuvinteKi regula )!*ntului Cult'

(ar astăzi c*nd (omnul mă c#eamă(in nou la cinstitul meu tronu vin aduc*nd o comoară8a vec#iul oraş Car#idonE

7ceasta zic*nd el des!ace;n văl cu s*nge &ătati tremură m*na şi glasul

Ki lacrimi îi curg ne%ncetat'

rimeşte odorul acesta. Iulie !iica meaAi%i rămas de la )!*nta Martiră.<7MI7N7 sora taE

7tunci o $ătr*nă cinstită

Căz*nd în genunc#i cu sus&in)ărută cinstitele moaşte(in s!*ntă nă!ramă de in'

Cu lacrimi !er$inţi o stro&eşteKi o str*nge cu gri:ă la s*n7&oi cu murmur se%nc#inăCinstindu%l &e s!*ntul $ătr*n'

7r vrea un cuv*nt ca să s&uie

(ar glasul în &ie&t i%a &ieriti tremură $uzele numaiKi &leacă cu c#i&ul uimitE

a este vestita soţie7 marelui !ost general7non eroul cetăţii@lăstar din neamul lui =Hani$al>

)!*rşindu%şi cuv*ntul $ătr*nule toţi îi sărută cu drag7&oi se aşterne &e cale8u*ndu%şi smeritul toiag'

l merge s&re )!*nta Cetate7colo l%aştea&tă de zor )ă%i c*nte acum osanaleCu lacrimi iu$itul &o&orE

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :esco-erirea Sfântului &ntoniedes-re darul călu+ăriei

)&unea )!*ntul 7ntonie &răznuit la 1Q ianuarieD4 $+am ugat lui Dumnezeu #eân% să+mi aate #e a0uto este nzestat $onahul "in %aul #ălugăiei. Ki mi%a arătat !ăclie mare de !oc şi ceată îngeri cu &aloşe care încon:urau &e călugărul care doreşte să se m*ntuiască' Ki s%a auzit glas de (u#ul )!*nt zic*nd către ngeri4 =În toată viaa lui să nu vă %e"ătai %e la el> adică de călugărD' Ki c*nd am văzut aşa de mare a:utor am o!tat zic*ndu%mi în sine4 &ai ie, Antonie, #a0uto i timite s"e "ază, ia tu te leneveşti!

Ki m%am rugat iarăşi şi am zis4 Doamne, #um %e #al#ă şi nşeală %iavolul "e #ălugă, #ân% esn#on0uat #u atâta a0uto Ki am auzit iarăşi glasul acela zic*ndu%mi4 =&ei şti #ă %iavolul nu a"utee să 'iuias#ă "e #ălugă, #ă#i "in ntu"aea $ea am sfăâmat "uteea lui, nsă fie#ae 'iuie %e a sa tân%ăvie şi ne"utae %e gi0ă (a%i#ă nu se sâguieşte).

Iar eu am zis4 Doamne oae toi monahii au a#est a0uto Ki mi%a arătat (omnul mulţime mare mona#i şi !iecare din ei aveau acelaşi a:utor &e care îl văzusem înt*i adică c*te o !ăclie mare de !o

şi c*te o ceată de ngeri'

Ki c*nd am văzut aceasta am zis4 Fei#it este şi 'ine noo#it neamul #eştinilo şi #u %eose'ifei#it este neamul #ălugăes# avân% n a0uto "e un asemenea Stă"ân 'un, iu'ito %e oameni milostiv.

(eci şi noi !raţilor să ne îngri:im !ără de lenevire &entru m*ntuirea su!letească s&re a ne învrednîm&ărăţiei celei cereşti cu a:utorul şi cu iu$irea de oameni a (omnului nostru Iisus Hristos căruse cuvine slava dim&reună cu <atăl şi cu (u#ul )!*nt în vecii vecilor' 7min'



Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " S-re -atria cerească

(esco&erirea &e care a avut%o !ericita Monica mama )!*ntului 7ugustin în &ortul .stie a&roade 0oma aceasta a avut loc într%o noa&te c*nd &o&oseau la liman la întoarcerea lor s&re &ăm*ntscum& al &atrieiD' 5ericitul 7ugustin s%a născut în orăşelul <agast din 7!rica' 7 !ost cel mai străludascăl al creştinătăţii din 7&us atunci c*nd iserica 0omei era &ravoslavnicăD' 7 trăit cam aceiaşi vreme c*nd în 0ăsărit străluceau )!inţii <rei Ierar#i4 @asile -rigore şi Ioan -ură de 7ur' tinereţea lui !ericitul 7ugustin a trăit în destră$ălare şi !iind încă ne$otezat s%a rătăcit în eresMani#eilor'

5ericita Monica se ruga ziua şi noa&tea &entru el şi mai ales se !r*ngea inima ei c*nd se g*ndea ea va merge la !ericire şi !iul ei nu va !i îm&reună'

n durerea ei nemărginită a rugat într%o zi &e un e&isco& ca să desc#idă vor$a cu !iul ei că doar îl convinge să lase rătăcirea'

(ar &isco&ul n%a îndrăznit să intre în vor$ă cu !iul ei care cov*rşea &e toţi cu talentul lui de retşi cu învăţătura lui'

7tunci !ericita Monica a înce&ut să roage &e &isco& cu mai multă stăruinţă vărs*nd &*raie lacrimi la &icioarele lui' 7tunci el a liniştit%o zic*ndu%i cu $unătate4 L Hai lasă%mă !emeie şi du%în &ace căci !iul acestor lacrimi !ier$inţi este cu ne&utinţă să se &iardăE (ar ea !iind tot mai sc*r$işi cu îndoială (umnezeu i%a desco&erit într%o noa&te că acolo unde va !i ea va !i şi !iul ei îm&reunKi s%a îm&linit !ăgăduinţa căci 7ugustin s%a $otezat şi a a:uns unul din a&ărătorii .rtodo/iei'

7ici este vestirea &entru mutarea ei în &atria cerească du&ă $otezul !ericitului 7ugustin de căt)!*ntul 7m$rozie &isco&ul Mediolanului Milanul de astăziD'



edenia ?ericitei 6onica

8a !ereastra dins&re mare)u$ al no&ţii cer senin

)tă cu maică%sa de vor$ă5ericitul 7ugustin'

n convoiul lor s&re ţară7u venit de la Milano&osind în vremea no&ţii8a al 0omei vec#i liman'

Bos în ti#nă lumea doarme

8una sus le stă z*m$ind

m$răc*nd &ăm*nt şi marentr%o &*nză de argint'

(ar trec*nd &uţină vreme)e o&resc din vor$a lorCăci o tainică uimire8e ră&eşte mintea%n z$or'

7ugustine &rea iu$ite(umnezeu m%a &revestitCă în drumul vieţii meleMă a&ro&ii de s!*rşit'

n tăcerea cea ad*ncă.c#ii lor acum &rivesc)&re lumina veşniciei(e la <ronul cel ceresc'

Multă vreme nici o vor$ăNu rosteşte gura lorFNemişcaţi răm*n av*ndu%şiC#i&ul tainic visător'

)u$ ninsoarea de lumină7ugustin şi maica lui% n uimirea lor cea s!*ntă %

ar a !i nişte statui'C*nd îşi vin a&oi în !ireogor*ndu%şi oc#ii greiCu emoţie MonicaUice către !iul ei4

Nu mă tur$ur &entru astaCăci dorinţa ce mi%a !ost7m văzut%o îm&linită

<raiul nu%mi mai are rost'

(u#ul meu va merge%n &aceCătre veşnicul lăcaşNeav*nd de%acuma gri:ăentru scum&ul meu urmaş'

@iaţa mea a !ost legatăNumai de un singur dor4

)\ < @\( C0K<IN <IN

KI C0K<IN (0< )8\@I<.0E

Mila cea dumnezeeascăCătre noi s%a revărsatKi &e mine cea smerităNegrăit m%a m*ng*iat'

n &ăm*ntul ţării noastreNu mai calcă &asul meuCăci aşa a !ost &oruncă(e la $unul (umnezeu'

Mergeţi numai voi cu &aceKi vă las ca legăm*nt=<ru&ul meu să se îngroa&en acest strein &ăm*ntE>

7 rămas &uţin &e g*nduri(ascălul $isericescCuget*nd la vor$a maiciiCea cu ton &roorocesc'

ntr%o cli&ă tot trecutulm$unătăţit al eiI%a venit atunci în minteCu lucire de sc*ntei'

Cum&ănindu%i &ro!eţiaCu &rea vrednicul ei trail văzu atunci cu du#ul5ericirea ei din 0ai'

Ki de%atuncea înainteCunoscut%au &e de&lin4Că%i !eciorul unei )!inte50ICI<;8 7;-;)<IN'



Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " :esco-erire făcută de 7n+erul:omnului Sfântului 6acarie

Cuvânt foarte folositor

)!*ntul Macarie merg*nd odată &rin &ustie l%a a:uns din urmă Îngeul Domnului zic*nd că$ătr*n4 =*lagosloveşte, -ăinte Sfinte>.

Iar $ătr*nul g*ndind că e un călugăr din &ustie întorc*ndu%se către d*nsul a zis4 =Dumnezeu să iete, fiule>.

Călătorind &uţină distanţă se uita la !aţa şi la c#i&ul mona#ului cu mirare' =Te vă%, fiule, şi mă m#um %e eşti la faă şi la #hi" aşa m"o%o'it #ă#i n lume n+am văzut a#eastă fumusee la oameşi gân%es# #ă nu eşti om şi %e a#eea te 0u n numele Dumnezeului /eului să+mi s"ui a%evăul>

7tunci ngerul a !ăcut înc#inăciune mona#ului şi a zis4 =*lagosloveşte "ăinte. Du"ă #um mă venu sunt om, #i Înge şi am venit să te nvă tainele "e #ae nu le şti şi %oeşti să le nvei. De

ntea'ă+mă #e voieşti şi eu i voi ăs"un%e>. 7tunci $ătr*nul a !ăcut metanie îngerului zic*nd4 =$ulumes# Ţie, Doamne, #ă mi+ai tim#on%u#ăto #a să mă nvee a#elea "e #ae nu le ştiu, #ă#i %oes# să nvă tainele #ele neştiute negăite>.

7unci răs&unz*nd ngerul a zis4 =De#i ntea'ă+mă, Sfinte -ăinte>.

=S"une+mi, Sfinte Îngee, %a#ă se #unos# nte %ânşii oamenii #ei a%omii #ae au te#ut %ia#eastă viaă n lumea veşni#iei>



=As#ultă, Sfinte -ăinte, %u"ă #um n a#eastă lume oamenii %om "ână %imineaa şi se s#oală "e #ei %e iei i #unos# şi se feli#itează şi vo'es# şi stân% %e multe oi m"eună se 'u#uă ntea'ă unul %e altul, tot aşa este şi n lumea #ealaltă, se #unos# şi se 'u#uă m"eună vo'es# unul #u altul, %u"ă #um se află #ineva n "iaă şi a#olo ve%e 'oiei şi săa#i şi ntea'#ine este a#esta şi #ine este a#ela, şi aşa nvaă a#elea %e #ae n+a ştiut ni#io%ată. Înt+a#est #hse fa#e şi a#olo "entu #ei %e"i, ia #ei "ă#ătoşi şi %e asta se li"ses#>.

7tunci zice $ătr*nul4 =Te og s"une+mi şi a#estea, %u"ă %es"ăiea sufletului %e tu" #e se fa#e,%e #e se fa#e "omeniea moilo>.

Ki răs&unz*nd ngerul zice4 =As#ultă, Sfinte -ăinte, %u"ă %es"ăiea sufletului %e tu", l iaSfinii Îngei %u"ă tei zile, şi se suie la #e #a să se n#hine Domnului 2ostu 3isus 4istos. Dla "ământ "ână la #e se află o s#aă şi la fie#ae tea"tă, este o #eată %e %iavoli la #ae le zi#vameşi, şi+l ntâm"ină "e a#el suflet %uhuile #ele ne#uate, şi a%u# o #ate s#isă %e %ânşÎngeilo, a#estea zi#ân%9 În #utae zi la atâtea ale lunii #utae, a fă#ut a#est suflet a#easta,fuat, a #uvit, a "ea#uvit, a fă#ut malahie, a s"us min#iuni, a sfătuit "e #ineva %e lu#u ău,

oi#e alt ău a fă#ut, toate le aată Îngeilo.

Atun#i aată şi Îngeii oi#e 'ine a fă#ut a#el suflet, milostenii, ugă#iuni, a "lătit litughii, "osşi oi#e altă fa"tă 'ună a fă#ut. i le "un n #um"ănă (#ânta) Îngeii şi %iavolii şi %a#ă atân#eva mai mult fa"tele #ele 'une l iau Îngeii n%ată şi se suie la altă tea"tă, ia %iavols#âşnes# %in %ini #a nişte #âini săl'ati#i şi se siles# să ă"eas#ă ne#ă0itul suflet %in mâiniÎngeilo, ia sufletul fiin% #u"ins %e fi#ă şi #utemu #aută #um să se as#un%ă n sânÎngeilo şi se fa#e mae nte'ae şi mae tul'uae "ână #ân% l s#a"ă %in mâinile a#el%iavoli. i iaăşi se suie la altă tea"tă şi a#olo găses# altă vamă mai "uteni#ă şi mai săl'ati#

i ai#i se fa#e iaăşi multă #e#etae şi tul'uae mae şi ne"ovestită, #ine să ia a#el suflne#ă0it. i stigă %iavolii, mustân% a#el suflet, fă#ân%u+i mae fi#ă, şi zi#ân%9 un%e te %u#i 2eşti tu a#ela #ae ai #uvit şi ai s"u#at sfântul *otez, nu eşti tu a#ela #ae ai s"u#at #hi"ul #Îngees# A#um un%e vei să te %u#i Întoa#e+te na"oi, ntoa#e+te n #ele %e %e%esu'ntoa#e+te n ia%ul #el ntune#os, ntoa#e+te n fo#ul #el mai %inafaă, ntoa#e+te la viemele #nea%omit. i %a#ă a#el suflet este osân%it, l nto# vi#lenii %iavoli ntu #ele mai %e 0os a"ământului, n lo# ntune#os şi #u multe #hinui, şi vai a#elui suflet, şi vai %e #easul n #ae snăs#ut a#el om. i #ine "oate "ovesti, Sfinte -ăinte, nevoia a#eea #ae o au sufletele #eosân%ite ale lo#ului a#ela. 3a %a#ă se găseşte sufletul #uat şi făă %e "ă#at, se suie la #e #atâta 'u#uie şi l ntâm"ină Îngeii #u lumini şi tămâiei şi l săută şi l %u# la Stă"ânes#ul to

şi se n#hină Domnului şi Dumnezeului nostu 3isus 4istos. i atun#i ve%e #etele Sf. A"ostoale Sf. $u#eni#i, a Sf. -ăini, #ele nouă #ete ale Sf. Îngei, luminaia #ea negăită, şi au%melo%ia #ea Îngeeas#ă şi fumuseea #ea negăită şi ne"ovestită.

Des"e "omeniile moilo as#ultă, Sfinte -ăinte9 "ână la tei zile nu se suie sufletul s"n#hinae, ia #ele tei zile se fa# #a un %a timis Domnului "entu a#el suflet. i %u"ă #e n#hină l nto# Sf. Îngei "e "ământ şi i aată lo#uile "e un%e a "ete#ut a#eastă viaă. i a%u# aminte %e fa"tele lui #ele ele şi %e #ele 'une9 ai#i ai fuat, a#olo ai #uvit, ai#i ai #leveta#olo ai fă#ut malahie, ai#i ai fă#ut omo, a#olo ai 0uat stâm', ai#i ai fă#ut ne%e"tate, a#olo

n0uat, ai#i ai %at #u %o'ân%ă, a#olo te+ai m'ătat, ai#i te+ai sfă%it, a#olo ai smintit. -e umă



aată #ele 'une9 ai#i ai fă#ut milostenie, a#olo ai "ostit, ai#i te+ai "o#ăit, a#olo ai fă#ut litughai#i "aa#lis, a#olo "iveghee, ai#i ugă#iuni, a#olo ai fă#ut metanii, ai#i stae %e toată noa"tea#olo nfânae. i aşa i aată "ână la a noua zi. i n ziua a#eea se suie iaăşi la n#hinae #a teia zi. 3a "omeniile se timit #a o a%u#ee aminte, #a un %a "entu suflet Domnului #a să"imeas#ă #u o#hi milostivi. i "e toate astea s#ie9 =ai #eva %e folos>, "entu #ă mult folosesufletului milosteniile şi litughiile şi "omeniile ("aastase), #ă#i a#estea "ot s#ă"a sufletul %e mun#i.

Du"ă a %oua n#hinae, ia l a%u# Îngeii n lume aătân%u+i 8aiul, ?ă%ina #u măslini, sânlui Avaam, #otuile şi o%ihna %e"ilo. i #ân% ve%e 'u#uia a#eea nes"usă, se mângâie, 'u#uă şi se oagă Îngeilo #a să+l aşeze şi "e el #u %e"ii. -e umă i aată şi mun#ile #elo"ă#ătoşi şi zi#ân%9 a#esta este ăul #el %e fo#, a#esta e viemele #el nea%omit, a#esta esntunei#ul #el mai %in afaă şi a#esta #el mai %inăuntu, a#easta este s#âşniea %inilo, şi, %u"#um umează, toate mun#ile "ă#ătoşilo. 2u este, sfinte -ăinte, mai #hinuitoae mun#ă şi mnfi#oşată #a a #uvaului şi a hoului, şi mai #u seamă a monahului şi #ălugăiei #el"ea#uvai, a "eotului şi a "eotesei #uvai.

Du"ă #e i+a aătat şi a văzut a#estea toate l a%u# iaăşi la n#hinae la I6 %e zile, şi %e a#eea fa# "omeniile moilo, "entu #ă la I6 %e zile se ia hotăâe %e a mege sufletul un%e voieşDumnezeu, %u"ă lu#uile şi fa"tele #ae le+a fă#ut n lumea asta. i l aşează "ână la nvieemoilo, #a să nvieze #u tu"ul şi să %o'ân%eas#ă %u"ă lu#uile lui>.

7tunci sus&in*nd $ătr*nul şi &l*ng*nd cu amar zice4 =&ai %e ziua n #ae s+a năs#ut omul a#ela>

i zice ngerul4 =Aşa, #instite -ăinte, "entu #el "ă#ătos, ia "entu #el %e"t fei#ită e ziua #ae s+a năs#ut>.

7tunci zice $ătr*nul4 =Te og s"une+mi %a#ă "ă#ătoşii au veo mângâiee sau un sfâşit mun#ilo>

Ki răs&unz*nd ngerul a zis4 =2u, Sfinte -ăinte, ni#i m"ăăia %e"ilo nu ae sfâşit, nimun#a #elo "ă#ătoşi. Da#ă a lua #ineva la o mie %e ani un 'o' %e nisi" %in mae n altă "ata avea nă%e0%ea #ă s+a temina veo%ată. Da mun#a "ă#ătoşilo nu ae ni#io%ată sfâşit>.

Uice $ătr*nul4 QTe og s"une+mi şi a#easta. /ae %in sfini sunt mai milostivi #ăte om, #a să oage ne#ă0itul om #ăte %ânşii>.

Ki răs&unz*nd ngerul zice4 =Toi sfinii sunt milostivi #ăte oameni şi fă#ătoi %e 'ine. Da voamenii suntei nee#unos#ătoi şi nemulumitoi i fa#ei %e se mânie "e voi. /ă şi Sfinii Îngeau mae #om"ătimie #ăte oameni, #ă "entu mântuiea oamenilo, au văzut şi ei #ele "eminunate ale lui Dumnezeu. Da mai #u seamă Doamna noastă şi Stă"âna 2ăs#ătoae %Dumnezeu ae milă mai mult %e neamul omenes#. Sfinte -ăinte, neamul omenes# te'une#ontenit să ai'ă numele ei n gua lo, %a %iavolul i+a nşelat şi ei nemulumitoi şi neve%nis+au fă#ut. 2umai "entu ugă#iunile şi mi0lo#iea ei se află lumea "ână astăzi. Au %is"euoamenii "e Dumnezeu şi "e sfini. i i+a %is"euit şi Dumnezeu #u sfinii "e ei>.



Iarăşi zice $ătr*nul4 =S"une+mi, Sfinte Îngee, #ae "ă#at este mai mae %e#ât toate "ă#atele>.

Ki răs&unz*nd ngerul zice4 =;i#e "ă#at, #instite -ăinte, %es"ate "e om %e Dumnezeu, %a"omeniea %e ău şi hula (n0uătuile) sunt mai "esus %e toate "ă#atele, #ă şi singue "ot aun#e "e om n ia%ul #el ntune#os, n #ele mai %e %e%esu't ale "ământului şi măii>.

Ki iarăşi zice $ătr*nul4 =/ae "ă#at mai mult %e#ât toate Îl uăşte Dumnezeu>.

Ki zice ngerul4 =Slava %eşată, #ă a#easta singuă a "ie%ut toată lumea, #ă "entu slava %eşaA%am #el ntâi zi%it a fost izgonit %in 8ai. Din "i#ina ei #el mai mae al %iavolilo şi+a găs"iezaea. Din "i#ina ei Faiseul şi+a "ie%ut osteneala, #ă#i #ân% omul va #a%e n a#eas"atimă, geu se mai "oate i%i#a>.

7tunci zice $ătr*nul4 =/ae %inte oameni se osân%es# mai mult #a alii>.

Uice ngerul4 =Ţi+am s"us #ă #uvaul şi hulitoul %e #ele sfinte, %a i s"un ie şi a#easta, #%e%esu'tul tutuo mun#ilo se află mun#ă gea şi nfi#oşată, #ae se #heamă afania (nevăzută

A#olo se mun#es# "eoii #ei #uvai şi #ălugăii şi #ălugăiele #ae #uves#. -entu #ă, #insti-ăinte, #eata Îngeilo #ae a #ăzut %in /e, ae să se ennoias#ă %in "eoii #ei 'uni şi %#ălugăi şi la mae #inste vo fi. 3a #ălugăii #ei vi#leni şi "ă#ătoşi la mae ne#inste şi mun#ă svo timite, #a şi "eoii #ae #al#ă %umnezeieştile "oun#i. i #ei #ae se fa# #u %aui şi a#ei #anu m"lines# slu0'a lo "entu gi0ile lumii a#esteia./ă numai "entu o slu0'ă au să %ea seamnaintea lui Dumnezeu. 3a %es"e "eoii #ei 'eivi #e să s"un şi #e să găies# &ai %e ei #nfi#oşată mun#ă i aştea"tă>.

7tunci zice $ătr*nul4 =Te og, s"une+mi şi a#easta, #ei #ae %efaimă sfânta Dumini#ă au ve

o%ihnă a#olo>. Ki răs&unz*nd ngerul zice4 =&ai %e ei, 'ătânule, #ă nfi#oşată mun#ă i aştea"tă, #ă#i #ei #a%efaimă sfânta Dumini#ă "e Domnul %efaimă, şi Domnul i va %efăima "e ei, #ă ziua Dumini#Domnul este. i #ine #insteşte Dumini#a "e Domnul #insteşte. i iaăşi #ine #insteşte ziu"omeniii Sfinilo şi să'ătoeşte ntu "omeniea Sfinilo ae mult a0uto %e la %ânşii, #ă amae n%ăzneală #ăte Dumnezeu, şi oi#e vo #ee le va %ăui Domnul. Da oamenii au le"ă%fi#a lui Dumnezeu %e la %ânşii şi ni#i "e Dumnezeu n+au "ieten, ni#i "e #aeva %inte sfini. s+au li"it numai %e lu#uile lumii a#esteia "iezătoae şi sti#ătoae şi va fi vai %e ei. /unoaşt*ătânule #instite, #ă fie#ae om, "eot, monah sau miean sim"lu #ae nu #insteşte sfân

Dumini#ă, faa lui Dumnezeu nu o va ve%ea, ni#i nu va avea nă%e0%e %e mântuie. A#um, #insti*ătân, #e mai voieşti ntea'ă+mă, #ă e vemea să mă sui la #eui #a să fiu naintea Domnulmeu>.

7tunci sus&in*nd ătr*nul şi amar &l*ng*nd a zis4 =&ai %e mine, iată o'ul #el 'un al Domnulmeu, Înge fiin% făă %e tu" şi făă %e "ă#at, se gă'eşte să slavosloveas#ă "e Dumnezeu. 3a n#ei "ământeşti şi "ă#ătoşi nu ne gi0im, #i %efăimăm mântuiea noastă. Te og, s"une+mi ugă#iune se "otiveşte monahului>



Ki i%a zis lui4 =%a#ă omul este #u ştiină %e #ate, să zi#ă -salmii lui Davi% (-saltiea) saDoamne, 3isuse 4istoase, miluieşte+mă "e mine, "ă#ătosul. A#eastă ugă#iune e #ea m"uteni#ă şi #ea mai uşoaă %e zis. /ă#i muli %in #ei #u ştiină %e #ate au "ăăsit "e toate numai a#eastă ugă#iune zi#ân% s+au mântuit. /ă#i a#eastă ugă#iune "ot s+o zi#ă şi tineii 'ătânii, şi 'ă'aii şi femeile, şi monahii şi monahiile, şi #ei nvăai şi #ei făă ştiină %e #ate, #ei istei şi #ei sim"li. /ine vea să se mântuias#ă, a#easta să zi#ă şi ziua şi noa"tea, şi n #asă "e %um, şi stân% şi megân% %e #ălătoeşte oi lu#ează a#easta să zi#ă #u %oină şi #u âvnă.

%e+a0uns "entu toi #ei #ae voies# să se mântuias#ă>.Ki iarăşi zice $ătr*nul4 =-entu #ă ai venit să mă nvei "e mine, "ă#ătosul, mă og s"une+mi a#easta. Da#ă se găseşte #ineva om "ă#ătos şi nvaă "e altul şi l s#a"ă %in "ă#ate şi+i aată #al#u fa"te 'une, ae veo "lată>.

i zice lui ngerul4 =;i#ine nvaă "e altul şi l s#oate %in "ă#ate şi+i aată lui #alea #u fa"te 'uns+a mântuit "e el nsuşi şi sufletul a#eluia l+a s#os %e la mun#i. Tot aşa e şi #el #ae nvaă "#ineva ău, nu numai a#ela se "ie%e %a şi sufletul lui l %ă n mâinile %iavolului. De#i nu esmai mae "ă#at %e#ât a n%emna "e #ineva la lu#u ău>.

7ceasta zic*nd ngerul &lec*nd ca&ul către ătr*n i%a zis4 =*ine#uvântează, Sfinte -ăinte, şi miată>.

7tunci căz*nd $ătr*nul în genunc#i s%a înc#inat zic*nd4 =$egi n "a#e, şi stân% n faa SfintTeimi, oagă+te "entu mine!>

Ki de&ărt*ndu%se ngerul s%a suit la ceruri iar )!*ntul Macarie mulţumind lui (umnezeu s%a dus c#ilia lui şi le%a &ovestit toate la un oarecare !rate îm&reună vieţuitor în &ustie slăvind

$inecuv*nt*nd &e (umnezeu în vecii vecilor' 7min'

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ; minune a Sfântului 6arelui6ucenic Aeodor Airon

; mică lămurire

7m scris această minune a )!*ntului Marelui Mucenic <eodor <iron scrisă &e greceşte în cartea cslu:$a )!*ntului la &ag' Q3D &entru o mai $ună lămurire'

;n om oarecare $ogat şi evlavios avea mare credinţă la Sfântul 6are 6ucenic Aeodor' 7ceavea un servitor $un şi cinstit &e care &entru că a !ugit &e ascuns îl căuta dar nu%l găsea şi dacestă &ricină era în mare întristare' Ki atunci aleargă către )!*ntul cu rugăciuni şi 8iturg#

rug*ndu%l să%i arate servitorul' (eşi a rămas în iserică trei zile şi trei no&ţi nu i s%a arătat )!*ntuiar stă&*nul se sc*r$ea şi îşi &ierdea ră$darea'

n a treia noa&te arăt*ndu%se )!*ntul înaintea lui îi zice4 =/e te su"ei şi #âteşti m"otiva mea, #nu as#ult ugă#iunile tale "entu sevitoul tău 2u am fost ai#i, #ă#i mi+a "oun#it Dumnezesă mă %u# n /onstantino"ol "entu #ă Sfântul 3osif, s#iitoul %e #ântăi, om m'unătăit şi #temee %e Dumnezeu a muit. A#ela mult a #instit şi a slăvit "e toi Sfinii n lumea a#easta, "-ooo#i şi A"ostoli, "e /uvioşi şi $u#eni#i şi "e toi #ae au fost "lă#ui lui 4istos, a%evăatDumnezeu, 'ă'ai şi femei, al#ătuin% "entu ei To"ae şi /on%a#e, #u #unoştină

nele"#iune %ată %e la Dumnezeu. De a#eea am fost #hemai, toate #etele Sfinilo să nsoisufletul lui la #eui #u multă #inste şi slavă, nto#ân%u+i %agostea şi #instea #u #ae el ne#instit "e noi n lumea a#easta. -entu asta nu am fost ai#i. -entu sevitoul tău nu te s#â'i, %u+te n #utae lo# şi ai să+l găseşti>.

n !elul acesta cred că s%a &etrecut c*nd şi%a dat su!letul Cuviosul ărintele nostru IoIerosc#imona#ul' Căci o :umătate de ceas du&ă ce se legase lim$a şi nu mai &utea vor$i a ţinm*na ridicată în sus $lagoslovind şi !ăc*nd semnul )!intei Cruci şi mai sus şi mai :os în drea&ta în st*nga du&ă cum $lagosloveşte reotul în vremea )!intei 8iturg#iei c*nd zice4 ace tuturor'



Căci el aşa avea o$iceiul c*nd venea cineva la d*nsul şi%i cerea $lagoslovenie mai înt*i îi !ăcsemnul )!intei Cruci cu m*na deasu&ra ca&ului dacă cel ce a venit era creştin .rtodo/' e urmădădea m*na să o săruteD zic*nd4 (omnul să te $lagoslovească'

Cred că aceia &e care îi $lagoslovea erau )!inţii &e care i%au lăudat în tro&are şi toţi &e care icinstit şi i%a slăvit în scrierile lui'

$onahul 3oani#h

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul / :in Ierion către Sion " Ducuria -reacuviosului Serafim de lSarov

/uviosul Seafim %e Saov s+a năs#ut n anul E5C, n oaşul RusH %in 8usia. S+a săvâşit ziua %e ianuaie B::, stân% n genun#hi la ugă#iune n faa 3#oanei $ai#ii Domnului "e #ael o numea =*u#uia Tutuo *u#uiilo>.

n noa&tea ceea ieromona#ul 5ilaret care si#ăstrea în &ustia -linsca ieşind din iserică du

utrenie a arătat !raţilor la cer o lumină neo$işnuită zic*nd4 = 3ată #um se %u#e la #eui suflet%e"ilo! A#um sufletul "ăintelui Seafim se nală la #e!>

JJJntr%o zi a venit la Cuviosul )era!im din )arov o (oamnă vestită îm&reună cu !iul ei un co&il şase ani'

@ăz*nd co&ilul că se lungeşte vor$a mamei sale cu )!*ntul ătr*n a înce&ut să se :oace deascunselea &rin c#ilie'

<ul$urată de &urtarea co&ilului (oamna îl o&reşte răstindu%se ur*t la el dar Cuviosul )er!imlinişteşte zic*nd4 =asă+l "e #o"il la 0o#uile lui nevinovate, #ă#i el se 0oa#ă #u Îngeul #el "ăzital lui, 0oa#ă+te #o"ile, 0oa#ă+te, Dumnezeu să te "ăzeas#ă!>

Co&ilul acesta nevinovat este Nicolae Motovilo! care a:unge mai t*rziu unul din cei mai iu$iţi du#ovniceşti ai )!*ntului )era!im şi cu vremea devine ca un tată #rănitor al Maicelor sărmane dM*năstirea (iveeva' ra !ecior de $ogătaşi vestiţi şi a avut &arte de o creştere $ună'



(u&ă &rima vizită &e care a !ăcut%o cu mama sa la v*rsta de 6 ani Nicolae Motovilo! n%a mai dat la )i#ăstria din )arov dec*t a$ia du&ă 16 ani c*nd a îm&linit v*rsta de ,, de ani'

0ăm*n*nd or!an de am$ii &ărinţi din !rgedă v*rstă a moştenit &ro&rietăţi întinse de &ăm*nt în &artde mi:loc a 0usiei' ra un $ăiat cuminte cu du# răz$ătător av*nd deose$ită înclinare s&re cedu#ovniceşti' (u&ă ce termină studiile la ;niversitatea din oraşul Cazan a:unse Ins&ector &esşcolile &rimare' n această !uncţie este &izmuit de mulţi şi duşmănit de aceea are de îndurat mul

sc*r$e' (in cauza acestor su&ărări su!eri o ad*ncă zdruncinare a nervilor care îi &ricinui &aralizar&icioarelor' Ki $oala asta se înt*m&lă tocmai c*nd să se căsătorească şi c*nd îm&linea a$ia ,, aniE

n acele cli&e grele de deznăde:de ia #otăr*rea să mergă la c#ilia )!*ntului )era!im din )aro&entru a cere s!atul $ătr*nului &e care nu%l văzuse din co&ilărie' Nea!l*ndu%l în m*năstire ceslugilor lui să%l ducă în &ădure unde o$işnuia )!*ntul să se liniştească' 7:ung*nd la &oia)i#ăstriei $olnavul l%a zărit de de&arte &e )!*ntul ătr*n care şedea &e un $utuc de $rad încon:urde înc#inători'

5iind &rimit cu multă $unăvoinţă t*nărul a înce&ut să%şi &ovestescă istoria cu $oala' Atun#i Sfânt*ătân i a%esează umătoaele #uvinte9 =Ai tu #e%ină n Domnul 3isus 4istos şi #ezi tu #ăn vemea noastă, "e#um şi o%inioaă, a "utea @l să+i vin%e#e "e #ei #ai Îl oagă>

$otovilof i ăs"un%e #ă negeşit #e%e a#easta. =Da#ă tu #ezi #u tăie, eşti tămă%uit, s#oală!>,zi#e Sfântul.

Nicolae se cam codeşte este nedumerit' 7tunci $ătr*nul îl a&ucă de m*nă s&ri:inindu%l &uţin şia:ută să !acă c*ţiva &aşi' (intr%o dată $olnavul simte cum &ătrunde &rin toate mădularele lui o &utesu&ra!irească minunatăD şi vede că s%a tămăduit' =-ăstează+i sănătatea "e #ae ai %o'ân%it+o, "e un %a s#um">, i zi#e Sfântul Seafim, slo'ozin%u+l #u "a#e "e tână.(u&ă tămăduirea sa Nicolae Motovilo! vizitează adeseori &e Cuviosul )era!im de )arov' Cu toaîm&otrivirile rudeniilor el se căsătoreşte a$ia du&ă 11 aniD cu lena Meliuco!! !iică de ţăranine&oata cuvioasei mona#ii Maria Meliuco!!'

<re$uie să adăugăm aici că mătuşa lenei a intrat de mică în M*năstirea (iveeva care se a!la su&ovaţa )!*ntului )era!imD' 7 dus o viaţă curată ca de înger &ăzind întru toate s!aturile $ătr*nului' a săv*rşit ca o !loare în v*rstă de 19 ani întru nevoinţe mari şi a !ost aşezată în sicriu !ăcut de însu)!*ntul )era!im dintr%un $uştean de ste:ar şi cu metaniile )!*ntului în m*năD' a îşi crescune&oţica lena în M*năstirea (iveeva ca &entru călugărieF dar )!*ntul )era!im o avea c#itită dmai înainte &entru t*nărul cel îm$unătăţit Nicolae Motovilo! care a:unge adevărată unealtăroniei (umnezeieşti &entru s&ri:inul sărmanelor de la (iveeva .r!anele )!*ntului )era!imD'

Nicolae Motovilo! a avut odinioară o discuţie deose$ită cu )!*ntul )era!im &e care a însemnat%o #*rtie s&re amintire' nsemnarea a rămas multă vreme în ar#iva M*năstirii (iveeva' 7$ia du&ă Q2 ani c*nd a !ost canonizat între )!inţi cuviosul )era!im de către )inodD a$ia atunci L zic % leMeliuco!! văduva lui Nicolae a găsit însemnarea lui' ra aruncată !ără atenţie într%un #am$ar de(iveeva' lena a &redat #*rtiile cu însemnarea ră&osatului ei $ăr$at lui )erg#ie Nil scriitorul rucare a &u$licat%o în anul 1923 în !oaia =-azeta Moscovei>'

/ele "ovestite n hâtia asta s+au "ete#ut n anul B:, "e la sfâşitul lui noiem'ie, #ân% tăSfântul Seafim. Atun#i a ân%uit Dumnezeu #a să+l va%ă "e Sfântul *ătân stălu#in% la faă #

soaele, fiin% luminat %e slava #eeas#ă. A#easta i s+a %es#o"eit tânăului, "in ugă#iune/uviosului, "entu a+l s#oate %in ne%umeiea #e+o avea el %es"e ostul vieii #eştineşti.

JJJ

Iată ce a scris însuşi Nicolae Motovilo! în însemnarea lui a!lată la (iveeva4

=@a o zi nooasă "ământul ea a#o"eit #u o "ătuă goasă %e ză"a%ă şi ningea #u fulgmas#ai, #ân% -ăintele Seafim, m+a "oftit să stau lângă el, "e o 'utuugă %e #o"a#, n "oian%in mi0lo#ul "ă%uii.

Domnul mi+a %es#o"eit, mi zi#e el, #ă n vemea #o"ilăiei tale, %oeai să ştii #ae este s#o"vieii #eştineşti. Te sfătuiau ai tăi să megi la *isei#ă, să te ogi, să fa#i 'ine, #ă ntu a#estezi#eau ei, stă s#o"ul vieii #eştineşti. Da ni#i una nu te mulumea.@i 'ine, ugă#iunea, "ostul, "ivegheile şi oi#e altă fa"tă #eştineas#ă sunt 'une n sinea lototuşi s#o"ul vieii noaste nu este ntu m"liniea lo, #ă#i ele nu sunt %e#ât mi0loa#e.

A%evăatul s#o" al vieii #eştineşti este %o'ân%iea Duhului Sfânt. Să ii seamă #ă ni#i un lu#'un nu ne a%u#e oa%ele Sfântului Duh, %a#ă nu este săvâşit "in %agostea lui 4istos. 3s#o"ul vieii noaste este %o'ân%iea Duhului A#estuia.

+ În #e #hi" vo'eşti %es"e %o'ân%ie, l+am nte'at atun#i "e -ăintele Seafim, #ă#i eu nneleg to#mai 'ine!

+ A %o'ân%i nseamnă a lua n stă"ânie, mi zise el, tu nelegi #e va să zi#ă a %o'ân%i 'ani, nuaşa @i 'ine, tot aşa este şi #u Duhul Sfânt. -entu omul %e ân%, s#o"ul vieii "ământeşti este %a %o'ân%i 'ani, %e a "imi onoui, %egătoii, ăs"lătii şi altele. Duhul Sfânt este şi el u#a"ital veşni#, singua #omoaă #ae nu se temină.



;i#e lu#u m"linit %in %agostea lui 4istos, a%u#e %aul Sfântului Duh totuşi 8ugă#iuneaa%u#e mai uşo, #ă#i ea este o unealtă #ae ne stă, oae#um, "uuea la n%emână.

Se "oate ntâm"la #ă ai %oi să megi la *isei#ă şi nu se află *isei#ă sau se "oate ntâm"la megi atun#i #ân% slu0'a a fi teminată. Sau, %eşi voieşti să a0ui un săa#, %a, se ntâm"lă, snu+l găseşti n %umul tău. Sau %oeşti să "ăzeşti #uăia, %a nu ai tăie "entu asta. -e #ân8ugă#iunea este #u "utină a o săvâşi tot%eauna şi fie#ae "oate s+o unelteas#ă9 atât 'ogatul, #

şi săa#ul, atât #el #ătua, #ât şi #el ne#ătua, a#el tae #a şi #el sla', #el sănătos #a şi #'olnav, a#el %e"t #a şi #el "ă#ătos.

-uteea 8ugă#iunii este negăită şi mai "esus %e toate ea ne agoniseşte Sfântul Duh!

+ -ăinte, am zis eu atun#i, meeu vo'eşti %es"e %aul Sfântului Duh, %a #um şi un%e anum"ot eu să+l vă% u#uile 'une sunt văzute, %a oae şi Duhul Sfânt "oate fi văzut /um "utea să ştiu eu %a#ă @l este #u mine oi nu

a asta /uviosul ăs"un%e9 + Daul Sfântului Duh, #ae ni s+a %at n #li"a *otezului, stălu#eş

n inima noastă, #u toate #ă%eile şi #u toată ntune#imea #ae ne n#on0oaă. @l (a%i#ă %aSfântului Duh) se aată nt+o lumină negăită (stăină) tutuo a#eloa ntu #ae Dumnezevă%eşte lu#aea Sa.

Sfinii A"ostoli #unoşteau nt+un #hi" simit aflaea %e faă ("ezena) a Duhului lui Dumnezeu

Atun#i eu am nte'at9 + /um aş "utea să fiu eu nsumi mato

Atun#i -ăintele Seafim mă ntoa#e #u 'aul său şi+mi zi#e9 + -ietene, amân%oi sunte

(a#uma) n %uh, tu şi eu. $ă "iveşti tu

+ 2u "ot să te "ives#, -ăinte, #ă#i faa ta s+a fă#ut al'ă #a soaele şi+mi fug o#hii!

+ Să nu ai fi#ă, "ietene al lui Dumnezeu, #ă şi tu ai %evenit tot aşa %e luminat #a şi mine! A#utu eşti n %e"linătatea Duhului Sfânt, #ă#i altfel nu ea #u "utină să mă vezi!



i "le#ân%u+se s"e mine 'ătânul, mi şo"ti #u %ul#eaă la ue#he9 + Am ugat "e Domnul ntinima mea #a să te nve%ni#eas#ă să vezi #u o#hii #ei tu"eşti a#eastă "ogoâe a Duhului Săi iată #ă a#est %a %umnezeies# a mângâiat inima ta, %u"ă #um mângâie mama "e #o"iii ei. @'ine, "ietene, ia "iveşte+mă! Să nu+i fie fi#ă %e lo#, Domnul este #u tine!

Atun#i eu l+am "ivit şi m+a #u"ins #utemuul9 n#hi"uieşte+i, n faa otun%ă a soaelui,

lo#ul #el mai stălu#it al azelo sale %e la amiază, să vezi faa unui om #ae i vo'eşte. Îi vemiş#ăile 'uzelo, i vezi #ăutătua o#hilo, i auzi glasul, simi #um unul %in 'aele lui #u"in%e umeii, %a nu "oi să+i vezi ni#i 'aul, ni#i faa lui! /i numai o stălu#ie o'itoa#ae se lăeşte %e"ate m"e0uul tău şi #ae luminează #u stălu#iea ei "ătua %e ză"a%ă #aa#o"eă "oiana, "e#um şi fulgii măuni %e ză"a%ă #ai #a% n #hi" %e "uz%eie al'(s#li"itoae)!

+ /e simi tu, mă nte'ă Seafim.

+ ; linişte şi o "a#e neo'işnuită.

+ i #e alt#eva mai simi

+ ; 'u#uie negăită mi um"le toată inima!

+ *u#uia asta "e #ae o simi nu este n#ă nimi# faă %e a#eea %es"e #ae s+a zis9 =/ă a#eln#ă o#hiul n+a văzut şi ue#hea nu le+a auzit şi la inima omului nu s+au suit>. Cartea I cătCorinteni a )!' 7&' avel ca&' II v'9D' 2ouă ni s+a %at numai n#hi"uiea a#elei 'u#uii, #e vozi#e %es"e 'u#uie (n sinea ei) /e mai simi a#um

+ ; #ăl%uă nes"usă, am zis eu.

+ /um, "ietene, noi suntem n "ă%ue, e toamnă şi su' "i#ioaele noaste avem ză"a%ă J /este %e#i a#eastă #ăl%uă "e #ae o simi

+ @ste aşa #a şi #um aş fi nt+o 'aie #al%ă. Simt %e asemenea o mieasmă "e #ae n+am simit+ni#io%ată!+ ; ştiu, o ştiu, eu anume te+am nte'at. $ieasma asta #ae se ăs"ân%eşte este a Duhului lDumnezeu. 3a #ăl%ua asta %e #ae vo'eşti, ea nu este n văzuh, #i ntu noi. În#ălzin%u+se #

ea, "ustni#ii nu se temeau %e as"imea ienii, fiin% şi o#otii "in %aul #ae le slu0ea #a veşmân

Îm"ăăia lui Dumnezeu este năuntul nostu. Staea asta ntu #ae ne aflăm noi a#um este #o "o'ă. 3ată #e nseamnă a fi ntu "liniea (%e"linătatea) Duhului Sfânt. Să+i a%u#i aminte %%aul a#esta #ae i+a fost hăăzit ie! /e% #ă Domnul i va a0uta să "ăzeşti n inimă lu#uia#estea, #ă#i ele nu sunt %ate #a să le nelegi numai tu, #i "in tine ntegii lumi! $egi n "aşi Domnul #u -ea Sfânta Sa $ai#ă să fie #u tine!



/ân% m+am %e"ătat %e el, ve%enia n#ă nu n#etase9 staeul "ăsta a#eeaşi nfăişae #a şi n#e"ut, ia lumina a#eea neo'işnuită, "e #ae o văzusem nsuşi #u o#hii mei, n#ă l mai luminn ntegime!>

JJJ

Cuviosul )era!im a !ost odinioară este şi acum şi va !i totdeauna ngerul &ăzitor al norodu

&ravoslavnic rusesc'&iaa lui %e "e "ământ a fost #a o fla#ăă luminoasă n mi0lo#ul ntunei#ului %uhovni#es# %lumea mo%enă (%in vemuile noi). Deşi fă#lia vieii lui s+a stins, azele 'u#uiei lui lu#es# sufletele #elo 'ine#e%in#ioşi.

=*u#uia mea, eu mă %u#, am să vă "ăăses#!>, aşa zi#ea /uviosul Seafim #elo #ai veneau el, n anul #el %in umă al vieii sale (a%i#ă n B:).

=/e tul'uăi, #e mai tul'uăi vă aştea"tă, %a să nu vă temei! /ân% vei ve%ea #ă vin a#estea

vă gătii "a"u#ii şi taistele! @u vă las n mâna lui Dumnezeu!>

l &resimţea cu du#ul &ră&ădul revoluţiei care sta să vină &este $iata 0usie' @edea că se a&ro&vremea &ri$egiei şi c*nd vor$ea des&re asta !aţa lui cea veselă se um&lea deodată de întristare'

=2e+am a'ătut noi "e "ământ %e la #alea mântuiii şi am ntăâtat mânia lui Dumnezem"otiva noastă!>, zi#ea el sus"inân%.

(in vedeniile care se arată de la (umnezeu vor$ea adesea des&re zilele lui 7nticrist comunismu

c*nd vor să dea :os Crucile de &e iserici şi vor să distrugă M*năstirileE =&a fi o nevoie aşa mae, #um n+a fost asemenea %e la n#e"utul lumii! Înşişi Îngeii nu vo %ove%i să stângsufletele %e "e "ământ>.

n ultima vreme zicea către surorile din (iveeva4 =Slă'es# eu #u "uteile mele! Tăii %e+a#umsingue, vă las "e voi Domnului şi -ea /uatei $ai#ii ui! Dega'ă va fi sfâşitul! Atun#i uşimele se vo n#uia şi voi "e mine nu mă vei ve%ea! /ân% eu nu voi mai fi, să venii a%esea lmomântul meu şi să+mi s"unei toate s#â'ele şi %ueile voaste, vo'ii+mi #a şi #ân% eu aşviu, #ă#i "entu voi eu sunt tot%eauna!>

=*u#uia mea!> aşa le zicea la toţi cu $l*ndeţe ca şi cum ar !i vrut să zică4 =)e termină de%acu$ucuria voastră &ăm*ntească căutaţi%vă $ucuria &e care am a!lat%o eu adică $ucuria (u#ului )!*&e care n%o !ură nimeni>'

Ki iată vedem cu adevărat acum că s%a dus $ucuria de &e &ăm*nt &entru noroadele &ravoslavnidin 0usia şi 0om*niaE

7 rămas în sc#im$ o altă $ucurie aceea a (u#ului )!*nt &e care ne%o desco&eră )!*ntul )era!im &rucenicul lui Nicolae Motovilo!'

ntărit cu $ucuria asta norodul rusesc a adus şi aduce mereu la <ronul lui (umnezeu zeci de mii dmucenici cari udă zilnic cu s*ngele lor du#ovnicescul &om al &ravoslaviei' (in roadele lui se v#răni &e urmă celelalte noroade din lume cari aleargă azi ameţite du&ă #imere adică du&ă $ucuînşelătoareE

(in &oiana )!*ntului )era!im va străluci într%o zi lumina cunoştinţei şi în mintea celor întunecaţi azi atunci c*nd se va îm&lini ceata noilor mucenici &entru care s%au gătit cununile la cerE

n r*ndul vite:ilor ostaşi ai Credinţei din 0usia se alătură acum mulţi din !iii neamului rom*nes7ceştia sunt creştinii &ravoslavnici care au rămas nestrămutaţi în )!*nta Credinţă şi care nu s%&lecat nicidecum înşelăciuniiE 7cum ei ra$dă cele mai amare li&suri &rin înc#isori sau în ocnesi$eriene alături de ostaşii )!*ntului )era!im de la )arovE

Faii mei, să ne ugăm #a milostivul Dumnezeu să ntăeas#ă "e fiii #ei o'ii ai neamulnostu #a să nu slă'eas#ă n #e%ină, #i să a'%e #u tăie "ână n sfâşit amaul #hinuilo"entu numele Sfânt al lui 4istos! -in sângele lo #ae se 0etfes# "e altaul /e%inei, o%ăsli n "ământul omânes# ăsa%ul #el ne"ihănit al -avoslaviei!

JJJrea Cuvioase ărinte )era!ime încălzeşte cu dragostea ta !ier$inte &e nevoitorii tăi care îng#eaîn temniţele şi în ocnele din !undul )i$eriei' ntăreşte cu $ucuria năde:dei celei cereşti &e !iii tăi ctrudiţi şi în!ometaţi ca să alerge c*t mai gra$nic s&re )arovul cel ceresc ca să $ea neo&riţi dizvorul vieţii cel veşnic'

5ericit eşti norodule &ravoslavnic al 0usiei stră$une de odinioarăD că din mi:locul tău s%a ivit ndemult asemenea luminător în Miazănoa&te şi mare !ăcător de minuniE5ericite sunteţi şi voi )urorilor de la =(iveeva cea Nouă> să se înţeleagă aici maicile de

M*năstirea de la leon din Aara )!*ntăD că aveţi &arte de un asemenea ocrotitor !ier$inte care nîncetează a vă m*ng*ia întru necazurile vieţiiE

(im&reună cu sărmanele or!ane de la moară surorile r*vnitoareD să se $ucure şi surorile cevitrege căci &entru toate cuviosul vostru ărinte se îngri:eşteE

ucură%te şi tu )!inţitule )o$or de 8eviţi ai ravoslaviei care &orţi )icriul 8egii celei noi &e !rontcel mai greu al răz$oiului du#ovnicesc din lumea modernă că ai îm&reună a:utătoare m&ărăteasa Cerului şi a &ăm*ntului cu )!*ntul )era!im alesul iE

Stihuile Sfântului 3oan 3a#o' 4ozevitul

n #instea Sfântului Seafim %e Saov (C5E)

Aro-ar, glas + du&ă modelul odo$iei greceşti4 =<in ta#ion su sc#e&inJ>0âr"uii cu laude s! cinstimPe 0fântul 0arovului, 0erafimCel cu suflet arz!tor Care mult a înt!rit Pravoslavnicul popor,n veacul cel mai de pe urm!,Prin sfaturi şi ru"!ciunii prin sl!vite minuniT

6e+alinarie, glas , du&ă modelul celor care se c*ntă greceşte la araclis4 =<in i&siloteran turanon J>n veacul acesta neroditor

3e ar!i, P!rinte, al pustiei locuitor C! via! şi nume având de 0erafim,Din ceruri ne a6ut! ca s! ne mântuimT

<acrimi la Icoana Sfântului Serafim, glas ,Cuvioase )era!imeEngerule &ăm*ntesc

Caută din înălţime)&re acei ce &ătimescE

@ezi%ţi neamul tău cum geme7su&rit de cei tiraniKi cum su!ăr &ri$egieMulţi din !iii tăi or!aniE

8a )arov şi (iveevaNu mai este astăzi drumntunericul domneşten &oiana ta acumE

Iară $ietele or!aneCa al$inele de ;0)7u !ugit &rin ţări străineKi izvorul n%a mai cursE )e înţelege aici izvorul )!*ntului )era!im cel viu adică m*ng*ier

cuvintelor lui celor dulciD'=5iarele cuv*ntătoare>7u stricat grădina taIar din a&a ta $olnaviiNu mai &ot acum să $eaE

m$l*nzeşte iarăşi =;0)%ul>0evărs*ndu%i #arul tăuKi &e neamul tău slo$oade

(in ro$ia celui răuE(in )arovul cel din ceruri<oarnă din al tău izvor 7&a s!*ntă a Credinţeieste cei de la =Uatvor>E Uatvor adică înc#isoareD

e sărmanele al$ine0ăzleţite de so$or 8uminează%le s&re $ine

)ă%şi cunoască matca lorE

Notă4 ;0) este numele scurtat al )ovietelor adică =;niunea 0uşilor )oviete>D' n &ro!eţiile 7gatang#el vec#ea 0usie este numită ;0)'

ucuria ta ărinte(ăruieşte%ne%o din cer Ki cu dragoste !ier$inte

)ă%l întorci &e cel =)ting#er>' Notă4 )ting#er se înţelege tot cel răzleţit de la drumul cel adevărat ravoslaviei şi de la vec#ile tradiţii ale ţării' 7t*t în 0usia c*t şi în 0om*nia au !ost şi vor totdeauna oameni cu viaţă s!*ntă'Iar &e cei ce sunt în c#inuriCuvioase )era!im(ă%le ca să vadă slavaNoului IerusalimE

e ăstor îl întăreşteCu s!inţitul lui =)o$or>)ă lucreze m*ntuireaNecă:itului &o&orE

Ki &recum izvor de &acee &ăm*nt te%ai arătatentru &acea lumii astăzi0oagă%te neîncetatE

Notă4 n manuscrisul )!*ntului Ioan urmează &oeziile4 o&or martir şi ndemn !răţesc' (u&ă aces&oezii urmează4 =7daus către cetitori>7m socotit ca o datorie s!*ntă de a scrie şi în rom*neşte această minunată desco&erire a Cuviosul)era!im către t*nărul Nicolae Motovilo!' n vieţile )!inţilor n%am găsit aceasta &e rom*neşte'

7v*nd la îndem*nă &e lim$a !ranceză cartea &ravoslavnicei scriitoare @alentina Uander dăruită ărintele 7ntonie din 8avra )!*ntului )ava am văzut că în această carte se a!lă şi o însemnare a lN' Motovilo! des&re )!*ntul )era!im deose$ită de celelalte ştiri care le avem în lim$a noastrăD'

)ocotind a&oi că )!*ntul )era!im a zis atunci către Motovilo! că4 =7cestea nu sunt date ca să înţelegi numai tu ci &rin tine să le cunoască toată lumeaE> m%am g*ndit că nu este $ine să răm*ascunsă &entru noi rom*nii această taină &e care )!*ntul )era!im doreşte s%o cunoască toată lume

Condacul )!*ntului )era!im &e glasul 3 ca şi condacul Naşterii din greceşte

8a )arov te%ai nevoitrea Cuvioase ărinteKi la ceruri te%ai gră$it)ă moşteneşti !ericirea'

7stăzi noi cu umilinţă)trigăm din su!let4@indecă &e !iii tăi din ro$ieKi celor din &ri$egie0evarsă =ucuria <a>'

Notă4 7m com&letat acestea astăzi , Ianuarie 19+Q &omenirea )!*ntului )era!imD în sc#it)!intei 7na de la Hozeva'



@u, neve%ni#ul 3eos#himonah 3oan 3a#

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Cuviosul Nifon de la &r+e5

oate să le &ară cam =de şanţ> unora !elul cum se zugrăveşte din cele ce urmeazăD starea decădere du#ovnicească a =Aării 0om*neşti> adică MunteniaD &e vremea domniei lui 0adu @odînainte de a veni la &ăstorie Cuviosul Ni!on !ostul atriar# al Aarigradului'

nsă tre$uie de ţinut seamă că în vremea aceea norodul &ravoslavnic din toate &ărţile era întul$urat mult de =)candalul de la 5lorenţa> şi multe iserici ortodo/e au ru&t legătura cu atriar#cumenică de la Constantino&ol' ntre acestea era şi iserica Aării 0om*neşti a ;ngro%@la#ie

care ru&sese de mult legătura şi se conducea mai mult de sine îngrădindu%se cu iserica s*r$easşi $ulgară mai mult &entru nevoile #irotoniilorD'

n vremea aceea de zdruncinare du#ovnicească la noi în ţară nu se a!lau şcoli nici =dascăli> învăţşi nici cărţi rom*neşti &rin care să se lumineze norodul în cele ale credinţei'

n sc#im$ &ro&aganda &a&istăşească luase un mare av*nt &rin &isco&iile =catolice> a Cumanilor7rgeşului a Milcovei şi a )everinului acestea sunt numai din MunteniaD'

entru asta $ietul norod trăia în nedumerire şi era stă&*nit de multe o$iceiuri rele şi de su&erstiţii'



8i&sa de îndrumare du#ovnicească nu era o r*nduială sănătoasă nici în dregătoriile &olitice ale ţărde aceea Cuviosul Ni!on des&re care ne este &ovestireaD a înt*m&inat multe greutăţi la &ăstorisericii din Aara 0om*nească şi în cele din urmă a su!erit &rigoană şi izgonirea din scaune nedre&t'

Cel care a scris viaţa Cuviosului a !ost unul dintre !iii lui du#ovniceşti av*nd viaţă îm$unătăţit

care cunoştea $ine Aara 0om*nească şi &rin urmare s&usele lui sunt vrednice de crezare'm&letind versurile ce urmează m%am !olosit numai de materialul a!lat în $iogra!ia )!*ntului !ără adaug dec*t doară c*teva cuvinte de înc#eiere'

nainte de a intra în materia &ovestirii aş vrea să atrag atenţia încă des&re un lucru şi anume4 se ştdin istorie că în vremea cea vec#e erau trimişi uneori în ţările noastre ar#ierei şi egumeni străimai mult cu silaD ca să &ăstorească norodul ori să c#ivernisească anumite m*năstiri !ără săaleagă şi !ără să%i dorească cineva din ţarăED'

Mai totdeauna asemenea =ăstori> nu ză$oveau mult la noi ci erau siliţi să &lece =acasă> de mulori =cu ne&usă masă>E (ar asta se înt*m&la numai cu cei =ne&o!tiţi> şi nealeşi du&ă canoane'

Nu tre$uie să socotească cineva în r*ndul =&ăstorilor ne&o!tiţi> şi &e )!*ntul şi &rea înţele&tul IeraNi!on de la 7rgeş des&re care ne este cuv*ntul' 7cest vestit dascăl al isericii care a stat ca s!eşnic luminos în scaunul atriar#iei cumenice nu a !ost trimis de cineva din a!ară şi nici singur n%a r*vnit dregătorie sau avere în ţară la noi' l a !ost adus cu multe rugăminţi şi îndelungate stăruinţe de către voievodul de atunci al Aării 0om*neşti 0adu @odăD cu s!at$oierilor şi al clericilor'

entru asta scoaterea lui &e nedre&t din scaun şi izgonirea din ţară a !ost un act de mare nedre&tatcare a m*niat &e (umnezeu aduc*nd du&ă sine &edea&să &entru voievodul 0adu şi &entru ţaîntreagă'

Crâm-ei din iaţa Sfântului Nifon de la &r+e5 care a fost atriar la Constantino-ol



e vremea c*nd domnea la 7rgeş)emeţul 0adu @oievodra nedumerire mareKi decădere în norod'

7tunci în =Aara 0om*nească>Cum s&un $ătr*nii scriitoriD8i&sea du#ovniceasca #rană

Ki $unii &ovăţuitori4

eţia şi destră$ălarea)e răs&*ndea în largul săuKi nu era atuncea cine)ă &ună stavilă la rău'

C*nd toţi se rătăceau în noa&teCu întuneric &ierzător

7 răsărit de &este mare=8ucea!ăr &rea luminător>'

@estitul &ustnic )!*ntul Ni!onCare !usese atriar#7 !ost trimis atunci de (omnul8a noi în ţară C#iriar#'

C#emat !iind de 0adu @odă7 !i =du#ovnicesc ăstor>

l &une regulă în toateKi dăscăleşte &e &o&or'

Mustr*nd mereu !ărădelegeaNu cruţă nici &e dregătoriKi nici &e însuşi 0adu @odăCel m*ndru între (omnitori

7cesta mai înt*i &rimeşteMustrarea )!*ntului cu drag(ar mai &e urmă lasă =masca>Kcoţ*ndu%şi ura în vileag'

=7i !ost c#emat L îi zice @odă %)ă ai al ăstoriei ostIar rea )!inţia ta ărinteNe strici al r*nduielii rostE

)untem doar trăitori în lumeCu o$iceiuri $ătr*neştiKi nu &utem &leca grumazul8a r*nduieli călugăreştiE

N%a:unge că le%ai &us la reoţiKi la călugări r*nduieliG<e%ai a&ucat să te amesteci

ntr%ale mele socoteliE7cum nu ne mai tre$uien ţară &ăstoria ta(eci &leacă întru =ale tale>7ici nu ai ce căutaE



7nsemnarea .ntâia -entru Sfântul Nifon



Sfântul 2ifon se tăgea %in "ăile -elo"onezului. 2umele lui %e 'otez ea 2i#olae. ra oînvăţat şi îm$unătăţit în !a&te încă din v*rsta co&ilăriei' 7 &lecat &e ascuns de acasă în anii tinereţşi a intrat su$ ascultarea unui si#astru vestit de la &idaur cu numele 7ntonie'

8a si#ăstria asta a &rimit cinul călugăresc şi a &us temelie nevoinţelor du#ovniceşti' .cu&aţia lui ecaligra!ia scrisulD din care îşi agonisea #rana' (u&ă săv*rşirea ărintelui său a mai &etrecutvreme cu vestitul dascăl Ua#aria călugăr ag#ioritD de la care a învăţat !ilozo!ia cea du

(umnezeuD' (u&ă ce dascălul său a:unge &isco& /uviosul 2ifon "lea#ă n Sfântul $unte uneste "imit la $ânăstiea Dionisiului. odoa$a virtuţilor lui şi înţele&ciunea cuvintelor l%au !ăcvestit în toate &ărţile' M*năstirile din )!*ntul Munte se întreceau care mai de care să%l c#eme să ţincuv*nt de învăţătură !raţilor' 7lergau si#aştrii din &ustietăţi să se îndulcească din gura cea curgătoade miere'

;#u"aia lui mai %e seamă, "e lângă nvăătua failo ea s#isul, la #ae avea mae talent.

2+a te#ut multă veme şi a te'uit să "ăăseas#ă $ânăstiea (s"e "ăeea %e ău a lui şifailo), fiin% ales Ahie"is#o" la vestita #etate a Tesaloni#ului. 5iind lumea tul$urată din cau

so$orului viclean de la 5lorenţa unde s%a &us la cale unirea ortodocşilor cu &a&istaşii )!*ntul Ni!os%a străduit să întărească norodul ortodo/ îm&otriva uneltirilor &a&istăşeşti'

redicile lui erau ascultate de toţi ca şi cele ale )!*ntului Ioan -ură de 7ur căci în vremea aceea se a!la alt luminător vestit ca )!*ntul Ni!on' De la Tesaloni# a fost #hemat la /onstantino"ol, una0unge -atiah @#umeni# (a toată lumea). @iaţa şi cuvintele lui îl !ăceau să strălucească întocmca un soare în toată lumea &ravoslavnică'

În vemea "ăstoiei lui muli %inte iu%ei şi %inte "ăgâni au "imit Sfântul *otez, ataşi fiin% %

"o%oa'a vieii lui şi %e minunatele lui #uvinte. Cu &ovaţa lui mulţi dintre rătăciţi armeni &a&staşiD se întorc la drea&ta credinţă şi mulţi dintre creştinii r*vnitori &rimesc cununa mucenicimărturisind &e Hristos în !aţa )tă&*nirii &ăg*neşti !iind înarmaţi cu rugăciunile şi cu îndemnur)!*ntului Ni!on'Da vă0maşul mântuiii şi oganele lui nu "uteau să a'%e stălu#iea a#estui minunuminăto al *isei#ii. Au uneltit toate meşteşuguile #a să+l n%e"ăteze %e la tumă.

'ai întâi s$au ridicat împotriva lui o parte din clerici &care erau otr!vii de zavistie şi l$a silit s! plece în sur"4iun). ns! Biserica n$a putut r!bda mult lipsirea luminii lui, ci lc4emat în scurt! vreme s! lumineze în sfeşnicul obştesc al Pravoslaviei.

doua oar! a fost scos cu sila din scaunul p!storiei de c!tre sultanul turcesc, pe motiv c! ni$a dat cinstea cuvenit!, când l$a întâlnit pe drum.

5iind înde&ărtat cu tiranie de la c*rma isericii era ţinut su$ &ază la 7driano&ol' 7!l*nd des&re as&oievo%ul $unteniei 8a%u, l+a ugat să "imeas#ă "ăstoia *isei#ii %in Ţaa 8omâneas#ă şi va mi0lo#i #a să fie slo'o% %in "atea Stă"âniii. (u&ă mai multe rugăminţi din &artea voievodulşi a $oierilor /uviosul 2ifon "imeşte "o"uneea şi este a%us n aă #a $ito"olit al 1ng&lahiei ($unteniei).



5iind &e atunci mare li&să de carte şi de &ovăţuitori du#ovniceşti )!*ntul Ni!on a avut de lu&tmult cu a&ucăturile cele rele care erau învec#ite la norod' 7 &us r*nduială &e la $iserici şi m*năsti&ovăţuindu%şi turma &e calea m*ntuirii cu multă r*vnă şi cu ad*ncă înţele&ciune' Mustra &e toţi ccare de!ăimau legea !ără a se s!ii de cei mari' $usta #ân% ea nevoie şi "e "eoi şi "e %egătoi#hia "e semeul %omnito al ăii, 8a%u &o%ă.

8a înce&ut voievodul &rimea &oveţele )!*ntului şi &ărea a !i $ucuros de or*nduielile lui însă n

ră$dat multă vreme' 7 venit &rile:ul ca să%şi dea &e !aţă m*ndria lui să%şi arate aramaDFn vremea aceea s$a oploşit la curtea lui Iadu +od! un boier fu"ar din 'oldova, cu numeBo"dan. Fl îşi l!sase acas! femeia şi copiii fiind urm!rit de st!pânire şi venind în 'untenia c!uca s! ia în c!s!torie pe sora voievodului Iadu. Iadu s$a învoit la aceast! f!r!dele"e m!car c! ştdespre familia lui Bo"dan din 'oldova.

0fântul 9ifon s$a împotrivit acestei cununii necanonice şi a mustrat cu asprime pe boier şi pvoievod, ar!tându$le scrisoarea de la femeia le"itim! a lui Bo"dan.

Dar vorbele 0fântului n$au fost luate în seam! de ei, ba dimpotriv!, s$au sculat amândoi duşm!nie împotriva 0fântului P!stor şi la urm! l$au silit s! plece din ar!.7tuncea Cuviosul Ni!onMustr*nd &e m*ndrul voievod@or$eşte întru adunare8a dregători şi la norodD4

=M%am străduit să a&ăr =8egea>Cu r*vnă du&ă (umnezeu

Ki &entru asta (omnul vostruMă scoate de la &ostul meuE

0ăm*neţi !iilor de%acumaMai mult nu mă aveţi cu voiE(ar vor veni &e ca&ul AăriiNecazuri grele şi nevoiE

Nelegiuitul cel de 0aduCu moarte grea se va s!*rşi

Că răilor le vine vremeaC*nd căut*nd nu m%or găsiE>

Uic*nd acestea Cuviosulşi &une s!*ntul omo!or Ki leagă &e ogdan%$oierulKi &e semeţul (omnitor'

7&oi se%ntoarce s&re Neagoe

Iu$itul !iu du#ovnicesc

(in viţă vec#e domnitoareDUic*nd cu glasul &ărintesc4

(e%acuma !iule nevoiaNe !ace să ne des&ărţim(ar noi cu (u#ul L întru (omnul %(e%a &ururea avem să !imE

l*ng*nd Neagoe cu sus&inuriCa cel or!an se t*nguia4(e%acuma altă s&ri:ineală8a cine oare voi a!laG

7i !ost dulceaţa vieţii meleKi s&ri:inul du#ovnicescCum &ot să su!ăr eu de tinee viitor să mă li&sescG

Uic*nd acestea cu durere8a inimă se s!*şiaKi sta îngenunc#iat rug*ndu%llagoslovenie să%i dea'

Iar el îm$răţiş*nd &e t*nărl m*ng*ia cu glasul $l*ndKi cele ce vor !i &e urmă

8e%a arătat atunci zic*ndM*nia cea dumnezeieascăn ţara voastră va veniFe mulţi din neamul tău va &ierdeIar tu nevătămat vei !iE

u merg &recum voieşte (omnul8ăs*ndu%te în seama 8ui@ei trece &e su$ =s&ada morţii>

7&oi la <ron te vei suiE

ăzeşte s!aturile meleKi (umnezeu te va &ăziCă rugăciunea mea smerităn toate te va însoţiE

Uic*nd acestea 5ericitul8%a sărutat &e el cu drag

7&oi !ăc*nd o rugăciune



7&ucă =drumul de &ri$eag>'

7nsemnarea a /a -entru Sfântul Nifon / :u-ă iz+onirea din scaun



Înainte %e a "le#a %in aă, /uviosul 2ifon afuiseşte n so'o "e nelegiuitul *og%an şi "e to#ae fuă "ătaşi #u el la făă%elege (a%i#ă "e 8a%u &o%ă). 7!l*nd de asta voievodul a dat ordintoată ţara ca nimeni să nu dea nici un res&ect Cuviosului Ni!on şi ameninţa cu &edea&să de moar&e cel care ar îndrăzni să%l găzduiască ori să%l a:ute cu ceva'

Da /uviosul 2ifon a fost ngi0it o 'u#ată %e veme %e #ăte iu'itul lui fiu %uhovni#es# 2eago#ae se tăgea %in familia ve#he %omnitoae a =*asaa'ilo> şi #ae inea foate mult la Sfântul

Iar c*nd a !ost să &lece din ţară Cuviosul Ni!on atunci a !ost mare durere &entru evlaviosul t*n7tunci a auzit rostindu%se cuvintele &rooroceşti ale &ărintelui său du#ovnicesc &entru cele ce vurma în ţară du&ă &lecarea lui'

Merg*nd necunoscut de nimeni8a )!*ntul Munte s%a o&ritKi &aznic la cat*ri acologumenul l%a r*nduit'

.E ogor*re negrăităE7celui minunat Ierar#ECe sta &e tron odinioară7 toată lumea atriar#E

(e o smerenie ca astaKi ngerii s%au minunatIară vră:maşii m*ntuirii(e asta s%au îns&ăim*ntatE



(ar (umnezeu rea MilostivulNu l%a lăsat necunoscutCi arătat la tot so$orulntru minuneD l%a !ăcut'

Căci în vedenie s%aratăotezătorul lui Hristos

Ki &orunceşte cu as&rime7meninţ*nd &e roestos47dună%ţi re&ede !răţimeaCa să înt*m&ini cu so$or e atriar#ul cumenice marele 8uminătorE

I%a:unge multa &ogor*re7:unge lui c*t s%a smeritErimiţi cu cinste &e ăstorulE

(estul a stat aco&eritE

8ovind în toaca de aramă)o$orul tot s%a adunatKi cu !ăclii şi tăm*ieree )!*ntul l%au înt*m&inat'

rivelişte &rea mişcătoarera atuncea de văzut

C*nd )!*ntul aducea cat*rii@enind &e :os de la &ăscutE

@ăz*nd în &oartă adunareaKi clo&otele auzind)%a dat în dosul m*năstiriiNimic de sine $ănuind'

)o$orul însă cu gră$irent*m&inare i%a !ăcut

Iar el căz*nd lor la &icioarel*ng*nd iertare le%a cerut'

7tunci gumenul cu cinste*n%la &ăm*nt s%a înc#inatKi drea&ta cea ar#iereascăCu &l*nsete a sărutat'

7cele vor$e mişcătoare

Ce s%au rostit atunci de toţi



n !aţa slugii &rea smerite7 le descrie nu le &oţiE

n sunete veselitoare(e clo&ote şi de c*ntări)%a înc#inat toată !răţimeaCer*ndu%i $inecuv*ntări'

Iar cei cari mai înaintee Cuvios îl de!ăimauCer*nd cu lacrămi iertăciune7mar acum se t*nguiauE

l sărut*ndu%i &ărinteşte8e%a s&us cuvinte de !olos7&oi intr*nd în m*năstire)e nevoia întru Hristos'

7nsemnarea a !/a -entru Sfântul Nifon / :u-ă -lecarea lui din 6untenia 5i săvâr5irea lui la&ton



8a m*năstirea (ionisiului din )!*ntul Munte cu #ramul )!*ntul Ioan otezătorulD era ar*nduială ca toţi cei care doreau să !ie înc#inoviaţi tre$uiau să slu:ească mai înt*i la cat*m*năstirii adică la =odaie> cum se zicea la noiD'

8a această slu:$ă a !ost r*nduit şi /uviosul 2ifon, fostul -atiah e#umeni# şi "ăsto %uhovni#eal =Ţăii 8omâneşti>. 7colo slu:ea ca un argat &ăsc*nd cat*rii şi căr*nd cele de nevoie &entm*năstire din &ădure şi de la metoc căci nu%l mai cunoştea nimeni şi nici el n%a s&us cine este şi

unde vineD';%ată i+a venit ân%ul să fa#ă %e sta0ă noa"tea %in #auza "iailo, #ae "ă%au mânăstiile. -la miezul no"ii "e #ân% şi fă#ea ugă#iunea o'işnuită, l+au văzut nişte fai şi "ustnim'unătăii %in a"o"iee #ă ea la nfăişae #a o "aă %e fo# şi minunân%u+se au s"uegumenului "entu asta. Atun#i egumenul a ân%uit #a să se fa#ă ugă#iunile %e o'şte s"e%es#o"ei Dumnezeu taina a#elui fate n#e"ăto.Atun#i s+a aătat Sfântul 3oan *otezăto@gumenului n ve%enie "oun#in%u+i să ntâm"ine #u #inste "e Sfântul 2ifon.

n c#i&ul acesta s%au vădit cele ascunse ale smeritei slugi care !ăcea corvoadă la M*năstir

(ionisiului'

5ăc*ndu%i%se &rimirea cu cinste ca unui atriar# s%a rugat de toţi ca să%i r*nduiască ascultare m*năstire !ără a !ace deose$ire de ceilalţi !raţi din so$or' Deşi ea a#um 'ătân şi sla', şi "ete#viaa #u multe osteneli, n%e"linin% te'uile #ele mai %e ân% şi ntăin% "e fai "in "il%a vielui şi "in #uvintele lui #ele "line %e %a. @l ea ntu toate şi "entu toi =i#oana #ea vie a vituşi izvoul #el "uuea #ugăto %e miee %uhovni#eas#ă>.

Multe semne şi minuni a arătat (umnezeu &rin rugăciunile acestui &ustnic smerit şi &rea lumin

Ierar# al lumiiE;%ată "ime0%uin%u+se faii mânăstiii #u 'a#a "e mae, #ân% a%u#eau mein%e %e la meto/uviosul 2ifon a fă#ut ugă#iune fie'inte "entu ei şi s+au %omolit n%ată valuile mă/unos#ân% faii "uteea ugă#iunii lui, l+au ugat #u multă stăuină #a să le %ea #ev'lagoslovit %e el s"e a fi "ăzii n veme %e "ime0%ie, "e viito. Atun#i /uviosul 2ifon, #ăzân% genun#hi la ugă#iune, le+a 'lagoslovit un fie (#e aveau n #oa'ie), zi#ân%u+le să+l "ăsteze lo# #uat şi la veme %e "ime0%ie să+l slo'ozeas#ă #u o fânghie n a"ă şi se vo iz'ăvi %"ime0%ie (numai %a#ă şi vo ine egulat "avila şi #anonul). i ea lu#u %e mae miae, #ă"in slo'oziea fieului n a"ă, se %omoleau numai%e#ât valuile, #a şi #um s+a fi #u#eni#it

atingeea lui. ;i#ân% se ivea "ime0%ia "e mae, auzeai semnalul failo9 =-ogoâi, "ogoâe"e%e "e =-atiahul> n a"ă!> (a%i#ă fieul 'lagoslovit %e /uviosul 2ifon). i tot%eauna fă#eau minuni "ea slăvite #u fieul a#ela, n#ât faii l ineau la mae #inste, n#hi"uin%u+şi #au m"eună #u ei "e Sfântul.

)%a &ăstrat la cora$ia m*năstirii (ionisiului =5ierul Ni!on> &este 1+2 de ani &*nă c*nd s%a &ierdîn a&ă'

Cuviosul Ni!on alerga în toate &ărţile unde erau tre$urile mai grele s&re a da a:utor şi a încura:a &

!raţi căci !iind m*năstirea aşezată &e o coastă &ră&ăstioasă cu multe necazuri şi &rime:dii î

agoniseau cele de nevoie' /uvintele lui eau #a un 'alsam %e alinae "entu toi, #ă#i n tSfântul $unte nu se afla alt "ăinte %uhovni#es# şi %as#ăl is#usit #a Sfântul 2ifon.

7&roa&e de s!*rşitul vieţii lui s%au adunat mulţimi nenumărate de mona#i de &rin toate m*năstirişi de &rin &ustietăţi ca să ia $lagoslovenia lui cea de &e urmă' Ki toţi erau cu&rinşi de o :ale negrăi&entru li&sirea &ovăţuitorului o$ştesc'+au ugat atun#i #u multe la#ămi şi #u amae tânguii #a să le %ea n s#is o ugă#iune %

%ezlegae "entu sufletele #elo a%omii (s"e a se #iti "e $omânt). Atun#i fei#itul le+a lăs=#u lim'ă %e moate> $olifta #ea %e %ezlegae "entu ă"osai, "e #ae o foloseşte Sfân*isei#ă %e 8ăsăit "ână astăzi.

8a morm*ntul lui se săv*rşesc minuni şi semne &reaslăvite întotdeauna'

Cu &oveţele lui cele înţele&te şi cu rugăciunile lui cele $ine &rimite de (umnezeu multe su!lete s%m*ntuit şi mulţi rătăciţi au a!lat calea adevărului' Iar o &arte din ei au &rimit cununa muceniciei $lagoslovenia lui'

Doi u#eni#i a avut Sfântul mai a"oa"e şi amân%oi au fost număai n ân%ul mu#eni#ilomătuisin% "e 4istos #u n%ăzneală naintea stă"âniii "ăgâneşti (a tu#ilo). Amân%u#eni#ii P $a#aie şi 3oasaf P au "ete#ut m"eună #u Sfântul n $untenia şi %u"ă a#eea l+ansoit n Sfântul $unte. $a#aie a mătuisit "entu 4istos n Tesaloni#, n vemea #ân% tăn#ă Sfântul 2ifon, ia 3oasaf a mătuisit n /onstantino"ol, %u"ă săvâşiea %in viaă-ăintelui său, %u"ă #um a fost "ooo#it şi 'lagoslovit %e el.

n c#i&ul acesta minunat a vieţuit şi s%a săv*rşit Cuviosul ărintele nostru Ni!on &rea strălucit8uminător al lumii &iatra cea neclătită a ră$dării care s%a lămurit ca şi aurul în cu&tor &rin gre

încercări şi &rime:dii' omenirea lui se săv*rşeşte la 11 ale lunii 7ugust')' ste de însemnat şi aceasta că în vremea c*nd argăţea necunoscutD la cat*rii m*năsti(ionisiului au !ost trimişi delegaţi de la )inodul 7r#iereilor din Constantino&ol ca să%l aduîna&oi &e =<ronul cumenic> văz*ndu%se li&sa care era în iserică du&ă &lecarea lui' 8%au căutattoate &ărţile av*nd şi întărire de la sultanul turcesc ca să%l aducă nea&ărat la &ostul lui' 7u mers şi )!*ntul Munte iscodind &e la m*năstiri şi &rin &ustietăţi &entru dascălul lor însă nu l%au &utut a!nicăieri căci cine îşi &utea înc#i&ui că =r*ndaşul> de la odaia (ionisiului a !ost atriar# a toalumea şi luminătorul .rtodo/ieiE

7tunci în =Aara 0om*nească>entru semeţul voievodD7 !ost grozavă tul$urare8a m*năstiri şi la norod'

)t*rnitu%s%au şi $oale greleKi secetă cu groaznic v*ntCa o &edea&să de la (omnulentru gonirea =celui )!*nt>E

(in mult%acea ne&louareăm*ntul roadă n%a adusKi toţi au cunoscut din asta=ătaia (omnului de susE>

7$ia şi%a cunoscut greşealaNec#i$zuitul (omnitor

Ki căuta acum &e )!*ntuln toate &ărţile de zor'

(ar n%a &utut să%i dea de urmărecum a şi !ost &roorocitD7&oi şi el căzu în $oalaCare cum&lit l%a c#inuitE

Că tru&ul L de multe rane %Ca ciurul i s%a găurit

Ki &utrezind ieşea dintr%însul(u#oare de nesu!eritE

(eci ne&ut*nd atuncea nimeni)ă se a&ro&ie de elCu c#inuri nemai&omenite)%a stins la 7rgeş în =Castel>'

Iar du&ă moartea lui L se s&une %

Că (umnezeu a arătat;n semn de groaznică m*nie8a toţi !iind în!ricoşatE

Morm*ntul lui la M*năstirera trei zile tremur*ndKi toţi erau cu&rinşi de s&aimă=M*nia cerului> văz*ndE

7&oi la =<ronul de (omnie>

Neînţelegeri au urmat)uindu%se cu tiranieoierii Mi#nea şi cu @ladF

Iar &e Neagoe des&re careMai înainte am vor$itD7u căutat ca să%l omoare(ar )!*ntul Ni!on l%a &ăzit'

rin rugăciunea cea !ier$inte

7 )!*ntului ocrotitor)e iz$ăveşte de la moarte5iind ales ca (omnitor'

)uindu%se &e =<ronul Aării>Neagoe s%a călăuzit(e rugăciunea şi &ovaţa

ărintelui celui )!inţit'

7nsemnarea a 2/a -entru Sfântul Nifon / 7m-linirea -roorocirilor lui -entru -ede-sirea lui'adu odă 5i a ţării

n Muntenia du&ă &lecarea silnică a Cuviosului au urmat multe necazuri şi tul$urări' (in causecetei îndelungate şi a v*nturilor celor rele n%a rodit &ăm*ntul nici &*ine &entru #rana noroduluinici &ăşune &entru vite &entru asta a urmat !oamete grea şi $oli omor*toare' 8a m*năstiri au !otul$urări şi răscoale în norod' Iar $oierimea s%a îm&ărţit în ta$ere &entru ocu&area domniei' (multa duşmănie ce era între ei s%a vărsat mult s*nge între !raţi iar !amilia asara$ilor din care trăgea t*nărul Neagoe !iul du#ovnicesc al )!*ntului Ni!onD a su!erit &rigoane în!ricoşate şi însuNeagoe a scă&at &rin minune de la moarte'

Fiin% a#o"eit "in ugă#iunile sfântului său -ăinte %uhovni#es#, 2eagoe se iz'ăveşte %e moate siguă şi este ales Domnito al $unteniei. În toată viaa lui a "ăzit #u sfinenie sfatui#uviosului său -ăinte, văzân% #u o#hii #um se m"lineau toate vo'ele lui.

5iind acum la $ătr*neţe)meritul =ustnic şi Ierar#>rea cuvios îşi dă s!*rşitul7devărat =de atriar#>E

5iind rugat de tot so$orull lasă !raţilor c*nd moare)&re veşnica lui &omenire=Moli!ta cea de (ezlegare>'

Iar tru&ul lui cinstit răm*neCa un izvor vindecător Ki s!*nt =liman de ocrotire>rea necă:itului so$or'

<rimis%a deci atunci =solie>vlaviosul (omnitor )%aducă Moaştele s!inţiten Aară &entru a:utor'

rimindu%le cu multă cinste8e%a &us deasu&ra &e morm*nt;nde zăcea cu neiertare7cel ce izgonea &e =)!*nt>E

5ăc*nd o$ştească &riveg#ererin semne s%a încredinţatCă 5ericitul lui ărintee 0adu @odă l%a iertat'

Cu negrăită $ucuriee )!*ntul l%au săr$ătoritKi toţi se vindecau de $oale

rin darul lui cel &reaslăvit'

Căci or$ii do$*ndeau vedereaKi cei ologi se îndre&tauIar cei cu du#uri necuraterin darul lui se iz$ăveauE

.dată L noa&tea L )!*ntul Ni!on

)%a arătat lui @odă%n visKi s!ătuindu%l &ărinteşte8a urmă către el a zis4

=(e%acuma !iule iu$ite<rimite%mi tru&ul îna&oi)ă ne !ie &entru m*ng*ierea)o$orului întru nevoiE>

(eci ascult*ndu%l voievodul

8a 7ton iarăşi l%a trimis.&rind cinstitul ca& şi m*narecum =)o$orul i%a &ermis>'

(e%atunci la Curtea de 7rgeşăstratu%s%a cinstitul ca&n &rea măreaţa m*năstire7 lui Neagoe asara$'

Iar tru&ul =)!*ntului> la 7ton0ăm*ne ca cinstit odorăstrat în cea mai scum&ă raclă(e la numitul (omnitor'



7nsemnarea a 4/a -entru Sfântul Nifon / &ducerea Sfintelor 6oa5te .n Ţară, iertarea lui 'adodă 5i .ntoarcerea 6oa5telor

7!l*nd evlaviosul (omnitor Neagoe des&re săv*rşirea întru (omnul a )!*ntului său ărindu#ovnicesc a trimis &e doi egumeni mai însemnaţi şi c*ţiva $oieri cu daruri $ogate şi cu scrisori)!*ntul Munte în m*năstirea (ionisiuluiD cer*nd cinstitele Moaşte ale Cuviosului Ni!on ca să !aduse în Muntenia s&re $lagoslovenia şi iertăciunea Aării întregi şi s&re dezlegarea a!uriseni

ră&osatului voievod 0adu care murise neîm&ăcat'

?ea %e tot a fost "entu so'o #eeea a#easta şi nu s+a fi nvoit #u ni#i un #hi", nsă /uvios2ifon a aătat "in semne #ă este voia lui să m"lineas#ă %oina iu'itului său fiu %uhovni#es2eagoe. 2imeni %inte "ăini n+a n%ăznit să %es#hi%ă momântul Sfântului, atun#i $aeogofăt al lui 2eagoe, avân% n%ăzneală şi n#e%ee n multa evlavie a Stă"ânului său, n#e"ut să sa"e la $omântul Sfântului şi n%ată a ieşit o mieasmă "ea minunată %e /institele $oaşte, #ae s+a ăs"ân%it n toată latua a#eea. (eci scoţ*nd Cinstitele Moaşte le%aşezat într%o raclă &rea scum&ă şi s%a !ăcut &riveg#ere de toată noa&tea' 7u alergat atunci din toa

&ărţile mona#i s&re a se înc#ina şi mulţi s%au vindecat de $oli &rin atingerea lor'7duse !iind a&oi în ţară la noi cu multă cinste au !ost &rimite la (unăre de e&isco&ii ţării cu maso$or de clerici de $oieri şi de norod'

C*nd s%au a&ro&iat de cetatea lui ucur ucureştiD a ieşit întru înt*m&inare şi voievodul cu toacurtea lui' m$răţiş*nd cu lacrimi !ier$inţi racla )!*ntului a sărutat cu negrăită $ucurie şi cu ad*nevlavie Cinstitele Moaşte ale iu$itului său &ărinte şi ocrotitor' 7&oi ridic*nd &e umerii săi 0ac)!*ntului dim&reună cu cei mai de seamă s!etnici ai săi au mers cu alai strălucit în suneteclo&otelor şi al c*ntărilorD &*nă la m*năstirea (ealu care era zidită de 0adu @odă unde era îngro&

acesta' 7colo au aşezat racla cu )!intele Moaşte &e morm*ntul lui 0adu @odă ca semn de îm&ăcaa )!*ntului cu &rigonitorul său' (u&ă aceea s%a !ăcut &riveg#ere de toată noa&tea cu tot so$orul cu toată =Curtea (omnească>'

-e la miezul no"ii, ai"in% "uin 2eagoe (n vemea "ivegheii) i+a %es#o"eit n ve%en/uviosul 2ifon #ă s+a m"linit %oina lui şi a fost ietat ă"osatul 8a%u &o%ă, "i#inuinnegăită 'u#uie tutuo.

(u&ă aceea s%au !ăcut litanii mari cu Cinstitele Moaşte &rin multe locuri din ţară şi s%au săv*rnenumărate minuni cu $olnavii care se atingeau de ele' 7lerga norodul din toate &ărţile şi de &es#otare ca să se înc#ine la racla )!*ntului' 7&oi lu*nd înştiinţare &rin vis ca să întoarcă cinstiteMoaşte la 7ton Neagoe asara$ le%a aşezat într%o raclă minunată şi le%a trimis cu cinste în )!*ntMunte' a este lucrată din aur cu un meşteşug neîntrecut şi%i îm&odo$ită &este tot cu &ietre scum&şi cu smalţ' (easu&ra are zugrăvită Icoana )!*ntului av*nd alături &e Neagoe îngenunc#iat &icioarele lui' <oate =rosc#inatarele> )!*ntului Munte şi toţi care au trăit sau au vizitat )!*ntMunte mărturisesc că racla dăruită de Neagoe este un odor !ără &erec#e L în scum&ete şi meşteşug'

a timiteea /institelo $oaşte %in aă, 2eagoe *asaa' P %u"ă a"o'aea So'oului %Sfântul $unte P a o"it #institul #a" şi mâna Sfântului 2ifon, ia el a %ăuit mânăstiDionisiului #institul #a" al Sfântului 3oan *otezătoul (al #ăui ham este mânăstiea) nt+u#hivot lu#at la fel %in au şi "iete s#um"e.

.dată cu Cinstitele Moaşte evlaviosul voievod a trimis şi multe daruri $ogate &entru m*năstira&oi a ridicat din temelie multe clădiri în cu&rinsul m*năstirii (ionisiului unde este &omentotdeauna la Ctitori la un loc cu m&ăraţii $izantini'

C*t a trăit Neagoe nu s%a des&ărţit nicidecum de Moaştele ărintelui său du#ovnicesc ci le &urta sine oriunde mergea L ca un scut de a&ărare îm&otriva celor văzuţi şi nevăzuţi &otrivnici' (umoartea sa le%a dăruit M*năstirii de la Curtea de 7rgeş zidită de el'

/institul /a" al Sfântului 3eah 2ifon se află "ână n ziua %e azi n minunata *isei#ă a l2eagoe %e la /utea %e Ageş, alătui %e #institele #a"ui ale Sfinilo $u#eni#i Seghie şi &ah al Sfintei $u#enie Tatiana, inân% tovăăşia fe#ioes#ului şi "ea #institului tu" al Sfint$u#enie Filofteia.

(e la ca&ul acestui minunat Ierar# şi gra$nic a:utător al ţării noastre la nevoie îşi i$inecuv*ntarea &rea evlavioşii voievozi c*nd &ornesc la lu&te îm&otriva &ăg*nilor a ungurilor şi&olonilor vră:maşii credinţei şi ai neamului nostru'

Cu rugăciunile Cuviosului Ni!on se înarmează marele voievod Mi#ai @iteazul c*nd îngrozeşte &ăg*ni şi%i în!r*nge de istov care loveşte ca un !ulger &e unguri şi &e &oloni şi moare a&oi ucmişeleşte &e C*m&ia <urzii'

n trecerea lui s&re locaşul de veci de la M*năstirea (ealu L ctitoria cu morm*ntul lui 0adu @odă

ca&ul lui Mi#ai @iteazul este &ro#odit în iserica lui Neagoe de la 7rgeş unde îl aştea&tă )!*nt

atriar# Ni!on încon:urat de )!inţii Mucenici s&re a%l înt*m&ina ca &e un adevărat mucenic cauzei noastre naţionale'

6e+alinaria (6ărimurile) Sfântului Nifon glas , du&ă melodia megalinariilor de la araclisMaicii (omnului4 7&o ton &olon mu amartioan<ronul cumenic îm&odo$eştiKi &ăstor &e urmă

<e arăţi Aării 0om*neşti7&oi din )!*ntul MunteCu daruri vii la noi)&re m*ntuirea turmei8a vreme de nevoi'

Aro-arul Cuviosului Nifon glas + du&ă4 <in ta#ian su sc#e&in c#e tin $oit#ianCa s!eşnic în lume ai strălucitKi la noi în ţară ai &ăstorit7şez*nd or*nduieli

(ăscălit%ai &e norodIz$ăvindu%l de sminteli'nalt rea )!inţite Ni!onCel mare între Ierar#iKi )!*nt între atriar#i'

Condacul glas 3 &e melodia condacului de la Naşterea (omnului în greceşteI art#ena simeronDrea cinstitul ca& al tău

8a Curtea de 7rgeş(e&ărtare celui rău)%a arătat totdeaunaFrea Cuvioase(aruri d*nd la @oievozii cei vredniciKi &e calea m*ntuiriindre&ţi &e cinstitorii tăi'

@-ilo+<ul$urările şi li&sa

Care scrie c%au urmatC*nd l%au scos &e )!*ntul Ni!on7stăzi iar s%au arătatE

Iarăşi vezi în toată lumeaCum a !ost atunci la noi;r*ciune între neamuririgonire şi nevoi'

<erminatu%s%a cu =0adu>



Cel cu vec#i =aşezăm*nt>7zi domneşte =@lad cu Mi#nea>n tot locul &e &ăm*ntE

Iar =Neagoe şi cu Ni!on>)unt de%a &ururi &rigoniţiKi de&arte de la =turmă>

)tau acuma surg#iuniţi'*nă c*nd acei =legitimi>Nu vor !i la =locul lor>Noa&tea este !ără lunăMunca este !ără s&orE

(3eos#himonahul 3oan 3a#o' 5 ianuaie C55, n S#hitul =Sfânta Ana> %e la 4ozeva, &ale@non)

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " iaţa Sfântului :aniil Siastru de 6ănăstirea oroneţ

&Prelucrat! dup! un studiu de preot prof. Petru I!zuş din revista 0tudii 3eolo"ice nr. A$#, an>?(, a Patriar4iei Iomâne, Bucureşti)

7cest $ăr$at s!*nt a !ost din tinereţile sale îm&odo$it de (umnezeu cu daruri alese asemenea un&om încărcat de roade'

l s%a născut dintr%o !amilie de oameni săraci de &e moşia &isco&iei de 0ădăuţi şi a &rimit d

otez numele de (umitru'e c*nd lucra &e moşia m*năstirii îm&reună cu mona#ii !iind încă un $ăieţandru a &rins mudragoste de viaţa călugărească învăţ*nd &ravila şi ascult*nd s!aturile mona#ilor'

@vlavios la suflet şi #u inimă "lină %e smeenie şi 'lân%ee, tânăul Dumitu a n%ăgit #aleDomnului şi "ăăsin% %eşetă#iunile vieii a intat n #inul monahi#es#, "imin% metanie mânăstiea 8ă%ăuilo. 2umele lui %e #ălugăie a fost Davi%. A#olo a avut "ile0ul #a să umezş#oala @"is#o"iei %e 8ă%ăui, a%ă"ân%u+se #u lă#omie %in izvoaele nvăătuii #elei mântuitoa)&orind cu învăţătura el s&orea şi la îm$unătăţirea vieţii întru cele du#ovniceşti' 8umin*ndu%se

cele dinlăuntru &rin rugăciuni !ier$inţi şi tot !elul de nevoinţe s%a învrednicit în scurtă vreme darul tămăduirilor şi al &roorociei' e l*ngă acestea mai avea şi darul s!ătuirii du#ovniceşti din case vedea ad*nca lui înţele&ciune &e care o &rimise de la (umnezeu'Cuviosul (avid adică si#astrul (aniil de mai t*rziuD n%a rămas multă vreme în m*năstirea 0ădăuci s%a retras în M*năstirea )!*ntul 8avrentie a&roa&e de @icovul de )us &e locul care se zice 8avunde a !ost &e vremuri lavră de călugăriD'

n m*năstirea aceasta el urmează aceeaşi viaţă înaltă &etrec*ndu%şi vremea în rugăciuni !ier$inţi care le !ăcea st*nd în genunc#i cu &ost şi cu multe osteneli'

8ucrul m*inilor rucodeliaD era îm&letirea coşurilor de nuiele iar #rana lui erau verdeţur$uruienileD şi rădăcinile' n c#ilia lui nu se stingea lumina niciodată în vremea no&ţii' ra as&ruat*t cu el însuşi c*t şi cu alţii L însă la toate avea drea&tă socoteală' Mulţi oameni se !oloseau dviaţa şi din s!aturile lui'

. dată !iind trimis de egumenul m*năstirii la t*rgul din oraşul )iret a înt*rziat &rea mult !iind side credincioşi ca să le dea s!aturi' entru asta egumenul l%a canonisit !oarte as&ru' <*nărul (avidîm&linit canonul !ără de c*rtire însă du&ă aceea n%a mai stat în m*năstire ci s%a retras în singurătaîn @alea &*r*ului utna &entru a%şi îm&lini !ără &iedică nevoinţele sale'

;%ată #u etageea lui la "ustie, #uviosul Davi% a m'ă#at s#hima #ea mae "imin% numele %Daniil.

Ki%a ales locul de si#ăstrie tocmai unde se varsă a&a @iteului în &*r*ul utnei acolo era locul cel msăl$atic şi mai de&ărtat de lume' n &artea st*ngă a utnei cum urci la deal &rin codrii cne&ătrunşi se ivesc nişte st*nci uriaşe de gresie' ntr%una din st*ncile acestea a înce&ut să%şi salocuinţa sa cuviosul nostru (aniil'

Ani ntegi s+a ostenit #uviosul, #io"lin% stân#a #ea vâtoasă, "ână #ân% şi+a fă#ut o n#ă"e"entu lo#uină şi alta "entu -aa#lis, #ai se vă% "ână n ziua %e astăzi şi "oată numeSfântului Daniil Sihastu.

@iaţa lui cea minunată n%a &utut să răm*nă tăinuită de lume' 7roma cea du#ovnicească a !a&telor srăs&*ndit în toate &ărţile' 7u înce&ut să curgă s&re c#ilia lui mulţime de credincioşi unii mergea&entru s!aturi iar alţii &entru a se tămădui de !elurite $oli' <oţi îl cinsteau ca &e un s!*nt căci l*ngă altele Cuviosul (aniil avea şi darul &roorociei'

ra cunoscut şi cinstit nu numai de norodul cel sim&lu ci de însuşi @oievodul ţării şi de toţi $oieri

(u&ă toate mărturiile istoriei se &oate vedea c*t de mult s%a îm&rietenit cu Kte!an cel Mare încă danii tinereţii lui c*nd era stă&*n în Moldova ogdan tatăl lui Kte!an'

Cuviosul (aniil era mai în v*rstă ca Kte!an care îl avea la mare evlavie &entru !a&tele lui ceminunate şi mai ales &entru ad*nca lui înţele&ciune'

;nii scriitori de azi sunt de &ărere că voievodul Kte!an a cunoscut &e )i#astru a$ia atunci c*nd a !oţara în &rime:die du&ă în!r*ngerea moldovenilor la @alea 7l$ă'

7devărul însă este că Kte!an @odă îl cunoştea &e )i#astru încă din tinereţe înainte de a se urca tronul ţării'

l venea adesea la c#ilia )!*ntului &e vremea c*nd se liniştea în @alea utnei şi uneori &etreceîm&reună mai multe zile de%a r*ndul ascult*nd învăţăturile lui şi dormind &e o &ris&ă de &iatră ducum &ovestesc oamenii din a&ro&iere căci au auzit de la $ătr*nii lor' 7&oi c*nd tatăl voievodulKte!an a !ost ucis la 0euşeni de etru 7sanD atunci t*nărul Kte!an vine iarăşi la c#ilia )i#astruluunde a!lă m*ng*iere şi îm$ăr$ătare întru sc*r$a lui cea mare' 7tunci L s&une tradiţia L că i&roorocit )!*ntul (aniil t*nărului Kte!an că va a:unge voievod al ţării du&ă cum s%a şi îm&lincuv*ntul' 7sta a !ăcut ca numele lui să !ie şi mai cinstit în !aţa norodului'

(in această vreme a&roa&e toată viaţa Cuviosului (aniil se îm&leteşte cu !a&tele cele măreţe avoievodului Kte!an'

7ceasta se dovedeşte din istoriile vec#i ale cronicarilorD din di!erite inscri&ţii şi din tradiţie'

@oievodul în marea lui evlavie îl asculta totdeauna şi &entru aceasta la $lagoslovit (umnezeu multe $iruinţe asu&ra vră:maşilor ţării mai ales asu&ra &ăg*nilor turci'

(e aici &utem înţelege &entru ce @oievodul Kte!an a &rimit numele de4 =Cel Mare şi )!*nt>' Cămai toţi oamenii cei mari cari au avut legături cu s!inţii şi au ascultat de s!atul lor au a:uns şi ei s!inţenie cum a !ost )!*ntul m&ărat Constantin cel Mare Iustinian cel Mare @oievodul Neagasara$ Mircea cel Mare şi alţiiD'

e c*nd si#ăstrea Cuviosul (aniil &e @alea utnei !iind cercetat odată de @oievodul Kte!aCuviosul îl s!ătuieşte ca să înalţe o m*năstire în acele locuri !rumoase şi liniştite' @oievodul lascultat şi a zidit acolo vestita m*năstire utna unde se a!lă şi morm*ntul lui Kte!an @odăD' 7ceam*năstire a !ost s!inţită în anul 1Q1 m*năstirea nu este de&arte de c#ilia )i#astrului (aniilD'

8a această s!inţire au luat &arte Mitro&olitul ţării <eoctist &isco&ul <arasie al 0omanului 7nti<eodor de la istriţa ar#im' Iosa! de la Neamţ care a a:uns a&oi egumen la utna'

Kte!an cel Mare ar !i dorit ca să%l &ună stareţ la utna &e Cuviosul (aniil ca cel care era &ărintelui du#ovnicescD însă cuviosul n%a voit egumenia ci s%a retras la c#ilia lui'

(u&ă aceea ărintele nostru (aniil n%a mai avut linişte în )i#ăstria lui ca mai înainte' @alea utnera mereu călcată de rădvanele trăsurileD $oiereşti care vizitau m*năstirea utna şi din evlav

treceau şi &e la c#ilia )i#astrului (aniil')!*ntul a înce&ut să se g*ndească la un alt loc de linişte mai !erit de lume'

(ar tocmai in vremea aceea s%a săv*rşit din viaţă mitro&olitul ţării <eoctist' Ki du&ă cum s&utradiţiaD Kte!an @odă avea ca sco& să%l aducă la scaunul mitro&oliei &e )!*ntul (aniil )i#astrul'

)%au &regătit toate &entru alegerea lui şi s%a &ornit mult alai so$orul clericilor de la )uceava $oierii cei mari s&re c#ilia )!*ntului'

(ar în noa&tea aceea Cuviosul luase drumul &rin munte s&re @oroneţ' <rimişii (omnului şi )o$orau a!lat c#ilia )i#astrului goală'

)!*ntul (aniil L av*nd oarecari semne des&re &lanul @oievodului L a a&ucat înainte calea &ustiei' trecut munţii .$cina Mare a&oi &e a&a @oroneţului care i se mai zice şi a&a Cor$uluiD şi a a:uns nişte locuri săl$atice şi necălcate de oameni' 7colo su$ st*nca Koimului &e a&a @oroneţului ş!ăcut noua lui c#ilie'

Mai la vale de c#ilia lui era m*năstirea de călugări unde era egumen o&a Misail &e la 1Q

iserica aceasta de lemn a !ost zidită a&oi din &iatră de Kte!an du&ă îndemnul )!*ntului (aniilD'



n scurtă vreme a mers vestea iarăşi &rin ţară des&re !a&tele lui şi lumea a înce&ut să%l caute iucenicii roiau îm&re:urul lui ca şi al$inele'

)!*ntul (aniil era acum $ătr*n şi mergea a&lecat s&ri:inindu%se în toiag' l vindeca !elurite $oli $etegiuni cum s&un $ătr*niiD avea adeseori vedenii minunate şi s&unea mai înainte cele viitoare'

Mulţi dintre ucenicii lui au avut viaţă înaltă iar unii au a:uns &*nă la scaunul Mitro&oliei cum a !omitro&olitul -rigorie 0oşca ucenicul s!*ntuluiD'

C*nd ţara Moldovei se a!la în &ericol @oievodul Kte!an alerga la c#ilia )!*ntului (aniil &entru acere rugăciuni şi s!aturi'

7şa de &ildă du&ă lu&ta cu turcii de la @alea 7l$ă unde moldovenii avură &agu$e mari Kte!an @oa mers la c#ilia )!*ntului (aniil'

3ată #um s#ie #oni#aul 3oan 2e#ul#e %es"e vemea a#eea9

=3a tefan &o%ă, megân% %e la /etatea 2eamului n sus "e $ol%ova, a mes "e la &oonun%e tăia un "ăinte Sihastu, "e nume Daniil. i 'ătân% tefan &o%ă n uşa Sihastului să%es#uie, a ăs"uns Sihastul să aşte"te tefan &o%ă afaă, "ână şi va is"ăvi uga. i %u"ă #e şa is"ăvit Sihastul uga, l+a #hemat n #hilie "e tefan &o%ă. i s+a s"ove%it tefan &o%ă %ânsul.

i l+a nte'at tefan &o%ă "e Sihastu #e va mai fa#e, #ă nu "oate să se mai 'ată #u tu#n#hina+va oae aa la tu#i, au 'a 3a Sihastul a zis să nu se n#hine, #ă ăz'oiul este al lu

2umai #ă, %u"ă #e va iz'ân%i să fa#ă o mânăstie a#olo n numele Sfântului ?heoghe, #ae fie hamul *isei#ii.

De#i a "u#es tefan &o%ă n sus, "e la /enăui şi "e la 4otin, şi a stâns oaste, felui %e felu%e oameni şi a "u#es n 0os.

3a tu#ii nelegân% #ă va să vie tefan &o%ă #u oaste n 0os, au lăsat şi ei /etatea 2eamului a o mai 'ate şi au n#e"ut a fugi s"e Dunăe. 3a tefan &o%ă a n#e"ut a+i goni %in umă şi a'ate "ână i+a te#ut Dunăea.

i nto#ân%u+se na"oi tefan &o%ă, s+a a"u#at %e a fă#ut $ânăstiea &ooneului şi a "4amul *isei#ii Sfântul ?heoghe.> (%in =; seamă %e #uvinte> %e 3on 2e#ul#e).

(u&ă cum se vede cuviosul (aniil era destul de cunoscut de Kte!an @odă &entru aceasta nu s!ieşte să%i zică să mai aşte&te a!ară' Iar îndemnurile lui către @oievod erau mai ales &entru zidirm*năstirilor şi a:utorarea celor nevoiaşi'

rin cuv*ntul )!*ntului se &reamărea (umnezeu şi )!intele 8ocaşuri iar darul lui (umneze&reamărea &e evlaviosul @oievod care dădea ascultare )!*ntului'

)!*ntul (aniil a a:uns să vadă cu oc#ii îm&linirea dorinţei sale căci la 1 a !ost s!inţiM*năstirea @oroneţului &e vremea egumenului !rem'

(u&ă s&usele tradiţiei )!*ntul (aniil ar !i !ost stareţ în M*năstirea @oroneţului du&ă !rem care!ost &e vremea )!inţiei )ale'

7cest lucru se dovedeşte şi din slovele cari sunt &e morm*ntul lui' 8a anul 1 1Q 7ugustD Kte!a

@odă dăruieşte m*năstirii @oroneţ <o&liţa 0ece şi )u#a Mare cu toate &oienile şi muncelele izvoarele 0ăcăoane 7stra şi Negrileasa'

8a moartea stareţului !rem )!*ntul (aniil se a!la în m*năstire !iind silit de $ătr*neţe să &ărăseassi#ăstria lui cea mult iu$ită'

entru aceasta so$orul m*năstirii @oroneţ îl alege stareţ' Nu mult du&ă 1 viteazul nevoitoîm&ovărat de mulţimea anilor îşi dă su!letul în m*inile (omnului' 7 !ost îngro&at în &ronaosnarticaD isericii în &artea drea&tă'

8a înmorm*ntarea )!*ntului du&ă cum s&une tradiţiaD a !ost de !aţa şi @oievodul Kte!an cu un maso$or de clerici' (in &orunca @oievodului s%a aşezat &e morm*ntul lui o les&ede !rumoasă de grese această les&ede sunt să&ate următoarele cuvinte4 =7cest morm*nt este al &ărintelui nostru (avica sc#imona# (aniil>' Inscri&ţia este sim&lă !ără cuvinte de slavă du&ă cum a !ost şi viaţa lsim&lă şi smerită'

(u&ă cinstita lui adormire evlavia credincioşilor n%a contenit şi nici nu s%a micşorat ci mai v*rtoss&orit &rin mulţimea minunilor care se !ăceau la morm*ntul lui'

@eneau vlădicii şi norodul din de&ărtare &entru a săruta cinstitele lui moaşte şi toţi a!lau a:utorm*ng*iere întru $oli şi necazuri'

Numele )!*ntului (aniil )i#astru şi vestea minunilor lui se răs&*ndeşte în toate colţurile ţării a:unge să !ie cunoscut şi de alte naţii' (e &ildă vestitul teolog malorus ucrainianD Ua#aro&istemsc#i c*nd &omeneşte des&re )!inţii 0om*ni în cartea sa =alidonia>D scrie şi des&)!*ntul (aniil de la @oroneţ numindu%l =Ciudovoreţ> L !ăcător de minuni'

(e asemenea Cuviosul (aniil este trecut &e lista )!inţilor moldoveni în actele curţii im&eriale d0usia scrise de către Kam$elanul 7ndrei Nicolaievici Muravier' 8ista adică catalogulD aceasta

)!inţii 0om*ni a !ost cerută de Mitro&olia Moldovei în anul 1+Q' n actul acesta sunt trecuţi )!inţi 0om*ni cu vieţile lor )!*ntul (aniil este al !a&telorD'

Kiragul )!inţilor 0om*ni este destul de $ine cunoscut şi se găsea &rin m*năstirile noastre de una:ungea cunoscut şi de străini cum este cazul cu teologul rus de mai susD'

n volumul I@ cu @ieţile )!inţilor scris de mito"olitul Dosoftei al $ol%ovei, la "agina 5 se afs#ise umătoaele9 =De#i muli sfini se fa#, şi "ână astăzi se fa# J #ă#i n vemea %e a#umuli sfini sunt %e "ete# #u noi, #ae numai Domnul i ştie la nvieea lo. Da to#mai %

omâni muli sunt. a #ae le+am şi văzut viaa şi taiul lo, %a nu s+au #ăutat făă numai Dan%e &oone şi 8afail %e Aga"ia am săutat şi sfintele lo moaşte>.

n cartea =.ratoriul> a @". $el#hise%e# se s"un nte altele şi a#estea9 =Daniil %e la $+&oone, #ontem"oan #u $aele tefan. A#est #uvios a m'ă'ătat la lu"tă #onta tu#ilo "$aele eau, %u"ă vin#ela (nfângeea) #e sufeise %e la ei la &alea Al'ă>.

Cuviosul (aniil între s!inţi se mai &oate vedea şi din mineiele vec#i şi din unele mai noi &recum în unele &oezii cum este &oezia =(aniil )i#astru> a lui (' olintineanu du&ă cronicarul Neculce'

7!ară de aceste mărturii care se găsesc &rin cărţi mai sunt şi di!erite #risoave din vremea vec#care &omenesc numele lui socotindu%l ca s!*nt' 7şa de &ildă într%un act al voievodului Iliaş Mardin anul 1+31 ,1 MartieD se întăreşte dania mitro&olitului -rigorie de la @oroneţ unde zice4 =es#ramul )!*ntului Mare Mucenic -#eorg#e J şi unde odi#neşte )!*ntul stareţ (aniil>'

ntr%unul din actele Mitro&' -rigorie 0oşca ucenicul )!*ntului (aniilD mitro&olitul cere ca să !&omenit între ctitori şi anume zice4 =du&ă &omenirea )!*ntului (aniil a treia zi>'

n actul voievodului 7le/' 8ă&uşneanu din anul 1++ + 7&rilieD se întăreşte M*năstirii @oroneţusatul -răgăeşti =unde ziceD este #ramul )!' M' M' -#eorg#e şi unde este )!*ntul )tareţ (aniil>'

7&oi într%un #risov al voievodului etru Kc#io&u din Iunie 1+Q+ se &omeneşte iarăşi des&=moaştele )!*ntului )tareţ (aniil>'

Iar din actul voievodului Ieremia Movilă din 1Q (ec' 1+99 se întăresc alte ctitorii ale M%rii @oronsatele <răisteni <ăcnauca şi Hlinovoda cu iazuri şi moriD'

<oate aceste #risoave acteD domneşti ale M%rii @oroneţului vor$esc şi des&re )!*ntul )tareţ (ansau des&re Moaştele rea Cuviosului de (umnezeu rugător ărintele nostru (aniil cel Nou' vor$esc des&re s!inţenia lui şi adeveresc că a !ost stareţ la @oroneţ' nsă &omenirea )!*ntului (ana rămas încă şi mai vie în su!letele ucenicilor săi cum a !ost mitro&olitul 0oşca -rigorie vărvoievodului etru 0areş care avea metanie din @oroneţ unde s%a retras la urmă din scaun mona#ul Ioan care scrie în cartea sa slavonă @iaţa )!*ntului !remD această însemnare4 =7m daceastă carteD la M%rea @oroneţului unde din !ragedă tinereţe şi din co&ilărie m%am !ăgăduit l(umnezeu cu rugăciunile )!*nt ărintelui nostru (aniil cel Nou şi unde am &rimit m*ntuitorulîngerescul cin>'

(eşi nu se a!lă alte mărturii scrise de la alţi ucenici ai )!*ntului însă urmele lor au rămas în toa&ărţile Moldovei şi mai ales &rin &ustietăţile din Munţi unde au întemeiat sc#ituri şi m*năstiţin*nd a&rinsă !lacăra credinţei şi &omenirea stareţului neştearsă &*nă azi'

$oaştele Sfântului Daniil o%ihnes# "ână azi n $+ea &oone. 2umai o "ate %in ele, şi anumun %eget (#u #ae a aătat lui tefan un%e să zi%eas#ă $+ea -utna) este %ăuit $+ii -utna %#ăte egumenul ?he%eon n EIC şi este fă#ăto %e minuni.



(ar viaţa aceea minunată a Cuviosului n%a rămas numai în amintirea ucenicilor lui şicredincioşilor cari l%au cunoscut ci şi &e locurile unde a trăit numele lui se înt*lneşte la tot &asul'

Mai cu seamă în @alea utnei unde sunt c#iliile lui mai $ine cunoscuteD' 7ici st*nca este sco$ită dalta şi are , încă&eri4 un &araclis cu 3 des&ărţituri lung de 9,+ m şi înalt de , m şi o c#ilie s&araclis unde locuia el' n &rea:ma c#iliei lui era &eştera unei că&rioare unde se zicea căadă&ostea calul Kte!an @odă c*nd venea la )!*ntul (aniil'

Sfântul :aniil Siastrul

Condacul % "las A



Ca un înger &ăm*ntesc7i veţuit în &ustie(aniile om cerescKi lauda 0om*niei'

@estea ta se răs&*ndeşte &este #otare(arul tău este lumină şi vindecare

Ca al$inele s&orindu%ţiMulţimea ucenicilor'

3roparul "las ((e&ărtat de lume ai &etrecutKi din a&a darului ai $ăutIzvor*nd tămăduiriCredincioşilor creştini

Condacul %% "las A

Ca un &om ai !ost sădit l*ngă izvoarele a&eiKi &e mulţi i%ai îndulcit cu rodul înţele&ciunii(arul tău la mulţi le este tămăduire@iaţa ta icoană s!*ntă de m*ntuireIar &ovaţa ta s%arată lumină voevozilor'

'e"alinarii % pe "las A 7&ostoli ec &eratonD5ugind de slava lumească te%ai de&ărtat în &ustieKi locuinţă cerească !ăcut%ai din =)i#ăstrie>

e mulţi vindec*ndu%i de $oalerin rugăciunile tale'

II glas +(aniil )i#astru cel minunat)teaua ucovinei şi izvorul cel nesecat7stăzi se cinsteşte de neamul rom*nescIar s!inţii dim&reună la ceruri &răznuiesc'

III

Aara rom*nească cu dulce grail măreşte astăzi &e odorul ales din 0aie marele )i#astru vestit întru norodKi &ovăţuitorul lui Kte!an%@oevod

<a mormântul Sfântului :aniil Siastru de la oroneţ

(in =munţii cei veşnici> ărinterivind acum s&re noiMai alinează durereaCelor cari sunt în nevoiE

C*nd ţara se cotro&eşte(e neamul celor =&lăviţi>.$lăduieşte%i din cerurie $ieţii rom*ni asu&riţiE

recum lui Kte!an L în viaţă %I%ai dat cura: la răz$oiKi astăzi &e regele nostrundeamnă%l să vie la noiE



Ki du&ă cum @alea utneiCu darul tău s%a mărit)lăveşte şi astăzi ărintee neamul tău cel smerit'

(in ucovina lui Kte!an

Cinstiţii tăi ucenici)ă%i întărească la lu&tăe =ai credinţii voinici>E

Ki valul înşelăciunii(in strămoşescul &ăm*nt)ă%l risi&eşti CuvioaseCu darul tău mare şi s!*ntE

Iar =viţa cea rom*nească>

Care de =ger> s%a &ălit)%a:ungă iar roditoarerecum oarec*nd a roditE

(În manus#isul Sfântului 3oan 3a#o' se află şi "e lag viaa şi a#tivitatea Sfântului DaniSihastu, "elu#ae %u"ă un stu%io al "of. "eot -etu 8ezuş, "u'li#at n 8evista -atiahi8omâne =Stu%ii Teologi#e> &333 C5G, n. :.)

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-reru+ăciune



Aainele cre5tinilor

n &rezenta ediţie a o&erelor )!*ntului Ioan de la Iordan s%a căutat să se treacă întreaga lui o&ercare se a!lă în două Manuscrise originale care se &ăstrează la )!*ntul Munte 7t#os'

Cu toate acestea s%ar &utea ca să se mai găsească &oezii şi &roză &e la &ărinţi şi maici din Aa)!*ntă căci )!*ntul Ioan a !ost o legătură str*nsă între aceştia şi du#ovnicul )ava din M*năstir)!*ntului )ava care era 7rom*n din Macedonia şi &ărintele du#ovnicesc al tuturor rom*nilor d

Aara )!*ntă'

Sfântul 3oan %e la 3o%an fiin% nzestat #u multă sensi'ilitate şi avân% o naltă viaă moală %uhovni#eas#ă, a u"t făâmitui %in sufletul lui şi le+a "us "e hâtie "entu mântuiea failomâni %in Ţaa Sfântă şi %in toate #oluile "ământului. n scrierile lui el se ocu&ă şi de dias&orom*nească'

Iată ce zice el în scrisoarea adresată !raţilor şi surorilor întru (omnul din 12 iunie 19+4 =$i+a#u ne"utină să al#ătuies# stihui "ână nu simt a%ân# n inima mea #eea #e s#iu. /uvinte

stihuilo iz'u#nes# %in inimă #a nişte s#ântei %int+o #emene %a asta se ntâm"lă numatun#i #ân% #emenea inimii este lovită %e amnaul 'u#uiei sau al %ueii, al mustăii "ent"ă#ate sau al e#unoştinei faă %e milostivul Dumnezeu. /eea #e nu simt, eu nu "ot #ânta vesui, a%i#ă nu "ot m"leti #uvinte n stihui #ae să mişte inima altoa.

/ân% s#iu #eva miş#ăto simt o %uee n inimă, #a şi #um stihuile a fi nişte făâmitu%es"i#ate %in nsăşi inima mea z%o'ită, %e a#eea şi #uvintele #ug nsoite %e la#imi uneo-entu asta a%evăatele stihui miş#ă "e #ititoi a"oa"e aşa #um a fost miş#ată şi inima #elui a s#is.>

)!*ntul Ioan s%a ocu&at !oarte mult de a învăţa &e !raţii rom*ni de &retutindeni de a se des&ătimi şse îm$răca în virtuţi cu sco&ul de a a:unge la 0ugăciunea curată şi la contem&laţie'

)ă reamintesc aici &e scurt cele două <aine &rinci&ale4 <aina acăinţei şi <aina u#aristiei

(es&re <aina ocăinţei sau a Mărturisirii )!*ntul Ioan vor$eşte în mai multe ca&itole din o&era sceea ce arată im&ortanţa mare ce o are această <aină ca al doilea otez'

;rmează aici un succint rezumat des&re cele două <aine'

Aaina ocăinţei* -o#ăina este Taina n #ae Dumnezeu iată, "in "eotul %uhovni#, "ă#ate#eştinilo, #ae le mătuises# şi se #ăies# sin#e, #u inimă nfântă şi smeită (#um zi"ooo#ul Davi%) şi #u hotăâea ne#lintită %e a nu le mai fa#e. -o#ăina este #a al %oilea *otez

<aina ocăinţei a !ost instituită de M*ntuitorul Hristos du&ă învierea din morţi c*nd a su!lat asu&)!inţilor 7&ostoli şi le%a zis4 =uai Duh Sfânt, #ăoa vei ieta "ă#atele, le vo fi ietate, #ăole vei ine, vo fi inute>. Ioan ,2T,,%,3' -in ietaea "ă#atelo #eştinul e%o'ân%eşte staea

nevinovăie, "e #ae a "imit+o la *otez, #ă#i zi#e Domnul > #ăoa vei ieta "ă#atele, vo ietate>. n momentul &rimirii iertării credinciosul sca&ă de ro$ia &ăcatului şi intră în comuniune (umnezeu Creatorul său conştiinţa se linişteşte căci &ăcatul din om aduce nelinişte şi tul$urare'

n sco&ul vindecării de &ăcate du#ovnicul &oate im&une o e&itimie sau cum se zice un canonF e/em&lu unui zg*rcit îi im&une să !acă milostenie unui !umător îi im&une &ostul unui des!r*natim&une metanii &ost şi la toţi o$ligatoriu &riveg#ere multă cu rugăciune neîncetată'

(u&ă gravitatea &ăcatului du#ovnicul &oate să am*ne dezlegarea de &ăcate &entru un tim& în ca

im&une e&itimiile care constituie o doctorie de vindecare' ocăinţa sau Mărturisirea tre$uie să !acă cel &uţin în cele &atru &osturi ale anului dar ea tre$uie !ăcută mult mai des &entru că omusu&us &ăcatului şi su$ &ăcat nu &oate &rogresa &e scara valorilor s&irituale' Mărturisirea escurăţirea su!letului cum s&une )!*ntul Ioan vang#elistul în e&istola 1 Ioan 1%94 =Da#ă nmătuisim "ă#atele noaste, @l este #e%in#ios şi %e"t #a să ne iete "ă#atele şi să ne #uăeas#"e noi %e toată ne%e"tatea>.

Sfânta @uhaistie sau Îm"ătăşania este Taina n #ae, su' #hi"ul "âinei şi al vinului, m"ătăşeşte #e%in#iosului nsuşi Tu"ul şi Sângele Domnului nostu 3isus 4istos, s"e ieta"ă#atelo şi s"e viaa %e ve#i, nfăişân%u+se toto%ată, eal şi nesângeos, 7etfa %e "e /u#e

$ântuitoului. 7ceastă <aină se aduce de asemenea ca :ert!ă &entru toţi vii şi morţii în năde:dînvierii şi a vieţii de veci'

Instituirea acestei <aine s%a !ăcut la Cina cea de <aină din Boia Mare4 =uai, mân#ai. A#esta estu"ul $eu. /ae se fânge "entu voi s"e ietaea "ă#atelo. *ei %intu a#esta toi, a#esta esSângele $eu, al egii #elei noi, #ae "entu voi şi "entu muli se vasă "entu ieta"ă#atelo>.

8a !el se s&une şi în Ioan 6%+4 =/el #e mănân#ă tu"ul $eu şi 'ea sângele $eu, ae viaă veşnişi eu l voi nvia n ziua #ea %e a"oi>. Ce cale uşoară ne%a dat (umnezeu &entru iertarea &ăcatelornoi răm*nem în &ăcate şi murim şi mergem în iad &ierz*nd viaţa veşnicăE

Da #e este viaa veşni#ă )&une )!*ntul 7&ostol Ioan în Ioan 1Q%34 =i a#easta este viaa veşni#să Te #unoas#ă "e Tine singuul Dumnezeu a%evăat şi "e 3isus 4istos "e #ae +ai timis>.

De#i s#o"ul vieii "e "ământ este #unoaşteea lui Dumnezeu, #ae ae #a n#e"ut ieta"ă#atelo şi a"oi #omuniunea #u Dumnezeu, #ae se o'ine "in mătuisie şi m"ătăşie.

5oarte im&ortant4 îm&ărtăşirea se &oate !ace numai du&ă mărturisire şi dezlegarea de &ăcate dată &ărintele du#ovnic' &iaa #eştinului te'uie să se #ontinue zi %e zi "in ntăiea #e%inei, "#itiea %e #ăi sfinte, "in me%itaie la viaa $ântuitoului, la "atimile Sale, %a mai ales "iugă#iunea nen#etată.

/eştinismul este tăie şi tăiea este ugă#iune, #ae este hana sufletului. )ă nu ne s&eriem noi nu suntem singuri4 Hristos lucrează în noi în mod teandric' ste modul teandric al lui Nic#i!

Crainic descris în cartea Nostalgia aradisului'

0ugăciunea neîncetată duce la li$ertate' (acă oamenii ar !i în rugăciune (umnezeu i%ar a:uta şi n%mai !i dictatori ucideri :a!uri asu&reli teroare etc' (umnezeu ne dă în m*na celui mai ră0ugăciunea neîncetată nu cere tim& în &lus !aţă de ocu&aţiile ce le%am avut &*nă acum' n tim&călătoriilor cu trenul auto$uzul la &lim$are o &auză în tim&ul lucrului la ateliere în recreaţieşcoli evitarea de convor$iri inutile şi contradictorii şi c#iar în tim&ul lucrului c*nd mintea nuocu&ată cu calcule să zică !iecare în continuu un $uc#et de rugăciuni sau versete din salmi sau dNoul <estament &e care să le înveţe &e de rost şi să le re&ete mereu a:utat de darul lui (umnezeu'

Cuvântul Sfântului Ioan Eură de &ur -entru trezvire 5i ru+ăciune

2en#etat ugai+vă, failo, făă %e mânie şi făă %e #ugete vi#lene du&ă cum zice !ericitul avîn cartea cea dint*i către <imotei ca&' , sti#

entru că tot cugetul care ne de&ărtează mintea noastră de la (umnezeu să ştiţi că este de diavolul care niciodată nu încetează a &une îndemn în inima omului să înde&linească &oruncialtora şi cu motivul că !acem $ine !raţilor îi sileşte vicleanulD la lucruri care s%ar &ărea de !olo7ceasta însă o !ace diavolul nu cu sco&ul de a ne !olosi ci ca să ne de&ărteze mintea noastră de(umnezeu'

(eci se #uvine să luăm seama #a nu #umva să "imim sfatuile #ele vătămătoae %e suflet avi#leanului, #ae n tot #hi"ul se stă%uieşte #a să ie mintea noastă %e"ate %e la Dumnezetăgân%+o s"e "lă#eile #ele %eşate ale lumii.

nsă omul cel r*vnitorD !ace dim&otrivă' l se străduieşte în tot c#i&ul ca să%şi ţină mintea unită (umnezeu !erindu%se de a &rimi şi de a rumega cugetele cele viclene &e care diavolul ca uzugrav &rea meşter ce &oate înc#i&ui toateD le &lăsmuieşte în inima noastră !ăc*nd înc#i&uir&atimilor alteori arăt*nd c#i&urile &ăcatului iar uneori zugrăvind di!erite &ersoane şi !eţe în minte

Iar omul cel ticălos la care diavolul găseşte desc#isă &oarta inimii sale s&re a intra şi a zugrăc#i&urile lui cele de su!let vătămătoare omul acela zic aşa de mult se înşală cu ele cu nălucirilînc*t c#iar dacă se a!lă şi în loc &ustiu şi liniştit lui i se &are că &etrece în mi:locul cetăţilor



t*rgurilor &lăzmuieşte în minte oameni cu care i se &are că vor$eşte aievea' l cugetă şi !a#otăr*ri &entru lucruri care nu sunt dec*t nălucirile înşelăciunii diavoleşti'

-entu a#easta omul te'uie să ia seama 'ine #a să nu fie luat %e vântul n#hi"uiii şi zămisleas#ă n minte lu#ui neaflătoae, #i să %e"ăteze oi#e gân% vi#lean, "omenin% nen#etnumele Domnului nostu 3isus 4istos, #ae fiin% #hemat #u fie'ineală, m"ăştie #a "e futoată #ugetaea #ea vătămătoae.

1n%e se află omul #u tu"ul, a#olo să ai'ă silină să+şi a%une mintea. Să fie stă0e aşa %e tean#ât să nu %ea voie la ni#i un gân% stăin să "ătun%ă nte inima lui şi "omeniea #ea "efolositoae %e suflet a lui 4istos.

Da#ă #umva %in ne'ăgae %e seamă s+a ntâm"la a se ste#ua veun #uget vi#lean, #ae s+"une stavilă (zi%) nte inimă şi "omeniea lui 4istos, atun#i se #uvine a alega #u sâguin#ăte Domnul şi a stiga #ăte @l, #a venin%, să izgoneas#ă gân%ul #ae tul'uă mintea.

(e asemenea dacă vreodată diavolul ar ră&i mintea şi ar că&ăta învoirea ei atunci este nevoie ca c

ce s%a ră&it să nu ză$ovească întru această uimire înşelătoare şi întru învoire ci degra$ă să s*rguiască a se slo$ozi din aceasta ca nu cumva învoirea aceasta a minţii să%i !ie socotită ea însălucrul &ăcatulD înaintea lui (umnezeu la ziua Budecăţii c*nd Budecătorul a toate cunoscător desco&eri vădindu%se cugetările cele ascunse ale inimilor omeneşti'

)ă ştiţi însă şi aceasta că nu este cu &utinţă ca cineva să se învrednicească de m&ărăţia Cerurildacă nu îşi va tăia mai înt*i voia sa şi dacă nu va îm&lini !ără c*rtire şi cu !rica lui (umnezeu toac*te îl va s!ătui &ărintele lui du#ovnicesc care este mai iscusit şi mai cunoscător al )!intelorunciD du&ă cum şi (omnul ne%a arătat cu lucrul şi ne%a învăţat &rin cuvinte zic*nd că =$+a

"ogoât %in #e nu #a să fa# voia $ea, #i voia #elui #e $+a timis, a -ăintelui!> )!' Ioan v' ca6 vers' 3D'

rin urmare tot cel ce silindu%se &e sine !ace nu ceea ce vrea singur ci du&ă cum este s!ătuit la ces&re m*ntuire de către ărintele lui du#ovnicesc ră$d*nd cu $ucurie &entru (umnezeu să !cunoscut că această tăiere a voii lui este socotită la (umnezeu ca însăşi răstignirea' Ceea însemnează că îm&reună se răstigneşte cu însuşi Hristos şi ca urmare înviază îm&reună cu devenind &rin asta =!iu al nvierii şi al ne&ătimirii &recum şi moştenitor al vieţii veşnice>'

-entu a#easta şi Sfântul 3a#o', fatele Domnului, a zis9 =Fei#it 'ă'atul, #ae a'%ă is"ită, #ă

a0ungân% is#usit (n#e#at) va "imi #ununa vieii> &' 1 vers' 1,D a%i#ă fei#it este omul a#e#ae a'%ă %e 'ună voie is"ită, #ă#i unul #a a#esta va fi n#e#at şi se va #uăi #a auul #a%evăat şi va lua #ununa #ea neveşte0ită, fă#ân%u+se "e sineşi lă#aş al lui Dumnezeu 4isto/ees#ului Îm"ăat, ntu #ae va inta "in %aul său şi va fa#e la el sălăşuie şi lo#uină "e#ua făgă%uit a#easta făă %e min#iună Dumnezeu+;mul, 3isus. Ioan ca&' 1 vers',3D'

(eci av*nd de la Hristos asemenea !ăgăduinţe !raţilor iu$itori de (umnezeu îndeletniciţi%întotdeauna la această rugăciune şi !iţi cu ră$dare &entru (omnul &*nă c*nd veţi do$*ndi milaîndurările 8ui' )ă nu cereţi alta nimic dec*t mila 8ui cea nemărginită şi aceasta este de a:uns &ent

m*ntuirea voastră'



Însă #eân% %e la Dumnezeu mila Sa, stigai #u inima nfântă şi smeită, %e %imineaa "ânseaa (ia %e este #u "utină şi toată noa"tea) zi#ân% nen#etat9 8:oamne Iisuse Hristoase, ?ilui :umnezeu, miluie5te ne -e noiK9

(eci vă rog &e voi !raţilor siliţi%vă mintea voastră şi iarăşi din nou vă rog zic*ndu%vă4 siliţi%vmintea la rugăciunea asta &*nă la moarte &entru că lucrarea =0ugăcinii minţii> cere mare si

silinţăD' entru că str*mtă şi necă:ită este calea ce duce către viaţa veşnică şi c*ţi ra$dă silă intră ea4 =/ă#i a silitoilo este Îm"ăăia /euilo> &recum a zis (omnul Matei ca&' 11 vers'1,D'

@ă rog şi a doua oară failo, să nu vă %ezli"ii inimile şi minile voaste %e Dumnezeu, #i luaseama să "ăzii inima voastă #uată %e oi#e #uget vi#lean, "entu numele lui 3isus 4isto/hemai+ "e @l tot%eauna "ână #e va "in%e ă%ă#ini n inima voastă "ea Sfântul $ântuitoul nume al Domnului nostu 3isus 4istos, (ia nu #eva %in #ele "lă#ute ale lum"ână se va n#hi"ui năuntul vostu 4istos şi va lu#a ntu inima voastă %auile ui #e#eeşti şi "uteile #ele mai "esus %e fie.

Ki a treia rugăminte îndre&t către voi ast!el4 2u n#etai şi nu vă lenevii la #anonul a#esta ugă#iunii minii, #ă#i am auzit oae#ân% %e la "ăini #ă #el #ae nu "oată gi0ă %e #anona#estei ugă#iuni nu este #eştin (a%evăat), %eoae#e #eştinul oi %e mănân#ă, oi %e 'ea, oi %stă, oi %e lu#ează, sau um'lă, se #uvine să stige făă n#etae n inima sa9 Doamne 3isu4istoase, Fiul lui Dumnezeu miluieşte+mă, "entu #a a#eastă ne#ontenită "omenie a numelDomnului nostu 3isus 4istos să+l "oneas#ă la ăz'oi "e 'alauul #ae stă #ui'ăit n inimă. atun#i (#ân% se va stâni 'alauul) toate #ele as#unse n inimă, oi %e sunt %aui 'une %umnezeieşti, oi %e sunt năavui ele şi "atimi, toate le va afla şi le va #unoaşte sufletul (vost"in a#eastă ugă#iune taini#ă, %a#ă se n%eletni#eşte #u ea.

$ai ntâi va ve%ea şi va #unoaşte "e #ele ele %inlăuntul inimii (a%i#ă oi#e ntină#iune ea s"u#ată), ia %u"ă a#eea va "i#e"e %auile #ele 'une şi %umnezeieşti, "entu #ă ne#uma"omenie a lui 3isus 4istos se va ăz'oi (se va lu"ta) #u 'alauul #el nevăzut şi+l va smei "e el.

7ceastă &omenire va desco&eri &ăcatul şi &atimile &e care nu le &rice&em noi şi darul 0ugăciuniiva risi&i ca &e o &*nză de &ăian:en'

7ceastă &omenire va zdro$i toată &uterea diavolului care lucrează în inimă şi cu vremea va nime&uterea lui &entru că numele lui Iisus Hristos &ogor*ndu%se în ad*ncimile inimii va în!r*nge

$alaurul care ţine &ăşunile inimii şi va slo$ozi &e su!let din stă&*nirea diavolului înviind ast!el cel înmorm*ntat de &ăcat'

-entu a#easta nen#etat #hemai numele Domnului nostu 3isus "ână #ân% inima va nghii "Domnul şi Domnul va nghii inima şi n a#est #hi" va fi inima una m"eună #u Domnul.

(ar să ştiţi că la trea$a aceasta nu se &oate reuşi într%o zi sau două ci aveţi nevoie de vremîndelungată şi de multă silinţă &*nă ce satana va ieşi din inimă şi va sălăşui într%însa Hristos' (cauza aceasta şi Sfântul A"ostol -avel zi#e9 =2u ne este nouă lu"ta m"otiva sângelui şi

tu"ului, #i m"otiva n#e"ătoiilo şi a %omniilo, a stă"ânitoilo ntunei#ului vea#ul

a#estuia, m"otiva %uhuilo ăutăilo ntu #ele #eeşti> !es' 6 1,D adică aveţi a lu&ta nu oarecare vră:maşi simţiţi şi tru&eşti ci cu cei !ără de tru& şi nevăzuţi cu demonii cei vicleni c$oierii întunericului şi ai lumii acesteia trecătoare'

(eci c*ţi voiesc să &lacă lui (umnezeu tre$uie să se smerească &e sine%şi din tot su!letusocotindu%se mai :os dec*t omul să !ie su&uşi la sc*r$ă şi la str*mtoare numai ca să învrednicească de la veşnicile $unătăţi şi de odi#na cea veşnică'

-in umae vă og "e voi, failo, #a nainte %e a vă m"ătăşi %in hană, să slu0ii ntâi lDumnezeu "in ugă#iune şi %u"ă a#eea mân#ai "âinea noastă. Căci zice roorocul (avid mînt*i4 =Slu0ii Domnului #u fi#ă> ceea ce se înţelege vremea 0ugăciuniiD şi &e urmă zice4 =i 'u#uai ui #u #utemu> ceea ce se înţelege vremea m*ncăriiD' @edeţi că nu zice roorocul m*ncaţi r*z*nd cu ne$ăgare de seamă şi cu nesimţire ci =cu !rică şi cu cutremur> &entru că ciîndrăzneşte să se &ornească la r*s atunci c*nd se a!lă înaintea m&ăratuluiG (esigur că nimeni n!ace asta de !rică ca nu cumva să%8 m*nie şi să ca&ete &edea&să' Iar c*nd c*ntaţi să c*ntaţi cu muumilinţă şi cu atenţie şi cu zdro$irea inimii &entru ca şi inima să se veselească iar mintea !iiluminată de (u#ul să înţeleagă cele c*ntate' )ă nu c*ntaţi cu tr*ndăvie şi cu ne$ăgare de seam

&entru ca mintea să &riveg#eze cu atenţie îm&reună cu tru&ul iar su!letul să s&orească şi &roco&sească la tot lucrul cel $un'

7tunci c*nd c*ntaţi sau ascultaţi tro&arele care se c*ntă de alţii să &ătrundeţi întru înţelegeracestora şi la veselia care vine &rin ele' )ă nu vă amăgiţi numai la &lăcerea melodiei !ără vreu!olos oarecare'

/el #ae %oeşte să va%ă lumina %uhovni#eas#ă, se #uvine #a să+şi "ăzeas#ă inima #uată %#ugetele mâniei, ale zavistiei, ale "omeniii %e ău, ale #levetiii, ale mân%iei şi #elelalte, "e#u

şi %e toate "atimile #ele tu"eşti şi sufleteşti.(im&otrivă el tre$uie să !ie $l*nd smerit &aşnic mărturisindu%şi g*ndurile care îl su&ără s&re a îndre&tare' <re$uie să !ie în!r*nat la m*ncare şi la $ăutură &etrec*nd totdeauna întru rugăciune' Mcu seamă el tre$uie să ai$ă în inimă dragoste curată care este v*r!ul tuturor $unătăţilor'

etrec*nd în c#i&ul acesta va moşteni viaţa cea nes!*rşită &e care de am moşteni%o şi noi &rin dar(omnului nostru Iisus Hristos a Căruia este )lava şi )tă&*nirea în vecii vecilor' 7min'

nsemnare4 S+a tâl#uit a#est #uvânt %in ge#eşte n omâneşte, s"e folosul failo mei, %e #ăt

neve%ni#ul 3eos#himonah 3oan 3a#o', n ziua %e : 2oiem'ie ("omeniea Sf. 3oan). A#e#uvânt a fost timis unui @gumen, #ae a fă#ut nte'ae "entu asta.

0c4itul *0fintei na- de la 2oze

Cuvântul 0# Sfântului Ioan Eură de &ur / entru cei ce vorbesc de rău -e -reoţi

<oate mi:loacele să le între$uinţăm ca (arul (u#ului )!*nt să !ie cu noi şi celor s!inţiţi care lucreacele )!inte multă cinste să le dăm că mare este vrednicia &reoţilor'

=a #ei #ae vei ieta, ietate vo fi "ă#atele lo> Ioan ca&',3D' (e aceea şi )!*ntul 7&ostol avzice4 =As#ultai "e mai maii voşti şi vă su"unei lo> vrei 13'1QD şi cu &rea multă cinste săînt*m&inaţi'

entru că tu ai gri:ă numai de tine singur şi dacă vieţuieşti cum se cade nu%ţi cere socoteală &entru alţii' Da "eotul #hia %a#ă ae viaă #u fa"te 'une şi nu "oată gi0ă %e noo%ul "e #ae"ăstoeşte #u multă luae aminte, va mege n mun#ă #u fă#ătoii %e ele. i se ntâm"lă %e muloi să+şi "ia%ă sufletul nu "entu viaa lui, #i numai #ă nu "oată gi0ă "entu voi #u multă luaaminte. (eci văz*nd &ericolul cel mare al &reoţilor să vă &urtaţi cu d*nşii cu multă cinste şi res&eIar dacă îm&reună cu ceilalţi şi voi îi de!ăimaţi aceasta va !i s&re &agu$a voastră'

Ki să zicem că sunt !oarte decăzuţi &reoţiiF însă toate slu0'ele fă#ute %e %ânşii vo fi sfinite, #ă

Daul Sfântului Duh se va "ogo "entu #ei 'ine#e%in#ioşi. -entu #ă nu săvâşeşte a#eas#uăenia "eotului, #i Daul lui Dumnezeu #ae "e toate le lu#ează. Că dacă &e vecinii tăi nu cade să%i vor$eşti de rău c*t de greu este c*nd vor$eşti de &reot şi%i amărăşti' C*t de as&ru va căus&re tine (omnul în ziua :udecăţii'

Căci cele du#ovniceşti &e care le are şi le îm&ărtăşeşte &reotul nu sunt ale lui ci numai ale l(umnezeu daruri sunt măcar de ar a:unge omul la marea înălţime a !a&telor $une va !i mai &re:dec*t (arul lui (umnezeu' Ki le zic acestea nu ca să &etrecem cu lenevire viaţa noastră ci &entru voi care veniţi la $iserică c*nd unii din &reoţi vieţuiesc în lenevire şi cu ne$ăgare de seamă d



aceasta să nu luaţi &ricină şi vă vătămaţi !oarte mult &e voi singuri' Ki de ce să amintesc numai &reoţi'

2i#i Înge, ni#i Ahanghel nu "oate să săvâşeas#ă #eva %in a#elea "e #ae le+a n#e%inDumnezeu "eoilo, #i Tatăl #u Fiul şi Sfântul Duh toate le i#onomiseşte.

De#i a#estea toate avân%u+le n ve%ee, %e Dumnezeu să ne temem şi "e "eoi să+i #instim şi să

%ăm tot es"e#tul, #a şi "entu fa"tele noaste #ele 'une şi "entu #instea #uvenită a "eoilo, sluăm multă ăs"lătie #u Daul Domnului nostu 3isus 4istos. Amin.

(@# tis+BG omilias %.is to #ata 3oani

Câteva cuvinte des-re ru+ăciunea minţii

)ă nu creadă cineva că numai clericii şi mona#ii sunt datori a se ruga neîncetat' Toi #eştinsuntem %atoi a ne afla tot%eauna ntu ugă#iune, a%i#ă n "omeniea #u mintea a numelui lDumnezeu.

rea )!inţitul atriar# 5ilotei al Aarigradului scriind viaţa )!*ntului -rigorie alama care a !oar#ie&isco& al <esaloniculuiD care se &omeneşte în (uminica a doua din ostul Mare &ovesteşteaceasta că )!*ntul -rigorie alama nu <eologulD avea un &rieten iu$it cu numele Iov' 7cesta e!oarte sim&lu dar îm$unătăţit cu viaţa'

5iind ei odată îm&reună a venit vor$a şi des&re s!inţita 0ugăciune' ntre alte s!aturi )!*ntul -rigora adăugat şi aceasta că !iecare creştin !ără deose$ire tre$uie să se roage necontenit du&ă &orun

)!*ntului 7&ostol avel care zice4 =2en#etat să vă ugai!>. 8a !el şi )!*ntul rooroc (avmăcar că era m&ărat şi avea at*tea gri:i zice la salmi4 =&ăzut+am "e Domnul naintea m"uuea!> adică vedea în taină &e (omnul înaintea lui totdeauna &rin rugăciunea cea tainicăminţii'

(e asemenea şi )!*ntul -rigorie <eologul al AarigraduluiD învaţă &e toţi creştinii zic*nd că mai dni se cade a &omeni numele (omnului dec*t a răsu!la'

Uic*nd acestea de mai sus şi altele des&re 0ugăciunea tainică )!*ntul -rigorie de care ne esvor$aD a mai adăugat către &rietenul său Iov că se cuvine ca şi noi să ascultăm de &oruncile )!inţil

şi nu numai că tre$uie să ţinem noi înşine rugăciunea minţii neîncetat ci să îndemnăm şi &e alţii toţi de o$şte &e călugări şi mireni &e cei sim&li şi &e cei învăţaţi &e $ăr$aţi şi &e !emei şi &e co&ica toţi să se roage neîncetat'

7uzind acestea &rietenul său i s%a &ărut că sunt izvodiri noi şi &entru asta a înce&ut a se &rici c)!*ntul -rigorie alamaD zic*nd că rugăciunea neîncetată este numai &entru si#aştri şi &entmona#i că ei sunt de&arte de tul$urările lumii iar nu &entru mireni care au at*tea tre$uri şi at*tgri:i'

)!*ntul -rigorie i%a adus şi alte mărturii &entru asta cu dovezi netăgăduite însă $ătr*nul Iov nu slăsat convins'7tunci )!*ntul îngreuindu%se de vor$ă multă şi de &ricire a tăcut din gură şi au me!iecare la c#ilia lui'

n vremea c*nd $ătr*nul Iov îşi !ăcea rugăciunea s%a arătat înaintea lui ngerul (omnului şi lmustrat &entru că s%a &ricit cu )!*ntul -rigorie şi s%a îm&otrivit unui lucru &ricinuitor de m*ntuirecreştinilor' 7&oi i%a &oruncit ca din &artea lui (umnezeu să ia seama &e viitor a nu se mai îm&otrila asemenea lucru &rea !olositor &entru su!let căci atunci se îm&otriveşte voinţei lui (umnezeuE nici măcar în minte să nu &rimească asemenea &ărere &otrivnică învăţăturii )!*ntului'

7tunci necio&litul $ătr*n a mers îndată la )!*ntul -rigorie şi căz*nd la &icioarele lui i%a ceriertăciune &entru că s%a îm&otrivit şi s%a &ricit arăt*ndu%i toate c*te i%a desco&erit ngerul (omnulu

@edeţi !raţilor că toţi de o$şte de la mic &*nă la mareD suntem datori să uneltim necontenrugăciunea tainică zic*nd cu mintea4

8:oamne Iisuse Hristoase, ?iul lui :umnezeu, miluie5te/mă -e mine -ăcătosulK9*



Mereu să ne o$işnuim a zice aceasta cu mintea şi cu simţirea inimii' (acă (umnezeu a trimis dcer &e )!*ntul nger s&re a desco&eri aceasta omului înseamnă că lucrarea acestei rugăciuni este mare !olos şi nu se &oate tăgădui'

(ar ce zic mirenii şi unii dintre călugării mai necă:iţi4 )untem îm&ovăraţi de tre$uri şi de gri:i mi:locul lumii şi nu &utem să ne rugăm mereuE )!intele )cri&turi însă ne arată că (umnezeu nu cede la noi niciodată lucruri cu ne&utinţă de înde&linit'

entru cel ce are r*vnă !ier$inte &entru m*ntuire rugăciunea minţii nu este un lucru cu ne&utin(acă această lucrare tainică ar !i cu ne&utinţă de înde&linit atunci nu s%ar !i găsit nimeni din lumdintre mireni ca s%o ai$ă'

nsă vedem că au !ost şi sunt încă mulţi' ntre alţii vom &omeni aici &e !ericitul Constantin tat)!*ntului -rigorie alama' l trăia în &alaturile îm&ărăteşti din Constantino&ole şi era socotit dascăl şi &ărinte al m&ăratului 7ndronic' Ki !iind el în toate zilele îm&resurat de gri:ile îm&ărăţieide c#ivernisirea !amiliei sale cu toate acestea el era totdeauna nedes&ărţit de (umnezeu &rrugăciunea cea tainică a minţii' entru nedesli&irea minţii lui la rugăciune de multe ori uita de

vor$it cu m&ăratul şi cu s!etnicii la curte' oierii se tul$urau uneori &entru uitarea lui neştiindunevoinţa'

m&ăratul care ştia lucrarea lui tainică îl a&ăra în !aţa $oierilor zic*nd4 =Constantin !ericitul agri:ile şi acelea nu%l lasă să ia aminte la cuvintele voastre cari sunt numai &entru interese trecătoaşi deşarte mintea lui $lagoslovitul este &ironită la cele cereşti şi &entru asta uită cele &ăm*nteşcăci toată atenţia lui este la rugăciune şi la (umnezeuE>

Ki era at*t de &lăcut lui (umnezeu !ericitul acesta Constantin înc*t s%a învrednicit să !acă

minuniE

Cum trebuie să .nţele+em ru+ăciunea lui Iisus

n cartea I%a a )!*ntului 7&ostol avel către <esalonicieni scrie4 =2en#etat, ugai+vă!>

Sfinii -ăini, tâl#uin% a#este #uvinte, s"un #ă =a ne uga nen#etat> nseamnă a "omeni nume#el sfânt al Domnului n toată vemea.

Mai arătat se vede aceasta în cartea cea către 5ili&eni unde )!*ntul 7&ostol avel scrie4 =Întnumele lui 3isus tot genun#hiul să se "le#e, al #elo #eeşti şi al #elo "ământeşti şi al #elo %%e%esu't şi toată lim'a să mătuiseas#ă #ă Domn este 3isus 4istos, ntu slava lui DumnezeTatăl>.

Sfântul 3oan /a"atul zi#e #ă atun#i #ân% ostim ugă#iune lui 3isus (a%i#ă9 8:oamne Iisu

Hristoase, ?iul lui :umnezeu, miluie5te/mă -e mine -ăcătosulK9 ) la fie#ae #hemae Sfântului Său nume, Domnul ne ăs"un%e n #hi" taini#9 =Fiule, ietate să+i fie "ă#atele tale!>

3a Sfântul 3oan ?uă %e Au zi#e #ă oi#ât %e "ă#ătoşi am fi noi, ugă#iunea a#easta n#uăeşte, #ân% o zi#em %in inimă.

Nu este altă armă mai &uternică în cer şi &e &ăm*nt dec*t c#emarea cea )!*ntă a (omnului nostIisus Hristos'

C*nd zicem4 =Doamne 3isuse 4istoase, Fiul lui Dumnezeu>, "in a#este #uvinte noi mătuisi

toate tainele #e%inei noaste, #ă#i (%u"ă #um s"un unii %inte sfinii "ăini) a#este #uvin#u"in% n ele toată @vanghelia "e s#ut.

7cestea sunt cele cinci cuvinte des&re care &omeneşte )!*ntul 7&ostol avel în cartea sa cătCorinteniD unde zice4 =&oies# mai 'ine #in#i #uvinte #u mintea, %e#ât ze#i %e mii %e #uvinte #lim'a>. entru asta 0ugăciunea lui Iisus se mai c#eamă şi rugăciunea minţii'

3a #ân% ostim şi #elelalte #uvinte %in 8ugă#iunea lui 3isus a%i#ă (=$iluieşte+mă "e min"ă#ătosul!>) atun#i noi mătuisim neve%ni#ia şi 0osni#ia noastă, #eân% %e la Domnul mil

#ă#i %a#ă avem mila ui, atun#i toate #ele 'une le avem.



entru .nsemnătatea ru+ăciunii, care este vremea ei



7 !ost între$at ava 7gaton de !raţi4 =/ae este mai mae, osteneala #ea tu"eas#ă sau "ăziea #el%inlăuntu>

Iar $ătr*nul a zis4 =7semenea este omul cu un &om' (eci osteneala cea tru&ească sunt !runzele i&ăzirea celor dinlăuntru sunt roadele' Ki du&ă cuv*ntul )cri&turii4 =Tot "omul #ae nu fa#e oa%'ună, se taie şi n fo# se aun#ă> Mt'Q 19D arătat este că &entru roadă este toată os*rdia noastadică &entru &ăzirea minţii' nsă este de tre$uinţă şi de aco&erăm*ntul şi &odoa$a !runzelor adică

osteneala cea tru&eascăD>'JJJ

8%au între$at iarăşi !raţii zic*nd4 =-ăinte, #ae fa"tă 'ună %in viaă ae mai multă osteneală>

Ki le%a răs&uns $ătr*nul4 =)ocotesc că nu este altă osteneală ca 0ugăciunea cea către (umnezeCăci totdeauna c*nd voieşte omul să se roage vră:maşii voiesc să%l taie &e el' i ştiu că nu îm&iedică de nimic altceva mai mult ca de 0ugăciunea cea către (umnezeu' Ki toată &etreceradică lucrareaD care va !ace omul ră$d*nd întru d*nsaD do$*ndeşte odi#nă iar 0ugăciunea a

nevoie de credinţă adică de silinţăD &*nă la răsu!larea cea de &e urmă>'

JJJ

Uicea un s!*nt $ătr*n către un !rate4 =(e te va îndemna inima ta ziua şi noa&teaD zic*nd4 )coală%şi te roagă lui (umnezeuE atunci să ştii că )!*ntul nger al lui (umnezeu care te &ăzeşte &e tinacela îţi grăieşte ţie4 )coală%te şi te roagăE

(eci dacă te vei scula tu atunci şi el se va scula şi va sta la rugăciune îm&reună cu tine întărindu%

întru nevoinţă şi gonind de la tine du#ul cel necurat care te înşeală şi răcneşte ca un leu asu&ra tIar de nu te vei scula îndată se va de&ărta de la tine ngerul şi atunci vei cădea în m*inivră:maşului tău>'

JJJ

=(e vei avea vreun lucru oarecare adică rucodelieD în c#ilia ta şi va veni ceasul rugăciunii să nzici cumva4 ia să mai las &uţin &*nă voi săv*rşi şi acest lucru ci îndată te scoală !iule înc#in*ndu%te lui (umnezeu te roagă cu os*rdie ca să%ţi îndre&teze (umnezeu viaţa ta şi să &ăzească de toţi vră:maşii cei văzuţi şi de cei nevăzuţi şi să te învrednicească îm&ărăţiei sale>'

JJJ

;n !rate a între$at &e un $ătr*n zic*nd4 =(e mi se va înt*m&la a mă îngreuia de somn şi va trevremea &ravilei mele şi &entru asta nu voi avea cura: să mai înce& slu:$a de m*#nire ce să !ac atunciG>

Ki i%a răs&uns lui $ătr*nul4 =(e ţi se va înt*m&la a dormi &*nă dimineaţă atunci tu scul*ndu%înc#ide uşa şi !erestrele şi îţi !ă slu:$a ta adică &ravila du&ă &utinţăD &entru că scris este4 =7 ta es

ziua şi a ta este noa&tea> căci în toată vremea se slăveşte (umnezeu>'

7nvăţătura Cuviosului -ărintelui nostru aisie elicicovsci / :es-re ru+ăciunea minţii

7 a:uns &*nă la noi vestea des&re oarecare &ersoane din cinul călugăresc care $izuindu%se numai nisi&ul înţele&ciunii lor îndrăznesc să #ulească dumnezeiasca rugăciune a lui Iisus care săv*rşeş

&rin minte s!*nta slu:$ă în inimă'8a aceasta îndrăznesc a s&une că vră:maşul îi înarmează ca să &onosească cu lim$ile lor ca şi nişte armeD acest lucru dumnezeiesc şi să întunece inima lor &rin or$irea minţii lor' <em*ndu%ne nu cumva auzindu%i cineva să cadă în asemenea #ulă şi să greşească înaintea lui (umnezeu J asocotit ca c#em*nd în a:utor numele cel &rea dulce al (omnului Iisus să scriu des&re res&ingeracestei cugetări mincinoase a $*r!itorilor şi s&re întărirea turmei celei alese de (umnezeu care sadunat în m*năstirea noastră c*teva cuvinte des&re dumnezeiasca rugăciune a minţii &e temeiînvăţăturii )!inţilor ărinţi'



Aşa %aă, eu, "ul'eea şi #enuşa, "le#ân%u+mi genun#hii minii şi inimii mele naintea măi#elei nea0unse a slavei Tale #ele %umnezeieşti, Te og "e Tine, 1nule năs#ut, Fiule şi /uvântul lDumnezeu, /ela #e ai luminat "e o'ul %in naştee, luminează şi ntune#ata mea minte, %ăuieşsufletului meu haul Tău, #a a#eastă lu#ae a noastă să fie s"e slava numelui Tău şi s"folosul altoa, #ae voies# "in lu#aea minii ntu ugă#iune să se li"eas#ă %e Tine #u %uhul să Te "oate "uuea n inima lo, "e#um şi s"e n%e"taea a#eloa #ae %in "i#ina maii lneştiine, au n%ăznit să huleas#ă a#eastă sfântă lu#ae.

Mai de&arte urmează învăţătura des&re 0ugăciunea minţii în 6 ca&itole'

n ca&itolul 1 stareţul scrie că rugăciunea minţii este o&era )!inţilor ărinţi şi o a&ără îm&otriv#ulitorilor'

Cunoscut să !ie că această dumnezeiască lucrarea !ost îndeletnicirea necontenită a &urtătorilor (umnezeu ărinţilor noştri celor de demult care au strălucit ca soarele în multe locuri &ustii şi m*năstirile cu viaţă de o$şte4 în muntele )inai în )c#itul gi&tului din muntele Nitriei în CetatIerusalimului şi &rin m*năstirile dim&re:ur în )!*ntul Munte 7t#os şi &rin ostroavele mărilor cu u

cuv*nt în tot 0ăsăritul şi în Aarigrad iar în vremurile din urmă şi în 0usia mare'

rin această lucrare a minţii a )!intei 0ugăciuniD mulţi dintre &urtătorii de (umnezeu ărinîn!lăcăr*ndu%se cu !ocul sera!imic al dragostei către (umnezeu şi către a&roa&ele s%au !ăcut cei mr*vnitori &ăzitori ai &oruncilor lui (umnezeu şi s%au învrednicit să a:ungă vase alese ale )!*ntul(u#'

7su&ra acestei dumnezeieşti lucrări a minţii şi a &ăstrării raiului inimii nimeni dintre ortodocşi nîndrăznit c*ndva să rostească #ulă ci toţi s%au arătat cu mare res&ect şi deose$ită evlavie către ea

s&re un lucru &lin de mare !olos du#ovnicesc'nsă diavolul înce&ătorul răutăţii şi &otrivnicul la toată !a&ta cea $ună văz*nd că cinul călugărecare şi%a ales &artea cea $unăD mai cu seamă &rin această rugăciune a minţii şade la &icioarele lIisus s&orind către desăv*rşire &rin îm&linirea &oruncilor dumnezeieşti a înce&ut vră:maşul între$uinţeze toate &uterile ca să $*r!ească şi să #ulească acest lucru m*ntuitor şi de i%ar !i !ost c&utinţă să nimicească cu totul 0ugăciunea asta de &e !aţa &ăm*ntului'

l adică vră:maşulD căuta să !acă aceasta uneori &rin distrugerea cărţilor alteori &rin amestecarneg#inelor otrăvitoare în gr*ul ceresc cel adevărat ca ast!el oamenii !ără :udecată J să s&ună #u

îm&otriva acestui lucru s!*nt'

Nemulţumindu%se cu aceasta diavolul a căutat şi a găsit în ţinutul Cala$riei din ţara Italiei ereticul @arlaam care &rin m*ndria lui era asemenea cu diavolul care s%a sălăşuit în el intr*nd toată &uterea sa îndemn*ndu%l &e acesta să #ulească şi s!*nta noastră credinţă ortodo/ă &recum0ugăciunea vieţii' @edeţi dar &rieteni care îndrăzniţi a #uli rugăciunea minţii oare nu vă !ace&ărtaşi acestui eretic şi celor îm&reună cu d*nsulG

Nu vă cutremuraţi oare cu su!letul că veţi cădea asemenea lor su$ anatema isericii şi veţi

de&ărtaţi de (umnezeuG



Ki într%adevăr care este &ricina care vă îndre&tăţeşte să #uliţi această ne&ri#ănită 0ugăciuneG u mă &ot dumeri de loc' ;ae vi se "ae vouă nefolosito să #hemai numele lui 3isus Da mântuit nu vă "utei mântui "in altul %e#ât ntu numele Domnului nostu 3isus 4istos.

Sau mintea omului #ae săvâşeşte a#eastă ugă#iune este "ihănită (ar şi aceasta este ne&utinţă căci (umnezeu a !ăcut &e om du&ă c#i&ul şi asemănarea sa' nsă c#i&ul şi asemănarea l

(umnezeu se a!lă în su!letul omuluiJ (ar &oate merită a !i #ulită inima în care se aduce l(umnezeu :ert!a tainică a rugăciunii întocmai ca &e un :ert!elnicD' (ar nici asta nu căci şi inimeste !ă&tura lui (umnezeu ca şi tot tru&ul şi este $ună !oarte' Aşa %aă, %a#ă #hemaea numellui 3isus este mântuitoae, %a mintea şi inima omului sunt fă"tui ale lui Dumnezeu, atun#i #aeste "ă#atul omului, #ae %in a%ân#ul inimii nală #u mintea 8ugă#iunea %ul#elui 3isus şi #e%e la @l milă

;rmare la cuv*ntul &entru 0ugăciunea minţii

=Tu nsă #ân% te ogi, intă n #hilia ta şi n#hizân% uşa ta oagă+te Tatălui #elui #e este n tain

şi Tatăl tău #ae ve%e n taină i va ăs"lăti la aătae> Matei @I' 6D'

-e a#este #uvinte ale Domnului %in Sfânta @vanghelie Sfântul 3oan ?uă %e Au, ?ua l4istos, u#eafăul a toată lumea, tâl#uieşte #ă ai#i nu este vo'a %e ugă#iunea #ae se osteşnumai #u 'uzele şi #u lim'a, #i ugă#iunea #ea mai taini#ă, #ae se nală făă glas, %in a%ân#inimii, #u la#imi lăunti#e, #u %uee n suflet, avân% uşile minii n#hise. (eci ca mărtur)!*ntul Ioan -ură de 7ur aduce rugăciunea )!*ntului rooroc Moise şi a )!intei 7na' Că ei !ără rostească nici un cuv*nt au !ost auziţi de (umnezeu'

)!*ntul rooroc Moise se ruga cu mintea şi (omnul a zis către el4 =Ce strigi către MineG> )!*n7na c*nd s%a rugat măcar că nu i se auzea glasul însă şi%a do$*ndit cererea ei')us&ină şi tu aşa ca Moise' )!*şie%ţi aşa ca el inima ta iar nu veşmintele din ad*ncuri strig*nd căt(umnezeu4 =Dintu a%ân#ui stigat+am #ăte Tine, Doamne!> cum zice )!*ntul rooroc saltireD'

(e :os din inimă înalţă glas adică în taină să !aci rugăciunea ta'

Ki în alt loc zice iar Sfântul 3oan ?uă %e Au9 =Tu nu te ogi oamenilo, #i lui Dumnezeu, /el#e este "etutin%enea %e faă şi #ae au%e nainte %e a stiga tu #ăte Dânsul şi /ae ştie nain

%e a te gân%i tu9 %e te vei uga aşa, mae ăs"lată vei lua. /ă @l fiin% nevăzut, voieşte #a ugă#iunea ta să fie aşa (a%i#ă n taină).

@edeţi !raţilor că du&ă mărturia marelui )t*l& al ravoslaviei a!ară de rugăciunea rostită cu $uzemai este şi altă rugăciune tainică nevăzută !ără glas care se înalţă către (umnezeu din ad*ncsu!letului şi care este &rimită ca o :ert!ă curată şi ca o mireazmă cu $un miros' )e $ucură de (omnul şi se veseleşte văz*nd că uneşte cu (*nsul mintea omului care mai mult ca altele tre$uînc#inată (omnului &rin 0ugăciune'



Sfântul -ea /uviosul -ăintele nostu -aisie %e la $ânăstiea 2eam (8omânia) s#iin% la nişfai #ae s au s#ulat #u 'âfii m"otiva a#estei ugă#iuni, zi#e #ăte ei9 =-entu #e, %a, voi namai m"otiva a#estei ugă#iuni, #u hula minii voaste, "onosin%+o, uân%+o, 'at0o#oin%şi le"ă%ân%+o #a "e #el mai ău lu#u i, n s#ut să zi#, nu %oii ni#i #hia să auzii %e %ânsa?oază şi #utemu mă #u"in%e la ve%eea ne'uneştii voaste "onii!

Da eu vă nte' iaăşi9 oae %e asta uâi voi a#eastă ugă#iune, #ă "oate vi s+a ntâm"lat

ve%ei sau "oate ai auzit #ă unii %in #ei #ae fa# a#eastă ugă#iune s+au vătămat la minte, oi a#ăzut n veo nşelă#iune, oi au sufeit veo vătămae sufleteas#ă 3a voi ai so#otit #ă "i#intutuo a#estoa a fost ugă#iunea minii Da nu! 2i#i%e#um. Sfânta 8ugă#iune a minsăvâşită "in haul %umnezeies#, #uăă "e om %e toate "atimile, l n%eamnă la "ăstaea #âvnă a tutuo "oun#ilo %umnezeieşti şi+l feeşte nevătămat %e toate săgeile vă0maşului şi %is"ite.

Da#ă nsă #ineva va n%ăzni să fa#ă a#eastă ugă#iune %e #a"ul lui, nu %u"ă ân%uiala Sfinil-ăini, făă nte'aea şi sfatul #elo is#usii şi mai ales %a#ă este mân%u, "ătimaş şi nen#e#atăin% făă as#ultae, a#ela #u a%evăat şi eu zi# #ă uşo #a%e n toate #usele şi is"ite

%iavolului. Da #e+i #u asta ;ae a#eastă ugă#iune este "i#ina is"itei Să nu fie!

3a %a#ă voi hulii ugă#iunea minii, atun#i te'uie să găsii vinovat #uitul %a#ă veun #o"mi#, 0u#ân%u+se #u el s+a ntâm"la să se taie (fiin% nen#e#at).

Atun#i %a şi ostaşii a te'ui să fie o"ii a "uta sa'ie (%a#ă veunul ne"i#e"ut s+a ntâm"la se stă"ungă #u sa'ia). Da "e#um ni#i #uitul şi ni#i sa'ia nu "ot fi so#otite vinovate %e ăul #a "i#inui, tot aşa ni#i sa'ia %uhului, a%i#ă 8ugă#iunea minii nu este vinovată "entvătămaea #elo ne"i#e"ui.

@ste %e vină mân%ia şi n#ă"ăânaea, "entu #ae unii #a% n is"itele %ă#eşti şi sunt "a%tutuo elelo sufleteşti.

Da#ă voi ai #e#eta nvăătuile Sfinilo -ăini #u %e"lină luae aminte şi #e%ină, atun#i n+fi slo'ozit Dumnezeu să #ă%ei n aşa a%ân#ime a huliii. /i @l v+a fi nflă#ăat #u haul să"in a#eastă lu#ae, #ăte %agostea ui #ea negăită, n#ât şi voi să fii gata a stiga m"eun#u A"ostolul9 =/ine ne va %es"ăi "e noi %e %agostea ui> (8omani, B.:5).i voi atun#i n+ai mai osti hule asu"a ugă#iunii taini#e, #i ai fi gata să vă "unei şi suflet"entu ea, simin% %in fa"te şi %in is#usină, folosul #el negăit "entu sufletele voaste.

-entu iz'ăviea %e vătămae a tutuo #elo #ae se n%oies#, eu nu găses# o lu#ae m"otivită, %e#ât să vă aăt "e #ât m+a nve%ni#i Dumnezeu, #um nvaă Sfinii -ăini %es"a#eastă sfântă 8ugă#iune săvâşită %e minte n inimă (%u"ă mătuisiea Sfintelo S#i"tui)>.

7cestea sunt cuvintele )tareţului aisie de la Neamţ către mona#ii $*r!itori'

Mai de&arte cuviosul nostru &ărinte lămureşte de unde îşi are înce&utul rugăciunea minţii adicălui IisusD cu dovezi de la )!inţii ărinţi'

(u&ă aceea urmează învăţătura Cuviosului @asile )tareţul de la )c#itul oiana Mărului :udeţ0*mnicD care a !ost du#ovnic cuviosului aisie'

'u+ăciuni 5i cu+etări umilicioase (ca a fiului risi-itor)

odoa$a cea su!leteascău ne$uneşte am &ierdutKi%m$răcămintea li&sindu%miNu &ot să intru la cină4. luminează%mă (oamneIzvorule de luminăE

8a Crucea <a &rea cinstită

u cel netre$nic am scă&atFnvi!or*ndu%mă groaznicM%am cu!undat în &ăcate7:ută%mă ca lui etruKi din ad*ncuri mă scoateE

)tă&*na mea rea CuratăNoianul )!intei îndurări<u s*rguind mă întoarce(in ţara cea !ără mană

Căci c#eltuindu%mi averea7:uns%am slugă vicleană'

)tă&*ne mult ndurate)ă nu mă laşi în drum zăc*ndCăci la t*l#ari eu sunt &radăKi n%are cine mă scoate E

(ec*t iu$irea%ţi de oameniCe cov*rşeşte &e toate E

otezătorule )!inte% Cel mai mare rooroc5iind şi mergător înainte %7i îndrăzneală la (omnul'(eci &entru noi mi:loceşteCu rugăciunea !ier$inte E

Cămara <a cea de nuntăm&odo$indu%se acum.E )u!letescule Mire5ăclia mea mi se stingeEC*nd uşa se va înc#ide7tuncia zadarnic voi &l*nge'

e mine mult ticălosulCum mă mai ţine &ăm*ntul

Ki soarele cum revarsă8umina şi &este mineE. (oamne nu mai sunt vrednic7 mă uita către <ine'

(e n%aş avea s&ri:in darul(e mult în iad aş !i &ieritCăci tru&ul meu &rea curvarul8a cele drăceşti mă t*răşte4. (oamne să nu mă ră&uie

@ră:maşul ce mă urăşteE

Cum moartea îmi stă înainteEIar eu &etrec ne&ăsător Căci n%am aducere aminte(e%n!ricoşata venireFnţele&ţeşte%mă (oamne)ă am a <a &omenireE

e streini eu îi :udec

(e mine însă nu g*ndescentru aceasta alunece căile &ov*rnite. su!lete ia aminteCă singur te duci în is&iteE

C*nd mă sc*r$eşte vreun !rate

n mine răul îl &ăstrezre cei ce%mi !ac însă $inei trec mereu cu vedereantunecatul de mineCum mă v*nează &ărereaE

. c*t de lungă îmi &are7 rugăciunii r*nduieliEIar c*nd lucrez ale lumiiNici trudă nu am nici $oală

Cum mă or$eşte ţăr*naKi lumea cum mă înşeală'

n inima mea cea săracă<*l#arii noa&tea s%au ascunsKi &lănuiesc s%o &re!acăn &eşteră de ruşine(ar tu gră$ind înnoieştere darul <ău întru mineE

(eşertăciunile lumiişi au cui$ar în mintea meaKi nici un grai din )cri&turăNu%l &ot ţine minte $ine)lă$ănogită !ă&tură. ticălosul de mineE

n toată ziua şi ceasul5ăgăduiesc a mă%ndre&ta

Ki nu mă las de năravuriCa r*mătorii din $altăF(ar oare ce voi răs&undeMerg*nd în lumea cealaltăG

Cu gura mea cea s&urcată7m uneltit nelegiuiri(eci cum rosti%voi acuma(umnezeescul tău numeEnvredniceşte%mă (oamne

)ă mor des&re cele din lumeE

rivirea mea &ătimaşă)&re cele curveşti am întins%o(eci st*nd acum la :ert!elnicCum să te văd m&ărateE. sca&ă%mă de or$ire

Ki la lumină mă scoateEn viaţa mea deşartău m%am &urtat cu vicleşugKi mă cutremur c*nd intru8a &reacuratele <aineF. &rimeşte%mă (oamneCu cele de nuntă #aine'

M*ndria cea diavolească

Mă stă&*neşte necurmatIar <u <e smereşti &entru mineKi te &ogori &*n%la moarteE7cum cunosc*ndu%mi cădereaIată smeritu%m%am !oarteE

e calea !ărădelegiiiciorul meu s%a &oticnit(ar <u de &e Cruce mi%arată

Cărarea ce duce la tineEMironosiţelor )!inte8uaţi%mă voi şi &e mine'5iind eu ro$ tr*ndăvieiCu somnul morţii dormitez5ăgăduinţele )!inteNeîm&linindu%mi la vreme<rezeşte%mă . ărinteCă nimeni nu vrea să mă c#eme'

e calea cea str*mtă a Crucii7i următori &e )!inţii toţiCari se gră$esc să te%a:ungăCu lacrimi sudori şi cu s*ngeEre mine gri:a lumeascăCu tiranie mă str*ngeE



'u+ăciune

(u&ă cum &e @ameş (oamne8%ai !ăcut =luminător>5ă%mă şi &e mine astăzi(ec*t ieri mai r*vnitor'

aşii mei slă$it%au !oarteKi mă &oticnesc să cadIar viaţa mea cea stear&ă

)%a a&ro&iat de iad'

Nu se a!lă vindecaren netre$nicul meu tru&Ki =năravul din născare>Nici acum nu &ot să%l ru&'

nvec#itu%m%am în rele

Ki de ele nu mai sca&Căci s%au înmulţit mai tare(ec*t &erii mei din ca&'

ărăsit sunt de &rieteniKi de unii dintre !raţiCari s%au smintit de mineKi se a!lă de&ărtaţi'

8uminează%mi (oamne calea

nnoindu%mi s!*ntul dar Ki dulceaţa <a cerească)ă mă veselească iar'

omenirea <a cea s!*ntă(ă s%o am neîncetatKi din inima în!r*ntă5ă =locaş> &rea luminat'

'u+ăciune

(oamne (umnezeul nostruCel $ogat în îndurări

8uminează%mi totdeauna=ăm*nteştile cărări>E

Mila <a cea &ărinteascăndulceşte viaţa mea(ar cutremur mă cu&rindeCă nevrednic sunt de ea'

risoseşte (oamne )!inte(arul <ău dumnezeescCa să <e cunosc mai $ineKi mai mult să <e slăvescE

Cu+etare umilită " 'u+ăciune

Miluieşte%mă )tă&*ne(u&ă mare mila <aKi mă s&ală cu%ndurare(e !ărădelegea meaE

u cunosc !ărădelegeaKi &ăcatul mi%i ştiutCăci întru !ărădelege

Ki%n &ăcate m%am născut'

unătăţile din lume)us la cer nu tre$uiesc(e la neamul omenesc'

Bert!a cea $ine &rimităste =du#ul umilit>Ki cu =inima în!r*ntă>(u&ă cum c*ntă (avid'

(arul <ău $inevoieştentru oamenii smeriţiKi din r*ndul lor îţi &lace)ă alegi &e cei =s!inţiţi>'M*ntuirea su!letească<u voeşti a se lucraCu necaz şi su!erinţă

=Bugul nostru>4 Crucea <aE

Iar &rinosul cel de lacrimiKi sudoarea se socotntru cel de sus :ert!elnicCa o =ardere de tot>'

<umina mea

.E )oare al dre&tăţii7rată%mi raza <aKi dintru nesimţire0idică viaţa meaE

<u cel născut cu tru&ulCa om la et#leemCălăuzeşte%mi &aşii)&re veşnicul denE

nviorează (oamnee cel slă$ănogit;it*nd !ărădelegea

Celui ce Ai%a greşitE

0idică%mi (oamne g*ndul(in veacul trecător Ki%mi &otoleşte v*ntul)coţ*ndu%mă din nor'

nvaţă%mă să caut)&re veşnicul senin8a care nu%i durereNici sc*r$ă nici sus&inECu dragoste cerească7&rinde%mă mereu)tă&*ne MilostiveKi (umnezeul meu'

8a tronul )!intei )laveCu tru&ul astăzi şez*nd7rată (oamne milă



)&re cei de &e &am*ntE

e marea vieţii



8i&sit de !a&ta $ună)e trece viaţa meaCa noa&tea !ără lunăKi !ără nici o stea'

0idică%mi (oamne ceaţa

ntinsă &e =noian>Călăuzindu%mi viaţa)&re =veşnicul liman>E

(e v*ntul cel &otrivnic)ă nu mă laşi $ătutCi darul milostivnic)ă%l tinzi celui căzutE

Cu+etări din zile +rele

(e viaţa mea cea &ustie)e tul$ură su!letul meu(ar inima nu vrea să ştieCă moartea%i la s&ate mereu'

. văd cum găteşte =organul>Ki clo&otul gata de trasIar eu îmi aco&ăr tim&anul(e către al =tr*m$iţii glas>'

)e cade s%aud de la $oală7l tr*m$iţii glas vestitor)ă%mi !ac mereu socotealăCă4 este &oruncă să morE

(ar inima cea vicleană

nşală &e cuget mereuCăci este de moarte duşmană)meritului su!let al meu'

)imţirea mea adormită<rezeşte%te doar acumKi mintea mea amăgităntoarce%te iarăşi la =drum>E

)tă&*ne mult Milostive

)ă m*ntui şi su!letul meu'

7 tru&ului viaţă se scurge7:ută%mi )tă&*ne acum)ă nu mi se tul$ure du#uln ceasul =&lecării la drum>'

(ă%mi (oamne la vremea ieşiriie îngerul meu &ăzitor )ă%l văd $ucuros l*ngă mineIar nu &e al meu =&*r*tor>E

8a vămile cele grozave)ă nu mă o&rească din drum7:ută%mi s%adun deci merindeKi a&a căinţei acum'

n cum&ăna !a&telor mele7tunci doar un stro& să arunci(in s!*nta%Ai milostivireKi eu voi scă&a de la munci'

;n semn de vei !ace la ngeri@or scoate &e su!letul meu(in g#iara viclenilor demoniKi veşnic slăvi%<e%voi eu'

Măcar deşi nu sunt vrednic(in !a&te a !i îndre&tat

(ar s!*nta credinţă )tă&*neCu darul de sus am &ăstrat'

. (oamne îm&răştie ceaţaKi norii =g*nditului !um>)ă nu mai alunece &aşii(in calea cea drea&tă de%acumE

ricini u5oare de multă vătămare

(acă mintea noastră uităCunoştinţa cea de sineU$oară g*ndul totdeauna8a &ăcatele străine'

Iar la &omenirea morţii(acă nu suntem de&rinşiNe lu&tăm cu gri:a vieţiiKi suntem mereu învinşi'

C*nd lăsăm de $ună voie0*nduiala rugăciuniirinde mare îndrăzneală@iermele deşertăciunii'

ăutura şi m*ncarea5olosind cu lăcomie@a veni &e ca&ul nostruacostea de tr*ndăvie'

(e năravul clevetirii(acă nu ne des$ărămCu înşelăciunea minţiiMai &e urmă ne legăm'

Iar auzul şi vederea(acă nu le stă&*nimMare &agu$ă la su!let<otdeauna su!erim'



C*nd năravul rău cloceşteNe!iind mărturisit)coate &uişori de &atimiCari rod necontenit'

I noiem'ie C5G, S#hitul Sfintei Ana P 4oze

Notă4 aceste versuri a&ar şi in &oezia (iagnoză su!letească

Dântuielile unui9novice9



Ca şi iarna c*nd &ogoarăCor$ii &este mortăciuni-*ndurile mă%m&resoarăCu%ale lor deşertăciuni'

)u!lete al meu sărace;nde mă voi duce iarIată nu mă lasă%n &ace-loanţele lui =@eliar>'

C*nd a&uc vreo carte%n m*nă)ă mai &rind ceva la minteCa şi oile la st*nă

@in aducerile aminte'

C*nd alerg la rugăciuneCa să uit de su&ărări-*ndurile%mi !ug ne$uneeste mări şi &este ţări'

8a $iserică c*nd c*ntă)au citeşte la canoane-*nduri mă !răm*ntă(incolo &este oceane'Iar c*nd vreau să sca& de g*nduriKi mă duc la =ascultare>le vin atuncea c*rduriarc%ar !i nişte cocoare'

(acă sca& din înt*m&lare@re%un cuv*nt mai de !olos-*ndu%mi s&une sus şi tare



Că =sunt mare cuvios> EG

De la 'ân!stirea 9eamu, >?

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-re SfântCruce



:es-re Sfânta Cruce

Domnul nostu 3isus 4istos ne+a %ăuit nouă #elo #e%in#ioşi Semnul Sfintei /u#i, #a să ne f#a amă ne'iuită m"otiva a tot ăul, %a mai ales m"otiva nevăzuilo vă0maşi. Nimeni dincreştini nu se îndoieşte des&re asta'

nsă mai minunat este că )emnul )!intei Cruci lucrează şi celor necredincioşi c*nd vrea (umnezca să iconomisească m*ntuirea lor' entru asta voi aduce oarecari &ilde din istorie şi din @ieţi

)!inţilor'

m&ăratul Iulian aravatul adică le&ădatul de lege a&ostatulD era ne&otul )!*ntului Constantin cMare' l a !ost crescut de mic în legea creştinească şi a învăţat mai înt*i carte &rin m*năstiriCa&adoc#iei unde a îm$răcat şi #aina călugărească'

Mai t*rziu a !ost dăscălit de !iloso!ii &ăg*ni cari duşmăneau de moarte creştinismul' 5ermecat !iloso!ia &ăg*nească t*nărul &rinţ a înce&ut să urască credinţa creştină şi a !ăgăduit &ăg*nilor dacă a:unge îm&ărat ridică iarăşi înc#inarea la idoli care era o&rită de )!*ntul ConstantinD' m&i

de am$iţia măririi s%a îm&rietenit cu cei mai a&rigi duşmani ai creştinismului şi mai ales cu vră:itocari l%au a:utat' (ar dintre toţi s%a arătat mai iscusit la înşelăciune un vră:itor evreu' 7cesta !ăgăduit că îl va a:uta la sco&ul lui dar i%a &us condiţia să se le&ede de Hristos' Bidovul ca uvrednic urmaş al lui IudaD l%a îndemnat &e t*nărul Iulian ca să !acă le&ădarea în scris &e #*rtie şi meargă el singur în ca&iştea idolească ca s%o încredinţeze demonilor'

I%a &us în vedere ca atunci c*nd aruncă scrisoarea în văzdu# să c#eme &e demoni dar nu cumva !acă )emnul Crucii'

(ar în cli&a c*nd a aruncat scrisoarea în ca&işte s%a arătat o ta$ără întreagă de demo)&ăim*nt*ndu%se de c#i&ul lor Iulian a !ăcut semnul crucii din o$işnuinţăD şi atunci demonii !ugit în ad*ncul iadului ne&rimindu%i scrisoarea' oşta satanei n%a su!erit semnul crucii ea cerea atim$ru &entru scrisoarea le&ădării'

7tunci s%a dus ne$unul t*năr iarăşi la :idovul vră:itor ca să între$e care este &ricina neiz$utirii' Iacela i%a t*lcuit că semnul crucii a stricat trea$a'

entru că are o$iceiul să !acă cruce atunci c*nd se s&erie l%a învăţat a!urisitul ca să :ung#ie u&runc $otezat şi să aducă la d*nsul inima &runcului' 7tunci să !ie sigur că semnul crucii nu mîm&iedică trea$a' 5ăc*nd du&ă s!atul :idovului nu s%au mai s&eriat &oştaşii iadului c*nd le%a aruncscrisoarea ci au &rimit%o căci m*inile celui le&ădat erau acum m*n:ite de s*nge nevinovat'

rin lucrarea vră:ilor şi &rin tot !elul de uneltiri viclene Iulian aravatul a a:uns îm&ărat Constantino&ol du&ă moartea !eciorilor )!*ntului Constantin'

n vremea îm&ărăţiei lui credinţa creştinească a !ost &rigonită în c#i& ascuns întocmai cum !a

stă&*nirea comunistă în ziua de azi' N%a înc#is isericile dar a încura:at înc#inarea la idoli' 7verisericii a !ost sec#estrată de stat &entru întreţinerea s&italelor şi a ca&iştilor &ăg*neşti' Creştinii !ost scoşi din !uncţiile statului şi din şcoli' reticii cari erau a!urisiţi de )o$orul isericii au !ost &uiarăşi în dre&turi ca să &ricinuiască îm&erec#ere şi sminteală în norodul &ravoslavnic'

(u&ă ce a slă$it iserica şi a vătămat%o mai rău dec*t îm&ăraţii &ăg*ni vi&era aceasta vicleană cuîi zicea )!*ntul @asile lui IulianD le%a dat a:utor :idovilor ca să zidească din nou <em&lul dIerusalim'

rin asta căuta să arate că sunt mincinoase cuvintele (omnului cari au !ost rostite &entru risi&irtem&lului'

(ar c*nd au înce&ut să !acă şanţuri &entru temelie atunci s%a cutremurat &ăm*ntul şi a ieşit dad*nc &ară de !oc şi &ucioasă' entru asta n%au mai îndrăznit să lucreze'

n vremea aceea a !ost înc#is şi )!*ntul 7tanasie cel Mare căci el era socotit ca cel mai maduşman al lui Iulian' Ki căuta în tot c#i&ul să%l omoare &e )!*nt dar (umnezeu i%a scurtat ziletiranului' Căci în vremea c*nd era în răz$oi cu $ar$arii )!*ntul Mucenic Mercurie l%a săgetat inimă' 7tunci Iulian cunosc*nd de unde vine &edea&sa a strigat4 =M%ai învins -alileanuleE>

vremea aceea )!*ntul @asile se a!la în iserică rug*ndu%se )!*ntului Mercurie ca să a:ute &norodul &ravoslavnic şi să !acă iz$*ndă asu&ra tiranului' (eodată vede că c#i&ul )!*ntului Mercura &ierit de &e icoană' 0ug*ndu%se cu mai multe lacrămi s%a arătat iarăşi c#i&ul )!*ntul Mucenic şi mai înainte şi a grăit către )!*ntul @asile4 =)ă mă ierţi căci n%am !ost aici ci am mers ca să &ie&e tiranul IulianE> n !elul acesta s%a iz$ăvit creştinătatea de cel mai &rime:dios vră:maş care arăta în !aţă că este creştin iar cu lucrul era &ăg*n' l a dat !oc la multe moaşte de%ale )!inţilor dvec#ime şi a distrus multe cărţi s!inte' 7tunci au !ost arse şi Cinstitele Moaşte ale )!*ntului rooroIoan otezătorul ale )!*ntului rooroc lisei şi ale altor s!inţi'

<actica lui Iulian aravatul adică metoda lui ascunsăD o !olosesc astăzi tovarăşii comunişti care &re!ac că s&ri:ină iserica dar lasă slo$odă toată oastea ateilor şi o s&ri:ină în tot c#i&ul ca dezrădăcineze orice urmă de credinţă din su!letul tinerimii'

7u văzut că nu reuşesc cu &rigoana &entru asta au luat învăţătură de la a!urisitul Iulian ca să &ricea&ă lumea de unde vine vătămarea' uterea )!intei Cruci este săgeata care va zdro$i ca&$alaurului roşu cu darul (omnului şi M*ntuitorului nostru Iisus Hristos' 7min'

7n să-tămâna .ncinării Sfintei Cruci / câteva -ilde

(in aceste &ilde se vede &uterea cea ne$iruită a )!intei şi de viaţă !ăcătoarei Cruci la cei dîntunericul necunoştinţei'

Ki anume4 8a unii lucrează s&re m*ntuire şi s&re &roslăvire c*nd este credinţăD iar la alţii lucrea

s&re ruşinare şi s&re os*ndă c*nd li&seşte credinţaD' Cei cari vor citi viaţa Cuviosului Constantin cdin neamul evreiesc care urmează aiciD &ot să ai$ă oarecare nedumerire des&re !elul cum s%a învăde la (umnezeu tainele )!intei Credinţe' (ar cel care ne%a !ăcut cunoaşte tainele inimii &recum!a&tele cele viitoare' (eci 7cela adică (umnezeu luminează uneori în c#i& minunat &e cei aleşi săi &recum a luminat &e !ariseul avel şi l%a !ăcut 7&ostol şi &e mulţi dintre s!inţi care erau întunericul necunoştinţei'

Milostivul (umnezeu într%un c#i& deose$it arată semne celor din neamul evreiesc căci ei sunt mtare dăscăliţi de mici ca să urască )!*nta Cruce &entru asta a:ung cei mai înverşunaţi vră:maşi



legii creştineştiD' Nici o naţie de &e &ăm*nt nu este aşa de încă&ăţ*nată întru necredinţă ca neam:idovesc'

:in viaţa Sfântului Constantin, care a fost din neamul evreiesc

)e &răznuieşte la ,6 decem$rie vezi )ina/arul cel mare al )!*ntului Nicodim 7g#ioritulD'

Cuviosul Constantin era din Cetatea )inada care se a!la în Aara 5rigiei' )%a născut din &ărinţi evrşi a a:uns mai t*rziu slu:itor ales al lui Hristos şi !ăcător de minuni'

(e mic o$işnuia să meargă îm&reună cu maica sa &rin cetate' .dată s%a înt*m&lat să vadă &e ucreştin care%şi !ăcea cruce la gură c*nd îi venea să caşte' (in asta a luat o$iceiul şi co&ilul să !acă

!el' (ar nu numai semnul crucii ci şi alte o$iceiuri a învăţat de la creştini şi le &ăzea cu ad*ncredinţă'

entru asta s%a luminat !aţa lui cu o strălucire cerească şi a !ost învăţat de la (umnezeu dogmecredinţei creştineşti &etrec*nd atunci nem*ncat mai multe zile de%a r*ndul'

)%a nă&ustit odată asu&ra lui o evreică cu multă neruşinare iar el !ăc*nd semnul )!intei Cruci &es

ea a căzut :os moartă' (ar tot el a înviat%o cu semnul Crucii'

7cest t*năr luminat a !ost călăuzit de către un nor luminos care era ngerul (omnuluiD &*nă m*năstirea <uvotia unde erau mona#i cu viaţă înaltă' 7colo a &ovestit egumenului cele îmt*m&lacu d*nsul' Iar acela ca să se încredinţeze că nu minţise i%a adus o cruce ca s%o sărute' (eci sărut*nel cu multă !rică şi cu evlavie &artea cea de :os a Crucii s%a !ăcut un semn minunat cu el şi anum#ân% s+a "le#at să săute "i#ioaele /u#ii, atun#i s+a "le#at şi Sfânta /u#e nteagă "e #a"ul lşi s+a nti"ăit semnul ei #a o "e#ete "e funtea tânăului. 7 rămas de atunci &ecetea )!intei Cruînc#i&uită &e !runte &*nă la moartea lui'



(u&ă aceasta t*nărul s%a $otezat &rimind numele Constantin' (ar şi în vremea )!*ntului otez svăzut un semn minunat la el' C*nd a ieşit din cristelniţă din $aia )!*ntului otezD &e &iatra undestat el au rămas să&ate urmele &icioarelor lui'

(u&ă )!*ntul otez a rămas în m*năstire &etrec*nd cu multă evlavie şi cu mari nevoinţMeşteşugul lui era !acerea corturilor ca şi )!*ntul 7&ostol avelD adică !ăcea corturi din &iele'

C*nd !ăcea el rugăciunea se um&lea locul acela de o mireasmă negrăită iar uşile isericii desc#ideau singure c*nd intra el'

entru multa lui curăţie i s%a darul de a cunoaşte g*ndurile cele ascunse ale !raţilor' ntr%o vreme&ostit 2 de zile de%a r*ndul st*nd îngro&at &*nă la $r*u în &ăm*nt' Mai t*rziu a &rimit şi dar&reoţiei !ără să vrea el iar ziua morţii şi%a cunoscut%o cu o&t ani înainte'

Cu ale lui )!inte 0ugăciuni să ne miluiască &e noi (omnul' 7min'

?ul+ere din cer

n!ierează &e :idovi cu &ecetea Crucii la tem&lul lui )olomon vezi istoria isericească de 8ascărD

m&ăratul Iulian aravatul cel le&ădat de (umnezeuD du&ă ce a adus din nou înc#inarea la idoli g*ndea cum ar !ace ca să &iardă cu totul religia creştinească' entru asta el a s&ri:init &e evrei ştiincă ei sunt cei mai neîm&ăcaţi duşmani ai creştinilor'

)ocotea tiranul că dacă va înălţa iarăşi &e evrei în slava lor cea vec#e atunci se va întuneca lumin)!intei vang#elii' @oia să ridice lavra :idovească în locul isericii lui Hristos'

Cu sco&ul acesta le%a dat a:utoare mari evreilor &entru a se aduna din toate &ărţile la Ierusalim ca îşi zidească din nou tem&lul cel risi&it al lui )olomon'

ra #otăr*t ca du&ă aceasta să clădească un am!iteatru un loc de &rivelişteD la Ierusalim s&re

merge ca să se veselească şi el îm&reună cu :idovii în tim&ul c*nd creştinii vor !i s!*şiaţi de !iare teatrul &ăg*nescE

n vremea aceea era &atriar# al Ierusalimului )!*ntul C#iril care îndemna &e creştini să ai$ră$dare căci cuvintele (omnului nu vor răm*nea mincinoase' l a zis )!inţilor )ăi ucenici că nu vrăm*nea &iatră &e &iatră adică din <em&lul lui )olomonD şi cuvintele 8ui se vor îm&lini negreş&rin minune' ieţii creştini ascultau cu încredere cuvintele )!*ntului atriar# şi nu se tul$urau'(eci au înce&ut :idovii să curăţească locul unde a !ost vec#iul tem&lu al lui )olomon du&ă ce mînt*i au $at:ocorit în tot c#i&ul &e creştiniD'

Mii de lucrători munceau ziua şi noa&tea ca să &regătească locul &entru zidire' (u&ă ce au cărdestule materiale &entru zidărie a venit vremea ca să aşeze &iatra &entru temelie' 7tunci s%a st*rndeodată un cutremur în!ricoşat însoţit de !urtună cu !ulgere şi cu trăznete înc*t se clătina &ăm*ntca a&a c*nd !ier$e în clocot' 7tunci tot lucrul :idovilor a !ost zădărnicit $a şi temeliile vec#i atem&lului au !ost scoase a!ară din &ăm*nt de cutremur'

n acelaşi tim& valuri de !oc arzător se &ogora din cer şi &*r:olea &e lucrători iar alte valuri de !ieşeau din &ăm*nt şi ardeau uneltele lor'



Sfânta /u#e fă#ută nteagă %in emnul Sfânt "e #ae a fost ăstignit Domnul nostu 3isus 4istos. Se află la $ânăstiea eo"otamu

%in Sfântul $unte Athosnsă un lucru de mirare era că )emnul )!intei Cruci s%a înti&ărit ca o &ecete at*t &e #aine:idovilor c*t şi &e tru&urile lor întocmai ca şi cum ar !i însemnaţi cu un !ier roşu cum se în!iereavitele &entru cireadăD'

ecetea crucii de &e ei era la înce&ut luminoasă iar la urmă a rămas neagră' (ar era înti&ărită aşa tare înc*t nu se mai &utea şterge cu nici un c#i&'

5iind uimiţi de aceste semne în!ricoşate mulţi dintre :idovi şi dintre &ăg*ni au crezut în Hristos' (le&ădatul de (umnezeu Iulian n%a socotit întru nimic semnele ci le &unea în r*ndur

înt*m&lărilor !ireşti s&re a !i date uitării'

(umnezeu a arătat atunci &uterea cea ne$iruită a Crucii ca să !ie semn de întoarcere şi de &ocăin&entru necredincioşi'



Sfânta Cruce .n ersia

(u&ă şase sute de ani de la Naşterea (omnului creştinismul a !ost str*mtorat de către &ăg*nii &ercari se înc#inau !ocului şi soarelui'

e la anul 61 $ar$arii aceştia au cucerit alestina )iria gi&tul' 7u &re!ăcut în ruină toate cetăţşi )!intele 8ăcaşuri din ăm*ntul )!*nt iar norodul creştinesc a !ost luat în ro$ie' )!intele .doare !ost :e!uite şi iserica )!*ntului Morm*nt a !ost arsă'



n vremea aceea au luat &ăg*nii şi )!*ntul 8emn al Crucii şi l%au dus în ersia îm&reună cu $ătr*natriar# Ua#aria al Ierusalimului'

8a &ustiirea care au !ăcut%o &erşii în Ierusalim au !ost a:utaţi de către evrei cari căutau răz$unaîm&otriva creştinilor' 7ceşti vră:maşi neîm&ăcaţi ai Crucii au răscum&ărat nouăzeci de mii creştini de la &erşi şi &e toţi i%au ucis !ără milă'

Norodul creştinesc care a !ost în ro$ie în ersiaD a a!lat multă m*ng*iere de la 8emnul )!inCruci care era acolo'

Nenumăratele minuni cari s%au săv*rşit atuncea cu )!*ntul 8emn au !ăcut să se vestească şi să &roslăvească numele (omnului în ţara &ersească aşa de mult înc*t &ăg*nii ziceau că =(umnezecreştinilor a venit în ersiaE>

Mulţi dintre ei văz*nd &rea slăvitele minuni erau cu&rinşi de !rică şi merg*nd la creştini ascultînvăţătura lor şi se $otezau'

ZNotă4 (atorită minunilor )!intei Cruci s%a creştinat )!*ntul 7nastasie ersul ,, Ian'D[

&ltă minune cu semnul Sfintei Cruci

În al #in#is"eze#elea vea# stă"ânea n @gi"t sultanul tu#es# $ele# $ina. A#esta avea #a sfetnal său %e taină (vizi) "e un eveu tu#it #u numele $usa, #ae avea mae uă m"otiv#eştinilo, "entu âvna şi evlavia lo. 1â#iunea eveului se n%e"ta mai ales m"otivSfântului -atiah 3oa#him al Ale<an%iei.

-entu nele"#iunea şi sfinenia vieii lui -atiahul ea #unos#ut şi #instit %e sultan. D"izmaşul %e eveu nu "utea ve%ea #u o#hi 'uni #instea #ea mae #ae se %a ieahului #eştin %#ăte sultan şi "entu a#easta #ăuta să+l "ia%ă. Oavistia 3u%ei nu+l lăsa #a să se linişteas#ă.

A n%emnat %e#i "e sultan #a să+l "ofteas#ă la #ute "e 3oa#him "entu a %is#uta #u el %es"#e%ină.

Fă#ân%u+se %is#uie nte ei n faa sultanului "entu %ea"ta #e%ină eveul a ămas uşinat toate nte'ăile. $ătuiile a%use %e nele"tul ieah au astu"at gua vi#leanului vizi.

-entu uşinea asta se gân%ea #ă %e a#um şi va "ie%e n#e%eea #ea mae "e #ae o avea sultan şi #ăuta tot tim"ul să "in%ă n #usă "e Sfântul 3eah.

Du"ă #e s+a teminat %is#uia, eveul a zis #ăte "atiah9 =4istos vă s"une la @vanghelie ##ine ae #e%ină #ât un 'o' %e muşta, "oate să uneas#ă şi munii %in lo#. De#i %a#ă vei mutatu muntele a#ela, #ae se ve%e n faa noastă (%e"ate n zae), atun#i am să #e% şi eu n legvoastă!>

-atiahul a "imit "o"uneea, %a a #eut să+i %ea ăgaz : zile #a să se "egăteas#ă.

Du"ă : zile a venit ia la "alat. A#olo fiin% %e faă sultanul şi viziul eveu, Sfântul 3eah tămâiat %e tei oi muntele %in zae, a"oi a fă#ut semnul Sfintei /u#i, #hemân% "ea sfânumele Domnului.

În #li"a a#eea, la ve%eea tutuo, s+a %esfă#ut muntele n tei "ăi şi a n#e"ut să se mişte #ăt#etatea Ale<an%iei.

Fiin% #u"ins %e s"aimă, sultanul a stigat9 =-atiahule, iz'ăveşte+ne, "oun#eşte muntelui stea, #ă#i altfel ne "ie%em!>

Atun#i Sfântul 3oa#him a ostit9 =Întu numele Domnului nostu 3isus 4istos, stăi!> şi s+a o"atun#i "e lo# muntele, #ae %e atun#i se #heamă =Du Dag> "e lim'a tu#eas#ă, ia "e omâneşse tâl#uieşte9 =Stăi $unte!>

Semnul Sfintei Cruci

)emnul crucii este nouă)cutul cel m*ntuitor Care de&ărtează răulKi ne dă la toate s&or'

(eci să !acem cum se cadeCreştinescul nostru semnCăci vră:maşii !ug atunciaCa de &rea cinstitul lemn'

Iar acei ce $at în co$zăKi &e cruce o îng*nă7u săm*nţa necredinţii

Ki &ecete rea la m*năE

N%au evlavie în su!letNici ruşine la o$razlecăciune nu &ot !aceCă%i $oierul &e grumazE

(omnul cerurile &leacăentru neamul omenescIar la l să%şi &lece ca&ulMulţi creştini nu se silesc'l întinde sus &e cruceM*inile dumnezeieşti<u măcar a !ace semnul.mule nu te sileşti'

l ne m*ntuie creştine)ăv*rşindu%se &e lemnIară tu socoţi ruşine



Ca să !aci al crucii semnE

Crucea vieţii omene5ti

;n creştin odinioară<ot se căina mereu4-rea mai este Crucea astaCe mi%a dat%o (umnezeu'

Cum o dau nu%mi iese $ine

(e necazuri nu mai sca&Ki muncesc din greu ca $oul*nă cad l*ngă &roţa&E

Iaca alţii sunt mai leneşi şitrăiesc mai în $elşugNumai mie vor$a ceeaD =$oiinu%mi mai trag la :ug>'

Ki o!ta creştinul nostru şi

mereu era c*rtindNimeni nu &utea odată să%laudă mulţumind'

nsă Cel de sus ărinte carea:ută &e mişelCăut*nd din cele s!intecercetatu%l%au &e el47 trimis la el un înger

Noa&tea c*nd dormea truditKi lu*nd &e om de m*nă8%a urcat &e deal la )c#it'

)e !ăcea că este ziuăKi erau numai ei dointre nişte Cruci !rumoase5elurite du&ă soi'

;nele erau de aur

7ltele de !ier şi lemn(e argint şi de aramă5iecare cu un semn'Uice îngerul atuncea4=Ia%ţi o Cruce care vreiNumai &otriveşte%o $ineşi te%ntoarce la $ordei>'

8acom el a&ucă%n gra$ă cea

de aur mai înt*i

ncerc*nd s%o tă$*rcească &evoinici umerii săi'

(ar nu%i c#i& ca s%o urneascăşi &rivind la ea cu :ind)e &ogoară mai la valela o Cruce de argint'

(e &rea multă strălucireNu te &oţi uita la ea(ar voind el s%o ridice@ede că%i grozav de grea'

)e mai uită iar încearcă*nă ce îşi ia de seamă)ă%şi aleagă altă Cruce<ot !rumoasă de aramă'

(ar în ciuda lui şi aceea&entru d*nsul este greaCea de marmoră mai tarecea de !ier cam tot aşa'

8*ngă ele mai la valevede su$ un co&ăcelCruce de ste:ar uşoarănumai $ună &entru el'

. ridică deci şi &leacăIară îngerul &e druml întrea$ă &entru Crucedacă%i mulţumit acum'

)lavă (omnului răs&unde<are%s mulţumit cu eaCăci din toate numai asta

ste du&ă vlaga meaE

ngerul atunci îi zice4.mule nemulţumitentru Crucea vieţii tale<otdeauna ai c*rtitE

7stăzi te%am adus anumeCa să%ţi !ie ţie semnCă nici una nu &oţi duce



(ec*t Crucea cea de lemn'

7sta este =Crucea vieţii>(ată ţie de c*nd eşti(eci lui (umnezeu dă slavăşi de%acum să nu c*rteşti'

Cele de metaluri scum&esunt a oamenilor s!inţiCare su!ăr &*nYla s*ngeîntru grele nevoinţi'

Iară tu cu sărăcia lesnete vei m*ntui(acă vei &ăzi credinţaşi ră$d*nd vei mulţumiE

Semnele bucuriei

0idic*ndu%te cu slavă(in =lăcaşul celor morţi>)emnul suliţei HristoaseKi al cuielor îl &orţi'

5runtea <a &ăstrează veşnicKi în veacul următorD;rma s&inilor L ad*ncă %Ca un semn iz$ăvitor'

Iar la <ronul cel din )lavăCrucea este =)teagul )!*nt>nc#inat la cer de ngeriKi de oameni &e &ăm*nt'

<aină negrăită (oamneECa !iind un lucru rarorţi în slava veşniciei=)emnele de la Calvar>'

m&ăraţii !ac iz$*ndăCu oştirea la răz$oi<u zdro$eşti &uterea morţii@iaţa d*ndu%Ai &entru noi'

ntinz*nd &e Cruce m*na<ainic ne arăţi mereuCă eşti =Mirele 0ă$dării>Ki al =Milei (umnezeu>'

Iar în raiul des!ătăriiMai înt*i &e cel t*l#ar

8%ai suit rea Milostive7răt*ndu%Ai )!*ntul dar'

e drumul crucii mele

7:ută%mă )tă&*ne (oamne)ă merg şi eu &e%al Crucii drumCăci largă mi%a !ost calea vieţiie care mers%am &*n%acum'

C*nd su$ a Crucii greutatemi va slă$i grumazul meu<rimite%mi a:utor atunceaCa oarec*nd &e C#irineu'

7&roa&e de s!*rşit )tă&*neC*nd c#inul este mai amar)%aud şi eu !ăgăduinţa

0ostită către cel t*l#arE

)ă am atunci o m*ng*iere)ă !iu &ărtaş la cina <arecum erai la 0ăstignireCu <atăl întru )lava )a'

recum vedea atunci &e Maica7&roa&e l*ngă Cruce st*nd)ă văd şi eu &e l*ngă minee &ăzitorul meu cel s!*ntE8a des&ărţirea &ăm*nteascărimeşte%mi &e sărmanul du#Ca nu cumva să ai$ă silă8a vameşii cei din văzdu#E

7&oi merg*nd la :udecată<u !ii &reamilostiv atunci)ă nu mă os*ndeşti )tă&*ne

n !ocul veşnicelor munci'

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-re citireacărţilor sfinte, -ăzirea credinţei, -ocăinţă, mărturisire, .m-ărtă5ire, iertarea -ăcatelor, cano

răs-underea duovnicului, Sfânta <itur+ie



Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion / entru citirea 5i cu+etareadumnezeie5tilor Scri-turi

=Dintu a nu #unoaşte S#i"tuile "i#ina este a tutuo elelo> zi#e Sfântul 3oan ?uă %e Au

(e multe ori am scris cuvinte &entru !olosul meu su!letesc şi am crezut că aceste cuvinte &ot !oloşi la alte &ersoane care nu &rea au vreme să desc#idă cărţile şi &oate nici nu au la îndem*nă cărţi&otrivite' Ktiu că în lumea de azi toată lumea este gră$ită şi cărţile cele groase ale )!inţilor ărin

stau uitate şi rar cine le mai citeşte' Aşa este %uhul vea#ului, aşa sunt o#u"aiile oamenilo, aeste ăz'oiul #el nevăzut, n#ât lu#ul #el %uhovni#es# şi mai ales #itiea #ăilo sfinte nu "ea alo# n viaa #eştinilo %e azi. i asta nu se ntâm"lă numai n lumea mienilo, #i nşişi $onahau n#e"ut să a0usteze viaa %u"ă mo%a nouă. -ri:a celor &ăm*nteşti îi ţine încătuşaţi şi nu &ot mai a!le vreme &entru citirea şi cugetarea dumnezeieştilor )cri&turi'7$ia au vreme să asculte &ravila din $iserică însă şi atunci mintea le este îm&ovărată cu grtru&ească şi cu necazurile vieţii' entru îndulcirea su!letului greu se găseşte vreme în veacul nostrKi aceasta ne &ăgu$eşte mai mult dec*t toate' /ă#i neavân% ăgaz a "ivi mai %es #ăte #ele #eeşuităm ostul vieii, slă'im %uhovni#eşte, şi a0ungem %e multe oi la %esnă%ă0%uie, #ân% ştim #

fel %e făgă%uină am fă#ut naintea lui Dumnezeu şi #ân% ve%em #ă se #heltuieşte viaa n #hza%ani#.

Iată cum ne s!ătuieşte /uviosul 2i#o%im Aghioitul n "ivina a#easta9 =Toi #eştinii #ae şt#ate, %atoi sunt a #iti Dumnezeieştile S#i"tui, "entu #ă, %u"ă #um zi#e Sfântul 3oan ?uă %Au, făă %e #itiea Sfintelo S#i"tui nu "oate #ineva a se mântui>.

n cuv*ntarea cea &entru 8azăr Sfântul 3oan ?uă %e Au zi#e9 =/ă nu este #u "utină, nu estese mântui #ineva, nen%ul#in%u+se a%eseoi %e #itiea %uhovni#eas#ă!>

7&oi Sfântul 3oan S#ăaul ne n#e%inează #ă #itiea luminează şi a%ună mintea şi năavuile "une la ân%uială.

Iar Sfântul @fem Siul zi#e9 =În #e #hi" tâm'ia stigân% n veme %e ăz'oi, %eştea"tă osâ%vite0ilo lu"tătoi m"otiva inami#ului, aşa şi Sfintele S#i"tui %eştea"tă osâ%ia ta s"e #el 'uşi te m'ă'ătează "e tine m"otiva "atimilo. -entu #ae, fate al meu, tezeşte+te #u ntemeieşi te sâguieşte %e+a "uuea a te li"i %e #itiea Sfintelo S#i"tui, #a să te nvee "e tine #um

#a%e a fugi %e #usele vă0maşului şi a %o'ân%i viaa veşni#ă. Sunt nsă unii #ae #ites# %a nu+%au silina #a să neleagă #ele s#ise>.

Sfântul A"ostol -avel s#ie #ăte 1#eni#ul său Timotei9 =3a aminte la #etie!> ia -utătoul Dumnezeu 3gnatie "oun#eşte Dia#onului 3on, s#iin%u+i9 =3a aminte la #etie #a nu numai să #unoşti legile, #i şi la #eilali să le tâl#uieşti>. în trimiterea către 7ntio#ieniD'

Iar des&re )!*ntul @asile cel Mare şi )!*ntul -rigorie <eologul s&une istoricul 0u!im că 13 ani şezut în &ustie cuget*nd )cri&turile' 7cum să ne o&rim &uţin cei care trăim în veacul acesta de urmă şi să ne între$ăm4

Da#ă n vemea #ea ve#he ea nea"ăată nevoie %e #itiea S#i"tuilo (#ân% eau şi "ovăuito%estui #u viaă sfântă şi lumea ea mai #e%in#ioasă) %a oae astăzi #ân% s+au nmulvi#leşuguile n lume şi s+au m"uinat "ăstoii #ei 'uni, a#um #ân% nu mai găseşti "il%ă %e via#uată şi ni#i "ovăuitoi sufleteşti, #u atât mai mult te'uie să ne sâguim la #itiea Sfintelo#ăi "entu a nu geşi %umul mântuiii.

)ă ne g*ndim !raţilor că m*ntuirea noastră este în mare &rime:die acum c*nd nu mai su&ovăţuitori' De#i să fim mai #u "ază %e #ăte oi#e vătămae sufleteas#ă şi mai sâguitoi

#itiea Sfintelo S#i"tui. /ă#i n ele vom afla mângâiee şi luminae.(acă nu mai sunt &ovăţuitori vii să ne a:ute să alergăm mai mult la cuvintele )cri&turii &e care le%au lăsat moştenire )!inţii ărinţi'

5olosind mai des s!aturile lor şi urm*nd &ilda vieţii lor nu vom rătăci drumul m*ntuirii cu darul l(umnezeuD'

u nevrednicul am căutat să mai aleg din cărţi cuvintele care ne !olosesc mai mult în viacălugărească şi &e care nu le &ot a!la cu uşurinţă toţi mai ales cei care sunt veşnic ocu&aţi

ascultări şi în tre$uri'

3eos#himonah 3oan 3a#



edenia unuia dintre ucenicii Cuviosului aisie elicicovsci (de la mănăstirea Neamţ)

(u&ă trecerea din această viaţă a cuviosului ărintelui nostru aisie de la M*năstirea Neamţuluviaţa călugărească a înce&ut să slă$ească din cauza $elşugului de avere şi mai ales din causlo$ozeniei &e care o aveau mirenii de a &etrece cu !emeile şi co&iii'

Călugării au înce&ut să se îngri:ească mai mult de cultivarea viilor şi a grădinilor de la metoaceM*năstirii se străduiau mai mult să le !acă mai îndem*natice &entru locuinţa $oierilor cari venevara cu !amiliile la aer' entru c#iria groasă care curgea de la $oieri călugării adeseori îşi lăsau toacasa în m*na mirenilor iar ei se c#inuiau într%o cocioa$ă &roastă mai la o &arte să nu strice linişt=coconaşilor>'

entru vinurile multe care se !ăceau la metoace a tre$uit să se desc#idă de&ozite şi cantine M*năstire şi în a!ară &entru a se &utea vinde mai uşor' 7cest lucru atrăgea şi mai mult lumea dornide răs!ăţ'

)%a în!iinţat şi şcoală în M*năstire &entru creşterea co&iilor sărmani din satele vecine a!ară şcoala călugărească de c*ntăreţi a !ost şi şcoala rimarăD' Cu asta m*năstirea şi%a &ierdut liniştea de mai înainte iar $ieţii călugări au înce&ut să negli:eze îndeletnicirile lor cele du#ovniceşti or*nduiala lăsată de Cuviosul aisie'



1nul %inte u#eni#ii /uviosului -aisie, #ae avea o viaă m'unătăită (Sofonie #u numele),avut nt+o noa"te o ve%enie nfi#oşată.

Se fă#ea #ă ea %imineaă şi el ieşise n "oata $ânăstiii. /ăutân% n faa "oii s"e lo#ul un%se află astăzi Aghiasmataul, ve%e un aa" nfi#oşat la #hi", #ae ea m'ă#at n haine %e ofişi se ăstea stigân%, nto#mai #um %au #oman%ă la oaste.

/hi"ul lui ea goazni#9 faa lui neagă #a "ă#ua, o#hii lui stălu#eau #a vă"aia fo#ului, gului ea #a %e maimuă #u %inii ieşii n afaă. În lo# %e #ingătoae aveau un 'alau n#olă#it mi0lo#, #ae şi atâna #a"ul #u lim'a s#oasă n #hi" %e sa'ie la şol%ul ofieului. În lo# %e e"oleavea "e umei numai #a"ete %e vi"eă. 3a "e #a"ul lui avea o #as#ă %e su' #ae s"ânzuanumai #a"ete %e şe"i veninoşi, #ai se n#olă#eau la gumaz #u "ăul n#olă#it.

&ăzân% a#easta Staeul a ămas nlemnit %e fi#ă. A"oi venin%u+şi "uin n fie, a nte'at "aa" #e #aută la vemea a#eea n $ânăstie. =2u ştii #ă eu sunt #oman%ant %e oaste $ânăstiea voastă>, a ăs"uns aa"ul.

=Da un%e avem noi oaste ai#i #ân% aa se află n 'ună "a#e>

Atun#i i ăs"unse a#ela staeului9 =&ei şti #ă eu sunt ân%uit #u oastea #ea nevăzută, ntunei#ului #a să ne lu"tăm #u #eata #ălugăilo. /ă voi, atun#i #ân% %e"unei 0uământ#ălugăiei, nouă ne %e#laai ăz'oi nevăzut, şi multe ăni ne "i#inuii #u amele voaste #e%uhovni#eşti. De multe oi noi ne %e"ătăm uşinai, fiin% aşi #a %e "aa fo#ului %e ugă#iunivoaste.

Însă a#um nu mai avem atâta fi#ă %e voi, %e #ân% a muit Staeul -aisie, #ae ne ea nfi#oşnouă. De la el am sufeit noi multe şi gele ăni. În#ă %e #ân% a venit el #u G6 %e #ălugăi %Sfântul $unte eu am fost ân%uit #u G6.666 %e ostaşi s"e a lu"ta #u so'oul lui. /ât a tăit el nnu am avut o%ihnă.

/âte is"ite, #âte ne#azui şi intigi n+am uneltit noi m"otiva lui şi a #ălugăilo s"e am"uina la suflet şi s"e a+i su"a, %a n+am iz'utit. /ât a a tăit Staeul, ata#uile noastămâneau mai tot%eauna za%ani#e, #ă#i el i #on%u#ea la lu"tă "e monahi #u multă is#usinntăin%u+i #u "il%a vieii lui şi #u sfatui %uhovni#eşti n toate zilele.

Du"ă moatea lui, ăz'oiul nostu s+a uşuat. -entu asta am s#os atun#i %in font 6.666 %ostaşi #ai nu mai aveau tea'ă, ămânân% #u 56.666 n oaste. 2+a te#ut multă veme ân%uielile Staeului -aisie n+au mai fost "ăzite #u s#um"ătate.

S+au ivit m"ee#hei n so'o, ia 'elşugul %in $ânăstie şi gi0ile lumeşti "entu #ase şi metoaau n#e"ut să vâneze tot mai mult "e #ălugăi "entu asta şi ăz'oiul nostu s+a uşuat simito.

De#i am mai "emutat atun#i %e "e fontul %in $ânăstiea voastă n#ă ali 6.666 %e lu"tătotimiân%u+i n altă "ate. Aşa am ămas numai #u I6.666.



/ân% li s+a %at %e"lină slo'ozenie mienilo să "etea#ă vaa la voi n $ânăstie, %im"eună #femeile, atun#i 'u#uia noastă!, #ă#i slă'in% fontul #ălugăilo, am fost şi noi mai uşuai.

-entu asta am mai s#os %in font ali 6.666 %e ostaşi. Am ămas %e#i numai #u :6.666. În #e%in umă s+a %es#his ş#oala "entu #o"iii mienilo ai#i n $ânăstie. $uli %in #ălugăi şi+aales u#eni#i istei %inte #o"iii #ai nu eau %e #ălugăie. /o"iii z'u%alni#i, venin% meeu atingee #u #ălugăii, au %omolit aşa %e mult ata#ul #ălugăilo, n#ât noi am ămas a"oa"e fă

%e lu#u.De a#eea am fost silit să mai uşuez fontul nostu.

Atun#i am mai "emutat n#ă 6.666 %e lu"tătoi şi am ămas "ână azi numai 6.666 n fonA#eştia stau tot%eauna n $ânăstie, %ân% ăz'oi zi şi noa"te #ălugăilo!>

Auzin% a#estea Staeul, a oftat #u %uee, nte'ân% ia #u miae9

=Da #e mai avei nevoie să stai a#um n $ânăstie, #ă#i %u"ă #um mătuiseşti singu, a

#ălugăii nu mai au âvna a#eea #a nainte #a să vă lu"te, #i fa# mai mult "e "la#ul vostu, "n%eletni#iile #ele lumeşti /e ost mai avei voi n $ânăstie>

Atun#i uâtul a#ela (silit fiin% %e "uteea lui Dumnezeu) a %es#o"eit taina "entu #ae mai lu""e #ălugăii %in vea#ul nostu, zi#ân% #ăte Stae9

=A%evăat #ă nu se mai află azi nimeni #ae să ne lu"te #a nainte, #ă#i %agostea voastă s+m"uinat, ia gi0ile lumeşti şi ameste#ul (tul'uăile) mienilo au ă#it âvna #ălugăilo, %amai avem n#ă #eva #ae ne mai %ă %e lu#u n $ânăstie.

Sunt tăfăloagele #ele %e #ăi, a%ele+a fo#ul, #ai n#ă nu ne lasă să ne liniştim! În#ă "in e#ălugăii #ei noi #ai au venit #u âvnă fie'inte %in lume, ne "i#inuies# n#ă multe ăni gel/ă#i a#um iau n mână ve#hituile a#elea %e #ăi, n%ată n#e" a se săl'ăti#i m"otiva noast@i uneltes# fel %e fel %e ame ustuătoae "entu noi, "e#um sunt "ostiile, "ivegheile, ostenegele şi mai ales ugă#iunile lo #ele umili#ioase!

A#estea toate sunt "entu noi săgei a"inse #ai ne "â0oles# şi nu ne "utem a"o"ia %e %ânşii!

A%eseoi unul singu, %a#ă se ntăâtă %in #itie, ne "une "e fugă "e noi toi! i multă ostenea

şi ta#ti#ă ne te'uie #a să+l a%u#em la "o#himen "e unul #a a#esta #ae se săl'ăti#eşte %in #iti#ăilo!>

Atun#i 'ietul Stae nu s+a ă'%at "ână #e nu l+a nte'at şi a#easta9 =Da #u #e lu"tai voi mmult "e #ălugăii %in vea#ul a#esta>

=Toată osâ%ia noastă %e a#um este #a să n%e"ătăm "e monahi şi "e monahii %e n%eletni#iile #ele %uovni#eşti şi mai ales ne sâguim #a să+i %ez'ăăm %e la #itiea #ăilsfinte!



/ă#i nimi# nu aâă mai mult "e #ălugăi #onta noastă #a #itiea "e afumatele #elea %e #ăDe a#eea şi noi ne stă%uim n tot #hi"ul #a să+i %e"ătăm "e #ălugăi %e la năavul #ititulu%ân%u+le %e lu#u la altele şi n#u#ân%u+i #u tot felul %e gi0i "e la metoa#e, #u viile şi gă%inil#u "es#uitul, #u vânzaea vinului ia n $ânăstie #u #eşteea #o"iilo şi #u găz%uitul mienilo#ai "ete# vaa la ae.

Toi a#eia #ai se n#u#ă #u a#estea sunt "inşi %e noi #a şi muştele n "ânza %e "ăian0en. @i n

slu0es# ntu toate nouă. -ână nu vom ve%ea oi "ăăsite #u %esăvâşie, oi ase ve#hituia#elea %e #ăi, noi nu ne "utem linişti! @le sunt tot%eauna #a nişte 'ol%ui as#uite m"otivnoastă!>

C*nd a terminat şi vor$ele acestea a $ătut toaca de utrenie şi îndată s%a stins ca !umul o!iţerdemonilor iar )tareţul s%a trezit cu o mare durere la inimă din &ricina celor desco&erite'

7dun*ndu%se tot so$orul la $iserică el a &ovestit cu lacrimi această în!ricoşată vedenie' 7 &orunca&oi să se scrie şi o carte de m*nă des&re aceasta s&re cunoştinţa şi !olosul urmaşilor'

nsemnare4 Cred că azi au &lecat şi ceilalţi ,2'222 de c*nd a intrat armata roşie la noi' )%or !i dus&eriaţi &rin &ustii c*nd au văzut că lucrul &e care armata neagră nu l%a &utut !ace tim& de 122 dani iată că armata roşie aliata sa a iz$utit să%l !acă în c*ţiva aniE

Cuviosul aisie avea o şcoală întreagă de călugări cărturari cari scriau cărţi zi şi noa&te' (atorită lnoi avem în rom*neşte mai toate cărţile )!inţilor ărinţi t*lcuite din greceşte'

. &arte din ele au !ost arse de turci în revoluţia de la 1,1 dar tot au mai rămas'

(ar oare &*r:olul comunist va mai cruţa vreo cărticică s!*ntă scrisă de m*na Cuviosului aisie şi ducenicii luiG

S#isă %e 3eos#himonahul 3oan 3a#



:es-re sufletele care ies din tru-

0ug*ndu%se odată )!*ntul Ni!on a văzut &orţile cerului desc#ise şi ngerii lui (umnezeu îngămădeau întocmai ca al$inele la ştiu$ei unii ieşiau iar alţii intrau aduc*nd su!letele oamenilor

Ki erau oarecare în văzdu# cari se sileau să ră&ească su!letele omeneşti şi să le arunce :os ingerii se îm&otriveau cu tărie lovind &e aceştia şi scă&*nd su!letele'

7ltădată Cuviosul Ni!on a căzut întru uimire şi i s%a desco&erit cum duceau ngerii su!letul uncleric &ăcătos şi auzea cum se !ăleau demonii că au !ăcut mare is&ravă înc*t şi din )lu:itorNazireului Iisus au do$or*t'

7tunci unul dintre demoni a înce&ut să%i ticăloşească dovedindu%le că sunt în sc#im$ at*ţia cleride cari ei nu se &ot a&ro&ia de loc' Iar ceilalţi au răs&uns că de n%ar unelti semnul )!intei Cruc

atunci s%ar vedea că &ot ei' nsă demonul cel care le sta îm&otrivă a zis4

=(acă ne temem de lemnul &e care s%a răstignit Iisus atunci înseamnă că suntem de nimica' (ar este lemnul care ne s&erie ci &uterea care iese din el care întocmai ca un !ulger ne arde' Ki nnumai !ulgerul care iese din lemn ne arde ci oricare lucru &e care îl &ecetluiesc adicăînsemnează creştinii cu semnul lorD este !oc arzător care iese şi ne arde>'

Fiin% nte'at Fei#itul 2ifon %e #ăte un fate %es"e fa"tele #ai namează sufletul s"mântuie, #uviosul a ăs"uns9 =-ostul este "uteni#ă amă a sufletului, nsă este nevoie şi %

nen#etată ugă#iune, %e linişte şi %e tă#ee>.



(ar &e l*ngă toate acestea este nevoie de citirea )!intelor )cri&turi du&ă cum zice (avid4 =/ă %e a fi egea ta gân%iea mea, atun#i aş fi "ieit ntu smeenia mea> catisma 1QD'

:esco-erirea -entru ie5irea sufletului de la Cuviosul Nifon @-isco-ul Constanţianii (Fi-rulu



7 între$at un oarecare !rate &e Cuviosul Ni!on zic*nd4

% =Mă rog să%mi s&ui oare este durere şi silă atunci c*nd se des&arte su!letul de tru&ul său sau iecu uşurinţă şi cu liniştire G>

7tunci Cuviosul Ni!on i%a răs&uns4

% =5iule &e c*tă vreme încă n%am murit ce &ot eu să ştiu însă du&ă desco&erirea ce mi s%a !ăcut

voi s&une ţie dar să iei aminte' )unt uni dintre cei dre&ţi cari au moarte amară şi iarăşi sunt undintre cei &ăcătoşi cari au moarte lină' (eci aş şti că &rin greutatea şi amarul ce &ătimesc dre&ţii moarte li se ridică amarul greşalelor &e care le au ca nişte oameni ce sunt căci nimeni nu este !ăde &ăcat dec*t numai $unul (umnezeu'

Iar dulceaţa şi liniştea de la moartea unora cari sunt &ăcătoşi !ace să li se şteargă şi &uţinul $ine care de multe ori de silă îl !ac în viaţă' Ki aşa iată că cel dre&t iese cu totul curat din viaţa asta icel &ăcătos merge li&sit cu totul de orice $unătate' (ar să ştii !iule că deşi s%ar arăta moartea celdre&t dar asta &entru &uţină vreme căci el du&ă aceea se $ucură şi se veseleşte în veci' Iar c

&ăcătos c#iar de se arată moartea uşoară şi cu dulceaţăD dar asta trece îndată şi &e urmă se ardese &ede&seşte veşnic în !ocul cel nestins'

Mai &utem vedea uneori şi că unii !ăcători de rele au moarte amară şi numaidec*t se trimit muncile iadului' Iar unii dintre cei dre&ţi au moarte uşoară şi se trimit îndată în viaţa cea veşnicMulte sunt :udecăţile lui (umnezeu &rin care se socoteşte s!*rşitul &otrivit cu viaţa !iecăruia'

(ar nu ne este nouă a ne s&eria de moarte ci de ceasul acela al :udecăţii' 7tunci c*nd se des&arsu!letul de tru& îl iau &e el mulţime de îngeri căci atunci aleargă îm&reună şi ngerii cari &ăzeneamul creştinesc şi iscodesc ca să vadă ce va !i cu su!letul acela' )e adună de asemenea şi



mulţime de demoni şi stau atunci de !aţă' ngerii scot la arătare !a&tele lui cele $une iar demonii &cele rele' deci se iau atunci la întrecere am*ndouă &ărţile şi aştea&tă &*nă iese #otăr*re de sus !s&re m*ntuire !ie s&re os*ndire' Nu%ţi &oţi înc#i&ui în ce c#in şi în ce durere şi str*mtoare se a!atunci su!letulE )ocotind el în sine că &oate să iasă #otăr*re s&re os*ndă încremeneşte de !rică' C*însă socoteşte că va ieşi #otăr*re s&re m*ntuire se m*ng*ie întru sine înălţ*ndu%şi adesea m*inile sus se roagă ca să nu !ie dată în m*inile demonilor întunecaţi' 7tunci şi ngerii au multă nelinişaşte&t*nd #otăr*rea m*ntuirii cu neră$dare' Iar du#urile cele necurate aştea&tă să ca&ete #otăr*r

&ierzării'(eci unde va #otărî (re&tul Budecator acolo va !i slo$ozit su!letul adică ori în m*indumnezeieştilor ngeri s&re m*ntuire ori a viclenilor demoni s&re &ierzare'

7ceasta este groaza şi !rica cea cu !iori !iule de a nu !i :udecat s&re os*ndă şi de a nu cădea m*inile viclenilor demoni căci a muri este lucru !iresc şi de o$şte &entru toţi iar ceasul c*nd va audă &orunca lui (umnezeu îl c#inuieşte mai silnic &e su!let care tremură ca nu cumva să%i a:un#otăr*rea care duce la &ierzare>'

; mare bucurie -entru Sfânta ortodo%ie " Cuviosul Nicodim &+ioritul

ste trecut în r*ndul )!inţilor &rin #otăr*re canonică a isericii'

n luna ianuarie 19++ s%a #otăr*t la )inodul aro#iei cumenice ca iserica .rtodo/ă să numeîntre )!inţi şi &e Cuviosul Mona# Nicodim 7g#ioritul'

Numele lui este destul de cunoscut între creştinii r*vnitori căci /uviosul 2i#o%im este Das#ălul #vestit #ae a al#ătuit #atea Sfintelo #anoane, #ae se numeşte -e%alion.

<ot el a mai scris şi #atea 2evăzutul 8ăz'oi, /atea "entu $ătuisie, /ele /in#i SimuSina<aul Sfinilo "e tot anul, Tâl#uiea -saltiii, Tâl#uiea Antifoanelo, Tâl#uiea Sfint@vanghelii, Filo#alia şi alte #ăi "ea alese %e #ae se foloseşte toată lumea #eştină.

n urma cererii &e care au !ăcut%o &itro&ii M*năstirilor din )!*ntul Munte şi du&ă dorinţa celor mr*vnitori dintre &ravoslavnicii creştini Cuviosul Nicodim este trecut în r*ndul )!inţilor' /el #aetăit #a un Sfânt, s+a ostenit #a un a%evăat $u#eni# şi a lăsat n umă #ele mai folositoae #ă"entu /eştinătate, #u %e"tate este #a să fie #instit m"eună #u sfinii, "e #ai i+a lău%at aşa %mult n Sina<aul său.

Călugărul cel !lenduros care um$la încălţat cu o&inci şi care dorea să meargă în ţară la noi şi trăiască în o$ştia Cuviosului aisie de la Neamţu astăzi este cinstit în toată lumea îm&reună )!inţii mari (ascăli ai isericii noastre de 0ăsărit'

8umea creştină de azi care nu &rea ţine seama de canoanele edalionului a tre$uit să recunoas&rin lege că scriitorul edalionului este )!*nt'

atriar#ia cumenică din Aarigrad care a de!ăimat odinioară )!intele Canoane din edalion astă&rin acte o!iciale #otărăşte că4 cel care a alcătuit edalionul L &rin #otăr*re sinodală L este trecut

r*ndul )!inţilorEIată un semn de încura:are &entru $ieţii creştini r*vnitori carii &ătimesc &entru a&ărarea )!intelCanoane şi cari sunt luaţi în $at:ocură de lumea modernă c*nd &omenesc de edalionE

0ecunoaşterea canonică a )!*ntului Nicodim 7g#ioritul este un semn că darul rea )!*ntului (unu s%a de&ărtat din s*nul isericii noastre deşi oamenii de azi au stricat multe r*ndueli $isericeştir*vnesc mai mult la moda din 7&us'

(ar va veni şi ziua şi cred că nu%i de&arteD c*nd ăstorii cei !ermecaţi de moda nouă se vor trezi

vor cunoaşte că nu este &otrivit să de!aime edalionul odată ce singuri au #otăr*t în so$or şi declarat la toată lumea că Mona#ul Nicodim care a scris edalionul este )!*ntE

<re$uie să înţeleagă odată roestoşii că dacă Nicodim este )!*nt atunci şi canoanele adunate de în edalion tre$uiesc cinstiteE Căci dacă edalionul nu se ia în seamă atunci cum &utem zice ccinstim &e scriitorul edalionului'

Ki dacă nu ascultăm de )!intele Canoane atunci înseamnă că nu cinstim nici &e Cuviosul Nicodişi nici &e )!inţii ărinţi din vec#ime' Iar #otăr*rea &e care au !ăcut%o &entru canonizarea adi

recunoaştereaD Cuviosului Nicodim este ca o grămadă de căr$uni a&rinşi în ca&ul celor cari

#otăr*t aceasta' e marele a&ărător al )!intelor Canoane şi a vec#iului Călindar l%au aşezat înt)!inţi iar cartea )!intelor Canoane şi Călindarul vec#i îl ţin su$ &icioareE

Iată &entru ce se clatină &ăm*ntul şi se a&rinde văzdu#ul cu în!ricoşare' Iată &entru ce s%a s&eriat ş!ugit de &e &ăm*nt iar calul cel 0oşu din 7&ocali&s adică !ocul răz$oiuluiD nec#ează mereu şi%i gasă ru&ă legăturile'

7m m*niat &e (umnezeu şi )!inţii acum cer răz$unare că s%au de!ăimat învăţăturile lor şi s%a călcîn &icioare aşezăm*ntul lorE n vremurile acestea de înţe&enire du#ovnicească şi de ne&ăsagenerală )!*nta noastră iserică de 0ăsărit aşa &rigonită şi sărăcită cum esteD ea totuşi nu înceteade a revărsa darul ei asu&ra celor $inecredincioşi iar cei îm&odo$iţi cu !a&te $une )!*nta noastiserică le dăruieşte cununa )!inţeniei şi îi numără între =5iii ei cei înt*i născuţi>'

În *isei#a #eeas#ă, /uviosul 2i#o%im este %e multă veme nte Sfini şi se oagă "entu n"ământenii la tonul Dumnezeiii, %a So'oul *isei#ii "ământeşti a'ea a#um s+a gân%it să#insteas#ă aşa #um se #uvine.

8umina )!*ntului nostru ărinte Nicodim care a răsărit la ceruri acum 1+, de ani s%a vădit astămai $ine în iserica de &e &ăm*nt ca să lumineze tuturorE

)e $ucură acum tot norodul creştinesc şi )!*nta iserică dănţuieşte cinstind &e marele scriit$isericesc şi &e alesul cinului călugăresc' )ă dăm cu toţii slavă lui (umnezeu că nu s%a curmniciodată şireagul s!inţilor Cuvioşi care merg &e calea cea str*mtă a crucii şi aduc la ceruri &rinosnevoinţilor &ustniceştiE

/âtă veme Sfânta lumină se "ogoaă n *isei#a noastă şi sfinii o%ăsles# n liva%a #e

%uhovni#eas#ă a oto%o<iei, este semn #ă Dumnezeu este #u noi şi a%evăul Sfintei #e%instălu#eşte mai mult %e#ât soaele, s"e 'iuina noastă.

Cum trăie5te Cuviosul Nicodim &+ioritul



/uviosul -ăintele nostu 2i#o%im este floaea #ea mai aleasă %in gă%ina $ai#ii Domnul(a%i#ă %in Sfântul $unte) #ae a o%ăslit n vea#ul %in umă.

Mireazma cea du#ovnicească &e care a răs&*ndit%o acest cuvios a um&lut iserica .rtodo/ă dtoate &ărţile'

rin viaţa lui cea s!*ntă &rin învăţătura lui cea dulce &rin cărţile lui cele scum&e şi de (umnezinsu!late el a a:uns la măsura s!inţilor dascăli din vec#ime alături de )!*ntul Ioan -ură de 7ur d

)!*ntul @asile cel Mare şi de )!*ntul Ioan (amasc#inul şi de alţi s!inţi mari'

)%a născut în ostrovul Na/ului' 7 urmat o $ucată de vreme la seminarul din oraşul )mirna' ndorul de călugărie nu l%a lăsat să termine şcoala' Ca o că&rioară însetată a alergat la adă&ostul linişal M*năstirii'

n vremea c*nd Cuviosul ărintele nostru aisie era &lecat din )!*ntul Munte şi &unea înce&utvieţii de o$şte la noi în ţară cam &e%atunci a intrat Cuviosul Nicodim ca !rate în M*năstir)!*ntului (ionisie din )!*ntul Munte în anul 1QQ+D'

nsă n%a stat acolo dec*t doi ani căci talentul lui "entu al#ătuiea #ăilo l+a fă#ut #a să #olin%nto#mai #a o al'ină "in tot Sfântul $unte, "entu a a%una mieea #ea %uhovni#eas#ă oiun%auzea #ă sunt #ăi şi nsemnăi ve#hi, megea #a să le #iteas#ă oi #a să le #o"ieze "entu folos%e o'şte.

e cele cari erau scrise într%o lim$ă grea şi neînţeleasă el le scria într%o lim$ă uşoară &e cele greşle îndre&ta iar &e cele necom&lete el le com&leta'

@ieţile )!inţilor care erau atunci îm&răştiate şi neti&ărite el le aduna la un loc scri&turile greu înţeles el le t*lcuia iar la )!inţii care nu aveau slu:$a la Mineiu el le alcătuia slu:$a în c#i& armonio

n scurte cuvinte &utem zice că nu era s!ătuire de !olos care să nu treacă su$ &ana lui nu era vrnedumerire care să nu !ie dezlegată de el nu era cuv*nt du#ovnicesc care să nu !ie lămurit de el'

/ân% a aflat %e "ete#eea minunată a Staeului -aisie %e la $ânăstiea 2eamului, #ae e#ătua #a şi %ânsul, a %oit mult #a să meagă n 8omânia, s"e a "ete#e n o'ştea vestită %e 2eamu.

Da #ân% s+a "egătit să meagă, a fost nştiinat "in %es#o"eie #eeas#ă #a să nu "ăăseasSfântul $unte, #ae avea nevoie %e lumina nvăătuii lui şi %e "il%a vieii. (orinţa lui era ca găsească un &ovăţuitor iscusit şi învăţat aşa cum era Cuviosul aisie din 0om*nia însă Mai(omnului l%a ţinut &e loc ca să în!lorească şi să rodească în grădina cea )!*ntă a i în )!*ntMunteD'

(arul )!*ntului (u# s%a revărsat din $elşug &este el şi l%a !ăcut ca să lumineze ca un lucea!ăr toată lumea &ravoslavnică'

n vremea aceea c*nd mai toate naţiile ortodo/e erau su$ ro$ia turcească şi duceau li&să

învăţătură smeritul ărintele nostru Nicodim a adă&at &e norodul cel însetat la su!let cu s!*nta lînvăţătură'

&o'a lui sim"lă şi %ul#e, sfatul lui #el "lin %e âvnă şi %e nele"#iune, a fost n vemea a#eeeste şi n ziua %e astăzi, şi va ămâne #ât va fi lumea, #a o miee %uhovni#eas#ă, #ae hăneşte "#el flămân% la suflet şi n%ul#eşte "e #el amăât la inimă.

<alentul lui a !ost &izmuit de mulţi =!raţi mincinoşi> cum îi numeşte )!*ntul 7&ostolD' 7ceştia s%lu&tat ca să o&rească izvorul învăţăturii lui şi să%i &onegrească numele' Ki &oate sc*r$a asta l%a !ăc

ca să se #otărască a merge în 0om*nia &e l*ngă alte motiveD'nsă (umnezeu astu&a gura la toţi vră:maşii lui căci toţi roestoşii cei du#ovniceşti &*nă şi însuatriar#ul Aarigradului îl lăuda şi &reţuia cărţile lui'

n Constantino&ol era &e vremea aceea atriar# cumenic -rigorie al cincilea care mai &e urmăsu!erit moarte mucenicească'

ntr%o vreme în care atriar#ul -rigorie a !ost silit de turci ca să &ărăsească )caunul s%a retras )!*ntul Munte şi trăia în linişte într%o c#ilie de l*ngă M*năstirea Ivirul'

Cuviosul Nicodim !iind acolo în a&ro&iere la )i#ăstria Ca&sala era a:utat cu &rovizii de căt5ericitul Ierar# şi de multe ori vor$eau îm&reună &un*nd la cale luminarea norodului creştinescare zăcea în neştiinţă su$ :ugul &ăg*nesc'

Mulţi creştini din stă&*nirea turcească au !ost siliţi ca să%şi le&ede )!*nta Credinţă'

Ki toţi care cunoşteau căderea şi cereau &ocăinţă alergau în )!*ntul Munte ca la un liman dm*ntuire' 7ici a!lau &e 5ericitul atriar# -rigorie la care se mărturiseau' 7cesta îi trimitea &e urm

la (ascălul Nicodim din &ustia Ca&salei ca să%i &ovăţuiască'

n c#i&ul acesta Cuviosul Nicodim a scos &e mulţi din întunericul le&ădării şi i%a adus la &ocăincurată iar &e unii din aceştia i%a îndemnat ca să mărturisească &e Hristos înaintea stă&*nilor &ăg*n

7şa a &rimit moartea mucenicească Noul Mucenic Constantin din Idra'

e acesta Cuviosul Nicodim l%a întărit ca să mărturisească &entru Hristos şi &e urmă i%a scris via

cu &ătimirile lui alcătuindu%i şi slu:$a lui în c#i& minunat'(in vremea aceea a rămas şi o scrisoare a Cuviosului Nicodim adresată către atriar#ul -rigor&entru un mona# rom*n din <ransilvania care nu avea $otezul adevărat'

Iată cu&rinsul acestei scrisori4

Prea 0finite 0t!pâne şi dumnezeescule Patriar4 a toat! lumea, duc!torul acestei scrisori, caeste de ori"in! din Gn"aria &adic! 3ransilvania) şi are Botezul &sau mai bine zis desbotezul) fiinmolipsit de întin!ciunea latinilor, vine prin mi6locirea mea, c!tre nalt Prea 0finia voastr!, cerân

c!lduros s! fie Botezat cu botezul Bisericii noastre de I!s!rit. Deci atât el, cât şi eu U ne ru"!m da voastr! inim! urm!toare lui 2ristos şi apostoleasc!, ca s! trimitei înt!rit prin ordin scris oficipe numitul 'ona4 nemona4 &adic! f!r! darul c!lu"!riei) c!tre Du4ovnicul Iomân P!rinte8ri"ore din 'ân!stirea Pantocreator. C!ci acela fiind de acelaşi neam şi de aceeaşi limb! cdânsul poate ca s!$l învee şi s!$l înoiasc! cu botezul nostru, precum el însuşi şi eu ne ru"!m mmult lui Dumnezeu ca dup! alte cereri de mântuire s! aib! şi c!l!torie uşoar!, s! fie c!l!uzit 3ronul Prea /ericirii voastre şi s! alea"! calea cea bun! spre folosul a tot norodul CreştinesPentru aceasta, cerându$v! Iu"!ciuni, r!mân socotindu$m! cel mai mic dintre slu"ile voastre.

ssD Nicodim(in actul acesta se vede c*t de multă &ază era în vremea aceea de a nu &rimi în m*năstire &e cei casunt $otezaţi &rin stro&ire'

(es&re locul acesta ne &utem încredinţa şi din cărţile Cuviosului aisie de la Neamţ care nu &rimnicidecum în o$ştea lui &e cei cari veneau din <ransilvania ori din ucovina unde se $oteza &rstro&ire'

În vemea #ân% tăia /uviosul 2i#o%im la Sihăstia /a"salei a fost #hemat %e #ăte -oesto

Sfântului $unte #a să %is#ute #u nişte #lei#i -a"istaşi %es"e %ogmele #e%inii. /ân% s+a iv/uviosul n oga%a $ânăstiii %in /aeia, m'ă#at flen%uos şi #u o"in#i n "i#ioae, -a"istaşs+au "lâns -oestoşilo #ă asta este semn %e 'at0o#uă "entu ei #a să stea %e vo'ă #u uasemenea #ălugă mo0i#. -oestoşii nsă i+au liniştit, %ân%u+le oae#ai lămuii %es"=flen%uosul 2i#o%im>.

/ân% au n#e"ut %is#uia, fie#ae vo'ă ostită %e monahul nostu ea #a un fulge azăto"entu us#ătuile (sau mai 'ine zis "entu se#ătuile) -a"ei. /hia %e la n#e"ut le+a n#his guşi neştiin% #e să mai zi#ă, #on#ăneau #a nişte #ioae, nte'ân%9 =$ai sunt n $untele Athos

alii la fel #u #el #ae a vo'it #u noi>

Înte'aea asta a fă#ut+o #ăte @"ito"ii Sfântului $unte, %a /uviosul 2i#o%im #ae ea %e faa luat+o nainte #u ăs"unsul zi#ân%> =Sunt o mulime şi eu sunt #el %in umă!>.

A mes o%inioaă la Sfântul $unte un -otestant %in ?emania şi #ăuta să ia n 'ătaie %e 0sim"litatea #ălugăilo.

A %e#laat n faa @"ito"ilo %in /aeia #ă el este -ooo#ul 3lie. -oestoşii au n#e"ut a â%#ezân% #ă au %e+a fa#e #u un ne'un. Da #ân% a n#e"ut el să le vo'eas#ă, au văzut #ă nu esne'un #i este o un%ină "ime0%ioasă "entu ;to%o<ie.

De#i ne"i#e"ân%u+se ei #um să+i ăs"un%ă s+au sfătuit #a să găseas#ă "e #ineva %inte #ălugă#ai să %ove%eas#ă #u mătuii %in Sfânta S#i"tuă #ă -otestantul este min#inos (ia n"ooo# #um zi#ea el). Atun#i şi+au a%us aminte 'ătânii %e smeitul Das#ăl 2i#o%im, #ae tăla vemea #eea la o #hilie, a"oa"e %e /aeia.

/uviosul 2i#o%im s+a "ezentat #a %e o'i#ei m'ă#at n nişte z%ene şi n#ălat #u o"in#i "o#. /ân% l+a văzut -otestantul a n#e"ut a â%e #u hohote. Atun#i *ătânii -oestoşi i+alămuit /uviosului "entu #e este #hemat, a%i#ă să %ea ăs"unsul #uvenit "ooo#ului min#inos

-i#e"ân% /uviosul #ă eeti#ul şi 'ate 0o# %e #ălugăi i+a zis9 =&a să zi#ă eşti -ooo#ul 3lDomnule>.

=Desigu (a ăs"uns neamul)!>.

Atun#i /uviosul i+a zis iaăşi9 =-ooo#ul 3lie a avut tăieea m"e0u, %a Dumneavoastă> avei)

a nte'aea a#easta a ămas -ooo#ul #u gua #ăs#ată şi a "le#at făă să mai stea %e vo'ă #o"in#aii %in Sfântul $unte.

<oţi carii veneau să is&itească &entru tainele credinţii dacă se înt*m&la ca să vor$ească cu (ascălcel !lenduros nu mai avea &o!tă să r*dă ci &lecau îndată ruşinaţi'

/uviosul 2i#o%im Aghioitul n+a fă#ut semne şi minuni n viaă, %a viaa lui nteagă a fost

nteagă minune, "in oa%ele 'unătăii #ae au um"lut lumea. Învăătuile lui au luminnoo%ul #eştines# şi au ntăit *isei#a ;to%o<ă n vemuile #ele mai gele.

Du"ă mătuisiile Sfinilo -ăini, sfinenia omului nu se aată %in săvâşiea minunilo #i %viaa #ea m'unătăită. Minunile sunt lucrurile lui (umnezeu şi se !ac mai mult &entru luminarcelor necredincioşi şi &entru întărirea celor sla$i în credinţă iar !a&tele cele îm$unătăţite suroadele &rin cari se cunosc s!inţii'

3ată #e zi#e Sfântul ?igoe Teologul, n #uvântul %e la nmomântaea Sfântului &asilie #mae9 =$inunile "entu #ei ne#e%in#ioşi, ia nu "entu #ei #e #e%. Semnele 'ă'ailo Sfineste viaa lo #ea %u"ă Dumnezeu şi aşezaea lo #ea sfântă!>

3a Sfântul 3oan ?uă %e Au zi#e9 =&itutea este mai "esus %e#ât minunile>

<ot el mai scrie şi aceasta4 =Sfinii sunt a#ei #ae au #e%ină %ea"tă şi viaă #uată. /hia %e n

săvâşes# semne, #hia %e nu gones# %uhuile ne#uate, %u"ă #um 3oan #el mai mae %inte to#ei năs#ui %in femeie, nu se "omeneşte ni#ăiei #ă a fi fă#ut semne!> vezi cuv' )!*ntului Io-ură de 7ur la t*lcuirea &istolei către 5ili&eniD'

Sfântul Ioan Dotezătorul n/a făcut minuni .n viaţa, dar a trăit ca 7n+erii -e -ământ 5i s.nvrednicit să boteze -e 6ântuitorul lumii .n a-ele Iordanului*

Tot aşa ni#i /uviosul 2i#o%im n+a fă#ut minuni %a viaa lui a fost ngeeas#ă şi a 'otezmilioane %e suflete #u lumina #ea sfântă a nvăătuii sale. /ăile lui sunt #a nişte fă#lii a"in#ae luminează #eştinătatea. @le vo ămânea #a o #ălăuză %e mântuie "entu toate vea#uile.

(ar ostenelile cele &rea mari ce le%a su!erit Cuviosul Nicodim la alcătuirea cărţilor i%au su&t dtim&uriu &uterile şi la v*rsta de 62 de ani s%a stins din viaţa aceasta &recum se stinge o !ăclie dceară curată &entru a răsări ca un lucea!ăr luminos în lumina cerească' <oată viaţa şi%a &etrecut%o sărăcie şi întru osteneli mai &resus de !ire' /ălugăii %in Sfântul $unte i zi#eau =Das#ăl> (a%invăăto) ia el se numea "e sine =e"ă%ătuă> şi #âine mot, atâta ea %e smeit n#ât oiun%se afla #u faii, tot lo#ul #el mai %e "e umă l #ăuta, um'lân% n#ălat tot%eauna #u o"in#i.

Cuviosul Nicodim 7g#ioritul n%a învăţat <elologia la ;niversitatea din 7tena şi nici n%a colindat

la şcolile înţele&ţilor din 7&usul uro&ei cum o$işnuiesc (omnii <eologi de astăziD'@l s+a a%ă"at numai #u a"a #ea lim"e%e a oto%o<iei %in $ânăstiile Sfântului $unte, a%i#ă %Sfintele S#i"tui. Da azele nvăătuii lui nte# toată ştiina nele"ilo %e astăzi #ae #u"inlustul filozofiei %a li"sită %e miezul #e%inii. /ă#i un 'o' %e #e%ină #uată "euieşte mmult %e#ât vagoane ntegi %e ştiină li"sită %e mustul #e%inii.

ste de însemnat că Mona#ii din )!*ntul Munte l%au socotit totdeauna &e Cuviosul Nicodim =(ascăl> al lor aşa îl numeau toţi încă de c*nd era în viaţă' Iar du&ă mutarea lui din viaţă toMona#ii şi toţi creştinii cari cunoşteau viaţa lui îl socoteau ca &e un s!*nt'

/a"ul lui a fost aşezat nt+o #utie %e lemn s"e n#hinaea #elo #ae #insteau "omeniea lui. -funtea lui este s#is9 =Aşte"t Învieea $oilo> %u"ă #um a lăsat el #uvânt nainte %e moate.

Prea fericitul şi 'arele Patriar4 %oac4im al treilea mer"ând în 0fântul 'unte a în"enunc4iînaintea cinstitului s!u cap, îndelun" ru"ându$se cu multe lacrimi ca s!$l acopere în via! cu darlui cel 0fânt. a urm! a s!rutat cu evlavie cinstitul cap al Cuviosului zicând c!tre cei de fa!: *Cinu socoate acest cap ca moaşte de 0fânt s! fie 93F'T-.



Cu alte cuvinte el este socotit ca s!*nt cu mult înainte de a se #otărî în )o$or' Mulţi dintre călugărag#ioriţi săr$ătoreau &omenirea lui cu mult înainte de #otăr*rea atriar#iei căci toţi erau convindes&re s!inţenia vieţii lui'

Numele lui a a:uns cunoscut şi la a&istaşii din 7&us cari au avut de multe ori discuţii cu el &entcredinţă şi s%au s&ăim*ntat de darul înţele&ciunii care locuia întru el' nsăşi aceştia &e care iruşinat de multe ori Cuviosul Nicodim l%au însemnat în cărţile lor îm&reună cu s!inţii ortodocşi d

vec#ime &e care îi cinsteau şi ei adică alături de )!*ntul Ioan -ură de 7ur )!*ntul Ioan (amasc#şi )!*ntul 7ndrei CriteanulD'

;, Sfinte -ea /uvioase -ăinte 2i#o%ime, #ae mult %oeai o%inioaă #a să megi la noi n a#a să "ete#i la o'ştea /uviosului -aisie %e la 2eamu, a%u+i aminte astăzi %e s#um"a noastaă, #e#eteaz+o #u %uhul %intu nălime şi vezi #e fel %e o'şte au fă#ut azi omânii, %u"ă mo%sovietelo!Fiii %uhovni#eşti ai /uviosului -aisie nu mai au lo# azi n 8omânia, nteaga aă s+a "efă#nt+o o'şte #ae lu"tă "e Dumnezeu şi aleagă #ăte ău!

Tu #ae eşti nente#ut la sfătuie şi "ea %ul#e vo'ie, vo'eşte şi a#um taini#, la inim-ăstoilo %uhovni#eşti %e %u"ă =-e%eaua 8oşie> #a să nu mai fa#ă tovăăşie #u Stă"âniÎntunei#ului, #a să nu mai n0uge *isei#a la #aul sovieti#, să nu mai fa#ă slu0ni#ă "e $iealui 4istos, #ae este *isei#a.



Stiuri de umilinţă (versuri, tro-arul, condacul, me+alinaria, canoane)

0ti4uri de umilin!

Nicodime &rea !ericeCare doreai odinioară

Ca să trăieşti la noi în ţară7cuma caută din ceruriKi vezi &e !iii 0om*nieiCum &oartă :ugul tiraniei'

Cu )!*ntul )tareţ de la Neamţu)ă dai acuma a:utor rea necă:itului &o&or Iar ta$ăra înşelăciunii(in vatra noastră strămoşească



(egra$ să se risi&eascăE

n ţara noastră &rimitoare7cuma nu mai este =soare>Cu razele de li$ertateCăci v*ntul de la Miază Noa&te7duce negură de moarte'

Cu darul tău cel s!*nt ărinte)ă m*ng*i &e cei necă:iţiKi să dezlegi &e cei ro$iţiIar &e organele &ierzăriiCari #ulesc )!*nta Credinţăntoarce%i către &ocăinţăE

nvăţătura ta cinstită)ă !ie iarăşi !olosită

(e neamul nostru rom*nescKi =coarnele lui @eliar>)ă nu se mai înalţe iarE

edalionul scris de tine)ă !ie naţiei CreştineCa o du#ovnicească c*rmăIar cartea =Celor cinci simţiri>.glinda )!intei m*ntuiri'

n viaţa noastră necă:ităKi de ăstorii $uni li&sită8a toţi creştinii &rovoslavnici8ucea!ăr să ne !ie%n cale)!inţenia vieţii taleE

N'' Cuviosul Nicodim dorea mult să meargă la c#inovia Cuviosului aisie de la Neamţu însă &rsemne cereşti a !ost o&rit' răznuirea lui se !ace la 1 Iulie'

A%aus s"e lămuie

C*nd li&sesc &ovăţuitorii cei $uni c*nd du#ul lumesc caută să înă$uşe s!*nta credinţă c*nd slugilui 7nti#rist se gră$esc să întunece adevărul atunci edalionul )!*ntului Nicodim ne arată ca$usolă încotro să mergem iar cartea lui =Nevăzutul 0ăz$oi> ne învaţă cum tre$uie să !olosiarmele cele (u#ovniceşti &e urmă =Hristoitia> adică cartea $unelor o$iceiuri ne dăscăleşte cum ne &urtăm în viaţă iar cartea celor Cinci )imţiri ne serveşte ca o stra:ă neadormită &entru su!let'n s!*rşit toate cărţile lui care sunt mai mult de o sută le avem ca &e nişte &ro&tele de m*ntuire toată viaţa noastră'

3roparul 0fântului 9icodim glasul + <in ta#ian su sc#e&in c#e tin voitian JD

re )!*ntul Nicodim cel nou vestitre marele (ascăl 7g#ioritre al$ina cea cu dar Care str*ns%au din $elşugravoslavnicul nectar

)&re #rana creştinătăţii7cum noi cu r*vnă venind)ă%l lăudăm &răznuindE

Condacul 0fântului glasul 3 ca şi condacul Naşterii4 artenos simeron JD

ngereşte vieţuind<e !aci icoană virtuţiiKi &e toţi &ovăţuindn lu&ta cu =nevăzuţii>

8im$a ta este organul mişcat de (u#ulana ta ne luminează tainic văzdu#ulKi cinstindu%i &e toţi )!inţii<e duci la $ucuria lorE

'e"alinaria (u&ă melodia grecească a megalinărilorD de la araclis =<in i&silotera ton uranJ>D

re luminătorul cel &rea slăvit

Ki &e )criitorul şi )i#astrul neo$osit@eniţi credincioşilor astăzi într%un g*nd)ă%i îm&letim cunună de laude c*nt*ndE

'e"alinaria Cuviosului 9icodim glas 3 ca şi4 7&ostoli de la marginiD

re Cuviosul Nicodimodoa$a călugărieire ngerul )!*ntului MunteKi slava ortodo/iei

)ă%l lăudăm îm&reună;rm*ndu%i &ovaţa cea $ună'

/âteva #anoane %in -e%alion P/ae o"eşte a ne uga #u #ei %e altă #e%ină

7l 12%lea Canon al )!inţilor 7&ostoli o&reşte a ne ruga îm&reună cu ereticii şi sc#ismaticii măcar casă de s%ar a!la se a!uriseşte şi să nu !ie &rimit la )!intele <aine adică să se îm&ărtăşeascăD'



Canonul + al )!inţilor 7&ostoli &orunceşte4 &isco&ul sau reotul sau (iaconul care numai s%ruga cu ereticii să se a!urisească şi dacă l%ar &rimi să slu:ească ca &reot să se caterisească'

8a t*lcuirea Canonului Q al )!inţilor 7&ostoli scrie )!*ntul Nicodim 7g#ioritul că latinii sueretici şi nu au nici $otez nici reoţie şi dacă vreun reot nu $otează &e cei ce se întorc .rtodo/ie se a!uriseşte'

Ki Canonul 33 din 8aodic#eia o&reşte cu eretici şi cu sc#ismatici a te ruga'Canonul 6 şi Q de la )o$orul I cumenic &orunceşte4 că cele de la înce&ut o$iceiuri să le &ăstrăm'

Canonul 1 al )!*ntului @asile cel Mare tot aşa zice că ereticii şi sc#ismaticii tre$uie să se $oteze'

)!*ntul )!inţit Mucenic C#i&rian tot aşa zice că ereticii şi sc#ismaticii să se $oteze'

Iar c*ţiva din )lu:itorii )!*ntului 7ltar din ziua de azi de!aimă aceste )!inte canoane numindu%=arieri ruginite>' Canoane insu!late de (u#ul )!*nt &rin )!inţii 7&ostoli şi &rin )!inţii ărinţi

celor şa&te )!inte )o$oare cumenice' Uic că Canoanele de multă vec#ime &e care o au au ruginit

Nu zic că ei de multă grăsime şi ne!rică de (umnezeu li s%a întunecat mintea şi au nă&*rlcăz*ndu%le şi &ărul şi $ar$a şi mustaţa !ăc*ndu%se ca !emeile' Cum e c#i&ul (omnului şi )!inţilor şi cum e c#i&ul lorG (e aceea )!intele Canoane ale )!inţilor ei le calcă în &icioare'

(ar &redică sus şi tare că sunt =.rtodocşi>'

entru cei râvnitori cu adevărat -entru credinţa strămo5ească

=5raţilor şi surorilor întru Hristos aceste r*nduri le scriu numai &entru cei care nu s%au amăgit covrigi roşii şi care se !eresc de v*ntul înşelăciunii'

entru ceilalţi care au înce&ut să dănţuiască #ora Crivăţului> nu mai am nimic de scris' Cine a avurec#i de auzit acela a căutat să audă strigătul meu şi cine mai are oc#i de văzut &oate să vadă custau lucrurileJ u am tunat şi am !ulgerat către toţi &rin !oile meleD ca să vă !eriţi de $ătav*ntului de Miază%Noa&te'

Iar acum c*nd a înce&ut &loaia cu $anii roşii eu nu mai strig la nimeni' Cei statornici în credinţă &ăzesc &aşii de alunecare iar cei sla$i din !ire şi dornici de mărire se &oticnesc la vale' Mare estaina credinţei dar &uţini o &ăzesc astăzi ne&ri#ănită'

Nu vă miraţi că îndrăznesc să zic vor$a asta că mulţi se $otează însă darul &uţini îl &ăstrează' C*vedeţi &e unii că aleargă singuri s&re înşelăciune atunci să cunoaşteţi că la unii ca aceştia &ecetdarului este ştearsă şi uşor se &ră&ăstuiesc' 7tunci s!aturile nu se mai li&esc de ei şi !ăgăduinţele calcă !ără milă'

(ar noi !raţilor să%i lăsăm &e aceştia în slo$oda> lor !ericită să urmăm calea cea str*mtă şi nvom greşi'

n curtea lui Caia!a de astăzi să nu intrăm adică în mrea:a stă&*niriiD căci slugile cele viclene is&itesc şi nu cumva să &ătimim ca )!*ntul 7&ostol etru' 8ăsaţi să se încălzească la !oc slugile cenăimite iar noi să urmăm &e (omnul ca şi )!intele Mironosiţe'

n calea noastră stau la &*ndă vameşii şi !ariseii veacului acestuia dar să nu ne !ie !ricKÎn%ăznii, zi#e Domnul, @u am 'iuit lumea.>

7m auzit că unii dintre cei r*vnitori au avut ciocniri de cuvinte cu ceata noilor dregători' Nu tul$uraţi !raţii mei căci a$ia a înce&ut &loaia covrigilor>' e mulţi &oate să%i ude> dacă nu vorcu &ază şi cele care se văd astăzi sunt mici !aţă de cele ce urmează'

u unul vă s!ătuiesc &e cei cari urmaţi tradiţiile noastre strămoşeşti să nu vă tul$uraţi şi cu alţii nu discutaţi'

*iuina noastă nu se %o'ân%eşte #u sfa%ă şi #u "leftueală, #i #u 'lân%ee şi #u %ea"

so#oteală. Din sfa%ă nu iese %e#ât tul'uae şi %uşmănie. 8ăz'oiul nostu este nevăzut şi amenoaste te'uie să fie ame %uhovni#eşti, şi anume9 sa'ia Duhului, #ae este /uvântul lDumnezeu şi -avăza /e%inei, #u #ae "utem stinge toate săgeile vi#leanului #ele a"inse, #une nvaă Sfântul A"ostol -avel.

-e #ei sla'i să+i ntăim, ia "e #ei vi#leni să+i o#olim ' e cei năimiţi şi &e cei urgisiţi să%i lăsăm &ace căci sunt acum mărişori şi &ot &rice&e semnele vremii' (acă nu se învaţă din &ăţaniile altoatunci lăsaţi%i să guste singuri din covrigii> stă&*nirii roşii' 7ceşti covrigi sunt vo&siţi cu s*ngemucenicesc al !raţilor noştri credincioşi din ţară' i &ătimesc acum ca ro$ii la munca silnică iar dsudoarea şi din s*ngele lor se &lămădesc $acşişuri &entru &ro&agandă' <ot ce iese azi din ţară



du&ă &erdeaua roşieD este ca să !armece oc#ii şi să astu&e urec#ile celor $icisnici şi neştiutori' Nmai !aceţi vor$ă cu ei şi nici nu căutaţi să%i &*r*ţi ori să%i denunţaţi ci mai v*rtos s%ar cădea să&l*ngem &e unii ca aceştia căci nu ştiu sărmanii la care domnii au slu:it şi c*tă &agu$ă vdo$*ndi>'

nainte de a înc#eia r*ndurile acestea vă amintesc de cuv*ntul )cri&turii care zice4 @ră:maomului sunt casnicii lui> şi iată anume &entru ce4 c*nd !raţii noştri de o credinţă şi de un s*nge se !

coadă de to&or adică unelte ale vră:maşului credinţei atunci vătămarea noastră este negrăit de mazice )!*ntul 7&ostol avelF nu vă &lecaţi grumazul su$ :ug străin'

Să stăm 'ine, să stăm #u fi#ă ntu Sfânta #e%ină şi să aătăm K$ila -ă#ii> #ăte toi, #u %aDomnului nostu 3isus 4istos. Amin>.

(%in9 Sfântul 3oan 3a#o' 8omânul (4ozevitul), Din 3eihon #ăte Sion. Te#eea %e la "ământ #e. 3eusalim, CCC)



Is-ita cre5tinilor cu adevărat ortodoc5i (din veacul de acum)

n ateric scrie că s!inţii ărinţi ai )c#itului au &ro!eţit des&re neamul cel de &e urmă' 7 între$unul4 Ce lucrăm noiG Ki răs&unz*nd unul dintre d*nşii Marele 7vă Is#iron a zis4 noi am lucr

&oruncile lui (umnezeu' Ki iarăşi între$*nd a zis4 cei de du&ă noi ce vor !ace oareG Ki a zis4 vor !anumai &e :umătate din c*t am lucrat noi' (ar cei de du&ă d*nşii ce vor !aceG Ki a zis4 neamul acenu va &utea !ace nimicF ci le va veni is&iă şi cei care se vor a!la încercaţi în vremea aceea vor !i mmari dec*t noi şi dec*t &ărinţii noştri'

Ce is&ită în!ricoşătoare va !i oare să se arate lămuriţi cu toate că nu vor avea nici o lucrare şi vor mai mari dec*t &ustnicii cei mai minunaţiG

Is&ita neamului celui de &e urmă a şi sosit mai grozav acum cu a&ro&ierea venirii lui 7nti#rist înc

ameninţă să%i &iardă &e cei aleşi'

Ki nu%i at*t de &ericuloasă is&ita care vine de la vră:maşii lui (umnezeu de la atei de la cei cu grinumai la cele &ăm*nteşti sau de la cei destră$ălaţi cari nu &ot uşor să vatăme &e creştini' ericolvine de la !raţii cei mincinoşi cari sunt duşmani ascunşi cu at*t mai &ericuloşi cu c*t cred că ei su!raţi curaţi' redică şi ei .rtodo/ia dar oarecum sc#im$ată şi &re!ăcută du&ă &lacul lumii acesteiaa stă&*nitorului acestei lumi'

redica lor e ca o #rană &rielnică care a înce&ut să se strice şi în loc să #rănească otrăveşte &e ccari o măn*ncă' i aduc tul$urare în r*ndul creştinilor' 7ceştia sunt is&ita cea mare a neamului ce

de &e urmă' (es&re ei a &ro!eţit (omnul că vor !i în veacul cel de a&oi' =$uli vo veni ntnumele $eu şi "e muli vo nşela.> Matei ca&' +D

@or$esc şi !raţii mincinoşi de s!*nta şi &rea dulce ortodo/ie de dragoste de curăţie &entru !a&$ună de smerenie şi de virtute şi a:ută o$ştile creştineşti' C*t de greu &entru ortodocşii cei curaţisim&li să înţeleagă &e cine au înaintea lor' C*t e de uşor să !ie atraşi de ideile lor cele =!iloso!ice>să îi creadă' (acă răscoleşte cineva ad*nc în su!letele acestor oameni va găsi nu dragostea c!ier$inte &entru (umnezeu ci înc#inarea unui idol care se numeşte =om> tradusă din greceşteD'

JJJ



(e multe ori înşeală răutatea &re!ăc*ndu%se în c#i&ul !a&tei $une' Du"ă #um a s"us şi SfântDootei9 2i#i o ăutate şi ni#i unul %inte eesui, ni#i nsuşi Diavolul nu "oate să nşele "#ineva, numai %a#ă se "efa#e n #hi"ul fa"tei 'une. Du"ă #um şi Sfântul A"ostol zi#e #ă nsuDiavolul se n#hi"uie un Înge luminat. 2eghină numeşte Sfântul &asile #el $ae "e eeti#ii #asti#ă nvăătuile Domnului şi ameste#ân%u+se ei #u tu"ul #el sănătos al *isei#ii #a, fiinnevătămai, să fa#ă vătămae. (Din /atehismul Sfântului /hiil -atiahul 3eusalimului "a

)

CuraBul credinţei

n Aara Mucenicilor de azi o !emeie ruşinează &e organele întunericului de la Miazănoa&te



În vemea evoluiei %in 8usia, #ân% vă0maşii #e%inei eau mai săl'ati#i %e#ât fiaele m"oti#elo sfinte, atun#i #ân% ea o"it #u "e%ea"să %e moate #a nimeni să nu "oate sfânta /u#e gât, a avut lo# umătoaea ntâm"lae, "e #ae mi+a "ovestit+o un "eot #ae a fost %e faă.

În zilele a#elea %e goază şi %e săl'ăti#ie nemai"omenită megea #u tenul s"e oaşul Tias"olfemeie evlavioasă.

/u toată ameninaea 'olşevi#ilo şi #u toată gozăvia "e%e"selo #ae aşte"ta "e #ei nesu"uo%inelo, evlavioasa femeie nu s+a sfiit ni#i%e#um %e legea stă"âniii, #i "uta tot%eauna o /umae %e au, la gât.

A#easta ea ama şi a#o"eământul şi mângâieea ei. @a mai 'u#uoasă să moaă, %e#ât le"e%e semnul #el %e mântuie. Da săa#a fiin% o'osită %in #auza gozăveniilo %in vemeno"ii, a a%omit n ten.

În vemea asta un mae "ungaş, #ae sta a"oa"e, i+a s#os n#etişo /u#ea #ae se zăea %e suhaină, făă să simtă femeia.

/ân% s+a tezit ea %in somn, "ima ei gi0ă a fost să #aute /u#ea la gât.

&ăzân% #ă li"seşte, a n#e"ut să "lângă şi să nte'e #ine i+a luat /u#ea. 2eaflân%u+se houl, ea tas semnalul %e alamă.

2umai%e#ât a venit #on%u#toul nte'ân% #ine a tas alama şi #e s+a ntâm"lat

Atun#i femeia, făă #ea mai mi#ă sfială a %e#laat #ă i s+a fuat /u#ea %e au "e #ae o "uta

gâ. /on%u#toul a ămas uimit şi nu ştia #e să #ea%ă. În vemea a#eea nu mai n%ăznea #inevsă "oate la el lu#ui sfinte şi mai ales să e#lame #ă a "ie%ut o /u#e.

Du"ă "uină gân%ie fun#ionaul a zis #ăte femeie, n auzul tutuo9

=Da#ă tu, n vemea asta %e goază n%ăzneşti să "oi #u#e la gât şi nu te sfieşti #a să e#lam"ie%eea ei, "entu #ua0ul tău se #uvine să o"es# tenul şi, fă#ân% "e#heziie, să+i #a/u#ea "e #ae o #insteşti atât %e mult>.

i n a%evă a o"it tenul şi fă#ân%u+se #e#etae a aflat şi i+a %at na"oi femeii #instita ei /u#

Iată o &ildă de $ăr$ăţie care ne învaţă c*t &oate cura:ul credinţei' 0uşine să le !ie celor care vremuri de &ace nu îndrăznesc a%şi !ace semnul Crucii în !aţa $oierilor şi nu mărturisesc credinţa lla vreme de între$are'

. !emeie a uimit &rin cura:ul ei &e cei mai înverşunaţi duşmani ai credinţei cari au rămas ruşinaţinumai de ruşine au de!ăimat legea lor şi i%au !ăcut dre&tate'

u cred că în cli&a c*nd a reclamat !emeia &ierderea Crucii au &rins cura: cei credincioşi cari er

de !aţă şi îngerii din cer i%au îm&letit cununa mărturisirii credinţei iar demonii cari şedeau du&

grumazul !uncţionarilor comunişti s%au ascuns atunci în !umoarul maşinii ne&ut*nd su!eri ruşinen adevăr reclamaţia !emeii este şi ea ca o mărturisire a credinţei în !aţa tiranilor comunişti icura:ul ei este cura: mucenicesc &e c*tă vreme era ştiut că cine &oartă lucruri s!inte sau vor$eşdes&re credinţă este &ede&sit cu moartea'

Cura:ul credinţei a îns&ăim*ntat de multe ori şi &e cei mai săl$atici &rigonitori din 0usia'

(e 2 de ani încoace şiragul mucenicilor şi al mărturisitorilor din 0usia nu s%a curmat de loc' Ki ziua de astăzi în &ărţile îng#eţate din )i$eria unde sunt duşi la muncă silnică cei $inecredincioc#inurile muceniceşti urmează regulat'

)unt unii dintre credincioşii condamnaţi cari nu voiesc să lucreze în zile de săr$ători şi (umineentru asta li se o&reşte #rana şi sunt $ătuţi !ără milă dar ei ra$dă toate cu mulţumire &ent&orunca lui (umnezeu'

7lţii dintre condamnaţi nu vor să lucreze deloc &entru stă&*nire socotind că este stă&*nirea l7nti#ristD &entru asta sunt c#inuiţi &*nă la moarte cu $ătăi cu !oame şi cu !rig !iind li&siţi d

adă&ost şi de #rană'

<oţi aceştia intră în r*ndul noilor mucenici cari udă mereu &omul )!intei Credinţe şi îm$l*nzem*nia lui (umnezeu care cu dre&tate este &ornită asu&ra lumii necredincioase de astăzi'

Mai sunt a&oi o mulţime de r*vnitori ai credinţei cari trăiesc ascunşi &rin &ădurile cele nestră$ătudin )i$eria şi Caucaz'

i duc o viaţă as&ră ca şi )!inţii ărinţi din vec#ime iar Milostivul (umnezeu îi aco&eră ca să nu

desco&eriţi de )tă&*nire' 7&oi clericii şi mirenii cari nu ascultă de iserica lui 7le/ie se adună locuri ascunse su$ &ăm*nt în catacom$eD şi !ac slu:$e' 7ceştia !ac &arte din iserică li$eră=Catacom$elor> şi au astăzi 12 ar#ierei şi mulţime de &reoţi cari se &oartă mireneşte la arătare' rrugăciunile lor ne miluieşte (umnezeu şi &e noi nevrednicii care nu avem nici o silă şi totuşi n&oticnim s&re cele deşarte şi nu &urtăm gri:ă de m*ntuire'



Ce .nseamnă o clătinare din rădăcina credinţei

/uviosul -aisie #el $ae

7cum vreo şais&rezece veacuri în urmă strălucea în &ărţile gi&tului ca o stea luminoasă Cuviosaisie cel Mare'

Din număul #el mae al u#eni#ilo săi, /uviosul -aisie avea "e unul mai %e+a"oa"e "e #aeiu'ea mult "entu neăutatea şi "entu sim"litatea lui. A mes o%inioaă a#est u#eni# n #eta

s"e a vin%e u#o%elia (lu#ul mâinilo). Înto#ân%u+se n s#hit %u"ă #âteva zile, ve%e #u miau#eni#ul #ă %uhovni#es#ul lui -ăinte (a%i#ă -aisie), #ae l avea la atâta %agoste, a#uma numai %ă ni#i o atenie.

2i#i mă#a 'lagoslovenia o'işnuită nu i+o mai %ă 'ătânul, 'a n#ă se feeşte %e el #a %e ustăin. Se uită lung la el #a şi #um nu l+a #unoaşte. $iat %e a#eastă stăină s#him'ae, u#eni#l ntea'ă9

=-ăinte, %e #e te feeşti aşa %e mine >

=Da #ine eşti tu, #ă eu nu te #unos#>, i ăs"un%e 'ătânul.

=/um nu mă #unoşti, nu sunt eu #utae u#eni#, "e #ae l iu'eai asă %e mult>

=1#eni#ul a#ela ea #eştin (ăs"un%e el) nu aşa #um eşti tu. /hi"ul tău %in afaă seamănă #%ânsul, %a sufletul tău a muit %uhovni#eşte. Semnele #e%inei #elei vii s+au "ie%ut %e la tine eşti #a un mot nte noi. S"une+mi, #e ai "ăit "ogoân%u+te n #etate>

=2+am "ăit nimi# şi n+am săvâşit ni#i un ău> (ăs"unse u#eni#ul).



=Ti#ălosule (i zi#e 'ătânul), ai sufeit #ea mai mae "agu'ă şi mai zi#i #ă n+ai "ăit nimi#! Atâ%e nesimito eşti! Fugi a#um %e la mine #ă#i nu mai "ot sta %e vo'ă #u #el #ae s+a le"ă%at %4istos!>

=/um "ăinte, eu m+am le"ă%at %e 4istos!> (a stigat #u s"aimă u#eni#ul şi a n#e"ut a "lâng#u sus"inui).

7&ăsat de mustratea cea as&ră $ietul ucenic şi%a adus aminte des&re o înt*m&lare &e care a avutc*nd mergea s&re cetate' Ki anume s%a înt*lnit în cale cu un evreu !oarte meşter la cuv*nt şi viclea7cesta se arăta a !i un om învăţat şi iscusit în cuvintele )cri&turii' @ăz*nd el &e ucenic că essim&luţ şi cam s!ios a înce&ut să discute des&re (omnul nostru Iisus Hristos'

ntre altele :idovul cel viclean şi%a vărsat veninul lui de şar&e zic*nd că nu este Hristos adevăracela &e care îl cinstesc creştinii ci altul este Hristos adică acela &e care îl aştea&tă :idovii'

8a aceste vor$e #ulitoare ucenicul din cauza &rostimii lui n%a îndrăznit să mustre &e s&urcat

ne&ot al lui Iuda nici nu şi%a astu&at urec#ile şi nici nu s%a tul$urat ca să se de&ărteze de el cmers cu el înainte &e cale'

)%a s!iit de vicleanul :idov şi în loc să%l mustre a căutat să%i ţină #angul la vor$ă şi anume a rostit &oate să !ie aşa cum zice el'

rin cuv*ntul =&oate> ucenicul a dat să înţeleagă că nu este nici el sigur de venirea (omnului cacum ar zice că nici el nu este de&arte de &ărerea :idovului necredincios'

ndoiala cea de o cli&ă care s%a strecurat în mintea lui cea &roastă a !ost socotită ca o le&ădare Hristos şi Cuviosul aisie a cunoscut cu du#ul căderea ucenicului şi s%a tul$urat'Ne&ăsarea şi s!iala &e care a arătat%o ucenicul !aţă de :idovul #ulitor a !ost ca o trădare a s!incredinţeF &entru asta se !erea cuviosul de ucenic' 7$ia du&ă o &ocăinţă cu multe lacrămi !ier$inţi şi oarec*nd )!*ntul 7&ostol etruD a !ost &rimit ucenicul iarăşi în slu:$ă de către )!*ntul aisie'

(in această &ildă &utem cunoaşte c*tă cum&ătare aveau )!inţii ărinţi c*nd era vor$a de taiCredinţei' 8e&ădarea ucenicului s%a !ăcut &rin neştiinţă din cauza &rostimii lui' Iar dacă se înt*m&cumva ca cineva să tăgăduiască cu $ună ştiinţă s!*nta şi drea&ta Credinţă atunci toţi se t*nguia&entru el ca şi &entru cel mort şi nimeni dintre credincioşi nu aveau voie să !acă legături cu c

le&ădat'

Mai tare se !ereau de el dec*t de cel $olnav de ciumă' n asemenea cazuri iserica &unea legătude a!urisenie &entru cel căzut din credinţă şi numai du&ă o lungă &ocăinţă era &rimit din nou &rintcredincioşi însă nu avea voie să se îm&ărtăşească &*nă în ceasul morţii iar dacă era cumva cleriatunci &ierdea dre&tul la slu:$ă &entru toată viaţa' 7şa era în vremea vec#e'

(ar astăzi ce ne este dat să vedem în lumea creştinilor noştriG Cutare !rate sau cutare cleric &rediînvăţătura comunistă laudă dogmele cele !ără (umnezeu ale ateilorD $a !ac şi tovărăşie cu d*n

şi nimeni nu se !ereşte de el şi nici nu i se dă &edea&sa cuvenită'

;nii se mai !eresc &uţin de cei înşelaţi alţii însă se s!iesc tem*ndu%se de răz$unare iar alţii m#a$otnici îi laudă &e unii ca aceştia că au îndrăzneală şi sunt r*vnitori &entru dre&tate' (umnez)!*ntul să ne &ăzească de asemenea înşelăciuneED

(acă socotim $ine vedem că înşelăciunea comunistă cu întunericul masoneriei şi cu toată ceaateilor din 7&us nu este altceva dec*t o le&ădare de Credinţă' Ca să !ie &rote:aţi de guvernul ateilo

&ăstorii cei du#ovniceşti ascund astăzi toiagul mustrării şi &leacă steagul credinţei în !aţa stă&*nilumeşti' a unii îi laudă &e stă&*nitorii comunişti şi le !ac &aradă <e deumuriD' )e tem &ăstorii nu :ignească &e !iarele cele cuv*ntătoare'

:esco-erire -entru Sfânta <itur+ie din vedeniile Cuviosului Nifon, @-isco-ul Constantian

Fi-rului

ovestitu%ne%a ucenicul )!*ntului Ni!on zic*nd4 =ntr%una din zile ne%a dus la cinstitul lăcaş )!*ntului Nicolae' Cum am a:uns acolo s%a rugat &uţină vreme 5ericitul Ni!on mărturisindu%se l(umnezeu întru cunoştinţă şi uimire multă' Căci el dacă !ăcea rugăciune şi nu vedea întru arătare Hristos nu socotea că a !ăcut rugăciune ci zicea că în zadar s%a ostenit'

/ân% a n#e"ut "eotul %umnezeias#a itughie, a văzut Fei#itul #ă s+a "ogoât fo# %in #e şia#o"eit "eotul şi nteg 7etfelni#ul. -eotul nsă nu ve%ea nimi# %in #ele aătate.

/ân% a n#e"ut a zi#e "eotul şi #ei %im"eună #u %ânsul9 =Sfinte Dumnezeule>, atun#i s+a"ogoât "atu Îngei, #ântân% m"eună #u ei. /ân% a #itit =A"ostolul>, a venit Fei#itul -av(A"ostolul) şi a măsuat #ele #itite. 3a #ân% a n#e"ut "eotul Sfânta @vanghelie, oi#e #uvâ#ae ieşea %in gua lui se i%i#a la #e nto#mai #a o fă#lie #ae a%e şi #ele ostite se fă#eanelese %e toi.



/ân% uma să iasă #u Sfintele la voho%ul #el mae %eo%ată ve%e Fei#itul 2ifon #ă s+au %es#h#euile n #hi" minunat şi a venit o mieazmă negăită, #ă#i se "ogoau Îngeii #ântân% un im%e lau%ă $ielului 4istos P Fiul lui Dumnezeu.

Teminân%u+se a#eastă #ântae, i+a aătat un "un# "ea #uat şi %ul#e la #hi", #ae se a%u#ea #ăte Îngei #ul#at "e "almele lo. A"oi lăsân%u+l %in mâinile lo, l+au aşezat "e Sfântul Dis

un%e eau Sfintele Daui. i %a#ă s+a aşezat "un#ul a#ela "ea #uat, +a n#on0uat mulimmultă %e Îngei, n veşminte al'e. i #u toată "o%oa'a lo, se ve%ea #um "imes# nşişi stălu#ie %e la -un#. /ân% s+a a"o"iat "eotul #a să i%i#e Dis#ul şi Sfântul -oti "entvoho%, atun#i a luat şi -un#ul #ae ea #ul#at a#olo, m"eună #u Sfintele Daui, aşezân%u+%easu"a #a"ului său.

i #um a ieşit "eotul (ostin% ugă#iunea #uvenită n taină, ia #ei %e la stană #ântân%), atuna văzut /uviosul #um Sfinii Îngei l nsoeau "e -eot, z'uân% m"e0uul #a"ului său %%inte 4euvimi şi %oi %inte Seafimi megeau naintea "eotului #u o mulime %e Îngei #aaveau negăită 'u#uie.

/ân% s+a ntos "eotul la Sfânta $asă, %oi %inte 4euvimi au stat n %ea"ta, ia %oi %intSeafimi n stânga lui. Însă "eotul nu ve%ea a#easta.

Du"ă #e a ostit /ezul şi a n#e"ut "eotul să 'lagosloveas#ă Sfintele Daui, zi#ân=-efă#ân%u+le #u Duhul Tău #el Sfânt. Amin>, atun#i a văzut Fei#itul #um unul %in Îngeluân% sa'ia, a 0unghiat "un#ul şi sângele ui l+a tunat n Sfântul -oti, ia "ea #uatul Tu", m"ăin%u+l n #hi" taini#, l+a aşezat "e Sfântul Dis#, n lo#ul Dauilo. i fă#ân% a#easÎngeul a şezut iaăşi la lo#ul său #u evlavie.

/ân% a venit vemea să nale Sfintele, ostin% "eotul #uvintele9 =Sfintele Sfinilo>, ia #ei %stană zi#ân%9 =1nul Sfânt, unul Domnul 3isus 4istos, ntu Slava lui Dumnezeu Tatăl. Aminatun#i unul %in #ei #ai stăteau %e faă, a zis #ăte /uviosul 2ifon9 =$ă og, -ăinte, "entu #eostit "eotul, Sfintele Sfinilo>. i a ăs"uns #uviosul9 =A#easta o osteşte "eotul s"e a vesti "#ei #ai sunt sfini (a%i#ă #uai) #a să se a"o"ie %e Sfintele $ă%ulae ale lui 4istos>.

Atun#i a nte'at iaăşi a#ela (#ă#i ea om sim"lu)9 =Da #e nseamnă sfinenie, -ăinte>. 3Fei#itul 2ifon i+a zis9 =Da#ă #umva, fiule, eşti #uva, teme+te a te m"ătăşi #u asemenea Tainşi iaăşi %a#ă ai #u #ineva %uşmănie, să nu te a"o"ii. Da#ă este âzăto (a%i#ă %efăimăto) o

#levetito al a"oa"elui tău, atun#i să nu te atingi %e $ă%ulaele lui 4istos. Da#ă eşti ve%nivino, ia %e nu, să nu te a"o"ii>.

i zi#ân% a#estea a tă#ut. De#i şe%ea /uviosul 2ifon avân% semn %e la #ei #ai se m"ătăşeau #Sfintele Taine. 1noa li se nnegeau feele, fă#ân%u+se #a ale aa"ilo, ia altoa li se luminafeele #a soaele, o%ată #u "imiea Sfintelo Taine. &ăzân% a#easta /uviosul se s"ăimânt#lătinân% #a"ul #u miae. a fel stăteau şi Îngeii, nevăzui, "ivin% la ei.

i #ân% se a"o"ia #aeva %inte #ei %e"i (a%i#ă ve%ni#i) s"e Sfânta Îm"ătăşie, atun

Îngeii l a#o"eeau la faă #u năfamă al'ă, ia "e #a" i "uneau #unună şi aşa se %u#ea.



3a #ân% se a"o"ia #el "ă#ătos, atun#i se nto#eau %e #ăte el Sfinii Îngei ai lui Dumnezeu, i-ea /uatul Tu" şi Sânge l luau na"oi n #hi" nevăzut. /u asta i fă#eau uşine şi "le#ntune#at.

De#i săvâşin%u+se a#estea astfel, %u"ă #e s+au m"ătăşit toi şi "eotul a "otivit #ele Sfinte, sfâşitul itughiei, s+a aflat iaăşi nteg -un#ul, "e mâinile Sfinilo Îngei. i n%ată s

%esfă#ut a#o"eişul *isei#ii şi s+a nălat $ielul ui Dumnezeu, "e#um s+a "ogoât, nt#ântăile %e lau%ă ale Îngeilo şi #u o negăită mieazmă.

7ceste taine &e care le%a văzut în iserică mi le%a &ovestit în cale rea 5ericitul ărintele nostNi!on>'

JJJ

5iind între$at 5ericitul Ni!on de un oarecare !rate des&re !a&tele care înarmează su!letul s&m*ntuire Cuviosul a răs&uns că &ostul este &uternică armă a su!letului dar este nevoie şi

neîncetată rugăciune de linişte şi de tăcere' nsă &e l*ngă toate acestea este nevoie de citir)!intelor )cri&turi cum zice )!*ntul rooroc (avid că4 =De n+a fi fost egea Ta gân%iea meatun#i aş fi "ieit ntu smeenia mea>.

Câteva cuvinte des-re felul cum trebuie .nţeles canonul de la mărturisire (adică certareaduovnicească)



n cartea )!*ntului 7&ostol avel către vrei scrie4 =De sufeii #etae, atun#i Dumnezeu "oată #u voi #a şi #u nişte fii, #ă#i #ae este veun fiu "e #ae tatăl său să nu+l #ete

3a %e ămânei făă #etae, #ae este o'şteas#ă "entu toi, atun#i nu suntei fii, #i #o"nelegiuii (a%i#ă 'astazi) (ves. E+B)

Fie#ae #etae ni se "ae la n#e"ut ntistae, ia nu 'u#uie, %a mai tâziu a%u#e "in eoa%ele %ătătoae %e "a#e ale %e"tăii>. versul 11D'

Des"e nsemnătatea #anonului

(u&ă cum este cunoscut de toţi Taina #ea Sfântă a -o#ăinei este al#ătuită %in %ouă "ă"in#i"ale şi anume4

. /ăina inimii şi . $ătuisiea "ă#atelo.

8a un loc cu mărturisirea este socotit şi canonul care com&letează lucrul mărturisirii' ocăinţa neste de&lină dacă nu este urmată de îm&linirea canonului r*nduit de &reot'

(eci &utem s&une că egula #anonului este #om"letaea mătuisiii şi zăvoul -o#ăinei.

Mulţi dintre creştinii de azi nu &ot înţelege ce rost are canonul de la Mărturisire'

;nii îşi dau cu &ărerea că &rin îm&linirea canonului omul îşi răscum&ără iertarea &ăcateloCu alte cuvinte ei socotesc canonul ca o des&ăgu$ire sau ca un !el de &lată &entru &ăcate'

7lţii socotesc canonul ca o &edea&să sau ta/ă de is&ăşire &entru vinovăţia &ăcatelor' )unt a&oi şi alţii mai ne&rice&uţi cari cred că &rin Canon se răz$ună &reotul asu&ra cel

vinovaţiiar alţii din multă nesimţireD nu dau nici o atenţie la r*nduiala canonului zic*nd că este cevnumai de !ormă sau numai o scornitură a &reotului'

<oate &ărerile acestea sunt greşite şi aduc mare &agu$ă &entru m*ntuire' (u&ă învăţătura )!inţilărinţi şi du&ă &redaniile isericii Canonul de Mărturisire nu înseamnă nici răs&lată sdes&ăgu$ire &entru &ăcate nici &edea&să &entru vina greşelilor nici armă de răz$unare snăscocire cum cred uniiD'

/anonul fa#e "ate %in Taina #ea sfântă a -o#ăinei şi este #a o %ietă "e #ae o e#oman%%o#toul la #el 'olnav.

Cel care a !ost vătămat de răutatea &ăcatului este asemenea cu un om rănit care are nevoie îngri:irea doctorului' (u&ă ce lecuieşte &e cel rănit doctorul îi r*nduieşte şi o anumită dietă &entca să !ie &ăzit de in!ecţie sau de in!lamaţie adică de o$rintealăD'

C#iar dacă se înc#ide rana şi c#iar dacă se tămăduieşte $olnavul tot mai este nevoie de &ază întărire'

<ot asemenea şi du#ovnicul du&ă ce îi citeşte moli!ta de iertăciune sau înainte de moli!tăDr*nduieşte o dietă la cel mărturisit care se zice Canon'

(e aici &utem cunoaşte că nu se dă iertăciune în sc#im$ul canonului căci îm&linirea canonulurmează du&ă moli!ta de iertăciune &e care o citeşte &reotul'

Daul ietăii la taina $ătuisiii nu se %ă "entu #anon, #i %in mila #ea nemăsuată a lDumnezeu. Să nu #ea%ă #ineva #ă "in #anon şi a#o"eă vina "ă#atelo sau #ă el %ă "eul %ăs#um"ăae "entu "ă#ate.ina -ăcatelor noastre a -lătit/o 6ântuitorul nostru Iisus Hristos -entru toţi oamenii -entru totdeauna, aducându/Se -e sine Bertfă, -rin Sfintele <ui atimi*

nsă nu &rimesc iertare dec*t numai cei $inecredincioşi cari !ac &ocăinţă curată' <oate :ert!enoastre şi toate canoanele nu au nici un &reţ !ără Bert!a cea mare a (omnului'

;n singur &ăcat a săv*rşit strămoşul 7dam şi du&ă el vreme de cinci mii cinci sute de aniD to(re&ţii toţi atriar#ii şi toţi roorocii din 8egea @ec#e n%au &utut să răscum&ere &ăcatul moştende la 7dam' (acă &entru o singură greşeală n%au &utut să &lătească toţi aleşii cei din veac ai l(umnezeu atunci cum să ne $izuim noi &ăcătoşii că vom &lăti numai &rin canon toată vingreşelilor noastre cari sunt mult mai grele ca ale lui 7damD'

2umai 0etfa #ea negăită a $ântuitoului a#o"eă mulimea "ă#atelo noaste, %a#ă ave#e%ină şi mătuisie #uată.

Căci &rin rana 8ui noi toţi ne%am vindecat cum grăieşte )!*nta isericăD' n &rivinţa asta mulţi înşală &un*ndu%şi năde:dea în canonul care îl îm&linesc voiniceşte iar la mărturisire nu au destuumilinţă şi de multe ori os*ndesc &e cei mai sla$i cari nu &ot îm&lini canonul ca eiD cu metan&*nă la &ăm*nt'

(ar să ştie toţi că nu numai metaniile şi înc#inăciunile sunt socotite dre&t canon' 7r însemna

numai cei voinici la tru& se m*ntuiesc' (ar să ştim că toţi oamenii au canon' 7t*t cei voinici c*t

cei sla$i at*t mona#ii c*t şi &reoţii şi &atriar#ii au canonul lor' Canonul este de mai multe !elurise r*nduieşte du&ă &uterea şi înlesnirea !iecăruia'

8a unii r*nduieşte du#ovnicul să !acă metanii mari sau înc#inăciui la alţii le r*nduieşte &ost mîndelungat unora le &orunceşte să nu măn*nce carne şi să nu $ea vin iar &e alţii îi o&reşte de a îm&ărtăşi cu )!intele <aine &entru o vreme oarecare sau &entru toată viaţa' 8a unii le r*nduieşte !acă mai multe rugăciuni sau milostenii &e unii îi îndeamnă să citească mai mult din cărţi s!in

saltirea sau @ieţile )!inţilorD &e mireni îi o&reşte de a merge la teatru sau la &etreceri &e uniiîndeamnă să%i s!ătuiască &e cei neştiutori iar la alţii le &orunceşte să &ăzească mai mult tăcerea'

Toate a#este ân%uieli "e #ae le %ă %uhovni#ul la mătuisie "oată numele %e #anon (a%i#%ietă %uhvni#eas#ă).3ată #e s#ie /uviosul 2i#o%im Aghioitul n Sfătuiea #ăte Duhovni#9 =2u uita, %uhovni#e, %esfătui "e #ei "ă#ătoşi #a să nu+şi "uie nă%e0%ea n #anon, ni#i să nu #ea%ă #ă numai "in #anosau "in n%e"taea lo vo %o'ân%i ietaea "ă#atelo %e la Dumnezeu!>

Nicidecum căci aceasta este o &ărere greşită a ereticilor' ăcatul !iind o răutate nemărginită ca

aduce ocară lui (umnezeu Celui nemărginitD nu este cu &utinţă să dezlege numai &rin !a&tele sîndre&tările omului'

Căci du&ă graiul )!*ntului rooroc4 =Toi ne+am năs#ut #u ntină#iune, #a o #â"ă le"ă%ată estoată %e"tatea noastă> (3saia).

Să avem toată n#e%inaea #ă luăm ietaea "ă#atelo "in mila #ea nemăsuată a lDumnezeu, "in ăs#um"ăaea săvâşită %e #ăte Fiul lui Dumnezeu, "in moatea Sa şi "Sângele Său #el văsat "e /u#e (şi a"oi "in sâguina noastă).

Cum zice şi )!*ntul 7&ostol avel4 =2u "in lu#uile "e #ae ntu %e"tate le+am fă#ut noi, %u"ă a ui milă ne+a mântuit "e noi>. <it' 3',+D'

Iar în cartea a I%a )!*ntului 7&ostol şi vang#elist Ioan zice4 =Sângele lui 4istos ne #uăeşte "noi %e tot "ă#atul>.

7ceasta se adevereşte şi &rin cuvintele &e care însuşi (umnezeu le rosteşte către )!*ntul rooroIsaia zic*nd4 =@u sunt #ae şteg făă%elegile tale, "entu $ine!> adică &rin milostivirea MeaD'

De#i nu este #anonul sau fa"tele noaste, #ai şteg "ă#atele, #i %aul lui Dumnezeu m"eună #sâguina noastă. /anonul este %ieta "entu "ază şi semnul "in #ae ne a%u#em amintot%eauna %e "ă#atele #e am fă#ut.

Des"e a#easta ne lămueşte şi Sfântul 3oan ?uă %e Au zi#ân%9 =2u "entu #a să+i mun#egân%ul tău, #i #a să i nvei sufletul tău să nu mai z'u%e la "atimi şi să nu #ază iaăşi a#eleaşi, şi "e lângă a#easta, "entu #a să #unoşti (#u a%evăat) "in a%u#eea aminte, %aul #mae "e #ae l+ai "imit %e la Dumnezeu, ietân%u+i atâtea "ă#ate, "e#um şi -avel şi a%u#aminte tot%eauna #ă a gonit *isei#a> (/uvântaea :B la #atea 3 #ăte /ointeni).

Cum se .nţele+e iertarea care se dă -rin taina mărturisirii

7m scris în mai multe r*nduri des&re aceasta însă văd că unii tot mai au îndoială des&re iertăciun&e care o &rimesc la Mărturisire'

(in multa nedumerire a:ung uneori la deznădă:duire &entru aceasta mai scriu iarăşi c*teva cuvins&re lămurire'

Mulţi se întrea$ă cu mintea4 =-entu #e se mai %ă #anonul (şi uneoi #hia o"iea %e la SfânÎm"ătăşie) "e #âtă veme #el #ae s+a mătuisit a "imit ietae>

7cest lucru îi !ace &e mulţi să se îndoiască şi &entru asta nu dau atenţia cuvenită la tai

mărturisirii'

&ăzân% #ă li se %ă #anon %u"ă mătuisie, ei #e% #ă nu "imes# ietae %e "ă#ate, "ână #ân% ntemină #anonul ân%uit %e "eot. A#eastă "ăee este #u totul geşită şi stăină %e #e%innoastă.

a&istaşii au această învăţătură greşită &entru care au şi născocit urgatoriul adică locul unde curăţă du&ă moarte su!letele cari nu şi%au îm&linit canonulD' 7ceşti eretici s&un că a!ară de 0aiIad mai este un loc numit urgatoriu unde se &ede&sesc o vreme su!letele celor cari s%au mărturişi au &rimit )!intele <aine dar n%au a&ucat să termine canonul r*nduit de &reot'

2oi #eştinii oto%o#şi #e%em şi mătuisim #ă tot #el #e se "o#ăieşte, mătuisin%u+şi "ă#atele z%o'ie %e inimă, "imeşte ietă#iune %e la Dumnezeu #hia n #li"a #ân% i #iteşte "eotDezlegaea.

nvăţătura aceasta este întărită de )!intele )o$oare şi anume &rin canonul , al )o$orului d8aodiceea &rin canonul 3 al )o$orului de la Niceea a&oi &rin canonul 12, al )o$orului din <rulşi &rin canonul + al )o$orului din 7ncira' (e asemenea se întăreşte aceasta şi &rin canonul Q

)!*ntului @asile cel Mare &recum şi &rin canonul 3 al )!*ntului -rigore &isco&ul Nisiei căt8itoionD

Avem a"oi #a mătuie #uvintele Sfântului Simeon Ahie"is#o"ul Tesaloni#ului, #ae s"une ietaea "ă#atelo se %ă #hia n #easul mătuisiii, #ân% omul şi %estăinuieşte %e"lin toa"ă#atele sale #u z%o'ie %e inimă şi #u hotăâe statoni#ă %e a nu mai "ă#ătui.

Ki ne încredinţează &entru aceasta )!*ntul )imeon aduc*nd ca &ildă cuvintele )!intei vang#elunde s&une cum a &rimit îndată iertăciune vameşul cel smerit din <em&lu mai marele vameşilUa#eu din Ieri#on slă$ănogul de la @itezda a&oi !iul cel &ierdut t*l#arul cel credincios !emeia cdes!r*nată şi alţii cari s%au căit din toată inima'

otrivit cu &ildele acestea din )!*nta vang#elie a scris şi Sfântul Atanasie #el $ae (#ătAntioh) #ă toi #ei #ae #u a%evăat se "o#ăies#, nt+o #li"eală %e veme se eli'eează geutatea #ea mai %inainte %e "ă#ate şi %e osân%ă. -entu a#easta zi#e Sfântul9 =/hia %e vmui a %oua zi (#el #ae s+a mătuisit) este "imită la Dumnezeu "o#ăina lui>.

Sfântul 3oan ?uă %e Au s"une #ă "entu ietae nu este nevoie %e zile sau %e ani muli J #ă%e se va "ăăsi omul %e elele #ele mai %inainte făgă%uin% lui Dumnezeu #u a%evăat #ă nu smai atinge %e ele, atun#i nu #ee Dumnezeu mai mult #a ăs"uns (%in #atea #ea #ăte SfântFilogoniu).

Din a#este mătuii "oate să neleagă oi#ine #ă "in "o#ăină şi mătuisie #uată #eştin%o'ân%eşte n%ată ietă#iunea "entu "ă#ate, nsă nu i se iată m"eună şi #anonul "ă#atelo/u alte #uvinte "ă#atele se iată "in mătuisie, %a #etaea "entu "ă#ate ămâne.

De ai#i a ieşit şi "ove'ul n lume9 =De ietat eşti ietat, %a #anonul ai %e "utat.> 7vem ca &ildă certarea )!*ntului rooroc (avid care a !ost iertat de (umnezeu &entru &ăcatele ludar canonul l%a tras cu v*r! şi îndesat'

Iertarea a &rimit%o îndată ce şi%a mărturisit &ăcatul c*nd a zis &roorocul Natan4 =Domnul a i%i#"ă#atul tău!> nsă certarea adică canonulD &entru vina &ăcatului nu s%a iertat' Căci deşi s%a căit şi&rimit încredinţarea de la &roorocul Natan &entru iertare totuşi du&ă aceea a !ost izgonit de îm&ărăţie de către !iul său 7vesalom' 7&oi tăierea şi alte mii de rele au venit asu&ra casei lui (avca o certare &entru &ăcatele sale du&ă cum i%a &roorocit însuşi Natan'

8a !el se înt*m&lă şi cu cei cari îşi mărturisesc &ăcatele cele grele aşa cum se cuvine4 &rimesc ierta&rin rugăciunea &reotului dar răm*ne asu&ra lor certarea &entru &ăcate adică canonulD' (acă &rimim certarea în viaţa aceasta atunci o luăm veşnic &e lumea cealaltă' )!*ntul rooroc (avid&rimit cu $ucurie certarea cea vremelnică ca să sca&e de cea veşnică &entru aceasta zice la saltir=De #etat m+a #etat Domnul, %a moii nu m+a %at!>

n ziua de azi au îndoială &entru iertăciunea de la mărturisire mai cu seamă cei cu &ăcate grele casunt o&riţi de la )!*nta m&ărtăşire &entru o vremeD' Căci zic ei4 =/um sunt ietat, %a#ă a

legătua #anonului>

a a#easta ăs"un%e Sfântul 2i#o%im Aghioitul, zi#ân%9 =A%evăat este #ă se iată "ă#atul ("mătuisie) nsă "e 'aza făgă%uinei #ă va "ăzi #anonul şi %e"ătaea %e Sfânta Îm"ătăşanie>

entru aceasta se o$işnuieşte ca înainte de moli!ta iertării du#ovnicul să%i r*nduiască canon&otrivit &entru &ăcate' Canonul nu este însăşi &lata &entru vina &ăcatului ci este mai mult o condicare se &une înainte de iertare' /uviosul 2i#o%im mai s"une #ă ostul #anonului (la #ei #ai a

"ă#ate gele) nu este numai "entu #etaea "ă#ătosului, #i mai #u seamă a se #e#a şi a ntemeia #eştinul mai mult n %aul ietăii ("e #ae l+a "imit la mătuisie).

Cu alte cuvinte este nevoie de această dietă du#ovnicească &entru a%l &ăzi &e om să nu%şi &iardarul adică să nu alunece iarăşi în cele vec#i'

De#i să fie n#e%inat fie#ae #ă "in mătuisie #uată, "imeşte ietaea n%ată, oi#ât %e maa fi "ă#atul lui.

(umnezeu iartă cu aceiaşi uşurinţă at*t &e cele mici c*t şi &e cele mari' Căci zice în cartea înt

so$ornicească a )!*ntului vang#elist Ioan4 =De vom mătuisi "ă#atele noaste, #e%in#ios %e"t este Domnul s"e a ne ieta "ă#atele noaste şi a ne #uăi %e oi#e ne%e"tate!>

Toi #ei #ai au fost nvă0'ii #u Dumnezeu "in "ă#ate gele, la taina mătuisiii se m"a#iaăşi #u Dumnezeu, #ae le nnoieşte %e"tul %e moştenie #eeas#ă ("uneea %e fii) şi ei "imeiaăşi %aul "e #ae l+au "ie%ut.

Săutaea fiului "ie%ut %in Sfânta @vanghelie n#hi"uie m"ă#aea #elui "ă#ătos #u -ăinte/ees#, ia inelul "e #ae l+a "imit fiul #el "ie%ut, este %aul Sfântului Duh, #ae se ntoa#

iaăşi la #el #ae se "o#ăieşte %u"ă lege. A"oi vielul #el gas, #ae s+a n0unghiat la aflaea fiulun#hi"uie Tu"ul şi Sângele Domnului, #ae se 0etfeşte "entu noi "ă#ătoşii.

<oate canoanele şi toate nevoinţele noastre nu au nici o valoare !ără această :ert!ă dumnezeiască'

Izvorul iertării noastre este Lertfa cea ne+răită a 6ântuitorului nostru*

nsuşi (omnul s&une la )!*nta vang#elie de la Matei că a venit în lume =#a să+şi %ea sufletul Să"entu ăs#um"ăaea multoa>.

Iar )!*ntul 7&ostol şi vang#elist Ioan s&une4 =Sângele lui 3isus 4istos, Fiul lui Dumnezeu n#uăeşte "e noi %e oi#e "ă#at>. Cartea I versul QD'

>n adaos des-re adevărata mărturisire 5i două -ilde des-re minciună

Mulţi dintre noi ne%am o$işnuit să înşirăm la mărturisire numele &ăcatelor !ără să arătăm şi gradsau măsuraD la care au a:uns aceste &ăcate'

Ne &lace să ne mărturisim cam în !elul acesta4 =Am geşit "ăinte, #u mân%ia, #u zavistia, #lă#omia, #u min#iuna, #u tân%ăvia, #u #levetiea şi #u tot felul %e "ă#ate. $ă og %e mă iată %e mă %ezleagă!>

Nici nu se &oate o mărturisire mai !rumoasă şi mai uşoară ca aceasta' Da să ne nte'ăm, oae a%es#his noi inima n faa %uhovni#ului nşiân% numai "omelni#ul o'işnuit al "ă#atelo ;anelege "eotul staea noastă sufleteas#ă Numai dacă este văzător cu du#ul &oate să ne &ricearănile alt!el nu &oate &rice&e'

n adevăr aceleaşi &ăcate le mărturisesc şi co&iii &recum şi oamenii cu viaţă aleasă' <oţi greşim

(ar c*t de mult se deose$eşte măsura &ăcatelor de la unul la altulE

Ki co&iii se m*ndresc şi s&un minciuni dar &ăcatele lor nu sunt de moarte căci ei încă nu ştiu deose$ească $inele de rău şi nici nu au vicleşug ca oamenii în v*rstă' 8a unii este m*ndrco&ilărească iar la alţii m*ndrie satanicească'asemenea cu a m*ndrului 8uci!erD'

8a !el este şi cu minciuna4 unii s&un minciuni ca să !acă #az iar alţii &rin minciuni &ricinuiedurere şi necaz' Minciuna care este s&usă !ără răutate &ricinuieşte mai ales r*s !ără a !ace vătămaaltora'



Iar c*nd minciuna izvoreşte din răutate atunci ea aduce lacrimi şi $lesteme $a uneori adudeznăde:de şi omoruri' Minciuna care nu izvoreşte din răutate şi nu urmăreşte vătămarea altoraceasta nu este cu adevărat minciună ci este mai mult o vor$ă &re!ăcută sau o glumă nevinovată' (multe ori vedem că şi oamenii cei s!inţi s%au !olosit de asemenea vor$e &re!ăcute &entru a aco&e!a&tele lor cele $une sau &entru a !i de!ăimaţi de oameni'

În vemea #ân% au năvălit "ăgânii -eşi n -alestina (la anul GI) se afla "e $untele @leon

mânăstie, n #ae tăiau I66 %e fe#ioae. /ân% au intat "ăgânii n a#eastă mânăstie, an#e"ut să le 0unghie #a "e nişte "oum'ie. Da nainte %e a le u#i%e, #ăutau #a să 'at0o#oeas#ă #u sila. 1nul %inte ostaşi a ales "e una mai tânăă, tâân%+o #u sine a o ne#insAtun#i fe#ioaa a zis #ăte el9 =$ă og tinee, să nu mă sileşti şi eu i voi %a nişte unt%elemn #%a minunat. /u a#esta %a#ă te ungi, nu "oate să te ăneas#ă ni#i o amă la ăz'oi. @l te va "ămai 'ine %e#ât "avăza şi s#utul.>

Auzin% a#estea ostaşul, i+a făgă%uit #ă o va #ua, %a n gân%ul lui %oea să %o'ân%eas#ă mntâi unt%elemnul #el minunat şi "e umă să+şi m"lineas#ă "ofta lui #ea s"u#ată.

În sfâşit, fe#ioaa a a%us un vas #u unt%elemn (%e #ae se "une n mân#ae) şi i+a zis să se ungla gât şi ea să+l loveas#ă #u sa'ia #a să se n#e%ineze %e "uteea #ea minunată a unt%elemnulu

@l nsă n+a "imit, #i i+a zis să se ungă ea ntâi şi el să fa#ă n#e#ae #u sa'ia. Atun#i fe#ioaa a 'u#uat, #ă#i a#easta ea %oina ei.

De#i ungân%u+se ea la gât, i+a zis s+o loveas#ă #u sa'ia făă fi#ă. Atun#i "ăgânul a lovit #u toa"uteea şi mae i+a fost miaea #ân% a văzut #a"ul ei #ăzân% la "ământ.

Atun#i a "i#e"ut #ă a fost nşelat şi mult s+a ntistat, "entu #ă nu şi+a m"linit "ofta.-in meşteşugul a#esta, sfânta fe#ioaă şi+a "ăstat fe#ioia nesti#ată %o'ân%in% şi #ununneveşte0ită a mu#eni#iei.

ilda ei a încura:at şi &e celelalte !ecioare şi căutau în tot c#i&ul să se îm&otrivească &ăg*nilor dorinţa de a muri curate'

Iată o minciună care a &ricinuit cunună'

)unt însă şi minciuni care aduc numai vătămare şi &ierzare'

n m*năstirea de !ecioare care era su$ conducerea )!*ntul a#omie unde se a!lau vreo Q22 !ecioareD a avut loc următoarea înt*m&lare4

A venit o%ată la "oata mânăstiii un meşte #oito, nte'ân% %a#ă nu au #eva %e #usut. Atuna ieşit o #ălugăiă tânăă şi a zis #oitoului9 =2oi avem ai#i #oitoese şi nu este %e lu#u "entaltul stăin>. 2umai atât a ostit #ălugăia şi a intat iaăşi n mânăstie.



În vemea #ân% vo'ea #u stăinul la "oată, a văzut+o una %inte #ălugăie. 2+a te#ut mulveme %u"ă a#easta şi s+au sfă%it nte ele, #ălugăia #ae a vo'it #u stăinul şi #ea #ae a văzuo vo'in%. A#easta %in umă, voin% să se ăz'une, a #levetit+o "e #ealaltă #ăte altele, #ă a #ăzn "ă#at #u meşteul #oito. /âteva %inte ele, fiin% #u"inse %e ăutate au "imit min#iuna %ea%evă, ăs"ân%in% vo'e n toată mânăstiea. *iata #ălugăiă (#ae ni#i #u gân%ul nu s+a %la asemenea lu#u) n+a mai "utut sufei uşinea #ae s+a fă#ut n mânăstie şi %in mulntistae, s+a aun#at "e as#uns n âu şi s+a ne#at.

Atun#i #ealaltă #ăugăiă, văzân% "iezaea sufleteas#ă şi uşinea %in mânăstie, #ae s+a fă#"entu min#iuna ei, a #ăzut n %eznă%e0%e şi s+a s"ânzuat. Aflân% a#estea "eotul şi e#onommânăstiii, a "oun#it să nu se "omeneas#ă la ugă#iune ni#i una, ni#i alta. 3a #ele #ae %iăutate s+au nvoit la min#iună şi au ăs"ân%it+o, au fost o"ite E ani %e la Sfânta Îm"ătăşie.

(in aceste &ilde se vede c*t de mult se deose$eşte minciuna unuia de a celuilalt'

De#i #ân% ne mătuisim să nu fa#em numai o nşiuie sea#ă a "ă#atelo, #i este nevoie s"unem şi măsua ăutăii lo (#u #e s#o" le+am fă#ut şi #e fel %e vătămae am "i#inuit #u ele).

(e &ildă c*nd s&unem la mărturisire că am greşit cu lăcomia aceasta nu înseamnează că ne%aarătat &ăcatul de&lin căci nu este nimeni care să nu greşească cu lăcomia'

;nul măn*ncă lacom c*teodată c*nd este &rea o$osit şi &rea !lăm*nd'

7ltul măn*ncă şi $ea cu lăcomie totdeauna &*nă c*nd se um!lă şi ameţeşte' Iar altul din lăcomnedre&tăţeşte şi nă&ăstuieşte &e !ratele lui' (eci nu este aceeaşi lăcomie la toţi'

Cel dint*i alunecă uneori numai în &ăcatul lăcomiei' Cel de al doilea este ro$it totdeauna de &atimlăcomiei care este &ăcat de moarteD' Iar cel care din lăcomie nedre&tăţeşte şi nă&ăstuieşte &e altuacela săv*rşeşte un &ăcat şi mai mare care strigă răz$unare la cer'

(acă nu !acem mărturisirea lămurit atunci dezlegarea &reotului nu ne !oloseşte iar )!*nm&ărtăşire se ia cu nevrednicie căci &reotul de dezleagă !ără să cunoască $oala noastră şi niciodanu &oate să dea canonul sau s!atulD care ni se cuvine'

Cuvinte des-re mărturisire din cartea Sf* @n+ol-ion

ăcatul este ca o rană care dacă nu se arată la doctor atunci &utrezeşte şi &e urmă este nevindecată

=8ăutatea nemătuisită este ană as#unsă a sufletului!>, zi#e Sfântul &asile #el $ae.

a mătuisie te'uie "ăzite %ouă lu#ui9Întâi ea te'uie fă#ută făă %e uşine şi al %oilea să nu se a%u#ă "i#inuie (a%i#ă să nu %ăm vin"e alii "entu geşelile noaste).

8uşinea #ae ne vine nainte %e "ă#at este semnul %aului, #ă#i ne este s"e iz'ăvie, ia uşin#ae ne vine la mătuisie este %e la #el vi#lean şi ne "oate "i#inui osân%ă.

$ustaea "e #ae o simte omul "entu "ă#ate, este glasul Sfântului Duh, #ae nu vo'eşte ue#he, #i la inimă. Ki anume glasul acesta ne strigă4 =*nă c*nd mai ză$oveşti în &ăcate iată $oane îm&resoară a venit $ătr*neţea şi moartea este la uşăE>

=S#oală, #ela #e %omi şi te i%i#i %in moi şi te va lumina 4istos>, (#um zi#e Sfântul A"ost-avel).

<re$uie să alegem una din două41' .ri aici &e &ăm*nt să desco&erim &ăcatele numai în !aţa du#ovnicului,' .ri le ascundem aici ca să !ie scoase la arătare de către n!ricoşatul Budecător în !aţa îngerilor oamenilor'=$ustate+voi şi s#oate la aătae "ă#atele tale> (zi#e Sfântul -ooo# Davi%).

Destăinuiea gân%uilo

Uis%a iarăşi un $ătr*n4 =recum şar&ele dacă iese din gura sa îndată !uge aşa şi g*ndurile cele redesco&erindu%se îndată &ier' Ki iarăşi &recum cariul viermeleD strică şi măn*ncă lemnul aşa

g*ndurile cele rele strică şi măn*ncă inima omului' Că cel ce îşi desco&eră şi îşi arată g*ndurile saîndată se tămăduieşte' Iar cel ce îşi aco&eră şi îşi tăinuieşte g*ndurile sale acela are m*ndrie' Că nu vrei să destăinuieşti cele ascunse ale inimii şi să nu te încredinţezi nimănui aceasta înseamnă nu ai smerenie' Că smerenia toate $unătăţile le are' <oţi s!inţii se socoteau şi se aveau &e sine ca cmai greşiţi şi mai &ăcătoşi dec*t toţi oamenii'

3a %e va #hema omul %in tot sufletul său "e Dumnezeu şi atun#i va mege şi va nte'a "e #ine#eân% sfat "entu gân%uile sale, Dumnezeu va ăs"un%e "in omul a#ela, a%i#ă l va lumina #să %ea sfat 'un şi folosito.

Că însuşi (umnezeu cel ce a desc#is gura măgăreţei lui @alaam va desc#ide şi gura acelui om care îl vei între$a &entru !olosul tău măcar de va !i şi &ăcătos omul acela'>

$ătuisie şi n#e%ee

C*nd vrei să mergi ca să%ţi desco&eri g*ndurile tale unui &ărinte du#ovnicesc şi cauţi să te !oloseşatunci se cuvine ca mai înt*i să te rogi lui (umnezeu zic*nd4 =Doamne, Dumnezeul meu, #ele voieşti Tu şi le ştii #a sunt s"e folosul sufletului meu, a#elea să le "ui n gua a#elui "ăinte #să mi le zi#ă mie şi #uvintele lui #a %in gua Ta să le "imes# şi să mă foloses#!>

(eci să te întăreşti &e sine%ţi &rin aceste cuvinte de vreme ce osteneala tăcerea şi sărăcia cu reau&ătimire aduc omului smerenia iar smerenia iartă toate &ăcatele'

2e"omeniea %e ău şi ietaea

Uis%a iarăşi un s!*nt $ătr*n4 =(e vei auzi că cutare !rate sau soră te%a clevetit te%a grăit de rău şi tede!ăimat să nu te sc*r$eşti asu&ra lui' Ki de va veni acela la tine tu să nu%l vădeşti &e el ci veseleşte îm&reună cu d*nsul şi să arăţi !aţă veselă către d*nsul ca să ai îndrăzneală căt

(umnezeu întru rugăciunea ta'>



Ki iarăşi4 entru ravilă=(e va veni la tine vreu !rate sau soră atunci &entru dragostea lui să laşi orice trea$ă încă şi &ravşi umilinţa ta' Iar de vei avea &l*ngere sau lacrimi să le ascunzi întru inima ta &*nă c*nd se va duc!ratele' Iar dacă va ieşi şi se va duce !ratele atunci iar te a&ucă de umilinţă şi de &ravila ta de vremce se tem dracii văz*nd umilinţa ta'>

Dea"ta so#otealăUis%a un $ătr*n oarecare4 =(e eşti ne&utincios şi sla$ cu tru&ul tău du&ă &uterea ta să%ţi !aci &ravişi &ostul tău şi să nu te sileşti &este &utinţa ta ca nu cumva să cazi în $oală şi vei &o!ti atunci uneşi altele îngreun*nd &e alţii cari îţi slu:esc ţie iar de te tul$ură &e tine g*nduri s&urcate necuviincioase să nu le tăinuieşti ci îndată să le desco&eri du#ovnicescului tău &ărinte' Căci &e cîşi ascunde şi îşi tăinuieşte omul g*ndurile cele rele cu at*ta se înmulţesc şi se întăresc mai v*rtos inima lui'>

/unos#ân% ne"utina să avem Smeita /ugetae

Uis%a un $ătr*n4 =(e vei auzi des&re &etrecerile cele mari ale s!inţilor &ărinţi şi a&rinz*ndu%te r*vna vei voi să le urmezi a&ucă%te şi tu c#em*nd numele (omnului să te întărească în lucrul &care l%ai ales' Ki dacă cu a:utorul lui (umnezeu vei săv*rşi atunci mulţumeşte Celui ce ţi%a a:utaIar de nu vei &utea să săv*rşeşti nevoinţa lor atunci măcar să%ţi cunoşti ne&utinţa şi slă$iciunea tKi de!ăim*ndu%te &e sine%ţi smereşte%ţi g*ndul tău &*nă la moarte socotindu%te &e tine nevrednic sărac şi neră$dător' )ă ai mustrare în su!letul tău totdeauna ca cel ce ai înce&ut şi nu ai săv*rşit' aşa &oţi şi tu să te m*ntuieşti'>

/um"ăniea la nevoinăMai zicea un alt s!*nt &ărinte că o$işnuieşte vicleanul ca &e cei ce se nevoiesc c*nd nu &oate săîm&iedice de la nevoinţă să%i îndemne la cele &este măsură ca &rin aceasta să%i sur&e în groa&m*ndriei şi nu este nici un lucru mai ur*t lui (umnezeu dec*t &atima aceasta'

(eci tu călătoreşte &recum zice )cri&tura &e calea îm&ărătească şi nu te a$ate nici în drea&ta nici st*nga ci măsura cea de mi:loc între$uinţează la m*ncare4 adică cu măsură m*nc*nd în !iecaseară'

Iar de vei urma nevoii tale !ie dintru ne&utinţă sau $oalăD !ie din altă &ricină ca să strici ceasul co$işnuit să nu te îndoieşti adică să nu te îm&uţinezi la su!letD căci nu suntem su$ lege ci su$ dar'

nsă c*nd măn*nci să nu voieşti să te saturi ci te ţine cu în!r*nare mai ales la $ucatele ce&o!titoare şi îndemnătoare s&re lăcomie' e cele &roaste m*ncări să le iu$eşti totdeauna şi inima să o &ăzeşti în tot c#i&ul nevoindu%te la smerenie'

/ă 0etfa lui Dumnezeu, %uhul umilit, inima smeită şi nfântă Dumnezeu nu o va ugi("e#um zi#e -ooo#ul Davi% n -salmul 56).

Ki tot el zice în alt loc4 =Smeitu+m+am şi m+a mântuit Domnul.>

De#i toată nă%e0%ea ta, fiule, aun#ân%+o s"e Domnul, megi #u "a#e n #alea ta şi 0u%e#ata #a ameazăzi.

Folosul %efăimăii

Uis%a un $ătr*n4 =(e îţi vei aduce aminte de cel ce te%a necă:it sau te%a necinstit sau te%a &ăgu$

dator eşti ca să%ţi aduci aminte de el ca de un doctor trimis de Hristos şi să%l ai &e el ca &e un !ăcătde $ine' (acă te necă:eşti sau te tul$uri &entru el atunci înseamnă că $oleşte su!letul tău' (eci dateşti să mulţumeşti !ratelui şi să te rogi &entru d*nsul căci &rin el cunoşti $oala ta şi să &rimeşti cede la d*nsul ocări sau vor$e releD ca &e nişte doctorii trimise de (omnul'

Iar dacă te sc*r$eşti asu&ra !ratelui aceasta înseamnă ca şi cum ai zice (omnului4 =Nu voiesc &rimesc doctoriile <ale ci voiesc să &utrezesc întru rănile mele'> (eci cel ce voieşte să se vindede rănile sale cele su!leteşti este dator să su!ere cele ce se aduc de la doctor ori în ce c#i& ar !i'>

6ărturisirea falsă cu roadele ei

n cartea care se c#eamă =M*ntuirea ăcătoşilor> la ca&' 1 se a!lă următoarea &ovestire4

; femeie oae#ae ea la aătae evlavioasă, sâguin%u+se ntot%eauna la "ost şi la ugă#iun

%a n as#unsul inimii ea foate mân%ă, so#otin%u+se "e sine #ă este 'ună şi sfântă. Afaă %



asta ea aşa %e m"ietită la inimă (#u ineea n minte %e ău) n#ât %a#ă s+a fi sfă%it #u #inevnu mai ieta ni#io%ată şi ni#i nu "utea să mai va%ă n o#hi "esoana a#eea, #i ămânenem"ă#ată. a sfâşit s+a m'olnăvit şi #hemân% "e %uhovni# s+a mătuisit, nsă nu şi%es#o"eit toate "e %e"lin şi #u so#oteală aşa #um se #uvine, #i numai %e fomă şi făă osneavân%u+şi #onştiina #uată.

Du"ă o mătuisie #a a#eea %e mântuială şi #u multe as#unsui, "eotul a a%us Sfintele taine #

s+o m"ătăşeas#ă. Da ea şi nto#ea #a"ul s"e "eete şi nu "utea să va%ă Sfântul Tu".-entu a "utea #unoaşte #ei %e faă "i#ina şi %ea"ta ăs"lătie #u mun#a #ea veşni#ă, eastigat #u glas mae, fiin% silită %e "uteea lui Dumnezeu, zi#ân%9

=Du"ă #um eu %in #auza mân%iei n+am ietat "e #ei #ai mi+au geşit şi nu m+am m"ă#at #u e#i mi+am ntos s"atele #ăte %ânşii, tot aşa şi Domnul şi ntoa#e faa Sa %e la mine şi nu "oa#a să+ "imeas#ă neve%ni#ul meu suflet şi ni#io%ată nu voi "utea #a să Îl vă% ntu Îm"ăăSa, #i %u"ă %e"tate mă a% n fo#ul #el veşni#.> Oi#ân% a#estea ti#ăloasa şi+a %at sufletul.

7şa !ac multe din !emeile cele nesocotite şi !ără de r*nduială' Ki anume lasă &ăcatele cele manemărturisite şi le s&un numai &e cele mici şi neînsemnate' e cele mari le ascund ori dne&rice&ere ori din vicleşugul lor s&re a nu se !ace de ruşine şi &entru asta se os*ndesc amarnic'

(es&re asta ne &utem încredinţa din mărturisirea unui îndrăcit'

/ă#i fiin% a%us o%inioaă un n%ă#it la un %uhovni# sfânt, a#esta a "oun#it %uhului ne#uat #să iasă %in omul 'olnav. Da nainte %e a se %e"ăta %emonul, a fost 0uat %e #ăte %uhovni# #

să+i s"ună #ae sunt mai muli %inte #ei osân%ii, femeile sau 'ă'aii. Atun#i %emonul ăs"uns #ă %inte femei se osân%es# mai multe.

=2u te #e% (a zis %uhovni#ul), #ă#i femeile nu se n%eletni#es# #u afa#eile şi #u s#him'ui, no'işnuies# #a să vân%ă sau să #um"ee. @le nu au "i#ină #a să nşele şi să ne%e"tăeas#ă, a#um fa# 'ă'aii.>

Atun#i a ăs"uns %emonul %in 'olnav9 =3ată, numai %in a#este "atu "ă#ate se osân%es# mai tafemeile9

$ai ntâi #ă se m"o%o'es# şi se sulemenes# (a%i#ă şi s#himonoses# tu"ul #u %esui şi #'oieli), "entu a nte#e fumuseea #ea fieas#ă "e #ae le+a %at+o Oi%itoul.

Al %oilea "entu ghi#ituile şi is#o%iile "in vă0i9 unele vasă #ă'uni oi #aută n ghio# saaun#ă soii "entu a #unoaşte noo#ul.

Altele se "ăzes# #a să nu m"umute la n#e"utul lunii sau să nu a"in%ă fo#ul n anumite zilA"oi mai #e% n glasul "ăsăilo şi alte ghi#itui #a a#estea uneltes#.



Al teilea "entu va0'a şi #levetiea "e #ae o fa# nu numai a#asă, #i n#ă şi n *isei#ne'ăgân% n seamă #ele #ae se zi# la Sfintele Slu0'e.

A "ata "i#ină şi #ea mai gea este #ă nu se mătuises# #um te'uie. În lo# să %estăinuiastoate fa"tele #ele as#unse, ele s"un %uhovni#ului numai te mii #e, %e fomă şi aşa se m"ătăşe#u neve%ni#ie multe %in femeile #ele neso#otite şi astfel se osân%es#.>

entru cei care defaimă canonul de mărturisire

Înele"tul ieah ?aviil al Fila%elfiei s#ie n #atea sa =-entu Tine> umătoaele9 =/el #ae ns+a su"us #anoanelo, nevoie este să se timită la 0u%e#ăile #ele %e a#olo (a%i#ă la 7u%eul #nfi#oşat) şi va %a #uvânt "entu ăutăile #e a fă#ut, #a #el #e a #ăl#at legile *isei#ii>.

8a aceste cuvinte adaugă şi Sfântul 2i#o%im Aghioitul sfătuiea sa zi#ân%9 =În s#ut i zi#em una %in %ouă se #a%e să alegi, o, fate9 sau ai#i să iei vemelni# #anonul "ă#atelo tale, sau a#oveşni# (n lumea #ealaltă). Da#ă l vei "imi ai#i (n viaa a#easta) atun#i s#a"i %e #el %e a#ol3a %e nu l vei lua ai#i, negeşit l vei lua a#olo veşni#.>

Da#ă nu as#uli %e #uvântul %uhovni#ului şi nu "imeşti #anonul legiuit, atun#i să ştii %uhovni#ul nu ae "utee să te iete, #ă#i zi#e Sfântul &asile #el $ae #ă stă"âniea (a%i"uteea) %e a ieta "ă#atele nu este a'solută (a%i#ă nu se %ă aşa #um se ntâm"lă), #i %u"as#ultaea #elui #ae se "o#ăieşte, #ăte #el #ae i ngi0eşte sufletul (/uv. 5 al Sfântului &asi#el $ae %es"e /etăi).

(eci se cuvine să &rimească &ăcătosul cu $ucurie canonul său'

(acă sora lui Moise nu s%ar !i izgonit a!ară din ta$ără vreme de Q zile du&ă canon &entru greşala eatunci nu s%ar !i curăţit de le&ră'

(acă omul cel &rea des!r*nat din Corint nu s%ar !i dat )atanei du&ă canonul )!*ntului 7&ostoatunci nu s%ar !i m*ntuit su!letul lui I Cor' ca&' @D'

8a !el şi tu !rate de nu vei lua această &uţină certare a canonului atunci nici de le&ra &ăcatelor nucurăţeşti desăv*rşit nici su!letul tău nu se m*ntuieşte'

m&ăratul (avid ca să%şi îm&linescă canonul a !ost izgonit de la îm&ărăţie de către însuşi !iul s7vesalon' ;m$la &rin munte şi &rin văi cu &icioarele goale şi era ur*t şi îm&roşcat de către semensăi căci deşi &rin mărturisire l%a iertat (umnezeu dar nu i s%a iertat canonul adică certarvremelnică &entru &ăcatD'

m&ăratul <eodosie cel Mare care este în r*ndul s!inţilorD a !ost canonisit de )!*ntul 7m$rozie nu intre în iserică luni de zile iar alt îm&ărat &entru omorul ce !ăcuse a !ost canonisit cdez$răc*ndu%se de #ainele îm&ărăteşti să meargă desculţ &e un munte înalt şi acolo să &etreacă de zile întru rugăciuni gust*nd numai &*ine şi a&ă şi odi#nindu%se &e &ăm*ntul gol'

Ki alţi îm&ăraţi mulţi au !ăcut canon greu &entru &ăcatele lor'

Iar tu omule oare eşti mai mare dec*t aceia sau mai gingaş la tru& dec*t eiG (e ce nu &rime&uţinul canon &entru &ăcatele taleG

)ă nu te înşele g*ndul că &rin $ani vei răscum&ăra canonul tăul' m&ăraţii aceştia aveau mai mu$ani dec*t tine şi ar !i &utut să &lătească milioane de gal$eni numai să nu ia acest !el de canon' (aceasta nu este cu &utinţă să se !acă'

<ru&ul care a &ăcătuit acela tre$uie să se certe'

; -ărere +re5ită care ne vătămă -e mulţi



n !olia ce urmează am înşirat c*teva slove de lămurire &entru adevărul înţeles al &ăcatului dumărturiile )!intei )cri&turi'

Mi s%a înt*m&lat să stau de vor$ă cu multe &ersoane cari sunt cu &ărerea că dacă nu um$lă &e caledes!r*ului lumesc atunci nu au &ăcate şi deci nu au ce să mărturisească la du#ovnic'

)unt c*ţiva ani de c*nd îndemn &e un !rate din m*năstire să meargă la &ărintele du#ovnic &entmărturisire'

=Ce am eu cu du#ovnicul îmi zice elD doară n%am omor*t &e tata şi nici nu trăiesc în &ăcateE>

Iată cum înţelege el &ăcatul şi mulţi sunt cari înţeleg ca şi el deşi merg la du#ovnicD' 5ratele c&ricina socoate ca o nă&ăstuire îndemnul la mărturisire' l nevinovatul nu ştie încă de du#ovn

&entru că nu are &ăcateE Ki doar L să nu se deoac#e L nu este mai $reaz dec*t =!iul cel &ierdut> d)!*nta vang#lie dar &entru că J să mă iertaţiD nu are !emeie el se crede !ără &ăcat'

Iată unde se mărgineşte &ăcatul du&ă socoteala lui şi din nenorocire mulţi sunt &ărtaşi cu el şi îm&ărtăşesc regulat !ără să ştie de &ărintele du#ovnic' -ă"astie a%ân#ă este asta "entu 'ietsuflet, #ă#i se %efăimează #ea mai te'uin#ioasă taină "entu mântuie, a%i#ă Taina -o#ăin(#ae m"eună #u Sfântul *otez %es#hi%e uşa Taiului la toată lumea). /ă#i #ine so#oate #ă neste "ă#ătos, a#ela nu ae ni#i "o#ăină şi nu ştim un%e este mântuiea lui.

Sfinii -ăini ne nvaă #ă oi#e a'atee %e la 'ine este so#otită "ă#at (#ă#i şi "un#ul ae mânşi "izmă).

)!*ntul rooroc (avid se &l*nge =#ă ntu "ă#ate m+am năs#ut> s' +2D iar noi #ae am'ătânit n ele zi#em #ă nu fa#em "ă#ate ;ae numai %esfâul tu"es# este "ă#at DaTa'lele egii, #âte "oun#i ne+a %at Dumnezeu "ână la "oun#a a şa"tea (să nu fa%esfânae) 3a la #ele nouă Fei#ii %in Sfânta @vanghelie, oae fei#eşte Domnul numai "e ##uai #u tu"ul (ar nici nu aminteşte de asta căci dacă n%ai inima curată nici tru&ul nu este curşi nici su!letul'

7vem sute de mărturii des&re asta şi noi ne înşelăm adesea socotind ca &ăcat numai troa#o$işnuită în lume adică des!r*ulD iar altele care sunt mai vătămătoare nu le luăm în seamă' (oare numai cel care tuşeşte este $olnavG C*ţi sunt atacaţi de o!tică de rac sau alte $oli lăuntricdacă nu tuşesc şi nu scui&ă oare ei sunt $olnaviG

Cum .nţele+ cei mulţi -ăcatul

ovestea un &reot misionar din -recia dintre cei r*vnitoriD că merg*nd odată către un sat a&roa&de <esalonicD s%a înt*lnit cu un ţăran care se întorcea de la c*m&'



/a să+l n#e#e "e om %e ă'%ae, a zis #ăte el "eotul9 =*ună seaa, "ă#ătosule!>

a vo'a asta i+a săit omului an%ăa, ăs"unzân% "eotului #u mânie9 =@u "ă#ătos De unştii asta @u sunt #el mai 'un #eştin %in sat, #ă nu mă ştiu "ătat %elo# ntu "ă#ate!>

&ăzân% "eotul nostu #ă a %at %e 'u#lu#, a #ăutat să s#him'e vo'a #a să+l linişteas#ă, %a nfost #hi". ;mul n+a mai vut să vo'eas#ă şi a "le#at su"ăat. 3nteesân%u+se "eotul n s

%es"e omul a#ela #u "i#ina a aflat #ă el ea eoul sfezilo şi al tul'uăilo %in sat. Toi sfeeau %e el #a %e o va#ă #ae m"unge.

oate vreţi să r*deţi cumva de socoteala ţăranului şi de su&ărarea luiG -*ndiţi%vă însă &uţin şi vevedea că mai toţi avem socoteala lui'

7cela &entru că se ştia în căsătorie legitimă adică căsnicie cinstităD era de &ărere că este cel m$un creştin'

(e asemenea şi noi mulţi dintre călugări şi călugăriţe cari suntem !eriţi de micro$ii des!r*ul

lumesc socotim că ne%am înstrăinat de &ăcate şi trăim !ără &ri#ană'/hia %a#ă ("e %e altă "ate) am a0unge la măsua lui u#ife ntu mân%ie, #hia %a#ă ante#e "e 3u%a, "in iu'iea %e agint, #hia %a#ă am fi "entu toi #a o va#ă m"ungătoae (#mânia şi zavistia), #hia %a#ă am mân#a #anea fatelui "in #levetie şi 'âfie, #hia %a#ă am la#omi şi tân%avi (#a nişte âmătoi, "e#um sunt eu "imul), n sfâşit (#a să nu mai nşmulte), #hia %a#ă unii (#a şi mine) ne+am 'ălă#i n mo#ila tutuo făă%elegilo şi %e am um'n #alea faiseilo "in lu#ui făani#e, noi fei#ii ne so#otim #a nişte "oum'ie nevinovate, "#âtă veme nu ne ştim ntu "ă#ate (a%i#ă nu suntem n %esfâul lumii). ;, fei#e %e n(nevinovaii) #ă nu um'lăm n #alea "ă#ătoşilo! /am aşa #ugetăm muli %inte noi, sămanii!

(ar !raţilor şi surorilor ia staţi &uţin să ne dezmeticimE .are nu cumva ne înşelăm cu &ărereaG

Ia s%o luăm de la înce&utul lumii să vedem noi suntem greşiţi ori a greşit )cri&tura'

ucifer, mai marele în"erilor doar! a f!cut desfrânare &ca cel care nu avea trup) şi cum s pr!buşit din cer cu a treia parte din în"eri, pref!cându$se în diavoliX

Eare mândria şi înc!p!ânarea lui nu este p!catX

dam şi Fva n$au f!cut desfrânare şi totuşi au pierdut Iaiul şi prin ei tot neamul omenesc sosândit la moarteX

Eare l!comia şi obr!znicia str!moşilor nu este p!cat ca şi desfrâulX Dup! aceea pedeapsa lui Cain oare pentru desfrâu a fostX Pizma lui care a n!scut prim

omor între oameni, oare nu este p!catX !comia lui de a"oniseal! care l$a înv!at s! vând pe 0t!pânul, oare nu este p!catX

Dar împerec4erile cari s$au ivit în sânul 0fintei Biserici şi pri"oanele cele înfricoşate cari nînceteaz! nici ast!zi, oare din p!catul trupului se nascX

Iâvna cea f!r! socoteal! şi urâciunea, oare nu sunt şi ele p!cateX C!ci doar! toi ereticii pri"onitorii Bisericii au fost şi sunt foarte râvnitori. Dar râvna lor este f!r! socoteal! pentru asta ur!sc adev!rul şi 4ulesc pe Dumnezeu.



Dar oare, frailor, r!zboaiele şi mizeria care bântuie lumea numai din p!catul trupesc nascX

8oana cea nebun! pentru st!pânire, râvna la avuia str!in!, care aâ! pe om la r!zboi ş face mai crud ca o fiar!, oare asta nu este p!cat ca şi desfrânareaX

@edeţi că &*nă la des!r*nare sunt alte &ăcate mai grele şi mai greu de vindecat'Ne înşelăm rău dacă socotim &ăcate numai căderile tru&eşti curvia şi tot neamul eiD' )ă nu crea

cineva că este !ără &ri#ană dacă a !ost !erit cumva de =gri&a> des!r*ului tru&esc' -ri&a aceasadică &ăcatul tru&escD este vădită în toată lumea ca o troa#nă generală şi i se cunosc cauzele leacurile &er!ect'

Da ia gân%ii+vă #âte 'oli as#unse se #ui'ăes# n sufletul nostu făă să fie vă%ite la aătae făă să "i#e"em %e un%e se nas# şi #u #e lea#ui se vin%e#ă.

(eci !raţilor să nu ne !ericim &e noi sărmanii dacă suntem !eriţi de gri&ă şi în sc#im$ întru nmocnesc $oli mai grele zic de cele su!leteştiD &e care nu le &rice&em uşor dar care ne rod #ainsu!letului ca şi viermii'

Să nu so#otim "ă#ătos numai "e omul %esfâului şi ni#i să numim "ă#ate numai "e #ele tu"eş#ă#i atun#i fa#em min#inoase Sfintele S#i"tui şi nu ne "utem #unoaşte şi ni#i n%e"ta 'oasămanei noaste fă"tui.



; rătăcire care se ascunde sub masca evlaviei

n anii din urmă am avut &rile:ul să cunosc &e un !rate care venea din -recia &entru înc#inare şi caavea idei greşite asu&ra clericilor şi tainelor $isericeşti'

Înte'ân%u+l eu %a#ă nu ămâne la veo mânăstie %in -alestina, el mi+a ăs"uns9 =-ăinte, en+am venit la Sfintele o#ui "entu #ălugăie, #i am venit #a să mă uşuez %e "ă#ate>.

=@i 'ine (i+am zis eu), %a #a să te uşuezi %e "ă#ate, ai nevoie %e "o#ăină şi "entu asta nu estlo# mai "otivit %e#ât mânăstiea.>.

Atun#i el mi+a zis #am ăstit9 =A fost o%ată mânăstiea mânăstie şi "eoia "eoie %a astăzi nmai este. S+a %e"ătat %aul şi nu mai lu#ează "in slu0itoii %e azi. *isei#a s+a ştes %e "

"ământ>.

Din vo'ele a#estea am neles #ă 'ietul n#hinăto ea oi %eznă%ă0%uit, oi ătă#it %e #e%ină.

Am ămas "e gân%ui #âteva minute, a"oi am zis9 =Da#ă nu mai lu#ează %aul "in slu0itoSfântului Alta, atun#i nu mai este *isei#a #eştină, "entu #ae Domnul şi+a văsat sângelfăgă%uin%u+se #ă va fi #u ea "ână la sfâşitul vea#ului. /ă#i zi#e la Sfânta @vanghelie9 =3ată @sunt #u voi n toate zilele "ână la sfâşitul vea#ului. Amin.> (vezi sfâşitul @vangheliei %e $atei).

3a n #atea #ea #ăte @feseni a Sfântului A"ostol -avel s#ie #um a iu'it 4istos *isei#a9 =i a %at "e Sine "entu ea, #a s+o sfineas#ă J #a s+o nfăişeze Sieşi şi *isei#ă slăvită, neavân"ată sau vătămae J #i #a să fie sfântă şi făă "ihană>. (@feseni, #a". &, ves. G).

Atun#i fatele a oftat zi#ân%9 =@u "ăinte, să+i s"un a%evăat #ă mi+am "ie%ut oi#e n#e%ee "eoii şi ahieeii %e azi. -entu asta mă siles# să vin n fie#ae an la Sfintele o#ui, să mă 'otn a"a 3o%anului şi să "imes# Sfânta umină, s"e ietaea "ă#atelo mele>.

=Foate 'ine fa#i, (i+am zis eu) nsă *otezul %e la 3o%an l săvâşeşti singu>

=Singu, #u sfinii ngei>, mi+a ăs"uns el.

=i eşti n#e%inat #ă "imeşti ietaea "ă#atelo "in asemenea 'otez, #ae se e"etă n fie#aan> (l+am nte'at eu).

=$ai "oate fi n%oială "entu a#easta (mi zi#e %ânsul) %a#ă ni#i a"a 3o%anului nu ne #uă

%e "ă#ate, atun#i #ine să ne mai #uee> 7ceste vor$e ale $ietului înc#inător mi%au um&lut inima de durere şi văz*nd &rostimea lui &recuşi &rime:dia su!letească în care se a!la am căutat să%l lămuresc ce înseamnă <aina otezului şi cutre$uie s!inţită du&ă s!intele Canoane'

Iată cum se înşeală $ieţii creştini cari nu au mărturisire şi nu cunosc )!intele )cri&turi'

(omnul n%a &oruncit la nimeni să se $oteze singur du&ă cum nici l nu s%a $otezat singur &e )inci a c#emat &e )!*ntul Ioan otezătorul să%i slu:ească la otez'

Taina Sfântului *otez se săvâşeşte numai o singuă %ată n viaă şi anume se fa#e a#easta %#ăte slu0itoii *isei#ii, #ă#i zi#e Domnul la Sfânta @vanghelie #ăte Sfinii A"ostoli ("e#um "entu umaşii lo #ai sunt ahieei şi "eoi)9 =$egei %aă să nvăai toate "o"oael'otezân%u+le n numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh J şi iată @u sunt #u voi n toazilele "ână la sfâşitul vea#ului. Amin. (/a" B, ves. C66, @vanghelia %e la $atei).

3a n #atea #ea #ăte @feseni a Sfântului A"ostol -avel s#ie lămuit a#estea9 =2u este %e#ât uDomn, o /e%ină, un *otez!>

De#i #ine #e%e #ă se #uăă %e "ă#ate %a#ă se 'otează singu, oi#ân% %oeşte, a#ela este n maătă#ie.

Canonul Q al )!inţilor 7&ostoli zice4 =.ricare e&isco& sau &reot va $oteza a doua oară &e cel caare otez adevărat J să i se ia darul ca unul care îşi $ate :oc de Crucea şi de moartea lui HristoJ>'

8a !el #otărăşte şi Canonul +Q al so$orului de la Cartagina'

(eci dacă clericii care nu socotesc otezul cel $un şi $otează a doua oară sunt &ede&siţi &r

caterisire atunci oare &ersoana nes!inţită care $otează singură av*nd ideea că se curăţă de &ăcaca şi cum ar săv*rşi tainaD oare asemenea &ersoană nu este su$ &edea&săG0og &e cei cari citesc aceste r*nduri să mă ierte că amintesc des&re această rătăcire care la !ranoştrii rom*ni sunt sigur că nu se a!lă' (ar &entru că trăim în aceste locuri unde &utem vedea mmulte o$iceiuri străine este $ine să ştim cum să &ovăţuim &e altul la nevoie' Mai ales că în ultimvreme s%au ivit şi unii clerici cari s&un înc#inătorilor că dacă cineva se scaldă în Iordan !ăc*scu!undările o$işnuite ca #agiuD acela &rimeşte iertarea &ăcatelor şi &entru asta nu mai are nevoie mărturisire' 7m cunoscut şi &reoţi care învăţau că dacă cineva este $otezat şi &rimeşte scu!undărde #agiu în Iordan atunci nu mai este nevoie de <aina otezului'



Iată !raţilor nişte &ăreri greşite care zdruncină însăşi temelia )!intei noastre Credinţe care este taiotezului' Aghiazma #ae se fa#e la 3o%an, atun#i #ân% vin n#hinătoii, este "entu a lu'lagoslovenie n#hinătoii "in s#ăl%ae, nsă nu este nsăşi Taina Sfântul *otez, #hia %e osteş#ineva şi numele Sfintei Teimi. A#easta este o sim"lă feştanie, ia nu 'otez, %eşi lumea zi#e #ă a 'otezat, #ân% s+a s#ăl%at n 3o%an.

7ntristarea cea -entru -ăcate

7m amintit mai înainte că #el #ae se "o#ăieşte #u a%evăat, te'uie să simtă %uee n inim"entu "ă#atele sale, a%i#ă să ai'ă ntistae şi z%o'ie %e inimă.

• vem ca pild! întristarea 0fântului Prooroc David, care uda cu lacr!mi aşternutul s!u b!utura sa cu lacr!mi o amesteca.

• %ar în 0fânta Fvan"4elie, avem pilda vameşului celui p!c!tos, care din mult! ruşine întristare nu îndr!znea s! ridice oc4ii s!i c!tre cer, ci se tân"uia, b!tându$şi pieptul c

pumnii.

;i#e om #ae geşeşte naintea lui Dumnezeu simte o %uee lăunti#ă, o "ăee %e ău "ent#ă a s#â'it "e Dumnezeu. A#eastă ntistae, #ae z%o'eşte inima şi %e multe oi stoa#e la#ămfie'ini, este so#otită #a #ea %intâi 0etfă "e #ae o a%u#e omul "entu "ă#atele sale.

=7etfa lui Dumnezeu9 %uhul umilit, inima nfântă şi smeită> (zi#e Sfântul -ooo# Davi%).

3a Sfântul A"ostol -avel, n #atea sa #ăte /ointeni s#ie #ă =Întistaea "entu Dumnezenaşte "o#ăină nes#him'ă#ioasă, ia ntistaea lumeas#ă, naşte moate> (33 /o. &33, 6).

7&oi !emeia cea &ăcătoasă din )!*nta vang#elieD uda cu lacrămi &icioarele M*ntuitorului şi ştergea cu &ărul ca&ului iar )!*ntul 7&ostol etru ieşind din curtea ar#iereului a &l*ns cu am&entru cuvintele le&ădării lui'

Însă te'uie să luăm seama #ă nu oi#e ntistae este semn %e "o#ăină #uată. $ai este ntistaea falsă, #ae nu vine %in "o#ăină, #i %in am'iie şi %in iu'iea %e sine.

7şa de &ildă c*nd cineva se zdro$eşte şi se $oceşte de !rică ca nu cumva să se desco&ere &ăcatul lşi să se !acă de ruşine'

7ceasta se înt*m&lă la oamenii m*ndri cari nu &l*ng !iindcă au sc*r$it &e (umnezeu &rin &ăcate&l*ng de !rică să nu se desco&ere ur*ciunea lor şi să &ătimească ruşine' i se t*nguiesc şi se roalui (umnezeu nu &entru iertareD ci ca să%i iz$ăvească de ruşinea oamenilor adică să le aco&e&ăcatulD' Iar dacă unii ca aceştia s%au încredinţat că nu s%a desco&erit &ăcatul lor atunci u

întristarea şi urmează din nou cele vec#i'

<ot asemenea şi cei cari au &ăcate grele nemărturisite c*nd a:ung la vreo &rime:die de moaratunci îi vezi că se zdro$esc şi se t*nguie amar' (ar această întristare nu este du&ă (umnezeu căeste sc#im$ăcioasă'

a vine numai din !rica morţii iar nu din &ocăinţă curată' /el #ae ae #ăină a%evăată, naştea"tă să vină 'oala gea sau altă "ime0%ie mae s"e a se "o#ăi, #i tot%eauna se #ăieşte #aută să se mătuiseas#ă, făă să a0ungă la "ime0%ie.

e c*nd cei cari se căiesc numai de !rică morţii au întristare înşelătoare' ;nii ca aceştia c*nd văd a trecut &rime:dia &ărăsesc &ocăinţa' 7tunci îi vezi că se sc#im$ă numaidec*t uită întristarea c&entru &ăcate şi de multe ori se căiesc &entru că s%au &ocăit' Iar dacă din înt*m&lare au a&ucat s&ună la cineva o &arte din &ăcate atunci se !eresc de &ersoana aceea ca şi cum ar avea o $oamoli&sitoare' a uneori se &oartă cu duşmănie !aţă de &ersoana care i%a îndemnat la &ocăinţă' entcă a trecut &rime:dia ei nu mai au !rică de moarte' nce& iarăşi duşmăniile vec#i &e care le%curmat la vreme de &rime:die şi lucrează iar !ărădelegea'

7ceasta este întristarea cea mincinoasă care izvoreşte mai mult din am$iţie iar nu din !rica l

(umnezeu'

=ntristarea cea du&ă (umnezeu naşte &ocăinţă nesc#im$ăcioasă> du&ă cuv*ntul a&ostolescD iîntristarea care vine numai la vreme de &rime:die nu este semn de &ocăinţă ci este o întristare !alsau lumească cum o numeşte )!*ntul 7&ostol avelD şi această întristare aduce moarte' 7şa a !oîntristarea îm&ăratului )aul şi a lui 7#a$ care nu le%a !olosit la nimic'



Ci-ul -ocăinţii " u5a mântuirii



;itaţi%vă la c#i&ul zugrăvit alăturiE SD

(u&ă cum vedeţi uşa nu este singură ci este &rinsă de uşcior tocuriD'

(acă am &une numai uşciorii nu &utem zice că am asigurat casa' Ki iarăşi dacă &unem numai usingură rezemată de zid !ără să ai$ă uşcioriD nu !acem trea$a de is&ravă' entru asigurarea caseste nevoie de uşă îm&reună cu uşciori'

(eci du&ă cum uşa la casă este &rinsă de uşciori tot aşa şi mărturisirea este legată de căinţa inimiiam*ndouă îm&reună alcătuiesc <aina ocăinţii care asigurează m*ntuirea noastrăD'

7cum să le luăm &e !iecare deose$it şi să vedem cum sunt alcătuite'

-ăile %in #ae se naşte #ăina inimii sunt "atu la numă, %u"ă #um şi uş#ioii %e la #asă sufă#ui %in I lemne.

1' ragul căinţii este cercarea cugetului adică cercetarea conştiinţeiD' 5ără &ragul acesta nimeni se &ocăeşte'

,' (in cercarea cugetului se naşte întristarea &entru &ăcate care alcătueşte lemnul din drea&uşciorilor'

3' (u&ă aceea ne #otăr*m să nu mai lucrăm cele rele' 7ceastă #otăr*re este latura din st*ngauşciorilor du&ă cum se vede în &oza alăturatăD'

' n s!*rşit se &une şi &artea de sus a uşciorilor care este îm&ăcarea cu toţi &e care i%am su&ărat oi%am nedre&tăţit iert*nd şi &e cei care ne%au greşit nouă' 5ără îm&ăcare căinţa noastră nu esde&lină'

Du"ă #e fa#em a#este "atu lu#ui (a%i#ă #e#aea, ntistaea, hotăâea şi m"ă#aea) #a "nişte uş#ioi ai "o#ăinii, "e umă aşezăm şi uşa, a%i#ă fa#em mătuisiea "ă#atelo.

$ătuisiea te'uie săvâşită făă "i#inuie şi #u %e"lină umilină, a#estea sunt #a şi stinghii#ai sunt %e+a #umezişul uşii #a să ntăeas#ă s#ân%uile. Îm"linin% mătuisiea, noi #ee

a"oi #anonul #uvenit, #ae este #a un zăvo "entu uşa "o#ăinii. A'ia %u"ă #e făgă%uim #ă vom"lini sfatul %uhovni#ului, "imim %ezlegae %e "ă#ate "in molifta "eotului, #ae este #heia %la taina "o#ăinii.

<re$uie ştiut că &rin canon nu se înţelege numai metanii şi înc#inăciuni ci orice îndeletnicire &care o r*ndueşte du#ovnicul !ie &ost milostenie tăcere iertăciune cetirea cărţilor etc'D

Cu asta se îm&lineşte &ocăinţa desăv*rşit care este ca un al doilea otez'

-otetul "o#ăinei #ae este uşa mântuiii

entru că sunt multe &ersoane care caută &ocăinţa cu toată inima însă nu ştiu s%o îm&linească acum se cuvine &entru aceasta !ac aici o &oză adică un &ortret al &ocăinţiiD ca să !ie mai uşor dînţeles &entru toţi' e cei care cunosc $ine lucrul îi rog să mă ierte căci nu caut să mă !ac dasc&entru ei ci mă g*ndesc la !olosul celor sim&li şi neîncercaţi la locul &ocăinţii'

m observat c! unii arat! mult! c!in! pentru "reşalele lor şi se consum! în inima lor, înnu poart! de "ri6! pentru m!rturisire. 0e ostenesc la ru"!ciune, la post şi alte fapte bune, dceea ce este mai de nevoie nu împlinesc de fel.

'ai sunt apoi alii, care alear"! des la m!rturisire şi dezvelesc cu de$am!nuntul taineinimii, dar nu au deplin! c!in! pentru "reşalele lor şi nici nu prea ascult! sfatdu4ovnicului.

Mărturisirea lor este mai mult din o$icei iar nu din căinţă' ovestesc multe dar !ără durere de inimşi uneori aduc &ricinuiri întru &ăcatele lor &un*nd vina &e alţii'

În #uvintele #e umează #aut să %ove%es# #ă ni#i #ăina făă mătuisie #uată nu este %e a0u"entu mântuie şi ni#i mătuisiea făă #ăină a%evăată, nu m"lineşte taina "o#ăinii.

Căci du&ă cum cel care nu are otez nu se &oate m*ntui tot asemenea şi cel care are oteznecom&let !alsD nu este !iu adevărat al isericii'

Cu alte cuvinte vreau să s&un că "entu a se m"lini Taina -o#ăinii este nevoie şi %e #ăină şi %mătuisie. A#este %ouă se ntăes# una "e alta şi al#ătuies# un fel %e uşă "ent mântuie.

entru aceasta am !ăcut şi o &oză cu uşa m*ntuirii care înc#i&uieşte <aina cea s!*ntă a ocăinţii'

n manuscrisul )!*ntului Ioan Iaco$ urmează o Cruce &e care scrie4



0us:recum încet se trece5ăclia de la s!eşnic7şa se trece viaţaKi vine somnul veşnic'



Pe braul din stân"a:)ă cugetăm adesea8a tainele ieşirii)ă scă&ăm de !ricăn ceasul des&ărţirii'

Pe braul din dreapta:)ă &omenim cu lacrămie cei ce%au ră&osatCăci &entru noi se roagăKi ei neîncetat'

Kos scrie:Năde:dea să ne !ie8a Cel !ără de aniIar nu la mintea noastră

8a slavă sau la $ani'

(2ota e%itoului) a se ve%ea la "agina B: "oezia =/ugetăi smeite>, "atea a 33+a, #u o%ineeală a stofelo. i"seşte %in %esen a E+a stofă, "enultima)

Aaina -ocăinţii (.nnoirea Sfântului Dotez)

Cu un adaos des&re &atima (eznădă:duirii !elurite motiveD

<ot omul este su&us greşalelor şi nu este cu &utinţă nici $ăr$aţilor celor iscusiţi ca să sca&e &ri#ana greşalelor celor din toate zilele' C*nd zic =greşalele cele din toate zilele> înţeleg greşalecele vrednice de iertare care nu sunt moarte' 7cestea vin din cuvinte din g*nduri din ne&rice&esau din uitare şi se iartă cu darul lui (umnezeu căci se nasc din ne&utinţa !irii iar nu din răutate snecredinţă' Nimeni nu este scutit de $*ntuiala lu&taD g*ndurilor căci &rin căderea lui 7dam sde&ărtat mintea omului de la (umnezeu şi demonii au a!lat loc de intrare în inimă'

nsă noi c#em*nd &e (omnul cu smerenie şi cu zdro$irea inimii îndată ne iartă &e cele mici greşacari nu se !ac din voia noastră ci din ne&utinţa !irii căci zice )!*ntul rooroc (avid4 =$ătuisivă Domnului şi #hemai numele #el sfânt al ui!>

-entu #ei #ai se lu"tă #a să nu geşeas#ă, %a %in ne"utină sau %in uitae alune#ă n #ele mi"ă#ate (făă voia lo) "entu a#eştia zi#e Sfântul Anastasie Sinaitul #ă "imiea Sfintelo Taine este s"e ietaea "ă#atelo (#hia %e nu vo "utea să le mătuiseas#ă egulat la %uhovni#).

Cine n%a trecut &rin :udecătorirea cea du#ovnicească de &e &ăm*nt acela va tre$ui să &rimeas#otăr*rea cea în!ricoşată din ceruri unde nu este milă nici îndurare'

-e "ământ 0u%e#ata mătuisiii se fa#e s"e n%e"tae şi s"e vin%e#ae, ia la #ea %in #eui nmai este n%e"tae "entu #ei ne"o#ăii, #i osân%ă veşni#ă.

ici 6udec! preotul, care este un om cu neputine ca şi noi, acolo va 6udeca însuşi Dumnezde care se cutremur! în"erii.

ici este mil! şi în"!duial! &adic! p!suire), iar acolo este numai dreptate, f!r! p!rtinire f!r! cobor!mânt.

Pe p!mânt îşi denun! fiecare p!catele sale, iar în ceruri va fi pârât de c!tre în"eri şi c!tre demoni &tot omul care nu se poc!ieşte).

ici nu este altul decât du4ovnicul, care s! ne aud! tainele noastre, pe când la 6udecata cmare, toate cele nem!rturisite cum trebuie, se vor ar!ta în"erilor şi înaintea tutror sfiniloînaintea tuturor oamenilor care au tr!it pe p!mânt şi înaintea demonilor.

a 0u%e#ata a#easta %e "e "ământ i se %ă omului veme %e "o#ăină, "e #ân% la #ealaltă nu meste ni#i%e#um veme %e "o#ăină.

=n iad nu este &ocăinţă>'

.$servaţie4 8a :udecătoriile lumeşti vinovatul este reclamat &entru a !i &ede&sit iar la <ainMărturisirii vinovatul se denunţă singur &entru a lua iertăciune' 7ici este deose$irea cea mare înt

:udeţul &rocesulD lumesc şi :udeţul du#ovnicesc adică mărturisireaD'7m avut ocazia să cunosc oameni care r*d c*nd aud rostindu%se cuv*ntul &ăcătos şi te iau $at:ocură c*nd le vor$eşti des&re &ocăinţă' 7ceştia sunt oameni =modernizaţi> de care nu se mli&esc cuvintele du#ovniceşti'

=ste ruşine &ărinte zic eiD să mai vor$im asemenea cuvinte astăzi c*nd lumea a s&orit în ştiinţănu se mai ocu&ă cu lucruri $ă$eşti' 7 trecut vremea întunericului acum suntem în v*rsta radiouluia $om$ei atomice' Mintea omului de azi z$oară în altă direcţie şi nu are vreme să se ocu&e slovele cele a!umate din cărţile $isericeşti>'

Cam aşa răs&und cei care s%au &roco&sit în viaţa s&oită a &rogresului mincinos de astăzi' entru nu mai este nici &ăcat şi nici &ocăinţă nu vor să mai audă deşi noroiul &ăcatelor îi îneacă şi num$aia &ocăinţii ar &utea să%i sca&e de &ierzare' Cu asemenea $oieri nu mai &oţi vor$i des&re su!let sdes&re m*ntuire căci ei sărmanii sunt numai =tru&>' Materia este idolul lor şi viaţa răs!ăţată esraiul lor' n a!ară de materie şi de răs!ăţul lumesc &entru ei nu mai este nimic'

$ai sunt nsă oameni, #ai neleg ostul mântuiii sufleteşti şi se i%i#ă s"e lumină, #a niş#ini n mi0lo#ul 'ălăiilo. 1nii #a a#eştia %a#ă au "ate %e "ăstoi %uhovni#eşti =%u"

Dumnezeu> atun#i s"oes# şi se mântuies#. 3a %a#ă se ntâm"lă să fie li"sii %e "ovăuitoatun#i viaa lo tân0eşte şi mântuiea se "ime0%uieşte.

Mulţi dintre credincioşi cari se ada&ă cu mustul deşertăciunii lumeşti îşi dau seama de &rime:dsu!letească şi doresc m*ntuirea dar nu mai au cura:ul ca s%o caute' i zic că m*ntuirea lor s%a ştedin condica lui (umnezeu şi orice ar !ace nu mai este îndre&tare &entru ei' 7ceştia socotesc că &rmult s%au a$ătut din calea =&oruncilor> şi &entru aceasta (umnezeu nu%i mai &rimeşte'

artida aceasta de oameni au &ierdut năde:dea m*ntuirii şi sunt asemenea cu nişte răniţi cari nu m&rimesc nici o doctorie iar ranele lor se cangrenează şi &utrezesc' e l*ngă ei nu trece nici

=samaritean milostiv> care să%i ridice' )lă$ănogirea aceasta su!letească cu îndoială şi cu deznăde:dvine şi la mulţi credincioşi r*vnitori cari au #rană &entru su!let dar nu ştiu s%o &reţuiască şi nici ncaută s%o !olosească cum tre$uie' Ki anume sunt unii cari au cunoscut deşertăciunea vieţii s%au tredin somnul &ăcatului şi au luat drumul &ocăinţii'

(ar văz*nd ei c*t de multe datoresc lui (umnezeu &entru mulţimea &ăcatelor lor şi ne&ut*nd îm&licanonul &ocăinţii aşa cum se cuvine ei înce& să se îm&uţineze la su!let şi &ierd năde:dea m*ntuirii

Ne&utinţa !irească şi &iedicile care stau în cale îi descura:ează' 7ceastă descura:are care este so

cu deznădă:duireaD vine la unii din necredinţă iar la alţii din li&sa de iscusinţă la cele du#ovniceşti



entru că nu au s!at şi nu cercetează )!intele )cri&turi nu au cum&ăneală şi se &oticnesc'

)ă vedem acum care sunt motivele #ae ne %u# la m"uinaea sufletului şi %eznă%ă0%uiea4

7ceste două !iice adică îm&uţinarea su!letului şi deznăde:deaD au ca mamă drea&tă &e ur*tr*ndăvie a su!letului' Ki zămislirea lor se !ace din săm*nţa cea mai aleasă a vră:maşului m*ntuir

le odrăslesc mai ales în inima celor tr*ndavi la lucrul du#ovnicesc' (ar să nu creadă cineva tr*ndăvia aceasta a du#ului este numai o sim&lă lenevire tru&ească' Căci lenevirea tru&ească lu&tă &e toţi însă nu vine deznăde:dea nici îm&uţinarea su!letului din această sim&lă $*ntuială din &ărăsirea !a&telor du#ovniceşti cari sunt4 rugăciunea în!r*narea &o!telor citirea cărţilor s!incugetarea minţii la cele dumnezeieşti a&oi dragostea !răţească iertarea şi &acea cu toţi cei decredinţă cu noi'

Deci trând!via du4ului este o stare de lenevire, care robeşte sufletul, întunec! mintea, alun"cura6ul şi stin"e f!clia n!de6dii din inima omului. ceasta este cea dintâi pricin! care aducîmpuinarea şi dezn!de6dea.

doua pricin! este lipsa de m!rturisire curat!. 3oi cei binecredincioşi fac m!rturisire, dnu toi o fac cum se cuvine &unii din nepricepere iar alii din vicleşu").

treia pricin!, care duce la împuinarea de suflet şi dezn!de6de este mp!rt!şirea cu 0finte3aine cu nevrednicie, adic! atunci când ştii bine c! nu ai pre"!tirea cuvenit! şi te apropii cobr!znicie de 0fintele 3aine, pentru oc4ii oamenilor.

Mai sunt unii îm&resuraţi str*mtoraţiD de &atima deznădă:duirii din cauza unor legătudu#ovniceşti'

7şa de &ildă dacă cineva a !ăcut vreo nedre&tate sau vreo necinstire unui slu:itor al isericii &resau ar#iereu sau au de!ăimat cele ale )!intei Credinţe şi &rin aceasta au căzut su$ $lestem&reoţesc'

(eci dacă unul ca acesta a căzut su$ legătură de a!urisenie sau $lestemD şi nu s%a s*rguit do$*ndească dezlegare atunci m*ntuirea lui este în &rime:die şi este c#inuit de g*ndul deznăde:dii

n &atima deznăde:dii mai cad şi unii mona#i nevoitori cari au slă$it cu tru&ul şi nu mai &ot îm&linevoinţele adică &ostul metaniile şi &riveg#erileD aşa cum au !ost o$işnuiţi' 7ceasta se înt*m&lă cei cari şi%au &us năde:dea mai mult în !a&tele lor iar nu în darul lui (umnezeu'

n s!*rşit deznăde:dea vine şi din cauza m*ndriei şi a semeţiei' Căci cel m*ndru c*nd a:unge lacădere mare nu mai socoteşte nici un leac vrednic de a re&ara &agu$a su!erită'

)ă rezumăm acum care sunt motivele care duc la îm&uţinarea su!letului şi la deznădă:duire4. Înainte %e toate este li"sa %e "ovăuitoi %uhovni#eşti.. 2e#unoştina Sfintelo S#i"tui, %e un%e vine şi ne#unoştina la #ele sufleteşti.:. Tân%ăvia %uhului (a%i#ă "ăăsiea #elo %uhovni#eşti).I. &ătămaea %e"tei #e%ine (#ân% se fa#e "ietenie #u masoni, #omunişti şi #u eeti#i).

5. 2emătuisiea #uată.



G. Îm"ătăşiea #u neve%ni#ie (#ân% ştii #ă nu se #a%e şi te a"o"ii %e o#hii oamenilo).E. Satani#eas#a mân%ie.B. egătua %e afuisenie %e la ahieeu sau %e la "eot (#ân% #ineva %ă "i#ină, şi la a#easta n#aută să ia %ezlegae %e la Sfinitul slu0ito "e #ae l+a s#â'it).C. 2e%e"tatea (#ân% #ineva ne%e"tăeşte "e ve#inul său "in futişag sau "in #levetie şi ne"aă geşala, a%i#ă nu ntoa#e "agu'a).

6. Întistaea #ea "este măsuă, #ân% se ntâm"lă veo "agu'ă sau veun ne#az mae.. 4uliea #e%inei sau a "esoanelo sfinite (%in zavistie).. *lestemaea, năavul 'lestemăii şi al 0uământului (%e sine).

Ce .nseamnă de-ărtarea de Sfintele Aaine, -entru cel care se -ocăie5te

Mulţi dintre noi ne îm&uţinăm la su!let şi ne descura:ăm atunci c*nd du#ovnicul ne o&reşte &entruvreme de la )!*nta m&ărtăşire' 7m avut &rile:ul să cunosc unele &ersoane cari !iind o&rite de )!intele <aine de către un &reot au alergat la altul mai milostiv să le !acă &ogorăm*nt' 7ceascerere nu ar !i s&re vătămare dacă &ersoana care s%a mărturisit s%ar cunoaşte că este nevinovatănu are ceva vrednic de o&rire'

(ar în cazul c*nd cineva este vinovat de &ăcate grele şi caută să &recu&eţească adică să negoaţmărturisirea atunci îşi adună &rin asta os*ndă &este os*ndă' Căci nesocotind s!atul unui &reot caîţi doreşte m*ntuirea şi alerg*nd la altul care este mai ne&ăsătorD aceasta înseamnă că !a&recu&eţie cu <aina cea mare a ocăinţei'

Mai sunt unii cari nici &e cel care îl s!ătuieşte nu%l ascultă şi nici &e altul nu întrea$ă ci îşi dezleasingur canonul şi se îm&ărtăşeşte !ără să ai$ă $lagoslovenia cuvenită'

e unii ca aceştia n%are cine să%i &l*ngă şi îi a:unge !ără ză$avă m*nia lui (umnezeu căci ei cu $uştiinţă se !ac de!ăimători de cele s!inte'

3ată #e s"une /uviosul 2i#o%im Aghioitul (#ae a s#is -i%alionul)9 În s#ut i zi#em, #ă un%in %ouă se #uvine să alegi, o, fate9. ;i ai#i nvaă să "imeşti vemelni# #anonul "entu "ă#atele tale. Sau a#olo veşni#.Da#ă l vei "imi ai#i, atun#i vei s#ă"a %e #anonul #el %e a#olo, ia %e nu+l vei lua ai#i, atunnegeşit #ă l vei lua %in#olo veşni#.

-e#um aată %es"e a#easta şi Fei#itul ?aviil al Fila%elfiei, zi#ân%9 =/elo #ai nu s+au su"#anoanelo (a%i#ă 0u%e#ăii %uhovni#ului) le este %e te'uină să se timită la 0u%e#ăile #ele %%in#olo şi vo %a a#olo ăs"uns "entu ăutăile #ai au fă#ut, #a #ei #e au #ăl#at egi*isei#ii>.

(u&ă toate acestea îţi grăim ţie !rate că se cuvine să &ăzeşti cu dinadinsul de&ărtarea m&ărtăşanie c*ţi ani va r*ndui du#ovnicul tău'

entru că de&ărtarea aceasta la cei căzuţi în &ăcate greleD este o îm&linire de canon a tutrcanoanelor'Ki această de&ărtare de m&ărtăşire este nevoie la cei vinovaţi de &ăcateD şi tre$uie socotită aceasde&ărtare ca o temelie a ocăinţei celei adevărate'

entru că de vei îndrăzni să te îm&ărtăşeşti întru aceşti ani te !aci &rin aceasta ca un al doilea Iudă

Ki de vei sili &e du#ovnic să te ierte atunci te arăţi &rin aceasta că nu ai &ocăinţă ci te a!li că eşti usilnic adică eşti un tiran care sileşti 8egile cele dumnezeieşti şi Canoanele )!intelor )o$oare şi a)!inţilor ărinţi'

7tunci dumnezeiasca m&ărtăşire nu%ţi este ţie s&re iertare ci s&re os*ndă şi muncă mai multă'

Ki &entru ca să înţelegi aceasta mai $ine &rimeşte această &ildă4 recum un om care are rane la trumerge de se arată la doctor şi &rimeşte de la d*nsul &oruncă să &ună cutare $lasture la rane şi &l*ngă aceasta să nu $ea vin să nu măn*nce anumite $ucate căci alt!el nu i se vindecă raneleF întacest c#i& şi tu !rate ai avut rane g*ndite adică du#ovniceştiD la su!letul tău adică &ăcateleD'

7răt*ndu%le la du#ovnic acesta ţi%a r*nduit să &ui $lasture la rane care este canonul &ostirii m*ncării celei uscate al metaniilor al milostivirii şi al 0ugăciunii'

(eci dacă nu vei asculta s!atul lui ci vei lua cele o&rite adică )!intele <aineD atunci ranele tale nse vindecă şi &ăcatele nu se curăţesc ci dim&otrivă mai cum&lite şi mai mari se !ac'

(ar nu numai at*t ci şi moarte su!letească şi tru&ească îţi &ricinuieşte ţie această neascultar&recum zice %umnezeies#ul -avel9 =-entu a#easta muli %inte voi sunt ne"utin#ioşi şi 'olnavi

muli ă"osează> adică mor su!leteşteD' Ki aceasta zice )!*ntul 7&ostol &entru că unii !iinnevrednici se îm&ărtăşesc şi din cauza aceasta a:ung $olnavi şi ne&utincioşi şi mulţi dintre ei mor'

Noi ştim că toţi oamenii se îm$olnăvesc tru&eşte şi nimeni nu este scutit de ne&utinţă şi de moartnsă $oala şi ne&utinţa &recum şi moartea celor cari se !ac vinovaţi de <ru&ul şi )*ngele (omnulunu sunt o$işnuite ca la toţi oamenii' (e o$icei la aceştia $olile şi ne&utinţele sunt mai musu!leteşti dar se răs!r*ng şi asu&ra tru&ului' 8a ei vine $oala &e neaşte&tate şi !ără să ai$ă vr&ricină !irească' i a:unge de multe ori dam$laua adică &aralizareaD sau $oala grea de creier' Mtoţi au mereu !iori de !rică neast*m&ăr şi sunt cu ideea că îi urmăreşte cineva şi îi &ersecutntocmai cum s&une la )!*nta )cri&tură des&re Cain' 7cela s%a !ăcut vinovat de s*ngele !ratelui să

iar cel care îndrăzneşte la )!intele taine !ără să ai$ă $lagoslovenie se !ace vinovat <ru&ului )*ngelui celui scum& al (omnului'

Iată &entru ce )!inţii ărinţi îi aseamănă &e aceştia cu v*nzătorul Iuda Iscarioteanul'



Cuvântul 4, din ?ilocalia românească

&olumul B

)merenia ascultarea şi mărturisirea drea&tă s!armă toate înşelăciunile şi mre:ele vră:maşului' Males o !ace aceasta smerenia du&ă cuv*ntul )!inţilor ngeri &e care l%au zis către )!*ntul -rigoucenicul )!*ntului @asile cel Nou atunci c*nd a !ost ră&it întru vedenie &*nă la s!*nta cetateIerusalimului de sus' 7colo )!*ntul -rigore a văzut cum du&ă so$oarele de dre&ţi ce s%au r*nduit s!*nta cetate a mai venit şi un so$or mare de mireni şi s%a r*nduit şi acesta' (u&ă aceasta a venitun so$or mic de călugări şi s%a r*nduit în muncile cele veşnice'

Iar )!*ntul -rigore !iindu%i cam ruşine &entru cinul călugăresc ce se numeşte neam s!*nt căut*ns&re cei doi s!inţi ngeri ce%l &urtau unul de o su$suoară şi altul de cealaltă le%a zis4 =/e "oatelu#ul a#esta, %omnii mei, #ă so'oul #el mae %e mieni s+a ân%uit n sfânta #etate, iaso'oaşul a#esta mi# %e #ălugăi n mun#ile veşni#e>.

Atun#i ăs"unseă sfinii Îngei9 =Fiule, la vemea %e a"oi, tot neamul #ălugăes# şi %uhovni#ese va "oni s"e "iezae>.

i iaăşi a n%ăznit Sfântul ?igoe9 =Da#ă+i aşa, %omnii mei, a"oi #ine se va mântui>.

3+au ăs"uns sfinii Îngei9 =/el #e va iu'i săă#ia %e 'ună voie, "igoana şi smeenia a#ela se mântui>.

Notă4 7ceste trei !a&te mari ale virtuţii le%a avut Cuviosul ărintele nostru Ioan Iacoierosc#imona#ul4 sărăcia &rigoana şi smerenia'

Cuvântul !, din veciul <imonar +recesc

1n #ălugă 'ătân #u viaă sfântă, avea #hilia n lo#ul #ae se numea $oni%ia %in multa ssim"litate, se m"ătăşea oiun%e se fă#ea litughie, n vemea a#eea oto%o#şii fiin% ameste#a#u amenii.

/ân% s+a a"o"iat vemea să+şi %ea sufletul, i+a %es#o"eit Îngeul Domnului9 =3ată, sfâşitul tăa sosit, %e#i #u #ine vei să te ngo"ăm /u #eilali #ălugăi sau #u #ei %in 3eusalim>.

*ătânul i+a s"us #ă nu ştie.

3+a zis Îngeul9 =&ezi, gân%eşte+te 'ine şi %u"ă tei zile vii să+mi s"ui>.

*ătânul gân%in%u+se, s+a %us la alt #ălugă 'ătân oto%o< şi i+a s"us #uvintele auzite %e Înge.

A#ela a ămas miat, făă gai, şi l+a nte'at9 =S"une+mi, 'ătânule, un%e te m"ătăşeşti #Sfintele Taine>.

3+a ăs"uns #uviosul9 =;iun%e găses#>.

De#i i+a zis9 =3a seama altă %ată %e la alii să nu te m"ătăşeşti, %e#ât numai %e la oto%o#şi, #ae#unos# #ele "atu Sfinte So'oae @#umeni#e> ("entu #ă monofiziii nu+l e#unoşteau "e "atulea).

Du#ân%u+se 'ătânul la #hilia lui, n ziua a teia a venit Îngeul şi i zise9 =/e ai fă#u'ătânule Te+ai gân%it 'ine #u #ine vei să fii oân%uit>.

3a 'ătânul i+a s"us9 =&eau să fiu nmomântat #a şi #ei %in 3eusalim>.

Du"ă #e Îngeul i+a zis =*ine, 'ine>, n%ată şi+a %at sufletul.

7ceasta s%a !ăcut cu mila lui (umnezeu ca să nu%şi &iardă $ătr*nul ostenelile şi nevoinţele lui şi nu !ie os*ndit cu mono!iziţii armeniiD'

De#i %e ai#i să neleagă toi #eştinii oto%o#şi #ă nu se #a%e să se %u#ă la 'isei#ile #elo %e al#e%ină, ni#i să se m"ătăşeas#ă %e la %ânşii. i ni#i "eoii oto%o#şi să nu+i m"ătăşeas#ă "#ei %e altă #e%ină.

<ăca5ul nevăzut

)!inţii din zilele noastre&e care i%a desco&erit(umnezeu unui v*nător &ravoslavnic din 0usia'

n cetatea <ra&ezundei

)e a!la odinioară. iserică grecească0enumită în odoară'

7 slu:it aici o vremenainte de răz$oi;n 7r#imandrit cucernicCunoscut aici la noi'

7&uc*ndu%l răzmeriţa

5ost%au &us la înc#isoareKi credea că $olşeviciiNegreşit au să%l omoare'

nsă (umnezeu cu darul<ainic l%a aco&eritKi la ri#on &e urmă7m*ndoi ne%am înt*lnit')t*nd odată noi de vor$ă

Iată ce îmi &ovestea(es&re =0aiul )ovietic>Ki de su!erinţa sa4

u am !ost !ecior de &reot<emător de (umnezeuKi la r*nduiala slu:$ei)unt de&rins din satul meu'

C*nd m%a &us la înc#isoare

u c*ntam neîncetatMai ales =7ne/andare>Care mult m%au m*ng*iat'

(e mizeria aceeaCe înduri la înc#isori)u!eri moarte nu o datăCi de zeci de mii de ori'

Numai darul cel din ceruri



M%a &ăzit &recum mă veziCăci de :udeci omeneşte-reu îţi vine ca să crezi'

Cei înc#işi atunci cu mineUi de zi eram luaţiKi trimişi ca ro$i la ocne

.ri în &iaţă îm&uşcaţiECum erau odată alţii(uşi ca &entru cercetat7m rămas înc#is cu unul(intr%un t*rg învecinat'

ietul om acum năde:de(e viaţă neav*nd)%a mărturisit la mine

Ki a&oi mi%a zis &l*ng*nd4

Uiua li$ertăţii melen zadar am aşte&tatF@ăd &rea $ine că s!*rşitul7stăzi s%a a&ro&iatE

ntre altele ărinte(es&re care am vor$it

@reau să%ţi s&un un lucru tainicNu de mult desco&erit'

nainte de%a mă%nc#ideC*nd eram în Caucaz7m &lecat la v*nătoareCa să%mi treacă de necaz'

(e &rime:dia răscoalei)ocotind în g*ndul meu

e de&arte de tovarăşimi &lăcea să merg mereu'

Colind*nd aşa odatăKi la moarte cuget*ndNu de&arte de acoloClo&ote aud sun*nd'

7m crezut că%i nălucireCăci atuncia eu demult



Nu mai auzisem clo&otKi uimit stăteam s%ascultE

M%am gră$it a&oi s&re locul;nde auzeam sun*ndKi intr*nd într%o &oiană7m rămas &arcă vis*nd4

naintea mea deodatăCa &rin vis s%a arătat. !rumoasă )i#ăstrieCu lăcaş &rea minunat'

ndre&t*ndu%mă s&re &oartă;n mona# m%a o$servatKi ieşindu%mi înaintentre$atu%m%au mirat4

)&une%mi omule creştinen ce c#i& ai nimeritGCăci de &atru ani încoaceăm*ntean nu s%a ivitE

ovestindu%i înt*m&lareaM%a legat cu :urăm*ntCa să nu vădesc la nimeni

(es&re locul lor cel s!*nt'(acă (omnul astăzi ţie)c#itul nostru l%a văditNu voi tăinui de tine5elul cum ne%a ocrotit'

Iată noi trăim aiceaMulţumind lui (umnezeu;n so$or întreg cu &reoţi

(iacon şi 7r#iereu'

Cănd a înce&ut &rigoanantr%un du# ne%am adunatKi de%atunci ziua şi noa&tea)lu:$ele n%au încetat'

Ki zic*nd )i#astrul astaMi%a desc#is 8ăcaşul lor

;nde toţi c*ntau atuncia

)lavoslovia în cor'

mi &ărea că sunt în ceruriKi &e îngeri văd c*nt*ndIar în strană &arcă (omnulmi &ărea că este st*ndE

nc#in*ndu%mă cu !rică7m &lecat a&oi gră$it8a tovarăşi în &ădure)ă nu dau de $ănuit'

<ermin*ndu%şi &ovestireaCuviosul $ătr*nel)%a întors a&oi s&re mineKi a zis încetinel4

(u&ă cum te văd ărinteKi din cele ce mi%ai zisNu va trece multă vremeKi vei !i şi tu înc#isE

l a!lase de la alţiiCă eu sunt de neam rom*nKi%mi grăia şterg*ndu%şi oc#iiCu $asmaua lui din s*n'

u îţi s&un acuma astaCa celui du#ovnicescCare stai &e la &ustie)&re !olosul su!letescE

N%a trecut din ziua ceeaMultă vreme la mi:locKi ne%a dus &e toţi în lagăr Cu 8atinii la un loc'

6oda răsfăţată 5i acea s-eriată

Marii învăţaţi ai lumiiCa nişte &lăcinte moi)cot din traistele ştiinţeiIarăşi calendare noi'

i socot că &acea lumiiCare s%a săl$ăticit7r &utea !i amăgităCa viţelul &ri&ăşitE

Hotăr*rile de &acee norod l%au asurzitCa un clo&ot care sună<ot mereu #odorogit'

C*nd s%ar îm&ăca mai $ineCale &ăcii t*rguindNumai $ine şi răz$oiul@a !i iarăşi iz$ucnindE

8umea veşnic născoceşte7rme &ierzătoare noi.'N';'%ul însă !ăureşte4Iz$ăvirea de răz$oiE

7dunarea di&lomată.c#ii lumii i%a legatCa să nu &ricea&ă%ndată(rumul ce l%a a&ucat'



;nde ne va duce carulCu asemenea c*rmaciCare ne s&oresc amarulKi ne lasă mai săraciG

; Bertfă neobi5nuită



m&re:urul M*năstirii(e la Muntele )inaiNu erau &ăg*ni ca astăzieste tot creştini vedeai'

C*nd a !ost ro$it )inaiul(e &ăg*nii saracini)%a vărsat urgie mareContra $ieţilor creştini'

Carii şi%au &ăzit credinţa7u murit ca mucenici7lţii vaiD &rin le&ădare

)%au cruţat de inamici'

;n creştin din cei cu r*vnăKi &rea $ine credinciosCăuta să%şi sca&e viaţantr%un loc &ră&ăstios'

Mort sau tea!ăr mi%i totunaCugetă $ietul creştinDNumai să%mi &ăzesc credinţaKi să sca& de saracini'(ar nevasta lui văz*ndu%l7&ucatu%l%au de straiKi &l*ng*nd striga cu :ale4;nde !ugi $ăr$ate staiE

Cauţi numai tu scă&are(ar &e mine cum mă laşintre li!tele &ăg*ne



Cu sărmanii co&ilaşiG

)unt !emeie !ire sla$ă.are cum te%ai îndurat)ă mă laşi &e m*ini streineNu ţi%i !rică de &ăcatG

(acă mai răm*n în viaţă0ăii mă vor necinstiKi s&re le&ădarea 8egiii &e toţi ne vor sili'

Iar de vrei să !ugi acuma0ogu%te să mă :ert!eşti(im&reună cu co&iiiKi &e urmă li$er eşti J

(u&ă cum ducea la moarte7vraam &e !iul său5ă%ne şi &e noi acumaBert!ă &entru (umnezeu'

0ugăminţile !emeiie $ăr$at l%au $iruitKi dorinţa ei !ier$intentr%o cli&ă s%a &linit'

Co&ilaşii cu nevastaKi%au &lecat gruma:ii lorCăci vedeau în s&ada morţii4)cutul cel m*ntuitor'

Moartea lor a !ost &rimită(e )tă&*nul )avaotn Bert!elnicul din ceruriCa o ardere de tot'

Neav*nd acuma gri:ă(e nevastă şi co&ii)ta ascuns creştinul nostrurin &ră&ăstiileD &ustii'

0ătăcind el ani de zileCa un om săl$ăticit;n !ior de îndoială

l !ăcea nedumerit'



Cam aşa zicea în sineKi se t*nguia mereu4.are este &rimităBert!a mea la (umnezeuE

(omnul însă m*ng*indu%l

ndoiala i%a gonitC*nd i%a arătat şi vremea5ericitului s!*rşit'

(eci merg*nd la M*năstireetrecea în rugăciuniKi uda cu r*u de lacrimi)!intele =nc#inăciuni>'

C*nd a !ost $olnav de moarte

l vedea cum vin din 0ai)ă%l înt*m&ine cu cinste=Mucenicii din )inai>'

;nii îl c#emau &e numeKi cu drag îl sărutau7lţii !elurite darurientru d*nsul aduceau'

Cum ar merge la o nuntă)&un cucernicii ărinţiD7 trecut din lumea astantovărăşit de )!inţi'

*nă azi se &omeneşten so$orul )inait(es&re :ert!a cea streină7 acestui !ericit'

nsemnare4 &esuile a#estea le+am tâl#uit %in #atea ge#eas#ă numită =imona> #ae a fos#isă %e Sfântul Sofonie -atiahul 3eusalimului şi %e 3oan $os#ul (@featas).

(in ele se vede &*nă unde a:unge &aza curăţiei şi a credinţei la vremuri de &rime:die'

@remurile de silnicii şi de &rigoane &ot să vie iarăşi asu&ra turmei &ravoslavnice căci lumea de anu mai &oate vedea cu oc#i $uni aşezămintele vec#i ale )!intei noastre iserici'



.mul modern caută să le&ede r*nduielile cele vec#i ca &e nişte #aine &onosite' entru asta &ornesc atacuri tot mai dese îm&otriva 8egii )!inte şi îm&otriva celor $inecredincioşi'

7tacurile de astăzi sunt mult mai ascunse dar m*ine &oim*ine se vor da la arătare şi va tre$ui să na&ărăm )!*nta Credinţă &rin mărturisire şi &rin s*nge'

)ă ţinem sus dra&elul şi s!*nta noastră armă c*nd va suna vreodată semnalul de alarmăE )ă :ert!i

toate &entru a ne &ăzi su!letul curat şi credinţa nestrămutată'Mai $ine să murim în str*mtoarea $oalei în necazul sărăciei şi în s*lnicia ascultării din M*năstirdec*t să !im ademeniţi de cei înşelători şi de &atimi vătămătoare de su!letE

(e mii de ori suntem mai !ericiţi cu sărăcia noastră între streini dec*t cu răs!ăţul celor ur*tori creştiniE

(e este cu &utinţă s%ar cuveni ca să sărutăm în !iecare ceas &ăm*ntul acesta $lagoslovit care este liman de scă&areD şi să mulţumim lui (umnezeu cu lacrimi că4 =din !oc şi din a&ă ne%au sc

&re noi întru re&aus>'

7m &ierdut Aara 0om*nească dar ne aştea&tă în ceruri &atria cea veşnicăE

7m &ierdut &oate şi avere şi rudenii dar ceea ce este mai scum& dec*t toate adică )!*nta noastCredinţă &e aceasta noi o avem întreagă din mila lui (umnezeuD'

)ă o &ăzim deci &*nă la urmă întreagă şi ne&ri#ănită şi (umnezeu ne va &ăzi de toate &rime:dirăz$oiului văzut şi a celui nevăzut'

)ă ascultăm cuvintele )!*ntului 7&ostol avel care strigă4 =2u vă "le#ai gumazi su' 0ug stăin #ne#e%in#ioşii, #ă #e legătuă "oate avea %e"tatea #u făă%elegea, sau #e m"ătăşie ae lumin#u ntunei#ul Sau #e unie ae 4istos #u &elia, sau #e tovăăşie "oate fi nte un #e%in#ios un ne#e%in#ios Sau #e legătuă "oate fi nte *isei#a lui Dumnezeu şi nte i%oli /ă#i vsuntei *isei#a lui Dumnezeu #elui viu, %e a#eea ieşii %in mi0lo#ul lo şi vă ose'i, zi#Domnul.>

e noi ne%a scos (umnezeu din calea năvodului roşu deci să nu ne încurcăm în aţele lui care a:uns &*nă aici ci să &ăzim comoara strămoşească căci zice )!*ntul 7&ostol şi vang#elist Ioa

=*iuina a#easta #ae a 'iuit lumea este /e%ina voastă> '

aza sufletului

)ingur lucrul meu din lumeste m*ntuirea mea(acă eu nu văd de d*nsaCine altul va vedeaG

<ru& şi su!let dim&reună(e la (omnul mi s%a dat(eci eu singur voi da seamăentru cele ce%am lucrat'

8ucrul m*ntuirii meleste &entru veşnicieKi nu este dat a%l !ace(ec*t numai singur mie'

Hotăr*rea este datăF<re$uieşte ca să morENu ştiu c*nd &oate c#iar m*ine)au în ceasul viitor'

(u&ă asta nu ştiu locul4oate unde dorm acumoate unde stau a!ară

)au în casă sau &e drum'Nu cunosc a&oi nici c#i&ulntru care voi muri4ocăit sau încă slugă8a &ăcat mă voi găsiG

(acă nu mor !ără veste

oala mă va anunţaF(ar cu greutatea $oalei@oi &utea a mă%ndre&taG

Mintea mea de mai lucrează(ar cutremurul de muncii mai dă răgaz să cerce@iaţa mea de &*n%atunci G

oate inima atuncia

)ă se moaie de căinţă(ar la cuget mă încurcăC*te am &e conştiinţă'

m&re:urul meu atuncia5raţii mei vor sta &l*ng*nd7lţii vor să iscodească(es&re $anii de com*ndE

(e voi !i cumva cu starei vor !olosi momentul)ă mă%ntre$e mai cu seamă(acă%i gata <estamentulE

oate ei cu gri:a asta@or uita să dea de ştire8a &ărintele (u#ovnicentru )!*nta s&ovedireE

@a veni şi el la urmă)ă mă%ntre$e de &ăcate(ar se leagă &oate lim$aKi nici mintea nu mai &oate'

Căci mai mult &e altă lumeCugetarea mea va !iKi căinţa mea atunciaNu ştiu cum se va &rimiE



7rătări îngrozitoare.c#ii mei atunci văz*ndNici nu ştiu c*nd iau în gură)!intele ce mi%or !i d*ndE

Ca să%mi !ie moartea $unău să &regătesc acum

7 virtuţilor merinde)ă le am atunci &e drumE

)ă%mi adun acum din vremeCele ce voi socotiCă la ziua de &e urmăNu le &ot agonisi'

)&ovedirea cea curatăKi cu du#ul umilit

Cum şi &aza des&re toateCarii dau de &oticnit'

(acă )!*nta s&ovedireNu%i întreagă şi curată@remea des&ărţirii noastreNe va !i în!ricoşatăE

Căci atunci amar ne vine

C*nd vedem a noastră stareKi de vămile cum&liteNu avem nici o scă&areE

5rică mare ne cu&rindeCă nu ştim în veşnicieMuncă veşnică ne%aştea&tăG.ri nes&usă veselie GE

(eci să am mereu în minte

Că la urmă am să mor Ki de tru& se va des&arte)u!letul nemuritorE

(acă cli&a cea de%acuma7r !i cli&a cea din urmă7m năde:de de scă&are(acă viaţa mi se curmăG

Mă g*ndesc că du&ă moarte

<ru&ul meu va !i sluţitNemişcat !ără simţireCu miros nesu!eritE

8a $iserică duc*ndu%lreoţii cu rugăciuneogor*%se%va în groa&ă

)ă devie &utre:uneEomenirea lui cu sunet@a să &iară de &e lumeKi cu vremea &ăm*ntenii@or uita de al meu nume'

Iată cum se trece slava<ru&ului de &e &ăm*nt(e a căruia &lăcere

<oată viaţa mă !răm*nt'

(eci mereu să iau aminte8a tot &asul meu din viaţăCăci at*rnă m*ntuireaC#iar din cli&a cea de !aţăE

. &rea milostive (oamne)ă nu laşi &*nă%n s!*rşit

)ă am*n eu &ocăinţaCel &rea mult ticăloşitE

omenirea des&re moarte-lasul tr*m$iţii de%a&oiDNeîncetat să mă trezeascăCa alarma la răz$oiE

u în lume las o d*răe o carte tăinuită

Care%mi !ace du&ă moarte<oată viaţa mea vădită'

5rică%mi este că la urmă)crise nu se vor a!la5a&tele care în viaţă7 le !ace se cădeaE

Iară relele de care

)e cădea a mă !eri

oate toată vai de mineCartea ceia vor m*n:iE

7zi c*nd cuget vremea morţiinainte mi se%aratăCum atunci se va desc#ideentru mine :udecatăE

;n ara& r*n:ind la st*ngami citeşte o carte groasăntru care este toată5a&ta mea cea ticăloasăE

Iar la drea&tă st*nd de !aţăngerul cu c#i& sc*r$it(intr%o mică carte s&uneinele ce%am săv*rşitE

(acă este #otăr*reCa să meg la !ericirengerii cu $ucurie@or veni s&re însoţire'

Iar de nu se a!lă scrise5a&te vrednice de milă(emonii la întuneric

Mă vor stă&*nii cu silăE@ai de ticălosul su!letCare%n iad se os*ndeşteC#in mai mare este g*ndulCă =în veci N; ) )5]0KK<>

C*nd va !i a&roa&e vremeaBudecăţii viitoare@or !i semne mari în lună

Ki în stele şi în soare'

Budecata va să vinăCa un !urt !ără de vesteKi !iind noi în &ăcateocăinţă nu mai esteE

0*u de !oc va arde totul.amenii şi îm&ărăţii

(o$itoace &eşti şi &ăsări



Cu tot !elul de sti#ii

-lasul îngereştii tr*m$iţi@a suna din &atru =torţi>Ki &e tru&ul meu acestal va ridica din morţiE

@a c#ema din nou &e su!let(in &orunca lui HristosCa să se îm&reunezeIar cu tru&ul cel de lut'

)u!letul atunci cu tru&ulNemurire va lua(ar nu ştiuF &entru &erzare)au s&re !ericirea mea'

(umnezeu cu )!*nta Cruce@a veni atunci &e norintru toată )lava )!*ntăCa un dre&t :udecător J

Elasul con5tiinţei

Iată lumea te îndeamnă8a răs!ăţul eiKi &lec*ndu%te c#emăriiradă eşti destră$ălării'

Haine noi acum la modă<re$uie să aiIar a su!letului #ainăCum o vei &ăzi în tainăG

lecăciuni cu linguşire<re$uie să ştiiIar c*nd stai la 0ugăciuneNu mai este &lecăciune'

@izitări cu multă !ală<re$uie să !aciIar la )!*nta 8iturg#ie)tai cu inima &ustie'



Cu ştiinţele naturiiMintea ţi%ai #rănitIar ceva din veşnicieMintea ta nimic nu ştie'*nă c*nd mai este vremeCaută%ţi liman(acă soarele se &leacă

8untrea vieţii se îneacă'5ugi de lumea cea deşartălină de sminteliKi cu !lacăra credinţiiAine calea &ocăinţii'

8asă cărţile &ro!ane5ără că&ăt*iKi le ia &e cele s!inte

Ca să &rinzi ceva la minte'

8a &rietenii din lumeNu te &otriviCi să ai &rietenieCu cinstită curăţie'

Mintea ta este !ăclie5ără untdelemn(e la (omnul cere milă*nă c*nd mai ai =!eştilă>'

@*ntul rău al necredinţiiC*ntă la urec#iKi de uiţi =c#emarea s!*ntă>@ei :uca &recum îţi c*ntă'

Aine minte !rica morţiiNu uita de ea

Cine nu%i de&rins s%o &oarte)u!letul îşi dă la moarte'

0ugăciune cu trezvireCaută să aiCăci &rin darul rugăciuniiiere du#ul ur*ciunii'

nălţarea cea deşartă-ra$nic s%o arunci



Căci la g*ndul înălţăriiate v*ntul des!r*nării'

Cu năravul tr*ndăviriiNu călătoriCăci &e urma tr*ndăvirii@ine $oala nesimţirii'

5ii cu dragoste curatăCătre (umnezeuărăsind &e cea tru&eascăentru cea (umnezeiască'

)&re ad*ncul umilinţiileacă%te mereuCăci din =a&a umilinţii>7u $ăut în viaţă s!inţii'

6ărturisire fără .ndoială



;n creştin cu sim&litate0*vnitor de m*ntuire)e%ntorcea sc*r$it odată(e la )!*nta m*năstire'

atruzeci de ani de%a r*ndul

l mergea la s&ovedire8a un iscusit (u#ovnicNeav*nd nici o :ignire'

(ar acum văz*nd la d*nsulNişte lucruri de sminteală)e%ntorcea creştinul nostrulin de multă îndoială4

)&ovedirea mea săraca

ste !ără de valoareCăci asemenea (u#ovnicN%are dar de deslegareE

)ocoteam că are viaţă(ec*t alţii mai =cu dar>Iar acum îl văd că este;n $eţiv şi un curvarE

Cam aşa zicea în sine.mul desnădă:duitKi mai mult n%avea cura:ulentru mers la s&ovedit'

7:ung*nd în toiul zilei8a un &*r*iaş curat7 $ăut cu lăcomie5iind !oarte însetat'

7&a lim&ede şi rece8%a !ăcut iscoditor Ca să vadă unde este7l &*r*ului izvor'

(eci merg*nd &e malul a&ei7 a:uns într%o v*lcea

;nde se a!la izvorul(ar acolo ce eraG

7&a ceia minunată)e vedea ieşind din mal(e &e gura unui c*inerecum iese din canal'

n mirarea lui s%arată)!*ntul înger la izvor

Ki vor$eşte către d*nsulCam în !elul următor'

.mule nec#i$zuitCe te uiţi aşa &ierdutoate ai vreo îndoialăentru a&a ce%ai $ăutG

7i simţit ceva devale

<e%ai îngreţoşat cumvaG=Nicidecum răs&unde omulună a&ă mai eraE>

(acă n%ai $ăut cu greaţă@ătămare nu%ţi va !iCăci izvorul nu se s&urcă.ri &e unde ar ieşi'

(eci să iei din asta &ildă

entru s&ovedirea taCa să nu mai ai &ărerendoindu%te cumvaE

(arul )!*nt este din ceruriCa izvorul din &ăm*ntreotul este organul(u#ului Celui rea )!*nt'

(u&ă cum ieşind din gură

7&a n%a &ierdut #otarulNici &ăcatele la &reotNu au îm&uţinat darul'

5ii încredinţat creştineCă mărturisirea ta(e Hristos a !ost &rimită

Nu te îndoi de eaE

:orul sfânt

7ş vrea Morm*ntul <ău )tă&*ne)ă%l ud cu lacrimi de căinţăKi tot cu lacrimi îmi răm*neKi nes!*rşita%Ai îndurareE

8i&sit de mirul !a&tei $uneu n%am ceva mai scum& acuma(ec*t să%mi scald a mea !iinţăn lacrimi şi sus&ine numaYE

Căci c#eltuindu%mi =moştenirea>Ce mi%ai lăsat%o din născare(oar &l*nsul azi îmi mai răm*neKi nes!*rşita îndurareE

7:ută%mi (oamne mai degra$ă

)ă%mi văd dorinţa îm&linită)ă%mi &ort şi eu &e%a <ale =urme>5iinţa mea slă$ănogită'

Ki%odată cu 8umina )!*ntă% C*nd vei trimite%o la Morm*nt %)tro&eşte inima mea !r*ntăCu roua (u#ului <ău )!*nt'

)ă &ot rosti la )!*nta Cruce

e )t*nca )!*ntului CalvarDKi eu m*ntuitoarea rugă7 =credinciosului t*l#ar>'

)%aud şi eu în taină (oamnerea dulcele şi s!*ntul grairin care să c*ştig năde:deCă nu mă voi li&si de 0ai'

Cu+etări din Fe+ra+arion -relucrate .n versuri

.are c*nd va !i o (oamne

Ca slă$ănogirea mea)ă%şi găsească vindecareaCăut*nd dre&tatea <a'

<u iu$eşti singurătatea5iind &ăcii dătătorIară eu cu tul$urareaKi g*lceava mă%m&resor'

Curăţenie la <ine

ste lucru &rea iu$itIară eu necurăţia<otdeauna am r*vnit'

<u )tă&*ne eşti izvorulMilei şi al $unătăţiiIară eu nemilostivul)unt ad*nc al răutăţii'

<u eşti s!*nt şi dre&t în toate

)us în cer şi &e &ăm*ntIară eu &reaticălosul0o$ul nedre&tăţii sunt'

<u lumină şi viaţăşti în toate c*te suntu or$itul su!ăr moarte

nainte de morm*nt'ucurie eşti <u (oamneKi noian al vindecăriiIară eu L ro$it de &atimi %Uac de $oala întristării'

Cemarea fiului -ierdut

@ino !iul meu iu$it(in amăgitoare căiCa din nou să te îm$racn =&odoa$a cea dint*i>E

Cu zdro$irea inimii te voi c#ema'

ţi voi da sandale noiHaine $une şi inelKi voi !ace &r*nz $ogat(intru cel mai gras viţel'

<oată casa mea atunci(ănţuind va &răznuientru =5iul cel &ierdut>Care iarăşi va veni'

6ărturisirea fiului -ierdut

C#eltuit%am &e &ăm*ntMoştenirea mea la răuKi acum nevrednic suntCa să mă numesc =al <ău>E

Cu năravul cel &orcesc<raiul mi l%am irositKi veşm*ntul su!letescn des!r*u l%am &onosit'

(u&ă ce m%a vătămat7rşiţa &ăcatului)!*ntul dar mi s%a luat

Mie des!r*natului'

5lăm*nzind de darul <ău)u!leteşte eu mureamKi în slu:$a celui răuu cu totul mă a!lam'

orcilor am !ost &ăstor 8a =$oierul cel g*ndit>Ki din roşcovele lor o!tele mi%am îm&linit'

:in lumea 8fiilor -ierduţi9

@ersuri cari zugrăvesc drama su!letului omenesc care se re&etă mereu în lumeaaceasta' le au ca &unct de &lecare &ilda =5iului ierdut> din )!*nta vang#elieD

Prolo"Ca să !ie înţeleasă@ersuirea care scriu(au o mică desluşire(es&re =0ătăcitul !iu>'

n călătoria vieţii(ouă drumuri s%au desc#is;nul duce s&re -#eenă7ltul către =aradis>'

rimul este lat şi netedKi &rea lesne de um$latCel de%al doilea cu &iediciKi cu totul str*mtorat'

(e asemenea la oameni(ouă cete se vădesc4;nii înmulţesc =<alanţii>7lţii =rău îi c#eltuiesc>')unt L adică L credincioşiiCei cu trai ne&ri#ănitKi &e urmă sunt =&ierduţii>Cei cu du#ul răzvrătit'

Cei dint*i urmează drumulCel &lăcut lui (umnezeuCei din urmă sunt =mezinii>Cari se a$at mereu'



(eci &rin =sita cunoştinţii>.amenii !iind cernuţi;nii se găsesc =acasă>7lţii însă sunt =&ierduţi>'

?ără =@l=

Ce sunt eu !ără de (omnulG)unt un &ra! de oase reciHrana viermilor din groa&ăKi a muncilor de veciE

Mintea mea !ără de raza8uminărilor de sus

ste $eznă nes!*rşită(u&ă =veşnicul 7&us>'

.c#ii mei !ără &rivirea)&re ărintele Ceresc)unt ca oc#elarii negrii7 celor care or$escE

-ura mea !ără mişcarea(arului lui (umnezeu

ste clo&ot !ără lim$ă5ără glas !iind mereu'

nsuşi $iata mea urec#e5ără (u#ul 8ui Cel )!*ntste zdreanţă agăţatăCare tremură în v*nt'

Iar la m*ini şi la &icioare

(acă (omnul nu dă s&or8ucrul meu L atunci L şi mersulste veşnic &ierzătorE

5ără darul )!intei <roiţeu sunt vierme stricătorCăci trăind !ără lumină5ără de năde:de morE

Cu+etări scurte

INiciodată du#ul nostruNu se &oate linişti(acă nu ne dăm silinţa=ntru (omnul a trăi>'

(u&ă cum nu tace &runculC*nd li&seşte maica sa<ot asemenea şi du#ulNu se &oate alina'

ntru (omnul este &aceantru l odi#na mea

Calea cea adevăratăKi acum şi &ururea'

IIC*nd mintea vrea să z$oare8a unul (umnezeu7tunci vră:maşul tainic

Ne $*ntuie mereu'm&răştie g*ndireaCa &ul$erea în v*ntKi caută să tragărivirea s&re &ăm*nt'rivelişte deşartăNe%arată cel vicleanCa să &ogoare mintea(in =veşnicul liman>'

IIIiatra nesimţirii mele)%a !ăcut ca un morm*ntCare veşnic mă a&asăKi mă trage la &ăm*nt'

. de s%ar mişca odatăiatra su!letului meu

Ca să !acă loc luminii)!inte de la (umnezeu'

ntunerece de &atiminlăuntrul meu domnescIar vlăstarele virtuţii<oate se îngăl$enesc'

Cântecul lui 6anasis sau tresăltările duului meu

)ti#uri de umilinţă alcătuite &e glas%%leaD

.arecum Manasi &l*ng*nd7u a!lat milă &e &ăm*ntIară eu mai rău ca d*nsul a$ăt*ndu%mă

Ce voi !ace (oamne ne&l*ng*ndu%măG

Cum se scurge viaţa meaCa o a&ă s&re valea ta8ăcrămează şi sus&ină su!lete al meuCa să%şi !acă milă unul (umnezeu'

ndelung ră$dătoruleKi atotvăzătorule(ăruieşte%mi &omenirea numelui <ău )!*ntCa să%mi !ie #rană dulce &e &ăm*nt'

rea curată )tă&*na meaCa o &iatră mi%i inimaF(omoleşte şi s!ăr*mă nesimţirea eiKi cu r*u de lacrimi scaldă oc#ii meiE

aradisul te%a odrăslitIar -olgota te%a &roslăvit

Căci &rin rodul tău ne%ntoarcem iarăşi în denKi ne$iruită armă te avem'

ocăinţă ne%ai învăţatKi &e Miel mi 8%ai arătatotez*ndu%8 rooroace astăzi în Iordan7l <reimei martor şi viteaz oştean'

re 7&ostoli I%ai &oslăvitre Ierar#i I%ai îm&odo$itCu mulţimea cea nes&usă de nevoitoriI%ai !ăcut cununilor slavei &urtători'

ăzitorul meu su!letesc<otdeauna eu te sc*r$esc(ar mai ra$dă st*nd a&roa&e de !iinţa meandre&t*ndu%mi &aşii cu lumina <a'

7l meu su!let &rea ticălos(e&ărt*ndu%se de HristosCa morm*nt îşi are astăzi tru&ul meu tiranCare este slugă la stă&*n viclean'

n deşert eu mi%am c#eltuit(arul <ău cel ne&reţuitKi !iind sărac la su!let în &ăm*nt strein

Mă #rănesc ca &orcii din &ăm*nt tain'<u văz*nd ne&utinţa mea5ără vreme nu mă luaCi mai lasă%mă )tă&*ne ca să vieţuiesc0odul &ocăinţii să%mi agonisescE

(e rudenii m%am des&ărţit(ar cu &atimi m%am înruditKi de dragul lor la moarte su!letul mi%am dat

entru care (omnul moarte au ră$dat'

nţelege simţirea meaKi gust*nd vezi de%a &urureaCă%ndurat şi $un e (omnul ;nul (umnezeuHrana m*ntuirii su!letului meu'

Nu !i gra$nică mintea mearin cuvinte a de!ăima

Iar auzul meu ia seama nu &rimi uşor

Cuv*ntarea celui rău de!ăimător'

.c#ii mei cei iscoditoriKi de lume &rea iu$itorindre&taţi%vă &rivirea tainic cuget*nd8a :udeţul groaznic cum vei sta la r*nd'

-ura mea dulce glăsuieştiNoutăţi şi vor$iri lumeşti(ar cuvinte din )cri&tură s%ar cădea să s&ui(intru care creşte roada (u#ului'

entru ce oare te%ai rătăcitKi din inimă te%ai !eritF;milinţa mea cea dulce nu mă &ărăsiCi să%mi !i tovarăş &*nă voi muri'

(u#ul meu cel &rea umilitM*nec*nd către cel (oritCere astăzi m*ng*iere ne&ut*nd ră$da<ru&ul de ţăr*nă cu ro$ia ta'

5ă%mă (oamne du#ovnicescCăci nimic iată nu s&orescn această lume &lină de deşertăciuni5ără de a minţii s!inte 0ugăciuni'

u !iind rece şi &ustiuCătre <ine )tă&*ne viuF<u mă%nvaţă 0ugăciunea cum s%o uneltescKi cu oc#ii minţii cum să te &rivesc'

Cuget*nd su!lete al meu8a &uterea lui (umnezeuretutindenea de !aţă &ururea să%8 veziKi adevărata cale să urmezi'

(eci să ştii şi aceasta iar Că s&ionul lui @eliar <e &*ndeşte &regătindu%ţi za&isul vicleanCa s%aducă &*ră ţie la (ivan'

7zi &urt*nd tru& &ătimaş7m scă&at la al <ău 8ăcaş5ă%mă vrednic &*n%la moarte ca să &ătimesc

Crezul &ravoslavnic să%l mărturisesc'

)*ngele care oarec*ndntru &o!te era !ier$*nd)ă se verse &entru <ine (oamne )avaot7duc*ndu%Ai :ert!a arderii de tot'

)coală%te su!lete de :os

Ki te va lumina Hristos7duc*ndu%Ai ale tale !a&te su!leteştiCăci Icoană )!*ntă a <reimei eşti'

Iată (oamne !iind eu &ort<ru&ul meu cel cu su!let mortF0isi&eşte%mi nesimţirea care m%a cu&rinsKi%mi a&rinde candela su!letului stins'

*nă c*nd intru în morm*nt

ncălzeşte cu darul )!*ntKi ridică din Aăr*nă &e Icoana <aCa să%Ai c*nte lauda cea de%a &urureaE

6ustrarea, luminarea 5i cemarea unui cre5tin la călu+ărie

7' Mustrarea conştiinţei

Milostive Iisusenu mă os*ndiCi cu darul )!intei mile(ăruieşte%mi încă zileE

e &ăm*nt în ne&ăsarerău am &etrecut

Iar în lumea veşnicieiNu sunt vrednic veseliei'

<ru&ul meu la &atimi reledeseori l%am dat(ar la ziua :udecăţiiCe răs&uns voi da (re&tăţiiE

Haina mea îi &onositătru&ul întinat

Iar c*nd viaţa se va stinge)u!lete cum vei mai &l*ngeE

e acei !ără &ri#ană!oarte i%am smintitIar la inima curată7m lăsat o neagră &ată'

.c#ii mei cu iscodire

rău s%au întinatKi de nu voi !i cu &ază@ăd la urmă mare groază'

-ura mea neast*m&ăratămult m%a vătămat(ar c*nd ceasul va să sune<icăloasa ce va s&uneENasul meu se des!ăteazăcu miros &lăcut

(ar mirosul de la moarteCum va mai &utea să%l &oarte'

n urec#i acum îmi sunăc*ntece lumeşti(ar &e veşnica sunareCum voi auzi%o oareG

M*na mea se s*rguieşte

la deşertăciuni

(ar de nu voi !ace $ine@ai săracului de mineE

' 8uminarea <ainică de sus

8asă lumea necredinţii&lină de sminteală

Ki te du la m*năstireCăut*ndu%ţi m*ntuireE

Mintea ta este !ăclie!ără untdelemn(e la (omnul cere milă*nă c*nd mai ai !eştilă'

5rumuseţea şi &utereacurse &regătesc

Iar năravul cu momeală<e ră&eşte ca din oală'

5rica morţii ţine mintenu uita de eaCine%i leneş ca s%o &oarte)u!letul îşi dă la moarte'

<ru&ul tău la s*n adoarme

s*nge &ătimaşCelor morţi le lasă somnulKi trăieşte &entru (omnulE

0ugăciunea cea !ier$intecaută s%o aiCăci de !rica rugăciuniiiere du#ul ur*ciunii'

nălţarea minţii tale

gra$nic s%o arunciCăci la g*ndul înălţăriiate v*ntul des!r*nării'

Cu năravul tr*ndăviriinu călătoriCăci &e urma tr*ndăvirii@ine $oala nesimţirii'

5ii cu dragoste curată

către (umnezeu8asă dragostea lumeascăentru cea du#ovnicească'

l*ngi adesea cu sus&inuriinima zdro$indCăci din a&a umilinţii

7u $ăut în viaţă )!inţii'C' C#emarea (omnului@ino astăzi către Mine:ugul meu îi $unIară )!*nta Mea &ovară<u o vei simţi uşoarăE

8asă rude şi &rietenislavă şi &lăceri

Ki venind urmează Mie)ă viezi în veşnicieE

Calea Crucii tu urmează&*nă la morm*ntCa să &orţi a&oi cununa)lavei Mele totdeaunaE

(' (e la Iordan la )!*nta 7na de înţelege )c#itulD

8a Iordan aveai morm*ntulîm$răcat cu !loriIar aice cine moarenu mai are nici o !loare'

n grădină &rimăvaratoate se sc#im$auIar smerita mea c#ilienu se sc#im$ă &e vecie'

7&a cea $lagoslovită:os se revărsaIar aici &e st*nca arsănici o a&ă nu se varsă'

e cărarea de la &oartămulţi erau trec*ndIar &e%aicea nu mai trece

dec*t cel cu su!let rece'

<urturele în luncăvesele c*ntauIar aicea turturican%o mai vede =7$unica>E

8a 8ăcaşul cel din vale

mult mă m*ng*iamIar aicea m*ng*iereaeste ca să%mi &l*ng durerea'

7zi la Crucea de la =scară>nu mai este drumCel &lecat odinioarănu se mai întoarce iară'8*ngă ea s%a &us #otarulvec#iului =Ioan>

Ki a lui =gumenie>se îngroa&ă &e vecieE

5raţii mei îmi &oartă greulca unui sărman(ar celui ce n%are silănu i se cuvine milă'

@iaţa mea de%acum se trece

gra$nic ca un visocăieşte%te Ioanela =8ăcaşul )!intei 7ne>E

Nevoitorul mândru

8a un )c#it trăia odată;n mona# nevoitor Ce era cu socotealaCam înalt cugetător'

l !iind la tru& mai zdravăn(ec*t !raţii de la )c#itm&linea şi ascultareaKi canonul îndoit'

Ka&tezeci şi cinci de aţe0egulat el înv*rteae c*nd alţii mai $icisniciNu &utea ca el urma'

)e &l*ngeau de slă$iciuneCătre cel de sus numit

Iară el r*dea de d*nşii)ocotind că%i &rico&sit'

(umnezeu &rea MilostivulN%a lăsat &e ro$ul )ăuCa să%şi &iardă ostenealaentru cugetul cel rău'

i arată în uimiree un nger luminatCu un ciur !rumos în m*nă(e metanii încărcat'=<e !ăleşti îi zice d*nsulDnălţ*ndu%te în g*ndentru aţele !ăcuteKi te m*ng*i număr*ndEG

Iată ciurul cu metaniientru !iecare ziE>

Ki zic*nd aşa înce&engerul a ciurui'

(u&ă asta îi aratăCuvioasului miratCă din ciurul &lin de aţeNumai trei s%au arătatE

Ka&tezeci şi cinci de aţeIată ce au &reţuitCăci la ceruri dintre toateNumai trei ţi s%au &rimitE

C*nd înce&i să !aci canonul-*ndul este adunat(ar trec*nd &uţină vreme<e a&uci de v*nturat'

<e gri:eşti să numeri $ine7ţele ce m*nuieşti(ar cu mintea răs&*ndităAări şi mări cotro$ăeştiE

entru asta din canonulCare zilnic ai !ăcut<rei metanii sunt &rimite

% Cele de la înce&ut L ECelelalte sunt &ierduteCa şi &ul$erea în v*ntCăci în loc să !ii la ceruriMintea z$oară &e &ăm*ntE

Nu voieşte (omnul număr adică aţeD(intru cuget răs&*nditMult &uţin l vrea să !acem

Cu trezvire şi smeritE

Iată cel $olnav ce ziceD4<rei înc#inăciuni !ăc*nd)%a &rimit ca îm&linire7 canonului de r*ndE

Celuia cu ne&utinţă(e nu &oate îm&lini

(ar !ăc*nd şi el ce &oate



(umnezeu îl va &rimiE

Iar de are ascultareKi de $oală%i c#inuit7ltă :ert!ă nu se cere(ec*t du#ul mulţumitE adică !ără c*rtireD

Mulţumirea întru $oalăste ca un s!*nt &rinosMai &rimit dec*t canonulCelui care%i sănătosE

Iar sus&inul celui tr*ndavste iarăşi mai &rimit(ec*t multa nevoinţă7 celui ce s%s m*ndritE

)e &ogoară !ără roadeM*ndrul cel nevoitor Ki ca cedrul se înalţăCel smerit cugetătorE

)ă &rimească !iecareCe%i trimite (umnezeuKi lucr*nd du&ă &utere;milească%se mereuE

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-re nădeBdsmerenie, slavă de5artă, boală, iubirea de stă-ânire



NădeBdea mântuirii " Stâl-ul vieţii noastre

a temelia vieii noaste sunt tei "iete mai şi anume9 /e%ina, 2ă%e0%ea şi Dagostea. Dinttoate, nă%e0%ea al#ătuieşte s"i0inul #el mai "uteni# al sufletului omenes#. Făă "iata nă%e0%#lă%iea vieii noaste se %ăâmă.

(acă cumva se zdruncină această &iatră de la temelie atunci toate &ietrele clădirii se zdruncinăcad adică toate virtuţile omului slă$esc şi se &ierdD'

C*nd slă$eşte mai ales năde:dea &entru m*ntuirea su!letului atunci credinţa slă$eşte iar dragostcreştinească se răceşte şi viaţa omului n%are nici un rost'

Taina vieii #eştineşti se s"i0ină "e nă%e0%ea mântuiii du&ă cum şi co&acul se s&ri:ină rădăcină' Da#ă nă%e0%ea a#easta a sufletului (a%i#ă ă%ă#ina sufletului) se usu#ă, atun#i %e un%să mai o%ăsleas#ă fa"tele #ele 'une, %e un%e să mai nfloeas#ă sfânta #e%ină şi #um "oate smai o%eas#ă mântuiea

(u&ă cum co&acul îşi trage #rana din &ăm*nt &rin rădăcină tot aşa sufletul omenes# şi tag"uteea %e viaă "in nă%e0%ea mântuiii.

Sfinii -ăini aseamănă nă%e0%ea #u o anghiă (a%i#ă fieul #el n#âligat %e la #oa'ie, #ae nfige n "ământ şi ine #oa'ia "e lo# să nu fie luată %e valui). @iaţa omului este întocmai cacora$ie care se &oartă de valurile vieţii şi de multe ori se &rime:duieşte de !urtuna is&itelor' (acă ar avea omul ang#ira năde:dii atunci ar !i $iruit de valuri totdeauna' 5ără s&ri:inul acesta su!leteomul n%ar &utea a:unge niciodată la limanul m*ntuirii'

-in nă%e0%e ne mântuim zi#e Sfântul A"ostol -avel.



=Din sta0a %imineii "ână+n noa"te să nă%ă0%uias#ă 3sael s"e Domnul>, zi#e Sfântul -oooDavi%.

Năde:dea m*ng*ie &e cel $olnav întăreşte &e cel sla$ şi s&ri:ină &e cel îm&ovărat $ătr*neţe' Năde:dea dă cura: celor care se lu&tă cu necazurile şi cu is&itele vieţii'

rin năde:de se c*ştigă $iruinţele asu&ra celor văzuţi şi nevăzuţi vră:maşi'

2ă%e0%ea se naşte o%ată #u sufletul omenes# şi al#ătuieşte stâl"ul %e 'ază al vieii.

(acă n%ar avea virtutea năde:dii atunci nici credinţa şi nici dragostea n%ar &utea locui în su!letomenesc şi viaţa s%ar &ierde' a este &uterea cea minunată a su!letului care ridică din groa&ă răniţi cu &ăcatele şi%i aduce la &ocăinţă'

2ă%e0%ea este aza #ea luminoasă "entu #ei %in ntunei#ul ne#unoştinei, #ae i n%ea"tă a%evă.

n scurte cuvinte &utem zice că omul #ae ae nă%e0%e nestămutată n suflet, nu este 'iuni#io%ată %e futunile şi %e geutăile vieii.

Doldul .nvierii suflete5ti 5i bodul morţii " 7ntristarea

În -atei#ul Sfinilo -ăini s#ie %es"e un fate #ae mult se ntista şi "lângea meeu "ent"ă#atele sale.

Înt+o zi s+a aătat lui, Domnul, zi#ân%u+i9 =/e "lângi, omule, #e te ntistezi aşa> şi a ăs"ufatele9 =2u voieşti, Doamne, să "lâng şi să mă mâhnes#, #ă#i #u atâtea Te+am s#â'it>.

Atun#i Domnul, ntinzân%u+şi mâna, a "us+o "e #a"ul lui, zi#ân%9 =De a#um nu te mai s#â'i, veme #e tu te+ai s#â'it "entu $ine, @u nu mă voi s#â'i asu"a ta,#ă#i %a#ă sângele meu l+a%at "entu tine, #u mult mai vâtos i voi %a ietae şi ie şi la tot sufletul #ae se "o#ăieş#uat!>

Du"ă a#easta, venin%u+şi n sine, fatele s+a aflat n inima lui "lină %e toată 'u#uia şi sn#e%inat #ă a fă#ut Domnul milă #u %ânsul. De#i toată viaa lui a "ete#ut+o #u mul

smeenie, mulumin% lui Dumnezeu tot%eauna.(in această &ildă se vede c*t de mare este !olosul &e care%l do$*ndim din întristarea cea du&(umnezeu şi c*t de mult &reţuieşte (umnezeu această întristare a noastră'

ntristarea este de două !eluri şi anume4 Fste întristare care omoar! sufletul şieste întristare care sfineşte sufletul.

ntristarea care este amestecată cu deznăde:de este $oală otrăvitoare &entru su!let &entru aceasta

zice Sfântul A"ostol -avel9 =Să nu vă ntistai #a #ei #e n+au nă%e0%e>. Iar ntistaea #ea "ent"ă#ate, #ae este nsoită #u nă%e0%ea mântuiii, vine %in lu#aea %aului Sfânt, #ae ne vo'eş"in glasul #onştiinei. $ustaea a#easta a #onştiinei, #ae nu se %es"ate %e nă%e0%e, es#ălăuza #ea sfântă, #ae ne %u#e s"e mântuie.

n cartea cea &entru Mărturisire scrisă de Sfântul 2i#o%im Aghioitul în greceşteD a!lăurmătoarele cuvinte des&re $oala întristării celei !ără de năde:de care se mai c#eamă deznădă:duire4 =Deznă%ă0%uiea este ăutatea #ea mai mae şi #ea mai vătămătoae %inte toaăutăile>.

(eşi toate &ăcatele sunt &otrivnice lui (umnezeu sunt numai &e de o &arte îm&otrivă &e c*ndeznădă:duirea este &e de%a%ntregul îm&otriva lui (umnezeu în toate direcţiile şi în toa&rivinţeleD căci ea com$ate &e (umnezeu şi%8 scoate a!ară din su!let socotind răutatea dre(umnezeu şi &e diavol &ricinuitor al răutăţii'

;mul #el #u"ins %e 'oala %eznă%e0%ii, so#oteşte #ă ăutatea este mai "uteni#ă %e#ât 'unătatelui Dumnezeu şi mai nemăginită %e#ât nsăşi nemăginiea lui Dumnezeu. De veme #e el nmai #e%e #ă Dumnezeu "oate să+l mântuias#ă, "in a#easta omul so#oteşte #ă ăutatea este m"esus %e#ât Dumnezeu.

Da "oate să fie o ne#instie şi o ne#hi'zuină mai mae #a a#easta A%i#ă ntu a so#oti #ine#ă ne"utin#iosul "ă#at este mai tae %e#ât /el Atot"uteni# sau #ă #el s#ut nte#e "e /nemăginit şi #el făă fiină a fi mai "esus %e#ât /el "uuea fiito

-entu a#easta s#ie la =$ătuisiea ;to%o<ă> #ă9 %eznă%ă0%uiea este "ă#at m"otiDuhului Sfânt.

Sfântul &asile #el $ae zi#e #ă %a#ă s+a "utea măsua a%ân#ul milostiviii lui Dumnezeu, atun

a fi ietat (a%i#ă s+a ngă%ui) şi %eznă%ă0%uiea, so#otin% mulimea "ă#atelo noaste. (ar c*



vreme &ăcatele noastre se &ot număra şi se &ot măsura &e c*nd mila şi îndurarea lui (umnezeu escu totul nemăsurată deci &entru astaD nu se cade să !ie deznădă:duirea ci să cunoască omul mila (umnezeu şi să%şi reclame adică să%şi vădească la du#ovnicD &ăcatele sale'

(eznădă:duirea este îm&otriva socotelii celei dre&te a :udecăţii sănătoaseD căci ea nu are loc întcele omeneşti şi iată &entru ce anume4 /âtă veme #el #ae a "ă#ătuit mai tăieşte n#ă, a#easeste semn #ă Dumnezeu l "imeşte şi nu l+a "ăăsit, #i l+a lăsat să tăias#ă, anume #a să

"o#ăias#ă. Des"e asta ne n#e%inează Sfântul ?igoe -alama.Deznă%ă0%uiea este semănată %e #ăte %iavol, %u"ă #uvântul Sfântului @fem Siul, #ă#i nain%e a săvâşi omul "ă#atul, i şo"teşte #ă nimi# nu este "ă#atul, ia %u"ă #ă%ee i zi#e #ă "ă#ateste atât %e mae, n#ât nu mai este ietae "entu el.

n s!*rşit să fim n#e%inai #ă %eznă%ă0%uiea este m"otiva Sfintelo S#i"tui %in egea ve#hşi %in egea #ea 2ouă. Căci în )!*nta )cri&tură se în!ăţişează de mii de ori mila cea negrăită a l(umnezeu &rin care &rimeşte întotdeauna &e cei &ăcătoşi' 7t*tea şi at*tea &ilde arată &otrivnicdeznădă:duirii' 7t*ţia &ăcătoşi îm&ovăraţi cu nenumărate &ăcate arată că s%au m*ntuit de

înce&utul lumii anume &entru că nu şi%au &ierdut năde:dea cum au !ost4 8ame# ManasNa$ucodonosor (avid îm&ăratul a&oi !emeia cea des!r*nată vameşul cel smerit 5iul cel &ierdt*l#arul cel credincios avel cel #a$otnic şi etru ver#ovnicul &recum şi toţi ceilalţi cari s%m*ntuit' -ă#atul %eznă%e0%ei este şi m"otiva #uvintelo Sfinilo -ăini, #ae nvaă "e #"ă#ătoşi să nă%ă0%uias#ă la mila lui Dumnezeu şi să aun#e %eznă%e0%ea, %ove%in% #ă nu esni#i un "ă#at #ae să 'iuias#ă iu'iea %e oameni a lui Dumnezeu.

=Fei#it este omul #ae nă%ă0%uieşte s"e Domnul (zi#e Sfântul -ooo# Davi%)>. =/ă "nă%e0%ea a#easta ne+am mântuit>, stigă Sfântul A"ostol -avel.

Cuvânt de nădeBde celor fără de nădeBde

<răim în veacul cel mai de &e urmă şi vră:maşul m*ntuirii se sileşte mai tare cu meşteşugul luvăz*nd că se a&ro&ie s!*rşitul' )unt zilele smintelilor şi este mare secetă de cuv*ntul lui (umnezeli&seşte &ovaţa cea sănătoasă &entru m*ntuire'

7stăzi mulţi dintre credincioşi a:ung la deznădă:duire din cauza li&sei de &ovăţuitor căci =a li&cel cuvios> cum zice salmistulD'

Mai dureros însă este că $oala deznăde:dii se strecoară şi în inima celor cari au îm$răcat =#aim*ntuirii> $a c#iar şi la unii din clerici'

În%oiala "entu mântuiea sufletului se ve%e astăzi la muli #eştini şi nu numai la #ei o'ii %

"atimi sau stăini %e *isei#ă, #i şi la unii #ae meg "e #alea "o#ăinei, #u âvnă "entu a%evăsfânt.

i văd stricăciunea dim&re:urul lor văd a&oi li&sa cea mare de &ovăţuitori uneori văd şi li&sa credinţă la =cei din s!eşnic> care tre$uie să luminezeD şi &entru asta se îm&uţinează la su!let $iecreştini şi unii se deznădă:duiesc'

Cei cari îm$răţişează viaţa mona#ală sunt mai adă&ostiţi de valurile lumeşti dar şi ei văd li&sa s&or du#ovnicesc şi &entru asta îi cu&rinde un !el de îndoială &entru m*ntuire slă$ănogindu%se su!let'

rin aceste r*nduri eu nu caut să :udec nici să os*ndesc &e cei cari au îndoială &entru m*ntuirea loci mă silesc ca să le &un la îndem*nă un =tonic> adică o doctorie întăritoare &entru su!letD'

Failo, la n#e"utul lumii nu ea ni#i moate "e "ământ, ni#i 'oală nte oameni şi ni#i amas#â'elo şi al ne#azuilo. @a %e"lină fei#ie. Însă "in o'ăzni#ia stămoşilo noşti (A%am @va) s+a fă#ut %uşmănie nte oameni şi Dumnezeu9 s+a %e"ătat fei#iea.



Atun#i a venit şi moatea "e "ământ, s+au ivit şi 'oli nte oameni şi toate ne#azuile #aumează "ână azi.

Tim" %e 56 %e vea#ui (a"oa"e 5666 %e ani), a%i#ă %e la #ă%eea lui A%am şi "ână la venieDomnului, toi oamenii megeau %u"ă moate la ntunei#ul %in ia%, fie #ă eau %e"i, fie #eau "ă#ătoşi, toi la ntune#ae se sălăşuiau. 2imeni nu ea n stae să+i s#oată, ni#i #e%ina lAvaam, ni#i 'unătăile "ooo#ilo şi ale %e"ilo nu "uteau a#o"ei "agu'a "ă#atul

stămoşes#.7etfele #ae se a%u#eau lui Dumnezeu "entu "ă#ate, nu eau n stae să ăs#um"ee sufletele la moate. ;sân%a "e #ae a ostit+o Dumnezeu %u"ă geşeala lui A%am ea9 moatea veşni#"entu toi oamenii.

Du"ă izgoniea stămoşilo %in 8ai, "oile fei#iii s+au n#his "entu tot%eauna. $oatea ia%ul i nghiea "e toi.

Te'uia #a omul să 'iuias#ă singu moatea, %u"ă #um el singu şi+a #âştigat+o. Aşa s+a

#uvenit. Da 'ietul om a a0uns o' al "ă#atului şi nu mai "utea s#ă"a %in ghiaele moii. 2uma#el stăin %e "ă#ate "utea să 'iuias#ă moatea şi să s#oată "e om %in legătui. Însă toi #ei %A%am eau su' vina "ă#atului, toi "utau "e#etea osân%iii stămoşilo, #a nişte o'i ai moii.

:re-tatea dumnezeiască cerea o Bertfă fără -riană care să -reţuiască atât cât -reţuie5te viatuturor oamenilor* Nimeni dintre oameni nu -utea -lăti -reţul răscum-ărării, ciar dacă aravut toate bunătăţile* entru asta s/a -o+orât :omnul la noi, s/a .mbrăcat .n tru- omenesc ne/a scos din robia morţii ve5nice 5i din le+ăturile blestemului*

5iecare dintre noi ştie toate acestea dar eu le amintesc aici ca să vedeţi că $unătăţile oamenilor n%!ost în stare să dezlege $lestemul cel vec#i şi nici să iz$ăvească su!letele'În%e"taea noastă şi iz'ăviea %e osân%ă am %o'ân%it+o "in 0etfa #ea %e "e /u#e Domnului nostu 3isus 4istos.

(eci du&ă cum n%au &utut să sca&e de os*ndă toţi aleşii lui (umnezeu din legea vec#e cu toa$unătăţile lor tot aşa nici noi cei de azi nu &utem să ne m*ntuim &rin !a&tele noastre !ără darul l(umnezeu' Întâi este sfântul %a şi "e umă fa"tele noaste, #ae a0ută la mântuie.

7ceasta o s&un din cauză că sunt mulţi dintre creştini şi mai ales dintre mona#i cari se $azează m

mult &e !a&tele lor şi mai &uţin &reţuiesc darul lui (umnezeu' C*nd unii ca aceştia &ătimesc vralunecare la &atimi sau c*nd slă$esc cu tru&ul şi nu mai &ot îm&lini !a&tele cele $une sau nevoinţelor o$işnuite atunci se deznădă:duiesc de m*ntuire' Căci năde:ea lor era la nevoinţele şi $unătăţile lor iar nu la mila lui (umnezeu' entru ei c*nd s%a terminat voinicia tru&ului sau c*nd su!erit vreo alunecare în &ăcate mari atunci s%a terminat şi cu m*ntuirea du&ă socoteala lorD'

Failo şi suoilo, #ai vă n%oii %e mântuie, să vă ntăii 'ine n minte #ă9 De+a fa#e omtoate 'unătăile şi #hia %e s+a %a şi la moate "entu a"ăaea %e"tăii, nsă făă %aul #el sfâal Domnului nu este mântuie.

=A Domnului este mântuiea şi "este noo%ul Său 'ine#uvântaea Sa> (#um zi#e -ooo#Davi% n -salmi).

Ki iarăşi4 De+a săvâşi #ineva toate ăutăile %in lume, nsă %a#ă nu+şi "ie%e nă%e0%ea Dumnezeu şi %a#ă aleagă la "o#ăină tot se mântuieşte.

=Deşată este mântuiea omului> zi#e -salmistul, a%i#ă toată stă%ania omului este za%ani

făă a0utoul lui Dumnezeu. 5iecare om este lu&tat de !elurite &ăcate şi se răneşte de ele' (eci nsingui, oi#âte 'unătăi şi oi#âte nevoine am fa#e, nu suntem n stae să ne vin%e#ăm şi s%o'ân%im nevinovăia. Daul lui Dumnezeu m"lineşte toate li"suile noaste şi ne vin%e#ă s"mântuie.

Nimeni dintre dre&t credincioşii creştini să nu se îm&uţineze la su!let înc*t să zică sau să cugete nu mai este m*ntuire &entru el' m&uţinarea aceasta a su!letului şi îndoiala &entru m*ntuire vine la vră:maş'

Kar&ele care a îndemnat odinioară &e strămoşi să măn*nce din rodul o&rit şi nu vor muri nicioda

acum şi%a sc#im$at glasul şi le şo&teşte la mulţi zic*nd4 =Uadarnic m*ncaţi &*inea vieţii> căci =mai este m*ntuire &entru voiE> 7uziţi ce glas înşelător răsună astăziG

Sfântul -ooo# Davi% &rice&ea glasul acesta &entru aceasta zice la salmul 3',4 =$uli zsufletului meu9 nu este mântuie ntu Dumnezeul lui!>

(ar el se întărea cu năde:dea în (umnezeu zic*nd4 =-entu #e eşti mâhnit suflete al meu şi "ent#e te tul'ui 2ă%ă0%uieşte s"e Dumnezeu, mântuiea feei mele şi Dumnezeul meu> salm1D'

Ki aceste cuvinte roorocul le rosteşte de mai multe ori arăt*nd cu asta &rime:dia care vine ddeznăde:de' /itii #u 'ăgae %e seamă la -saltie şi vei ve%ea #ât %e ntăit este m"ăatul Dav#u nă%e0%ea mântuiii. @l nu ea ni#i 'otezat şi ni#i 'u#uia Învieii Domnului n+a #unos#ut+aătat, (#i numai n #hi" taini#), %a nă%e0%ea mântuiii ăsună n toi "salmii lui. 7!ară de anici el n%a !ost scutit de rănile &ăcatului $a încă a &ătimit cele mai grele răni din &reacurvie şi ducidereD' (ar năde:dea lui nu s%a îm&uţinat şi &entru asta s%a m*ntuit şi s%a s!inţit'

)ocotiţi a&oi că t*l#arul cel credincios era în gura morţii cu su!letul îm&ovărat de rele dar năde:dlui a rămas neclintită &*nă la urmă' Căci de n%ar !i avut năde:de atunci n%ar !i îndrăznit să zic

=-omeneşte+mă Doamne, #ân% vei veni ntu Îm"ăăia Ta!>

C*t de dureros este să vezi că mulţi din cei ce s%au îm$răcat întru Hristos &rin taina )!*ntului otşi se îm&ărtăşesc cu *inea @ieţii adică cu <ru&ul (omnuluiD cu alte cuvinte c*nd vezi &e cc#emaţi să moştenească m&ărăţia Cerurilor că se deznădă:duiesc de m*ntuireE Mare durere &ent)!*nta iserică maica noastră du#ovnicească care se sileşte ca &e toţi să ne m*ntuiascăE

Toi Sfinii -ăini mătuises# nt+un glas #ă ni#i un "ă#at nu este aşa %e vătămăto, "e#ueste "ă#atul %eznă%ă0%uiii, #ă#i el e a"oa"e #a şi le"ă%aea %e Dumnezeu. -entu a#east

failo, să ne %oaă inima "entu "ă#atele noaste (#ă#i "in ele am su"ăat "e *un



Dumnezeu), %a ntistaea noastă să fie tot%eauna nsoită #u nă%e0%ea n mila -ăintel/ees# şi ni#io%ată să nu avem n%oială %e mântuie.

.$iceiul vră:maşului este să aducă în inimă !rica cea do$itocească şi tul$urare ca &rin asta arunce &e om în deznăde:de' (ar tu !rate creştine c#iar dacă 8%ai vedea &e însuşi (omnul că îîntoarce !aţa )a de către tine şi nu te mai socoteşte între oile )ale tu nici atunci să nu te îm&uţineci roagă%te cu stăruinţă de l &recum se ruga şi văduva cea necă:ită către :udecătorul nedre&tă

cum s&une la )!*nta vang#elieD şi nu vei răm*ne ruşinat')trigă cu îndrăzneală la g*ndurile cele otrăvite cum striga şi )!*ntul rooroc (avid zic*n=Domnul este luminaea mea şi mântuitoul meu, %e #ine mă voi teme> şi a&oi zi4

8NădeBdea mea este Aatăl, scă-area mea este ?iul, aco-erământul meu este :uul SfântK9

NădeBdea celui căzut



= -in nă%e0%e ne+am mântuit> zi#e Sfântul A"ostol -avel

A nte'at un fate "e un 'ătân zi#ân%9 =-ăinte #e nsemnează -ooo#ul "in #uvintea#estea9 2u este mântuie, ntu Dumnezeul lui!>.

i a zis 'ătânul9 Însemnează gân%uile %eznă%ă0%uiii, #ai vin %e la %a#i la #el #e geşeşte zi#9 De a#uma nu i este ie mântuie ntu Dumnezeu! -in asta l is"ites# %e vă0maşi, #a săaun#e ntu %eznă%ă0%uie. Asu"a lo te'uie să se lu"te omul zi#ân%9 =Domnul este mântuiemea şi @l va s#oate %in #usă "i#ioaele mele!>

JJJ/e% #ă le este #unos#ută la toi "il%a #ea %in "atei# #u fatele #ae #ă%ea n "ă#atul %esfânăn toate zilele şi iaăşi n toate zilele m'lânzea "e Domnul "in "o#ăina lui #ea #u multe la#ăm

şi #u ugă#iuni. Se "o#ăia şi iaăşi #ă%ea n nooiul "ă#atului. Însă nu se %eznă%ă0%uia %mântuie ni#io%ată. Deşi se aăta min#inos ntu făgă%uina lui, %a -ea $ilostivul Dumnezenu se nto#ea %e #ăte el, #i ă'%a făă%elegea fatelui şi aşte"ta ntoa#eea lui. i a#eas#ă%ee a fatelui nsoită %e mustae a umat veme %e 6 ani %e zile şi mai mult. Desigu #va0maşul mântuiii s+a fi 'u#uat să+l va%ă "e fate #ă vine la %eznă%ă0%uie %u"ă atâtea #ă%eşi %u"ă atâtea făgă%uine min#inoase. Se aşte"ta %e asemenea, "izmaşul să va%ă #ă şi Domnul smânie şi nu+l mai "imeşte "e #el #ae şi #al#ă meeu făgă%uina şi nu se n%ea"tă. Însă #"ăee %e ău ve%e #ă ni#i $ilostivul Dumnezeu nu se mânie, #i "imeşte n toate zilele #ân% "o#ăieşte.2+a mai "utut sufei u#igaşul atâta ă'%ae, "e #ae o aăta Domnul #ăte #el #ăzut. -enta#easta a n#e"ut a stiga #ăte Sfânta 3#oană a Domnului, zi#ân%9 ;, #e este mie şi Ţie, 3isus4istoase $ilostivia Ta #ea nemăsusată mă 'iuieşte şi mă su"ă, "entu #ă "imeşti "e a#e#uva, #ae se aată min#inos n toate zilele naintea Ta, %efăimân% stă"âniea Ta! -entu #e nl azi "e el, #i n%elung a'zi şi sufei i multe zi#ân% şi iuin%u+se 'alauul a tă#ut.

Atun#i s+a fă#ut glas #a %e la Sfântul 7etfelni#, zi#ân%9 =;, 'alaue "ea vi#lene şi "iezătoulnu te+ai sătuat %e so#oteala ta #ea ea, #ă ai so'it lumea /i n#ă te sileşti să ă"eşti şi snghii "e #el #ae a venit la mila $ea #ea nes"usă



;ae ai tu atâtea geşale #a să le "ui n #um"ănă şi să tagă nto#mai #u Sângele #el s#um#aele l+am văsat "e /u#e "entu %ânsul

3ată 7unghieea $ea şi moatea au afun%at (a%i#ă au 'iuit) făă%elegile lui! Însă tu #ân% vinel la "ă#at, nu+l goneşti "e el, #i l "imeşti #u 'u#uie, nă%ă0%uin% #ă+l vei %o'ân%i "e el şi @oae nu+l voi ieta "e el, oae nu+l voi milui, @u #el atât %e milostiv şi iu'ito %e oameni /aeam "oun#it vehovni#ului $eu -etu A"ostolului, #a să iete #elui #ae geşeşte n fie#ae

"ână la şa"teze#i %e oi #âte şa"te Aşa #u a%evăat (l voi ieta) #ă %e veme #e aleagă la $innu mă voi ntoa#e %e #ăte el, "ână #e l voi moşteni. /ă "entu "ă#ătoşi, @u m+am ăstignit "ea #uatele $ele "alme "entu %ânşii le+am ntins, #a #el #e va voi să se mântuias#ă, să alegşi să se mântuias#ă. /ă %e #ăte nimenea @u nu mă nto#, "e nimenea nu gones# mă#a %eşi %nenumăate oi nt+o zi %e va geşi şi %e nenumăate oi va veni #ăte $ine, nu va ieşi afas#â'it. /ă @u nu am venit să #hem "e #ei %e"i la "o#ăină, #i "e #ei "ă#ătoşi!>

i fă#ân%u+se glasul a#esta sta %iavolul temuân% şi ne"utân% să fugă.

i iaăşi s+a fă#ut glas, zi#ân%9 =As#ultă amăgitoule "entu #ele #e zi#i #ă sunt ne%e"t, #ă @

#ăte toi sunt %e"t. /ă n #eea #e aflu "e #ineva, ntu a#eea l 0u%e#. De#i iată "e a#esta l+aaflat stân% naintea "i#ioaelo $ele şi 'iuito "este tine aătân%u+te. Îl voi lua %e#i "e el şi vmântui sufletul lui, "entu #ă nu s+au %eznă%ă0%uit %e mântuiea sa. 3a tu vezi #instea lui, #a"%e zavistia ta şi uşinează+te!>

De#i stân% fatele #u faa n 0os şi tânguin%u+se şi+a %at %uhul. i n%ată ugie mae venin% fo#ul, a #ăzut "este satana şi l+a mistuit "e el.

(e aice să cunoaştem !raţilor milostivirea şi iu$irea de oameni a lui (umnezeu cea nemăsurată

niciodată să nu deznădă:duim de m*ntuirea noastră'=În%ăznii #ă @u am 'iuit lumea> (zi#e Domnul n Sfânta @vanghelie) şi Sfântul A"ostol #atea sa #ăte 8omani zi#e9 =-in nă%e0%e ne+am mântuit şi %a#ă Dumnezeu este "entu no#ine ne "oate fi m"otivă J /ă#i #âte s+au s#is mai nainte, s"e nvăătua noastă s+au s#i#a "in ă'%aea şi "in mângâieea #e ne+o %au S#i"tuile să ne "ăstăm nă%e0%eaJ Dumnezeul nă%e0%ei să vă um"le %e toată 'u#uia şi "a#ea "in #e%ină, #a "in "uteDuhului Sfânt să vă m'ogăii ntu nă%e0%e. Amin>. (%in #atea #ăte 8omani a Sfântul-avel).



6otivele care ne duc la -atima deznădeBdei

nsemnare4 )ă nu mire &e nimeni că eu amintesc cam des des&re $oala aceasta a su!letului' 7stălumea este $*ntuită mai mult ca oric*nd de răutatea aceasta şi cele mai multe crime L des&re caa!lăm din ziare L sunt urmările deznăde:dii'

Nu este nici o &atimă din care vră:maşul să ai$ă at*ta c*ştig &recum este &atima deznădă:duirii' (cauza ei se înt*m&lă sinuciderile omorurile şi le&ădările de credinţă'

Iar dacă unii deznădă:duiţi nu se omoară singuri tru&eşte adică nu se sinucidD aceasta se datoreamai mult îm&re:urărilor însă ei su!leteşte sunt morţi înainte de morm*nt' Căci deznăde:dea esmoartea du#ovnicească de vreme ce omul îşi întoarce !aţa de către a:utorul lui (umnezeu şi se dă stă&*nirea celui rău'

=/el #ae %eznă%ă0%uieşte şi u#i%e singu sufletul său!> zi#e Sfântul 3oan S#ăaul n #uvânt5 "entu -o#ăină. <oate &ăcatele aduc duşmănie între om şi (umnezeu' )unt însă unele &ăcate mgrele care se c#eamă &ăcate de moarte şi anume4 m*ndria iu$irea de arginţi zavistia curvilăcomia &*ntecului m*nia şi tr*ndăvia' 7cestea se c#eamă &ăcate de moarte &entru că suîm&otriva celor două &orunci din )!*nta vang#elie a iu$i &e (umnezeu şi &e a&roa&eleD şi e&ricinuiesc moartea su!letului adică os*nda veşnică' (in acestea şa&te odrăslesc toate celela&ăcate'

Însă milostivul Dumnezeu a "us la n%emâna omului taina -o#ăinei "in #ae se "oate vin%esufleteşte, oi#ât %e "ă#ătos a fi el.@ră:maşul m*ntuirii a mai născocit o răutate care nu are vindecare şi aceasta este &atimdeznădă:duirii'

(eşi &ăcatele amintite mai sus se c#eamă &ăcate de moarte totul se iartă &rin &ocăinţă curat2umai "ă#atul %eznă%ă0%uiii, #ân% stă"âneşte "e om, nu ae vin%e#ae, #ă#i %eznă%ă0%uiea esnsăşi "ăăsiea "o#ăinei şi ntoa#eea %e #ăte mila lui Dumnezeu.

entru aceasta )o$orul al şa&telea de la Niceea a #otăr*t că numai &ăcatele cele ne&ocăite sunt s&moarte' (eci &utem s&une că numai acolo unde se cui$ăreşte deznădă:duirea nu mai este vindecaşi nici iertare' Să ne nfi#oşăm %e ăutatea a#easta şi să fugim %e ea #a %e veninul şa"elui, #ăea este le"ă%aea %aului sfânt şi %efăimaea milostiviii #elei nemăsuate a lui Dumnezeu.Mulţi dintre credincioşii creştini care se ada&ă cu mustul deşertăciunii lumeşti îşi dau seama d&rime:dia su!letească în care se a!lă şi doresc m*ntuirea dar nu mai au cura:ul s%o caute' i zic m*ntuirea lor s%a şters din =Condica lui (umnezeu> şi orice ar !ace nu mai este îndre&tare &entru )ocotesc că &rea mult s%au a$ătut din calea )!intelor orunci şi &entru aceasta (umnezeu nu%i m&rimeşte' artida aceasta de oameni au &ierdut năde:dea m*ntuirii şi sunt asemenea unor răniţi ca

nu mai &rimesc nici o doctorie s&re vindecare iar ranele lor se cangrenează şi &utrezesc')lă$ănogirea aceasta su!letească cu îndoială şi deznăde:deD vine şi la mulţi credincioşi care a#rană &entru su!let &recum şi liman &rielnic de m*ntuire dar nu ştiu să le &reţuiască'

Ki anume sunt unii cari au cunoscut deşertăciunea vieţii s%au trezit din somnul &ăcatului şi au ludrumul &ocăinţei'

(ar &rice&*nd ei c*t de mult sunt datori lui (umnezeu &entru &ăcatele lor şi văz*nd că nu &îm&lini canonul &ocăinţei aşa cum se cuvine înce& să se îm&uţineze la su!let şi &ierd năde:d

m*ntuirii' )unt însă şi unele &ersoane cari s%au &ăzit de viermele stricăciunii lumeşti au destucunoştinţe du#ovniceşti însă au o oarecare îm&uţinare de su!let şi îndoială &entru m*ntuirea lor'

Cerc*nd mai cu de%amănuntul di!erite cazuri vom vedea că m"uinaea %e suflet şi %eznă%e0%ea ives# %in umătoaele motive91' nainte de toate şi la cei mai mulţi este li&sa de &ovăţuitori du#ovniceşti a&oi,'Necunoştinţa )!intelor )cri&turi &entru care ne ro$esc &ărerile greşite şi înţele&ciunea minţii mdegra$a XînşelăciuneaY vezi nota de mai :osD3'@ătămarea dre&tei credinţe c*nd !acem &rieteşug cu ereticii cu masonii şi comuniştii

' <r*ndăvia du#ului adică &ărăsirea celor du#ovniceşti şi nesimţireaD !ără căinţă



+' Nemărturisirea curată c*nd o !acem de m*ntuială sau cu ascunsuri sau cu &ricinuiriD6' m&ărtăşirea cu nevrednicie c*nd ştim că nu suntem în regulă şi ne a&ro&iem cu o$răznicie oc#ii oamenilorDQ' C*nd suntem stă&*niţi de m*ndrie şi nu ne &lecăm s&re vindecare' C*nd am căzut su$ legătură cu a!urisenie de la ar#iereu sau de la &reot şi nu căutăm dezlegare la slu:itorul &e care l%am sc*r$it9 ' C*nd am !ăcut vreo nedre&tate mare &rin !urtişag sau &rin clevetire şi nu căutăm a re&a

greşala îm&ărtăşindu%ne neîm&ăcaţiD12' C*nd ne lăsăm ro$iţi de întristare &este măsură căci această întristare este însăşi deznăde:de11' C*nd din zavistie #ulim )!*nta Credinţă ori numele lui (umnezeu ori &ersoanele s!inţite1,' C*nd $lestemăm &e noi sau &e alţiiD şi ne :urăm !ără socoteală şi nu căutăm vindecare'

7nfrân+erea duului meu

ărinţii mei nu mai sunt în viaţărietenii m%au &ărăsitn luncă nu mai văd verdeaţăIar eu acum sunt o$osit'Iordanul &are mai de&arteUădu#ul zilei mult mai greuKi simt încetul cum se%m&arte<ăria su!letului meu E

(e%o &arte sunt dorinţi deşarteCu ta$ără de năzuinţiIar !rica morţii%n altă &artei numai arme &*nă%n dinţi'

. lu&tă mare se &orneşteKi multe g*nduri se ră&unIar !rica morţii $iruieşteKi =inamicii> se su&un J

Imnul credinţei

. ravoslavnică credinţă<ăria su!letului meurin tine mi s%a dat &utinţă)ă caut către (umnezeuEC*nd su!letul se ală&teazăCu darul tău dumnezeiesc(urerea mea se alineazăKi sc*r$ele se &otolesc'

C*nd valurile ameninţăCa să scu!unde =luntrea mea>n tine s!*nta mea credinţăMă s&ri:inesc de%a &ururea'

Iar c*nd din multă slă$iciune-reşesc Celui ce m%a ziditmi dai cura: la 0ugăciune)ă nu !iu deznădă:duit'

n viaţa asta necă:ităCu tine eu mă întărescCredinţa mea $lagoslovită.dorule dumnezeiescE

7tunci c*nd vreau să mă do$oare@ră:maşii cei neîm&ăcaţi8a tine eu găsesc scă&areKi ei răm*n &rea ruşinaţi'

Iar la s!*rşitul vieţii meleNădă:duiesc că şi atunci7dă&osti%mă%vei de rele



Ki de în!ricoşate munci'

o+orământul lui Iosaf, duovnicul de la Sfântul Sava -e malul Iordanului

ntr%o zi de &rimăvarăBos în luncă la Iordan

)e &lim$a un om cu $ar$ăn costum euro&ean'

)e ştia că%n vremea vec#e8unca du&ă săr$ători<otdeauna era &lină(e streini nc#inători'

C*te unul mai în v*rstăC*nd era a se scălda% Ca să !ie mai în voie %(e la c*rd se retrăgea'

entru asta şi streinul(es&re care am &omenitCu &lim$area lui răsleaţăNu da loc de $ănuit'

(ar un cuvios (u#ovnicCare%n &rea:mă se a!laănuia ceva la d*nsul(u&ă !elul cum um$la4

Mersul nu era &lim$areC#i&ul lui neliniştit)e vedea du&ă mişcare

.mul desnădă:duit')%a a&ro&iat de d*nsulCu $l*ndeţe şi i%a zis4=5iule &entru scăldare8ocul nu este desc#isE

@ino mai la deal oleacă;nde malul e mai :os8ocul unde eşti se sur&ă

oate !i &rime:diosE>

% 8asă%mă ărinte%n &aceE7 răs&uns el necă:iti mai tre$uie scăldare;nui su!let os*nditG

=5iule îi zice iarăşi.mul cel du#ovnicesc

Nu te ruşina de mine

u sunt doctor su!letescE

(acă ai ceva &e su!let)&une nu ţinea mocnitu de asta sunt du#ovnic)ă alin &e cel sc*r$itE>

C#i&ul $l*nd şi vocea caldă7 cinstitului $ătr*nI%au !ăcut încura:are)&ovedindu%se &uţin4

@ai de ca&ul meu &ărinte)unt un om nenorocitNu mai este &entru mineCale &entru m*ntuitE

)unt canonisit din ţarăCa să nu mă%m&ărtăşesc*nă ce voi !i a&roa&e-ata să mă săv*rşesc'

)c*r$a asta nu mă lasăNici decum să mă alinKi la 8ocurile )!inte7sta m%a !ăcut să vin'

7uzeam vor$ind &e uniiCă !ăc*ndu%mă =Hagiu>(eslegării de &ăcate@rednic aş &utea să !iu'

(ar venind în alestina<oţi du#ovnicii mi%au zisCă nu este &ogor*re(u&ă cum se a!lă scrisD'

Mers%am şi la atriar#uloate el m%ar deslega(ar mi%a s&us acelaşi lucruKi rea 5ericirea )a'

C*nd îi văd &e toţi =Hagii>Că se%m&ărtăşesc mereuMă socot că eu sunt singur

8e&ădat de (umnezeu'



entru asta am în minte)ă%mi !ac seamă în IordanCăci de%acuma &entru mineNu mai este alt limanE

7uzind $ătr*nul asta

7 văzut că%i dis&eratF7&uc*ndu%l deci de m*nă8eacul următor i%a dat4

=M*ine !ac eu 8eturg#ie@reau să te îm&ărtăşescIar &ăcatul tău de moarteu de%acum îl is&ăşescE

7 simţit în cli&a ceeia

.mul desnădă:duitCă s%a uşurat la su!letC#i&ul i s%a veselit'

i &ărea că răsărise)oarele a$ia atunciKi o m*nă nevăzutăl scă&ase de la munci'

8ăcrim*nd de $ucurien genunc#i el a căzutKi i%a sărutat sandaliincărcaţi atunci de lutE

=ntunericul din su!let7stăzi mi l%ai risi&it)ă%ţi răm*ie zice omulDNumele $lagoslovitE

entru mine Iadul gata7stăzi aşte&ta desc#isIar )!inţia ta ărinteCalea morţii mi%ai înc#isE>

7u rămas în noa&tea ceeam&reună &riveg#indKi !ăc*nd la ziuă slu:$ăe #agiu el l%a gri:itE

Cu+etări smerite

%. 3rezirea sufletului

)u!lete al meu smeritentru orice dăruiri(omnului mai înainte)ă%i aducem mulţumiri'

l &e inimă o mişcăCelui $ine!ăcătorF(e la (omnul izvoreşte.rice semne de%a:utorE

(e lucrezi ceva $inenu te înălţa în g*ndCă nu este $unătate!ără darul 8ui cel )!*ntE

Iar de vezi &e cei &otrivnicică dau dosul ruşinaţiNu te semeţi degea$acă de sus au !ost m*naţiE

<otdeauna la culcare=)lavă dă lui (umnezeu>)ă a:ungi s!*rşitul zilei



iz$ăvindu%te de răuEC*nd te scoli dă slavă iarăşiCă din mila 8ui cereascăNu te%a os*ndit &ierzăriiCi ţi%a dăruit sculare'

C*nd te%a&uci de 0ugăciune

Cere mai înt*i de )usCa să%ţi dea trezirea minţii(omnul nostru IisusE

8a m*ncare zi cu du#ul4Mulţumesc Ceresc ărinteentru a&a cu văzdu#ulKi aceste daruri s!inteE

(acă eşti lovit de $oală

cugetă că orice leacNu te%a:ută !ără darul(octorului )!*nt din veac'

%% +eşnicia sufletului

)u!lete sc*nteie s!*ntă7 soarelui celui g*ndit.dor ne&reţuit al lumii

Ki ngerilor &reacinstit'şti du# din (u#ul cel de viaţă)u!lat de ;nul (umnezeuKi r*nduit să !ii de%a &ururiCu (*nsul su!lete al meu'

5ă&tura toată cea văzută şi0aiul cu &odoa$a sa7u !ost gătite &entru tine

o su!lete viaţa meaE

(e%aş !i li&sit de toate%n lumenimica nu voi &ierde euCăci toate nu%s aşa de scum&eca tine su!lete al meu'

(ar vaiD li&sindu%mă de tineatuncea toate le%am &ierdut

Ki slava cea gătită%n ceruri

şi orice $ine am avut'

0ăscum&ărat de la os*ndăCu s*ngele dumnezeiescE

Cu amanetul cel de tainăncredinţat de la otez@ei !i c#emat în ziua =Nunţii>8a l să te în!ăţişeziE

ăzeşte mai ales credinţaCu tainele ce are eaCerc*ndu%ţi zilnic conştiinţa)ă nu te mustre cu cevaE

@a trece cerul şi &ăm*ntuliar tu vei răm*nea mereuCăci eşti cu darul nemuririismerite su!lete al meuE

%%%. Pe drumul crucii

(oamnec*nd mă g*ndesc în urmă8a trecutul vieţii mele

@ăd că nimeni dintre oameniNu m%a întrecut în releE

Iar &e darurile <aleC*nd le socotesc mai $ine@ăd că <u &e nimeni altulNu l%ai miluit ca mineE

(u&ă socoteala astaar urma să iau ca &lată4

Cea mai groaznică &edea&săcare s%a văzut vreodatăE

nsă <u &rea Milostivemă aşte&ţi ră$d*nd mereuatimile ur*cioaseale su!letului meuE

ndelunga <a ră$dare

îmi aduce umilinţă

Căci aşte&ţi să !ac vreo roadăvrednică de &ocăinţă'

Nu m%a îng#iţit &ăm*ntulNici cu !oc nu m%a &ierdut(*nd soroc la is&ăşire<ru&ul celui de lut'

(oamne mai aştea&tă (oamnen morm*nt să nu arunci@iaţa cea ne&ocăităNici la veşnicele munciE

(u&ă cum la Iezec#ia7nii vieţii i%ai s&oritKi &e Manasi de muncăMinunat l%ai iz$ăvit'

@arsă şi s&re mine mila(umnezeul meu rea )!*ntCa să <e slăvesc de%a &ururişi dincolo de morm*nt'

%+. Pe drumul crucii mele

(e ce te tul$uri du#ul meu

Ki mai ai a te m*#niGNădă:duieşte%n (umnezeu8a l mă voi mărturisi'<e%ai de&ărtat de !aţa 8ui(ar l te c#eamă aşte&t*nd)ă vii în casa <atăluie drumul Crucii a&uc*nd'

(e ce răm*i &e g*nduri laşnu ştii &e unde s%a o&ritG

ntrea$ă astăzi &e sutaşşi el va s&une negreşitE

.&ritu%s%a de%at*tea oride c*te ceasuri sunt în zi)ă vadă cari următori'&e drumul Crucii vor veni'

7&oi văz*nd că nu mai vii

<e%a aşte&tat &e Cruce sus

(ar ză$ovind tuD :idoviioţet şi !iere I%au adusE

e st*nca )!*ntului Calvar 7ştea&tă tainic l mereuKi iarăşi ca şi la <*l#arDAi%ar zice su!lete al meu4

Ki &e )tă&*n tăgăduieştiE

(e nu tăgăduieşti cu graiultăgăduieşti &rin !a&ta reaCăci du&ă cum îţi este traiulaşa va !i credinţa taE

(eci ieşi din curtea răs!ăţăriişi &l*ngi ca etru cu amar Ca (umnezeul ndurăriisă%ţi înnoiască s!*ntul darE

Cu+etări smerite (altă variantă)

I')u!lete al meu smerite7dă L mai înt*i de toate %rea mărire Celui veşnicentru orice $unătate'

(e lucrezi ceva s&re $ineNu te înălţa în g*ndCăci nu este $unătate

5ără darul 8ui cel )!*nt'

<otdeauna la culcare)lavă dă lui (umnezeuC%ai a:uns s!*rşitul zileiIz$ăvindu%te de rău'

C*nd te scoli dă slavă iarăşiCă din mila lui cea mareNu te%a os*ndit &ierzăriiCi ţi%a dăruit sculare'

8a m*ncare zi cu du#ul4=Mulţumesc Ceresc ărinteentru a&a şi văzdu#ulKi aceste daruri =s!inte>E

(acă eşti lovit de $oalăCugetă că orice leacNu te%a:ută !ără darul=(octorului )!*nt din veac>'

Iar c*nd eşti în &rigonireMulţumeşte $ucurosCă merg*nd &e =calea str*mtă>Calci &e =urma lui Hristos>'

&lt! variant

II'recum încet se trece5ăclia de la s!eşnic7şa se trece viaţaKi vine somnul veşnic'

)ă cugetăm adesea

8a tainele =ieşirii>Ca să scă&ăm de !ricăn ceasul =des&ărţirii>'

)ă &omenim cu lacrimie cei ce%au ră&osatCăci &entru noi se roagăKi ei neîncetat'

)ă ştim întotdeauna



Că !ără s!*ntul darComorile din lume)unt toate în zadar'

Năde:dea să ne !ie8a =Cel !ără de ani>Iar nu la mintea noastră

8a slavă sau la $ani'Nevrednicia noastră)%o &unem mai &re:os(ec*t vinovăţiaCelui mai &ăcătos'

n toate să ne !ieCredinţa ca un c#eagKi dragostea curată

7l vieţii noastre steag'

)ă nu lăsăm în minte@reun cuget duşmănosCi să urmăm iertăriiKi &ăcii lui Hristos'

notă4 versurile din partea %% apar şi pe un desen, dieta sufleteasc!



Stânci .n calea vieţii

(in muntele din !aţă)e ru& $ucăţi de st*nciKi cad sărind în !undulră&astiei ad*nci'

7deseori acesteaC*nd sunt călătorinde alte st*nci la valen drumul lor des&rind'

7semenea şi omuliez*ndu%şi rostul său(e multe ori atragee alţii către rău'

(e zgomotul cel mare7l a&elor la )c#it)%a tul$urat &ustiaCu munţii de granit'

. st*ncă mai $ătr*nă8ăs*ndu%se de susn calea re&e:uniiCa stavilă s%a &us'

(e%atunci ca &rin minune*r*ul s%a smeritKi nu mai !ace zgomotC*nd trece &e la sc#it'

Căci ne&ut*nd să calce-rumazul vec#ii st*nci)e &leacă &e su$ d*nsa<*r*ndu%se &e $r*nci'

Ki%n calea vieţii noastre)lo$oade (umnezeuNecazuri şi is&ite)ă ne smerim mereuE

nsemnare4 m scris aceast! poezie în amintirea zilei când a c!zut o coast! de stânc! din spatec4iliei mele, în a6unul z!mislirii 0fintei na &@ decembrie >?((), când s$a stârnit şi revolufaraonilor roşii.

3rebuie s! menionez îns! c! pârâul când era mic nu f!cea z"omot, dar când a devenit mare,desc4is mare "âlceav! cu stânca din cale, care a c!zut de sus.

<a -atronul 6itro-olitului Iacob Stamate, al 6oldovei

ntr%o sală îm$răcatăCu icoane şi cu !lori.s&ătează !eţe%alese(e Ierar#i şi dregători'

Iar în ca&ul mesei şade

ucuros Mitro&olitulCel iu$it de tot norodulIaco$ îm$unătăţitul'

ste ziua lui cinstităKi de asta L negreşit %Cele mai alese !eţe(in Moldova au venit'

nc#in*nd mesenii veseli

8a &a#are de vin vec#i;n diacon îi şo&teşte8ui vlădica la urec#i4

=)ă mă ierţi rea )!inţite. $ătr*nă de la ţară7r dori ca să te vadăKi de mult aştea&tă%a!ară>'ntru inima lui mare

Ki cu no$ilă simţire)e trezeşte dintr%odată. duioasă &resimţireE

Ki &rivind &e geam la &oartăCa să se încredinţeze7 z*m$it cu duioşience&*nd să lăcrimeze'

<oţi se uită cu mirare

Neînţeleg*nd de !elC*nd el s&une la (iacon)%o aducă către el'

5ără multă ză$ovire)%a ivit o $ătr*nicăn costumul de la munteFCu o&inci şi cu sarică'

-*r$ovă cu traist%n s&ate

a &ăşeşte cam agale)*rguindu%se să calce<ot &e%alăturea de ţoaleE

7:ung*nd l*ngă @lădica(*nsul s%a sculat gră$itKi &rimind%o i%a dat locul

Cel din drea&ta L mai cinstit'=Iaca Mamă zice d*nsaD7m ştiut că ai &atronKi%am venit &e :os de%acasă)ă%ţi aduc un mic =&locon>'

=;ite colo $r*nzişoară(e la noi de la o$cinăKi &rea multă sănătate

Cei de%acasă îţi înc#ină>E<oţi se uită cu mirare8a naltul rea )!inţitarcă vr*nd ca să%l între$e(es&re $a$ă ce%a &ăţitE

rice&*nd a lor mirarel cu c#i&ul z*m$itor Ki cu $uze tremur*nde

7 rostit către so$or4reacinstiţilor mei oas&eţiENu vă mai miraţi aşaEIată $ătr*nica astaste însăşi maica meaE

(acă astăzi sunt la cinste7sta%i datorită ei(e la d*nsa am eu viaţa

Ki smeritul o$icei'

a m%a legănat &e $raţeKi la &ie&t m%a ală&tata mi%a dat &ovaţăCrezul ea m%a învăţat'

0es&ectaţi sarica astaCare vine de la oi

(atorită ei sunt astăzi



Ca ăstor ales de voi'

7stăzi eu îm&art cu d*nsaCinstea mea cuviinciosKi vă rog gustaţi cu toţii(in smeritul ei =&rinos>E

(eci vor$ind aşa @lădica5ace semn la omul săuCa să dea la !iecare=Caşcaval de la 0arău>'

ceste versuri le$am alc!tuit într$o vreme fiind mişcat adânc. Din citirea vieii lui smerite şi plide sfinenie. Din viaa acestui mare %erar4 al 'oldovei se vede cum cinsteşte Dumnezeu pe cesmerii, care cinstesc pe mama lor. 'itropolitul %acob 0tamate a fost fiu de mocan &adic! cioban dla munte) şi nu se sfia de mama lui când venea la Palatul mitropolitan din %aşi.



Cuvântul 1

7u venit odată şa&te !raţi de la 7le/andria la ava Macarie is&itindu%l &e el şi au zis4 =)&une%nouă &ărinte cum să ne m*ntuimG>'

Iar $ătr*nul sus&in*nd a zis4 =. !raţilor !iecare din noi ştie cum să se m*ntuiască dar nu voim ne m*ntuim>'

Iar ei au zis către d*nsul4 =5oarte voim să ne m*ntuim dar nu ne lasă g*ndurile cele rele' Ce dar vo!aceG>'

Iar $ătr*nul a răs&uns4 =(e sunteţi mona#i adică singuraticiD ce căutaţi cu mireniiG )au &entru vă a&ro&iaţi unde &etrece mireanG Cei ce s%au le&ădat de lume şi s%au îm$răcat în cinul cel s!*nt

&etrec între mireni se amăgesc &e sine' Că în zadar este toată osteneala lor şi de&arte sunt de !rica (umnezeu' Că de la mireni nimic alta nu do$*ndim dec*t odi#nă tru&ească' Ki unde este odi#tru&ească acolo !rica lui (umnezeu nu &oate locui mai v*rtos în mona# că mona#ului &entaceasta i se zice mona# adică singuratic &entru că noa&tea şi ziua vor$eşte cu (umnezeu şi cugenumai cele ce sunt ale 8ui trăind &e &ăm*nt' Iar mona#ul cel ce &etrece cu mirenii şi ză$oveşte cd*nşii mai mult dec*t o zi sau cel mult două şi aceasta &entru tre$uinţa de nevoie şi &entru că n&oate să trăiască în alt !el adică să%şi v*ndă lucrul m*inilor sale şi să cum&ere cele s&re tre$uinţa stre$uie să se întoarcă de gra$ă şi să se &ocăiască lui (umnezeu curat &entru acea una sau două zicare le%a !ăcut în lume &entru nevoia !irii'



Cel ce nu !ace aşa ci adeseori merge la mireni nesilindu%l vreo nevoie sau ză$oveşte îm&reună cei nu este cu adevărat mona# nici se va !olosi c*ndva ci mai v*rtos va do$*ndi din &etrecerea ccu mirenii acestea4 la înce&ut c*nd se a&ro&ie de ei îşi în!r*nează lim$a &osteşte şi se smereşt*nă ce se va !ace cunoscut şi va ieşi vestea lui că cutare mona# este ro$ul lui (umnezeu' nda)atana &une în mintea mirenilor să%i aducă lui toată tre$uinţa de vin şi de untdelemn de aur şi de t!elul zic*nd &entru d*nsul4 s!*ntul s!*ntul' Iar el auzind cuv*ntul acela =s!*ntul> se tru!eşsmeritul şi înce&e să şadă cu ei m*nc*nd $*nd şi odi#nindu%se' Ki la c*ntarea din &salmi scul*nd

se îşi înalţă glasul ca să zică mirenii că cutare mona# c*ntă şi &riveg#ează şi să%l laude' Ki c*aude laude mai mult se tru!eşte şi se înalţă' Ki atunci se duce de la el cu totul smerenia'

(e îi va zice cineva vreun cuv*nt as&ru el răs&unde mai as&ru' Ki de slava deşartă creşte întru el'

ncă şi &o!ta mai tare se a&rinde în el văz*nd adeseori muieri şi co&ii şi auzind cuvinte lumeşentru aceia şi &reacurveşte în toate zilele şi nu simte' Că zice4 tot cel ce caută la muiere s&re a&o!ti iată au &reacurvit cu d*nsa &entru inima sa'

7&oi se is&iteşte să adune cele de tre$uinţă &este an &entru sine şi &entru cei ce vin la el' Ki d

această &ricină adună aur şi argint' (eci nu încetează să adauge la răutăţile sale &*nă ce dracii îl vamăgi desăv*rşit de&ărt*ndu%l de (umnezeu şi arunc*ndu%l în &ră&astia iu$irii de argint' Căiu$irea de argint este rădăcina tuturor răutăţilor &recum a zis 7&ostolul4 şi &e c*t este de de&arcerul de &ăm*nt at*t este de de&arte mona#ul cel iu$itor de argint de slava lui (umnezeu'

Mona#ul cel ce înt*m&ină vor$e lumeşti de multe rugăciuni ale )!inţilor ărinţi cu adevărat atre$uinţă de vor &utea &uţin să%l !oloseascăF că celui ce se aruncă &e sine la moarte cine îi va a:ut2u+l auzim "e Sfântul A"ostol 3oan zi#ân%9 =2u iu'ii lumea, ni#i #ele %in lume %e iu'eş#ineva lumea, %agostea lui Dumnezeu nu este ntu el>.

i "e Sfântul A"ostol 3a#o', fatele Domnului, l auzim găin%9 =De i se "ae #uiva #ă es"ieten lumii, vă0maş lui Dumnezeu se fa#e. /ă %agostea lumii a#esteia este va0'ă #ătDumnezeu>.)ă !ugim !raţilor de lume &recum !uge cineva de şar&e că acela ce se muşcă de şar&e sau moarsau a$ia se !ace sănătos'

(e !olos ne este să avem un răz$oi şi nu multe şi nenumărate' )&uneţi !raţilor4 &ărinţii noştri undau do$*ndit !a&tele $une în lume sau în &ustieG 7rătat că în &ustia cea neum$lată de mireni'

Iar noi de suntem în lume cum vom &utea să do$*ndim !a&ta $unăG Că de nu vom !i !lăm*nzi şi nvom înseta şi nu ne vom de&ărta de materiile lumii şi nu vom muri la toate nevoile tru&ului cuvom !i vii cu su!letulG Cum vom do$*ndi m&ărăţia CerurilorG

Că ostaşul de nu se va lu&ta la răz$oi şi de va $irui şi du&ă aceea va da şi $ani nu se învredniceşde cinste' Iar noi m*nc*nd $*nd şi între mireni &etrec*nd între care am şi !ost şi mai înainte cune vom învrednici de m&ărăţia CerurilorG



Mona#ul cel ce are aur argint sau materii acela nu crede că (umnezeu cel ce #răneşte şi !iarelec#iţii cei din mare &oate să%l #rănească şi &e el' (acă &rin urmare nu credem că &oate să ne dnouă &*ine atunci nici îm&ărăţia 8ui nu &oate să ne%o dea' Ki la ce ne ostenim noiG

)&uneţi%mi !raţilor4 îngerii în cer aur şi argint grămădesc sau slava lui (umnezeuG Ki noi &entru cne%am de&ărtat de lumeG Ca iarăşi $ani să adunăm sau ca să ne !acem îngeriG 7u nu ştiţi că acceată ce a căzut din cer se îm&lineşte din mona#iG Că aceasta însemnează c#i&ul nostru îngeresc d

toţi numindu%se'

Cuvântul / Cum că nu se cade să râvnim bunătăţile -rivind s-re slava de5artă

(e slava deşartă se cuvine !oarte să !ugimF ea nu ne de&ărtează de osteneli mai înainte de a nosteni ci du&ă osteneli de cununi ne :e!uieşte vră:maşa m*ntuirii noastre cea cu anevoie de &rinea îşi întăreşte &*ndirile cele asu&ra noastră l*ngă $olţile cele cereşti şi se sileşte să sur&e $unătăţcele ce şi%au întins ramurile &*nă la ceruri'

Căci c*nd va vedea &e neguţătorul $unei credinţe că şi%a um&lut cora$ia minţii cu &overile de mul!eluri ale !a&telor $une atunci slava deşartă &ornindu%şi !urtuna sa se nevoieşte să răstoarne şi înece cora$ia'



Că mintea înotătorului celui de sus &lec*ndu%se să &rivească s&re slavele omeneşti toată $ogăţsu!letului de nă&raznă a risi&it%o şi temeliile !a&telor $une t*r*ndu%le la &ăm*nt ostenelile ceîntinse &*nă la cer le%a sur&at !iindcă a !ăcut să se ceară &lata cea &entru osteneli de la oameni detre$uia numai la (umnezeu să o căutăm şi 8ui să%i &ăstrăm is&răvile noastre şi numai de la l luăm cele du&ă vrednicie'

Iar noi &entru că am ales mai mult a lucra &entru oameni adică &entru slava lor de la d*nşii cer*n

&lata cea deşartă a laudei în loc de a ne s*rgui &entru (umnezeu &entru aceea cu cuviinţă şi dre&tate cădem din (umnezeieştile răs&lătiri'

5iindcă nu &entru (umnezeu ne ostenim ci oamenilor ne%am !ăcut argaţi de la cari şi &agu&lăţilor în loc de &lăţi lu*nd ce vom mai cere de la (umnezeu căruia nimic nu am voit să%i lucrămKi cum aceasta este adevărat ascultă s!inţita vang#elie4 =Amin zi# vouă #ă+şi ia "lata sa>. )ă !ugim dar de vor$ă deşartă de :e!uitorul cel dulce al du#ovniceştii $ogăţii de &otrivnicul c&lăcut al su!letelor noastre de molia !a&telor $une care cu drag :e!uieşte $unătăţile noastre care otrava înşelării sale a ascuns%o cu miere şi dă minţilor omeneşti &a#arul cel de &ieire ca &recusocotesc !ără de saţiu să se în!runte din &atima aceasta' entru că dulce lucru este celor neiscus

slava cea omenească'

Ki în alt c#i& încă şi din :udecata cea drea&tă îi !ac să greşească lesne &e cei &rinşi de această &atimcăci cel ce &o!teşte această slavă :udecăţile sale le strică şi aceea o socoteşte că e cinstită care se vlăuda de cei ce s%ar înt*m&la înc*t slava deşartă este nu numai stricătoare a !a&telor $une ci &ovăţuitoare a celor rele'

entru aceasta tre$uie ca numai la drea&ta socoteală &rivind şi la (umnezeu îndre&tătorul dre&socoteli &e acea cale să călătorim &e care (umnezeu ne%o va arăta' Ki măcar de va lăuda cineva

cale ca aceasta să nu socotim mare lucru lauda numai către 8ăudătorul cel de sus &rivindD numai să ne $ucurăm îm&reună cu ei &entru dre&ta :udecată a celor $une'

Ki dacă alţii de!aimă această cale nicidecum să ne dăm îna&oi ci să%i ticăloşim &e aceia cari suli&siţi de drea&ta :udecată şi &ătimesc întunericul minţii cel &rea cum&lit'



:es-re folosul bolii 5i felul cum se .nţele+e boala tru-ească

n 8a!saiconul )!*ntului Munte găsim următoarea &ovestire scrisă de mona#ul 7tanasie doctorul

la M*năstirea 8avra4A"oa"e %e $ânăstiea ava, n "ăile &iglei, se află o #hilie #u hamul Sfinilo =T/o#oni>. A#olo "ete#eau n linişte tei "ustni#i şi anume staeul Anania m"eună #ieomonahii Azaia şi Daniil. 8u#o%elia lo ea zugăvitul i#oanelo "e mamuă.

1nul %inte ei, anume ieomonahul Azaia, a %at n %am'lagie ("aalizie) #u %uei nesufeite toate n#heietuile. A#easta a %uat ani %e zile. Du"ă a#eşti ani %e sufeină, au n#et%ueile şi a ămas numai #u o %am'lagie "ână la moate.

În tim" %e G ani, #ât a %uat 'oala, Azaia a fost #u totul "aalizat. 2umai #a"ul şi lim'a aămas nevătămate şi le "utea miş#a %u"ă voie.

Din #auza ne"utinei lui, au fost silii şi #eilali %oi să+şi lase lu#ul mâinilo (a%i#ă zugăvie"entu a ngi0i "e 'olnav. /ă#i ea nevoie să+l ntoa#ă la fie#ae #eas şi să+l aşeze #ân% "%ea"ta, #ân% "e stânga, #a să+i mai uşueze %ueile şi să nu fa#ă ană, ză#ân% multă veme "e#oastă.

Afaă %e asta te'uiau să+i %ea a0uto şi #ân% l ne#ă0eau "loşniele sau "ue#ii.

În a#eastă stae %e #hin aflân%u+se 'olnav, %a#ă venea veun monah stăin şi #ăuta săn#ua0eze #a să ai'ă ă'%ae, el le ăs"un%ea9 =-ăinilo, eu "ătimes# %u"ă #um mi se #uvinnsă la #ei #ai mă slu0es# să le %oii mai vâtos ă'%ae!>

/olegii lui nsă zi#eau tot%eauna9 =/e ă'%ae să avem noi #ai suntem sănătoşi şi s"inten-entu #el 'olnav este nevoie %e ă'%ae>.

De#i "in 'oala fatelui lo a i#onomisit Dumnezeu să %o'ân%eas#ă #ununa ă'%ăii şi #ei %#olegi sănătoşi.



A#eştia nsă neavân% să mai zugăveas#ă, au %at "i#ină să o%ăsleas#ă şi fa"ta milosteniei "lângă ă'%aea lo #ea #u mulumie.

$onahul 3ftimie %e la /hilia lui 3oasaf se n%atoeşte să+i hăneas#ă "e toi #u #heltuiala lui.

Staeul Anania, unul %inte #ei #ai ngi0eau "e 'olnav, se m'olnăveşte şi moae nainte %e #

%am'lagit.Du"ă asta se m'olnăveşte %e ata# şi ieomonahul Daniil, %in #auza #elo G ani %e osteneală #'olnavul.

În sfâşit moae şi %am'lagitul şi ămâne #el ata#at singu.

În #li"ele #ele mai gele Dumnezeu timite "e un tână %in insula /eta, n vâstă %e E ani, #numele Anania.

Deşi toi "ăinii %e la #elelalte S#hitui l n%eamnă să nu se a"o"ie %e #el ata#at, tânăul şi o'ligaia să ngi0eas#ă %e #el 'olnav, #u toată le"ă%aea %e sine, făă să ai'ă fi#ă %e moli"sie

În s#ută veme fatele Anania se #ălugăeşte şi este te#ut n a#tul S#hitului #a moştenito.

Du"ă asta nu te#e mult şi moae ieomonahul #el 'olnav %e ata#. Atun#i tânăul Anania, #agustase %in %ul#eaa as#ultăii, n lo# să+şi ia u#eni#i şi să ămână stae al S#hitului, el li"seşte %e toate şi intă n as#ultae la un 'ătân %e la S#hitul /a"so#aliviei, nve%ni#in%u+se %mai %aui %uhovni#eşti.

Iată &ildă de virtuţi care se lucrează în zilele noastre la )i#ăstria din )!*ntul Munte'

)unt unii dintre noi călugării cari au mare &ază să nu se atingă cumva de vreun !rate $ănuit că a$oală moli&sitoare cum este atacul şi alteleD'

7lţii socot că toate $olile sunt de la demoni cu alte cuvinte ei socot că toţi cei $olnavi sunt stă&*nde du#uri rele'

Mai sunt a&oi alţii cari socotesc că toate $olile vin la oameni dre&t &edea&să &entru &ăcate'

Nici una dintre &ărerile acestea nu este întemeiată &e drea&ta socoteală'

Mai înt*i este lucru ştiut că $olile la călugări nu au acelaşi mers ca şi la mireni' Mărturisesc des&asta toţi doctorii cari au avut de%a !ace mai multă vreme cu $olnavii m*năstirilor' 8a călugări $oavine de multe ori !ără veste şi !ără vreo &ricină !irească din a!ară'

(e asemenea şi vindecarea la călugări se !ace într%un c#i& deose$it şi anume4 )unt $oli la călugăcari se vindecă în c#i& minunat !ără leac şi !ără o&eraţii' (ar iarăşi sunt unele $oli călugăreşti &

care doctorii le &ot &rice&e şi cari nu se &ot vindeca cu nici o doctorie'



Nu tre$uie să ne mirăm de asta şi nici să nu dăm totdeauna vina &e du#uri necurate'

@iaţa călugărească este viaţa cea mai &resus de !ire adică o viaţă trăită mai mult cu du#ulF &entasta se numeşte şi viaţă du#ovnicească' Iar cinului călugăresc i se zice şi cin îngeresc'

S#o"ul vieii #ălugăeşti este %esăvâşiea %uhovni#eas#ă sau %u"ă #uvântul Sfinilo -ăini

este omoâea tu"ului şi sfiniea lui.(eci dacă viaţa călugărului este mai &resus de !ire atunci şi $olile lui sunt mai ne!ireşti şi nu &otrivesc cu ale mirenilor' 8a călugări mersul $olilor at*rnă de starea su!letească'

(ar asta nu ne îndre&tăţeşte să zicem că numai cei &ăcătoşi se îm$olnăvesc şi nici să credem du#ul necurat &ricinuieşte $oala'

7!ară de asta între mona#i nu se cade a avea !rică de moli&sire aşa cum o$işnuiesc mirenii'

Dumnezeu #unoaşte slă'i#iunile noaste #ele sufleteşti şi ne timite 'oala #a "e un fel %e %o#toa sufletului. i "ână #ân% nu se vin%e#ă sufletul, ni#i 'oala tu"ului nu se vin%e#ă.

Mai sunt şi cazuri c*nd unii călugări n%au &atimi su!leteşti dar neav*nd &ovăţuitor şi nici lîndem*natic &entru viaţa călugărească sunt în &rime:die de a se moli&si unii de la alţii cu a&ucăturele' entru asta (umnezeu trimite anumite $oli tru&eşti ca să nu cadă în &atimi su!leteşti'



:esco-erire dumnezeiască -entru răs-lata nevoitorilor

I'

Ava Atanasie egumenul @lioilo ne+a "ovestit %es"e o ve%enie (%es#o"eie) "e #ae avut+o a

Teo%o Sihastul. i anume i s+a aătat n ve%enie un tână #ae stălu#ea #a soaele şi l+a a"u#"e sihastu %e mână, zi#ân%u+i9 =&ino #ă ai a te lu"ta!>

i l+a %us "e el la un teatu foate mae (a%i#ă la un lo# %e "ivelişte un%e fa# lu"te %e nte#eatleii).

În "atea %ea"tă a teatului eau o mulime %e tinei luminai, m'ă#ai n haine al'e, ia "atea stângă eau o mulime %e aa"i #u haine nege. S+a aătat a"oi un uiaş #ae a te#ut aenă (a%i#ă n mi0lo#ul teatului) şi #a"ul lui a0ungea "ână la noii #eului.

Atun#i tânăul #el luminos #ae l+a %us a#olo şi #ae ea nsuşi Domnul, a zis #ăte ava Teo%o=3ată #u a#esta ai %e lu"tat!> (a%i#ă #u uiaşul).

Auzin% aşa, sihastul a n#e"ut a temua şi ugân%u+se tânăului zi#ea9 =Da #ine %inte oame"oate să se lu"te #u a#esta>

i i+a ăs"uns tânăul #el luminat9 =2umai să megi #u toată sâguina ta şi atun#i #ân% te va"u#a la lu"tă #u %ânsul, @u i voi %a a0uto şi te voi n#ununa #u #unună %e 'iuină!>



uân% #ua0, Teo%o a intat n aena teatului, un%e l+a nsoit şi tânăul #el #u %aul %e 'iuin(a%i#ă Domnul nostu 3isus 4istos) şi l+a ntăit aşa n#ât a 'iuit "e uiaşul #el nfi#oşat.

a umă a fost n#ununat %e #ăte Domnul şi mulime %e aa"i se tânguiau #u ama şi au fugitnu s+au mai văzut, ia #eata #elo luminai (a%i#ă ngei) a%u#eau lau%e lui Dumnezeu, #ae%ăuit 'iuină monahului.

Du"ă a#eastă ve%enie, luân% #ua0 a ieşit fei#itul a#esta Teo%o la lu"ta vieii sihăstiei (a%i#ă "ustie).

II'

2e+a mai "ovestit #el mai nainte "omenit ava Atanasie (%e la @lion) #ă i+a venit nt+o zi a#egân%9 =;ae #e fel %e 'ine vo avea nevoitoii>

Atun#i a #ăzut n uimie (s+a ă"it %uhul) şi a văzut un 'ă'at #ae i+a zis9 =&ino #u mine!> şi l

%us nt+un lo# "lin %e lumină, o"in%u+se la o "oată negăit %e fumoasă. Înăuntu se auzeamelo%ie aşa %e %ul#e "e#um a #ânta mulime %e glasui, lău%ân% "e Dumnezeu Domnul.

*ătân% n "oată tânăul, a ăs"uns #ineva %inăuntu zi#ân%9 =/e "ofteşti>

=&em să intăm!> a zis tânăul (#ălăuza).

Atun#i a ăs"uns un glas %inăuntu9 =Ai#i nu intă nimeni %in #ei #ai "ete# n tân%ăvie! 3a%a#ă vea să inte a#ela "e #ae l+ai a%us, atun#i meagă să se nevoias#ă şi ni#i%e#um să n

#ugete la lumea #ea %eşată!>&enin%u+şi n simie #uviosul Atanasie a #unos#ut #ă tânăul %in ve%enie a fost Sfântul Îng("ăzitoul lui) ia #ele %es#o"eite au fost s"e ntăiea lui la nevoine #u mai multă âvnă.

III'

Uis%a un $ătr*n oarecare4 =5iilor şi !raţilor să înţelegeţi şi să ştiţi toţi aceasta4 că nici una din !a&tecele $une nu este aşa de iu$ită şi de &lăcută lui (umnezeu ca atunci c*nd mulţumeşte omul întsc*r$e'

Ki nu se $ucură (umnezeu de alta mai tare dec*t atunci c*nd cineva ra$dă $ucuros orice !el sc*r$e i s%ar înt*m&la lui cum este de &ildă $oala clevetirea &e nedre&t sau &rigonirea şi anecazuriD'

(e asemenea şi de la cel care este $olnav cu tru&ul său nu cere (umnezeu nici cearcă de la d*ns&ost şi în!r*nare de m*ncare şi $ăutură sau altă osteneală şi nevoinţă a tru&ului'

(e la el cere (umnezeu numai multă milă şi rugăciune du#ovnicească şi să%i !ie mintea lui &urur

la (umnezeu'

Iar &ostul şi osteneala tru&ească le !ace omul &entru domolirea z$urdălniciilor !ireşti adică &entîn!r*narea necuratelor &o!te şi a &atimilor tru&eşti'

oala tru&ului este mai &resus dec*t &ostul şi ră$darea cu mulţumire a $olnavului este mai &resdec*t toată nevoinţa şi osteneala tru&ului'

entru aceea de la $olnav nu se cere şi nici nu se cearcă &ostul şi în!r*narea şi alte osteneli datoria lui este să mulţumească &ururea cu os*rdie şi cu toată inima sa lui (umnezeu rug*ndu%se i se dea ră$dare'

I@'

Uis%a ava Iosi! <i$eul că trei cete sunt cinstite înaintea lui (umnezeu şi anume c*nd omul es$olnav şi i se adaugă is&ite iar el le &rimeşte cu mulţumire' 7 doua ceată este c*nd cineva îşi !atoate lucrurile curate înaintea lui (umnezeu şi nu are nimic lumesc'

7scultarea

Iar a treia c*nd cineva stă su$ ascultarea unui &ărinte du#ovnicesc şi de toate voile sale se lea&ăunul ca acesta are o cunună mai multD' (ar eu zice ava Iosi!D $oala am ales%o'

Căci zice (omnul la )!*nta vang#elie4 =Întu ă'%aea voastă vei %o'ân%i sufletele voaste!>

>n leac -entru răbdare din ateric

ntre$at%a un !rate &e un &ărinte oarecare iscusit zic*nd4 =S"une+mi, "ăinte, #ae fa"tă esfolositoae şi mai o%ihnitoae omului>

Ki a răs&uns $ătr*nul zic*nd4 =5iule !a&ta cea mai !olositoare şi mai odi#nitoare omului aceaseste4 ;nirea voii omului cu voia lui (umnezeu>'



Uis%a !ratele4 =)&une%mi &ărinte în ce c#i& şi cum este aceasta unirea voii omului cu voia l(umnezeuG>

7tunci a zis s!*ntul $ătr*n4 =Fiule, uniea voii omului #u voia lui Dumnezeu este n a#est #hi"Să+şi fa#ă omul a#eastă hotătâe, zi#ân%9 Doamne, iată eu %e a#um nainte mi unes# toată vomea #u voia Ta, aşa fel n#ât voia mea să nu se mai m"otiveas#ă, ni#i să mai 'ănuias#ă, oi mai ă"şteas#ă (#âteas#ă) voinei Tale. ;i#e va %oi şi va fi "lă#ut voii Tale, a#eea să %oeas#ă

să fie "lă#ut şi voii mele.De va vea şi va fi "lă#ut voii Tale #a să+mi vină mie oae#ai s#â'e oi su"ăăi oi ne#azui (f%in 'oala tu"ului, fie %in "ime0%ie, fie %in "e%ea"să), #u alte #uvinte oi#ae ea "ătimie i vfi "lă#ută Ţie #a să vină asu"a mea, a#eea mi va fi "lă#ută şi mie şi 'ine "imită voinei mele.

De asemenea %a#ă va fi 'ine "imit şi "lă#ut voii Tale #a să se "oneas#ă un fate oae#aasu"a mea, #u mae o#aă, #u su%almă şi #u %efăimae oi şi #u 'ătaie, a#estea vo fi "lă#ute 'ine "imite şi voii mele.

i toate #ai vo fi "lă#ute şi iu'ite şi 'ine "imite voii Tale, a#elea vo fi "lă#ute şi iu'ite şi 'in"imite şi voii mele.De#i %e a#um nainte nu va ieşi voia mea %in voia Ta ni#i se va %es"ăi, ştiin% #ă voia Ta estot%eauna s"e 'inele şi folosul meu şi făă voia Ta nimi# nu se lu#ează, ni#i se fa#e n lume. Dmi+a fă#ut #ineva veo s#â'ă sau su"ăae, aşa voia Ta a vut! De#i şi voia mea asemene%oeşte (su"unân%u+se voinei Tale).

Iată !iule ţi%am s&us care !a&tă este mai !olositoare şi mai odi#nitoare omului' Ki ţi%am arătat în c#i& este unirea voii omului cu voia lui (umnezeu' (eci mergi şi !ă aşa şi atunci vei !i &urur

odi#nit şi te vei m*ntui>'JJJ

Uis%a un alt &ărinte4 =)te:arul de nu va !i clătinat de v*nturi acela nici nu va creşte şi nici rădăcinu va slo$ozi' 8a !el şi călugărul de nu va &ătimi şi nu va ră$da nu &oate să !ie ostaş viteaz>'

JJJUis%a un &ărinte oarecare4 =Ceara de nu se va în!ier$*nta cu !oc s&re a se muia nu este cu &utinţăse înti&ări &ecetea ce o vei &une &e d*nsa>'

7semenea şi omul de nu va !i muiat &rin !ocul sc*r$elor al $olilor al ostenelilor al is&itelor şi ne&utinţelor nu se &oate ti&ări într%însul &ecetea )!*ntului (u# că &entru aceasta zice (omnul cătavel 7&ostolul4 =A0unge ie %aul $eu, #ă "uteea $ea ntu ne"utine se săvâşeşte!>

Iar însuşi )!*ntul 7&ostol avel zice în cartea sa4 =/u %ul#eaă este mie a mă lău%a "entne"utinele mele, #a să se sălăşuias#ă ntu mine "uteea lui 4istos>. (eci şi tu !iule ra$&entru (omnul cu mulţumire toate sc*r$ele şi necazurile şi nă&astele şi $olile şi orice is&ită îţi veni du&ă voia lui (umnezeu &entru !olosul tău' Că &rin ră$darea sc*r$elor cu mulţumire va int



omul întru îm&ărăţia Cerului &recum însuşi (omnul zice4 =/u multe s#â'e se #a%e a inta ntÎm"ăăia /eului>.

JJJUis%a iarăşi un s!*nt &ărinte4 =(e%ţi va trimite ţie (umnezeu vreo $oală tru&ului tău nu cumva să m*#neşti sau să te sc*r$eşti de aceasta ca unul din cei necredincioşi' (e vreme ce )tă&*nul 5ăcătorul tău voieşte ca să%ţi lămurească şi să%ţi curăţească su!letul tău cu $oala şi cu &edea&

tru&ului ca &ururea &urtător de gri:ă &entru m*ntuirea ta'Iar tu !ă&tură !iind &entru ce te m*#neşti şi să te sc*r$eşti asu&ra 5ăcătorului tău Care te%a !ăcut tine dintru ne!iinţă întru !iinţă şi dintru ce nu erai întru ceea ce eşti'

Căci l văz*ndu%ţi şi cunosc*ndu%ţi stricăciunea şi îm$olnăvirea su!letului tău &e care ai do$*ndo &rin &ăcatele tale vrea ca &e această stricăciune s%o lămurească şi s%o tămăduiască &rin $oala &edea&sa tru&ului tău &recum nsuşi ştie ce tre$uie'Iar tu !rate cu tot su!letul şi cu toată voinţa inimii &rimeşte%le &e toate întocmai aşa cum îţi vin ţdu&ă voia 8uiF adică &e cele iuţi şi amare ca şi &e cele dulci că toate sunt $une şi !olositoare'

Mulţumeşte $unăvoinţei 8ui şi te roagă totdeauna ca să%ţi dea ră$dare &*nă la s!*rşit' 7şa !ă şi te vm*ntuiE>

Cuvântul 2 / Nu se cade monaului nicidecum să dorească stă-ânire -este fraţi



Nu se cuvine călugărului să &o!tească stă&*nire &este !raţi că diavolească este $oala aceasta şi caua iu$irii de stă&*nire care este semn al răutăţii diavolului'

Că şi el a căzut din cauza m*ndriei şi cel ce este stă&*nit de &atima aceasta se aseamănă lui'

7&oi încă şi zavistuitori s!ăditori &*r*tori şi !ără de ruşine clevetitori şi măgulitori izvoditori rele şi adară de cuviinţă smeriţi şi la &etreceri &roaste su&uşi şi tru!aşi şi de multă tul$urare &lini!ace această &atimă &e cei ce s%au ro$it' Că unul ca acesta zavistuieşte &e cei vrednici şi%i cleveteş&e aceştia le va ruga de multe ori şi moartea ca &rin li&sa celor îndem*nateci s&re lucrul aces&este d*nsul să vină alegerea şi #otăr*rea'

Ki se va linguşi &e l*ngă cei ce &ot să%i dea dregătorie şi &entru aceasta va !i su&us celor mai de :ode îi vor sta îm&otrivă' @a !ace vicleşuguri şi va avea tul$urări şi &ăreri nenumărate şi linişt

su!letului şi%o va risi&i şi (umnezeul &ăcii va !i gonit de la el neav*nd unde să se odi#nească'

Cunosc*nd dar &agu$a să !ugim de această &o!tă necuviincioasă' Iar dacă cumva (umnezeu valege &e cineva din noi s&re unele ca acestea adică înt*ietate sau dregătorieD ştie (umnezeu cu c#i& îl va da &e cel vrednicF noi nicidecum nu ne ştim &e noi că am um$lat du&ă acest !el de lucrori că am avut în su!let &o!ta aceasta căci $oală &rea cum&lită este a su!letului şi cădere d$unătăţi'Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-re -ăcate

-atimi, +riBile lume5ti, ru5ine, beţia, desfrânarea, curvia, clevetirea, +răirea .n de5ert, Budecarea a-roa-elui



'obiţi de umă

(in z$orul cel &rea tainic7l tim&ului gră$it7deseori de su!let;ităm desăv*rşit'

0o$iţi de :ugul s*lnic

7l tru&ului tiranNe rătăcim din calea=Cerescului liman>'

=;ităm de zarea s!*ntă>7 atriei cereştiCăci mintea ne t*răşte8a cele &ăm*nteşti'

7ri&ile g*ndirii(e &atimi se to&escKi lesne ne v*nează=7cei ce ne &*ndesc>'

7tuncea $ietul su!letCa mortul stă &ierdutn groa&a cea ad*ncă7 tru&ului de lut'



Ki viaţa nostră trece(eşartă !ără du#Ca ziua !ără soareKi !ără de văzdu#E

Iar rostul m*ntuirii(in ceruri r*nduit

l !acem să răm*ie7tunci zădărnicitE

'eţetă duovnicească / -entru un siastru /

;n dram de viaţă c*t mai este

n lumea asta să trăieşti

Bert!eşte%l numai &entru su!letKi lasă gri:ile lumeşti'

;n singur an sau :umătate. lună &oate ţi%a rămas)au numai ziua cea de astăzia &oate c#iar numai un ceas'

e c*t de tainic se aratăHotarul vieţii &e &ăm*nte%at*t mai scurt să%ţi &ară drumulCe duce &*nă la morm*nt'

)ă nu mai cauţi la &lăcerearietenilor trecătoriCăci ei nu &ot să te a:ute7tuncea c*nd va !i să mori'

rieten $un c*ştigă%ţi &l*nsulKi =0ugăciunea lui Iisus>Căci &l*nsul stinge !ocul veşnicIar ruga te înalţă sus'

(e%asemenea să ai &rietenioruncile dumnezeieştie care !ără de &ri#ană

Cu dragoste să le &ăzeşti'rietenia cea cu lumea<e lasă singur la morm*ntKi numai =!a&tele credinţii><ovarăşi L mai de&arte L sunt'



@-i+rama

(acă nu se duce mintea)us la ceruri sau la moarterea uşor se rătăceşte8a vor$irile deşarte'

Ki nu se odi#neşteMila &ăcii între noi@om găsi mereu &ricină(e g*lceavă şi răz$oi'

Iar c*nd nu ne dăm silinţa)&re cunoaşterea de sineC*ntărim mai totdeaunaNumai !a&tele streine'

<imanul duovnicesc

8a =munte> su!lete smerite0idică%te acum degra$Căci =marea vieţii> te îng#iteCu mersul tău aşa de sla$'

n =$arca ta> nu este $azăCăci n%are &*nze la catargKi drumul se îngreuiază(eci nu eşti acum =în larg>'

8imanul tău e m*năstirea7colo traiul este lin

Ki &oţi să ca&eţi m*ntuireaăzind mona#icescul cin'

7uzi c#emarea &ărintească7 (ulcelui M*ntuitor4)ă le&ezi gri:a cea lumească8u*ndu%ţi =:ugul cel uşor>'

7v*nd credinţa neclintită<u vei a:unge negreşit



e calea ne&rime:duităD8a =Aărmul> cel &rea mult dorit'

;rmează deci &e calea drea&tă)trămoşilor celor iu$iţiFCăci iată du#ul lor te%aştea&tăn =Aara celor 5ericiţi>'

Mereu se roagă &entru tine8a Milostivul (umnezeu)ă !ii &ărtaş cu ei la =$ine>)merite su!lete al meu'

Către or+anele tru-ului meu



Mintea mea cea mult &ri$eagăKi de slavă r*vnitoare)tr*ngeţi g*ndul şi ţi%l leagă(e smerita cugetareE

.c#i de&rinşi cu iscodirea5rumuseţilor lumeşti7ţintiţi%vă &rivireaKi la cele su!leteştiE

Neast*m&ărată gură8a vor$iri &oliticeştiD-raiurile din )cri&tură

)%ar cădea să le rosteşti'

Nasule dorind tu !oarte(e mirosurile $une-ustă şi miros de moarteCa să iei înţele&ciuneE

@oi urec#ile =cocoane>0ăs!ăţate%n vor$e moi)ă vă sune la tim&ane-lasul tr*m$iţii de%a&oiEraţelor !iind voi slugă8a aceste trecătoarenălţaţi%vă la rugăKi la !a&te de%ndurareE

Iară voi r*vnind L &icioare %Numai calea cea răsleaţă7&ucaţi şi vreo cărare



Care duce la viaţăE

;+linda lui arsanufie (zis &rsenie) (din +ro-niţa 6ânăstirii Sfântul Sava)

;ită%te ca la oglindă8a această că&ăţ*năKi cunoaşte ce e omul4

.ase goale şi ţăr*năE

(eci c*ştigă%ţi !a&te $uneC*t mai este cu &utinţăCăci la ziua ntre$ăriiNu mai este cu &utinţă'

@ine ziua întru care)e desc#ide =Budecata>Iară tu ce vei răs&unde(acă nu te a!li gataG

.E de s%ar desc#ide astăzi

.c#ii tăi cei su!leteşti)ă cunoşti la ziua ceia5rica ce o &ătimeştiE

Ki eu lăcomit%am !rate8a dulceţile lumeşti7m &o!tit şi eu din toateC*te astăzi le &o!teşti'

-*nduri care azi te lu&tăKi &e mine m%au lu&tat(ar la &atimi ca aceastan!r*nare am lucrat'

Iar ca om dacă vreodată(e am şi &ăcătuitrin curată &ocăinţă)*rguind m%am curăţit'

Iar de &atimi sau de g*nduri(acă tu lu&tat vei !i;ită%te atunci la mineKi cu umilinţă zi4

<oate trec în lumea astaoţuri toate sunt de lut(u&ă cum şi că&ăţ*na.m a !ost şi s%a trecut'

l*ngi 7rsenie cu lacrimiC*nd mă vezi aşa &e mineCăci în lumea asta !alsăIeri am !ost şi eu ca tine'

5ii &rieten al tăceriiKi &otrivnic al &lăceriiCa un !iu al cum&ătăriiCu smerenie te &oartăKi la vremea ascultării@oia ta s%o ai ca moartă'

<otdeauna tu la moarteCaută a cugetaCăci aşa urm*ndu%ţi viaţa(e os*ndă vei scă&aE

Mare este <aina MorţiiCăci ştiut să%ţi !ie ţie@or cădea ca m*ine sorţiiCarii mi%au căzut şi mieE

5ă 7rsenie ca mine(acă vrei să a:ungi la $ine'



Eraiuri -rofetice (culese din risoave +rece5ti)

8a anii veacului din urmăăstorii cei du#ovniceşti)e vor a$ate de la turmă;rm*nd curentele lumeşti'

ăşi%vor ei &e calea str*m$ă8ăs*ndu%şi drumul &ărintescKi vor c*nta la oi din =dr*m$ă>Iar nu din =!luier &ăstoresc>'

@or !ace !ocul cu =&rogresul>n =staulul du#ovnicesc>Ki !umul va s*rni eresul0ătezului &a&istăşesc'

7tuncea lumea cu ştiinţă@a !ace născociri mereu

Ki nu va !i la ea credinţăNici temere de (umnezeuE

Norodul cel cu sim&litate% (e !rica veşnicelor munci %@a mai &ăzi cu scum&ătate(umnezeieştile &orunci'

(ar vieţuind în neunireKi !ără &ovăţuitori@or !i ur*ţi de stă&*nireKi mulţi vor sta &rin înc#isori'

7cei cu r*vnă mai !ier$inte8a !a&ta $ună şi smeriţi@or !i ca cei ieşiţi din minte(e toată lumea socotiţi'

nţele&ciunea omenească@a !ace idoli &e &ăm*ntKi lumea vrea să !olosească(esmăţul ca aşezăm*nt'

@or tunde $ăr$ile şi &ărulKi #ainele vor retezaIar legile cu adevărul8a modă toate vor scurta'

8a tineri nu va !i ruşineKi nici iu$ire între !raţiIar moda va t*rî cu sinee oamenii destră$ălaţi'

7tuncea (umnezeu cu greaţă@a căuta s&re &ăm*nteniKi%i va li&si &e mulţi de viaţăCa oarec*nd &e =sodomeni>'

ăm*ntul îşi va &ierde manaKi munca nu va !i cu s&orCă mulţi vor crede &e =)atana><ovarăş slo$ozirii lorE

7tuncea lumea va să !iar$ăCa un cazan la =&irostea>% 7&rinsă de m*nie oar$ă %Ki &acea ei se va lua'



0ăz$oaie mari în!ricoşate)e vor ţine a&roa&e lanţ(ar mai grozav va !i ca toate7 =celor şa&te din izanţ>E

Noroadele civilizate

C*nd mai v*rtos vor &ros&eraCa !iarele în!ometateCu dinţii se vor s!*şia'

@or !ace =care> z$urătoareIar coada lor de scor&ion@a !ace iarăşi tul$urareCa turnul de la a$ilon'

7tunci va !i ca armătură

alauri groaznici de metalm&răştiind &*r:ol din gurăKi !umuri cu venin mortal'

8a vii a$ia a treia &arte(in toată lumea va scă&aIar restul se va da la moarte7&oi răz$oiul va%ncetaE

Căci nger va veni din ceruri)trig*nd cu glas în!ricoşat)ă &ună ca&ăt la măceluriuterile din Aarigrad'

7colo îngerii vor &unee tronul $izantin un s!*ntKi &aşnic toţi se vor su&une8i&sind răz$oiul &e &ăm*nt'

7tunci va !i .rtodo/ian toată lumea strălucindKi va să &iară duşmăniaelşug şi dragoste !iindE

edenia unui cre5tin cu numele :umitru la anul 140$



n a&ro&iere de )!*ntul Munte 7t#os din -recia era în vremea vec#e un sat cu numele Isvoros caastăzi se c#eamă )tratonica' n acest sat &e la anul 1+2 se a!la un creştin cu numele (umitru'

ra un om sim&lu şi smerit care se &ăzea la toate cele care vatămă su!letul iar la cele $une îşi dsilinţa să le îm&linească' entru aceasta s%a învrednicit ca să%i desco&ere (umnezeu acestea &e cale veţi auzi mai :os4

8o'ul a#esta al lui Dumnezeu, Dumitu, avea un 'ăiat n vâstă %e ani şi foate mult l iu'eel şi #u femeia lui. Însă a voit Dumnezeu să le moaă 'ăiatul. 3a tatăl lui %e "ea multă s#â'ă#ăzut n 'oală gea şi ză#ea la "at. Du"ă 5 zile, nt+o seaă, i+a venit lui Dumitu un fel %e leşşi a muit. Atun#i femeia lui şi #u soa#ă+sa, #ai l ngi0eau, au n#e"ut a "lânge #u glas ma#um este o'i#eiul n lume.

/ân% au auzit ve#inii, au alegat n%ată şi "lângeau m"eună. Te'uiau a#um să+l m'a#e #haine %e ngo"ae. În vemea #ân% l+au %ez'ă#at %e hainele ve#hi, au văzut #ă toate mă%ulaeeau e#i, nsă "ie"tul lui ea #al%. De#i s+au hotăât să mai aşte"te "ână #ân% se va ă%esăvâşit şi atun#i să+l m'a#e. Aşte"tân% ei +: #easui, l+au aflat iaăşi #al%. De#i stân% aşte"tae multe #easui, a venit noa"tea şi toi #ei %in #asă au mes la #ul#ae.

Însă femeia şi soa#a ă"osatului %im"eună #u unele u%enii au ămas să "ivegheze lângmot. Da %in multa o'oseală au a%omit #u toii. /ân% a n#e"ut să se lumineze %e ziuă (minune) a sus"inat %in geu motul şi s+a i%i#at "e şezut. 3a #ei #ai şe%eau %e "ază lângă eauzin% sus"inaea lui, s+au tezit n%ată şi văzân% "e Dumitu viu se miau #u toii, #ăutân% sănte'e #um a muit şi iaăşi a nviat. Însă el nu ăs"un%ea nimi#, #i inea mâna la guă şi tă#e"ivin% n "ământ. A stat aşa veme %e tei zile, făă să mănân#e oi să 'ea #eva, ia femeia lua%u#ân%u+şi aminte %e ă"osatul lo 'ăiat, sta alătui şi "lângea.

Auzin% Dumitu "e femeia lui "lângân%, a %es#his gua, zi#ân% #ăte ea9 =-entu #e "lânti#ăloasă, so#otin% #ă fiul nostu a muit Să ştii #ă fiul nostu tăieşte şi se află la mae 'u#uin lo# luminos şi slăvit. $ă#a %e+am fi şi noi a#olo un%e este el şi să tăim şi noi asemenea viafei#ită>.



A auzit femeia lui vo'ele a#estea, nsă %e multă "lângee nu l+a mai nte'at nimi#. Da soa#lui #ae şe%ea alătui i+a zis9 =De un%e ştii tu, Dumite, #ă tăieşte fiul tău şi se află la aşa %mae 'u#uie şi o%ihnă>

3a el a ăs"uns9 =Am văzut eu singu #u o#hii mei un%e se află 'ăiatul meu>.

=i #e anume ai văzut>, a nte'at iaăşi soa#ă+sa.

Atun#i el a n#e"ut să "ovesteas#ă astfel9 =/um eam eu 'olnav la "at o%ată, %es#hizân% o#ham văzut un om "ea luminat, a #ăui fumusee nu "ot s+o s"un "in #uvinte. i n%ată #e l+avăzut, mi s+a ă"it mintea şi nu mai simeam nimi# %in lumea asta, #i numai la %ânsul "iveam nu+mi "uteam %ezli"i o#hii %e la el. $i s+a "ăut nsă #ă m+am %es"ăit %e voi şi mă aflam 'aele lui, ia el a"u#ân%u+mă a z'uat n sus. /um u#am noi aşa, mi s+a "ăut #ă am te#uşa"te #eui şi %u"ă #e le+am te#ut, ne aflam n altă lume.

umina lumii %e a#olo ea mult mai stălu#itoae, şi "ământul %e a#olo ea mult mai fumos "ământul a#esta. @a #a un #âm" "ea fumos, m"o%o'it #u : soiui %e #o"a#i nfloii, i

mieazma lo şi fumuseea nu "oate omul #a s+a "ovesteas#ă. 1n soi %e #o"a#i mi "ăea #ă sumig%ali nfloii, alii semănau #u tan%afiii oşii, ia alii "ăeau nişte #ini văate#i. T"ământul a#ela este "lin #u asemenea #o"a#i.

De#i megân% noi "e lo#ul a#ela, am văzut %ouă "oi %e fie n#hise şi "e#etluite. În faa "o%in %ea"ta stăteau %e "ază o mulime %e oameni tinei n veşminte al'e. 3a la #ea %in stâng"ăzeau nişte uiaşi negi.

/ân% am a0uns n faa "oilo a zis #ăte mine #ălăuza #ea minunată9 =-lea#ă+te n 0os e"e%e

te n#hină>. Atun#i eu m+am a"le#at şi m+am n#hinat #u fi#ă, ămânân% ntins "e "ământ.A#olo am auzit un glas %in %e"ătae, zi#ân%9 =-entu #e l+ai a%us ai#i "e a#esta 2u i+am zsă+l a%u#i "e el, "e ve#inul său 2i#olai să+l a%u#i. A#esta ae n#ă a mai tăi "e "ământ.>

/um a auzit glasul a#esta, #ălăuza mea m+a i%i#at n%ată şi ne+am "onit #ăte ăsăit. i iată #ne+am aflat nt+un #âm" mae şi fumos şi "ea "lă#ut. A#olo eau mulime %e #o"a#i "efumos nfloii. i fie#ae #o"a# avea #âte un om #ae şe%ea la um'a lui. ;amenii a#eia eau a#eeaşi statuă şi gosime, %a nfăişaea lo nu ea la fel9 unii aveau #hi"ul luminos şi vesealii eau negi #a aa"ii şi #hi"ul lo ntistat. Fie#ae #unoştea oi#e altul a fă#ut n lumea ast

fie 'ine fie ău, #ă#i aveau nişte semne #ai aătau tot #e au fă"tuit n lume9 oi futişag, o%esfânae, oi "ea#uvie, oi 'eie, oi alte "ă#ate. i #um megeam noi "e #âm"ul a#eluitân%u+mă eu nt+o "ate şi n alta, am #unos#ut "e muli %in #ei #ai au tăit la noi şi a#usunt moi.

Am văzut a#olo nt+o liva%ă I #o"ii luminai şi fumoşi, #ai şe%eau m"eună la un #o"nfloit şi "ea fumos. i #um i+am văzut la atâta veselie, m+am o"it #ugetân% la fumuseea#elo #o"ii. -ivin% mai 'ine am #unos#ut #ă a#eştia eau #o"iii mei. A#olo se afla 'ăiatul me#ae a muit %e #uân% (n vâstă %e ani). i #ân% i+am #unos#ut s+a veselit inima mea.



Atun#i mi+a zis #ălăuza mea9 =-oate ştii ai #ui sunt #o"iii a#eştia>, ia eu am zis9 =Da, Stă"ânmeu, ei sunt #o"iii mei şi eu mă s#â'eam #ă au muit, ia a#um #ân% i vă% aşa %e fumoşi, m'u#u şi aş %oi să ămân #u ei>.

i zi#ân% a#estea ne+am %e"ătat n%ată. @u nsă văzân% "o%oa'a lo#ului a#eluia am #utezat zi# #ăte #el #ae mă nsoea9 =Stă"ânul meu, oae a#esta este 8aiul, "e #ae l+a să%Dumnezeu>

3a el mi+a zis9 =2u+i a#esta 8aiul, #i este "ământul %e"ilo şi lo#ul %e o%ihnă 'ine#e%in#ioşilo #eştini. În lo#ul a#ela a ân%uit Dumnezeu #a să stea sufletele lo "ână vfa#e 0u%e#ată şi ăs"lătie. 3a 'unătăile #ele veşni#e "e #ai le %o'ân%es# #ei %e"i, "e#um mun#ile "egătite "entu #hinuiea #elo "ă#ătoşi sunt a#olo un%e ai văzut %ouă "oi %e fie a#estea vo fi la sfâşitul lumii, n ziua nfi#oşată a 0u%e#ăii, la a %oua venie a lui 4istoAtun#i vo mege "ă#ătoşii n mun#a #ea veşni#ă, ia %e"ii n viaa #ea veşni#ă>.Auzin% eu a#estea %e la #ălăuza #ea minunată şi megân% #ăte Amiază, am a0uns nt+un lntune#os şi uât, #ae ea mu%a şi avea mulime %e oameni nlăuntu #u feele foate ntistat

Atun#i am nte'at "e #ălăuză, #ine sunt a#eştia. 3a el mi+a zis9 =A#esta este neamul iu%eil#ai n+au #ezut n 4istos>.

i mai megân% "uin am a0uns la un lo# mai ntune#os, #ae avea nooi şi "utoae multă. A#oeau o mulime %e oameni n #hi" %e #o"ii mi#i, alii n #hi" %e #ăei mi#i făă o#hi, ia alii #viemii #ai mişună n mu%ăie.

Înte'ân% %es"e ei, mi+a ăs"uns #ălăuza9 =A#esta este neamul ismailiilo şi al eeti#ilo>.

Du"ă #e am mai mes "uin, am %at %e neamul faaoniilo (egi"tenii ve#hi) şi eau ntune#ai faă şi negi. De ai#i am te#ut "in multe lo#ui şi am văzut multe neamui %e oameni. Fie#a#e%ină şi eezie avea un lo# %eose'it. i nte'ân% eu "e #ălăuză mi+a lămuit toate.

/um mi "ovestea el multe şi feluite, am auzit o %etunătuă mae su' "i#ioaele noaste şi n%as+a fă#ut #lo#ot mae şi a ieşit i"ăt ama şi s#â'os #a %e 'alau mae, sau #a %e fiaă săl'ate##ae loveşte şi fluieă.

Auzin% eu a#est i"ăt ne#uat, m+am s"eiat şi #ăutam să mă as#un% n sânul #ălăuzei mente'ân%u+l #u fi#ă9 =Domnul meu, #e este i"ătul a#esta nfi#oşat>

3a el mi+a zis9 =A#esta este ia%ul #ae nghite "e toi "ă#ătoşii şi "e #ei ne#e%in#ioşi #ai n+a#ezut n 4istos, şi ni#io%ată nu se satuă>.

Atun#i am auzit un glas %e sus, #ae zi#ea9 =/e stigi şi te fămâni $ai aştea"tă "uin şi te vsătua %e muli ahieei neve%ni#i, %e "eoi şi %e monahi>.

i "e #ân% ea n#ă n ue#hile mele glasul a#ela, m+am aflat numai%e#ât ai#i, "e "atul meu.



&ăzân%u+mi tu"ul #el uât, nu voiam să intu. 3a #ălăuza mea m+a silit şi făă voia mea să intn tu". i atâta m+a %uut tu"ul meu, n#ât mi s+au z%un#inat toate oasele şi n#heietuile>./ân% a auzit soa#ă+sa a#este #uvinte %e la Dumitu, le+a vestit n toată e"ahia a#eea. În vemeasta se afla "e a#olo şi -ăintele Duhovni# $itofan 8itoul, 'ă'at nvăat şi #uvântăe, #aauzin% %es"e asta, a mes a#asă la Dumitu şi l+a nte'at #u %e+amănuntul %es"e ve%enia lu3a Dumitu a s"us Duhovni#ului toate #âte s+au s#is ai#i.

)&une ărintele Mitro!an (u#ovnicul că a mers în trei r*nduri la el acasă şi l%a descusut &e (umitcu multă scum&ătate şi s%a încredintat că adevărată este vedenia desco&erireaD'

)%a încredinţat mai ales din îm&linirea cuvintelor cari s%au zis către călăuză la înce&utul vedenieadică c*nd a strigat4 =8asă%l &e acesta şi adă%l &e vecinul său Nicolai>'

n adevăr Nicolai acesta era sănătos în vremea aceea şi du&ă două zile de la vedenia lui (umitru sîm$olnăvit şi a murit' Ki cele care au !ost &regătite &entru îngro&area lui (umitru acelea au !o!olosite la îngro&area lui Nicolai'

A#estea le+am aflat #u a%evăat şi le+am s#is "entu folosul oamenilo #e%in#ioşi. Î$ânăstiea ava Sfântului Atanasie, #o%i#ile 2o. 55 %in Sfântul $unte Athos.

:es-re un alt balaur trimis de :umnezeu -entru -ăcatele cre5tinilor

n vremea c*nd se &ustnicea în Muntele <a$orului un cuvios rom*n cu numele Irinar# dim&reună ucenicul său Nectarie a venit din &orunca lui (umnezeu un $alaur mare din lunca Iordanului şi sîntr%o &eşteră de l*ngă c#ilia &ustnicilor rom*ni' 7vea o lungime de ,2 de coţi şi mai $ine igrosimea lui era ca o co!ă din cele mari şi ca&ul ca de om mare' ra tot negru şi numai &e &ie&t eal$ ca de trei &alme' M*nca &orci săl$atici &recum şi iezi şi miei din turmele ce treceau &e l*n&eştera aceea &entru &ăcatele stă&*nilor'

Cuviosul Irinar# 0om*nul merg*nd într%o zi ca să culeagă verdeţuri &e coasta muntelui a văzut mişcă ceva în &eştera unde era $alaurul' (eci duc*ndu%se la c#ilie a luat o lum*nare şi c#i$rituriintr*nd în &eşteră a a&rins lum*narea şi a văzut &e $alaur grămadă încolăcit în mi:locul &eşterii ica&ul îl avea ridicat ca de cinci coţi deasu&ra intrării &eşterii' (eci c*nd a văzut &e cuviosul Irinacă se a&ro&ie a înce&ut a su!la şi !luiera'

Iar cuviosul i%a zis4 =<aci taci nu te m*nia că eu n%am venit să%ţi !ac nici un rău dar nici tu să nu%m!aci mie rău'>

Ki s%a întors cuviosul în !ugă s&re c#ilie iar $alaurul nu s%a mişcat de la locul lui' (ar du#oaraceea ce a su!lat%o $alaurul a înecat răsu!larea cuviosului şi l%a durut &ie&tul 3 zile'

Câteva cuvinte des-re -atima beţiei



(intre !raţii noştri din alestina cred că nu este niciunul ro$it de &atima aceasta' nsă c#iar de nsunt &ătimaşi dar mulţi sunt atraşi de &lăcerea $ăuturii dintre care cel dint*i sunt eu'

entru aceasta caut să scriu ceva des&re vătămarea $eţiei ca să !ie s&re mai multă &azăat*t mie cşi la alţii cari sunt egali cu mine la ne&utinţă'

ste lucru ştiut că atracţia duce la de&rindere iar de&rinderea rea duce la &atimă' 7cum în &rag

ostului se &otriveşte mai mult ca oric*nd cuv*ntul acesta căci o$iceiul =carnavalului> adicăos&eţelor la lăsatul seculuiD ne v*nează &e mulţi ca să $em ori să m*ncăm &este măsură J

Sfântul A"ostol -avel stigă9 =2u n os"ee şi n 'eiiJ şi n fa"te %e uşine, nu ntu "i#inuişi n "izmă, #i vă m'ă#ai ntu Domnul nostu 3isus 4istos şi "utaea %e gi0ă a tu"ului nu o fa#ei s"e "oftă.> (@"istola #ăte 8omani).

(e !rica &ostului negru care se a&ro&ie mulţi îşi um&lu căruţa &*nă se răstoarnă'

7ceasta aduce de multe ori $oală şi vr*nd%nevr*nd tre$uie să dezlege &ostul c#iar de la înce&ut

să vindece $oala &e care şi%au !ăcut%o singuri'

Ceea ce scriu urmează nu s&re mustrarea cuiva ci s&re mai multă &ază &e viitor at*t &entru minc*t şi &entru alţiiD'

Cei cari citesc &ot s&une şi la alţii cari sunt mai sla$i de !ire do$*ndind &rin asta &lată de (umnezeu'

(es&re &atima $eţiei

*nă acum am tot scris des&re năravuri şi &atimi care vatămă cinstea a&roa&elui nostru sau loveîn )!*nta Credinţă'

7cum voi încerca să scriu des&re un nărav mai delicat care s%ar &ărea că nu vatămă &e a&roa&enici credinţa şi nici &e cel care lucrează năravul' Ki anume vreau să înşir c*teva vor$e des&re $eţoala aceasta este ţinută la un loc de cinste de către lumea răs!ăţată care este străină de cuv*ntul l(umnezeu' Mulţi o socotesc ca o voinicie şi ca un lucru de !ală' 8a o arătare &atima $eţiei în!ăţişează în c#i& de &etrecere delicată şi nevinovată &entru aceasta lumea o îm&odo$eşte cnumiri !rumoase'

;nii îi zic distracţie cu cinste alţii c#e!uială iar alţii îi zic darul $ăuturii'

nsă &e c*t de gingaşă îi este numirea &e at*t de săl$atică este lucrarea acestui nărav' l esvlăstarul lăcomiei &*ntecelui care stă &e lista celor şa&te &ăcate de moarte'

Du"ă so#oteala Sfinii -ăini, 'eia este "atima "ânte#ului, #ae vine %in "ea multă 'ăutuăvinului şi a #elolalte 'ăutui s"itoase, "e#um şi a mateiilo otăvitoae (stu"efiante), #um eshaşişul, #o#aina şi altele.

Cu alte cuvinte $eţia este între$uinţarea $ăuturii &este măsură şi !ără cum&ăneală'



Sfântul 3oan ?uă %e Au s"une #ă nu nte'uinaea 'ăutuii "i#inuieşte 'eia, ne#um"ătaea, #ae este ă%ă#ina la toate elele. eţia aduce tul$urare la minte şi la su!lotăveşte şi ruinează organismul omului &ricinuind tot !elul de $oli'

Sfântul &asile #el $ae zi#e9 =Înte'uinaea #u măsuă a vinului este sănătate, ia a'uz(ne#um"ătaea) este vătămae>.

=&inul veseleşte inima omului J> zi#e Sfântul -ooo# Davi% la -saltie "e #ân% =*eia es%uşmănie #u Dumnezeu>, zi#e Sfântul &asile #el $ae.

(eci oric*t de !rumos ar căuta s%o numească lumea $eţia este un &ăcat de moarte &atimă în!ricoşaşi !oarte greu de vindecat care s&oreşte mereu' ;i#e lu#u #ae se fa#e făă măsuă esne"otivit, nsă ne#um"ătaea la 'ăutuă este mai ea #a toate. /ă#i %in asta vine %istugeesănătăii, ntune#aea minii şi n%o'ito#iea omului.

Cel care se îm$ată nu este în stare să ţină nici o taină nu ştie de ruşine se a&rinde re&ede

des!r*nare &roduce greaţă şi &rime:die celor dim&re:ur'

=&ai #elo #e se s#oală %e %imineaă şi #aută 'ăutuă>, zi#e Sfântul -ooo# 3saia la #a".ves..

3ată #um zugăveşte Sfântul 3oan ?uă %e Au "e omul 'eiv9 =Do'itoa#ele #ele ne#uvântătoa(zi#e el) 'eau atâta #ât le #ee setea lo şi ni#io%ată nu se lasă 'iuite %e "oftă #a să 'ea mai mu%e#ât le #ee te'uina tu"ului lo. -e #ân% omul #el #uvântăto, #ae #ovâşeşte măsua 'ăutuă, se fa#e mai neso#otit şi %e#ât %o'itoa#ele. i mai ău este #ă "e a#eastă 'oală #um es

ne#um"ătaea la vin şi la alte 'ăutui, #ae a%u#e atâtea ele şi atâtea "ime0%ii, "e a#eastă 'oaP zi# P (a 'eiei) oamenii nu o so#otes# #ă a fi un năav ău şi "lin %e "ă#at>.

i auzi &e unii că se laudă zic*nd4 =Noi $em destul de mult şi cu toate acestea ne ţinem tari ca !ieruNu cunoaştem nici o vătămare din $ăuturăE>

7şa zic cei voinici cari au !ire mai ro$ustă' Ki cu adevărat că vătămarea $ăuturii nu se simte la toîndată'

(in asta mulţi &rind cura: la $ăutură şi urmează cu c#e!urile !ără !rică' (ar tocmai în această &ăre

stă &rime:dia cea mare' Căci omul văz*nd că nu se îm$olnăveşte din $ăutura cea multă &rinde curşi !ace tot mai multă dezlegare adică a$uz cum zice lumeaD'

(ar să !ie ştiut că vătămarea cea mare din $ăutură adică $oalaD nu vine îndată ci se !urişează înceîncet cum !ace &isica c*nd &*ndeşte şoarecele' Materia arzătoare care se varsă în tru& &rin $ăutunecum&ătată nu este altceva dec*t otravă care &i&ăie toate organele omului ca să a!le unde es&artea mai sla$ă şi acolo se cui$ăreşte' . &arte se urcă la creier în c#i& de !umD alta intră în măduoaselor o altă &arte răm*ne în stomac iar restul se îm&răştie în toate vinele' (in asta vine uneovătămarea oc#ilor rănirea stomacului o!tica dam$laua idro&ica şi stricarea minţii'



(acă $eţia ar aduce numai vătămarea tru&ului atunci &rime:dia n%ar !i c#iar at*t de mare' Cătru&ul este stricăcios şi trecător'

nsă $eţia vatămă şi su!letul li&sindu%l de m*ntuire' entru că aruncă &e om în multe &ăcate greeţia îl a&rinde &e om s&re des!r*nare îl duce la :urăminte nesocotite îl !ace gra$nic m*nios ocară la #ule la ucideri şi c#iar la le&ădarea credinţei'

Sfântul &asile #el $ae s"une #ă năavul 'eiei este %emon %e la sine %oit, mai#a ăută"otivni# vituii, #ae "e #el #uat l fa#e %estă'ălat, "e #el 'ă'ătos l fa#e fi#os, 'eia n#unoaşte %e"tate şi lea"ă%ă #uviina.

Sfântul 3oan ?uă %e Au numeşte 'eia mai#a ntistăii, 'u#uia %iavolului, #ae naşte ze#i mii %e ele, ea este ne'unie %e 'ună voie, tă%aea #ugetelo.

Cel care se îm$ată este mort însu!leţit demon de $ună voie $olnav care nu are crezare cădere !ăde răs&uns şi sluţenie de o$şte a neamului omenesc'

7cestea sunt numirile cu care îm&odo$esc s!inţii &e cei $eţivi'

3a A"ostolul -avel, n #atea #ea %intâi #ăte /ointeni (#a".G, ves.C+6) s#ie mai nfi#oşa#ă#i zi#e9 =2u vă amăgii, ni#i so%omenii, ni#i fuii, ni#i iu'itoii %e agint, ni#i 'eivii, ni'âfitoii, ni#i ă"itoii nu vo moşteni m"ăăia lui Dumnezeu!>

7&oi în cartea cea către -alateni ca&'+ vers'12%,2D )!*ntul 7&ostol avel mai scrie aceste=Fa"tele tu"ului se #unos#. @le sunt9 %esfânaea, ne#uăia, n#hinaea la i%oli, vă0itoi%uşmănia, #etuile, zavistia, mânia, %ez'inăile, smintelile, eesuile, ua, u#i%eile, 'ei

%estă'ălaea (%ista#iile ne#uviin#ioase) şi altele asemenea a#estoa J /ei #e fa# unele #a#estea, nu vo moşteni m"ăăia lui Dumnezeu!>

@edeţi !raţilor şi vă în!ricoşaţi de cuvintele a&ostoleşti' )ă nu mai zică cineva că $eţia estedistracţie nevinovată căci ea &oartă săm*nţa des!r*ului şi a &ierzării su!leteşti'

(acă desc#idem )!*nta )cri&tură vedem îndată două &ilde în!ricoşate care dovedesc că înşişi ro$cei aleşi ai lui (umnezeu sunt în stare să !acă lucruri necuviincioase şi !ărădelegi atunci c*nd îm$ată' Noe şi cu 8ot erau $ăr$aţi s!inţi şi dre&ţi du&ă cum mărturiseşte însuşi cuv*ntul l(umnezeu' e Noe l%a &ăzit (umnezeu de &oto& a:ung*nd al doilea tată al neamului omenesc i

&e 8ot l%a &ăzit de arderea )odomei'

(ar c*nd s%au îm$ătat au căzut în nesimţire şi s%au $at:ocorit' Cu toate acestea !a&tele lor suvrednice de iertare căci numai o singură dată s%au îm$ăat 8ot de două oriD şi anume &rin neştiinţNoe nu cunoştea tăria vinului căci atunci &rima dată au sădit vie' 8ot a !ost amăgit la $ăutură către !etele sale' Cel care &ăcătuieşte din neştiinţă do$*ndeşte mai uşor iertare' (acă $eţivii n%cunoaşte vătămarea $ăuturii şi n%ar şti că este &ăcat de moarte lăcomia $ăuturii atunci ar !i vrednde iertare' nsă !iecare cunoaşte &rea $ine urmările $eţiei şi aude mereu cunv*ntul 7&ostolului castrigă4 =2u vă m'ătai %e vin, ntu #ae este %esfânaea!> !eseni +%1D'

Iar la )!*nta vang#elie zice (omnul către toţi4 =uai aminte %e sinea voastă, #a nu #ân%va se ngeuneze inimile voaste #u mân#aea şi 'eia!> 8uca ,1%3D'

<re$uie să amintim şi aceasta că tot &ăcătosul &oate să%şi ascundă &ăcatul său' 7şa zavisnicul ascunde zavistia vicleanul îşi ascunde vicleşugul cel m*ndru îşi ascunde m*ndria la !el &omenitorul de rău însă $eţivul se vădeşte ori de c*te ori se îm$ată' entru aceasta şi sminteala esmai mare la oamenii care se ro$esc de $ăutură' n ţara aceasta mai ales unde necredincioşii adic

&ăg*niiD nu &rea !olosesc vinul şi rac#iul se !ace mai mare sminteală c*nd se îm$ată creştinii' Căvăz*nd &ăg*nii cum se îm$ată creştinii se smintesc şi #ulesc credinţa (omnului nostru IisHristos'

Căci iată ce zic &ăg*nii4 (u&ă cum este viaţa creştinilor aşa este şi credinţa lorE 7ceasta este #uîn!ricoşată îm&otriva adevărului s!*nt care se cu&rinde în credinţa noastră' 7ici se adeverecuvintele 7&ostolului care răsună în cartea către romani4 =/ă numele lui Dumnezeu "entu voi huleşte nte neamui!>

)ă mai !ie ştiut şi aceasta că otrava care se adună în tru& din multă $ăutură nu stă degea$a nici

cli&ă' a lucrează &e nesimţite ca şi viermii în lemn' a atacă organele cele mai gingaşe ale tru&ulmai ales &lăm*nii stomacul !icatul şi creieriiD' (ar omul nu &rice&e aceasta dec*t atunci c*ndruinează desăv*rşit' @iermele $ăuturii lucrează mocnit însă merge în &lin s&re distrugere' ot treacă + uneori 12 sau c#iar ,2 de ani &*nă c*nd se iveşte $oala' nsă $oala nu vine singură ci vimai totdeauna însoţită de alte două sau trei $oli grele' 7tunci nu mai este vindecare căci todoctorii s&un că $olile care se ivesc din alte &ricini se &ot vindeca &rin leacuri sau &rin o&eraţînsă cele care se ivesc din $ăutură nu mai au s!*rşit dec*t la moarte'

)&re ştiinţă !raţilor cititori

(in c*te am scris mai înainte &oate li s%a &ărut la unii că eu le scriu s&re mustrarea lor deşi eu nu scriu s&re mustrarea altora ci mai mult s&re îndre&tarea li&surilor mele mai înt*iD şi a&oi &ent!olosul celor care vor citi'

nsă r*ndurile de !aţă vă mărturisesc că sunt mult mai s&re mustrarea năravului meu care nu s!ieşte a se cui$ări şi în !undul &ustiei'

oala aceasta a clevetirii mă urmăreşte în tot locul şi mă g*ndesc că &oate scriind mereu cuvinte dla )!inţii ărinţi se va ruşina odată şi va !ugi de la mine cu darul lui (umnezeu şi cu rugăciuni)!inţilor'

7ceasta aş dori să se înt*m&le cu toţi !raţii şi surorile mele cele du#ovniceşti cari &ătimesc ca mine ca nu cumva să se &ăgu$ească de m*ntuire &rin ur*ciunea năravului'

unul (umnezeu să ne a:ute la toţi' 7min'

Al făiilo voaste smeit ugăto 3eos#himonahul 3oan 3a#o

S#hitul Sfânta Ana, 4ozeva C

:es-re un balaur trimis de :umnezeu s-re -edea-sa -ăcatului tru-esc, care a vorbitomene5te

;n !rate oarecare t*năr !iind trimis din m*năstire la ascultare intră într%o c*rciumă şi se îm$ată dvin şi cade în &ăcatul necurăţiei tru&eşti'

ntr%una din zile se întoarce la m*năstire du&ă ce săv*rşise &ăcatul cel o$işnuit' Ki merg*nd &r&ustie a intrat într%o &ădurice şi iată că s%a re&ezit de nă&raznă un $alaur mare vr*nd să%l îng#ită el' Ki s%a a&ucat mona#ul să !ugă şi se z$ătea încoace şi%ncolo ca să se iz$ăvească de $alaur înacela îl gonea &e el cu gra$nică alergare' Ki str*mtor*ndu%se !ratele de &retutindenea şi neav*nunde să se mai ascundă a !ost a:uns de $alaur'

(eci !iind acum gata să%l îng#ită şi%a adus aminte !ratele de !ericitul îm&ărat lesvoi care s&ustnicit &e acele locuri şi întorc*ndu%se !ratele către $alaur i%a zis4 =<e :ur cu rugăciunile &r

s!inţitului şi dre&tului lesvoi de&ărtează%te de la mine'>



Iar $alaurul ca şi cum s%ar !i ruşinat de numele )!*ntului lesvoi a stat şi &rin &orunca l(umnezeu lu*nd glas omenesc a zis către mona#4 =Cum te voi cruţa &e tineG Căci îngerul l(umnezeu venind mi%a &oruncit mie ca să te măn*nc &entru necurăţiile şi s&urcăciunile tale' entcă te%ai !ăgăduit a slu:i (omnului întru curăţie iar acum &etreci s&urc*nd tru&ul tău şi m*niind )!*ntul (u#'>

Iară mona#ul auzind &e $alaur vor$ind omeneşte şi vădindu%i !a&tele lui a rămas !ără de răs&unstremur*nd ruga cu :urăm*nt &e $alaur ca să%l cruţe &e el'Iar $alaurul i%a zis4 =(e ce mă :uri &e mine aşa ci tu singur mai înt*i :ură%mi%te că de acum nu vmai săv*rşi s&urcata &o!tă tru&ească şi te voi lăsa &e tine'>

Iară !ratele s%a :urat zic*nd4 =Mă :ur &e (umnezeu cel ce locuieşte în cer şi &e rugăciunicinstitului îm&ărat lesvoi că de acum nu voi mai m*nia &e (omnul meu &e care acum rău 8%am*niat &rin necurăţia tru&ească'>

7cestea zic*nd mona#ul îndată s%a &ogor*t din cer şi a mistuit &e $alaur înaintea mona#ului' I

mona#ul adică !ratele mona#D !iind cu&rins de !rică şi cutremur s%a dus în m*năstirea sa şi n%a madaos du&ă aceea a mai greşi înaintea (omnului cu &ăcatul curviei şi s%a săv*rşit cu $ună &ocăinţă

:es-re -atima curviei

o!ta tru&ească vine la oameni uneori41' (in mulţimea s*ngelui alteori,' (in #rană sau $ăutură &rea multă din somn mult şi din răs!ăţare a&oi3' (in lucrarea diavolului' (in clevetire şi+' (in înălţarea minţii c*nd cel ne&ătat se înalţă întru sine socotindu%se mai vrednic dec*t alţii' unii din aceştia din urmă îi slo$ozeşte (umnezeu să cadă &entru a%şi veni întru simţire dsmerenie !ăc*ndu%li%se cu asta &ricină de m*ntuire' Căci cel m*ndru &*nă nu cade nu se smereşte

; istorie din 6ănăstirea <avra (Sfântul 6unte) des-re felul cum s/a mântuit o călu+ăriţăcare a căzut .n -ăcat

Ne%a &ovestit un si#astru cu viaţă s!*ntă că în vremea cea vec#e se a!la în cetatea <esalonicm*năstire de !ecioare'

Din lu#aea %iavolului una %inte ele a fost lu"tată #a să iasă %in mânăstie. i ieşin% a #ăzut "ă#atul #uviei.

Oă'ovin% ea o 'u#ată %e veme ntu ne#uăia a#easta, la umă şi+a venit n simie şi "in %a-ea *unului şi 3u'itoului %e oameni Dumnezeu s+a #ăit "ă#atului ei.

De#i s+a "onit s"e mânăstie, #u hotăâea nestămutată %e a "ete#e estul vieii n "o#ăină osteneală. Da n "oata mânăstiii, #ân% voia să nte năuntu, a #ăzut 0os şi a muit.

În vemea a#eea Dumnezeu a %es#o"eit unui e"is#o" sfânt %es"e sfâşitul ei. i anume a văze"is#o"ul #um au venit ngeii să ia sufletul #ălugăiei, ia %emonii şe%eau m"e0u"i#inân%u+se şi zi#ân%9 =-entu #e ne fa#ei ne%e"tate şi o luai "e a#easta @a este a noast#a #eea #e ne+a slu0it nouă atâta veme "in "atima #uviei!>

3a ngeii zi#eau9 =A#easta s+a le"ă%at %e voi şi a alegat la "o#ăină>.

Atun#i %emonii au găit iaăşi9 =Da ea n+a intat n mânăstie, %e#i #um zi#ei #ă s+a "o#ăit>

Îngeii nsă au ăs"uns9 =Să ştii #ă #hia n #li"a #ân% a văzut Dumnezeu "oniea ei #ea 'unşi hotăâea #e avea %e a se mătuisi, "e#um şi sâguina #u #ae a alegat la mânăstie, i+%ăuit ietae, "entu a#easta s+a mântuit. /ă#i ntoa#eea %e la ău şi "o#ăina sunt la voomului, ia viaa şi moatea sunt la voia lui Dumnezeu>.

7uzind acestea demonii s%au de&ărtat ruşinaţi' (eci să cunoaştem şi noi !raţilor $unătatea cnemărginită a lui (umnezeu şi să alergăm la &ocăinţă şi mărturisire &entru a ne învrednici asemenea iertare'

(acă însăşi #otăr*rea omului &entru mărturisire şi !ăgăduinţa inimii au aşa mare &reţ înaintea l(umnezeu atunci cu c*t mai mare &reţ este &rimită mărturisirea cea curată şi su&unerea celor ctrăiesc în m*năstirea de o$şte'



M*ntuirea lor este asigurată numai să &ăzească dragostea !răţească !aţă de toţi căci ur*ciunea &mulţi nevoitori îi li&seşte de m*ntuire'

; -oveste .nfrico5ată din viaţa Sfântului @ftimie cel 6are

Sfântul /uvios @ftimie #el $ae

n M*năstirea )!*ntului !timie din alestina era un călugăr de la 0oma cu numele milianF acesdin tinereţile lui avea viaţă cu !a&te $une era curat la tru& şi !oarte cumsecade şi înţele&t'



e acest !rate mona# l%a &izmuit diavolul şi într%o (uminică i%a dat mare răz$oi tru&esc nemai&ut*nd ră$da is&ita &rimea în mintea lui acele g*nduri s&urcate şi se învoia îndulcindu%se ele'

Ki c*nd s%a dus noa&tea în iserică &entru a citi utrenia )!*ntul !timie s%a înt*m&lat să !ie l*nacel !rate care avea răz$oiul tru&esc şi simţea că ieşea mare &utoare de la acel !rate' )!*ntul a înţelis&ita vră:maşului şi cert*ndu%l du#ul cel necurat duşmanul omenirii l%a aruncat &e acel !rate

&ăm*nt muncindu%l' Ki el văit*ndu%se şi &l*ng*nd scotea s&ume din gură' 7tunci )!*ntul a &orunsă aducă lumină că era noa&te şi întuneric şi zise către ceilalţi &ărinţi4 =@edeţi !raţilor &e acesta caare !a&te $une şi e curat din tinereţile lui cum se tăvăleşte acum &e &ăm*nt la &icioarele noastrvedere :alnică şi de &l*ns numai că a &rimit g*ndurile cele s&urcate în mintea lui'

(eci să ia seama $ine !iecare şi să se îm&otrivească g*ndurilor celor s&urcate şi să le gonească dmintea lui c#iar de la înce&ut c*nd nu au mare &utere' Iar dacă le &rimim cu $ună &lăceîndulcindu%ne măcar că nu ne a&ro&iem de tru&ul altuia dar cu su!letul am curvit du&ă cum zice )!*nta vang#elie şi ca cei &rea curvari ne vom os*ndi în ziua aceea a :udecăţii c*nd cele ascunşi cele ne&rice&ute se vor desco&eri>'

JJJ

7scultaţi şi altă &ildă în!ricoşată4

Mi%au s&us nişte ărinţi din gi&t că într%un oraş era unul care se &ărea că avea viaţă minunată &lină de s!inţenie la arătare' (ar într%ascuns mult m*nia &e (umnezeu cu g*ndurile cele deşarte şi mişcările inimii care se învoia cu g*ndurile cele necurate' (ar cu !a&ta niciodată nu a &ăcătuit încu mintea de multe ori curvea' .dată s%a îm$olnăvit greu de moarte şi toată lumea din oraş

întrista şi &l*ngea socotind că moartea lui e &agu$a tuturor' )%a înt*m&lat să !ie în acea zi un ătr)!*nt care era cu (arul înainte văzător şi văz*nd &e toţi trişti şi &l*ng*nd s%a dus şi el în gra$ă să iertare şi $lagoslovenie de la d*nsul' Ki c*nd a sosit acolo vede 7r#iereul cu toţi clericii l*nd*nsul ţin*nd lum*nări a&rinse în m*ini aşte&t*nd să%şi dea su!letul' -ră$indu%se )!*ntul l%a a:ucă încă mai su!la' Ki vede o minune în!ricoşată şi de cei mulţi nevăzută dar :alnică şi vrednică &l*ns' ;n uriaş în!ricoşat care avea în m*ini o !urcă de !oc cu trei dinţi o în!igea în inima lui şi ismuls su!letul cu multă silă şi !ără nici o milostivire' Ki a auzit glas de sus care zicea4 =(u&ă cuacest su!let nu m%a odi#nit nici o zi aşa şi tu să nu te leneveşti nici să încetezi stră&ung*ndu%l &reşi &rea as&ru să%l c#inuieşti>'

7cestea s&un*ndu%le la &ărinţi )!*ntul !timie îi învăţa să ia seama şi să%şi aducă aminîntotdeauna de ieşirea su!letului să ia &ildă de la milian şi de la alţii ca să nu &ăţească şi d*nşii tla !el ca ei'

Ki !ăc*nd rugăciune )!*ntul !timie &entru cel $olnav s%a um&lut tot locul acela de o &utoanesu!erită ca de &ucioasă şi din !um s%a auzit glas zic*nd4 =u sunt du#ul curviei>'

8e s&unea şi aceasta )!*ntul dacă cineva are g*nduri ne&otrivite şi murdare numaidec*t să mărturisească la cei mai cu multă &ractică ca să%i &oată îndre&ta'

Cuvântul 13 / -omenirea Sfântului &mon @+i-teanul

<ot în această zi se mai !ace &omenirea )!*ntului 7mon gi&teanul'

)!*ntul 7mon răm*n*nd de mic !ără &ărinţi a !ost silit de unc#iul său ca să%şi ia o soţie' (u&ă nuns%a s!ătuit cu soţia sa ca să trăiască am*ndoi în curăţie' nvoindu%se deci la aceasta au trăit mi:locul lumii ca !raţii 1 ani' (u&ă aceea au &lecat am*ndoi în muntele Nitriei trăind mai înt

îm&reună într%o coli$ă du&ă aceea şi%au !ăcut c#ilii deose$ite duc*nd viaţă cu adevărat îngereasce acest s!*nt l%a cunoscut şi )!*ntul Marele 7ntonie şi s%a minunat de viaţa lui'

8%a între$at odată un !rate &e )!*ntul 7mon zic*nd4 =ărintele meu du#ovnicesc mă trimite ascultare şi mă tem să nu cad în curvie>' i zice atunci )!*ntul 7mon4 =5rate oric*nd îţi va veis&ită zi4 (umnezeule al &uterilor &entru rugăciunile &ărintelui meu iz$ăveşte%mă>'

.dată acest !rate !iind trimis de &ărintele lui a intrat la un oarecare cunoscut din cetate şi nea!l*ndse în casă dec*t o !ecioară aceasta din îndemnul vră:maşului a încuiat uşa du&ă el c*nd a intranţeleg*nd !ratele vicleanul sco& al !ecioarei a strigat cu glas mare4 =(umnezeul &ărintelui me

sca&ă%mă>' Ki numaidec*t s%a a!lat în drumul care ducea la sc#it'

JJJ<ot acest s!*nt mai zice că &entru cel care iu$eşte curăţia nu se cuvine ca să se vadă &e sine gc*ndva' (eci !iind odată nevoit )!*ntul 7mon să treacă r*ul 8icu 8u&D care inundase de &loaienevoind să se dez$race av*nd cu sine şi &e ucenicul său <eodor s&re a nu se vedea gol unul de cătaltul se !răm*nta cu g*ndul cum să treacă r*ul'

(eci cuget*nd aceasta se vede &e neaşte&tate ră&it &rin văzdu# &*nă dincolo de r*u' entru aceas

şi )!*ntul @asile cel Mare s&une &entru călugăriţe şi !ecioare că nu se cade a !ace vreo mişca



necuviincioasă c#iar dacă nu sunt văzute de nimeni s&re a nu sc*r$i &rin ceva necuviincios &Mirele Hristos'

Se s"une %in ta%iie #ă -ea /uata Fe#ioaă atâta %e multă #uviină avea n#ât nu n%ăznea şi i%i#e o#hii #ăte #ineva oi să vo'eas#ă (afaă %e "ăini), şi oi #u #ine s+a fi ntâlnit "le#a numai #a"ul n #hi" %e n#hină#iune făă să vo'eas#ă. -entu a#eea s+a nve%ni#itvo'i #u Sfântul Ahanghel ?aviil, #ae i a%u#ea hană n Tem"lu.

7t*t de mult iu$eşte (umnezeu 5ecioria înc*t &entru &odoa$a 5ecioarei celei &rea curate şi &rnevinovate a &lecat cerurile s&re &ăm*nt sălăşuindu%se în !ecioreasca ei mitră ca şi roua du&ă cus&une roorocul'

Cuvântul $ / omenirea Sfintei 6uceniţe Aomaida

8a 1 a&rilie se !ace &omenirea )!intei Muceniţe <omaida'

7ceastă Muceniţă a !ost :ung#iată de socrul ei' 5iind de cur*nd căsătorită şi răm*n*nd odinioaacasă numai cu socrul ei acesta a încercat să o necinstească' (ar ea !iind îm&odo$ită la su!let cîntreaga înţele&ciune n%a voit nici să audă vor$ele socrului său ci s%a îm&otrivit din toate &uterica să nu s&urce &atul soţului ei'

5iind $ătr*nul ei socru or$it de &atima vră:maşului şi văz*nd că se îm&otriveşte a scos sa$ia iz$ind din toată &uterea în &ie&tul nurorii a omor*t%o' entru r*vna ce a avut%o de a%şi &ăzi curăţ&*nă la moarte a !ost socotită în r*ndul s!inţilor mucenici' Iar neruşinatul şi tur$atul acela de socrurămas or$ ne&ut*nd să se mişte de l*ngă &atul muceniţei' (eci a!l*ndu%l vecinii cu #ainele &line s*nge a !ost silit şi nevr*nd să mărturisească adevărul cer*nd singur &edea&sa cuvenită &entcare i s%a tăiat ca&ul'

7!l*nd ava (aniil de la sc#it des&re aceasta a mers în 7le/andria şi lu*nd cinstitele moaşte a)!intei <omaida le%a adus la sc#it aşez*ndu%le cu cinste în cimitirul )!inţilor ărinţi de vreme cesu!erit mucenicească moarte &entru curăţie'

;nul dintre !raţii sc#itului !iind !oarte lu&tat de &atima curviei a alergat la morm*ntul )!int<omaidei' ;ng*ndu%se cu untdelemn din candela )!intei i s%a arătat )!*nta în vedenie şi svindecat numaidec*t de &atimă' (e atunci toţi !raţii sc#itului care erau lu&taţi de &atimă tru&easaveau &rea gra$nică a:utorare &e )!*nta Muceniţă <omaida'



Cuvinte din ateric -entru vremea -ostului des-re -aza limbii

;n !rate a între$at &e oarecare din )!inţii ătr*ni zic*nd4 3ată mi se ntâm"lă să vă% "e #inefă#ân% oae#ae lu#u şi eu s"un a#easta la altul, făă să 0u%e# n inima mea "e a#ela. ;ae neste asta #levetie

Ki i%a răs&uns ătr*nul4 =(acă vor$eşti cu &atimă ca şi cum ai avea ceva asu&ra lui atunci esclevetire' Iar de nu este în inima ta nici o &ornire rea adică nici o simţire &ătimaşă atunci eşti !ăde &ăcat' nsă c#iar dacă nu este vor$a ta cu g*nd de clevetire dar ca să nu răssară răul mai $ieste a tăcea>'

JJJ;n $ătr*n oarecare şedea în )iria a&roa&e de 7ntio#ia' 7cesta avea un !rate gata s&re a :udeca c*

vedea &e un !rate greşind'(eci de multe ori îl învăţa &e d*nsul zic*nd4 =/u a%evăat, fiule, te nşeli şi i "iezi n za%sufletul tău. /ă#i nimeni nu ştie #e este n inima omului, făă numai %uhul #ae este nt%ânsul. -entu #ă %e multe oi sunt unii #ae săvâşes# #ele ele naintea oamenilo, ia n tainse "o#ăies# lui Dumnezeu.

2oi ve%em a%i#ă "ă#atele lo, ia fa"tele #ele 'une şi "o#ăina lo, numai Dumnezeu le şti-entu a#easta şi #u o#hii %e vei ve%ea "e #ineva "ă#ătuin%, ni#i%e#um să nu+l 0u%e#i sau să#leveteşti "e el, #ă#i numai 1nul Dumnezeu este 7u%e#ătoul. Tot omul #ae 0u%e#ă "e altul, es

#a un =anti#ist> a%i#ă #a un "otivni# lui Dumnezeu, %eveme #e i+a ă"it %egătoia stă"âniea, fă#ân%u+se el 0u%e#ăto mai nainte %e#ât %ânsul> că s&une la )!*nta vang#lie <atăl cel ceresc toată :udecata a dat%o 5iuluiD'

JJJovestit%a un $ătr*n4 =Kez*nd eu odinioară la &ustie a venit un !rate de la c#inovie &entru cerceta(eci îl între$am eu cum se mai a!lă &ărinţii şi îmi zice !ratele4 $ine cu rugăciunile tale'

7&oi l%am între$at des&re un !rate care avea nume rău şi mi%a zis4 =Crede%mă &ărinte încă nu siz$ăvit de acel nume> adică tot mai &ăcătuieşteD'

Iar eu zice $ătr*nulD cum am auzit aceasta am zis4 =;!E>' Ki îndată ce am zis aceasta mi%a vensomn şi m%am !ăcut întru uimire' )e !ăcea că mă a!lu înaintea )!*ntului loc al Că&ăţ*nii adică )!*nta -olgotaD' Ki am văzut &e (omnul nostru Iisus Hristos răstignit între doi t*l#ari' 7tunci eu mam &ornit să mă înc#in' Ki dacă am mers &*nă a&roa&e a &oruncit (omnul către )!inţii ngeri caerau l*ngă l zic*nd4 =)coateţi%l a!ară că 7nti#rist este adică &otrivnicul meu esteD căci mînainte de a :udeca u a :udecat el &e !ratele săuE>

(eci !iind eu gonit de acolo am voit să ies şi mi s%a a&ucat #aina un !el de mantie scurtăD în ucare s%a înc#is degra$ă iar eu lăs*nd%o acolo am ieşit şi îndată m%am deşte&tat'

)ocotind eu în minte cele ce am văzut am zis către !ratele ce venise4 =0ea este ziua aceasta &entmineE> iar el m%a între$at4 =entru ce &ărinteG> 7tunci i%am &ovestit lui cele ce am văzut şi i%am zi

=Haina aceea &e care o &urtam &e deasu&ra era aco&erăm*ntul lui (umnezeu care era &este minşi m%am li&sit de ea' (u&ă aceea a zis $ătr*nul4 am !ăcut şa&te ani rătăcindu%mă &rin &ustii ni&*ine gust*nd nici su$ aco&erăm*nt într*nd şi nici cu oamenii vor$ind &*nă ce l%am văzut iarăşi (omnul la )!*nta -olgota şez*nd şi &oruncind să mi se dea #aina' 7cela a !ost semnul iertării>'



JJJUis%a ava I&ere#ie4 Călugărul ce nu%şi stă&*neşte lim$a în vremea m*niei unul ca acesta ni&atimile nu le va stă&*ni'

Mai $ine este a m*nca din carne şi a $ea vin dec*t a m*nca din carnea !raţilor &rin clevetire'

Că &recum şar&ele odinioară şo&tind a scos &e va din 0ai tot asemenea cu şar&ele este şi cel ca

cleveteşte adică vor$eşte de rău &e cinevaD &entru că şi su!letul celui care aude se &ierde şi cel cacleveteşte nu se m*ntuieşte'

JJJ7 între$at ava 8ong#in &e ava 8uc#ie &entru trei lucruri zic*nd4 =@oiesc să mă înstrăinez>'

Ki i%a zis $ătr*nul4 =(e nu vei stă&*ni lim$a nu eşti străin ori unde vei merge' (eci şi aici unde eşstă&*neşte%ţi lim$a şi eşti străin>'

7 mai între$at iarăşi &e $ătr*n4 =@oiesc să &ostesc>'

Iar $ătr*nul i%a zis4 =)!*ntul rooroc Isaia s&une că de vei încovoia grumazul tău ca &e un lanţ şi &e un $elciug nici aşa nu se va c#ema &rimit &ostul tău' Ci mai v*rtos stră&*neşte%ţi lim$a g*ndurile cele rele>'

7tunci l%a între$at iarăşi4 =@oiesc să !ug de oameni>'

(eci i%a răs&uns $ătr*nul4 =(e nu vei is&răvi mai înt*i acestea de care ţi%am s&us !iind îm&reună coamenii atunci nici a%i deose$i nu &oţi>'



; mică +ustare -entru ostul 6are / ortretul Smereniei (zu+răvit de Sfinţii ărinţi)

7 !ost între$at ava 8ong#in4 #ae fa"tă este mai mae %inte fa"tele #ele 'une Ki a zis $ătr*nu

=u socotesc că du&ă cum m*ndria este mai mare dec*t toate &atimile înc*t a &utut sur&a şi &e undin cerD tot ast!el şi smerita cugetare este mai mare dec*t toate !a&tele cele $une căci ea &oate scoată &e om c#iar din ad*ncul iadului măcar de ar !i el &ăcătos ca un demon' entru aceasta (omnul mai înainte de toţi !ericeşte &e cei săraci cu du#ul'>

JJJUicea ava Moise 7ra&ul4 =(e nu ar avea omul în inima lui cum că este &ăcătos (umnezeu nu l%asculta &e elE>

7tunci l%a între$at un !rate &e $ătr*n4 =/e este a#easta a avea n inimă #ă este "ă#ătos> Ki a răs&uns $ătr*nul4 =Că cela ce%şi &oartă &ăcatele sale nu vede &e ale a&roa&elui săuE (e va &uomul &ri#ana asu&ra sa la tot lucrulD şi va zice4 =7m greşit> îndată se milostiveşte (omnul către iar s!*rşitul a toate este a nu :udeca &e a&roa&ele' Căci c*nd m*na (omnului omora &e tot cel dintnăscut al gi&tului nu se a!la nici o casă care să nu ai$ă mort într%însa>'

7tunci a între$at !ratele ce înseamnă cuv*ntul acesta' Ki a zis $ătr*nul4 =De vom lua seama "ă#atele noaste, atun#i nu vom ve%ea "ă#atele a"oa"elui. /ă#i ne'unie este #el #e ae motsău (n #asa noastă), să+l lase "e el şi să meagă să "lângă "e motul a"oa"elui.

3a a mui %es"e a"oa"ele tău, este a+i "uta "ă#atele tale şi a nu "uta gi0ă %e tot omul (#a#esta este 'un sau a#esta este ău).

• 0! nu faci r!u nici unui om, nici s! "ândeşti r!u în inima ta asupra cuiva. 9ici s! defaimi pcineva când face r!u, nici s! te pleci celui ce face r!u aproapelui s!u. 0! nu cleveteşti pcineva, ci zi aşa: *Dumnezeu ştie pe fieştecareT-



• 0! nu te îndupleci &adic! s! te învoieşti) cu cel ce "r!ieşte de r!u, nici te tulbura dclevetirea lui şi nici s! nu ur!şti pe cel ce cleveteşte pe aproapele s!u. i aceasta este aceeadic!: *9u 6udecai şi nu vei fi 6udecaiT-

• 0! nu ai vra6b! cu cineva şi nu ine vra6ba în inima ta.• 0! nu ur!şti pe cel ce vr!6m!şeşte pe aproapele s!u şi aceasta este pacea.

Cu aceasta &e sine%ţi te m*ng*ie' uţină vreme este osteneala şi de%a &ururea odi#na cu darul l

(umnezeu%Cuv*ntul' 7min'

JJJ)%a nă&ustit a nă&ăditD odinioară demonul asu&ra lui ava Macarie cu un cuţit vr*nd ca să%i ta&iciorul' (ar &entru smerita lui cugetare n%a &utut să%i !acă nimic'

(eci a zis demonul către $ătr*n4 =C*te aveţi voi şi noi le avem dar &rin smerita cugetare vdeose$iţi de noi şi cu asta $iruiţi>'

Uis%a un $ătr*n4 =Cela ce are smerenie smereşte &e draci iar cel ce nu are smerenie se $at:ocoreşde eiE>

JJJ7 !ost între$at de cineva un $ătr*n4 =/ân% %o'ân%eşte sufletul smeenie>

Ki a răs&uns $ătr*nul4 =C*nd omul se îngri:eşte de răutăţile saleE>

JJJ;n !rate a între$at &e un $ătr*n zic*nd4 =/e este s"oiea omului #ea %u"ă Dumnezeu>

Ki a răs&uns $ătr*nul4 =)&orirea omului este smerenia căci &e c*t se &ogoară cineva &rin smeren&e at*ta se înalţă în s&orireE>(acă smerindu%te &e sine%ţi vei zice cuiva4 =Iartă%mă> atunci arzi &e draci'

JJJUis%a un $ătr*n4 =5iilor să ştiţi că smerenia &e mulţi !ără de nici o osteneală i%a m*ntuit' mărturisesc aceasta vameşul şi !iul cel curvar cari &uţinele cvinte au grăit către (umnezeu şi s%m*ntuit'

Iară ostenelile şi !a&tele $une ale omului m*ndru îl &ierd &e d*nsul'

Că osteneala şi !a&tele &e mulţi i%au tras la m*ndrie şi au &ierit cum a !ost !ariseul care se m*ndrcu !a&tele cele $une'

JJJ;n !rate a între$at &e un $ătr*n zic*nd4 =/e este smeenia>

Ki a zis $ătr*nul4 =)merenia este ca să se socotească omul &e sine%şi mai nevrednic şi mai &ăcătdec*t toţi şi tuturor su&us &lecatD>'

JJJUis%a $ătr*nul4 =)ă nu cerci să vezi &ăcatele străine ci ale tale &ăcate şi răutăţi să le vezi şi neîncesă te rogi lui (umnezeu &entru iertarea taE>

JJJUis%a un $ătr*n4 =)ă ştiţi că alt drum către m*ntuire nu este !ără dec*t smerenie du&ă cum scr)!*nta vang#elie &entru vameş'

(e va !i cineva neatins de &ăcate s&urcate nu cumva să se înalţe cu g*ndul său socotindu%se &e si!ără de &ăcat ci unul ca acela mai mult să se smerească şi să se &ăzească socotindu%se &e sine m&ăcătos dec*t toţi oamenii'

Iar de se va înălţa cu g*ndul său socotindu%se că el nu este atins de &ăcate s&urcate &entru că nucăzut nici într%un &ăcat tru&esc şi lumesc de va socoti că este cu totul curat şi vrednic totdeauna

îm&ărtăşirea )!intelor <aine iar &e altul care ştie că are vreo cădere îl socoteşte nevrednic )!intele <aine unul ca acela cu asemenea g*nd înalt şi !ără smerenie este nevrednic şi necurat ur*t lui (umnezeu şi în &ierzare merge şi curăţenia lui nu%i va !olosi neav*nd smerenieE

Cu mult mai &lăcut şi mai iu$it este lui (umnezeu &ăcătosul smerit dec*t dre&tul m*ndruE

<a u5a 'aiului (.n -ra+ul ostului 6are)

7m intrat în anotim&ul $isericesc al <riodului care ne vesteşte a&ro&ierea ostului Mare c*n)!*nta nostră iserică ne îndeamnă mai mult ca oric*nd la lucrul ocăinţei'

Niciodată masa du#ovnicească a slu:$elor $isericeşti nu este mai încărcată şi mai îm&odo$ită ca vremea ostului Mare' C*ntările şi citirile s!inte care se cu&rind în slu:$ele <riodului ne zugrăveîn culorile cele mai vii toate tainele vieţii omeneşti de la înce&utul lumii &*nă la )lăvita nviere(omnului'

Ni se în!ăţişează căderea strămoşilor os*nda care a venit asu&ra neamului omenesc şi ticăloşia viede &e &ăm*nt care a &urtat &ecetea $lestemului vreme de &este +2 de veacuri'

7uzim &arcă din c*ntările cele duioase ale <riodului t*nguirea dureroasă a lui 7dam dsurg#iunuire auzim însă şi !ăgăduinţa ărintelui ceresc &entru iz$ăvirea omului de os*ndă'

naintea oc#ilor se des!ăşoară grozăvia căderii omeneşti şi amarul care a venit în lume &rin &ăcdar ne este dat să vedem şi năde:dea cea nestrămutată a m*ntuirii din su!letul aleşilor l(umnezeu'

Năde:dea aceasta &entru venirea M*ntuitorului a !ost c*ntată de toţi &roorocii şi cu ea s%au m*ng*&atriar#ii şi dre&ţii din 8egea @ec#e'

Dumnezeu n+a fă#ut lumea "ământeas#ă "entu #ă a fi avut nevoie %e ea, #i %in 'unătatea #ea nemăsuată, "entu a fi slăvit numele #el sfânt al ui.

(in $unătatea 8ui a !ăcut grădina 0aiului unde a aşezat &e cea dint*i &erec#e de oameni 7damvaD' n mi:locul 0aiului se a!la =omul @ieţii> din care m*ncau strămoşii noştri şi &entru asta nu li&ea de ei nici $oala nici moartea' 0oadele acestui &om aveau aşa un dar înc*t omul m*nc*nd etotdeauna sănătos şi nu îm$ătr*nea niciodată'

(ar în grădina 0aiului mai era şi alt &om4 al Cunoştinţei $inelui şi răului din care nu era îngăduit guste omul' (umnezeu a &us această condiţie omului că dacă nu va m*nca din &omul acesta atunva trăi în veşnicie ca şi însuşi (umnezeuD iar dacă va m*nca atunci va !i &ede&sit cu moartea cveşnică'/âtă veme a "ăzit "oun#a, el ea #a şi un Dumnezeu "e "ământ. Toate fă"tuile eau su"uslui. &ăz%uhul nu se s#him'a ni#io%ată #a să+l vateme #u figul, #u #ăl%ua, "ământul o%ea toa'unătăile %e la sine (făă osteneala omului), animalele eau toate 'lân%e şi su"use omului, iDumnezeu um'la "in 8ai şi vo'ea #u A%am şi @va, aşa #um vo'eşte tatăl #u familia lui.

În inima omului ea tot%eauna 'u#uie şi mulumie, ia mintea lui ea aşa %e luminată n##unoştea toate tainele fiii. &oina lui ea n%e"tată numai s"e 'ine. 2i#i un gân% ău şi ni#i"onie "ătimaşă nu avea lo# n fiina omeneas#ă, #a să fa#ă veo tul'uae. Atun#i ea #a%evăat #a un "ieten al lui Dumnezeu şi "ătaş al fei#iii ui.

Da fei#iea asta n+a inut mult, #ă#i %in zavistia %iavolului omul a #ăl#at "oun#a lDumnezeu. Atun#i şi+a "ie%ut %e"tul %e a tăi veşni# şi a fost izgonit %in 8aiul %esfătăii.

rin căderea lui 7dam toţi am moştenit vina &ăcatului şi &edea&sa morţii' rietenia care era între o

şi (umnezeu s%a stricat şi a intrat duşmănia' (umnezeu s%a m*niat şi a &us $lestem asu&ra neamulomenesc ca să nu mai &oată intra în 0ai &*nă c*nd nu se va îndre&ta greşeala' Iată cum s%a &ăgu$omul de !ericirea cea veşnică şi a înce&ut a duce o viaţă necă:ită &lină de sc*r$e de osteneală şi ddurere' 0aiul s%a înc#is iar viaţa omului a !ost curmată de moarte'

ăm*ntul a înce&ut să rodească s&ini şi !elurite &lante vătămătoare văzdu#ul s%a tul$urat animalele s%au săl$ăticit şi au înce&ut să%l vateme &e om' Kar&ele care înainte era cel mai $l*ndmai iu$it animal de om du&ă cădere a devenit cel mai !ioros şi mai otrăvitor dintre toate animaleîn locul cuvintelor înşelătoare ale vră:maşului a rămas otravă su$ lim$a şar&elui &entru totdeauna

Mintea omului s%a întunecat du&ă cădereD &acea şi mulţumirea din inima lui au &ierit iar tru&ulînce&ut să slă$ească căci &omul vieţii era înc#is în grădina 0aiului' (u&ă căderea lui 7dam mintomului are a&lecare mai mult s&re rău dec*t s&re $ine' -entu a#easta omul 'iuit %e "atimi şi"ie%ut fumuseea #ea %intâi "e#um şi tăia tu"eas#ă şi sufleteas#ă. Din "ieten iu'it al lDumnezeu, omul a a0us o' al "ă#atului. /el #ae ea fă#ut %u"ă #hi"ul şi asemănaea lDumnezeu, a%i#ă i#oana #ea #instită a /elui -ea Înalt, omul #el m"o%o'it #u #inste şi #fumusee, #ae ea #a un m"ăat "este fiea "ământeas#ă, a a0uns #a un vas nete'ni# şi oga

al ăutăii.@asul cel ales în care (umnezeu a &us comoara mirului )ău &rin cădere s%a dogit şi nu mai !olosla nimic'

(umnezeu l%a !ăcut dintru înce&ut ca să a:ungă la desăv*rşire şi să ai$ă aceeaşi slavă şi !ericire cal însuşi' (u&ă cădere sco&ul acesta s%a zădărnicit' Nimeni dintre oameni nu &utea să re&astricăciunea &ricinuită de &ăcatul lui 7dam'

<re$uia ca omul să aducă o :ert!ă &rin care să îm$l*nzească m*nia lui (umnezeu şi să îm&lineas

dre&tatea lui' nsă :ert!a aceasta tre$uia să !ie ne&ri#ănită iar dintre oameni nu se a!la nimenea !ă&ri#ană' 5irea lor era otrăvită şi toţi aveau &ecetea $lestemului' Cu vremea oamenii s%au înrăutăţitmai mult şi s%au de&ărtat de (umnezeu' )imţeau în ei vina &ăcatului dar nu se &uteau îndre&Căutau să îm$l*nzească m*nia lui (umnezeu &rin !elurite :ert!e de animale nevinovate iar uneoaduceau şi :ert!e omeneşti' (e la un tim& au uitat de (umnezeul cel adevărat cei mai mulţi dintoameni şi se înc#inau la idoli' Numai &o&orul lui Israel a mai &ăzit credinţa dar nici el n%a !ostatornic'

Sfaturi duovnice5ti / Să nu Budecăm -e altul



n zilele noastre multe su!lete r*vnitoare se &ăgu$esc neştiind să%şi &ăzească r*vna cu de&li:udecată' Căci du&ă Cuv*ntul )!*ntul avel însăşi mucenicia nu este &rimită înaintea lui (umnezedacă nu se !ace du&ă lege cu drea&tă socotealăD'

Iată de &ildă sunt mulţi dintre noi cari arată mare s*rguinţă &entru drea&ta credinţă şi &ăzesc cu !rir*nduiala călugărească dar de s&orit nu s&oresc du#ovniceşte'

0! punem U bun!oar! U vina pe lumea de azi, c! este rea şi am!"itoare. Dar pe noi ne$a al Domnul din lume şi ne$a înt!rit picioarele pe stânca de mântuire.

0! zicem c! mân!stirile nu sunt în re"ul!, dar creştinii nu aveau nici biserici şi nici mân!st şi cu toate acestea erau mai sporii cu viaa decât mona4ii de ast!zi.

0! d!m vina pe F"umeni şi pe P!storii sufleteşti, c! nu sunt iscusii şi nu poart! "ri6! dturm!, pentru asta ne prime6duim şi nu sporim.

(ar asta o &ot zice numai noii înce&ători şi oamenii sim&li şi necunoscători iar noi cari a

îm$ătr*nit cu rasa şi am nimerit Ierusalimul nu &utem arunca vina &e egumeni' (acă am căuta a&să ne &l*ngem că suntem străini şi necă:iţi atunci ne r*d creştinii cei din vec#ime cari eratotdeauna izgoniţi de &ăg*ni şi mulţi erau duşi în ro$ie unde su!ereau cele mai grele necazuri'

(ar cu toată &rigoana şi cu tot amarul ro$iei viaţa creştinilor de la înce&ut strălucea ca o !lacără întunericul &ăg*nătăţii'

;i#e vină am #ăuta să "unem "entu amoiea noastă, nu "utem să ne n%e"tăm. Toi a"oa"#unoaştem "oun#ile, ştim #um să ne "ăzim Sfânta /e%ină, toi am m'ă#at haina "o#ăinam luat "e umei 0ugul #el uşo al Domnului şi megem "e #alea 2oului Testament. 2u sunt #

altă%ată "igoane, nu mai este o'ie, %a "aşii noşti tot se "oti#nes# şi nu s"oim.

5raţilor dacă vom socoti mai $ine atunci vom vedea că &ricina &oticnelii suntem noi înşine' Cănoi merg*nd &e calea cea str*mtă a CruciiD nu luăm seama la mersul &icioarelor noastre ci căutăla &icioarele altora' @reau să s&un că lăsăm &ăcatele noastre uitate şi căutăm la &ăcatele străine' (nu numai că luăm seama la cele străine ci ne s*rguim să le &u$licăm adică să le vădimD şi să :udecămE

=2u 0u%e#ai şi nu vei fi 0u%e#ai şi #u #e măsuă vei %a, #u a#eea vei şi lua!> (zi#e Domnul

Sfânta @vanghelie) iar noi :udecăm &e alţii !ără să !im $azaţi dacă sunt vinovaţi sau nu' (ar ce

ce ne vatămă mai mult este că :udecăm şi clevetim &e )lu:itorii )!*ntului 7ltar de care nu se cadene atinge'

=/ine eşti tu, #ae 0u%e#i "e sluga stăină, (zi#e Sfântul A"ostol -avel), Stă"ânul #ae l+a "us slu0'ă A#ela l va 0u%e#a, ia %a#ă alune#ă, @l "oate să+l fa#ă să stea, #ă "uteni# esDumnezeu>.

ăcatele şi ne&utinţele clericilor nu se cade a le scoate la arătare' Clericii sunt şi ei oamene&utincioşi ieşiţi din &lămădeala lumii deşarte' i n%au &ogor*t din cer nici n%au crescut întîngeri' 8umea de azi i%a odrăslit în lumea aceasta deşartă au crescut la şcoala lumii au învăţat' Idu&ă ce au intrat în slu:$a 7ltarului lumea tot nu%i lasă în &ace' @iermele lumesc este azi mai iutemai stricător ca altădată' l &ătrunde ca şi v*ntul cel rău în toate &ărţile'

@*ntul stricăciunii cu moda cea nouă călătoresc astăzi re&ede ca şi g*ndul' Cele ce se !ac ori vor$esc la ca&ătul &ăm*ntului în 7merica &este c*teva cli&e se !ac cunoscute &*nă şi de co&iii cmici de la corturi' 7ltădată tre$uiau să treacă ani de zile &entru ca să vină o veste de acolo iacuma vine re&ede ca !ulgerul' Ki du&ă cum merg veştile tot aşa de re&ede merge şi stricăciunea &r

lume'

reoţii !ind în legătură cu lumea se vatămă azi mai uşor ca înainte' (atoriile lor sunt aceleaşi ca şiînce&ut însă &iedicile au s&orit du#ul lumii s%a înăs&rit şi s%a săl$ăticit'

Ktiinţa a declarat cel mai a&rig răz$oi îm&otriva vieţii du#ovniceşti iar lumea merge or$eşte du&ştiinţă de&ărt*ndu%se de )!*nta Credinţă'

)tă&*nitorul viclean al veacului acestuia aruncă cele mai a&rige săgeţi îm&otriva !eţelor $isericeşt

8umea asta deşartă du&ă ce otrăveşte du#ul omenesc cu tot !elul de amăgiri mai are şi &retenţia vadă &e clerici s!inţi de &e icoană' nsă unde au vlăstărit oare clericiiG Nu din rădăcina lumiiG

(acă rădăcina ar !i mai de soi atunci şi vlăstarele ar !i mai $une' )area care se scoate din mare uşse to&eşte c*nd dă de umezeală' reoţii sunt sarea cea ieşită din marea lumii şi &entru că v*nturlumeşti sunt astăzi mai rele şi mai &ătrunzătoare &entru asta şi sarea se to&eşte mai uşor ca altădaşi uneori se strică de tot'

(acă lumea este veacul al o&tulea &reoţii nu &ot să !ie ca cei din vec#ime' <oate se sc#im$ă du&

du#ul vremii'

&5a, :oamne 7m-ărate, dăruie5te/mi ca să/mi văd +re5elile mele 5i să nu osândesc -e fratelmeu

;n $ătr*n oarecare şedea în )iria între #otarele 7ntio#iei şi avea un !rate ucenic gra$nic s&re:udeca &e oricine vedea greşind'

(eci de multe ori îl învăţa &e d*nsul $ătr*nul grăind4 =Cu adevărat !iule te înşeli şi%ţi &ierzi numsu!letul tău de vreme ce nu ştie nimenea ce este în om !ără numai du#ul care este întru d*nsul' Căde multe ori unii săv*rşesc !a&te rele înaintea lui (umnezeu' ăcatul lor noi îl vedem iar &ocăinţa!a&tele lor cele $une săv*rşite în taină numai singur (umnezeu le ştie'

entru aceasta şi cu oc#ii de vei vedea &e cineva &ăcătuind nicidecum să nu%l :udeci &e el că

numai unul (umnezeu este :udecătorul'

Că tot omul ce :udecă &e altcineva se a!lă ca un anticrist adică &otrivnicD lui Hristos !ăc*ndu%ră&itor al dregătoriei şi al )tă&*nirii &e care <atăl Ceresc a dat%o 5iului'

<ot cel ce :udecă &ăcatul străin se !ace &rin asta :udecător înainte de (omnul'

(e vei vedea cu oc#ii tăi &e cineva căz*nd în &ăcat îndată să zici =7natema ţie satano că omacesta altă vină nu areE> Ki aşa îţi întăreşte inima s&re a nu :udeca &e !ratele tău căci se duce (u#

)!*nt de la tine'

Iar în g*ndul tău să zici4 =recum acesta s%a $iruit tot asemenea şi eu &ot să mă $iruiescE> (ecuget*nd aşa &l*ngi şi cere a:utorul lui (umnezeu'

ătimeşte îm&reună cu cel ce a &ătimit !ără de voie căci nimenea nu voieşte să greşească l(umnezeu'

Nu :udeca &e cel curvar dacă tu socoţi că eşti curat căci :udec*nd asemenea cu d*nsul calci legecăci Cel ce au zis4 =)ă nu curveşti> tot acela a zis şi =)ă nu :udeciE>

JJJ8a un si#astru oarecare o$işnuia să vină un &reot din m*năstire ca să%l îm&ărtăşească la anumizile căci el nu ieşea nicăieri din c#ilie'

7 venit odată la acest si#astru o &ersoană aduc*nd nenumărate &ri#ăniri asu&ra &reotului amint*rile acestea au slă$it evlavia cuviosului' (eci venind iarăşi &reotul ca de o$icei cu )!intele tainnu a mai desc#is si#ăstria şi s%a întors îna&oi )!inţitul )lu:itor'

7tunci s%a auzit glas din cer către si#astru4 =7u luat oamenii :udecata MeaE>

Ki îm&reună cu glasul a căzut în uimire adică i s%a desco&erit o vedenieD' 7 văzut o !*nt*nă de auav*nd ciutură şi !unie tot de aur iar a&a din !*nt*nă era !oarte $ună şi lim&ede' nsă era lucru mirare &entru el căci cel care scotea a&a şi turna era un $u$os'

7r !i vrut si#astrul nostru să $ea dar se s!ia de $u$osul care scotea a&a şi &entru asta nu s%a a&ro&să $ea' 7tunci a auzit iarăşi glas zic*nd4 =entru ce nu $ei din a&ă ce &ricină are $u$osul ca

scoate a&ăG (acă scoate şi toarnă se vatămă a&aG> (u&ă aceste vor$e şi%a venit în !ire si#astrulsocotind cele din vedenie a c#emat iarăşi &reotul ca să%i aducă )!intele <aine ca şi mai înainte'

JJJ

;n !rate a între$at &e ava Iosi! zic*nd4 =Ce voi !ace avo că iată nici rele &ătimiri nu &ot su!eri na lucra şi a !ace milostenie nu &ot>'

7tunci i%a zis lui $ătr*nul4 =(acă din toate acestea nici una nu &oţi îm&lini atunci &ăzeşte%ţi ştiinta des&re a&roa&ele de către tot răul adică să nu :udeci &ăcatele străineD şi te m*ntuieşti că

(umnezeu cere de la noi su!let !ără de &ăcat>'

Uis%a ava <eodor4 =Nu este altă !a&tă $ună &recum a nu de!ăima>'

JJJ7&roa&e de un $ătr*n locuia un !rate &uţin mai tr*ndav întru nevoinţă' n vremea c*nd era să moaacest !rate s%au adunat oarecari din !raţi la c#ilia lui'@ăz*nd $ătr*nul &e !ratele cel &uţin tr*ndav că se arată $ucuros şi vesel la !aţă în ceasul morţii a zcătre el în auzul celorlalţi4 =5rate noi toţi ştim că nu &rea erai os*rdnic la nevoinţă deci cum de

arăţi aşa vesel acum în ceasul ieşiriiG>



Ki a răs&uns atunci !ratele4 =Crede%mă &ărinte adevăr ai grăit însă de c*nd m%am !ăcut mona# nţin minte să !i :udecat &e cineva sau să !i ţinut în minte răul asu&ra cuiva ci de s%a înt*m&lat vre&rigonire cu cineva întru acel ceas m%am îm&ăcat cu el'

(eci voi zice către (umnezeu4 )tă&*ne tu ai zis4 Nu :udecaţi şi nu veţi !i :udecaţi şi iarăşi ai zIertaţi şi vi se va ierta vouăE>

8a aceste vor$e ale !ratelui a zis $ătr*nul4 =ace ţie !iule că şi !ără de osteneală te%ai m*ntuit>'

:es-re năravul clevetiri, odrasla cea -rea iubită a zavistiei



[C!utând prin c!ri un leac pentru n!ravul meu de a cleveti am aflat acest Canon al 0fântul+asile şi m$am înfricoşat. Deci, îl pun aici ca o pecete pentru cuvântul ce vreau s! scriu despWBoala cea molipsitoare a clevetirii.W L-e #el #e #leveteşte n as#uns "e ve#inul său "e a#ela agonit.L (zi#e Sfântul -ooo# Davi% n -s.66, st.G)U

/levetiea este vo'iea %e ău m"otiva fatelui, nefiin% el %e faă, #u s#o"ul %e a+l "onegmă#a %e sunt şi a%evăate #ele s"use (%u"ă #uvântul Sfântul &asile #el $ae).

Clevetirea este o !ărădelege şi o mare nedre&tate &e care o !acem îm&otriva a&roa&elui'

orunca dumnezeiască s-une 8Să iube5ti -e a-roa-ele tău ca .nsuţi -e tineK9 De#i noi %avo'im %e ău "e fatele nostu %e a#eeaşi #e%ină, oae mai "utem zi#e #ă iu'im "e a"oa"enostu

nsă unii dintre noi &oate vor căuta să se îndre&teze zic*nd4 =(acă s&un ce este adevărat oare !vreo nedre&tate cuivaG Cu asta doară nu ră&esc nici averea nici dregătoria nimănui' Nu am g*nd răca să%i !ac vătămare c*nd vor$esc de cineva' (im&otrivă eu caut să%l !olosesc arăt*ndu



ne&utinţele şi li&surile cu durere de inimăE> Cam aşa caută să se a&ere cei cari clevetesc &e !raţii&e vecinii lor'

Da iată #e ne s"un Sfinii -ăini "entu asta9 /ân% zugăveşti #ăte alii geşalele fatelui tă"i#inuieşti o "agu'ă negăit %e mae, #hia %a#ă s"ui a%evăul şi #hia #ân% fa#i a#easfăeşte, %in #om"ătimie, făă să ai s#o" ai fa#e veo vătămae.

)ă ştim totdeauna că vădind noi &ăcatele sau ne&utinţele !ratelui nostru &rin aceasta noi &onegricinstea şi numele cel $un al lui' Ki du&ă cuv*ntul )!intei )cri&turi4 =2umele 'un este mai "es%e#ât multă 'ogăie>. (-aemii. #a". ves. Solomon).

(acă ne&utinţele celui clevetit n%au !ost cunoscute de alţii atunci &rin vor$ele clevetitorului se scla arătare se vădescD !ăc*ndu%se necinstire !ratelui şi sminteală celor cari aud'

Iar dacă acele &ăcate sau ne&utinţe au !ost cunoscute şi de alţii mai înainte acum &rin lim$clevetitorului se înnoiesc în mintea altora şi se întăresc s&re mai multă încredinţare'

Iată deci cum se :e!uieşte cinstea !ratelui care este cea mai scum&ă avereD şi se întinează auzul celmulţi' Cum &oţi să mai zici că nu%i !aci nici o &agu$ă &rin clevetireG

=?ua ta a nmulit ăutatea şi 'uzele tale au m"letit vi#leşugui, şezân% ai #levetit m"otivfatelui tău şi ai "us sminteală m"otiva fiului mai#ii tale (#ae este Sfânta *isei#ă). a ziu0u%e#ăii te voi musta şi voi "une naintea feei tale "ă#atele tale!> (-salm IC, 6+).=Deşate au găit fieşte#ae #ăte ve#inul său J "ie%e+va Domnul toate #ele vi#lene, lim'a #emae găitoae.> (-salm IC, C+6).

În /atea #ea #ăte omani, Sfântul A"ostol -avel zi#e9 =Făă %e ăs"uns eşti o, omule, oi#ineşti tu #ae vin%e#i "e altul!> (#a"., ves.).

Sfântul A"ostol 3a#o', Fatele Domnului ne nvaă, zi#ân%9 =2u vă #levetii unul "e altufailo, #el #ae vo'eşte m"otiva fatelui său, 0u%e#ă "e fatele său, a#ela vo'eşte m"otiegii şi 0u%e#ă egea>.

Sfântul 3oan ?uă %e Au zi#e9 =/el #ae #leveteşte "e ve#inul său, a#ela a mân#at #anfatelui său!>

Sfântul 2e#taie ($ito"olitul -enta"olei) s"une #ă9 =-e#um u#igaşul ă"eşte viaa omului, tasemenea şi #el #ae #leveteşte, ă"eşte #instea, %e#i amân%oi sunt u#igaşi %e oameni>.

3a Sfântul &asile #el $ae so#oteşte #ă este ve%ni# %e afuisenie, atât #el #ae #leveteşte, #ât#el #ae as#ultă #levetiea făă mustae.

/ă#i zi#e Domnul la Sfânta @vanghelie9 =Amin zi# vouă, %eveme #e ai fă#ut aşa la unul %a#eşti fai ai $ei, $ie mi+ai fă#ut> ($atei, 5+I6).



Mulţi dintre creştini şi mai ales &artea !emeiască nu socotesc întru nimica năravul clevetirii şi nnu caută să se mărturisească' entru ei clevetirea este un motiv de distracţie şi cei cari au talent clevetire sunt mai $ine văzuţi la &etreceri şi la adunări'

Milostivul (umnezeu să ne iz$ăvească &e toţi de asemenea $oală moli&sitoare căci dacă socotmai $ine vedem că &rin năravul clevetirii se de!aimă toate evang#eliceştile &orunci şi anume ia&entru ce4 orunca dragostei creştineşti cu&rinde în sine celelalte &orunci dumnezeieşti'

/ă#i nsuşi Domnul a zis9 =-e a#este %ouă "oun#i se s"i0ină toată egea şi -ooo#ii> ($at+I6). Ki aceste două &orunci sunt &oruncile dragostei către (umnezeu şi către a&roa&ele' Iar ccare cleveteşte este vădit lucru că nu are dragoste !răţească'

/um "oate să zi#ă #ineva #ă iu'eşte "e a"oa"ele său, #ân% el %efaimă şi ne%e"tăeşte "e fatesău "in #levetie min#inoasă=Aşa %aă să nu 0u%e#ăm unul "e altul, #i gân%ii+vă mai 'ine să nu %ai fatelui "i#ină %"oti#nie şi %e sminteală!> (zi#e Sfântul A"ostol -avel, n #atea #ea #ăte omani, :+:).

(acă cel care ieri a greşit astăzi s%a &ocăit şi s%a îndre&tat înaintea lui (umnezeu atunci oare răs&uns vom da la :udecată &entru necinstea şi sminteala &e care o !acem &rin clevetirea celnevinovat căci tot cel care s%a &ocăit nevinovat este înaintea lui (umnezeuD'

(acă )!*ntul @asile cel Mare #otărăşte să se a!urisească &ersoana care cleveteşte &recum şi cea case îndulceşte de clevetire !ără mustrareD &utem înţelege din asta c*t de mare os*ndă îşi agonisecei care &onegresc &e )lu:itorii isericii şi &e mona#i cari şi%au înc#inat viaţa lui (umnezeuE ;nca aceştia cad su$ a!urisenie de sute de ori !ără să%şi dea seama'

(e nu vor căuta să ceară iertăciune şi dezlegare de la clericii &e care i%au &onegrit atunci m*ntuirlor e în mare &rime:die'

Căci de unde ştiu ei dacă 7r#iereul sau reotul clevetit nu rosteşte cuvintele de legătură îm&otrilorG

entru aceasta tre$uie să avem mare &ază de a nu cleveti &e cei s!inţiţi şi &e cei a!ierosiţi l(umnezeu &rin cinul călugăresc căci eu am cunoscut &ersoane care aveau talentul clevetirii males îm&otriva &ersoanelor s!inţite şi au a:uns la urmă v*natul vrăşmaşului' 7u venit întru aşa mare or$ire înc*t şi%au &ierdut mintea iar unii s%au le&ădat şi de )!*nta Credinţă'

Iată care sunt roadele clevetirii în viaţa aceasta şi (umnezeu ştie ce !el de os*ndă îi aştea&tă dincode care să ne iz$ăvească unul (umnezeu &e toţi' 7min'

&lte mărturii des-re clevetire de la Sfântul Ioan Scărarul

Clevetirea !ace &arte din !amilia zavistiei şi se naşte din &omenirea de rău şi din ură'

ste o $oală delicată care $*ntuie &este tot şi nu &rea este &rice&ută &entru asta greu se lecuieştntocmai ca o li&itoare suge &uterea dragostei !răţeşti a&oi secătuieşte su!letul şi%l omoară'

)e silesc demonii în tot c#i&ul ca să ne arunce în &ăcate' Iar dacă văd că nu reuşesc să ne sur&e cele mari atunci ne învaţă năravul clevetirii' -in năavul a#esta se %efaimă #ea mai ma"oun#ă %in Sfânta @vanghelie şi anume ="oun#a %agostei #eştineşti>.

Q3u'ii+vă unul "e altul, "e#um şi @u v+am iu'it!>, zi#e Domnul n Sfânta @vanghelie.

=Tot #el #ae uăşte "e fatele său este u#igaş!> (3oan, +5).

De#i s"une Sfântul 3oan S#ăaul #ă "e#um singuă mân%ia "oate să ne a%u#ă "iezasufletului, tot astfel şi #levetiea singuă "oate să ne li"seas#ă %e mântuie. 7vem ca &ildă &entaceasta &e !ariseul din )!*nta vag#elie care de!ăim*nd &e vameş înaintea lui (umnezeuD sos*ndit'

Tot Sfântul 3oan S#ăaul ne s"une #ă ni#i unul %inte #e%in#ioşii, #ai #u a%evăat se "o#ăiesnu alune#ă n "ă#atul #levetiii. /ă#i #el #ae şi ve%e "ă#atele sale, nu ae veme, ni#i #ua0 să is#o%eas#ă "e #ele stăine.

e c*nd cel meşter la zugrăvirea ne&utinţelor străine niciodată nu a:unge la cunoştinţa de sine'

<ot cel care doreşte să a!le o cale mai scurtă s&re m*ntuire să asculte cuvintele (omnului care zic=2u 0u%e#a şi nu vei fi 0u%e#ai!>



Iar dacă vrea să ştie cel care cleveteşte ce !el de &lată îl aştea&tă să audă glasul vang#eliei cazice4 =/u #e 0u%e#ată vei 0u%e#a, #u a#eea vei şi voi 0u%e#ai!> Matei Q%,D

Cuvinte de la Sfinţii ărinţi

Uicea un $ătr*n către un !rate4 =ăzeşte%te !iule de vor$ă multă de vreme ce tăcerea este mai $unIar din vor$a cea multă măcar de se înt*m&lă uneori a !i şi de !olos însă &rin ea se amestecă cuvinte ne!olositoare'



ăzeşte%te !iule !oarte cu luare aminte &entru vor$ele tale ca să nu te căieşti mai &e urmă de cece ai vor$it' Că mulţi &entru vor$ă şi%au &ierdut cinstea iar alţii şi%au &ierdut viaţa adică su!letulD

(e%ai clevetit cumva &e vreun !rate şi te mustră &e tine cugetul tău atunci să mergi cu smerenie acel !rate şi înc#in*ndu%te lui &*nă la &ăm*nt să zici4 =Iartă%mă !rate că am greşit şi te%am cleve&e tineE>

Iar du&ă aceea să te &ăzeşti a nu mai cleveti &e nimeni căci clevetirea este moartea su!letului'(e va cleveti cineva către tine &e !ratele tău să nu adaugi şi tu vreun cuv*nt la clevetirea lui ci otaci ori zi aşa4 =u !rate însumi sunt !oarte &ăcătos şi os*ndit înc*t nu &ot să os*ndesc &e alţii>' aşa te vei iz$ăvi de os*ndire şi &e acela vei vei !olosi'

JJJUis%a un $ătr*n4 =(e vrei să vor$eşti &entru greşeala şi &ăcatul vreunui !rate socoteşte mai întdacă vei &utea ca să îndre&tezi cu asta &e acel !rate iar &e cei cari aud vei &utea ca să%i !oloseş(acă eşti încredinţat că !aci vreun !olos atunci vor$eşte'

Iar dacă vor$eşti cu !ăţărnicie cu sco&ul numai de a mustra şi a de!ăima &e !ratele tădesco&erindu%i şi arăt*ndu%i greşeala sau &ăcatul înaintea altora să ştii că nu vei scă&a dumnezeiasca certare'

Ki mai v*rtos să ştii că şi tu însuţi vei cădea şi mai rău în aceeaşi greşală şi &ăcat şi vei !i &ărăsit da:utorul lui (umnezeu şi de alţii !iind mustrat te vei ruşina>'

JJJ

Uis%a iarăşi un $ătr*n4 =(e vor veni unii la tine mai înainte de a a:unge ei să !aci rugăciune zic*n=(oamne Iisuse Hristoase iz$ăveşte%ne &e noi de clevetireE> Ki du&ă aceea slo$ozeşte%i cu &ace ei din locul acesta'

JJJUis%a un $ătr*n4 =.$işnuieşte%ţi inima ta c*te &uţin să zică &entru !iecare din !raţi aşa4 =7cesta mîntrece du&ă (umnezeuE>

Iar &entru altul să zici4 =7cesta este mai os*rduitor dec*t mineE> Ki aşa vei do$*ndi smericugetare socotindu%te &e tine dedesu$tul tuturora' 7tunci să ştii că locuieşte întru tine (u#ul l

(umnezeu'

Iar de vei de!ăima &e cineva atunci se de&ărtează darul lui (umnezeu de la tine şi te aruncă întîntunecimi tru&eşti' 7tunci ţi se îm&ietreşte inima şi nici o umilinţă nu se a!lă întru tine>'

JJJUis%au oarecari dintre s!inţi cum că nu este &oruncă mai mare dec*t aceasta a nu :udeca &e !ratetău şi &entru aceasta nici tu nu vei !i :udecat'



Iar de vezi &e !ratele tău greşind şi nu%i vei zice ca să%şi cunoască greşelile sale atunci din m*intale se va căuta s*ngele lui adică vei da seamă de su!letul luiD'Iar de va auzi s!atul tău şi nu se va întoarce de la &ăcatele sale atunci el va da seamă înaintea l(umnezeu'

(eci $ine este a în!runta cu dragoste adică a mustra &e cel ce greşeşteD dar nicidecum a cleveadică a vor$i de rău în ascunsD sau a%l ocărî ca &e un vră:maş'

Cuvântul 3 din cartea care se zice Hristoitia

=Fagu %e miee sunt #uvintele 'une şi %ul#eaa lo tămă%uie sufletului> (-il%. Solomon, G)

Nici mona#ii nu se cade a grăi ruşinos sau să $ăsmuiască nici să glumească sau să r*dă' Ki daiarăşi este o&rit celor s!inţiţi şi clericilor a nu vor$i cuvinte de ruşine a $ăsmui a glumi şi a r*de at*t mai mult !ără de asemănare este o&rit călugărilor'

(eoarece călugării &recum se cuvine a avea tru&ul !eciorelnic aşa se cade a avea şi gură curată dtot cuv*ntul ruşinos de $ăsmuire şi de orice glumă şi r*sF "e#um hotăăşte monahilo Sfânt3oan S#ăaul, monahul este silă a fiii ne#ontenită, tu" nentinat, guă #uăită şi minluminată.

Că &e adevăratul mona# îl !ace dorul cel ceresc şi cea întru (umnezeu &etrecere du&ă )!*nt!rem şi nu lucrurile acestei lumi şi glumele'

e mona# nu tunderea şi îm$răcămintea îl !ace ci dorirea cea cerească şi &etrecerea cdumnezeiască =că întru acestea viaţa cea &rea $ună se arată>'



Ki deoarece al mona#ilor şi numele este de :ale şi locuinţa este de &l*ngere şi lucrarea lor estotdeauna :ale şi &l*ngere şi lacrimiF &recum zice )!*ntul Isac că însăşi şederea mona#ului singurătatea lui asemănarea vieţii celei în morm*nt care este de&arte de toată $ucuria oamenilorînvaţă &e el'

Că &l*nsul este lucrarea lui' Că şi însuşi numirea numelui lui s&re aceasta şi îl îndeamnă şi îl a$a&e el' Că &l*ngător se numeşte adică amar cu inima'

(ar şi această îm$răcăminte neagră a mona#ului arată că se cuvine să &l*ngă şi să se :elească scr)!*ntul Ioan )cărarul'

leacă%te s&re lucrarea &l*nsului du&ă menirea #ainei tale' Că toţi cei ce &l*ng &e cei morţi cu negse îm$racă' Cum mona#ul cel ce are lucrul neîncetat al său &l*nsul şi lacrimile &oate să glumeasşi să r*dăG 7ceasta este cu totul ne&otrivit necuviincios şi vătămător &etrecerii luiF "entu a#easşi $aele &asile n Aşezământul al #ălugăilo, nvaă a nu vo'i monahul lu#ui mu%ae n #etăile lui #anoniseşte monahul #ae găieşte glume sau #uvinte za%ani#e, să fie fă'lagoslovenie, a%i#ă să nu ia anafuă.

i Sfântul 3oan ?uă %e Au nteg #uvântul s#ie #ă ni#i%e#um nu se #a%e a glumi monahu=8âzi şi totul i veseleşte faa Tu, #el singuati# Tu, #el ăstignit lumii Tu, #el "lângăto âzs"une+mi>

(e toată gluma se cuvine a ne de&ărta' Că de multe ori se înt*m&lă că cei ce se îndeletnicesc unele ca acestea să greşească din drea&ta socoteală' 5iindcă su!letul se revarsă s&re &ornirea r*suri' Iar g*ndirea şi luarea aminte a minţii o strică' (e multe ori răul înainte merg*nd în cuvinde ruşine şi în necuviinţa cea mai de &e urmă s!*rşeşte' entru că nu se &otriveşte întru aceeavreme să !ie şi trezvirea şi revărsarea glumii'

(acă cumva va !i şi tre$uinţă ca &uţin să slă$ească &osomor*rea şi &rin cuvinte să se arate vesel !aţă să !ie cuv*ntul &lin de #ar du#ovnicesc şi dres cu sarea cea evang#elică ca să aducă $umireasmă a iconomiei celei înţele&te dinlăuntru şi îndoit să%i veselească &e ascultători şi răsu!larea şi cu #arul &rice&erii'

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " Scrieri :uovnice5ti des-remândrie , lăcomie, mânie, blestem, zavistie, trândăvie 5i iubirea de ar+int



Cele 5a-te -ăcate de moarte dintru care odrăslesc toate -ăcatele

Cele şa&te răni de moarteCare m%au v*nat mereuKi slă$ănogit%au !oarte)u!letul smerit al meuE

$ân%ia

(acă mai doreşti acuma)u!lete să ne m*ndrim@ino de &ogoară numa*nă :os la ţintirimE

Ca să vezi mai $ine%acoloentru cine te m*ndreştiCare este slava lumii

Ki a vieţii &ăm*nteştiEIată #*rca asta slutăste a unui $oier Cari &etrecea cu slavăCa un m*ndru 8uci!er'

Mai încolo este alta7 unui om cerşetor Care şi%a t*r*t viaţa

;milit şi ră$dător'

Cari dintre ei acumal găseşti mai !ericitG0ăs!ăţatul cel &rea m*ndru.ri săracul umilitG

Iată colo &roiestosulCe era ca un $utoiKi%i gonea &e $ieţii &aznici(e!ăim*ndu%i ca &e $oi'

Mai la vale iată ca&ul;nui $iet nevoitor Care sta ascuns &rin &eşteri-ol tăcut şi &ostitor'

Ce cunoşti acum din slavaCelor graşi de la @asanFIată numai ce răm*ne(e la $ietul &ăm*nteanE

Oavistia

(e zavistie ur*tă(acă vezi că eşti lu&tat

7!lă că această $oalăste greu de vindecat'

<oate celelalte &atimi)unt din !ire omeneştiKi lucr*ndu%le îţi &areCă din ele te%ndulceşti'

8a zavistie din contră)imţi că eşti ca otrăvit

Căci la inimă te roade@iermele neadormit'

(eci &e g*nduri tu adesea)&ovedeşte%le curatKi te roagă &entru care;r*ciunea te%a lu&tat'

7 zavistiei metea#nă

ste lucru diavolesc



Care nu te lasă%n &aceC*nd vezi că alţii s&oresc'

Nu lăsa ca să mocnească0ăul nemărturisitNu cumva să &utrezeascăinele agonisit'

3u'iea %e agint

C*nd te &rinde în ca&cană8ăcomia de arginţi)%o vădeşti ca &e o rană8a du#ovniceşti ărinţi'

Căci !iind năravul tainicste greu de &rice&ut

Ki &e mulţi din cei cu r*vnă8ăcomia i%a &ierdut'

0ădăcina răutăţii8a &ăg*ni şi la evrei47i &e Iuda doar ca &ildăKi înce&ător al ei'

Desfâul

8a dulceaţa des!r*nării(acă eşti o$işnuit@ino tainic ticăloase*n%la oarta lui (avid'

)ă%ţi înc#i&ui tu acoloCum la ziua cea de%a&oi)caun greu de :udecată)e va &une &entru noi'

Cum vei su!eri m*nia(re&tului :udecătorECum vei trece &este r*ulCel cu !ocul arzătorE

Cum vei su!eri os*ndaCare se va #otărîCum vei su!eri &e demoniC*nd la munci te va t*rîG

ă#omia "ânte#elui

(acă ai din nesimţire*ntece nesăţios@ino &*nă la -olgota8*ngă Crucea lui HristosE

Iată su!lete &riveşte)t*nca cum s%a des&icat8a vederea răstigniriientru cel necum&ătatE

(eci în taină mergi adesea8a -olgota cuget*ndCa să ca&eţi în!r*nare;milindu%te în g*nd'

Tân%ăviaIară du#ul tr*ndăviei(acă vezi că te%a cu&rinsCugetă la ceasul morţiiKi la !ocul cel nestins'

$ânia

)u!lete de ai m*nie

(acă lesne te iuţeşti(e a treia !ericire<icăloase te li&seştiE

Nu vei moşteni &ăm*ntul5ericiţilor de susECelor $l*nzi le este &artea(u&ă cum (omnul a s&us'

% @ino !ire m*nioasă

Ca să vezi &e Mielul $l*ndCum se :ung#ie &e Cruce<oate &entru noi ră$d*nd'

(eci &rimeşte cu $l*ndeţe(e la oameni c*te vinCa să moşteneşti &ăm*ntulCelor $l*nzi în veci'

7mi



Câteva stiuri -entru năravuri (adică -ăcate)

Năravurile din m*ndrieKi din iu$irea de avut(in &izmă şi din rea m*nie7cestea sunt mai de temut'

Căci d*nsele atrag în su!let

)ăgeţile lui @eliar8i&sindu%ne de &ocăinţăKi de dumnezeiescul dar #arDE

Năravurile celelalteNe vatămă şi ele !oarte(ar su!letul le lecueşteCăci ranele nu sunt de moarte'

(in tr*ndăvie des!r*nare

Ki lăcomie la m*ncăriţi vii mai re&ede în !ireCăci ai în inimă mustrări'

e c*nd la cele dinainteNăravuri zise =$oiereşti>)e întunecă săraca minteKi !oarte greu te &ocăieşti'

(eci su!lete al meu smerite



Năravul ce ascundem noi@a !i vădit atunci din za&is8a :udecata cea de%a&oiE

)ă%l reclamăm noi singuri astăziCer*nd &edea&să &entru elCăci de%l lăsăm atunci =&*r*tul>

8a cer va ridica =7&el>E



:es-re năravul blestemului / Ce se .nţele+e -rin cuvântul 8blestem9G

7m scris mai înainte c*t de ur*t este înaintea lui (umnezeu o$iceiul de a $lestema mai ales c*nd !ace &entru nişte lucruri de nimic şi !ără nici o căinţă' entru că sunt unii cari socotesc $lestemo$işnuit ca o #ula îm&otriva (u#ului )!*nt eu voi căuta du&ă &utereD să lămuresc ce înseamn$lestemul'

(eşi mulţi dintre dascăli s&un că $lestemul se înrudeşte cu #ula însă aceasta nu înseamnă că ori$lestem este #ulire îm&otriva (u#ului )!*nt' 7devărat este că at*t $lestemul c*t şi #ulele odrăsledin rădăcina m*niei deci din aceeaşi rădăcină' entru aceasta $lestemul şi #ula stau &e acelac*ntar şi am*ndouă &oartă venin de moarte du&ă cum şi maica lor adică &atima m*nieiD are locde cinste între cele şa&te &ăcate de moarte' Cine se o$işnuieşte să $lesteme uşor alunecă şi la #ulă

lestemul este un cuv*nt &otrivnic $lagosloveniei' Ki du&ă cum $lagoslovenia arată o dorinţă s&$ine şi s&re m*ntuire tot aşa $lestemul arată o dorinţă s&re &agu$a cuiva şi s&re &ierzare'



7m &utea zice că şi $lestemul este o rugăciune însă nu s&re !olosul omului ci s&re &agu$a lui'

(e aceea legea creştină o&reşte între$uinţarea $lestemului' l &oate să !ie !olosit numai de &ăstodu#ovniceşti ca o legătură &entru du#urile necurate sau ca o &edea&să &entru cei ne&ocăiţi care !sminteala norodului'

Cei cari $lestemă la orice su&ărare dau dovadă că nu au mintea sănătoasă ori n%au credinţă curată

lestemele cele nesocotite sunt ca nişte &icături de otravă care izvorăsc din inima celui m*niosmai ales din inima necredinciosului' (e o$icei $lestemele sunt roadele m*niei şi semne &roco&seală a celor &ătimaşi'

/a să ne n#e%inăm #ât %e mult uăşte Domnul 'lestemul, voi aminti un "aagaf %in Sfân@vanghelie.

nainte de )!intele atimi c*nd (omnul mergea cu )!inţii 7&ostoli s&re Ierusalim a trimis &e c*ţidintre ucenici mai înainte într%un sat de%al )amarinenilor să vestească des&re venirea 8ui'

nsă necredincioşii )amarineni n%au voit să%8 &rimească &e (omnul' entru aceasta a&ostolii Iacoşi Ioan s%au tul$urat şi au zis către (omnul4 =&ei, Doamne, #a să zi#em să se "ogoae fo# %in #e"e#um a fă#ut şi 3lie> (omnul însă i%a mustrat &entru socoteala lor zic*nd4 =2u ştii ai #ă%uh suntei voi, #ă#i (%oaă) n+a venit Fiul ;mului #a să "ia%ă, #i să mântuias#ă sufleteoamenilo> şi au trecut în alt sat 8uca ca&'9D'

(u&ă cum vedeţi )!inţii 7&ostoli Iaco$ şi Ioan s%au m*niat îm&otriva )amarinenilor cari nu voiasă%8 &rimească &e (omnul şi &entru asta voiau să%i &ede&sească' (eci au cerut voie de la (omn

ca să rostească un !el de $lestem adică să%i ardă !ocul &e necredincioşiD'(omnul însă i%a mustrat căci nu voia să c#eme &e nimeni la credinţă cu sila şi nici nu voia să !arăz$unare asu&ra cuiva' Căci l a venit &entru iertarea oamenilor iar nu &entru &edea&să' Cum ar&utut îngădui (omnul $lestemul c*nd l învăţa &e toţi zic*nd4 =3u'ii "e vă0maşii voşt'ine#uvântai "e #ei #e vă 'lesteamă, fa#ei 'ine #elo #e vă uăs# şi vă ugai "entu #ei #e vne%e"tăes# şi vă "igones# #a să fii fiii Tatălui vostu #ae este n #eui>. Mt'@'%+D'

@edeţi cum i%a o&rit (omnul &e )!inţii 7&ostoli de a rosti vreun cuv*nt greu deşi ei cereau aceasdin r*vna cea mare &entru credinţă şi din dragostea lor către (ascălul şi )tă&*nul lor'

7cum g*ndiţi%vă c*t de vinovaţi sunt cei care uneltesc $lestemul &entru toată nimica' Mulţi cuvintele4 =arde%l%ar !ocul> sau =m*nca%l%ar moartea> ca şi cum ar zice4 =$ună ziua>' .$işnuinţa!ace să nu se mai s!iască de greutatea $lestemului'

(ar vă rog &e cei care aveţi năravul de a $lestema să desc#ideţi saltirea la salmul 12 sti# 16%şi ,Q' Iată cum îl îm&odo$eşte )!*ntul rooroc (avid &e cel care $lestemă căci zice4 =i au iu''lestemul şi+i va veni lui, şi nu a voit 'lagoslovenia şi se va %e"ăta %e la %ânsul! i s+a m'ă#a#u 'lestemul #a şi #u o haină şi a intat #a a"a n maele lui şi #a untul %e lemn n oasele lui.> I

mai de&arte zice4 =*lestema+vo ei şi tu vei 'ine#uvânta!>



entru aceasta şi )!*ntul 7&ostol avel ne &orunceşte la toţi creştinii zic*nd4 =*ine#uvântai şi n'lestemai!>, #ă#i9 =/ei #e 'ine#uvântează vo moşteni "ământul, ia #ei #e 'lesteamă, vo "ieis'36 vers ,,D'

)unt unii cari rostesc cuvinte de $lestem şi de a!urisenie în c#i& de glumă &entru a !ace #az'

(esigur că aceste $lesteme nu se li&esc de nimeni însă cei cari !ac aceasta nu răm*n !ără de &ăcmai cu seamă dacă sunt clericiD'

$i+a "ovestit un ieomonah, #ă n vemea #ân% ea egumen la Sfântul S"ii%on (n 3eusalimmeeu venea la %ânsul o aă'oai#ă şi se uga să+i #iteas#ă o moliftă "entu "un#ul ei, #ae ave%uh ne#uat. @gumenul nu voia #u ni#i un #hi", #ă#i femeia ea tu#oai#ă. Da ea avea evlavie Sfântul S"ii%on şi la ugă#iunea egumenului.Înt+o zi #ân% egumenul nostu ea fo# %e su"ăat, a venit iaăşi femeia #u "un#ul 'olnaugân%u+l #a %e o'i#ei. Atun#i evlaviosul "ăinte, a ostit o n0uătuă ge#eas#ă, lungă ăs"i#ată. *iata femeie a luat n0uătua lui %e"t moliftă şi s+a 'u#uat, ugân%u+l #a să fa#ă

semnul #u#ii asu"a 'olnavului. @gumenul s+a mâniat şi mai tae şi fă#ân% mai mult 'at0o#uă semnul #u#ii, a ostit toto%ată şi un "uişo %e 'lestem asu"a #o"ilului, zi#ân%uge#eşte9 =Să "iei %e+ai#i, aătae, să nu te mai vă%!> Sămana femeie, neştiin% #e zi#e el, imulumit #u la#imi n o#hi şi s+a %us a#asă, #u %e"lină nă%e0%e a se fa#e 'ine #o"ilul, "iugă#iunea egumenului.

i n a%evă, %in ziua a#eea "un#ul s+a fă#ut sănătos, ia femeia venea a%eseoi la *isei#ă #%aui şi "ovestea la toi minunea #ae s+a fă#ut "in 'lagoslovenia #uviosului egumen.

S+a s"eiat şi el singu %e "uteea #e%inei, %a neavân% #ua0ul să mătuiseas#ă #e fel ugă#iune a fă#ut, s+a li"it %e el %uhul #el ău, #ae ne#ă0ea "e #o"il şi "ână n ziua %e azi tul'uă (%u"ă #um singu mătuiseşte).

(in &ilda aceasta &utem înţelege că $lestemul cel nesocotit adică nedre&tD sau rostit în $at:ocură întoarce în ca&ul celui care îl rosteşte iar &ersoana $lestemată dacă este nevinovată nu se alege c$lestem ci dim&otrivă &rimeşte du&ă credinţă şi $lagoslovenie'

;n lucru tre$uie însă ştiut4 că de la cel care are năravul $lestemului se de&ărtează $lagoslovencum zice )!*ntul rooroc (avidD şi niciodată nu &roco&seşte căci $lestemul nu este altceva dec

izgonirea darului'

(re&t dovadă că $lestemul cel rostit &e nedre&t nu se li&eşte de nimeni ci se întoarce de undeieşit iată vă amintesc des&re o înt*m&lare minunată care a avut loc în ţara noastră &e vremea c*nera domnitor Cuza @odă iar la &isco&ia de 0*mnic &ăstorea )!*ntul &isco& Calinic care &răznuieşte în ziua de 11 a&rilieD'

Înt+o %umini#ă Sfântul 3eah /alini# megea #u tăsua %e la 8âmni#u &âl#ea s"e $ânăstiFăsinei. @a "e la sfâşitul lui a"ilie, #ân% se teminase #u aatul şi semănătuile n#e"eau

nvezeas#ă. Însă mae i+a fost miaea Sfântului @"is#o", #ân% a văzut "e un om aân% n ziu



%e Dumini#ă. Din âvna lui #ea mae "entu lege, @"is#o"ul s+a tul'uat #u %uhul şi a zis gân%ul lui9 =*lestemat să fie #el #ae ne#insteşte ziua Domnului!> (#um zi#e la SfânS#i"tuă).

În #li"a #ân% a #ugetat Sfântul a#estea, un %ia#on (#ae ea #u el n tăsuă) a văzut #um a ieşitlim'ă %e fo# %in gua -ea Sfinitului. i "ivin% #u miae, a o'sevat #ă lim'a #ea %e fo# z'uat asu"a omului #ae lu#a "e ogo, l+a n#on0uat %e tei oi şi "e umă s+a ntos iaăşi

gua Sfântului /alini#. Dia#onul n+a n%ăznit #a să s"ună #hia atun#i #ele văzute, #i mai tâz#ân% au a0uns la mânăstie.

Auzin% Sfântul %es"e ve%enia %ia#onului, a neles n%ată #ă a#easta s+a fă#ut "entu #ugetaelui. /uvintele #ae le+a ostit n mintea lui, au fost #a o legătuă "entu #eştinul #ae lu#să'ătoaea. Da "entu #ă lim'a %e fo# nu s+a o"it la ăan, #i s+a ntos na"oi, "entu a#easSfântul a so#otit #ă omul este nevinovat.

De#i a timis ime%iat %u"ă o slugă #a să #heme la mânăstie "e ăan, #ă#i nu ea %e"ate ogolui. Ţăanul a venit #u multă fi#ă şi #ăzân% la "i#ioaele @"is#o"ului, se uga #a să+l iet

Atun#i Sfântul @"is#o" l+a nte'at #e nevoie mae l+a silit #a să lu#eze Dumini#a.

*ietul #eştin a mătuisit #u la#imi #ă n+a fă#ut a#easta %in %efăimae sau %in ne#e%ină, %in multa lui stâmtoae şi săă#ie. /ă#i zi#ea el9 =/ât a fost veme %e aat, nimenea nu s+n%uat #a să+mi %ea "lugul #u 'oii #a să+mi a şi ogoul meu. A'ia astăzi, #ân% toi sătenii ateminat tea'a şi %o'itoa#ele sunt slo'o%e, am "utut găsi şi eu un "lug #u o "ee#he %e 'oi (fă"lată) la un ve#in şi "entu asta am ieşit la tea'ă, #ă#i te#ea vemea aatului şi am #asă geneavân% #u #e "lăti lu#ul>.

A#estea le zi#ea 'ietul ăan #u la#imi %e umilină şi se ve%ea #ă avea fi#a lui Dumnezeu inimă şi multă #ăină.

Din "ovestiea lui a #unos#ut Sfântul /alini# #ă Dumnezeu, "entu multa lui săă#ie, nu iso#otit "ă#atul şi "entu a#easta ni#i 'lestemul nu s+a li"it %e el, #i s+a ntos na"oi, #a o "asă#ae nu află a%ă"ost.

De#i i+a #itit omului o moliftă %e %ezlegae şi %ân%u+i un a0uto, l+a slo'ozit #u "a#e. Însă %ziua a#eea se "ăzea Sfântul 3eah /alini# %e a nu osti sau %e a #ugeta veun #uvânt legătuă.

i sfătuia "e toi #lei#ii săi, #a să fie şi ei #u "ază %es"e a#easta. 3a %a#ă veunul a fi os#uvinte gele (%e legătuă) asu"a #uiva, atun#i el singu, a%i#ă "eotul, să ai'ă gi0ă să+l %ezleg#ât este n viaă. /ă#i zi#ea Sfântul, la ziua 0u%e#ăii, %in mâna lui se va #ee sufletul #elui #aefost legat (%a#ă legătua a fost "e ne%e"t).

(in înt*m&larea aceasta se vedea c*t de mare &utere au cuvintele &ersoanelor s!inţite c*nd surostite din r*vnă &entru (umnezeu şi &entru )!*nta Credinţă'

(acă rea )!inţitul Calinic a g*ndit numai la greutatea os*ndei &entru cei cari de!aimă ziu(omnului şi îndată s%a !ăcut &ară de !oc ieşind din gura lui să ne g*ndim deci cu c*t mai greu cacuvintele celor s!inţiţi c*nd sunt c#iar rostite asu&ra celor vinovaţi' 7ceasta este şi mai greu c*nd înt*m&lă c#iar în vremea slu:$ei'

entru aceasta se găsesc &rin cimitire tru&uri înnegrite şi ne&utrezite iar la alţii numai o &artetru&ului ne&utrezită'

(e aceea s%a !ăcut în multe locuri o$iceiul ca să dezgroa&e tru&urile ră&osaţilor la trei ani sau şa&aniD &entru a se cunoaşte dacă au vreun semn de legătură &entru a li se !ace moli!ta cea de dezlega7ceasta se !ace de multe ori şi !ără dezgro&are iar la m*năstiri se !ace şi mutarea osemintelorD'

n istoria aceasta cu )!*ntul Calinic este vor$a de un $lestem care n%a !ost rostit ci numai cugetiar &ersoana asu&ra căreia se îndre&ta $lestemul n%a !ost vinovată' entru asta nu s%a li&it ace$lestem'

)emnul care s%a arătat a !ost mai mult &entru )!*ntul Ierar# Calinic &entru a nu !ace vreo #otăr*

asu&ra cuiva !ără cercetare'

7cum voi aminti o altă înt*m&lare în care $lestemul a !ost rostit de un du#ovnic în auzul multorasu&ra unei &ersoane care s%a !ăcut cu adevărat vinovată de acest $lestem şi &entru aceas$lestemul s%a li&it'

/e% #ă muli vă a%u#ei aminte %e fatele Dumitu, #ae a stat nainte la mânăstiea Sfânt?heasim, ia mai "e umă a fost #a ngi0ito la #asele "atiahiei %e la Da A'uto (un%e se zi#ă este momântul Sfântului -atiah $o%est).

A#est fate a fost nşelat %e vă0maşul şi um'la #am făă ost. 3a vo'ele lui eau a%eseoameste#ate #u hule "entu #ele sfinte. Fă#ea glume %in #uvintele Sfintei @vanghelii şi lua 'at0o#uă tainele Sfintei /e%ine.

Din #auza a#easta, %e multe oi %uhovni#ul mânăstiii l musta #u as"ime, ia uneoi 'lestema, zi#ân%u+i9 =Să+i astu"e Dumnezeu gua #ea hulitoae, 'âfitoule!> Însă el nu se sf%e nimenea şi nu mai n#eta #u 'âfelile. a sfâşitul vieii lui, a slo'ozit Dumnezeu #a să i astu"e gua lui nt+un #hi" goazni#. i anume a fost nă'uşit %e nişte "ieteni, %in #ae i stas şi moatea. Îmi s"unea un "eot #ae #unoştea 'ine viaa lui, #ă a fost %e faă #ân% "oliiş

i+au s#os un #ea#eaf nteg %in gâtle0ul lui. 3ată #um s+a m"linit 'lestemul %uhovni#ului, "enthulele "e #ae le ostea. Înşişi "ietenii lui, #u #ae s+a #etat, i+au 'ăgat #â"e n gât şi l+ană'uşit.

;neori se $lestemă omul &e sine !ără să%şi dea seama' Ki aceasta se înt*m&lă c*nd are cineduşmănie cu !raţii cei de o credinţă cu el şi nu vrea să se îm&ace' 7semenea &ersoană c*nd rosteşrugăciunea =<atăl nostru> se $lestemă &e sine !ără să &ricea&ă şi anume c*nd zice4 =i ne ianouă geşelile noaste, "e#um şi noi ietăm geşiilo noşti> aceasta este ca şi cum ar zic=(oamne să nu mă ierţi du&ă cum nici eu nu iert &e !ratele meuE>

(acă i se &are cuiva cuv*ntul acesta &rea as&ru sau de necrezut atunci îl rog să caute =Mărgăritarele> )!*ntului Ioan -ură de 7ur şi anume la Cuv*ntul 194 =(es&re ocăinţă> şi acolo a!la mai &e larg şi mai în!ricoşat'

Să ne gân%im failo #ă 8ugă#iunea Tatăl 2ostu nu este o ugă#iune al#ătuită %e oameni, nsuşi Domnul a lăsat+o Sfinilo Săi A"ostoli, ia ei au s#is+o n Sfânta @vanghelie "enta#easta se numeşte 8ugă#iune Domneas#ă.

(eci c*nd avem ur*ciune în inimă asu&ra unui !rate şi zicem =<atăl nostru> atunci ne legăm &e nînşine şi cerem ca să ni se înc#idă uşa iertării &recum şi noi o înc#idem !raţilor noştri'

(ar ca să nu vă &ară de mirare vor$ele acestea vă rog să desc#ideţi )!*nta vang#elie de la Mateca&'6 sti# 9' 7colo găsiţi 0ugăciunea <atăl Nostru iar mai :os veţi a!la scris aceste cuvinte4 =/ă%e vei ieta oamenilo geşelile lo şi Tatăl vostu #el #ees# va ieta geşelile voaste, ia %e nvei ieta oamenilo geşelile lo, ni#i Tatăl vostu #el #ees# nu vă va ieta geşelile voaste>. 116D'

(in cauza aceasta &ărinţii din vec#ime o&reau de a rosti rugăciunea =<atăl nostru> &e cei cari ţineduşmănie şi nu voiau să se îm&ace cu !raţii lor' 7ceasta o !ac şi unii du#ovnici din zilele noastre'

(e asemenea se $lestemă singuri !ără să ştie şi cei cari !ac nedre&tate &recum şi cei cari iu$erăz$unarea şi nu lasă nici un dram nerăs&lătit !aţă de cei cari îi nedre&tăţesc ori îi necă:esc'

7ceştia c*nd citesc saltirea se leagă singuri &rin cuvintele &rooroceşti cari glăsuiesc4 =DoamnDumnezeul meu, %e am fă#ut a#easta, %e este ne%e"tate ntu mâinile mele, %e am ăs"lătit e#elo #e+mi ăs"lătes# mie (a%i#ă #elo #e mă asu"es#), să goneas#ă %a vă0maşul sufletul me

şi să+l "in%ă. i să #al#e n "ământ viaa mea şi slava mea n ăână s+o aşeze!> s' 6 sti# 3%6D'



Dlestemul cel nesocotit 5i cemarea celui rău

=i au iu'it 'lestemul, şi+i va veni lui, i nu au voit 'lagoslovenia şi se va %e"ăta %e %ânsul

salmul 12D

)!*ntul Macarie gi&teanul s&une că oastea demonilor este alcătuită din două cete mari4I' ;na este ceata vră:maşilor cari lu&tă &e oameni cu &atimile şi cu &o!tele cele rele şiII' 7lta este ceata =$oierilor> cari aruncă &e oameni în tot !elul de eresuri în $lestemuri #ule înşelăciuni'

Mulţi dintre creştini au o$iceiul să $lesteme &e alţi la m*nie sau să se $lesteme &e ei singu)ocotind noi mai $ine vom vedea că cele mai multe $lestemuri sunt #ule' 8a !el şi în:urăturile su#ule' (eşi nu sunt toate #ule îm&otriva (u#ului )!*nt dar nu sunt scutite de os*ndă' ;i#e #uvâgeu, #ae se atinge %e numele lui Dumnezeu, %e lu#uile #ele sfinte sau %e mântuiea sufletuleste so#otită #a o hulă m"otiva Duhului Sfânt. 3a hula este un "ă#at %e moate.

oate unii nu #ulesc &e (umnezeu şi nici lucrurile s!inte dar au o$iceiul să c#eme &e vră:maşdiavol ca să%l ia &e cutare sau cutare atunci c*nd se m*nieD'

i nu socot aceasta un &ăcat ci dim&otrivă mulţi o !olosesc în c#i& de glumă'



(ar oare vră:itorii cei le&ădaţi de (umnezeu nu !ac şi ei la !elG Căci doară şi ei c#eamă îngeîntunericului ca să le îm&linească voile lor şi nu c#eamă niciodată &e (umnezeu'

. iu$ite !rate creştine oare îţi dai seama că c#em*nd tu &e =cel rău> s&re răz$unare îm&otriv!ratelui tăuD &rin aceasta nesocoteşti &e (umnezeu şi !aci mare $ucurie vră:maşului celui nevăzut'

)e $ucură vicleanul c*nd îl &omeneşti la m*nie iar răz$unarea &e care o ceri de la el o socoteşte

o mare cinste' 5lutură din coadă ur*tul c*nd vede că tu la m*nie nu%l treci cu vederea ci îl c#emi a:utor'

)!*ntul avel ne învaţă zic*nd4 =-omeneşte "e 3isus 4istos!> iar tu c*nd te m*nii &omeneşti vră:maşul cer*nd să%ţi !acă răz$unareD'

n altă &arte )!*ntul 7&ostol avel ne &orunceşte zic*nd4 =*ine#uvântai şi nu 'lestemai!> @0omani 1, 1D iar (omnul la )!*nta vang#elie ne învaţă nu numai ca să nu $lestemăm ci c#isă $inecuv*ntăm &e cei ce ne $lestemă &e noi'

Ca să înţelegeţi c*t de ur*t este $lestemul înaintea lui (umnezeu voi aduce de !aţă &ovestirîn!ricoşată care se cu&rinde în )crisoarea )!inţitului Mucenic (ionisie 7reo&agitul trimisă căt!ericitul (imo!il'

Sfântul Dionisie Aeo"agitul a tăit n vemea Sfinilo A"ostoli, a fost ă"it "e noi %e la Atenla ?hetsimani, "entu a fi %e faă la nmomântaea $ai#ii Domnului. S+a săvâşit #a mu#eni# anul CG n #etatea -aisului (#ae se #hema uteia "e vemea a#eea).

În s#isoaea lui #ăte Dimofil, s"une #ă megân% el, o%ată, n insula /eta, a fost găz%uit %

Sfântul A"ostol /a" (unul %in #ei E6 %e A"ostoli).A#esta i+a "ovestit #um a avut el o mae su"ăae, %in #auza unui elin (a%i#ă ne#e%in#ios), #anşelase "e un #eştin #a să+şi le"e%e Sfânta /e%ină şi să "imeas#ă nşelă#iune i%oleas#ă.

Atun#i %umnezeies#ul /a", fiin% #o"leşit %e multă ntistae nu şi+a %at 'ine seama #e fa#e. /ăel, n lo# să se oage lui Dumnezeu "entu ntoa#eea #elui "ie%ut, "e#um şi "entu luminae"ăgânului, s+a lăsat 'iuit %e mânie şi %e amăă#iune m"otiva a#esto %oi ti#ăloşi. Fiin% seaa a%omit Sfântul #u %uhul tul'uat şi #u inima "lină %e mânie. a miezul no"ii s+a s#ulat ugă#iune #a %e o'i#ei. În vemea ugă#iunii avea inima amăâtă %e ntistae, #eea #e nu

#uvenea unui slu0ito şi u#eni# al lui 4istos.

În staea a#easta %e tu'uae zi#ea n mintea lui #ă nu meită să mai tăias#ă a#ei oameni făDumnezeu, #ae %u# n ătă#ie "e alii. /ugetân% el a#estea, se uga lui Dumnezeu #a săloveas#ă #u tăznet "e amân%oi ti#ăloşii.

În%ată #e a #ugetat a#easta, i se "ăea #ă se #utemuă lo#ul un%e se afla, ia #eul s+a %es#h-in o %es#hizătuă a #eului a văzut "e Domnul nostu 3isus 4istos m"eună #u negăimulime %e ngei, #ai eau n #hi" %e oameni.



&ăzân% a#easta, Fei#itul /a", se mia foate mult şi uitân%u+se a"oi n 0os, a văzut temel#asei %esfă#ută n %ouă şi s+a aătat a#olo o "ă"astie a%ân#ă şi "ea ntune#oasă. 3a maginea "ă"astiei a văzut "e #ei %oi oameni "e #ae i 'lestemase, fiin% #u"inşi %e fi#ă #utemu mae. De fi#a lo #ea mae le temuau "i#ioaele şi ne"utân% a se stă"âni, eau gasă #a%ă n "ă"astie. Din fun%ul go"ii ve%ea Fei#itul /a" #um se i%i#au şe"ii, #ai se agăa%e "i#ioaele lo. A#um i ve%ea #ă fluieă, a#um i ve%ea #um i muş#ă %e "i#ioae, tăgân%u+i goa"ă. De#i se ve%eau sămanii #ă sunt gata să #a%ă %e silă n "ă"astie.

În vemea a#easta Fei#itul /a" nu mai voia #a să "iveas#ă n sus, #ăte Domnul, #i ne#ă0ea #u mintea "entu #e nu #a% mai e"e%e n "ă"astie ti#ăloşii a#eia. /ăuta #hia %e muloi #a să+i m"ingă singu n goa"ă. Da ne"utân% să+i aun#e, se ntista şi 'lestema.

a umă s+a uitat n sus şi a văzut #a şi mai nainte #euile %es#hise, ia "e Domnul +a văz#um 3 s+a fă#ut milă %e #ei %oi osân%ii, #ai se "ime0%uiau şi s#ulân%u+se Domnul %e "e tonSău, s+a a"o"iat %e ei şi le ntin%ea mâna #a să+i s#a"e. Îm"eună #u Domnul se sâguiau Sfinii Îngei #a să s#a"e %in "ime0%ie "e #ei %oi oameni.

/um şe%ea Domnul #u mâna ntinsă s"e oameni, a ostit #ăte Fei#itul /a" a#este #uvint=oveşte+$ă a#um "e mine, #ă iaăşi @u sunt gata #a să "ătimes# %e multe oi "entu mântuieoamenilo. i "lă#ut mi este #a să "ătimes# iaăşi şi să mo "entu a#eştia, #a să nu osân%eas#ă, #hia %a#ă ali oameni nu sunt vinovai (#a să mă ăstignes# "entu ei). Însgân%eşte+te 'ine %a#ă i #onvine oae şi ie #a să s#him'i "ietenia #ea #u Dumnezeu şi #Îngeii #ei 'uni şi să "imeşti n s#him' "e #ea %e+a "uuea "ietenie #u şe"ii şi #u %emonii@ezi )ina/arul cel mare la 3 .ctom$rie @iaţa )!*ntului )!inţit (ionisie 7reo&agitulD'

7tunci a cunoscut )!*ntul Car& că nu este &lăcută lui (umnezeu m*nia cea !ără socoteală'

@edenia aceasta a )!*ntului Car& este şi &entru noi ca o lecţie în vreme c*nd ne lu&tă g*ndul ca $lestemăm'

)!*ntul 7&ostol Car& a $lestemat &e cei doi necredincioşi din r*vna lui cea mare &entru )!*nCredinţă dar cu toate acestea vedem că (omnul s%a sc*r$it şi l%a mustrat'

3a tu, #eştine, #ân% osteşti 'lesteme asu"a fatelui #elui %e o #e%ină #u tine, "entu lu#ute#ătoae (ia nu âvnă "entu #e%ină), oae #e fel %e ăs"uns vei %a naintea lui Dumnezeu

=*ine#uvântai şi nu 'lestemai!> stigă meeu Sfântul A"ostol -avel ia tu "entu toată nimiaun#i 'lesteme asu"a fatelui tău 2u te gân%eşti #ă "e a#ela "e #ae tu l %ai ăului sau mo"e a#ela l+a ăs#um"ăat Domnul #u -atima Sa, s#oân%u+l %in ghiaele moii şi %in o'ia #elău

În toată viaa ui %e "e "ământ, Domnul ni#io%ată n+a 'lestemat "e #ineva, %eşi toată viaa a fo"igonit şi %efăimat %e #ăte ne#e%in#ioşii 0i%ovi. 7 $lestemat numai &e smoc#inul cel neroditocare înc#i&uia nerodirea neamului evreiesc' 7ceasta a vrut să arate s!*rşitul 8egi celei vec#i care a &utut aduce &e om la m*ntuire'

7&oi să ne g*ndim c*te necazuri şi c*te &iedici au înt*m&inat )!inţii 7&ostoli din &artea &ăg*nilodar ei niciodată n%au $lestemat'

/ân% Sfântul Ahanghel $ihail avea "i#ie #u %iavolul "entu tu"ul Sfântului -ooo# $oisn+a n%ăznit #a să osteas#ă 'lestem m"otiva #elui ău, #ae se m"otivea "oun#ii luDumnezeu, #i a zis numai atâta9 =Domnul să te #ete "e tine, %iavole!>.

<re$uie însă să ştim că $lestemul şi anatema &ot să !ie !olosite numai în cazurile cele mai grelc*nd se &rime:duieşte )!*nta şi (rea&ta Credinţă' (ar şi atunci ele sunt ca nişte arme &entru &ăstoisericii iar nu &entru cei de r*nd'

lestemul şi anatema nu se cuvine nicidecum a le rosti în c#i& de mare răz$unare &entru lucrutrecătoare sau &entru am$iţiile noastre cum am văzut că !ac unii clerici ne&rice&uţi $a c#iar şi undintre mona#iD'(e aceea să !ie ştiut că atunci c*nd se rostesc !ără socoteală ele se întorc în ca&ul celui care lerostit ca o &asăre de &radă care nea!l*nd v*nat se întoarce la cui$ul său'

Înele"tul Solomon zi#e la -il%ele sale9 =-e#um ga%ina ("asăe mae %e "a%ă) z'oaă făo"ie, tot aşa şi 'lestemul #el neso#otit nu #a%e "e #a"ul nimănui>.

rin această &ildă nţele&tul )olomon ne !ace să înţelegem că $lestemul cel nedre&t adică !ăsocotealăD nu se atinge de nimeni ci z$oară ca o &asăre du&ă v*nat' Iar dacă nu are v*nat &asărea întoarce iar la cui$ul său' <ot aşa şi $lestemul dacă este nesocotit nu se li&eşte de nimeni ci întoarce &e ca&ul celui ce l%a rostit'1n oae#ae #eştin săa# %e 'unătăile #ele te#ătoae, %a 'ogat n fa"te 'une, megân% o%a"e %um, %in ne'ăgae %e seamă, s+a lovit #u "i#ioul %e o "iată. Fiin% %es#ul, lovitua i+a fă#

multă %uee, ia el P #a un om ne#ă0it P slă'ănogin%u+se, a zis #ăte "iată9 =De 'ună seamă #%iavolul te+a "us ai#i n mi0lo#ul %umului ia ni#i%e#um omul!>.

În%ată #e a ostit a#eastă hulă, a fost "e%e"sit %e $ilostivul Dumnezeu, n #hi" minunat, %u"#um se o'işnuieşte să "e%e"seas#ă tot%eauna "e #ei m'unătăii, n viaa a#easta, #a să nu s"ăgu'eas#ă sufletele lo. De#i i s+a "ăut omului n #li"a a#eea#ă i+a tunat #ineva un #azan #a"ă #lo#otită n #a" şi %in a#easta a simit atâta %uee, n#ât a ămas o' şi făă simie. Atunl+au i%i#at nişte te#ătoi şi l+au %us a#asă. A#olo a ză#ut "e "at multă veme, fiin% "aalizat la mi0lo# n 0os, ia #ealaltă "ate a tu"ului ea a#o"eită %e ăni "ute%e. 2imeni nu se "utea"o"ia %e el, %e#ât numai #ei #ai ngi0eau %e el.

A ză#ut aşa multă veme, #hinuin%u+se făă să ostes#ă veo%ată un #uvânt geu sau ne"otivit, mulumea lui Dumnezeu tot%eauna zi#ân%9 =-e #ei #ai i iu'eşte Dumnezeu, "e a#eia i #eată> şi altele asemenea, #u multă ă'%ae şi ngă%uială. -entu ă'%aea şi "entu #e%ina l#ea mae a fost vin%e#at "in minune %e -ea Sfânta 2ăs#ătoae %e Dumnezeu.

JJJÎn #atea Sfântului ?igoie Dialogul se s"une %es"e un 'oie mae %in 8oma, #ae avea usingu #o"il.



Din multa %agoste #e o avea #ăte el, nu se n%ua #a să+l #ete "entu o'ăzni#iile lui, #i ă'%a aşa, #u neoân%uială.

-e lângă alte năavui ele, #o"ilul s+a %e"ins #a să 'lesteme, făă să "imeas#ă veo "e%ea"%e la ne"i#e"utul lui "ăinte.

Înt+o zi "e #ân% l inea n 'aele sale, i+a venit #o"ilului o fi#ă mae şi a stigat9 =As#un%e+m

tată #ă iată nişte negi veau să mă a"u#e!> A#easta+i zi#ea #o"ilul "entu %emonii "e #ae i ve%lângă el. i n s"aima lui #ea mae a n#e"ut ia să 'lesteme, %u"ă #um ea o'işnuit. Atun#numai%e#ât, o%ată #u 'lestemul, a slo'ozit Dumnezeu #a să fie ă"it sufletul lui %e #ăte %emon

JJJ

De asemenea, mai s#ie %es"e un alt #o"il, #ae avea năavul să 'lesteme, ti#ălosul. Înt+o #ân% se 0u#a #u ali #o"ii, a 'lestemat numele lui Dumnezeu şi n #li"a a#eea l+au ă"it %emon#u tu"ul n ia% şi nu s+a mai aătat şi ni#i nu s+a mai auzit %e el.

(eci dacă (umnezeu &ede&seşte at*t de as&ru &e nişte &runci cari &entru &rostia lor nu au at*vinăD oare cu c*t mai mult se vor os*ndi cei cari sunt în v*rstă şi mai ales cei cari &oartă c#i&călugărescG

Iubirea de ar+int (rădăcina tuturor relelor)



;n mona# era $olnav şi l%a luat un &ărinte din c#inovie să%l îngri:ească &e $ază că nu are cele dtre$uinţă'

(eci îndemna acest &ărinte milostiv şi &e !raţii din m*năstire zic*nd4 =)iliţi%vă c*t &uteţi să odi#ni&e $olnavE>

olnavul însă avea o oală &lină de aur şi să&*nd su$ aşternutul &e care zăcea şi%a ascuns acocomoara'

N%a trecut multă vreme şi s%a înt*m&lat de a murit cel $olnav !ără să mărturisească nimic des&re a

(u&ă ce l%au îngro&at a zis ava către !raţi4 =0idicaţi aşternutul acesta de aiciE> Iar ei str*ng*naşternutul au a!lat su$ d*nsul aurul îngro&at &entru că se cunoştea din să&ătura loculuiD şi l%au dla ava' Iar el văz*nd aurul şi înştiinţ*ndu%se cum s%a a!lat a zis4 =(e vreme ce nici trăind nimurind n%a mărturisit &entru d*nsul ci la el îşi avea năde:dea nu se cade să mă ating de el ci luaţaşa cum este şi%l îngro&aţi cu el adică îm&reună cu stă&*nul luiD>'

(eci s%au dus !raţii şi l%au &us în morm*nt' (ar în vremea c*nd se întorceau ei iată că s%a &ogor

!oc din cer &este morm*ntul acela şi a ţinut multe zile nesting*ndu%se &*nă ce a mistuit şi &ietreleţăr*na şi toate cele ce erau în morm*nt şi toţi care vedeau erau cu&rinşi de s&aimă şi de mirare'

JJJ

;n &ustnic oarecare a !ost su&ărat adică lu&tatD de &atima iu$irii de argint' 7cesta a adunat dlucrul m*inilor sale un gal$en a&oi doi du&ă asta trei şi aşa nevoindu%se a c*ştigat cinci gal$eni'

Nu mult du&ă aceea a căzut $olnav la &at' I%au &utrezit &icioarele şi a &lătit doctorului cinci gal$edar $oala lui tot nu înceta'

ntr%o dimineaţă i%a zis doctorul4 ste nevoie ca să%ţi tai &iciorul căci alt!el va &utrezi tot tru&ul tău

Mona#ul însă n%a &rimit ci s%a dat &e sine morţii' (acă a sosit noa&tea şi el se zv*rcolea &l*ng*ndvenit la el îngerul (omnului şi cum zăcea el l%a a&ucat de &icior şi netezindu%l zicea către e=7cuma ce mai zici ai să mai aduni cinciG> şi în cli&a aceasta tămăduindu%se $olnavul îngerul s!ăcut nevăzut'



(eci !ăc*ndu%se ziuă a venit doctorul $ăt*nd ca de o$iceiD la uşă' Iar &ustnicul scul*ndu%se lînt*m&inat &e el' 7tunci doctorul văz*ndu%l vindecat a rămas înmărmurit şi a!l*nd des&re cele ce au !ăcut cu el a &rimit otezul creştinesc căci era &ăg*nD'

JJJ

Uis%a un $ătr*n4 =(acă doreşti m&ărăţia Cerului eşti dator a nu socoti averile' Că nu este cu &utin

a vieţui du&ă (umnezeu !iind iu$itor de dulceţi şi iu$itor de arginţi>'JJJ

Uis%a un $ătr*n4 =(e la călugărul cel nevoitor şi silitor &entru m*ntuirea sa aceste două lucruri mv*rtos le cere (umnezeu4 neagoniseala şi !ără de gri:a' Că aceste două lucruri smintesc &e călugde la nvăţătura lui Iisus%M*ntuitorul şi de la umilinţă adică agoniseala şi g*lceava'>

JJJovesteau oarecari dintre &ărinţi des&re un $ătr*n care s%a învrednicit de mari daruri de (umnezeu şi s%a vestit în toate &ărţile numele lui &entru viaţa lui cea îm$unătăţită' (eci a a:un

vestea des&re el şi la îm&ăratul care trimiţ*nd oamenii săi l%a c#emat la sine &e $ătr*n'

(u&ă ce îm&ăratul a luat $lagoslovenie rugăciuneD de la el i%a dat aur din destul'

rimind $ătr*nul aurul s%a întors întru ale sale adică în &atria luiD' 7colo a înce&ut să cum&eţarini şi vii şi alte lucruri de agoniseală ca şi mireniiD'

ncă dinainte lumea avea o$iceiul să aducă la el $olnavi ca să%i lecuiască'

(eşi au adus la el un îndrăcit şi a &oruncit $ătr*nul dracului zic*nd4=Ieşi din zidirea l(umnezeuE>

Iar dracul i%a răs&uns4=Nu te voi asculta &e tineE>

7tunci a între$at $ătr*nul4 =entru ce nu mă asculţiG>

Iar demonul a zis4 =(e vreme ce te%ai !ăcut şi tu ca unul dintre noi ca un demon &rin lăcomieD căai lăsat aducerea aminte de (umnezeu &e care o aveai mai înainte şi te%ai a&ucat de gri:i&ăm*nteşti &entru aceasta nu te voi asculta nici nu voi ieşi din omE>

JJJ;n !rate a între$at &e un $ătr*n zic*nd4 =@oieşti să ţin la mine doi $ani &entru vreme de $oatru&eascăG>

Ki i%a răs&uns $ătr*nul4 =Nu este $ine să ţii mai mult dec*t îţi este tre$uinţa' (eci de vei ţine acei d$ani se a!lă năde:dea ta la d*nşii' Ki de nu se va înt*m&la să%i &ierzi &e ei nu mai &oartă gr(umnezeu de tine' (eci să aruncăm la (*nsul gri:a noastră că l va &urta gri:ă de noi>'



Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " ăsărelele cerului, rănite 5i cântade -ărintele Ioan .n unele -oezii ale sale

Aurturea de la Iordan

. turturea amăr*tă(in lunca )!*ntului Iordan. văd um$l*nd în valea asta

)ă%şi caute g*ndescD liman'

(e ce sărmană &ăsăricăNu stai în luncă la co&aci7ici nu ai deloc verdeaţăKi vulturii sunt mai ra&aci'

ntoarce%te la vale iarăşiKi stai a&roa&e de Iordan

7colo unde ai tovarăşi48a )c#itul )!*ntului IoanE

entru mine veselieNu mai este &*nă mor Căci mi%a omor*t &erec#eaNemilosul v*nătorE

M*ng*ierea mea e &l*nsulKi doresc mereu să !iu



;nde nu este verdeaţă;nde%i :ale şi &ustiuE

C*t erau la )c#it co&aciiMai a!lam acolo dosC*nd ne s&eriau din luncăCei cu &ocnet !ioros'

C*nd s%a &ustiit &ădureaKi grădina s%a uscat)urioarele din vale5oarte s%au îm&uţinat'

Iar &e soţul meu odatăCum şedea l*ngă Iordan8%a lovit în ca& cu =&ocnet>@*nătorul cel tiran'

u !iind de ceea &arte8%am văzut cum a căzutKi de%atuncea în durere@iaţa mi s%a &re!ăcutE

Însemnae

n c*teva r*nduri am văzut o turturică din care nu se a!lă în altă &arte dec*t în lunca Iordanulucare t*n:ea mereu &e valea asta' 8a urmă s%a aşezat &e st*nca din !aţa &eşterii mele şi mă &rivea :ale &arcă mi%ar !i s&us durerea ei' Căci este lucru cunoscut de toţi că turturica dacă%şi &ierde soţucu altul nu se mai însoţeşte şi nu încetează a :eli &*nă ce moare' (e durere ea aleargă sting#enumai &e locuri &ustii şi nu mai vrea să vadă verdeaţă nici a&ă şi nici nu vrea să audă c*nteccelorlalte &ăsărele'

(e aceea )!inţii ărinţi aseamănă viaţa călugărească cu văduvia turturelei' Ki &recum turturica încetează a :eli &erec#ea &ierdută &*nă la moarte tot aşa mona#ul &oartă doliul &ocăinţii :eli&entru =Mirele cel din Cer> care s%a :ert!it &entru noi şi nimic din lumea aceasta nu veseleşte

mona#ul r*vnitor'



; vizită la -ustie

7stăzi este săr$ătoareKi mai toată ziulica(e &e st*nca cea din !aţă

Mă &riveşte turturica'

7r dori ceva să%mi s&ueN%are c#i& de &orum$eiCari iscodesc să a!leNoutăţi din ţara ei'

(răgălaşă &ăsăricăEC*nd te văd în &rea:ma mea<oată lunca cu IordanulMi se &are c%aş vedeaE

@alea cea $lagoslovită)e arată ca &rin visCu &ădurea înverzităCa un colţ de aradis'

arcă văd un ostrov tainicntr%un mi:loc de oceanCare veşnic se $răzdeazăKi se udă de Iordan'

Iar în s*nul lui se vede;n 8ăcaş îm&odo$itCare%a !ost odinioară8ocul meu cel mai doritE

Nu te duce &ăsăricăMai îngăduie &uţinECa să văd &rin tine tainic)c#itul nostru mai de&lin'

(: Se"tem'ie C5G, S#hitul =Sfânta Ana>, 4ozev



estitorii durerii

ăsărele călătoare(e la (unăre veniţiG(es&re scum&a noastră ţară)&uneţi nouă ce mai ştiţiG

Mai trăiesc rom*ni &e%acoloG)e aude glasul lorG)e mai vede la #otare

)teagul nostru tricolorG

(oina azi se mai audeKi tălăngile la st*niG)e mai a!lă oare astăzi@eselie la rom*niG

)ăr$ătoarea mai răsună-las de clo&ote L duios %ndemn*nd la 0ugăciune



e &o&orul credinciosG

(in văzdu# în z$orul vostruN%aţi &rivit către Car&aţiG)unt ei tot aşa de !alniciGNu se văd mai a&lecaţiG

(ar !rumoase &ăsărele@oi nu%mi daţi nici un răs&unsG@or$a mea ca o săgeatăare%mi%se v%a &ătrunsE

7mintindu%vă de ţară@oi a!laţi acum din greuarcă toate sunt &ierduteEAara şi o&orul meuE

Elasul -ăsărelelor

. 0om*ni din ţări streine@oi &ri$egi !iind ca noi

7ţi scă&at de grea ruşineKi de groaznice nevoiE

Aară voastră cea !rumoasăKi%a sc#im$at acuma sorţiiCăci &otrivnicii din casăI%au croit veşm*ntul morţiiE

Nistrul azi şi <isa &l*ngeKi Car&aţii &l*ng duios0evărs*nd &*r*u de s*ngeCătre (unăre în :osE

.ltul sună versul :alnic(intre munţii ardeleniIar rutul &l*nge (oinarin Moldova &*n%la 0eniE

<oate a&ele năvalnic

)e unesc a&oi în corKi sun*nd un c*ntec :alnicl*ng durerea Aării lorE

Iară (unărea devale)tr*nge dorul de #otar Ki um&l*ndu%se de :ale)&une Mării cu amarE

August, C5, un Sihastu %in &alea 3o%anul



Aovară5ii din -ustie / -entru lacrimi "



@ecinul meu din !aţă;n m*ndru &orum$el)e miră c*nd mă vede7desea singurel'

(easu&ra &e c#ilie

Cu &uiul meu cel mic)e :oacă totdeaunaFNu%i &asă de nimic'

(e%odată se s!ieşte)ărmanul &uişor@ăz*ndu%mă &e mineCă stau în !aţa lor'

(ar &orum$elul mareKo&teşte către el4=(eloc să nu ai teamăEKi el îi &orum$elE

)ă !ugi c*nd vezi &e alţiiCu c#i&ul de ara&Căci ei aruncă gloanţeKi $olovani în ca&'

Iar cei cu #aina neagră)unt &ăsări ca şi noii stau la rugăciuneKi nu ne !ac răz$oi J>

n vremea asta iatăCă sună clo&oţelulKi &ărăsind cuv*ntul)e duce &orum$elul'



(&esui s#ise nt+o zi %e toamnă, n mi0lo#ul nevinovatelo "ăsăele, #ai mă vizitează meeu #ântă la feeasta şi la uşa "eşteii, făă să le "ese %e ăz'oi.)

'ăs-lata lăcomiei / -ilde din viaţa -ăsărilor



. &ăsărică din &ustieCu &ene gal$ene verzui7vea sălaşul l*ngă minen care ea creştea doi &ui'

(in zori &leca sărmana mamă)%adune #rană &entru &ui4

ondari din cei mai cruzi şi muşte)eminţe moi şi viermişori'

.dată cum şedeam a!ară

. văd lu&t*ndu%se v*n:os)ă ru&ă%n două &entru masăD;n &ui de şar&e veninos'

n vremea c*nd lovea cu ciocul)ărmana nici n%a o$servat

Că şar&ele ca răz$unare.trava morţii i%a lăsat'

Merg*nd din nou la v*nătoarea n%a mai dat &e la căminCăci i%a venit în cale moartea8ucr*nd a şa&elui venin'

Uadarnic strigă azi or!anii

Cer*nd cu :ale a:utor(ar maica nu se mai iveşteKi cine are gri:a lorG

mi &l*nge inima de milăCum mor acum vecinii mei7ş vrea să le a:ut cu #rană(ar nu mă &ot sui la ei'

. c*te su!lete creştine

Nu sunt asemenea ca ei4Nem*ng*iaţi du#ovniceşte(in cauza celor =mişei>E

(e c*te ori cinstiţii =(ascăli>% Ce sunt ca maica la norodD %)e otrăvesc cu =moda nouă>ntinsă azi ca un năvodE

7ştea&tă de la ei &ovaţă



)ăraca lume în zadarCăci ei sunt morţi du#ovniceşte8a cine să mai a!li =dar>G

Mai sunt a&oi &ărinţi cu r*vnărea mare &entru !iii lor4Ki str*ng din rodul nedre&tăţii

rin care su!leteşte mor'(in str*m$a lor agonisealăNici nu se &roco&sescFCă cele ce se sting cu &atimiCu &atima se irosescE

Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) / :in Ierion către Sion " oezii 5i rânduri des-re vremurile acum, vremurile din urmă

;dinioară 5i acum

7runc*ndu%ne în urmă.c#ii noştri su!leteştiCătre anii din vec#ime7 vieţii creştineşti

Mintea noastră se uimeşte(e s!inţenia de%atunci8im$a !ără grai răm*ne

Ne simţim ca nişte &runci'

Căci vedem &ăg*nitatea(*nd răz$oi necontenit7dunărilor creştine(in 7&us şi 0ăsărit'

Ki a!lăm credinţa s!*ntăCa un !oc atunci arz*ndIar iserica în culmeairuinţelor şez*nd'

7d*ncindu%ne mai taren trecutul de&ărtat7l isericii creştine-*ndul nostru stă mirat4

;riaşi vedem în !aţăe stră$unii credincioşiNoi suntem &e l*ngă d*nşii<oţi &itici ne&utincioşi'

5runtea lor av*nd cununa0azelor dumnezeieştiNi se &leacă de ruşine.c#ii noştri cei tru&eşti'

Mici la su!let mari la &atimiNoi a&roa&e nu%ndrăznim)ă mai cugetăm la )lavaNoului IerusalimE

(es&re viaţa minunată7 =celor înt*i născuţi>8umea astăzi nu mai ştie)!inţii stau necunoscuţiE

7stăzi traistele ştiinţei)%au um&lut cu născociriIar din tainele credinţei8umea nu mai are ştiriE

<oată străduinţa lumiiste s&re a dovediCă4 =Materia e totul(u#ul n%are unde !i>E

C*t de mult se mai înşealăCel numit =Cuv*ntător>Care cearcă numai =!irea>Neştiind &e =5ăcător>E

Himera omului modern / ; fericire fără :umnezeu

)ărace om din vremea nouă=(in veacul cel cu înnoiri>n ce galo& alergi &e urma;nei deşarte năluciri'

Himera vieţii se aratăCa o nălucă ca un vis5rumoasă şi strălucitoare

Ca un odor de &aradisD'

. !ericire &ăm*ntească@oind a%şi !ăuri mereu<e%ai aruncat în goana vieţiiD(e&arte de la (umnezeu'

7i născocit at*tea lucruriKi ai at*tea înlesniri

(e crezi că vei a:unge=Culmea desăv*rşitei !ericiriE>

(ar iată L tocmai L dim&otrivă %e c*t mai mult o urmăreştia tot mai mult se de&ărteazăKi tu mai ne!erice eşti'

ăşeşti &este ad*ncul măriiKi &rin =văzdu# te &orţi z$ur*nd>

Iar marginile de&ărtării8e%a&ro&ii astăzi =la un g*nd>'

7i terminat cu mesteşuguri=Is&răvile> de &e &ăm*ntKi vrei să mergi =în altă lume>)ă &ui acum =aşezăm*nt>'

n goana ta !ulgerătoare)&re =ostrovul cel !ericit>7i tru&ul #ămesit de%a &ururiKi su!letul nemulţumit'

rin cele ce%a rodit ştiinţaNesocotindu%l &e HristosCu &atru mii de ani în urmăe oameni iarăşi i%a întors'

(in nou suntem la =<urnul a$el>Căci iarăşi ne%am amestecatKi iarăşi nu ne înţelegemn drumul care%am a&ucat'

7cum !ă&tura cea aleasăCa !iara este la nărav'Căci niciodată &*nă astăzi

Nu s%a distrus aşa grozavEriveşte omenire roadae care ţi%ai agonisit)ă vezi la ce măsură L oare %(e !ericire ai s&oritE

riveşte c*te cimitiren scurtă vreme le%ai um&lutKi c*te milioane astăzi

Cămin şi ţară şi%au &ierdut'

@ezi nes!*rşitele şireaguri(e invalizi şi de sărmani(e cei săcătuiţi în lagăr (e văduve şi de or!ani'

riveşte valul cel de lacrimiCă astăzi a s&orit mai mult

7uzi c*rtire de noroade

Ce gemete şi ce tumultE

Ki s&une%mi unde%i !ericireae care o v*nezi mereu8a ce%ai a:uns !ără credinţăn &ronia lui (umnezeuE

7i cercetat ad*ncul !iriiKi su!letul ţi l%ai uitat7i scos din =unde> &e luminăIar du#ul ţi%i întunecat'

)ăl$ăticia din naturăn multe &ărţi ai îm$l*nzitIar &atimile cele releMai tare le%ai săl$ăticit'

<u !aci oraşe &lutitoarem&ărţind al mării valKi !ortăreţe z$urătoareCu ari&ile de metalE

n sc#im$ noianul cel de taină7l s!erelor du#ovniceştiNestră$ătut mereu răm*ne% )&re culmile cele cereşti'

8a strălucirea or$itoare7 născocirilor lumeşti(omneşte întuneric $eznăn su!letele omeneştiE

Maşinăriile lucrează şi scriuCu !umul în văzdu#Mizeria nesu!erită7 unei vieţi =!ără de du#>'

u!nind motoarele o!teazăCu lucrătorul cel sărmanCu mîini şi !aţă o$osităMurdare veşnic de catran'

Nădă:duiai că c#imiceşterin !elurite socoteli@ei întocmi o !ericire

Cu alt sistem de r*nduieli'



(ar naţiunile mai tarerin =născocire> se distrugIar tu le &regăteşti la modă %rea mizera$ilul coşciug'

rin egoismul animalic

@oind &rogresul să%l zideştiCu lacrimi L iată L şi cu c#inurie $iata lume o #răneşti'

7cuma însetezi de &aceKi văd că te sileşti mereu)ă !ăureşti &rin =con!erenţe>. =&ace !ără (umnezeu>'

(ar &acea este de la (omnul

=7l &ăcii l este izvor>(e nu vei alerga la (*nsul7lergi zadarnic L !ără s&or'

m&acă%te înt*i cu (omnulCroindu%ţi viaţă =du&ă du#>(e nu vei îm&lini acesteam&răştii munca în văzdu#'

C*ştigă%ţi dragostea curată)trăină de !ăţărnicii(e nu vei do$*ndi aceastaNimic nu !aci cu $ogăţii'

Iu$eşte viaţa cum&ătatăKi lasă &ortul dezmăţatIar dacă nu &rice&i aceasta(egea$a te%ai civilizat'

ntoarce%ţi iar &rivirea minţii)&re veacurile din trecutCu du#ul rodnic al credinţeiKi vei a!la tot ce%ai &ierdut'

recum nu &oţi să &rinzi cu m*na(in a&ă luna nicidecum7şa nici &e =#imera> vieţii(in calea veacului de%acum'



Civilizaţia modernă;n =du# strein> ţi%a !ăuritKi de lumina m*ntuiriiCu dezgustare te%ai !eritE

recum aleargă sateliţiin :urul glo$ului mereu

7şa du&ă =#imere> astăzi7lergi uit*nd de (umnezeuE

7lergi cu mii de meşteşuguriCu o viteză de nes&us(ar goana este s&re &ierzareCăci nu%i &e =calea lui Iisus>E

Aurnul Dabel (din vremea noastră)

Mintea omului de azi;m$lă du&ă născociriCare &regătesc &ierzareaNecă:itei omeniri'

-oana du&ă stă&*nireKi nesaţiul de averi

Izgoneşte iarăşi &acea

Care ne z*m$ise ieri'

(ragostea cea creştinească)tă de&arte la surg#iunIar în urmă creşte uraContra =$inelui stră$un>'

8umea vrea ca să%şi croiască@iaţa !ără (umnezeu(e aceea cu gră$ire5ace născociri mereu'

;n &oto& de $ună voie)ingură şi%a &regătitIar &e =c#ivotul salvării>8umea l%a dis&reţuit'.mul îşi găteşte iarăşi

=<urnul a$el> &e &ăm*nt@r*nd să strice temelia=)!*ntului 7şezăm*nt>'

=8im$ile> a&roa&e toateIarăşi s%au amestecatKi nu%i mult &*nă le vineCeasul de încăieratE

Aurnul Dabilonului (din zilele noastre)

n urma &oto&ului oamenii s%au a$ătut iarăşi de la calea lui (umnezeu şi se aşte&tau iarăşi la

&oto&'entru asta au înce&ut să zidească <urnul a$el adică cetatea a$ilonuluiD' 7veau de g*nd sînalţe mai &resus de norii cerului ca să nu%i mai înece a&a' entru ne$unia lor (umnezeu leamestecat atunci lim$ile şi n%au &utut is&răvi nimic'

8umea modernă de astăzi nu este mai $rează dec*t cea de%atunci' 7zi toţi oamenii cunosc că s%de&ărtat de la (umnezeu şi &entru asta se aştea&tă la o &edea&să cerească'

(ar în loc să alerge la c#ivotul scă&ării adică la cora$ia isericiiD &rin drea&ta credinţă şi &ocăinţ

în loc să caute &e (umnezeu oamenii $uimăciţi cu civilizaţia îşi zidesc iarăşi =<urnuri> caoarec*nd la a$ilon'

=<urnul a$ilonului> din zilele noastre nu este o clădire de &iatră sau de cărămidă ci goana cne$ună du&ă născociri'

8umea zice că născocirea maşinilor şi a armelor moderne uşurează viaţa omului şi îi garanteasiguranţa adică ne &une la adă&ost' (ar c*t de înşelătoare este &ărerea aceastaE Căci noi vedem de la o vreme încoace de c*nd s%a modernizat lumea şi au s&orit născocirile de atunci s%a înmulţit

răutatea iar viaţa omului s%a !ăcut mai amară şi mai îm&resurată de &rime:dii'

Niciodată n%a !ost lumea mai tul$urată şi mai deznădă:duită ca în vremurile noastre c*nd a s&ocivilizaţia'

(u&ă cum vedem &roco&seala asta de civilizaţie cu moda cea nouă i%a învăţat &e oameni să um$mai mult goi adică a izgonit ruşinea din lume'

I%a dăscălit &e oameni să nu mai caute &e (umnezeu deci a reuşit să strice şi s!*nta credinţă' Iînvăţat &e stă&*nitori ca să înşele mai $ine şi să ro$ească noroadele mai cum&lit dec*t !araongi&tului' Cu alte cuvinte nevoia de civilizaţie a sugrumat dre&tatea şi li$ertatea lumii' Civiliza!alsă a învăţat &e oameni să inventeze adică să născocească cele mai grozave arme &entru &ierzarlumii şi &rin asta a izgonit şi dragostea de &e &ăm*nt'

(e însemnat4 n răz$oiul celălalt s%au &ierdut numai 13 milioane de oameni ca o 0om*nie !ă<ransilvaniaD'

)%a socotit că tărgile adică năsăliile morţilor din &rimul răz$oi mondialD dacă s%ar înşira una l*ng

alta ar !ace o linie de 6'+9 Oilometri cari ar &utea încon:ura toată uro&a'

n răz$oiul din urmă ştiinţa a s&orit mintea s%a !ăcut ma#*tră deştea&tăD şi s%au ucis cu armele de milioane adică cum s%ar &ierde 3 0om*nii în ca&ăt'

Numai în Ba&onia unde s%a aruncat $om$a atomică s%au &ierdut ,+2 de mii de su!lete în c*tecli&e'

(ar &e locul acela nici &*nă astăzi n%a încetat &ră&ădulE n tim& de 12 ani de la răz$oi încoace s%

născut 6+, de &runci morţi 1'+22 de &runci s%au născut cu oasele str*m$e ,9 au rămas $etegi4 unu văd alţii nu aud etc' 313 din cei născuţi au rămas cu lim$a li&ită ,+ sunt !ără creier şi su!ără oc#i'

nsă $om$a atomică cea nouă cu #idrogen este încă mai în!ricoşătoare' 0azele ei sunt aşa dotrăvitoare înc*t &ot ucide &e toţi &ăm*ntenii $a omoară şi &eştii în a&ă iar co&acii şi verdea&ăm*ntului se &*r:olesc'

Iată deci roadele civilizaţiei' )%a înmulţit mintea şi cu asta a s&orit şi ne$unia lumii &rin născoc&ierzătoare' (ar născocirile acestea nu aduc numai &agu$ă tru&ului ci &ăgu$esc mai ales $ie

su!let'

Ktiinţa modernă a !ăcut &e oameni să z$oare &rin văzdu# şi să călătorească în cetăţi &lutitoare &e ava&oare mari ca oraşeleD' Ktiinţa i%a !ăcut omului ari&i de &asăre şi &icioare de metal ca să alerge calea deşertăciunii dar i%a îm&iedicat în calea rugăciunii' n calea s&re iserică ştiinţa modernăînălţat ziduri uriaşe de îm&iedicare iar &e calea !ărădelegii a aşternut as!alt şi a &resărat !lori'

8a )!intele 8ocuri norodul sim&lu nu mai &oate veni s&re înc#inare ca altădată iar în zilele săr$ători s%au r*nduit adunări deşarte distracţie şi &lim$ări ca să nu mai meargă lumea la iserică

rin viteza maşinilor s%au scurtat distanţele dintre ţări şi s%au a&ro&iat urec#ile oamenilor &rtele!oane şi &rin radio' Meşteşugurile cele noi au a&ro&iat şi au răs!ăţat astăzi tru&urile iar &(umnezeu l%au de&ărtat de inimi' 7 s&orit mintea dar s%a răcit inima' )%a îm$ogăţit ştiinţa dar s&ăgu$it credinţa' Civilizaţia de azi a scurtat #ainele oamenilor le%a secerat $ar$a şi &ărul ca&uluidu&ă asta a secerat şi )!intele 7şezăminte'

(eci în scurt vor$ind de &acostea asta de civilizaţie sau &rogresD &rin asta se !ăleşte &ăm*nteanul

s&orit mai mult ca niciodată lacrimile din lume a lărgit în c#i& de s&eriat cimitirele &rin răz$oaieîntunecat zarea cu !umul motoarelor şi a îm&*nzit văzdu#ul cu &ăsările cele uriaşe cu ciocul de !iecare stau gata să &iardă lumea' Iar ca să ai$ă vreme să termine =<urnul a$ilonului> adinăscocirile ştiinţeiD samsarii ţărilor cei graşi !ac mereu so$oare &entru &ace' (ar (umnezeu văz*nvicleşugul lor le%a amestecat minţile du&ă cum la a$ilon a amestecat lim$ileD şi nu se mai &înţelege'

?iara a-ocali-tică

cu Q ca&ete şi 12 coarne 7&ocali&s ca&' 13D

7cum s&oreşte răutatea(esc#is%a şcoala 7nti#ristKi dăscăleşte multă lumeCu =al!a$etul ateist>E

Căci astăzi =!iara cea g*ndită>şi mişcă ca&etele ei4



Masonieria comunismulKi otrăviţii de evreiE

a&alitatea ereticăKi cu &ăg*nii din 7gar 7runcă mai cu înd*r:ire)ăgeţile lui @eliarE

(in şa&te ca&ete de !iară7ceste cinci s%au arătatIar c*nd se vor ivi şi restul)!*rşitul s%a a&ro&iatE

@a mai ieşi o altă !iarăCu două coarne ca de mielIar glasul ei ca de $alaur7v*nd &utere de la el'

Mai are !iara zece coarneCu semnele lui =8uci!er>)unt &atimile &ierzătoareCe strigă astăzi către cer'7ceasta este =ur*ciunea>Ce va şedea &e locul )!*ntKi cu &utere diavolească@a !i stă&*nă &e &ăm*ntE



ântul -ustiirii (ur+ia cerească)

Iarăşi lu&te iarăşi s*ngeIarăşi zgomot de răz$oiIarăşi lacrimi nes!*rşiteIarăşi valuri de nevoiE

C*nd a şters sărmana lume8acrima de &e o$raz7u venit nă&raznic iarăşi7lte valuri de necaz'

@ăduvele iar vor &l*ngeCu $ătr*nii cei sărmaniKi co&iii vor răm*neIar cu miile or!ani'



ustiise%vor oraşeKi &e mulţi îi vor ro$i;nde sunt c*ntări deşarte-loanţele vor dănţui'

Iar în locul răs!ăţăriiKi a lu/ului ne$un

@or domni de%acuma groazaKi cutremurul de tun'Cari azi de z$urdăciune;m$lă goi neruşinaţi@or a:unge ca să um$le(e nevoie dez$răcaţi'

C*nd s&oreşte răutatea)e sc*r$eşte (umnezeuentru asta vin în lume

Ki răz$oaiele mereuE

<uceferii 5tiinţei

nvăţaţii lumii astăzi<ot se străduiesc mereuCa de&lin să dovedeascăCă =nu este (umnezeu>E

Cu &rogresele ştiinţeiCa şi m*ndrul =8uci!er>(*nşii vreau să se înalţe7stăzi mai &resus de cer'

(ouă uşi le stau în !aţăKi răm*n aici miraţi(u&ă cum la &oarta nouă)tau &rivind nişte m*nzaţi'

;na este =uşa vieţii>Care lor li s%a înc#is7lta este cea a morţiiCare groaznic s%a desc#is'

C*te le a:unge ca&ulCaută să născoceascăCa să !a$rice viaţăKi &e moarte s%o o&reascăE

.rice unelteşti atee@iaţă însă nu &oţi daIar de ră!uiala morţiiNici de cum nu vei scă&a'(acă nu cunoşti în viaţăe rea unul (umnezeu@ei cunoaşte du&ă moarte<irania =celui rău>E



:e ziua 8anului nou9



)%a dus un an de zile-reoi s&re =as!inţit>Cu năzuinţi deşarteKi rost neîm&linit'

şi ia acuma r*ndul

;n altul mai vioiCe dă la toţi cuv*ntul)ă%i sca&e de nevoi'

Ki lumea veşnic vede% Cu g*nd neîndoit %Că orice înnoirei semn de &roco&sit'

Ki L doară L are &ildă4

(in viaţa cu &rogresCu ce amar de roadă% 8a urmă L s%a alesG

rin du#ul =înnoirii>)e vede arătatCă viaţa omeniriiMai rău s%a destrămat'

(eşi L la arătare %naintăm vioi(ar su!leteşte mergemCa racul îna&oi'

U$urăm du&ă =#imere>Ca v*ntul în văzdu#Ki văruim morm*ntulCa viaţa =!ără du#>'



6izeria din lume 5i ceful celor cu radio

Cinstitele 8ăcaşuri7cum se &ustiescCăci oamenii acuma8a 0adio se silesc'

n ocna sovietă)e c#inuiesc mereu7cei care din r*vnăIu$esc &e (umnezeuE

e !ront su$ mii de gloanţeCad sute de ostaşi8ăs*nd !emei vădaneCu $ieţii co&ilaşi'



Cutremurul &e ostrovl !ace cimitirCurm*nd la mii de oameni7l vieţuirii !ir'

n sc#im$ auzi la 0adioCum c*ntă măscării

Ki celor graşi la cea!ă8e !ace :ucăriiE

n casa cea săracă8a so$ă &e cu&tor .r!anii !ără &*ineşi &l*ng &e tatăl lor'

Co&ila cea or!ană0ămasă &rin streini

l*ng*nd aştea&tă milăn &oartă la vecini'

(ar 0adioului nu%i &asăl c*ntă la vecini5ăc*nd &e cei din casă8a inimă =#aini>'

7cel sărac o!tează

Ki nu &oate dormi(atornicii cer $aniiKi nu%i &oate &lătiE

n t*rg &e &iatra goală;n cerşetor zăc*ndUadarnic cere milăCu lacrimi tremur*nd'

n !undul &uşcăriei

)e%nc#ide &e nedre&tCreştinul cel cu r*vnă5iind $ătut în &ie&t'

Iar colo l*ngă groa&ă7lături de sicriu7mar se t*ngueşte. maică !ără !iuE

8a 0adio c*ntă marşuri



n &iaţă la oraş(uc*nd în nesimţiree omul &ătimaş'

n &atul su!erinţiiolnavul cel săracNu are m*ng*iere

(e #rană nici de leac'Iar muzica la 0adioCa nişte $oi răg*nd8e dă cura: la oamenin c#e!uri &etrec*nd'

ro&tindu%se în c*r:eeteagul din răz$oi7lunecă şi cade

e stradă în noroi'

Iar 0adio l*ngă d*nsulC*nt*nd carag#iosl !ace să în:uree cel care l%a scos'

7cel ro$it de &atimiCăz*nd din darul s!*nt

Nu a!lă astăzi s&ri:in8a cei de &e &ăm*ntE

Iar 0adioul dănţuieşte7cum la m*năstiri5ăc*nd să &ierdem rostul)ărmanei m*ntuiriE

e calea m*ntuirii;n su!let a&uc*nd

rogramul de la 0adioi vine lui în g*ndE

8a &atru du&ă masăConcert îi r*nduitKi nu am vreme astăzi)ă merg la s&oveditE

(uminică la nouă

)unt c*ntece #azlii



.cazia nu &ierdeCu s!inte 8eturg#ii'

8a &raznicele )!inte)e !ac e/cursii mariKi lasă tinerimea)treină de altar'

n &osturi =lumea nouă>etrece mai v*rtosKi $alul ca o slu:$ăl &regăteşte :os'

n tim& ce !ace slu:$ă)!inţitul )lu:itor8a cr*şmă îl ascultă0*z*nd cu 0adioul lor'

n vremea c*nd se roagă;n su!let credincios7lături z$iară 0adioul;n c*ntec ruşinosE

Iar c*nd &etrec la groa&ăl*ng*nd &e adormitn drumul lor le c*ntă

7cum de dănţuit'Cuv*ntul cărţii s!inte7cum a amuţit(e c*nd le c*ntă 0adio8a cei ce s%au s!inţit'

(uminica la slu:$ăCreştinii nu &rea vinIar cinematogra!ul

i totdeauna &lin'

iserica adeseaNu are c*ntăreţiIar noa&tea la &etreceri)e c*ntă !ără &reţ'

Mizeria din lume)&oreşte azi mereu

Căci azi &uţini din oameni



Mai cred în (umnezeuE

e căile &ierzăriiCei mulţi călătorind7com&aniamentul(e 0adio au slu:ind'

Mizeria din lume)%adună mai cu s&or n c*ntecul de 0adio)&re iadul &ierzător'

n toată lumea astăzi0ăsună glasul luiCa un concert !une$ruierzării omuluiE

Cora$ia vieţii)e lu&tă azi în larg7v*ndu%şi c*rma ru&tăKi &*nza la catarg'

(in Miază%Noa&te valuri8ovesc acum cum&litCora$ia în coaste% Cu omul $uimăcit %

n loc să se gri:ească(e &*nza &entru v*nt)ărmanul om ascultă7 0adioului c*ntE

Ki c*ntecul de 0adioe om l%a !ermecatKi du#ul nesimţiriil ţine încleştatE

Ki du&ă imnuri s!inte7uzi la 0adio iar C*ntări neruşinate)lu:ind lui @eliar'



:in re-eBunile veacului

@aluri negre se ridică

7runc*nd acum veninm&otriva celor s!inteKi a neamului creştin'

ate =Crivăţul> nă&raznic(e la Nordul comunist0ăs&*ndind &rin toată lumea

(ogmele lui 7nticrist'(in 7&us =7ustrul> su!lă7duc*nd cu el &rogresCare creşte necredinţaKi îm&răştie eres'

(e la Miazăzi mai tare)e st*rneşte v*ntul iar 7&rinz*nd &ăg*nătatea

8a !eciorii din =7gar>'

Iar la răsărit de soare@alul gal$en al lui =-og>7meninţă toată lumeaCu &ăg*nii lui Magog'

<oţi vră:maşii cei de moarte)e ridică m*nioşi

@r*nd să &iardă )!*nta 8egeKi &e $inecredincioşi'

5ac în gra$ă alianţăCei cu du#ul răzvrătitCunosc*nd că lumea astăziNu%i de&arte de s!*rşit'

(; altă vaiantă este Semnele a"o#ali"ti#e)



Semnele a-ocali-tice

@*nturi rele &ierzătoare7meninţă azi mereue noroadele smeriteCare cred în (umnezeu'

ate =Crivăţul> nă&rasnic

(e la Nordul Comunist0ăs&*ndind în toată lumea=(ogmele> lui 7nticrist'

(in 7&us =7ustrul> su!lă7duc*nd cu el =rogres>Care naşte necredinţăKi îm&răştie eres'

(e la Miazăzi mai tare



=ăltăreţul> s%a &ornitKi lovindu%se de =Crivăţ>e cei negri i%a%nroşit'

Iar la 0ăsărit de soare=@alul gal$en al lui -og>)&umegă şi se !răm*ntă

Cu =vlăstarii lui Magog>';cenicii stricăciunii5or!otesc îngrozitor Căut*nd să otrăveascăe sărmanul muritor'

-ra$nic uneltesc &erzareaCei cu du#ul =răzvrătit>% Ki &recum se vede lumea

Nu%i de&arte de s!*rşit %

;r*ciunea &ustiiriiKi%a găsit învăţăceiCare dăscălesc &e oameniCa să meargă du&ă ei'

(A#este vesui au fost s#ise n ziua Sfintei $aia $ag%alena, #ea nto#mai #u A"ostolii, iulCG6, n Sihăstia =Sfintei Ana> %e la 4ozeva ("otivit #u staea futunoasă %in #ele "at

#ontinente) %e #ăte smeitul 3eos#himonah 3oan 3a#o'. ; altă vaiantă este =Din e"e0univea#ului> . Sunt ultimele vesui ale Sfântului 3oan)



Sfântul Ioan Iacob 'omânul/Hozevitul / Hrană duovnicească " Canonisirea .m-iedicată dcei adormiţi

8a un rea )!inţit &isco&

7u venit din e&ar#iel*ngeri contra unui &reotCu năravul de $eţie'

Ki &recum aceste &l*ngeri)tăruiau necontenit)%a găsit de cuviinţă)ă%l o&rească de slu:it'

)%a alcătuit scrisoarea)&re a lui canonisireCa &rin asta aro#iaKi cei mari să ai$ă ştire'

(ar c*nd dă să iscăleascărea )!inţitul la s!*rşit)%a !ăcut un vuet mareMii de glasuri s%au &ornit'

=NuE NuE NuE să nu !aci astaE>7uzit%a din văzdu#Ki scă&*nd din m*nă &ana<ur$uratu%s%a la du#'

Cuget*nd &uţin $ătr*nul)%a g*ndit că%i vreo &ărere

Căci îi ţiuie urec#ea;neori de &riveg#ere'

(eci a&ucă iar condeiulCa să !acă iscălire(ar în cli&a ceia iarăşi)e aude glăsuireE

=NuE NuE NuE arată%i milă>)e aude lămurit

Ki de !rică%7r#iereul)%a lăsat de iscălit'

(ar venindu%şi iar în !ire@rea să termine de scris)ocotind aceste glasuriNălucire ca de vis'

(ar a treia oară m*na

7%nce&ut a%i tremuraCăci &oto&ul cel de glasuriMai năvalnic răsuna'

7runc*nd din m*nă &ana7 lăsat neiscălitKi c#em*nd &e cel cu vinaCu $l*ndeţe i%a grăit4

rea Cucernice ărinte

Iată am aceste ştiri7devăr ne scrie lumea.ri sunt goale uneltiriG

<oate sunt adevăraterea )!inţitul meu )tă&*nMă înşăl cu $ăuturaKi de rău cu dre&t mă ţinE

(e la alte &atimi grele

(umnezeu m%a iz$ăvit(ar năravul $ăuturii(eseori m%a $iruit'

(ar îi zice lui @lădicaD)lu:$a cum ţi%o îm&lineştiGCăci de%acuma ai &edea&să

Ka&te ani să nu slu:eştiErea )!inţite eu din ziuantru care m%ai s!inţitN%a rămas în aro#ieNici un om ne&omenit'

Mai cu seamă eu smeritul5oarte mult mă s*rguiescCa &e cei trecuţi din viaţă

ururea să%i &omenesc'

7uzind vlădica asta7%nţeles cine strigaKi ru&*nd scrisoarea zice4=Mergi la aro#ia taE>

u asemenea &ersoaneNu le &ot canonisi

Căci atunci &e mii de du#uri7ş &utea nedre&tăţiE

Cei din viaţă cer &edea&să(u&ă !a&tul arătatIară cei din altă lume)olitor te%au c*ştigatE

7m aice zeci de &l*ngeri)crise doar ca să te cert

(ar în ceruri mii de glasuri)trigă astăzi să te iertE

Mergi la )lu:$a ta în &ace(ar să nu mai !aci sminteliKi să nu mă uiţi &e mine8a a slu:$ei r*nduieliE

(@<tasă %in volumul9 Sfântul 3oan 3a#o' 8omânul+4ozevitul, 4ană %uhovni#eas#ă, eumină %in umină, *u#ueşti 666, ". I6+I)



iaţa -e scurt a -ărintelui scimona Ioanicie ârâial(1$0/1)

ărintele Ioanic#ie s%a născut într%un sat l*ngă 0*mnicu )ărat' 7 stat c*ţiva ani în M*năstirCiolanu din :udeţul uzău a&oi îm&reună cu sora sa maica Magdalena au venit în Aara )!*ntă'

7 stat la Ierusalim la Morm*ntul (omnului la eştera Naşterii (omnului din et#eleem şi M*năstirea )!*ntului )ava unde a cunoscut &e )!*ntul Ioan Iaco$'

8a eştera Colomona l*ngă Marea Moartă a&roa&e de @alea Iordanului s%a dus şi cuviosIoanic#ie ca ucenic al )!*ntului Ioan Iaco$ şi i%a rămas intim şi credincios &*nă la moart)!*ntului în 1962'

nglezii i%au înc#is &e toţi mona#ii rom*ni germani italieni într%un lagăr &e toată durata răz$oiulal doile mondial' 7ici au !ost şi cuviosul Ioanic#ie îm&reună cu )!*ntul Ioan Iaco$'

(u&ă lagăr am$ii au revenit în M*năstirea )!*ntul )avaF du&ă un tim& au luat în &rimire iserirom*nă de la Iordan tim& de + ani du&ă care s%au retras în &ustie la eştera )!*nta 7na deasu&&*r*ului Horat' n eşteră vara era !oarte cald şi iarna !oarte !rigF )!*ntul Ioan Iaco$ !iind şi $olnacuviosul Ioanic#ie a avut gri:ă de el'

(u&ă moartea )!*ntului cuviosul Ioanic#ie s%a retras în M*năstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul s%a ocu&at cu editarea scrierilor )!*ntului Ioan Iaco$ ti&ărind două volume4 =Hrană du#ovniceascăIerusalim vol I în 196 şi vol' II în 19Q2 ce cu&rind numai o &arte din o&era )!*ntului Ioan'

n 192 a asistat la desco&erirea Moaştelor întregi ale )!*ntului Ioan L de&use în iserica )!*ntul

Kte!an L şi de atunci a stat l*ngă Moaştele )!*ntului &*nă la moartea sa'

ărintele Ioanic#ie era !oarte necă:it că nu se găsesc rom*ni care să stea la Hozeva l*ngă Moaşte)!*ntului' ărintele @isarion de la M*năstirea utna a stat un tim& dar a &ărăsit &ostul şi în &rezenu se mai a!lă nici un rom*n la Hozeva'

)!*ntul Ioan Iaco$ şi ucenicul său sc#imona#ul Ioanic#ie au !ost a&ărători ai calendarului &e svec#i' n anul 19, atriar#ii isericilor .rtodo/e au sc#im$at calendarul Iulian îndre&tat de )!inărinţi la înt*iul )inod ecumenic cu cel -regorian ca să !ie în acord cu iserica din 7&us' 7u răm

cu calendarul vec#i atriar#ia din Ierusalim întreaga 0usie )!*ntul Munte 7t#os )er$ia şi &arţcelelalte iserici din ţările ortodo/e' 7ceastă îm&ărţire a isericii .rtodo/e în două şi mai mul&ărţi a dus la con!licte şi certuri !ăc*ndu%se &ăcat mare'

n 199, înainte de a muri &ărintele sc#imona# Ioanic#ie a trimis ultima sa mărturie des&=Măcelul de la Cucova>4

=<ul$urările stiliste s%au a!lat în discuţia &arlamentului' n ,, decem$rie 193+ distinsul nost&rieten de&utat de Cetatea 7l$ă d%nul <#' Iaco$escu în urma intervenţiilor d%lui Nicuşor -rauradresat domnilor miniştri de interne şi :ustiţie inter&elări asu&ra următoarelor4

=n :udeţul utna în tot tim&ul anilor 193%193+ a !ost dezlănţuită o adevărată teroare îm&otrivcredincioşilor stilului vec#i' <eroarea administrativă a culminat în măcelul de la Cucovcredincioşii )tilului @ec#i din :udeţele utna acău <ecuci au #otăr*t ridicarea unei m*năstiri :ud' utna cu autorizaţia &rimăriei Cucova' 7v*nd toate !ormalităţile legale înde&linite au cum&ărun teren &rin act autentic !ăcut la &rimăria )ascut au ridicat a&oi m*năstirea şi c*teva c#ilîm&re:muind totul &rintr%un gard' nce&ură şicane administrative ziua şi noa&tea :andarmîncerc*nd să &ătrundă în curtea m*năstirii su$ di!erite &rete/te insult*nd ameninţ*nd şi lovinCredincioşii s%au &l*ns Ministerului de Interne care a dat ordin la 1 mai 193+ legiunii de :andarm

utna să nu se mai amestece în c#estiunile religioase şi să le lase li$ertatea de mani!estare a cultulor'

Cu toate acestea la ,Q mai două să&tăm*ni du&ă ordinul de mai sus organele administrative numeroşi :andarmi au descins la Cucova cu #otăr*rea de a &ătrunde cu !orţa în curtea m*năstirCredincioşii din interior s%au o&us înc#iz*nd &orţile şi comunic*nd că nu &rimesc să intre :andarmînăuntru !iindu%le teamă' 7 înce&ut atacul care s%a trans!ormat în măcel' )%au tras !ocuri s%a

aruncat &ietre s%a iz$it cu ciomege şi to&oare &entru a !orţa credincioşii să cedeze' 7ceştia !ără cmai mic act de violenţă au ridicat doar icoana Maicii (omnului strig*nd4 =.mor*ţi%ne &rimmoartea cu oc#iiE>' (u&ă o zi :andarmii au &ătruns în curte omor*nd + oameni şi rănind grav ,devast*nd tot şi distrug*nd icoane cărţi s!inte odoare $isericeşti etc' 7stăzi &e locul unde a !om*năstirea nu se mai găseşte nimic' <otul a !ost ras &*nă la &ăm*nt'

Cei care au &utut să sca&e au !ost !ugăriţi &rin &ădure tim& de două luniF cei &rinşi în !runte cu crăniţi au !ost $ătuţi maltrataţi raşi &e ca& şi cu $ăr$ile tăiate' 2 de oameni au !ost deţinuţi %+ lutorturaţi &entru a mărturisi le&ădarea de credinţa lor' 7&oi arc#etul utna a dat rec#izitoriîm&otriva lor &entru re$eliune în masă'

ntre$ăm4 au cunoştinţă d%nii miniştrii de interne şi :ustiţie de măcelul de la CucovaG Cine suautorii crimelor şi ai $ar$ariilorG Cine răs&unde &entru s*ngele vărsatG =

8a Cucova a !ost măcel în toată &uterea cuv*ntului unii nu voiau să se a&ereF asasinii sunt aco&ericredinţa se &lăteşte cu s*nge' u am !ost aici L m%am &us cu !aţa la &ăm*nt ca să sca& cu viaţă'

Mona#ul Ioanic#ie rugaţi%vă &entru mine &ăcătosul>

redici 5i editoriale des-re Sfântul

Ioan Iacob Hozevitul



ărintele Cleo-a Ilie / redică la Sfântul Ioan de la Neamț



Iu$i i credincio i )!*ntul Ioan de la Neam este cel mai nou s!*nt rom*n canonizat de iseriț ș ț.rtodo/ă' @ia a lui aleasă nevoin a lui mul i ani în &e teră smerenia lui i mai ales a!larț ț ț ș ș

moa telor lui întregi i ne&utrezite l%au !ăcut vrednic să !ie canonizat i trecut în ceata s!in ilor'ș ș ș ț

7cest ales cuvios rom*n s%a născut la ,3 iulie 1913 în satul Crăiniceni % oto ani !iind singurș

&ărin i' (in $otez a &rimit numele Ilie' (u&ă 6 luni de la na tere mama sa a &lecat la (omnul a&ț ș

i tatăl său a murit în &rimul răz$oi mondial' 0ăm*n*nd or!an co&ilul a !ost crescut de $unica ș

Maria' (u&ă zece ani a decedat i ea iar co&ilul Ilie a !ost luat de un !rate de%al tatălui său' l l%a dș

la coală i la liceu'ș ș

n anul 1933 t*nărul Ilie a intrat în via a mona#ală la Măț năstirea Neam !iind ales de (u#ul )!*nt țslu:ească lui Hristos' 7ici s%a călugărit la a&rilie 1936 &rimind numele de Ioan iar în toamnacelui an s%a dus să se înc#ine la Morm*ntul (omnului i a rămas în ara )!*ntă &*nă la s!*r itș Ț ș

vie ii'ț

ntr*nd în o$ tea Mănăstirii )!*ntul )ava s%a nevoit acolo zece ani ca &araclisier i in!irmier a&oș ș

!ost #irotonit &reot la Morm*ntul (omnului i a !ost cinci ani stare la mănăstirea rom*ș ț nească deIordan cu #ramul )!*ntul Ioan otezătorul av*nd ucenic &e mona#ul Ioanic#ie'(in anul 19+, Cuviosul Ioan laco$ se retrage îm&reună cu ucenicul său la &e tera )!*nta 7na ș

l*ngă Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul' 7ici se nevoie te în neîncetată rugăciune în &ostș în cugetare la cele cere ti &*nă la + august 1962 cand i i dă su!letul în m*inile lui (umnezeu !iiș ș

în v*rstă de Q de ani'

7ceasta este &e scurt via a )!*ntului Ioan Iaco$ numit i "Hozevitul" du&ă numele locului aceț ș

&ustiu care se c#eamă Hozeva'

5iind îngro&at în &e tera )!*nta 7na unde s%a nevoit în ulș timii o&t ani tru&ul )!*ntului Ioan a sacolo tim& de ,2 de ani &*nă la august 192 căci &rin minune s%a des!ăcut morm*ntul i i sș

a!lat tru&ul întreg ne&utred răs&*ndind $ună mireasmă' 7&oi cu $inecuv*ntarea atriar#ul

enedict de la Ierusalim a !ost dus la Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul a ez*ndu%i )!inș temoa te în racla !rumos îm&odo$ită în care se a!lă &*nă astăzi în $iserica )!*ntului te!an unde vș Ș

mul i &elerini i îi sărută racla lui i icoana'ț ș ș

Iar în anul 199, la ,2 iunie )!*ntul )inod al isericii .rtodo/e 0om*ne l%a canonizat trec*ndu%lr*ndul s!in ilor su$ numele de ")!*ntul Ioan de la Neam "' n &rezent i se zide te i o $iserică ț ț ș ș

Mănăstirea Neam în numele lui unde îi vor !i aduse i s!intele sale moa te'ț ș ș

Iu$i i credincio i iată &e cine !ace (umnezeu s!in iE Iată &e cine &rea măre te (umnezeu &e &ăm*ț ș ț ș

i în cerE Nu &e cei $oga i nu &e cei lăuda i de oameni nu &e cei învă a iE Ci &e cei smeri i &e cș ț ț ț ț ț

$l*nzi &e cei care se roagă neîncetat i au inima curată' e aceia îi laudă (umnezeu întru aceia ș

&rea măre te Hristos i &e aceia îi !ace s!in i i îi numără în ceata Cuvio ilor ărin i din 0ai'ș ș ț ș ș ț

7colo se a!lă )!*ntul Ioan de la Neam E 7colo c*ntă cu îngerii i cu to i s!in ii măririle lț ș ț ț

(umnezeuE 7colo slăve te neîncetat &e <atăl &e 5iul i &e (u#ul )!*nt i se roagă &entru noi cș ș ș

&ăcăto i de &e &ăm*nt ca să ne dăruiască (umnezeu i nouă mai multă credin ă mai muș ș ț

smerenie i r*vnă &entru lucrarea !a&telor $une'ș

Cu adevărat minunat este (umnezeu întru s!in ii )ăiE Minunată este via a s!in ilor i cre tinilț ț ț ș ș

evlavio i deci cei ce au evlavie i !rică de (umnezeu totdeauna se roagă totdeauna cugetă ș ș

Hristos nu li&sesc de la iserică niciodată sunt milostivi trăiesc în &ace cu to i i nu se tem ț ș

moarte niciodată'

7ce tia sunt cei mai !erici i cre tini' e ace tia îi iu$e te cel mai mult (umnezeu i !ace voia celș ț ș ș ș ș

ce se tem de l' 7cestora se cade să le urmăm i noi dacă vrem să ne m*ntuim'ș

Iu$i i credincio i astăzi !acem &omenirea cea de &este an a )!*ntului Ioan de la Neam cel mai nț ș țs!*nt ortodo/' (ovada cea mai mare că el este s!*nt o arată s!intele sale moa te care stau întregiș

nestricate de a&roa&e ,2 de ani'

)ă urmăm i noi via a s!*ntă i curată a )!*ntului Ioan de la Neam ' )ă avem i noi smereniaș ț ș ț ș

r*vna lui &entru s!*nta rugăciune &entru &ost &entru tăcere &entru toată !a&ta $ună' )ă iu$ilini tea i tăcerea &recum le%a iu$it i el' )ă cugetăm la moarte i la în!rico ata :udecată a a cuș ș ș ș ș ș

cugeta i el' )ă citim cu evlavie căr ile s!inte i mai ales )!*nta )cri&tură @ie ile )!in ilor ș ț ș ț ț

nvă ăturile )!in ilor ărin i cum le citea i )!*ntul Ioan' )ă ne &ăzim mintea i sim urile curate aț ț ț ș ș ț

cum !ăcea i el' 7&oi să nu uităm că de tot cuv*ntul rău vom da socoteală în ziua :udecă ii aș ț

mirenii c*t mai ales noi călugării'

7cestea de le vom !ace i de vom a:uta i noi la m*ntuirea altora &rin s!aturi &rin căr i s!inte i &rș ș ț ș

e/em&lul vie ii noastre avem năde:de că unul (umnezeu ne va !ace &arte de cereasca ț

îm&ără ie cu rugăciunile reacuratei Maicii )ale cu ale )!*ntului Ioan de la Neam i cu ale tuturț ț ș

s!in ilor 8ui' 7min'ț

(Ahiman%it /leo"a 3lie, -e%i#i la "azni#e m"ăăte ti i la sfin i %e "este an, @%itu ș ș ț

@"is#o"iei 8omanului, "". II:+II5)



&rimandrit etroniu Aănase / :es-re Cuviosul Ioan cel Nou Hozevitul

Cu trei veacuri în urmă mitro&olitul (oso!tei al Moldovei în volumul din @ieţile )!inţilor !ăcurmătoarea însemnare4 că =J şi din rom*ni sunt mulţi s!inţi numai că nu sunt cunoscuţiJ>

(e atunci şi &*nă astăzi &e cerul .rtodo/iei rom*neşti s%au a&rins multe stele &realuminoase mărturisitori ierar#i cuvioşi şi dre&ţi &recum vedem şi în vremea noastră răsărind c#i&ul luminal ierosc#imona#ului Ioan Iaco$ des&re care ne va !i vor$a în r*ndurile de !aţă'

-ăintele 3oan este #ontem"oan #u noi. Semnataul a#esto ân%ui l+a #unos#ut "esonal mănăstiea 2eamu, un%e a tăit şi s+a #ălugăit, nte anii C::+C:G, şi un%e tăies# n#ă %estumonahi #ae au vieuit #u %ânsul. De a#eea, este o %atoie să nu %ăm uităii #ele %e #uviin%es"e a#est fiu al *isei#ii noaste stămoşeşti, #ae "in viaa sa sfântă s+a nve%ni#it %e ma%aui %umnezeieşti.

n r*ndurile de !aţă nu voi consemna dec*t în treacăt c*teva date din viaţa sa necesare &entînţelegerea mai de&lină a celor ce urmează'



Du"ă u#eni#ia %uhovni#eas#ă n o'ştea mănăstiii 2eamu, nte anii C::+C:G, "ăintele 3oamege n "eleina0 la o#uile Sfinte %in -alestina, un%e va ămâne "ână la sfâşitul vieii9 zeani n maea avă a Sfântului Sava, nte CIE+C5:, ieos#himonah şi egumen al s#hitulomânes# %e la 3o%an şi, n fine, estul vieii şi+l "ete#e n "ustia 8uva, %in "ea0ma mănăstiSfântul ?heoghe 4ozevitul, %in &alea 3o%anului, n "eştea Sfinilo 3oa#him şi Ana, %u#ânviaă sihăsteas#ă, %e as"ă nevoină, n ugă#iune, "ost şi #ugetae %uhovni#eas#ă.

În anul CG6, "ăintele 3oan te#e la #ele veşni#e şi este ngo"at n "eştea n #ae s+a nevoTim" %e 6 %e ani, "ăintele 3oan s+a o%ihnit n "a#e n "eştea sa %in "ustia 8uva. Doa %#ân% n #ân% un "elein omân mai te#ea să se n#hine la momântul lui şi să+i a"in%ălumânae la #ă"ătâi. Da iată, %in toamna anului CB6, veşti minunate %es"e "ăintele 3oan afost a%use %e "eleinii la Sfintele o#ui şi ăs"ân%ite "este tot. /ă, a%i#ă, s+a fi %es#o"eit #hi" minunat tu"ul său, ămas neatins %e sti#ă#iune %u"ă 6 %e ani %e şe%ee n momânt şi #%in el se evasă 'ună mieasmă.

n luna se&tem$rie 192 ar#imandritul 7m!ilo#ie stareţul mănăstirii )!*ntul -#eorg#e Hozevitde care de&inde şi &eştera unde s%a nevoit &ărintele Ioan a !ăcut o călătorie în -recia la 7tena

care &rile: mai mulţi credincioşi l%au asaltat cu între$ări des&re &ărintele Ioan'

(eclaraţiile stareţului 7m!ilo#ie au !ost &u$licate în revista religioasă ateniană =)!*nta Marinanumărul din (uminica Mironosiţelor 191 luna mai' 7ceste declaraţii sunt !oarte &reţioase &entcă sunt ale unui martor ocular al !a&telor istorisite şi care a cunoscut îndea&roa&e &e &ărintele Ioa(e aceea le redau integral în traducere4

=-ea /uvioase, i s+au a%esat #e%in#ioşii %in Atena, s"une+ne #eva %es"e "ăintele 3oan!>.

=5iilor a înce&ut stareţul 7m!ilo#ie &ărintele Ioan a adormit acum ,2 de ani în anul 1962 în a:unsăr$ătorii =)c#im$area la 5aţă>' Ki%a cunoscut mai înainte dată s!*rşitului şi a însemnat%o &&eretele &eşterii' u însumi cu m*inile mele l%am îngro&at îm&reună cu alţi &ustnici în &us0uva cale ca trei s!erturi de ceas de&arte de mănăstire în &eştera unde s%a nevoit' 8%au găsit &ărinmort &e rogo:inăF îşi &regătise singur morm*ntul' 7u venit şi ne%au înştiinţat sus la mănăstire şi nam co$or*t la &eşteră ca să%i !acem slu:$a înmorm*ntării' Ne%am urcat cu scara &e st*ncă la Q2 metri înălţime unde se a!la &eşteră' 7m a:uns acolo &e la orele 1222'

C*nd am înce&ut &ro#odul deodată &eştera s%a um&lut de &ăsări săl$atice din &ustie mulţimnenumărată' .$işnuia &ărintele Ioan să le dea de m*ncare zilnicF avea &e st*ncă &*ine &osmag' 7

venit să%şi ia tainulE L ne%am zis' (ar acum (umnezeu le trimisese ca să conducă &e Cuviosul ultimul său sălaş' Ne incomodau în tim&ul slu:$ei z$urau &e ca&etele noastre ne%au stilum*nările ne%au înc#is cărţile' ăteau din ari&i deasu&ra tru&ului Cuviosului se aşezau şi &e el &ca& &e &ie&t &e &icioare şi !iecare glăsuia du&ă !elul eiJ

=8e%o !i !oame zic eu către ceilalţi &ărinţiF ia vedeţi dacă este ceva de m*ncareE>' ;nul dintre ei surcat &e st*ncă şi a văzut că erau de toate şi &osmag şi struguri dar ele nu voiau m*ncare ci &ărintele lor &e $ine!ăcătorul lor &e care îl &ierduseră'



(u&ă săv*rşirea slu:$ei l%am &us în morm*nt şi deasu&ra am &us un ca&ac de sc*nduri' 7m adua&oi &ăm*nt am !ăcut mortar cu care am li&it sc*ndurile de &e morm*nt unde Cuviosul a răm&*nă acum în 192'

8a , iulie 192 a venit din 7merica să se înc#ine la mănăstire un gru& de circa ,2 de &elerigreci%americani' C*ţiva dintre d*nşii vreo +%6 &ersoane care cunoscuseră &e &ărintele Ioan şi mărturisiseră la d*nsul mi%au zis4 =rea Cuvioase daţi%ne $inecuv*ntarea să mergem :os la &eşter

să ne înc#inăm la morm*ntul Cuviosului du#ovnic IoanE>8a înce&ut eu m%am îm&otrivit zic*nd că sunt st*nci mari &ră&ăstii şi locuri anevoie de trecut iei oameni şu$rezi4 =Nu cumva să se înt*m&le să cădeţi şi să vă loviţiE>' 8e%am s&us că drumul esanevoios şi că nu%i mare &agu$ă dacă nu ne ducem'

=a nu rea Cuvioase au stăruit ei să mergem să mergem că ne vor a:uta s!inţii şi rugăciuniCuviosului şi ale )!inţiei @oastre să mergem cu $ineE>'

7m cedat şi am mers' 7colo am c#emat un &ustnic care a adus o scară a &us%o &este &ră&astie

ne%am urcat sus &e st*ncă în &eşteră'

Ne%am înc#inat la morm*ntul Cuviosului Ioan am a&rins lum*nări am c*ntat un trisag#ion şi a&ne%am odi#nit &uţin în &eşteră'

Cum stăteam noi unul dintre &elerini îmi zice4 =rea Cuvioase dacă se &oate şi daţi $inecuv*ntaredes!aceţi ca&acul morm*ntului să ne înc#inăm şi noi la osemintele CuviosuluiE 7u trecut ,2 de ade c*nd a adormit şi noi am venit de la aşa mare de&ărtare în această săl$atică &ustieE )ă desc#idemorm*ntul să ne înc#inăm la osemintele CuviosuluiE>

=.ameni $uni le%am zis eu socot că ceea ce am !ăcut este de a:uns' )ă lăsăm &e Cuviosul să odi#nească în &ace în veci şi să nu%l tul$urămE>'

=@ă rugăm rea Cuvioase au stăruit ei să desc#idem morm*ntulF îl desc#idem noi ca să nu vă mosteniţi )!inţia @oastrăE>

=ărinte Hrisante zic eu către un &ustnic găseşte ceva ca să um$lăm la morm*ntE>

într%un colţ al &eşterii se a!la o $ucată de !ierF a adus%o am desc#is' (ar numai c*t am mişcat &uţsc*ndura de deasu&ra şi a intrat aer în morm*nt am simţit o $ună mireasmă'

=@edeţi rea Cuvioase zic ei că morm*ntul are $ună mireasmăG>

Ne aşte&tam să vedem numai s!inte oseminte şi nu $ună mirosire' C*nd am luat sc*ndură ce veziG ărintele Ioan dormea cu tru&ul neatins de stricăciune aşa cum l%am &us' arcă l%am !i &us morm*nt de c*teva ceasuri' a nici ceasuri ci c#iar acum !ără nici o sc#im$are a în!ăţişării lum*inile $ar$a &ărul sc#ima încălţămintea erau neatinse' urtase $ocanci militari4 erau noi%nouHainele nu &utreziseră culoarea sc#imei a e&itra#ilului toate erau noi' 8a această vedere eu m%aemoţionat m%am înc#inat şi am zis4 (oamne miluieşteE .are este înc#i&uire sau realitateG

=(ar şi Cuvioşia @oastră mă întrea$ă ei a$ia acum vedeţi acest lucruG>

L =(a zic şi eu tot acum îl vădE (acă nu veneaţi (vs' n%aş !i um$lat niciodată la morm*nt' 7ci !i rămas în veci' entru că de regulă nu mutăm osemintele din &eşteri le lăsăm acolo>'

Ne%am înc#inat cu toţii la s!intele moaşte' i au cerut o =$inecuv*ntare> de la ărintele Ioan' 8e%atăiat şi le%am dat o $ucăţică de #aină am înc#is morm*ntul &rovizoriu şi am &lecat'

7m a:uns la mănăstire ne%am adunat toţi &ărinţii şi ne%am s!ătuit ce să !acem cu tru&ul Cuviosulune%am #otăr*t să%l aducem la mănăstire' în &eşteri mai um$lă rău!ăcători care caută lucruri vec#este &rime:die să le dea !oc sau să le &ro!aneze' Ceea ce ar !i mare &ăcatE

7m mers a&oi la Ierusalim am cum&ărat un sicriu şi ne%am dus din nou la &eşteră cu mai mucredincioşi şi &ărinţi' 7m urcat sicriul sus am desc#is morm*ntul şi am luat &e &ărintele Ioan &m*ini4 unii de ca& alţii de mi:loc de &icioare de g#ete şi încetul cu încetul l%am &us în sicriu' am scos din $uzunar &ie&tenele şi i%am &ie&tănat &ărul şi $ar$a şi i%am &us culionul &e ca& la loaşa cum !usese'

5aţa îi era neatinsă ca şi cum dormeaF numai &e !runte culionul lăsase o mică dungă neagră dcauza tim&ului îndelungat' 7&oi încet încet cu a:utorul !uniilor am co$or*t sicriul în vale l%am dla mănăstire şi l%am aşezat în $iserică' 8a mănăstire de &raznicul 7dormirii Maicii (omnuluvenise din -recia mare mulţime de oameni ca la trei mii şi vreo Q% mitro&oliţi şi toţi s%au înc#inla moaştele Cuviosului'

5iindcă sicriul era ne&otrivit am mers din nou la Ierusalim şi am comandat o raclă anume &ents!intele moaşte4 lungă de doi metri 2Q+ m' lată şi 2++ m' înaltă' Costa + de mii de dra#me

trans&ort cu tot' . raclă !rumoasă de lemn de a$anos cu cristal de :ur îm&re:ur &entru a se vedea întregime' 7m aşezat în ea &e Cuviosul şi se vede &este tot &arcă doarme'

7ceastă raclă a a:uns la mănăstire în c#i& minunat' 7utomo$ilele nu &ot veni &*nă la mănăstire se o&resc mai de&arte' 7dusesem racla &*nă acolo unde se o&resc maşinile' C*nd s%o ducem aconstatat că era grea şi oameni &uţini m*ini &uţine' <re$uia să ne întoarcem ca să aducem şi alucrătoriF deci c#eltuiala îndoită' Cum ne g*ndeam noi ce să !acem ne%a trimis (umnezeu un grude turişti germani' Cum i%am văzut i%am rugat dacă &ot să ne a:ute'

=Ne mai între$aţiG au răs&uns eiF Ne mai rugaţiG Cum nu !oarte $ucuroşiE>' 7u luat racla că &e u

!ulg şi au dus%o la mănăstire' 7m &lătit ceea ce se cuvenea muncitorilor şi au &lecat' recum vedeCuviosul Ioan a adus şi racla la mănăstire'

(ar şi lucrarea raclei tot cu a:utorul Cuviosului s%a !ăcut &entru că nu aveam $ani' 7m mers la ut*m&lar ara$ ortodo/ şi%i s&un că am numai ,2 de mii de dra#meF îi dau această sumă dre&t avaniar restul de circa Q2 de mii de dra#me urm*nd să%i dau c*nd mă voi întoarce din -recia'

=(e acord îmi zice meşterulF aşa să !ie &ărinteE>' Ki a !ăcut racla' (ar nu du&ă mult tim& un numde credincioşi din Canada mi%au trimis Q2 de mii de dra#me adică e/act restul sumei de &lată &ent

lucrul raclei>'

7cestea sunt declaraţiile &ărintelui 7m!ilo#ie'

ntre tim& rea Cuvioşia )a a adus la cunoştinţă toate cele des&re &ărintele Ioan atriar#iIerusalimului care i%a răs&uns că va trimite o delegaţie la !aţa locului'

N%am a!lat încă dacă a !ost şi ce a #otăr*t delegaţia &atriar#ală a Ierusalimului' o&or

dre&tcredincios însă nu aştea&tă #otăr*ri o!iciale &entru a%şi e/&rima evlavia';n &ictor din -recia mi%a cerut o !otogra!ie a &ărintelui Ioan &entru a !ace icoanăF un alt &ictor l&ictat de:a într%o mare catedrală din )iria' n )!*ntul Munte &este tot mona#ii vor$esc des&re noCuvios Ioan'

ărintele -#erasim L imnogra!ul o!icial al )!intei atriar#ii cumenice L lucrează de:a la alcătuirslu:$ei Cuviosului IoanF mi%a cerut unele date des&re el şi am !ost $ucuros să i le dau'

Nu e/istă nici o îndoială în ceea ce &riveşte viaţa de înaltă s!inţenie a Cuviosului Ioan cunoaşter

de mai înainte a datei morţii minunata =&ro#odire> a &ăsărilor de la moartea sa desco&erirea în c#minunat a tru&ului său şi răm*nerea lui neatinsă de !irească stricăciune du&ă ,2 de ani de şedere morm*nt $una mireasmă atestată de toţi &elerinii care se revărsa din s!intele lui moaşte'

<oate acestea sunt semne neîndoielnice ale s!inţeniei cu care (umnezeu a &roslăvit &e CuviosIoan 0om*nul'

Ahiman%it -etoniu Tăna

(8evista =*isei#a ;to%o<ă 8omână>, Anul /n. :+I, matie+a"ilie CB

S Calinic &r+atu vorbind des-re Hozeva, -e5tera Sfântului Ilie, bocancii Sfântului IoanIacob 5i scrisoarea -atriarală .n care se cerea a-robarea de a aduce .n ţară moa5tele

Sfântului

V /alini# Agatu, @"is#o" al Ageşului şi $us#elului

Nu &rea de&arte de Ierusalim se a!lă în &rea:ma unui r*u $ogat în a&e #rănitoare ca la&tele cel curMănăstirea Hozeva &e care din mila (omnului am văzut%o de o vreme de ani'

7ici aveam să &ăşim cu s!ială &e urmele )!*ntului Ilie <esviteanul' eştera lui de &este 3'222 de anunde a stat !ugit de !rica lui 7#a$ şi a Iza$elei regele şi regina &ăcătoasă m*ncată de c*ini' eşteam văzut%o &roas&ătă şi cu mireasmă de rugăciuni'

M%am aşezat în genunc#i la rugăciune &e &iatra lustruită ca diamantul de mii de ani de mătănii&aşi nevăzuţi' 7&oi m%am aşezat întru odi#na &icioarelor o$osite de drum' -*ndurile mele um$l&este tot dar mai ales la )!*ntul Ilie cel straşnic mustrător al răutăţilor din vremea vieţuirii sale' Mam dus cu mintea şi la cor$ul care%i aducea &*inea şi carnea &entru întărire' Mă $ucuram de &urtarde gri:ă a lui (umnezeuE C#iar &*nă într%acolo să%i servească lui Ilie un &r*nz aşa co&iosG (calmul din &eşteră şi tem&eratura constantă în toate anotim&urile anuluiG

Mi%am zis tot în mintea mea amăr*tă şi săracă4 E, Doamne, ce mi$ar pl!cea şi mie o peşter! cu aaer condiionat, cu mas! asi"urat! de Dumnezeu şi cu ap! "ras! ca laptele de bivolimaramureşean!T Da, dar f!r! amenin!rile lui 4ab re"ele şi a z"ripuroaicei de %zabela.

Negreşit n%am să uit niciodată &eştera de la Hozeva şi dacă nu voi încă&ea în 0ai aş !i $ucuros mi se îngăduie din &artea lui (umnezeu să mă &ot ogoi în acel loc de taină şi $ucudu#ovnicească'

$i+au venit n minte a#este gân%ui %u"ă #e am #itit n &ieile Sfinilo, %in B ianuaie, %es"Sfântul ?heoghe 4ozevitul, #ae "in se#olul şa"te al eei noaste, s+a nevoit ani n%elunga#hia n "eştea Sfântului 3lie, ntu ugă#iuni, osteneli şi "ost 'ine "lă#ut şi %e folos "entmântuiea ntu Dumnezeu. Sfintele sale moaşte se "ot #insti n mănăstiea 4ozeva, Sfânt?heoghe, "in "uteea lui Dumnezeu fă#ân% mai şi multe minuni.

Tot n s"aiul a#esta, %e aleasă vieuie monahală, şi+a "utat "aşii, vieuin% ani 'ine#uvântai sfântul nostu omân %e la $ănăstiea 2eam, 3oan 3a#o', năs#ut n anul C: şi "le#ân% Domnul 3isus, %e numai IE %e ani, n CG6. 7ici în mănăstirea cea vestită a Hozevei se as!intele moaşte întregi nedumicate şi îm&ărţite &este tot cum !ac mai ales grecii cu moaştes!inţilor L lucru &e care nu%l acce&t niciodatăED'

C*nd am trecut &rin c#inovia cea vestită a Hozevei (avid ristavu argeşeanul nostru din .eşti ma &ovestit de minunile "e #ae le fa#e Dumnezeu şi "in alesul 3oan 3a#o'.

/ălugăul &isaion, "utnean %in $ol%ova, ne "ovestea #ă nt+o zi au o'sevat #ă 'o#an#Sfântului 3oan 3a#o' nu mai sunt n "i#ioae, 'o#an#ii %e "este I6 %e ani #u #ae a mes n via7m avut $ucuria să%i văd &icioarele neîncălţate' Nu mai văzusem aşa tal&ă de &icior gal$enă ceara văz*ndu%se venele de &arcă ar !i !ost &icior de om viu care se odi#neşte de c*teva ore'

0elu*nd &ovestea adevărată a $ocancilor !uraţi &ărintele @isarion ne%a s&us cu vor$ele lui moldovean că a visat noa"tea "e Sfântul 3oan 3a#o' şi i+a s"us #ă 'o#an#ii lui sunt luai

as#unşi un%eva nt+o la%ă, %u"ă o uşă, n #lă%iea -atiahiei %e 3eusalim şi l+a n%emnat smeagă să+i a%u#ă şi să+l n#ale aşa #um a fost la n#e"ut.

/u o fal#ă n #e şi una n "ământ, nă'ă%ăiosul &isaion ia #u asalt as#unzişuile #asei megân% %ie#t, #um i s"usese Sfântul 3oan 3a#o', găseşte 'o#an#ii sfântului "uşi 'ine a%ă"ost, "o'a'il "entu a fi m"ăii, 'u#ată #u 'u#ată, %in evlavie a%ân#ă "entu Sfântul 3oa3a#o'. .&oziţia s%a îm&răştiat ca !umul la auzul răcnetelor şi ameninţărilor lui @isarion'

7zi $ocancii sunt la locul lor dar nimeni nu mai &oate vedea &icioarele )!*ntului Ioan Iaco$ ca

m%au dus cu g*ndul tocmai la ieta de Mic#elangelo din Catedrala )an ietro din 0omaECa tot rom*nul cuminte atriar#ul <eoctist mai anii trecuţi a trimis &rin Mitro&olitul (aniel Moldovei şi ucovinei o scrisoare &atriar#ală lui (iodoros atriar#ul Ierusalimului' ram de !ac*nd (aniel mitro&olitul însoţit de delegaţia rom*nească du&ă ce s%a dat $ineţe atriar#ul(iodoros care era în scaun cu rotile i s%a citit scrisoarea rar şi îndesat' n tim& ce i se citscrisoarea de la $ucuria înt*lnirii vedeam &e !aţa atriar#ului aştern*ndu%se &rogresiv tristeţi $ro$oane de sudori' Iar c*nd s%a s!*rşit cititul scrisorii care cerea nici mai mult nici mai &uţa&ro$area de a se aduce în 0om*nia moaştele )!*ntului Ioan Iaco$ m*inile atriar#ului (iodoros înce&ut să tremure cu &utere !ără să le mai &oată stă&*ni' )ituaţia era mai mult dec*t &eni$ilă' N

credeam că tremură de $ucurie că iată în s!*rşit rom*nii îşi vor &e )!*ntul Iaco$ în 0om*nia &atrde o$*rşie'

(u&ă o vreme auzim glasul lui (iodoros îngăim*nd mai mult &entru d*nsul4 E s! v! d!m ceva dmoaşte, poate o mân!, dar mai târziu. +om mai vedeaT i am v!zut şi vedem şi acum, doar rac"oal!, aşteptând pe 0fântul %oan %acob la 9eam, racl! f!cut! cu binecuvântarea 'itropolitulDaniel, întru aşteptarea minunii.

(acă nu va veni la Neamţ în Moldova sigur că la Mănăstirea din Ieri#on acum mare c#inovie una vieţuit c*ndva şi )!*ntul Ioan Iaco$ şi%ar găsi locul ostenit de rom*ni cu at*ta dragoste' Calea esscurtă doar de c*teva mii de metri' Credem că va !ace el însuşi minunea de care avem a ne $ucura

(Susă9 ;'sevato Ageşea

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neam " Hozevitul, 'omânia (4 au+ust) (11!/1#$)ț

7cesta s%a născut la ,3 iulie 1913 în satul Crăiniceni comuna Horodiştea din !ostul :udeţ (oro#

într%o !amilie de ţărani !oarte credincioşi Ma/im şi caterina !iind singurul co&il la &ărinţi' ($otez a &rimi numele Ilie din &runcie dovedindu%se a !i un co&il ales şi $inecuv*ntat de (umnezeu

(u&ă 6 luni de la naşterea sa caterina mama sa $olnăvicioasă din !ire îşi dădu su!letul m*inile (omnului lăs*nd co&ilul în gri:a $unicii sale Maria' (u&ă , ani a murit şi tatăl său răz$oi în toamna anului 1916 co&ilul răm*n*nd în gri:a rudelor a&ro&iate'

unica Maria îl înva ă să vor$ească să rostească rugăciunile i îi sădeşte în inimă credin a ț ș ț

(umnezeu' <ot ea îl de&rinse cu metaniile i &ostul citindu%i adesea din @ie ile )!in ilor i din aș ț ț ș

căr i ziditoare de su!let'ț



rimii ani de şcoală îi !ace în satul natal a&oi urmează gimnaziul la 8i&cani%Hotin şi liceul Cozmeni%Cernăuţi !iind cel mai $un elev din şcoală'

)eara i în săr$ători $ătr*na Maria îl &unea să citească din )!intele căr i iar ea stătea deo&arteș ț asculta' (e mila co&ilului i din durerea ei tăinuită $unica &l*ngea mereu mai ales c*nd $ăiatș

citea des&re atimile M*ntuitorului Hristos'

n anul 19, $unica sa &lecă la cele ve nice iar el !u dat în gri:a unc#iului său Mo 7lecu'ș ș

@reme de ani a studiat la 8iceul (imitrie Cantemir din Cozmeni L Cernău i trec*nd e/amenul ț

$acalaureat în naul 193, !iind clasi!icat &rimul'

0fântul %oan %acob în costum popular

reotul -#eorg#e 8azăr consătean coleg de liceu i &rieten a&ro&iat al cuviosului Ioan Iacoș

&oveste te des&re d*nsul4 ra un mare admirator al naturii i !rumosului' Iu$ea tovără ia colegilș ș ș

i a celor de o v*rstă cu el cu &urtare &lăcută în societate' Nu%i &lăcea să &iardă tim&ul în discu ii ș ț

tinerii iu$itori de glume de &ovestiri neru inate i :ocuri de tot !elul' n tim&ul li$er mai degra$ă ș ș lua o carte de literatură sau studia într%un domeniu st*nd retras într%un loc &re!erat din liva&ărintească sau în c*m&' )e recrea ascult*nd c*ntecul &ăsărelelor sau admir*nd cerul înstelat în tono& ii' Citind adeseori )!*nta )ci&tură sau manualele de religie cugeta ad*nc la cele zidite ț

(umnezeu i găsea o armonie &er!ectă în tot ce &utem &erce&e cu sim urile noastre' n su!letul ș ț

Iliu ă se întărea convingerea că (umnezeu le%a !ăcut cu negrăită în ele&ciune &e toate cele văzuteț ț

nevăzute i le c*rmuie te du&ă anumite legi care nu se &ot sc#im$a'>ș ș

n vara anului 193, rudele voiau să%l dea la !acultatea de <eologie din Cernăuţi ca să%l !acă &reoînsă el simţindu%se c#emat de (umnezeu la o viaţă mai înaltă le s&use4

L Nu eu vreau să mă !ac călugărE(u&ă un an t*nărul Ilie &e c*nd lucra la c*m& se ruga lui (umnezeu să%i desco&ere calea &e casă o urmeze deodată auzi un glas de sus zic*nd4L MănăstireaE

(in cli&a aceea nu mai avu odi#nă în su!let' Cer*nd $inecuv*ntarea du#ovnicului său !ericitul Ioîşi luă cărţile s!inte crucea şi icoana Maicii (omnului din casa natală !iind în zi de duminică intră în o$ştea Mănăstirii Neamţ'



'!n!stirea 9eam , la sfâr itul veacului =%= i începutul veacului == ț ș ș

3#oana $ai#ii Domnului %e la $ănăstiea 2eamț

)tareţul mănăstirii e&isco&ul Nicodim îl &rimi cu multă dragoste şi du&ă ce îl trimise să se înc#inîn !aţa icoanei !ăcătoare de minuni a Maicii (omnului din $iserica voievodală îi r*ndui ascultare in!irmerie şi la $i$lioteca mănăstirii'

5rumuse ea slu:$elor din marea lavră mai ales cele de noa&te $l*nde ea călugărilor iscusinț ț

du#ovnicilor lini tea mun ilor i darului (u#ului )!*nt care se odi#nea în inima lui l%au legat ș ț ș

acest !ericit t*năr de via a călugărească'ț

(eoarece t*nărul Ilie Iaco$ învă ase latină i !ranceză &rimi ascultare la &ărintele Iov !armacisț ș

mănăstirii' ărintele Iov urlacu era un mare nevoitor nu li&sea niciodată de la slu:$ele $isericeș

în c#ilia sa nu avea &at ci dormea &e un scaun ar !a a îi era tot tim&ul &lecată s&re &ăm*nt' ț

&ostitor milostiv i se s*rguia să%i a:ute &e cei săraci la că&ăt*iul cărora stătea mereu de veg#e'ș

<*nărul Ilie era !oarte tăcut ascultător şi smerit'

ntre anii 193%193+ !ace serviciul militar la (oro#oi ca in!irmier av*nd multă milă de cei $olnaşi !iind iu$it de toţi'

%nfirmier al Ie"imentului ? %nfanterie

n toamna anului 193+ se reîntoarse în o$ştea Mănăstirii Neamţ şi continuă aceeaşi ascultare $i$liotecar şi îngri:itor la $olniţă' <oţi se !oloseau de smerenia de $l*ndeţea şi de dragostea luicugetau că este un ales al lui (umnezeu'

8a a&rilie 1936 în miercurea din )ă&tăm*na )!intelor atimi !ericitul raso!or Ilie Iaco$ a !otuns în îngerescul cin călugăresc de ar#iereul @alerie Moglan noul stareţ al marii lavre îm&reună alţi doi !raţi raso!ori &rimind în călugărie numele de Ioan'



(orind viaţă &ustnicească şi arz*nd cu inima &entru Hristos şi &entru )!intele 8ocuri unde )născut a &ătimit şi a înviat (omnul !ericitul mona# Ioan Iaco$ &leacă în Aara )!*ntă îm&reună alţi doi mona#i din lavră Claudie şi (amasc#in'



a %erusalim, în fa a 0fântului 'ormânt, în anul >?AN &mona4ul din dreapta este 0fântul %oanț

%acob)

(u&ă ce se înc#ină la toate )!intele 8ocuri şi sărută Crucea -olgotei şi Morm*ntul (omnului ctrei călugări se retraseră să ierneze în o$ştea Mănăstirii )!*ntul )ava din &ustiul Iordanului' 7&oînsoţitorii săi întorc*ndu%se la Mănăstirea Neamţ !ericitul mona# Ioan Iaco$ se nevoi în continuaîn Mănăstirea )!*ntul )ava de l*ngă etleem vreme de 12 ani ră$d*nd grele is&ite $oli şi încercăde la oameni şi de la diavoli'

$ănăstiea Sfântul Sava



P!rintele %oan lân"! "rota 0fântului 0avarima ascultare în o$ştea )!*ntul )ava !u cea de &araclisier' Cuviosul Ioan avea mare evlavie &ent$iserică şi )!intele slu:$e' 5ăcea &rescuri menţinea curăţenia şi suna clo&otul de slu:$ă' (asemenea &ăstra o atmos!eră de iu$ire de smerenie şi milă !aţă de toţi' 7vea şi ascultarea in!irmier al mănăstirii şi îngri:ea cu dragoste at*t &e călugări c*t şi &e numeroşii ara$i şi $eduin$olnavi sau răniţi în răz$oi care erau aduşi la in!irmeria mănăstirii' entru aceasta îl iu$eau şcăutau at*t unii c*t şi alţii'



(u#ovnicul lui ierosc#imona#ul )ava macedonean de neam care cunoştea lim$a rom*nă era umare &ovăţuitor de su!lete şi mărturisea &e toţi călugării rom*ni nevoitori în Aara )!*ntă'

7st!el ziua era în slu:$a o$ştii şi a $olnavilor iar noa&tea se nevoia singur în c#ilie cu mulrugăciuni de taină cu metanii lacrimi şi citiri din )!*nta vang#elie şi din scrierile )!inţilor ărinCunosc*nd $ine lim$a greacă traducea unele &agini alese &atristice din care se #rănea at*t &e sinc*t şi &e cei ce veneau la el' 7vea şi darul scrierii de învăţături şi versuri du#ovniceşti &e care

trimitea !raţilor săi din Aara )!*ntă sau le dădea &elerinilor rom*ni care veneau s&re înc#inare Morm*ntul (omnului'

ntre anii 1939%192 !ericitul si#astru Ioan Iaco$ s%a nevoit îm&reună cu un ucenic rom*n într&eşteră din &ustiul ?umran a&roa&e de Marea Moartă'

inutul Wuman, aflat n a"o"iee %e $aea $oatăȚ

7ici a cunoscu &e mona#ul Ioanic#ie *r*ială care îi rămase ucenic credincios &*nă la o$ştescs!*rşit' .$işnuia să se roage noa&tea singur #rănindu%se doar cu &esmeţi şi &uţine !ructe ră$d*nmulte is&ite'

ntre anii 192%191 din cauza răz$oiului Cuviosul Ioan a stătut cu mai mulţi călugări din Aa)!*ntă într%un lagăr &e Muntele Măslinilor' 5iind eli$erat se reîntoarse la Mănăstirea )!*ntul )avaa continuat aceleaşi ascultări şi nevoinţe'

n anul 19Q a !ost #irotonit diacon la 13 mai în iserica )!*ntului Morm*nt cu a&ro$aratriar#ului 0om*niei la recomandarea 7r#imandritului @ictorin ;rsac#e su&eriorul Căminul0om*nesc din Ierusalim' n acelaşi an Cuviosul Ioan Iaco$ a !ost #irotonit &reot în $iseri)!*ntului Morm*nt de ar#iereul Irinar# !iind numit de atriar#ia 0om*nă egumen la )c#itrom*nesc )!*ntul Ioan otezătorul de &e valea Iordanului a&roa&e de locul unde )%a $otez(omnul nostru Iisus Hristos'



0fântul %oan %acob în biserica 0c4itului românesc 0fântul %oan Botez!torul

@reme de + ani c*t a dus această ascultare Cuviosul Ioan Iaco$ a săv*rşit zilnic toate )!inteslu:$e în lim$a rom*nă a tradus numeroase &agini din )!inţii ărinţi cu învăţături &entru călugări

&eleriniF a com&us un $ogat volum de versuri du#ovniceşti a înnoit c#iliile şi iserica sc#itului mai ales viaţa du#ovnicească din sc#it ostenindu%se mult &entru &rimirea &elerinilor din ţară care îi s&ovedea îi îm&ărtăşea şi le dădea s!aturi m*ntuitoare de su!let'



P!rintele +ictorin, 0fântul %oan, p!rintele %oanic4ie, o familie de români i maicile 'a"dalena ș ș 'elania în fa a bisericii sc4itului românesc de la %ordanț

Noa&tea însă se nevoia singur neştiut de nimeni !ie în c#ilie !ie ieşind să se roage &e valIordanului încerc*nd să urmeze du&ă &utere cuvioasei Maria gi&teanca'

)ingurul său ucenic statornic era mona#ul Ioanic#ie &recum şi c*teva maici rom*nce $ătr*nMelania Natalia -alinia Casiana şi Magdalena care îi erau !iice du#ovniceşti şi se a!lau suascultarea sa'

n luna noiem$rie 19+, cuviosul Ioan )i#astrul se retrase din ascultarea de egumen'

)crisoarea )!*ntului Ioan Iaco$ de renun are la stăre ia sc#itului rom*nesc de la Iordan4ț ț



m&reună cu ucenicul său Ioanic#ie intră în o$ştea mănăstirii )!*ntul -#eorg#e Hozevitul d&ustiul Hozeva &e valea &*r*ului C#erit HoratD'

Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul



(in vara anului 19+3 !ericitul Ioan se retrase cu ucenicul la o &eşteră din a&ro&iere numită C#il)!intei 7na unde du&ă tradiţie ea se ruga lui (umnezeu să%i dăruiască un &runc' 7lături de el îno altă &eşteră se nevoia un mona# ci&riot anume avel'

0fântul %oan, în stân"a, în fa a pe terii sale din pustiul 2ozevei, alaturi de mona4ul Pavel, înț șdreapta

7ici se nevoi s!*ntul Ioan )i#astrul cu ucenicul său vreme de Q ani în rugăciuni neîncetate &riveg#eri de toată noa&tea în &ostiri îndelungate în lacrimi neştiute în cugetări şi în dordu#ovniceşti ră$d*nd tot !elul de is&ite su!erinţe li&suri lu&te cu diavolii şi cu înstrăinare totala&rinz*ndu%se de multă r*vnă &entru Hristos şi slăvind &e (umnezeu Cel în <reime lăudat'

8a &eşteră unde cu greu se a:ungea &e o scară înaltă nu &rimea &e nimeni comunic*nd cu cei veneau mai ales &rin rugăciune &rin unele scrieri s!inte şi &rin ucenicul său'



C4ilia în care s$a nevoit 0fântul %oan &vedere de dud, de pe partea opus! a v!ii 2orat)



0cara cu care se urca la c4ilia 0fântului %oane tera avea trei încă&eri' n cea dinainte )!*ntul Ioan avea un !el de &restol de rugăciune L o !iriș

să&ată în &iatră' n această încă&ere se odi#nea &e o rogo:ină a ternută &e o sc*ndură' (uș

r*nduiala de rugăciune se ocu&a cu cititul tălmăcirea de cuvinte s!inte din lim$a greacă în limrom*năF a teori alcătuia &oezii sau se um&lea de $ucurie i m*ng*iere c*nt*nd imne du#ovnice tiș ș ș

căci avea un glas !rumos i dulce'ș

ărintele Ioanic#ie ucenicul său &ovestea des&re d*nsul4L n &e teră avea c*teva căr i s!inte i teascuri de manuscrise co&iate traduse sau com&use de el ș ț ș

lumina zilei sau mai ales noa&tea la lum*nare' (in aceste traduceri i din versurile sale îmi citș

uneori i mie' 7lteori îmi &ovestea des&re via a sa de co&il or!an &lină de su!erin e i lacrimiș ț ț ș

adeseori &l*ngea la rugăciune sau c*nd vor$ea cu mine' ra un su!let duios $l*nd &a nic i !oaș ș

r*vnitor a&ărător al .rtodo/iei )!in ilor ărin i' ;neori îl su&ăra reumatismul alteori dizenterț ț

alteori g*ndurile iar alteori $eduinii ara$i care &ă teau cămilele în a&ro&iere i aruncau cu &ietre ș ș

!ereastra i în u a c#iliei sale' (ar el le ră$da &e toate i nu zicea nimic &entru a îm&lini cuvinteș ș ș

)!intei vang#elii'

Cea de%a doua încă&ere a &e terii era mai mică' 7ici de #rănea cu &u inele merinde ce le &rimeș ț

7lături se a!la a treia încă&ere de !a&t o !iridă mai largă a mormintelor căci erau a ezate acoș

tru&urile celor ce se nevoiseră în &e tera )!intei 7na'ș

n săr$ători mari şi în &osturi )!*ntul Ioan săv*rşea (umnezeiasca 8iturg#ie în &araclisul &eşte)!*nta 7na şi se îm&ărtăşeau am*ndoi cu <ru&ul şi )*ngele lui Hristos mulţumind lui (umnez&entru toate'

%coana 'ântuitorului %isus 2ristos din fa a 0fântului ltar de la c4ilia mona4ului Pavel, undeț 0fântul %oan slu6ea adeseori 0fânta itur"4ie

M*nca o dată în zi &esmeţi măsline smoc#ine şi $ea &uţină a&ă iar noa&tea dormea 3% ore &esc*ndură av*nd o &iatră dre&t &erină'

n vara anului 1962 era $olnav şi su!erea toate cu multă ră$dare' )imţindu%şi s!*rşitul a&roa&miercuri august se îm&ărtăşit cu )!intele <aine iar :oi dimineaţa la orele + îşi dădu su!letul m*inile lui Hristos la v*rsta de numai Q de ani' (u&ă trei zile !u înmorm*ntat în aceeaşi &eşteră egumenul mănăstirii )!*ntul -#eorg#e ar#imandritul 7m!ilo#ie'



'ormântul s!pat în stânc!, unde fu în"ropat vreme de L de ani 0fântul %oan

(u&ă ,2 de ani la august 192 tru&ul său a !ost a!lat întreg nestricat de vreme răs&*ndind $umireasmă semn că l%a &rea mărit (umnezeu şi l%a numărat în ceata s!inţilor &entru nevoinţas!inţenia vieţii sale de &e &ăm*nt' . mare $ucurie du#ovnicească îi cu&rinse &e toţi' 8a 1+ augu192 acelaşi egumen îi &regăti o raclă scul&tată în lemn de c#i&aros îl aşeză în ea cu mare cinstşi îl duse în &rocesiune îm&reună cu c*ţiva ar#ierei de la atriar#ia .rtodo/ă din Ierusalim şi cu m

de &elerini care au venit la &raznicul 7dormirii Maicii (omnului #ramul acestei mănăstide&un*nd s!intele moaşte în $iserica cu #ramul )!*ntul te!an din incintă unde se a!lă şi moaşteȘ

)!*ntului -#eorg#e Hozevitul'



Coborârea din pe ter! a cinstitelor moa te ale 0fântului %oanș ș



ducerea moa telor 0fântului %oan în m!n!sirea 0fântului 84eor"4e 2ozevitul, sicriul cu moa teș ș

Cuviosului este a ezat 6os, pe trepteș

(e atunci vin zilnic &elerini ortodocşi şi c#iar catolici ca să se înc#ine la moaştele cuviosulucer*ndu%i a:utorul &e care toţi cei ce se roagă cu credinţă îl &rimesc' )!*ntul Ioan Iaco$ este cinsde toţi ortodocşii dar mai ales de cei din 0om*nia -recia Ci&ru şi Aara )!*ntă'

)!*ntul )inod al isericii .rtodo/e 0om*ne in*nd seama de s!inţenia vieţii cuviosului Ioan Iacoț

şi văz*nd cinstitele sale moaşte l%a trecut în r*ndul s!inţilor la data de ,2%,1 iunie 199, snumele de )!*ntul Ioan Iaco$ de la Neamţ> a ez*ndu%i%se zi de &răznuire + august data mutăș

lui la cele veşnice'



Cuvioase ărinte Ioane mult nevoitorule şi !ăclie de mult &reţ a&rinsă din lumina )!*ntulMorm*nt dătător de viaţă luminează cu rugăciunile tale &e cei ce te iu$esc &e tine şi cere de Hristos M*ntuitorul lumii să ne dăruiască nouă mare milă' (intre )ti#irile )!*ntului ce se c*ntă ;trenieD

(e oameni ai !ugit şi cu si#aştrii şi îngerii &e (umnezeu îm&reună 8%ai slăvit' 0oagă%te )!inIoane următorul lui Hristos &entru întărirea dre&tei credinţe în lume şi în &atria ta şi cere milă iertare nouă !iilor tăi care lăudăm nevoinţa ta' (in Canonul )!*ntul Ioan Iaco$D@iaţa ta as&ră şi &ustnicească ne mustră &e noi &ărinte că nu &utem urma nevoinţelor tale' Că nir*vnă multă nu avem nici rugăciune din inimă nu am do$*ndit nici de lacrimi şi de $ucur(u#ului )!*nt nu ne%am atins' 7:ută%ne )!inte ărinte Ioane să urmăm şi noi &rin &ocăinţă lHristos' (in Canonul )!*ntul Ioan Iaco$D

5ericit eşti &ărinte că ai z$urat ca un vultur la cele înalte' n locul celor &ăm*nteşti de care toţi ro$im ai ales &e cele cereştiF în locul odi#nei ai ales ostenealaF în locul somnului ai al



&riveg#ereaF în locul #ainelor scum&e te%ai mulţumit cu cele vec#iF iar în loc de casă luminoasă&at moale ai iu$it &eştera cea rece şi întunecoasă ca să &oţi a slăvi neîncetat &e Hristos Miresu!letului tău' (in Canonul )!*ntul Ioan Iaco$D

.m al liniştii şi al rugăciunii cu nimeni nu vor$eai &ărinte dec*t cu (umnezeu cu s!inţii şi &ăsările cerului care te cinsteau şi ză$oveau cu $ucurie în :urul &eşterii tale' Căci odi#nindu%(u#ul )!*nt în inima ta nimic nu mai doreai dec*t &e Hristos iu$itul tău căruia roagă%te &ent

su!letele noastre' (in Canonul )!*ntul Ioan Iaco$D@eniţi toate cetele călugărilor să lăudăm astăzi într%un glas du&ă cuviinţă &e )!*ntul Ioan crinul c$inecuv*ntat şi cu $ună mireasmă care a odrăslit în &ăm*ntul Moldovei şi a !ost înc#inat lui Hristîn lavra cea mare de la Neamţ şi în Aara )!*ntă a rodit şi să%i c*ntăm4 ucură%te !loare de mult &ra călugărilorF $ucură%te si#astru desăv*rşit în &ustiul IordanuluiF $ucură%te reacuvioase ărinIoane rugător neadormit &entru su!letele noastreE (intre )ti#irile )!*ntului ce se c*ntă la ;trenieD

/institele moa te ale Sfântului /uvios 3oan 3a#o' %e la 2eamt P 4ozevitul ș



/asa Sfântului 3oan 3a#o' %in /ăini#eni



&0ursa: 4ttps:OOsfintisiicoane.\ordpress.comOL>AOL@OL(Osfantul$cuvios$ioan$iacob$de$la$neam4ozevitul$romania$($au"ustO)

&rimandrit Ioanicie Dălan / Care a fost semnul -rin care a intrat Sfântul Ioan IacobHozevitul .n viaţa monaalăG

8a v*rsta de ,2 de ani termin*nd liceul şi !iind luminat la minte cu darul lui Hristos &rietenii rudele îl îndemnau să urmeze <eologia şi să se !acă &reot' nsă conştiinţa şi cugetul inimii sales&uneau4 Nu eu vreau să mă !ac călugărE>'

.dată &e c*nd lucra la c*m& !iind în îndoială se ruga lui (umnezeu să%i desco&ere ce să !acă' 7&a auzit o voce tare de sus4 Mănăstirea>' (in cli&a aceea nu mai avea odi#nă căci (u#ul )!*ntîndemna să &lece c*t mai re&ede la mănăstire şi să%şi înc#ine viaţa lui Hristos'

n vara anului 1933 într%o zi de duminică &e c*nd tinerii din sat se adunau cu veselie la nuntalesul (omnului Ilie s%a înc#inat cu lacrimi în $iserica din Crăiniceni şi%a sărutat crucile &ărinţil

din cimitir şi lu*ndu%şi rămas $un de la ai săi a &lecat să se logodească cu Hristos în o$ştMănăstirii Neamţ'

@ăz*ndu%l &isco&ul Nicodim stareţul lavrei l%a între$at4L (e ce ai venit !rate Ilie la mănăstireG

L ărinte stareţ doresc să mă !ac călugăr să%mi &l*ng &ăcatele mele să mă rog &entru &ărinţii cam%au născut şi să laud neîncetat &e (umnezeu'

L un lucru ţi%ai ales !rate Ilie' (e vei avea smerenie şi ascultare şi vei iu$i rugăciunea &e toacele $une le vei săv*rşi vei $irui cu uşurinţă is&itele acestei vieţi şi cu s!inţii în cer te vei număra'

L 7şa să%mi a:ute unul (umnezeu &rea s!inţite &ărinte stareţE

L Numai să ai ră$dare în toate să te #răneşti din învăţăturile )!intei )cri&turi şi ale )!inţilor ărinşi să urmezi viaţa şi s!aturile cuvioşilor du#ovnici şi nevoitori din o$ştea Mănăstirii Neamţ' @ino te înc#ini la icoana !ăcătoare de minuni a Maicii (omnului din $iserică ocrotitoarea acestui s!*lăcaş a&oi te încredinţez su$ ascultarea &ărintelui Iov !armacistul mănăstirii cel mai du#ovnice

călugăr din o$ştea noastră' )ă%i urmezi du&ă &utere viaţa şi s!atul să nu li&seşti de la slu:$e$isericii şi să !aci ascultare la $i$lioteca mănăstirii'

<rei ani a !ăcut ucenicie raso!orul Ilie Cuviosului &ărinte Iov urlacu silindu%se să%i urmenevoinţa as&ră &ostul tăcerea smerenia sărăcia şi neîncetata rugăciune' Iar la $i$liotecă a &us r*nduială toate cărţile a citit multe din învăţăturile )!inţilor ărinţi şi dădea $une s!aturi !raţiltineri înc*t se !oloseau toţi de r*vna de înţele&ciunea şi osteneala lui şi era iu$it de toţi în o$şt

marii lavre'(Ahiman%it 3oani#hie *ălan, -atei#ul omânes#, @%itua $ănăstiea Sihăstia, "". G+G)

Cristian Curte / Sfântul Ioan Iacob, doctorul mânăstirii9 / Interviu cu ieroscimonaulIacob Dârsan, ucenicul monaului Ioanicie ârâială



Ierosc#imona#ul Iaco$ *rsan a trăit la M*năstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul a&roa&e trei al*ngă &ărintele Ioanic#ie *r*ială !iul du#ovnicesc al )!*ntului Ioan Iaco$ Hozevitul'

Iată ce mărturiseşte &ărintele Iaco$J

8%am cunoscut &e &ărintele Ioanic#ie ca un mona# !oarte categoric era % aş &utea să s&un L zel

&entru credinţa ortodo/ă' 5oarte corectF sever cu el şi corect cu cei din :ur' 7 su!erit enormJ(e ce G

Jdin &artea străinilor acolo' 7 &lecat la , de ani în m*năstire s%a dus direct la Ierusalim cu o soa lui mona#ia Magdalena' 7u &lecat deodată'

Ki unde a !ost înc#inoviat G

l a !ost înc#inoviat la m*năstirea )!*ntul )ava unde venise şi s!*ntul Ioan Iaco$' 7cesta era m

t*năr cu doi ani dec*t &ărintele Ioanic#ie *r*ială' rau şi alţi rom*ni la m*năstirea )!*ntul )avagreu a !ost &rimit s!*ntul Ioan acolo' 8a înce&ut l%au &us să !acă &aracliserie' (u&ă asta !ăcea &*ine !ăcea şi &rescuri a&rindea toate candelele L sunt &atru $iserici şi vreo trei &araclise m*năstirea )!*ntul )ava' 7vea gri:ă de toate candelele'

C*nd a a&lecat din 0om*nia a &lecat de la m*năstirea Neamţ unde a !ost ucenicul unui ma&ărinte du#ovniceasc care se ocu&a cu !armacia cu tratamente din astea naturiste şi a învăţatacolo de la d*nsul medicina naturistă'

C*nd a a:uns la )!*ntul )ava se ocu&a şi de $olnavi' u cred că !iind s!*nt cu dar mare de (umnezeu !ăcea minuni şi &rin !elul cum se atingea de un $olnav4 acesta se vindecaE l îi dădea tratament cu &lante medicinale dar era şi #arul lui (umnezeu cel care vindeca'

(a întocmaiJ 7ra$ii îl numeau doctorul m*năstirii>' n &erioada răz$oiului mondial veneau murăniţi şi s!*ntul Ioan îi vindeca îi $anda:a le dădea leacuri ceaiuriF şi veneau din deşert şi $eduicare a&elau la a:utorul s!*ntului Ioan iar el le dădea medicamente'

nainte de înce&utul răz$oiului )!*ntul Ioan şi &ărintele Ioanic#ie au &lecat o &erioadă de la )!*nt)ava şi s%au nevoit la o &eşteră &e l*ngă ?umran L îi s&une la Calamon a&roa&e de ?umran unde

au desco&erit scrierile alea vec#i ale )!intei )cri&turi &e &a&irus'

Ce să !acă cu maica Magdalena sora du&ă tru& a &ărintelui Ioanic#ieG )%au s!ătuit şi au dus%o tîntr%o &eşteră şi au zidit%o' 7u uns intrarea cu &ăm*nt şi avea o singură găurice &e unde &rim&esmet şi a&ă de d*nşii'

7 luat r*nduiala zăvor*ţilorJ

(a' Maica Magdalena n%a ieşit de acolo doi ani şi :umătate'

Ki îi duceau de m*ncareG

ărintele Ioanic#ie şi s!*ntul Ioan mergeu îm&reună şi s!*ntul Ioan o s&ovedea şi o îm&ărtăşea' Nintra acolo' . s&ovedea la gaura aia acolo şi%i &unea m*na &e ca& o dezlega şi o îm&ărtăşea &rgaură' N%a văzut%o doi ani şi :umătate' 7 ieşit cu răz$oiul mondial' C*nd a înce&ut răz$oiul au scoo şi &e d*nsa de acolo' )!*ntul Ioan a !ost luat în lagăr iar &ărintele Ioanic#ie a &lecat la )!*nt)ava îna&oi'

Ce !el de lagărG

ra o înc#isoare im&rovizată într%o m*năstire catolică unde au !ost adunaţi ma:oritatea mona#ilorerau şi greci mai erau c*ţiva rom*ni iar )!*ntul Ioan a stat un an de zile acolo'

(e ce i%au luatG

I%au luat ca &rizonieri' 7u des!iinţat multe m*năstiri' 7şa era &rocedura4 i%au găsit în m*năstire şiau luat' (u&ă ce%a ieşit din lagăr )!*ntul Ioan a &lecat îna&oi la )!*ntul )ava dar n%a stat dec*t u

an de zile a&oi s%a dus la m*năstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul la Hozeva' 7u &lecat am*ndo7sta a !ost în 19+2%19+1'

şi sa&ă o &eşteră l*ngă &eştera s!*ntului Ilie <ezviteanul deasu&ra m*năstirii unde a locuit un an zile' @enind turişti mulţi era deran:at L ştiţi la &eştera s!*ntului Ilie veneau oameni din toareligiile4 veneau şi ara$i şi ei au evlavie la &roorocul IlieD veneau evreii veneau şi ortodocşiaceştia treceau &e l*ngă &eştera lui şi deran:at !iind a &lecat' 7 mers &e valea Hozevei la Om m:os de m*năstire într%o &eşteră a )!intei 7na unde a !ost îngro&ată mama Maicii (omnului' ra u&araclis mic în &eşteră şi &*nă la răz$oiul mondial &e valea aceea erau !oarte mulţi călugări trăi

în &eşteri' ;nii din ei erau &reoţi !ăceau )!*nta 8iturg#ie şi veneau şi se îm&ărtăşeau la &eşteră nmai co$orau la m*năstire'

ntre tim& ce se înt*m&lase cu maica Magdalena G

Maica Magdalena a rămas cu o altă maică care avea o c#ilie la Ieri#onF du&a asta a &lecat lam*năstire )!inţii 7r#ang#eli care este a&roa&e de &atriar#ia greacă în cetatea Ierusalimului acolo a trăit &*nă în 199' 7vea tot un !el de &eşteră şi acolo'

7 avut şi ea o viaţă s&orită E

(eose$ită'

)!*ntul Ioan a rămas acolo la Hozeva &*nă la trecerea sa la (omnulG

Nu v%am s&us că )!*ntul Ioan Iaco$ a !ost înainte de aceasta şi egumenul m*năstirii )!*ntului Iootezătorul de la Iordan m*năstire rom*nească' 7colo a stat numai şase ani'

Imediat du&ă răz$oi a stat un an la )!*ntul )ava şi su&eriorul $isericii rom*ne de la Ierusali

&ărintele @ictorin ;rsac#e care mai t*rziu a:unge mitro&olit în 7mericaD a insistat la atriar#



0om*nă şi l%a #irotonit şi l%au &us egumen la )!*ntul Ioan otezătorul de la Iordan' 7 trăit şase aacolo şi de acolo s%a retras la Hozeva'

Ki acolo a rămas &*nă la moarte G

(a şa&te ani a stat în &eşteră dintre care o singură dată a co$or*t'

n tim&ul ăsta &ărintele Ioanic#ie era cu el Gărintele Ioanic#ie !ăcea ascultare în m*năstirea mare şi%i ducea &esmet îi mai ducea ulei &entcandelăJ' )!*ntul avea o cisternă de a&ă unde aduna a&ă de &loaie &entru $ăut' (ar s%a de!ectaia a cră&at &entru că era să&ată în &iatră şi tencuită cu &ăm*nt şi se &ierdea a&a' 7 rămas într%tim& !ără a&ă şi &ărintele îi mai ducea de :os cu $idonul' l n%a mai co$or*t dec*t o singură dată lînce&ut ca să slu:ească şi să se îm&ărtăşească' 7vea o c#ilie vecină cu un &ărinte avel din Cregrec de origineF acesta era diacon şi mai mergea şi !ăceau )!*nta 8iturg#ie îm&reună şi îm&ărtăşeau am*ndoi'

Susa9 3nteviu ealizat %e /istian /ute, 8evista Kumea monahilo> n. B, o#tom'ie 66C, 5G+ 5C

Cristian Curte / :es-re desco-erirea sfintelor moa5te

(es&re desco&erirea s!intelor moaşte &ărintele ierosc#imona# Iaco$ *rsan &ovesteşte că ărinteIoanic#ie l%a visat de multe ori &e cuviosul Ioan Iaco$ care%i s&unea4 )ă vii &ărinte Ioanic#iemine să mă scoţi a!ară să mă dezgro&iE> (ar c*nd i%a s&us stareţului acesta nu a !ost de acord'

7tunci s%a arătat în vis unui &rieten !oarte $un care i%a !ost şi du#ovnicF era un &ărinte grec şi esta$ilit în 7merica' Ki i%a s&us4 )ă vii la mine &ărinteE> Ki el c*nd a venit cu un gru& de grecia:uns la &atriar#ie şi a între$at4 u îl visez mereu &e &ărintele Ioan de la &eşteră' Mai ştiţi ceva elG Nu nu mai ştim des&re care Ioan s&uiG Ioan rom*nul care a stat la )!*nta 7naG>

Ki unul de la &atriar#ie unul care%l cunoscuse &e )!*ntul Ioan zice4 nu mai este &ărintele e mort ddouăzeci de aniE>

(ar eu îl visez mereu răs&unse &ărintele'

8a care celălalt a s&us4 oate unde aţi !ost &rieteni v%aţi cunoscut>'

7 mers la m*năstire la Hozeva şi a vor$it cu stareţul 7m!ilo#ie care a !ost stareţul )!*ntului Ioan'

Ki i%a zis4 <re$uie să mă duc la &eşteră la morm*ntul lui să%i !ac un <risag#ion' Haideţi şi s!inţvoastră cu mineE>

)tareţul a re!uzat în &rimul moment dar la insistenţele &ărintelui a mers' Ki c*nd au a:uns morm*nt era în 192D în &rezenţa c*torva credincioşi şi a &ărintelui Ioanic#ie au !ăcut <risag#ion'

Ki &ărintele antelimon care trăieşte a zis4 Haide să desc#idem un &ic morm*ntul să%i stro&im cvin şi ag#iasmă oseminteleE>'



)tareţul 7m!ilo#ie a răs&uns4 Nu &utem să um$lăm la morm*nt că normal aşa este un călugăr nse mai dezgroa&ă şi tu nu vezi că nici n%avem cu ce să um$lăm la morm*ntul luiG N%avem nimicsa&ă un #*rleţ o lo&ată nu avem cu ceE>'

Ki insista !oarte mult şi du&ă uşa de la &eşteră L o uşă de lemn L era o $alama căzută' Ki a scormonun &ic cu $alamaua aia era &ăm*nt de%o &alma &us şi a ieşit un miros de miresme' Ki toţi au sim

miresmele de s!inte moaşte')tareţul 7m!ilo#ie neav*nd încredere a zis că este o nălucire că este de la tăm*ia cu care s%a tăm*şi de aceea nu a simţit mirosul'

Ceilalţi au s&us4 Nu &ărinte aici au ieşit miresme mai alt!el deose$iteE>'

Ki atunci au dat deo&arte &ăm*ntul cu m*nă şi c*nd a dat cu m*na au dat de culion de camila!cKi cum era &usă &e !aţa s!*ntului camila!ca au dat%o la o &arte şiJ'' era intact E /act cum l%au &uîn &ăm*nt cu oc#ii întredesc#işi' Culoarea oc#ilor încă era un al$astru s&re cenuşiu era doar &uţsc#im$at' Ki l%au scos' roas&ăt ca şi cum ar !i !ost &us în morm*nt atunci'

8a insistenţele &ărintelui antelimon şi a &ărintelui Ioanic#ie l%au dus în $iserica mare &araclisul )!*ntului Kte!an' 8%au lăsat acolo un tim& şi au anunţat şi &atriar#ia'

7 venit însuşi &atriar#ul cu c*ţiva mitro&oliţi' ;nii aveau îndoială s&uneau ca nu cumva să nu!ost vreun $lestem sau un legăm*nt de la vreun du#ovnic sau de la &ărinţi'

Hai să ne rugămE> ^ s%a #otăr*t atunci'' Ki sLau !ăcut &atruzeci de )!inte 8iturg#ii şi tru&ul s!*ntua rămas nesc#im$at şi întreg'

ărintele Ioanic#ie a insistat !oate mult să nu%l îngroa&e' i au decis să%l îngroa&e şi &e r*nd murit toţi4 trei mitro&oliţi şi &atriar#ul' atriar#ul a !ăcut in!arct şi ceilalţi unul a avut $loca: renaunul a avut atac cere$ral toţi &atru L trei mitro&oliţi şi un &atriar# L au murit în acelaşi anE Ki atuna rămas )!*ntul aşa neîngro&at'

(ar de ce credeţi că voiau să%l &ună îna&oi în morm*nt G

5iind şi de altă naţionalitateJ era rom*n şiJ înce&ea lumea să vină să vadă s!*ntul' @eneau şi d7merica din străinatate !oarte mulţi a!lase mitro&olitul @ictorin ;rsac#e care i%a !ost su&eri

stareţului' 7u anunţat rom*nii din dias&ora din 7merica din Canada şi acum veneau gru&umereu veneau să%l vadă &e s!*nt' ;nii l%au cunoscut în viaţă şi toată lumea era im&resionată avem un s!*nt &e care unii l%au cunoscut l%au &rins în viaţă' )!*nt care n%a &utrezit la locurile s!int;nii veneau mai mult &entru )!*ntul Morm*nt şi &entru )!*ntul Ioan Iaco$'

Ki a înce&ut să !acă minuni' (eci &rima minune a !ost că (umnezeu i%a smerit &e cei care au vrsă%l îngroa&e' C*nd a murit &atriar#ul s%a !ăcut sinod la &atriar#ie să vadă &e cine să &ună &atriar8a alegeri a ieşit &atriar# un ar#imandrit (iodor care în tim&ul s!*ntului Ioan eraJ la noi se s&ue/ar# la greci se s&une dragoman L era e/ar#ul tuturor m*năstirilor din Aara )!*ntă'

7cesta c*nd a ieşit &atriar# ştia de )!*ntul Ioan şi a comentat careva dintre ei şi a s&us4 Nu eucunoscE ra s!*nt de c*nd era în viaţă E u eram dragoman şi el era venit de c*tva tim& d0om*nia' ra !oarte as&ru şi sever şi cu el şi corect şi categoric' Ki cred că este s!*ntE u nu mîndoiesc de s!inţenia lui E>

Ki el o &ăţise cu )!*ntul' 5iind dragoman mergea în vizită la multe m*năstiriF c*nd a a:uns m*năstirea )!*ntul )ava care era m*năstirea metoc a &atriar#iei dragomanul şi%a &us un t*năr d

m*năstire era înce&ător un !rate din m*năstire să &ună nişte lanţuri să &rindă &orum$ei să%i ia &atriar#ie' )!*ntul Ioan l%a certat &e acela şi i%a aruncat lanţurile'

7cela s%a &l*ns la dragoman şi dragomanul îl întrea$a4 (ar de ce ai !ăcut astaG Că eu am &us &rindă nişte &orum$ei să%i luăm la &atriar#ieE>'

(ar zice &ărintele Ioan4 CumG )!*ntul )ava n%a m*ncat nici măcar mere în m*năstire şi tu vrei &rinzi &orum$ei să%i m*ncaţiG 

7v*nd discuţia asta (iodor L atunci era dragoman acum a a:uns &atriar# L s%a în!ricoşat un &ic' Nmai &rins nici un &orum$el atunci şi a înce&ut să%l res&ecte'

7cum c*nd a a:uns &atriar# el a s&us4 u l%am cunoscut că era s!*ntE>

(Susa9 3nteviu ealizat %e /istian /ute, 8evista Kumea monahilo> n. C, noiem'ie 66". 5G+ 5B)

Cristian Curte / roorocia .m-linită a -ărintelui Ioanicie ârâială

Mărturia următoare este a &ărintelui Iaco$ *rsan ucenicul mona#ului Ioanic#ie *r*ială !idu#ovnicesc al )!*ntului Ioan Iaco$ Hozevitul' ste o istorisire care ne !ace să ne g*ndim la rostcinstirii s!inţilor şi la legătura dintre ei şi $una r*nduială a lumii'

7m consemnat%o c*nd am a!lat de un dezastru &etrecut la Hozeva c#iar în m*năstirea )!*ntulIoan Iaco$' <*lcul du#ovnicesc al &ăţaniei ne%a !ost desluşit de &ărintele Iaco$ care şi%a amintit de&roorocie a avvei Ioanic#ie !ăcută cu decenii în urmă &e c*nd &ărintele &etrecea cu el în o$ştea la Iordan'

n toamna aceea a lui 1992 înce&useră &loile lui noiem$rie o lună cu multe &reci&itaţii în IsraelD şa&a venea şiroaie de &e munte' Mănăstirea Hozeva este &e :umătate într%o sco$itură a versantului'o terasă cu&ola mănăstirii şi l*ngă &eştera s!*ntului Ilie o altă terasă care aco&eră &artea c#iliilo$ucătăria tra&eza şi salonulF e o terasă amena:ată aşa &entru &loi' Ki &e terasa asta se urcă şi &eştera )!*ntului rooroc Ilie'

C*nd au înce&ut &loile a&a venea de &e munte şuvoi' Mai sus de mănăstire mai &o&oseau $eduincu turma de ca&re' Ki acolo vă daţi seama era şi gunoi de la ca&re şi alte gunoaie de%ale lor4 &ungnailone' C*nd au înce&ut &loile torenţiale toate gunoaiele alea au înce&ut să vină de &e munte

terasa mănăstirii şi de &e terasă curgeau în continuare în m*năstire' ra o mizerie de nu dovedeamcu m*l cu &ăm*nt c#iar cu &ietre uneori nu dovedeam să !acem curat'

Ki atunci eu am vor$it cu stareţul să%mi dea voie să mă urc &e munte sus să văd ce se &oate !acMă g*ndeam să construim un dren un canal de scurgere a a&ei să nu mai vină în mănăstire' M%aurcat sus' (easu&ra e o carieră de &iatră de acolo au !olosit &iatra &entru rezidirea mănăstirii' a!ost dăr*mată de c*teva ori4 în 13 la &rima invazie &ersană în 61 la a doua invazie &ersanăînainte de răz$oiul mondial la răz$oiul turcesc c*nd au venit şi au $iruit musulmanii Ierusalimuatunci iar au dăr*mat mănăstirea' Ki au luat &iatră din carierăF încă sunt multe $ucăţi &regătite ca

nu au !ost !olosite L aşa de !ormă &ătrată cum sunt cărămizile mai mari' <ot acolo în carieră &uţ

mai :os la vreo ,2 de metri am găsit un $loc mare de &iatră a&ro/imativ între 12 şi 1+ tone acalculat eu' ra de înălţimea unui om şi lat de &este un metru :umătate'

-iata n#e#ăii

u am vor$it cu &ărintele Ioanic#ie de $olovanul acela c*nd am co$or*t de &e munte de sus'

Oi#9 K-ăinte, e o stân#ă a#olo, un 'lo# %e "iată mae şi e n#linat "uin, aşa, ns"e mănăsti/um 'e%uinii şi aa'ii ăştia nu ne vă% "ea 'ine "e noi, #eştinii, %a#ă se "un veo #âiva 'ă'aa#olo, #u nişte ăngi, #eva, "ot stâni "iata a#eea, să+i %ea %umul la vale, şi vine e<a#t "mănăstie. Să vo'im #u staeul să a%u#ă utila0e9 un gu" geneato, #u "efoato, #u #eva, #un "i#Hhamme, să s"agem 'olovanul ăla, #ă e un "ei#ol "entu mănăstie.>

Da "ăintele 3oani#hie mi s"une9 K2u+i tea'a noastă asta, e tea'a lo. *olovanul ăla este #ştiea lui Dumnezeu a#olo. În momentul #ân% n mănăstie n+o să mai fie ân%uială şi ăştia nmai au evlavie la sfini, 'olovanul ăla l timite Dumnezeu la vale. /um 2u ştiu!>

$+am ns"ăimântat #ân% am auzit! @u ştiam %e "ăintele, #ă e un "ăinte sfânt. 5E %e ani a tăa#olo, nemiş#at, numai la 4ozeva. i #e+mi s"unea el ea sigu #ă este a%evăat.

n cele din urmă iată că s%a adeverit &rorocia &ărintelui că în momentul c*nd n%o să mai !r*nduială şi s!inţii nu mai sunt cinstiţi $olovanul o să co$oare la vale'

0ecent acuma nu este o lună de zile am a!lat o veste că a co$or*t $olovanul ăla de &e munte şcăzut &e terasa de l*ngă s!*ntul Ilie ca o $om$ăE 7 s&art două r*nduri de terase' )%a zdro$it $olovanul ăla dar a s&art şi aco&erişul' Mi%a trimis cineva la mănăstirea utna &e email şi c*te

!otogra!ii în care se văd şi dăr*măturile acelea' n ele este şi &atriar#ul de Ierusalim n'red'D stareţul de la )!*ntul -#erasim de la Iordan care este şi la Hozeva' . să aveţi imaginile alea ca vedeţi' 7sta este mărturie şi se &oate vedea în !otogra!ie ceea ce s%a înt*m&lat acolo' (es&mărturia &ărintelui nu ştie nimeni dec*t eu care am trăit cu el doi ani acolo' u l%am îngro&at' 7mai stat încă un an şi ceva şi du&ă aceea am &lecat la )inai'

Dis"euiea sfinilo

i grecii n'red'D nu &rea aveau evlavie la s!*ntul Ioan4 i e un călugăr care a murit acolo şi l%îngro&at' Nu se ştie din ce motive el n%a &utrezit4 !ie că a !ost &rea cald şi s%a uscat !ie că &oate

!ost legat sau $lestemat de vreun ar#iereu sau de stareţul lui sau &entru anumite &ăcate el n&utrezit'>

)e !ăceau minuni la racla s!*ntului că eu am văzut multe minuni şi am şi scris din ele din c*te avăzut eu' (ar ei aveau oc#ii înc#işi' 7 murit şi al doilea stareţ a venit al treileaF dar toţi &*nă acumL în momentul de !aţă este al şaselea stareţ L toţi din gură în gură au transmis aceeaşi vor$ă4 Nuştie dacă%i s!*nt' 0om*nii l%au canonizat dar noi n%avem dovezi că este s!*nt'>

ărintele Ioanic#ie îi mai certa uneori du#ovniceşte &e stareţ şi &e ucenicul luiF mai veneau gru&u

de greci mai vor$eau mult mai glumeau mai aşa ca între ei tinerii'

i "ăintele mai s"unea9 K$ăi, %a suntem n mănăstie, măi, şi su"ăăm sfinii ăştia, ai#i, #multă vo'ăie! 2oi, ai#i, suntem la "ustie. 2oi te'uie să tă#em şi să ne ugăm. i să "lânge"entu lumea asta şi ne#azuile #ae sunt n lume!>

)tareţul s&unea4 (ar de ceG 

KDa nu mă "ot uga ni#i eu %in #auza voastă, uneoi, #u atâta vo'ăie a#olo, "e teasă, #ă au%e!>

7aaa auzi &rea multG 8asă că te !ac eu să nu mai auziE> Ki i%a !ăcut nişte c#ilii a!ară din incinmănăstirii' Uice4 7ici e &entru tine Ioanic#ieE>

-ăintele zi#e9 K2+o să a0ungi tu să mă vezi "e mine a#olo! Da eu o să te vă% "e tine #ă o să "le%e ai#i şi a#olo au să %oamă #âinii.>

Ki într%adevăr du&ă sc#im$area lui la un an de zile a venit un alt stareţ şi%a cum&ărat nişte c*ini şi

a adus acolo şi c#iar c*ini au rămas în amena:area aceea unde voia să%i !acă &ărintelui Ioanic#c#ilie'

(/istian /ute, umea $onahilo n. :, fe'uaie 66Narcisa Dalaban / 6oldoveanul care a devenit sfânt la Ierusalim

C*nd era &runc de c*teva luni $unica Maria îl &urta &e Iluţă în traistă îl lua cu d*nsa la muncă c*m& iar c*nd co&ilul &l*ngea du&ă la&tele de mamă $unica lega o $ucată de mămăligă cu za#într%un colţ de &roso& ca să%l &otolească' (e multe ori înainte de%a se duce la şcoală trecea &e$unica cealaltă care îi !ăcea un urs de mămăligă a&oi înainte ca soarele să urce &e cer îşi descăg#etuţele şi trecea desculţ rutul &*nă la 8i&cani'



K@a foate evlavios, n toată "ezena lui. -uta "lete şi ea n#linat #la s"e #ălugăie=. lecla Mănăstirea Neamţ să se călugărească venea din c*nd în c*nd acasă aduc*nd iconiţe şi că&entru săteni' (ar deodată a venit în satul natal şi%a înc#eiat socotelile cu aceste locuri şi a &lectocmai la IerusalimJ ca să se desăv*rşească'

@estea că el este s!*nt a a:uns t*rziu la urec#ile sătenilor care l%au cunoscut'

8a Crăiniceni sus &e malul rutului în urmă cu 9 de ani în luna lui Cu&tor se năştea un s!*n7stăzi &rea &uţine amintiri mai dăinue întregi în minţile localnicilor care l%au cunoscut &e Iluatunci c*nd era co&il sau adolescent' Ki aceasta din cauza trecerii tim&ului care a lăsat în urmtinereţea şi mintea ageră a celor de o v*rstă cu el'

K/ân% ea la ş#oală, foate %es veneau la noi. @l a ămas la şase luni ofan %e mamă, ia 'uni#mea, $aia, #ae l+a #es#ut, l "uta n taistă la #âm". /ân% eu aveam şase ani, ia el %oi, aămas a#asă #u el şi #u o veişoaă %e a#eeaşi vâstă #u mine. $ămu#a, Dumnezeu s+o iete, avs#oafă #u "u#ei, ia el a %es#his "otia #a să va%ă "u#eii şi s#oafa ea a#olo. @u, #u veişoamea l+am tas afaă, #ă altfel l mân#a s#oafa. -a#ă l vă% şi a#um= îşi aminteşte mătuşa 7gla

7dascălului verişoară de &e mamă cu )!*ntul Ioan Iaco$'

=A inut+o n 'ae un sfânt!>

8%a văzut ultima dată &e Iluţă în curtea casei sale din (ara$ani &rin 1936 atunci c*nd t*nărmona# se #otăr*se să &lece în Aara )!*ntă' nainte de &lecare călugărul Ioan s%a întors în sat v*ndă &ăm*ntul ce%l moştenise de la &ărinţi &entru a avea cu ce să%şi &lătească drumul' 7tunci şivizitat toate rudele &e care le avea şi%a luat rămas $un de la ele şi%a&oi s%a dus'K/ân% a fost la noi n anul C:G, 3luă a inut+o n 'ae "e fata noastă #ea mae, Auo

?ân%eşte, a inut+o n 'ae un sfânt! Atun#i l+am văzut n viaă "entu ultima %ată, ia #in#ize%e ani mai tâziu, la 4ozeva, n si#iu, la lo# %e mae #inste. A"oi, mi+a%u# aminte ia, foa'ine, #ân% a "le#at %e la noi, "a#ă l vă% n uşă a#olo, #ân% l+am #on%us, mi+a #eut ietae, #ân%e fa"t eu eam #ea "ă#ătoasă. /ân% a ieşit, mi+a mai s"us9 MAglăiă, te+ai #ăsătoit! @şnsă#inată #u un alt #o"il, nsă 'agă %e seamă P uite, "a#ă l vă%! P un singu 'ă'at să ai şi snu te mai uii la alii!N. Aşa m+a sfătuit= mai s&une $ătr*na'

Mătuşa 7glaia are 9 de ani şi de un an locuieşte la otoşani' 7 co&ilărit îm&reună cu )!*ntul IoIaco$ iar în anul 19Q îm&reună cu soţul @asile 7dascălului a mers la Ierusalim &entru a convinge că tru&ul acela înmiresmat şi cinstit de toată lumea îm$răcat în veşminte de &reot era

adevărat tru&ul verişorului ei'

K/ân% am a0uns a#olo, la 4ozeva, #um ea aan0at "e o masă, mi+a%u# aminte #ă eu #e%eam #i fals, #ă a#ela nu este tu"ul lui. i i+am tas haina %e "e "i#io să vă% %a#ă este "i#ioul luAtun#i, un "i#io al sfântului a fost săutat numai %e mine şi "lângeam. 2u+mi venea să #e%!continuă cu emoţie mătuşa 7glaia înce&*nd a&oi să ne recite !ără să greşească versuri din Hrandu#ovnicească= lăsată de s!*nt'

Sfântul %e a#asă

Iluţă cum îl ştiu mai toţi $ătr*nii satului este &rezent în inimi în case şi în $iserica &aro#ială conversaţiile rudelor sale cu :urnaliştii sau &este tot nu ca un !ost localnic &lecat de multă vreme dacasă şi nici ca )!*ntul Ioan Iaco$ de la Neamţ ci ca o !orţă nevăzută care veg#ează neîncetat$unăstarea celor care mai trăiesc &e meleagurile &e care în urmă cu zeci de ani co&ilul Iluţă desena tăl&ile &rin col$ul gros &urt*nd în drum s&re şcoală g#etuţele%n s&inare' 7cestei !ormi:locitoare înaintea lui (umnezeu acestui simţit ocrotitor localnicii şi mai cu seamă rudeles&un )!*ntul=' Ki at*t' .amenii din Crăiniceni au înce&ut să ştie mai multe des&re el citindu%i via

ti&ărită în cărţi mai ales viaţa din momentul &lecării sale de acasă' 0udele i%au învăţat <ro&arul 7catistul a&roa&e &e dina!ară iar #rana du#ovnicească= a )!*ntului Ioan 0um*nul le #răneşsu!letele $la:ine'

(eşi era doar o co&ilă şi -eorgeta a:oreanu verişoară $ună ştie des&re IIuţă că Ka stat la 'uni%e "e tată. Da, #ân% "le#a la ş#oală, ieşea şi se %u#ea la 'uni#a #ealaltă, #ae i fă#ea un us %imămăligă. i a"oi megea şa"te Hilometi "ână la ş#oală la i"#ani. Du"ă #e a fă#ut amata Doohoi, a venit a#asă #ălugă şi in minte #ă a venit la ş#oală şi ne+a a%us #u#iulie şi i#onie toi #o"iii=.

7dministrativ satul Crăiniceni nu mai e/istă din anul 196 c*nd s%a unit cu Horodiştea &*nă atuncomună' 7stăzi Horodiştea !ace &arte din comuna ăltiniş' nsă satul în care s%a născut s!*ntul estot Crăiniceni iar teritoriul acestei &aro#ii este !erit aşa cum s&un sătenii de &loi mari de grindisau secetă' rintre icoanele care at*rnă în colţul de răsărit al casei a&roa&e !iecare !amilie &ăstreaşi &e cea a )!*ntului= devenit ocrotitorul nostru='

2umai #u 4istos

7s&azia Cuzic a&rinde zilnic l*ngă icoana )!*ntului Ioan Iaco$ lumina= acea lumină &e care

cerut%o Iluţă c*nd îm$răcat în &reot i%a a&ărut în vis în urmă cu cinci ani' ra o !etiţă c*nd s!*nta &lecat de acasă dar îşi aminteşte că Kel ea un #o"il #ae avea meeu "iviea "le#ată. 2u se 0u#u #ei %e vâsta lui, #i stătea meeu mai %eo"ate. $i+a%u# aminte #ă a venit o%ată a#asă, "im%ată %e atun#i %e #ân% s+a hotăât să "le#e la 3eusalim. @u l+am văzut şi i+am zis lui tata #ă vin3luă a lui moş Ale#u. Atun#i, tata i+a zis mamei să iasă afaă să+l "ăzeas#ă %e #âinele #ae elegat şi #ae nu+l #unoştea. i #e #e%ei! /âinele s+a e"ezit, %a #ân% a a0uns lângă el, s+liniştit. tia #ă e om 'un. /ân% a "le#at la 3eusalim, a venit la noi, ne+a uat sănătate şi ne+s"us să nu ne inteesăm ni#io%ată %e #e fa# ali oameni %in sat, a%i#ă să nu 'âfim. Du"ă utim", am "imit %e la el un "li# mae, #u i#onie, #u#iulie, #ăti#ele, "entu #ă tata i #eusTata i+a s#is na"oi #ă am "imit, #ă suntem 'ine, %a i+a s#is şi #ă n sat va fi nunta &âva

lui -etea *ului, #ae ea "alama la 'isei#ă, #u %etalii. Sfântul a s#is na"oi9 M$4aalam'ie, te og să nu+mi mai s#ii #e este n lume şi n sat, "entu #ă eu sunt ieşit %in lumS"une+mi %a#ă suntei sănătoşi şi gataN. i tata s+a "otolit=, &ovesteşte şi mătuşa 7s&azia caastăzi are + de ani' 7ceasta a !ost ultima scrisoare &e care a &rimit%o moş Haralam$ie de la Iluţă'

Su' o#otiea Sfântului 3oan

Iluţă a !ost învăţat încă din &runcie să ţină &ost' 5iindcă !usese luat s&re îngri:ire de $unica Mariaceasta îl amăgea &e co&ilul sc*ncind du&ă la&tele de mamă cu o $ucăţică de mămăligă &resărată

za#ăr şi str*nsă într%un colţ de &roso&'

KSoa#a mea l avea #o"il "e unul Toa%e, #ăuia i %ă%ea "ie"t, ia mătuşa $aia a lui mOamfi 3a#o', #u sfântul n taistăm se %u#ea %es la ea şi+i zi#ea9 MŢaă Sultană, %ă şi la #o"ilmeu un "i# %e "ie"t P mie mi+a "ovestit soa#a +, #ă %u"ă a#eea mă %u# a#asă şi i "un nt+u"oso"el olea#ă %e mămăligă #u zahă şi i mai "otoles# "ofta %e la"te %e mamăN. i soa#a mei %ă%ea "ie"t sfântului şi l "unea "e "i#ioae şi l legăna= &ovesteşte &l*ng*nd !emeia'

KAşa "lâng eu ntot%eauna #ân% vo'es# %es"e sfântul nostu. &ă og să mă ietai! i 'isei#ă "lâng, ia #ân% mă %u# un%eva, n geantă "un meeu #ăi sfinte %es"e el. -a#ă msimt mai 'ine. i am "imit 'ine#uvântaea lui, #ân% eam mi#ă, %a eu nu ştiam. A#um mă ola sfântul să ne o#oteas#ă n #ontinuae, #ă#i meeu ne+a feit %e "loi mai şi gin%ină sase#etă. @u #ân% mă og, zi# %in To"aul lui, ia la sfâşit s"un9 M"entu a#easta şi ngem"eună se 'u#uă -ea /uvioase -ăinte 3lie 3a#o' 4ozevitul %e la /ăini#eni, u%ennoastăN. Ki mă $ucur că în cele mai multe icoane este &ictat aşa cum mi%l amintesc eu='

A#asă la Sfântul 3oan 3a#o' %e la 2eam

rima menţiune documentară a satului Crăiniceni datează de la 136' n secolul al PP%lea dcauza alunecărilor masive de teren satul s%a reconstruit &e deal unde în anul 1931 s%a construitactuala $iserică a satului )!*nta <reime=' (in vec#ea $iserică din lemn cu #ramul )!*ntul Iootezătorul= în care a !ost $otezat &runcul Ilie Iaco$ se mai &ăstrează )!*ntul C#ivot clo&otulalte c*teva o$iecte de cult &rintre care şi două &otire astăzi duse în vale la muzeu &resu&un*du%că din aceste &otire co&ilul Ilie a gustat tru&ul şi s*ngele (omnului'

(e c*ţiva ani &aro#ia Crăiniceni este din ce în ce mai vizitată' 7u venit ierar#i &reoţi mona#i sasim&li credincioşi'

n anul ,223 s%a în!iinţat Centrul de &elerina: _)!*ntul Ioan Iaco$`care cu&rinde $iserica nouăsatului casa natală morm*ntul mamei şi al $unicii s!*ntului' (in anul 199, c*nd a !ost canonizde iserica .rtodo/ă 0om*nă dar mai ales de &rin 199 &e 6 august ziua de &răznuire a )!*ntulIoan Iaco$ la Crăiniceni se organizează du&ă )!*nta 8iturg#ie un &elerina: la o$iectivele amintitene s&une &ărintele &aro# Ioan @asile Kuşu'

Casa memorială )!*ntul Ioan Hozevitul de la Neamţ= a !ost reconstruită în urmă cu trei ani' n casunt &ăstrate o$iecte vec#i din tim&ul în care t*nărul Ilie era încă în sat !otogra!ii ale sale #ain!ragmente din metaniile sale o co&ie du&ă 8iturg#ierul cu însemnările sale etc'

(Susa9 Oiaul umina, I August 66

Narcisa Dalaban / Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ " Sfinţenia românească ce a strălucit la<ocurile Sfinte

iserica .rtodo/ă 0om*nă îl cinsteşte astăzi &e )!*ntul Cuvios Ioan Iaco$ de la Neamţ' 7 trăit secolul trecut Q de ani' 7 intrat în viaţa mona#ală la ,2 de ani în o$ştea Mănăstirii Neamţ' (u&&uţin tim& a &lecat în Aara )!*ntă &ustiind mai mulţi ani în s!inţenie în &eştera )!*nta 7na= d&ustiul Hozevei' 8a ,2 de ani de la moartea sa tru&ul i%a !ost desco&erit intact' Cinstit de greci ca

i%au &ictat icoana şi i%au alcătuit slu:$a numindu%l )!*ntul Ioan 0om*nul )!*ntul Ioan Iaco$ a !ocanonizat de iserica .rtodo/ă 0om*nă în şedinţa )!*ntului )inod din ,2 iunie 199, cu data &omenire la + august'

Cuviosul Ioan Iaco$ s%a născut în satul Crăiniceni L Horodiştea :udeţul otoşani la ,3 iulie 191într%o !amilie de ţărani credincioşi Ma/im şi caterina Iaco$ &rimind la $otez numele Ili0ăm*n*nd or!an de mamă la numai şase luni a !ost crescut de $unica sa dins&re tată Maria!emeie evlavioasă care avea să sădească &rimele seminţe ale credinţei creştine în su!letul micuţulIlie' e c*nd avea doi ani şi :umătate tatăl co&ilului a murit în răz$oi iar c*nd avea zece ani mamcare îl crescuse a trecut şi ea la cele veşnice' (u&ă aceasta co&ilul a intrat în gri:a unc#iului 7le

Iaco$' 7 urmat &rimii ani de şcoală în satul natal a&oi gimnaziul la 8i&cani HotinD şi liceul Cozmeni%Cernăuţi !iind cel mai $un elev din şcoală şi a$solvind cu note !oarte mari acalaureatu

K$ănăstiea!=

(eşi în vara anului 193, rudele îl îndemnau către 5acultatea de <eologie ca să se !acă &reot el ssimţit c#emat de (umnezeu la o viaţă mai înaltă s&un*ndu%le că vrea să devină călugăr'

Neştiind ce să aleagă s%a rugat mult şi du&ă un an &e c*nd lucra la c*m& a auzit în &lină zi o vosus s&un*ndu%i4 MănăstireaE=' 7st!el a înţeles că (umnezeu îl c#ema către viaţa mona#ală ş&lecat la Mănăstirea Neamţ să se călugărească' 7 !ost &rimit cu multă dragoste de stareţul NicodMunteanu viitorul mitro&olit al Moldovei şi a&oi al doilea &atriar# al 0om*niei &rimind ascultala $i$liotecă şi la in!irmerie' (u&ă un an a mers în sudul ţării vizit*nd aşezămintele mona#ale de @alea .ltului #otăr*ndu%se să răm*nă &entru o vreme la Mănăstirea <urnu care l%a im&resionat males &rin viaţa si#ăstrească s&eci!ică'

(u&ă c*teva luni a !ost c#emat să%şi !acă stagiul militar la 0egimentul ,9 In!anterie din (oro#o

!iind re&artizat la îngri:irea $olnavilor din in!irmeria regimentului' )%a reîntors la Neamţ în an193+ relu*nd aceleaşi ascultări' (ar aran:atul cărţilor &line de &ra! şi mucegai &recum şi curenţii aer de la !erestre l%au îm$olnăvit de reumatism $oală &e care a în!runtat%o cu multă ră$dare &*nămoarte'

Dialoguile #u Dumnezeu

8a a&rilie 1936 în )ă&tăm*na )!intelor atimi !ericitul raso!or Ilie Iaco$ a !ost tuns în mona#ism&rimind numele de Ioan'

C*teva luni mai t*rziu în noiem$rie 1936 a &lecat în &elerina: alături de mona#ii Claudiu(amasc#in la etleem He$ron şi alte localităţi din Aara )!*ntă'

8a &uţin tim& însoţitorii săi s%au întors la Neamţ însă el s%a #otăr*t să răm*nă în Aara )!*ns&reJ a do$*ndi desăv*rşirea'

rimii doi ani i%a &etrecut într%o &eşteră din &ustiul Iordanului a&oi a mers la Mănăstirea )!*nt)ava= unde a &rimit sc#ima cea mare care cere &ost as&ru rugăciune şi slu:ire neîntreru&tă'

<im& de o&t ani c*t a trăit în această vatră mona#ală ră$d*nd grele is&ite $oli şi încercări de oameni şi de la diavoli Cuviosul Ioan Iaco$ de la Neamţ a înde&linit mai multe ascultări4 îngri:ital $olnavilor &araclisier g#id a:utor de econom şi $i$liotecar' nvăţase &er!ect lim$a greacă citinîn original şi traduc*nd din )!inţii ărinţi şi şi%a însuşit lim$ile ara$ă germană şi !ranceză'entru viaţa lui aleasă în ascultare rugăciune şi &riveg#ere era a&reciat de toţi vieţuitorii dmănăstire' 7v*nd şi darul scrierii de învăţături şi versuri du#ovniceşti Cuviosul Ion Iaco$ aşeza &#*rtie dialogurile= sale lăuntrice cu (umnezeu &e care le trimitea !raţilor săi din Aara )!*ntă saudădea &elerinilor rom*ni care veneau s&re înc#inare la Morm*ntul (omnului'

;"t ani n "eştea Sfintei Ana

n tim&ul celui de%al doilea 0ăz$oi Mondial între anii 192%191 din cauza răz$oiului CuviosIoan a !ost înc#is îm&reună cu alţi &reoţi şi călugări rom*ni din Aara )!*ntă într%un lagăr &Muntele Măslinilor'8a 1 se&tem$rie 19Q a !ost #irotonit &reot în iserica )!*ntului Morm*nt şi numit egumen )c#itul rom*nesc )!*ntul Ioan otezătorul= de &e @alea Iordanului' <im& de cinci ani c*tînde&linit această ascultare Cuviosul Ioan Iaco$ a săv*rşit zilnic toate s!intele slu:$e în lim

rom*nă a tradus numeroase &agini din )!inţii ărinţi cu învăţături &entru călugări şi &eleriniFcom&us un $ogat volum de versuri du#ovniceşti a înnoit c#iliile şi $iserica sc#itului şi mai aleviaţa du#ovnicească din sc#it'

n 19+, s%a retras îm&reună cu ucenicul său Ioanic#ie ărăială în &ustiul Hozeva l*ngă Ieri#onevoindu%se în rugăciuni neîncetate în &riveg#eri de toată noa&tea în &ostiri îndelungate în lacrimneştiute în cugetări şi în doriri du#ovniceşti ră$d*nd tot !elul de is&ite su!erinţe li&suri lu&te diavoli dar a&rinz*ndu%se de multă r*vnă &entru Hristos şi slăvind &e (umnezeu a&roa&e o&t ani&eştera )!*nta 7na= care ţinea de Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul='

ntruc*t la &eşteră se a:ungea greu urc*nd &e o scară înaltă nu &rimea &e nimeni comunic*nd cei ce veneau la el &rin rugăciune &rin scrierile sale s!inte sau mai ales &rin ucenicul său' )crversuri religioase şi traducea &agini &atristice din lim$a greacă m*nca o dată &e zi şi atun&esmeţi măsline sau smoc#ine şi $ea &uţină a&ă iar noa&tea dormea c*teva ore &e o sc*ndură sca& av*nd o &iatră în loc de &ernă'

/ălugă omân, sfânt "entu ge#i

;ltimii ani ai vieţii i%a &etrecut în &ermanentă vor$ire cu Hristos' Nevoinţele sale au rămas ascun

c#iar şi ucenicului său a&ro&iat care le vedea doar &e cele e/terioare4 &riveg#erile de toată noa&tecitirea şi traducerea cărţilor s!inte com&unerea de versuri' Nevoinţele cele din inimă do(umnezeu singur le cunoaşte'n anul 1962 $oala sa s%a acutizat şi simţindu%şi s!*rşitul a&roa&e miercuri august s%a îm&ărtăcu )!intele <aine iar :oi dimineaţa la ora +422 şi%a dat su!letul în m*inile lui Hristos la numai de ani !iind înmorm*ntat în &eştera nevoinţelor sale'

Morm*ntul său a rămas &ecetluit vreme de ,2 de ani !iind a&roa&e uitat în &eştera )!*nta 7na(oar c*ţiva &elerini rom*ni mai veneau aici din c*nd în c*nd &entru a a&rinde o lum*nare şi &enta se ruga'

8a august 192 odată cu un gru& de &elerini a venit şi un ar#imandrit grec care &ustnicise utim& în a&ro&iere şi care !usese !iu du#ovnicesc al Cuviosului Ioan' l îl visase într%o noa&te &&ărintele său care i%a s&us să vină la acea &eşteră &entru a%l vedea' 7 o$ţinut cu greu &ermisiunstareţului mănăstirii 7m!ilo#ie dar la desc#iderea morm*ntului tru&ul său a !ost a!lat întrenestricat de vreme răs&*ndind $ună mireasmă semn că l%a &reamărit (umnezeu şi l%a numărat ceata s!inţilor &entru nevoinţa şi s!inţenia vieţii sale de &e &ăm*nt'

)!intele sale moaşte au rămas în &eşteră &*nă la 1+ august c*nd au !ost co$or*te cu &rile:#ramului &entru a !i e/&use în Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul=' 7ici s%au slu:it atunci de )!inte 8iturg#ii autenti!ic*ndu%se ast!el s!inţenia vieţii acestui cuvios'

Cinstit de greci care i%au &ictat icoana şi i%au alcătuit slu:$a numindu%l )!*ntul Ioan 0om*nu)!*ntul Ioan Iaco$ a !ost canonizat de iserica .rtodo/ă 0om*nă în şedinţa )!*ntului )inod din ,iunie 199, cu data de &omenire la + august'

În satul #o"ilăiei Sfântului 3oan 3a#o'

C*nd era &runc de c*teva luni $unica Maria îl &urta &e Iluţă în traistă îl lua cu d*nsa la muncă c*m& iar c*nd co&ilul &l*ngea du&ă la&tele de mamă $unica lega o $ucată de mămăligă cu za#într%un colţ de &roso& ca să%l &otolească' (e multe ori înainte de%a se duce la şcoală trecea &e$unica cealaltă care îi !ăcea un urs de mămăligă a&oi înainte ca soarele să urce &e cer îşi descăg#etuţele şi trecea desculţ rutul &*nă la 8i&cani' K@a foate evlavios, n toată "ezena lui. -u"lete şi ea n#linat #la s"e #ălugăie= du&ă cum ne%a s&us o $ătr*nă din Crăiniceni o co&ilă &c*nd Ilie Iaco$ se #otăr*se să aleagă mănăstirea'

8a 9+ de ani de la naşterea sa &rea &uţine amintiri mai dăinue întregi în minţile localnicilor careau cunoscut &e Iluţă atunci c*nd era co&il sau adolescent'

lecat la Mănăstirea Neamţ să se călugărească venea din c*nd în c*nd acasă aduc*nd iconiţecărţi &entru săteni' (ar deodată a venit în satul natal şi%a înc#eiat socotelile cu aceste locuri şi&lecat tocmai la Ierusalim' nainte de &lecare îşi amintesc rudele sale călugărul Ioan s%a întos în ssă v*ndă &ăm*ntul ce%l moştenise de la &ărinţi &entru a avea cu ce să%şi &lătească drumul' 7tunci a vizitat toate rudele &e care le avea şi%a luat rămas $un de la ele şi%a&oi s%a dus' @estea că el es

s!*nt a a:uns t*rziu la urec#ile sătenilor care l%au cunoscut';#otitoul "aohiei /ăini#eni

.amenii din Crăiniceni au înce&ut să ştie mai multe des&re )!*ntul &lecat din satul lor citinduviaţa ti&ărită în cărţi mai ales viaţa din momentul &lecării sale de acasă' 0udele i%au învăţ<ro&arul şi 7catistul a&roa&e &e dina!ară iar Hrana du#ovnicească= a )!*ntului Ioan 0om*nul #răneşte su!letele'

7dministrativ satul Crăiniceni nu mai e/istă din anul 196 c*nd s%a unit cu Horodiştea &*nă atuncomună' 7stăzi Horodiştea !ace &arte din comuna ăltiniş' nsă satul în care s%a născut s!*ntul es

tot Crăiniceni iar teritoriul acestei &aro#ii este !erit aşa cum s&un sătenii de &loi mari de grindisau secetă' rintre icoanele care at*rnă în colţul de 0ăsărit al casei a&roa&e !iecare !amilie &ăstreaşi &e cea a )!*ntului= devenit ocrotitorul nostru='

(Susa9 Oiaul umina, 5 August 66

:iac* Eeor+e &niculoaie / 7mi doresc foarte tare să .l văd adus acasă -e Sfântul Ioan Iacob

Nu li&seşte de la nici o slu:$ă' <otdeauna vine &rintre &rimele la $iserică' )e aşază cu tru&ul ei mşi uscat de greutatea anilor în &rima strană de l*ngă s!*ntul altar' ste atentă la !iecare moment slu:$ei nu îi sca&ă nici o mişcare' ste un tic &ro!esional= mult tim& a !ost mare eclesiar#ă Mănăstirea Aigăneşti' )e ocu&a de tot ceea ce ţinea de cultul divin din cadrul mănăstirii' Cum greşcineva la strană imediat venea şi îl do:enea' C#iar şi &reoţii mai tineri li&siţi de e/&erienţă &rimes!aturi şi c#iar mustrări de la maica <aisia'

7 !ost o !emeie cura:oasă şi iute' C*nd îşi &unea în ca& să !acă ceva nu mai dădea îna&oi' Ki acuare un mers s&rinten asta şi datorită )!*ntului Ioan Iaco$'

@iaţa ei ca mona#ie se îm&arte în două4 aici în 0om*nia la Mănăstirea Aigăneşti şi la cele do$iserici din Aara )!*ntă iserica )!*ntul -#eorg#e= din Ierusalim şi iserica )!*ntul Iootezătorul= de la Iordan'

n continuare vă lăsăm în com&ania vor$elor maicii <aisia' Modul cum a &ovestit şi $ucure/&rimată &rin intermediul cuvintelor nu &ot !i transmise dec*t re&roduc*nd e/act înregistrarcelor &ovestite'

ine' @ă s&un aşa' ărinţii mei locuiau în ucureşti' 7m !ost de neam de $ulgari' M%am născut ucureşti în 19,2' 7m avut o soră şi un !rate el a murit de co&il' (oar eu am intrat în mănăstirNumele din lume era @asilica -iurgiuveanu' 7veam aici în mănăstire sora mamei mele care ecălugăriţă' Cu ea mai stătea încă o maică cu care se înţelegea !oarte $ine şi le s&uneam la am*ndomătuşi' Mama mă aducea la ele c*nd eram mică' ntr%un an m%a adus şi nu am mai vrut să &lacasă aveam &atru ani' Bucării nu &rea aveam dar nu mă &lictiseam' mi &lăcea eu doream să mstau dar mama mă voia acasă' Mătuşa îmi zice4 _(u%te' )ă nu zică că te ţin cu !orţa`' 7veam şa

ani c*nd m%a luat mama acasă' ram $ondocuţă aşa cum sunt şi acum' Ktie mama!=

C*nd eram acasă mă duceam la $iserică în duminici şi săr$ători' ;neori venea şi mama dmergeam şi cu vecinele' n această &erioadă mă !răm*ntam cum să !ac eu să vin îna&oi la mănăstir7veam doar şase ani şi :umătate' Ki îmi vine în minte să !ug' mi era dor de maici' Ce am !ăcutG Mam dus duminică la $iserică' 8*ngă mine o credincioasă' Ki îi s&un4 _Nu vrei să mergi cu miundevaG Nu mai ţin minte drumul aşa $ine`' _;nde vrei să mergiG` îmi zice' _oate &e la vrmănăstire` nu i%am s&us Aigăneşti' Creştina4 _ăi să merg cu tine să nu te las singură să te duci`'

Noi stăteam în -riviţa $iserica era a&roa&e de casă' (e acolo am mers &e :os &*nă la ăneas_ine maică unde vrei să a:ungiG u te%am adus &*nă aici`' _Hai să mai între$ăm &e cineva`' <re&e l*ngă noi un !aiton care trans&orta la&te cu o creştină în el' ătr*na o strigă4 _;ite ţaţo L aşa vor$ea atunci L vrea co&ila asta să meargă la o mănăstire dacă găseşti una mai a&roa&e să o iei tine`' _(ar unde să o duc e &rea mică' Ktie mama eiG`' (ar eu am şi minţit _Ktie mamaE` dar nu ştia nimic'

K1n%e megi= Ka mănăstie!=

M%a dus &*nă la <*ncă$eşti' _*nă aici merg tre$uie să mă duc într%un sat` îmi s&une' _ine lacă mă descurc`' Ktiţi ce cura: am avutJ ImensE (e !a&t toată viaţa am avut cura:' Ki stau acol&*nă vine o căruţă cu oameni care trans&ortau $utoaie de vin' i o&resc _Măi nene ia stai niţe;nde mergiG` _ns&re loieşti`' _ine' Nu vrei să mă iei şi &e mineG`' _;nde vrei să merg!etiţoG` strigă la mine' _8a mănăstireE`' M%am urcat în s&atele căruţei' i stăteau în !aţă şi mluau c*te o duşcă de vin' @roiau să îmi dea şi mie _Nu $eau lasă%mă în &aceE`' 7m mers am mes%a !ăcut s&re seară înce&ea să se întunece'

7ici la şoseaua naţională cum !aci s&re mănăstire era o c*rciumă' . ştiam' Ki îi s&un4 _8asă%m

aici nene că mă duc la cineva aici`' 7m intrat în c*rciumă' ra o !emeie care vindea acolo' _M&rimiţi în seara astaG Nu mă &ot duce &*nă în mănăstire acum că e seară`' M%a o&rit' 7m m*ncnişte sărmăluţe $uneJ 5oame îmi era &entru că nu m*ncasem toată ziua' M%a $ăgat într%o cămăruşi m%am culcat' C*rciumăreasa mi%a recomandat să mă duc cu &oştaşul în mănăstire dar i%arăs&uns _mă duc şi &e :os &entru că ştiu drumul`' C*nd s%a luminat de ziuă niţel m%am s&ălre&ede m%am îm$răcat şi am ieşit' _Ce !aci &leciG` mă întrea$ă ea' _8asă că ştiu drumul' u mulţumesc să trăieşti $ogda&roste că m%ai os&ătat` îi strig din mers'

K3hhh! Tuşi#o, vine mama!=

7:ung la mătuşa mea intru &rin !aţă' Maica 7cac#ia nu mătuşa iese să stingă lam&a că de:a terminase noa&tea' (ă cu oc#ii de mine' _Ce%i cu tineG` s%a s&eriat' _Cum ai venitG Cu cine venitG`' _;ite aşa cum mă vezi`' _@ai de mineEEE`' _Ce o să s&ună mama taG` _)ă mă &ăziţiE mă a&ăraţi de eaE`' ram aşa de cura:oasăJ

)ora mamei maica Melania m%a luat şi ea la rost' _Ce ai !ăcut soroG (e ce ai !ugitG @ezi ce o să $ată mama ta`' _(a matale nu mă &ăzeşti nu mă a&eriG` n &rima zi nu s%a înt*m&lat nimic' Mam

um$la ne$ună &rin ucureşti &e la &oliţie s&itale iar la urmă a venit şi la mănăstire' ram în casC*nd văd &oarta din s&ate cum se desc#ide4 _I###E <uşico vine mamaE` şi !ug în s&atele ei _)ă mă $atăE @ezi cum !aciE @ezi ce s&uiE`' 7 intrat mama în casă' )ăraca îşi dăduse seama ce sînt*m&lat cu mine' 7 liniştit%o mătuşa4 _8asă Maria că a a:uns cu $ineE` _(a dar de ce a !ăcaşaG`' <oată noa&tea a stat cu mine numai să mă descoase' Nu a mai avut ce să îmi !acă' M%a lăsde!initiv la mănăstire' (eci de la ani am venit la 6 am !ugit de acasă şi am rămas în mănăsti&*nă acum la de ani= &ovesteşte maica <aisia !uga ei la mănăstire'

$ătuşile o "ăăses# "entu Ţaa Sfântă

7 !ăcut &atru clase în sat' Kcoala mona#ală a !recventat%o în mănăstire la 1+ ani' 7 învăţat să c*nşi i%a &lăcut ti&icul' Mai t*rziu a a:uns să !ie mare eclesiar#ă' 7 !ăcut ascultare la stăreţie' entscurte &erioade a stat şi la Mănăstirea Uam!ira a luat%o stareţa de atunci' 7 trecut şi &e la Mănăstir<ec#irg#iol'

n 19,+ mătuşile cele două maiciD au &ărăsit%o &entru Aara )!*ntă' 7m &l*ns du&ă ele îmi egreu mai ales că au rămas acolo de!initiv' nt*i s%au dus la o mănăstire grecească din oraşul vec#7&oi s%a ridicat $iserica rom*nească cu a:utorul $oierilor' Mătuşile mele au !ost cele care au avgri:ă de această $iserică' 7 venit acolo şi &atriar#ul Miron' 7 #otăr*t să se construiască şi la Iordan

$iserică' 7u lăsat &e altcineva în Ierusalim şi s%au dus la Ieri#on le &lăcea &ustia' 7ici au luat%o la înce&ut= îşi aminteşte maica <aisia'

KDomnul să te 'lagosloveas#ă să te nto#i la 3eusalim=

7$ia în 19 au c#emat%o la ele' 7u rugat am$asadorul rom*n să mă aducă' 7tunci era mai di!icde &lecat' )%a dus la &atriar#ul Bustinian' rea!ericitul ştiind misiunea mătuşelor mi%a dat imedvoie' m&reună cu am$asadorul şi soţia d*nsului am &lecat cu va&orul' Mare cura: am mai avut mi%a !ost !rică' @a&orul a o&rit şi la Constantino&ol unde cu soţia am$asadorului ne%am înc#inatcatedrala _)!*nta )o!ia`= &ovesteşte maica%&elerin'

n Aara )!*ntă a stat trei luni' Nu era încă călugărită nici măcar soră' (in cauza climei am luat uvirus şi am stat în s&ital' Mătuşa mea ţinea !oarte mult să mă îm$race să !iu maică' C*t eram s&ital a c#emat &e &ărintele )ava care era un du#ovnic macedonean la Mănăstirea _)!*ntul )avadar ştia rom*neşte' ra du#ovnicul rom*nilor' ărintele m%a $lagoslovit şi a citit &este #ainele soră de mănăstire' Nu &uteam să mă îm$rac dar mi le%a &us &e umeri' a tot tim&ul îmi s&unea4 _nu &leci în lume să nu te dez$raci de #aine` !ăc*ndu%mă să înţeleg im&ortanţa călugăriei' Ki nu a&lecat= îşi aminteşte intrarea în mona#ism'

&otul monahal l+a "imit la $ănăstiea Ţigăneşti.

(u&ă ce a terminat tramentul a revenit la $iserica rom*nă din Ierusalim' 7ici s%a înt*lnit cu )!*ntIoan Iaco$ de la Neamţ' Noi îi s&uneam &ărintele Ioan' Mătuşile mele m%au dus la el să m$inecuv*nteze4 _(omnul să te $lagoslovească să te întorci la IerusalimE`' 7 !ost &rima şi ultima dac*nd m%am înt*lnit cu el viu' (u&ă ce a murit a !ost de multe ori să mă înc#in la s!intele samoaşte'=

K-este tot "e un%e am mes, am mun#it= (ar dorul de &ăm*ntul s!*nt nu dis&ărea' (u&ă e/em&lul mătuşelor s%a îm&rietenit cu o maiceregrina' 7m*ndouă &lănuiau să &lece' Momentul mult aşte&tat a !ost în 1966' 7u !ăcut demersula &atriar#ul Bustinian invoc*nd motivul că mătuşile erau $ătr*ne şi aveau nevoie de ele' atriar#le%a a&ro$at imediat c#iar le%a &lătit şi drumul' (e data asta a &lecat cu avionul &*nă în Iordani(e la aero&ort ne%a luat un ara$ care ştia rom*neşte şi le a:uta &e mătuşi acolo' Mătuşa mea e_$olnavă` de $ucurie c*nd m%a văzut='

iserica sc#itului )!*ntului Ioan otezătorul era terminată' iserica era construită în s

moldovenesc cata&eteasma a !ost adusă din ţară' )!*ntul Ioan Iaco$ a !ost mai înt*i aici stareţ' C*nam intrat şi am văzut ce e acolo nu ne venea să credem' Mergeam c*nd la $iserica din Ierusalimc*nd la cea din Ieri#on' este tot &e unde am mers am muncit' Nu am stat deloc' 7m !ăcut o grădi&e o &orţiune de o sută de metri &ătraţi' Cu această grădină din Ieri#on întreţineam $iserica dIerusalim' 7m &us &omi !ructi!eri şi acum mai sunt dar au rămas în &aragină' Cultivam cartovinete' @eneau ara$ii le &uneau în lăzi şi le trimiteam ori în &iaţă ori la $iserica din Ierusalim= aminteşte cura:oasa maică'

K&e%eam %e la 3o%an fo# "e #e=

7 stat trei ani din care ma:oritatea tim&ului la Ierusalim' 7 a:utat la re&araţii toate &erdelele dra&eriile au !ost cusute de maica <aisia' M%am o$işnuit greu cu clima' Mă durea g*tul' ărintecare era cu noi la Ierusalim 8ucian îl c#ema îmi cum&ăra di!erite tratamente &entru ca să îmînmoaie g*tul dar îi s&uneam4 _8ăsaţi%mă &oate mor aici` dar el zicea4 _Nu se &oate mai avetrea$ă`'

7 venit răz$oiul şi noi ne%am dus la Iordan iar &ărintele 8ucian a rămas singur la Ierusalim' esdrum de $iserica noastră era o mănăstire de călugăriţe greco%catolice şi îi mai aduceau ele m*ncare'

<rei zile a ţinut răz$oiul' Noi vedeam de la Iordan !oc &e cerF ne înc#inam şi ne rugam la (umnezsă nu vină şi la noi' (u&ă ce s%a terminat am vrut să mergem îna&oi dar nu aveam cu ce' (e Iordan tre$uia să mergi la Ieri#on + Om' 7m &lecat &e :os cu g*ndul că găsim &e drum maşini' racăldurăJ 7s!altul !rigea ne%am descălţat şi nu mai ştiam unde să călcăm' e drum treceau maşinde armată ale evreilor' 5ac cu m*na la o maşină şi ne ia' ;nul dintre soldaţi ştia rom*neşte nea:utat' 7m luat auto$uzul de la Ieri#on &*nă la Hai!a' 7m găsit un alt om care ştia şi el rom*neştşi l%am rugat să ne ducă cu maşina lui' Ne%a lăsat c#iar în !aţa $isericii' ;n &roiectil lovise $iseric7 intrat &e sus şi a căzut du&ă s!*nta masă dar nu a e/&lodat' Ne%am $ucurat că nu a !ăcut nici

&agu$ă' 7m c#emat e/&erţii şi au scos%o' Numai moloz era'

8*ngă iserica _)!*ntul -#eorg#e` din Ierusalim era şi un cămin de ,2 de camere în care stăte&elerinii' 7cum toate geamurile erau s&arte era dezastru' iserica a !ost &ictată tot în acea &erioad5ăceam m*ncare şi la &ictori şi la muncitori' 7m !ăcut c#iar şi muncă de zidărie nu am stat deloc

*oala o timite n 8omânia7ra$ii ortodocşi sunt !oarte credincioşi şi cinstiţi' *nă am învăţat lim$a ara$ă mă înţelegeam m

greu dar niciodată nu m%au înşelat' .dată mi%am uitat valiza în auto$uz' Ki c*nd s%a întoauto$uzul au o&rit în !aţa mănăstirii şi ne%au dat valiza' Nu am mai înt*lnit at*ta omenie= s&umaica <aisia care a învăţat şi lim$a evreiască'

nsă $oala maicii <aisia se tot agrava şi a #otăr*t să se întoarcă în ţară' rea!ericitul Bustiniantrimis alte maici în loc' n 1969 a &lecat' Cum a co$or*t din avion nu a mai avut nimic la g*t edi!erenţa de climă'

C*nd am &lecat am lăsat%o &e maica Melania &l*ng*nd' Nu la mult tim& a căzut şi şi%a ru&iciorul' 7 !ost adusă la s&ital la Ieri#on' Nu au &utut să îi !acă nimic şi din cauza durerii a mur

<ot tim&ul între$a de mine dacă m%am însănătoşit' nainte să moară i%a s&us &ărintelui mai şoa&tă să o înmorm*nteze la Iordan' 7 îngro&at%o c#iar l*ngă $iserică cu toate că nu era un cimiacolo' 7 murit în 1969 la v*rsta de 2 de ani' (u&ă ce am a!lat de moartea ei m%am întors să îi !mătuşii &arastasul de 2 de zile de la &lecarea la (omnul' (u&ă asta m%am întors în ţară' decursul tim&ului m%am mai dus de c*teva ori în Aara )!*ntă' arcă mă ţinea ceva legată mă c#emceva acolo' *nă şi g*tul nu mă mai deran:ează s%a o$işnuit cu clima'=

7cum $iserica de la Iordan s%a înc#is din cauza răz$oiului tot s&aţiul este minat e în &aragin<urla $isericii este demolată casa este lovită' 7ş vrea dacă mai trăiesc să mă duc şi să redesc#

$iserica şi osemintele mătuşii să le aduc acasă' Ki ce îmi mai doresc eu !oarte tare e să îl văd adacasă &e )!*ntul Ioan Iaco$J= înc#eie maica <aisia'

KSfinte 3oane, a0ută+mă să "ot să meg!=

I%am rugat &e greci să ne dea moaştele )!*ntului Ioan Iaco$ la Ieri#on la noua $iserică construiacolo cu g*ndul că de aici &oate îl trimitem în ţară' (ar nu au vrut' l ţin &e )!*ntul Ioan într%u&araclis nici măcar în $iserică' )!*ntul a !ăcut o minune şi cu mine' 7nul trecut c*nd am !ost Ierusalim aveam osteo&oroză la &iciorul st*ng' Nu &uteam să merg dec*t cu $astonul' Nu am mluat $astonul cu mine &entru că tre$uie să mergi mult &e :os sunt multe &ietre de urcat şi co$or*t'

rima vizită am !ăcut%o la )!*ntul Ioan Iaco$' 7m îngenunc#iat la raclă şi i%am zis4 _)!inte Ioana:ută%mă măcar aici c*t stau în Ierusalim să nu mai am nevoie de $ăţ să &ot să merg şi să nu mmai doară &iciorulE`' Mă credeţi că nu mă mai doare nici în ziua de astăzi şi nici în $aston nu mtre$uie să um$luG 7m simţit minunea &e &ielea mea'=



:an Ciacir / >n sfânt contem-oran



7m mai &omenit des&re !a&tul că în mod &arado/al &rimii s!inţi rom*ni au !ost canonizaţi în 19+în &lin regim comunist datorită iniţiativei atriar#ului Bustinian şi a )inodului de atunci' 7cescanonizări res&ectau sc#iţa ag#iologică trasată de 8iviu )tan în 19+ în studiul intitulat ")!inrom*ni"' Ki !iindcă i%am amintit numele se cuvine să%i transcriem şi următoarea constatare4

"ntre neomartirii sau noii mucenici ai credinţei ortodo/e cari au su!erit mucenicia din &artturcilor du&ă căderea Constantino&olei se mai regăsesc de $ună seamă şi alţi rom*ni numele căronu le cunoaştem' (ar dintre arom*ni sunt unii &e care grecii i%au dat dre&t greci şi nu !ac nici

&omenire că ar !i arom*ni' utem da ca sigure următoarele nume4 )!*ntul Naum din Mosco&o)!*ntul (imitrie din )amarina indului )!*ntul Nicolae din Metsovo'"

Cu &rile:ul canonizărilor din 199, )!*ntul )inod a introdus în )ina/ar şi un s!*nt contem&oran Cuviosul Ioan Iaco$ Hozevitul care a văzut lumina zilei &e ,3 iulie 1913 în comuna Crăiniceni d:udeţul otoşani' 0ămas or!an de mic de am*ndoi &ărinţii a !ost crescut de $unică' Mani!estă înde co&il evlavie şi a&lecare s&re cărţiF nu numai s&re cele $isericeşti' Inc#inoviat la MănăstirNeamţ du&ă satis!acerea stagiului militar a devenit $i$liotecarul acesteia iar a&oi a &redat literaturom*nă la seminarul de aici'

Ioan Iaco$ avea o natură interiorizată aşa cum îl în!ăţişează c*teva !otogra!ii din &erioainter$elicăF era şi un iu$itor mărturisit de &oezie' )&re s!*rşitul anilor 32 ai secolului trecut t*nărcălugăr a &lecat la )!intele 8ocuri aleg*nd ulterior &ustnicia într%o &eşteră de la Hozeva tot &

@alea r*ului Iordan în care a !ost $otezat Hristos'Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul îi &oartă încă şi astăzi s!*ntul său tru&' Mona#ul rom*nvieţuit în nevoinţă şi rugăciune !orm*nd şi un ucenic &e &ărintele Ioanic#ie &*nă în 1962 c*ndtrecut la cele veşnice'

(ezgro&at două decenii mai t*rziu în anul 192 s%a constatat cu uimire că tru&ul său nu &utrezis&ăstr*ndu%se intact &ăr*nd al unui om care doarme' <ru&ul răs&*ndea şi $ună mireasmă s&eci!imoaştelor de s!inţi'

atriar#ia Ierusalimului a a&licat toate r*nduielile canonice cu acri$ia s&eci!ică şi a declarde&lină s!inţenie a Cuviosului Ioan &e care iserica noastră l%a canonizat în 199, su$ numele s!*ntul Cuviosul Ioan Iaco$ Hozevitul cu data de &răznuire în calendar &e + august'

(ragostea de carte şi aceea de &oezie nu l%au &ărăsit &e Cuviosul Ioan nici în vremea ascezei sadin &eştera de &e @alea Iordanului' 7 scris o seamă de &oeme adunate într%o culegere intitula"Hrană du#ovnicească" ti&ărite în condiţii gra!ice modeste a&roa&e &recare de către ucenicul să&ărintele Ioanic#ie *r*ială'

8e%am citit iniţial în urmă cu două decenii aduse de un călugăr din Moldova de la )!intele 8ocu7ceste &oeme de o sim&litate &e care aş de!ini%o cu un termen consacrat % curăţie mi%au evocversurile lui (aniel <urcea din "&i!ania" deşi stilistic autorii sunt di!eriţi' )tilistic dar nu structural'



n versurile s!*ntului e mărturisită şi amărăciunea &rovocată de !a&tul că &o&orul din care se trăgcăzuse su$ tirania comunismului' ntr%un alt volum ucenicul i%a adunat traducerile din a&o!tegm

ale )!inţilor ărinţi'

ncă din anii 2 du&ă ce i%am citit &oeziile şi am citit ceea ce s%a scris des&re el am avut o evlava&arte &entru acest si#astru contem&oran care a unit asceza creştină cu dragostea de cultură şi &oezia' (eşi canonizat în 199, versurile nu i%au !ost încă reti&ărite într%o ediţie cuviincioasă nscurtele sale traduceri % şi aş &re!era să mă înşel'

Cuviosul Ioan Iaco$ de la Neamţ ar merita o $iogra!ie şi e/istă destule tre&te s&re ea cum arstudiul întocmit de ar#ie&isco&ul 8ucian 5lorea !ost stareţ al aşezăm*ntului nostru mona#al de

Ierusalim la care se adaugă numeroase mărturii' ;na dintre acestea mi se &are mai mult decelocventă'

Cuviosul Ioan a o$servat că dă t*rcoale &eşterii sale un om care se s!ia să îl a$ordeze cu e/&resdeznădă:duirii &e c#i&' *nă la urmă i%a mărturisit că se a!la în &ragul sinuciderii4 du#ovniculdăduse un canon deose$it de as&ru iar el îşi dădea seama că nu%l va &utea înde&lini' (u&ă ce lascultat Cuviosul i%a s&us4 "7cum linişteşte%te du%te acasă la tre$urile tale iar canonul ţi%l vînde&lini eu'" ste o ilustrare a adevărului evang#elic &otrivit căruia dragostea de oameni tre$uie !ie mai mare dec*t intransigenţa'



C*t des&re sensi$ilitatea lirică a ascetului aceasta trans&are &*nă şi într%un !ragment de scrisoar"7&roa&e în !iecare seară stăm &*nă t*rziu su$ c#i&aroşii de la )c#it admir*nd !rumuseţile naturîn liniştea !ermecătoare a unui colţ al grădinii din &rea:ma $isericii ad*ncindu%mă în cugetări' 5ir

mea cea visătoare nu se mai satură de !rumuseţile acelui colţ $lagoslovit de (umnezeu'"

Aeodor :analace / Casa natală a Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ " Crăiniceni

e + august este &răznuit )!*ntul Ioan Iaco$ de la Neamţ'

Casa natală a )!*ntului Ioan Iaco$ de la Neamţ numit şi "Hozevitul" du&ă locul &etrecerii sale s!inte nevoinţe se a!lă în localitatea Horodiştea comuna ăltiniş &e (rumul Naţional ,97 :udeţul otoşani la o distanţă de numai 1+ Oilometri de 0ădăuţi rut &e drumul s&re (oro#oi' Cas!*ntului este astăzi casa memorială şi muzeu'

<*nărul Ilie devenit mai a&oi ărintele Cuvios Ioan Iaco$ de la Neamţ numit şi "Hozevitul" snăscut în satul Crăiniceni în data de ,3 iulie 1913 într%o !amilie de ţărani sim&li şi evlavioşi &numele lor caterina şi Ma/im Iaco$' n anul 196 satul Crăiniceni s%a unit cu localitatHorodiştea iar astăzi Horodiştea !ace &arte din comună ăltiniş'

Întu Tine -ăinte, #u osâ%ie s+a mântuit /el %u"ă /hi", #ă#i lăsân% lumea şi "atia Ta, ai lu/u#ea lui 4istos şi n &alea 3o%anului Te+ai aşezat, s"e nevoină. -entu a#easta şi #u ngem"eună se 'u#uă -ea /uvioase -ăinte 3oane, Duhul Tău. 8oagă+te ui 4istos Dumnezesă se mântuias#ă sufletele noaste!

/ăini#eni + satul Sfântului 3oan 3a#o' %e la 2eam

)atul Crăiniceni are o vec#ime de mai $ine de +22 el !iind iniţial aşezat &e valea r*ului ru(enumirea satului vine de la acei "crainici" &e care )!*ntul domnitor Kte!an cel Mare i%a aşezat dealuri înalte &entru a da de ştire c*nd veneau tătarii'

)atul a !ost îm&re:muit cu gard înalt iar intrarea şi ieşirea din sat se !ăcea numai &e o &oartă mar(in cauza unor alunecări masive de teren dar şi datorită îm&ro&rietăririi ţăranilor satul s%a e/tins deal de o &arte şi de alta a (rumului Naţional ,97 ce leagă oraşele (oro#oi şi 0ădăuţi rut'

)atul neav*nd locaş de cult a !ost înzestrat cu $iserică de lemn înc#inată )!*ntului Ioan otezător(in cauza alunecărilor de teren $iserica a !ost mutată &e deal &e &artea drea&tă a şoselei naţionaiserica zidită din &iatră este masivă av*nd numeroşi contra!orţi la e/terior şi o turlă deasu&naosului' ste com&artimentată în &ronaos naos şi altar' 7ltarul la miazănoa&te şi la miazăzi a&roscomidiarul şi diaconiconul sco$ite în zid' Cata&eteasma $isericii este din lemn de $rad &ictură în ulei'

iserica în !orma actuală a !ost s!inţită în anul 1931 cu #ramul )!*nta <reime &rin os*rdia &reotu

&aro# 7ristotel o&escu cu a:utorul localnicilor' iserica este li&sită de &istura murală cu e/ce&$oltei' Clo&otniţa $isericii se a!lă la e/terior la &oartă !iind re!ăcută &rin e!ortul localnicilor în an19'

3oan 3a#o' %e la 2eam + Sfântul %in /ăini#eni

8a numai şase luni de la naştere &runcul Ilie va răm*ne or!an de mamă iar în toamna lui 1916va răm*ne or!an şi de tată acesta murind &e !ront în cadrul rimului 0ăz$oi Mondial' 0ămas or!încă de mic t*nărul Ilie a !ost crescut de $unica lui Maria care l%a de&rins cu rugăciunea şi c

vieţuirea curată' n anul 19, c*nd co&ilul a îm&linit v*rsta de 11 ani $unica lui a trecut la ceveşnice'

n anul 19,2 co&ilul va înce&e şcoala &rimară în satul Crăiniceni' (u&ă ce termină şcoala generala 8i&cani în Hotin şi liceul la Cozmeni în Cernăuţi în anul 193, t*nărul Ilie îşi va îndre&ta &as&re viaţa mona#ală din ţinutul Neamţului'

n data de 1+ august 1933 la numai ,2 de ani t*nărul Ilie întră în o$ştea mona#ală de la MănăstirNeamţ unde va !ace ascultare la !armacie şi la $i$liotecă' )tareţul îl trimite &e t*năr la ucureşs&re a studia la 5acultatea de Medicină' <ermin*nd studiile s!*ntul a &etrecut o &erioadă Mănăstirea <urnu în &isco&ia 7rgeşului du&ă care s%a întors iarăşi la Mănăstirea Neamţ urm*

ca în anul 1936 du&ă terminarea stagiului militar să !ie tuns în mona#ism'

n toamna anului 1936 t*nărul nevoitor Ioan Iaco$ va &leca s&re Aara )!*ntă îm&reună cu alţi dmona#i Claudie (ere$reanu şi (amasc#in Ignat costul călătoriei !iind su&ortat de Cuviosul Ioadin moştenirea rămasă de la &ărinţii săi'



Cuviosul Ioan se va retrage într%o &eşteră din &ustia Iordanului unde va si#ăstri tim& de doi an(u&ă această &erioadă de tim& s!*ntul va intra în Mănăstirea )!*ntul )ava cel )!inţit de l*netleem' )!*ntul se va nevoi aici vreme de o&t ani a:ut*nd mănăstirea ca &araclisier $i$liotecaa:utor de econom şi in!irmier'

ntre anii 1939%192 cuviosul Ioan va &etrece în &ustiul ?umran într%o &eşteră din a&ro&ierea MăMoarte îm&reună cu alt călugăr rom*n' (in cauza răz$oiului între 192%191 cuviosul Ioan &ătimi într%un lagăr de &e Muntele Măslinilor du&ă care se va reîntoarce la Mănăstirea )!*ntul )av

n anul 19+, îm&reună cu ucenicul său Ioanic#ie se va retrage în &ustiul Hozeva la Mănăstir)!*ntul -#eorg#e Hozevitul iar din anul următor vor vieţui într%o &eşteră din a&ro&iere numiC#ilia )!*nta 7na unde vor răm*ne &*nă la s!*rşitul vieţii Cuviosului Ioan' 7st!el vieţuind în dade + august 1962 în v*rstă de Q de ani Cuviosul Ioan îşi va încredinţa su!letul în m*ini(omnului !iind înmorm*ntat în &eştera în care a vieţuit în ultima &arte a vieţii sale'@reme de ,2 de ani tru&ul s!*ntului a stat în &eşteră neştiut de nimeni' 7&oi din mila l(umnezeu minunile au înce&ut să izvorască în :urul s!*ntului' 8a cererea o$ştii mănăstirii adresa&atriar#ului enedict al Ierusalimului Moaştele )!*ntului Ioan Iaco$ au !ost aşezate în $isericentrală l*ngă cele ale )!*ntului -#eorg#e Hozevitul'

)!*ntul )inod al isericii .rtodo/e 0om*ne l%a trecut în r*ndul s!inţilor în anul 199, su$ numede )!*ntul Ioan cel Nou de la Neamţ "Hozevitul" av*nd ca zi de &răznuire data trecerii sale la ceveşnice anume + august'

-o#esiunea #u $oaştele Sfântului 3oan 3a#o' %e la 2eam + satul /ăini#eni

n anul ,212 în satul Crăiniceni a avut loc un &elerina: &rocesiuneD cu Moaştele )!*ntului CuviIoan Iaco$ de la Neamţ cu ocazia îm&linirii a +2 de ani de la trecerea la cele veşnice a s!*ntului ş9Q de ani de la naşterea sa'

Moaştele )!*ntului au &lecat de la iserica )!*ntul Ioan Iaco$ de la Neamţ a!lată în curt)eminarului <eologic 8iceal .rtodo/ "@eniamin Costac#i" de la Mănăstirea Neamţ către satnatal Crăiniceni'

Cinstitele moaşte au !ost aduse de un so$or de &reoţi care a !ost însoţit de un gru& de credincio!iind înt*m&inate de &reoţii din roto&o&iatul (ara$ani dar şi din &aro#ia )!*nta <reimCrăiniceni' n curtea $isericii s%a citit 7catistul )!*ntului Ioan Iaco$ de la Neamţ a&oi s%a săv*r)!*nta 8iturg#ie la !inalul căreia s%a rostit un cuv*nt de învăţătură'

Moaştele şi icoana )!*ntului au &ornit într%o &rocesiune la cimitirul satului de &e malul rutulu7ici s%a o!iciat o slu:$ă de &omenire &entru rudele )!*ntului Ioan Iaco$' 7t*t du&ă )!*nta 8iturg#c*t şi du&ă slu:$a de &arastas s%au citit mai multe &oezii ale )!*ntului' (e la cimitir &rocesiuneacontinuat către casa )!*ntului Cuvios Ioan iar a&oi către iserica )!*nta <reime din Crăinicenunde &elerinii au &artici&at la o aga&ă !răţească'

ărticica din Moaştele )!*ntului Ioan Iaco$ de la Neamţ anume degetul cel micD a !ost dăruirea!ericitului ărinte (aniel de către atriar#ia Ierusalimului în data de 1 octom$rie 199, atun

c*nd s%a !ăcut &roclamarea solemnă a canonizării s!*ntului în 0om*nia')!intele moaşte întregi ale )!*ntului Ioan Iaco$ cu e/ce&ţia degetului mic se a!lă la Mănăstir)!*ntul -#eorg#e din Hozeva'



Casa memorială din Crăiniceni



$onumentul Sfântului 3oan 3a#o' 4ozevitul



6ănăstirea Sfântul Eeor+e Hozevitul



Aeodor :analace / 6ănăstirea Sfântul Eeor+e Hozevitul



Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul din ustiul Iudeii numit şi adi elt este o mănăstiortodo/ă !oarte vec#e în care se &ăstrează Moaştele )!*ntului Ioan Iaco$ de la Neamţ numit

"Hozevitul"'

Mănăstirea se a!lă la o distanţă de numai ,2 de Oilometri de Ierusalim &e drumul ce se îndrea&s&re Ieri#on' (in &arcarea &entru autocare micro$uze mai mici &ornesc &e un drum a$ru&t

&ietruit cale de mai $ine de o oră iar mai a&oi o îngustă &otecă &orneşte s&re &oarta mănăstirii'



@alea numită "adi elt" stră$ate o însemnată &arte din &ustiul Iudeii' @alea &ustiului Hozemerge &aralel cu drumul antic roman ce leagă Ierusalimul de Ieri#on drum &e care co$ora samariteanul milostiv 8uca 12 ,9%3QD'

Mănăstirea este aşezată &e &anta a$ru&tă a malului vestic al văii într%o regiune mai m&alestineană dec*t israeliteană'



$omântul -ăintelui s#himonah 3oani#hie -ââială (C6B+CC)Călugării creştini au înce&ut a se aşeza în &ustiul Iudeii încă din secolul al I@%lea' ntre secolele @@I deşertul Iudeii a devenit un deose$it de &uternic !ocar mona#al aici !iind întemeiate mai $ine Q2 de mănăstiri şi si#aştrii călugăreşti care de care mai ascunse şi mai greu accesi$ile'

rimii călugări de aici cunoscuţi cu numele sunt rono Ilie -annaios 7inan şi Uenon aşez*ndu%se în vale &rin anul ,2' . micuţă ca&elă zidită de către cinci călugări si#aştri a !o

trans!ormată în mănăstire în :urul anului 2 de către )!*ntul Ioan <e$eul călugăr venit din <#egi&tului'

Com&le/ul mona#al datează încă din secolul al @I%lea el &ăstr*ndu%şi ca&elele şi grădinile &e cale îngri:esc şi în care vieţuiesc un gru& de călugări greci' 8a mănăstire se a:unge &e o &ote&ietruită ce stră$ate valea &ustiului trec*nd &este !irul de a&ă ce se strecoară &rin ca&ătul de :os acesteia'

oteca &ietruită ce &orneşte s&re mănăstire înce&e din dre&tul unui &ortal de &iatră în trei arce care este trecut numele si#ăstriei'

$ănăstiea Sfântul ?heoghe 4ozevitul %in -ustiul 4ozeva P s#ut istoi#

Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul este să&ată într%un &erete de st*ncă &e locul unei străvecaşezări mona#ale de la înce&utul veacului al @%lea situată la a&us de Ieri#on &e valea &*r*ul

Horat % C#erit % din @ec#iul <estament numit azi Hozeva în &rea:ma căruia a trăit roorocul Ilie tim&ul &rigonirii lui către regele 7#a$'

Mănăstirea greco%ortodo/a a !ost întemeiată &rin secolul al @%lea sau al @I%leaD de către Ioan d<#e$a' (u&ă tunderea în mona#ism acesta a &lecat din <#e$a gi&tului şi a venit în &ustiul Iudeîn anul 2' 7ici el şi%a găsit o &eşteră în care s%a instalat că si#astru'

Mănăstirea a !ost numită ")!*ntul -#eorg#e Hozevitul" du&ă numele celui mai renumit călugăr cevieţuit în aceasta anume -#eorg#e din Cozi$a HozevaD' n cadrul secolului al @I%lea mănăstireaa:uns !oarte renumită ea av*nd dre&t conducător du#ovnicesc &e )!*ntul -#eorg#e din Cozi$născut în Ci&ru în :urul anului ++2'



(istrusă în anul 61 de către &erşii necredincioşi mănăstirea a !ost reconstruită în &erioadcruciaţilor' n urma atacului nesă$uit 2 de călugări cu viaţă s!*ntă au !ost martirizaţi' (u&alungarea cruciaţilor din Aara )!*ntă mănăstirea a rămas mai mult &ărăsită datorită noilor r*nduir

. inscri&ţie în lim$ile greacă şi ara$ă aşezată deasu&ra vec#ii intrări în mănăstire aminteşreconstruirea acesteia în anul 11Q9 de către îm&ăratul Manuel I Comneanul 113%112D' n an13 &elerinul 5eli/ 5a$ri a găsit aici numai o serie de ruine'



n anul 1Q un călugăr grec numit Calinic s%a aşezat între vec#ile ziduri mona#ale din &ustiIudeii restaur*nd com&let mănăstirea' 8ucrările de re&araţii s%au înc#eiat în anul 1921' Cea mvec#e &arte din mănăstire este mozaicul de &e &odeaua isericii )!*ntul Ioan şi )!*ntul -#eorg#care datează încă din secolul al @I%lea'

Iniţial $iserica mănăstirii era înc#inată Maicii (omnului' 7stăzi însă du&ă reconstruiri şi renaşte$iserica &oartă dre&t #ram &e )!*ntul -#eorg#e Hozevitul şi &e )!*ntul Ioan Iaco$ de la Neamţ'

)!intele Moaşte craniileD ale călugărilor omor*ţi de către &erşi sunt &ăstrate într%un &araclis l*ngă $iserica centrală unde se a!lă şi Moaştele întregi ale )!*ntului Ioan Iaco$ de la Neamţ' <aici se &ăstrează şi morm*ntul )!*ntului -#eorg#e Hozevitul'

otrivit tradiţiei locului aici se a!lă &eştera în care )!*ntul Ilie <esviteanul a &etrecut vreme de trani şi şase luni mai înainte de a urca &e Muntele )inai' n &eştera )!*ntului Ilie se &ăstrează icoaacestuia în care s!*ntul este în!ăţişat ca !iind #rănit în c#i& minunat de către cor$i'



-eştea Sfântului 3lie + -ustiul 4ozeva

Li a zis Domnul #ăte 3lie9 LDu+te %e ai#i, n%ea"tă+te s"e ăsăit şi te as#un%e la "ââ/heit, #ae este n faa 3o%anului. A"ă vei 'ea %in a#el "ââu, ia mân#ae am "oun#it #o'ilsă+i a%u#ă a#olo!L i a "le#at 3lie şi a fă#ut %u"ă #uvântul Domnului s+a %us şi a şezut "ââul /heit, #ae este n faa 3o%anului. /o'ii i a%u#eau "âine şi #ane %imineaa, "âine #ane seaa ia a"ă 'ea %in "ââu. Du"ă o veme "ââul a se#at, nemaifiin% "loaie "e "ămânAtun#i a fost #uvântul Domnului #ăte 3lie, zi#ân%9 LS#oală şi %u+te la Sae"ta Si%onului şi şea#olo, #ă#i iată am "oun#it unei femei vă%uve să te hăneas#ă!L III 0egi 1Q ,%9D

În ve#hime, mai #i#ulă "e alo#ui şi ta%iia #onfom #ăeia %e"tul 3oa#him, tatăl $ai#Domnului, s+a as#uns n a#este lo#ui, "ostin% şi ugân%u+se, veme %e I6 %e zile, "ână #e unge al Domnului i+a s"us #ă %ea"ta Ana, soia lui, va ămâne nsă#inată şi va naşte o fat#ae va fi $ai#ă a Domnului.



Sfântul ?heoghe 4ozevitul



)!*ntul -#eorg#e Hozevitul este &răznuit în data de ianuarie' ărăsindu%şi &atria şi neamul c*ttoată des!ătarea lumească s!*ntul a venit la Ierusalim s&re a se înc#ina la )!*ntul Morm*nt c*t şitoate locurile cele s!inte' Cu această ocazie el intră în mănăstirea ce se va numi "Hozeva"'

)!*ntul s%a nevoit ani îndelungaţi în eştera )!*ntului Ilie intru rugăciuni osteneli şi &oîndelungat' )!intele sale moaşte se &ot cinsti în $iserica mănăstirii &rin &uterea lui (umnezeu e!ăc*nd mari şi multe minuni'

Sfântul 3oan 3a#o' %e la 2eam P 4ozevitul

)!*ntul Ioan Iaco$ de la Mănăstirea Neamţ s%a născut în anul 1913 şi a trecut la cele veşnice în dade + august 1962 la v*rsta de Q de ani' )!*ntul a a:uns şi în Aara )!*ntă şi a mers la 7şezăm*nt0om*nesc de la Iordan unde a devenit îndrumător du#ovnicesc' Cu toate acestea r*vnitorul egumnu era mulţumit de nevoinţele sale şi dorea o vieţuire mai as&ră într%un loc mai &ustiu asemenmarilor ana#oreţi din e&oca de aur a creştinismului'

Cuviosul ărinte Ioan s%a retras în Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul loc în care se a!lă &eştera unde a trăit &entru o vreme şi )!*ntul roroc Ilie <esviteanul' 7ici au trăit în vec#ime mii călugări mulţi dintre ei martirizaţi în vremea &erşilor' oate tocmai de aceea şi cuviosul rom*n a al

&entru nevoinţă această mănăstire în care însă a locuit o vreme scurtă &entru că în anul 19+3 retrage într%o altă &eşteră din a&ro&iere unde a rămas &*nă la s!*rşitul vieţii în cea mai sevesc#imnicie'

n această &eşteră să&ată în st*ncă a$ru&tă a muntelui cuviosul îşi &etrecea zilele în cea mai înarugăciune şi &ost odi#nindu%se &e o rogo:ină aşternută &e o sc*ndură şi #rănindu%se cu &uţinmerinde uscate' n această aşezare săracă s%a smerit şi s%a rugat cuviosul Ioan vreme de o&t anră$d*nd !rigul !oamea setea arşiţa $oala şi li&surile şi is&itele de tot !elul'

<ru&ul s!*ntului a !ost aşezat în &eştera mormintelor în locul &e care şi%l &regătise el însuşi de mînainte'

8a moartea lui mulţimi de &ăsări s%au adunat la mănăstire în c#i& minunat' <im& de douăzeci ani cinstitul tru& al cuviosului s%a odi#nit în morm*ntul din eştera )!*nta 7na'



n luna august 192 &rin &ronia dumnezeiască desc#iz*ndu%se morm*ntul său tru&ul cuviosulu!ost găsit întreg ne&utrezit şi răs&*ndind miros de $ună mireasmă'

Moaştele sale au !ost strămutate cu mare &rocesiune în Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitulaşezate în &araclisul acesteia'

entru viaţa sa s!*ntă )!*ntul )inod al isericii .rtodo/e 0om*ne în şedinţa sa din ,2 iunie 199a &roclamat canonizarea Cuviosului Ioan Iaco$ şi &omenirea lui în r*ndul s!inţilor cu numele "Cuviosul Ioan cel Nou 0om*nul" "Ioan Iaco$ de la Neamţ" sau "Hozevitul" av*nd dre&t dată

&răznuire ziua de + august'

$ănăstiea Sfântul ?heoghe 4ozevitul %in -ustiul 4ozeva P "ogam

Mănăstirea este desc#iză zilnic &otrivit următorului &rogram4 de duminică &*nă vineri între ore2422 % 11422 şi între orele 1+422 % 1Q422F s*m$ăta între orele 29422 şi 1,422 -M< b , oreD'

Istoria 6ănăstirii Hozeva " 6ănăstirea Sfântului Eeor+e din alea Hozevei 5i Hozevitissdin &mor+o

6ănăstirea Sfântului Eeor+e din alea Hozevei

n vec#ime alestina era ţara cea mai $ogată în 8ăcaşuri )!inte' 7t*t localităţile ei istorice c*t &ustietăţile cele mai înde&ărtate erau îm&*nzite cu iserici măreţe şi cu m*năstiri'

(in istoriile vec#i se &oate vedea că la înce&utul al Q%lea numai în @alea Iordanului erau la vreo de m*năstiri şi sc#ituri' (e la Ierusalim şi &*nă la Muntele )inai lăcaşurile si#ăstreşti se ţineau lan

De ai#i se e<"li#ă şi fa"tul #ă monahii %e la Sinai nu n#e"eau Sfânta itughie n Sâm'ăta #e$ae "ână #ân% nu "imeau vestea "ogoâii Sfintei umini %e la 3eusalim.

M*năstirile erau aşa de numeroase înc*t se &utea vesti L de la una la alta L &rin sunetul clo&oteloral toacelor venirea )!intei 8umini la Ierusalim'

*nă la năvălirea &erşilor care a !ost în 61 starea m*năstirilor din alestina era nes&us în!loritoare' (ar m*na cea &*ngărită a $ar$arilor a distrus cele mai multe şi cele mai însemnalăcaşuri s!inte al căror număr se ridică la ,22 iar numărul mona#ilor omor*ţi de &ăg*ni trece mult de 12'222 dacă ne g*ndim că numai la m*năstirea )!*ntul )ava au !ost omor*ţi de &erşi cin



mii de mona#iD' (esigur că &e l*ngă acestea mai erau şi alte lăcaşuri s!inte cari au rămnedăr*mate de $ar$ari dar vremea cea necruţătoare le%a măcinat şi &e acestea înc*t multe din ele au lăsat nici o urmă'

(intre m*năstirile care au !ost distruse de &erşi este şi M*năstirea )!*ntul -#eorg#e de la HozevA#eastă mânăstie %atează %e la n#e"utul vea#ului al 5+lea şi, #ân% te #o'oi %in %umul #ve#hi (3eusalim P 3eihon) n valea 4ozeva, ai im"esia #ă ai intat nt+o #etate #u zi%ui uia

%e ganit. 8ămâi uimit %e a%ân#imea "ă"ăstioasă a "ââului 4ozeva şi %e năimea stân#ila'u"te, #ai se i%i#ă ameninăto, %in toate "ăile, n#hizân% oizontul.

7ici te simţi îndată izolat com&let de restul lumii căci nu vezi îm&re:ur dec*t st*ncile dogor*te soare cu &eşteri nenumărate în care au trăit cu miileD si#aştrii de odinioară iar astăzi îşi locuinţa $ursucii şi &orum$eii săl$atici' Nu se aude în vale dec*t glasul s&eriat al &ăsărilor de &ustşi murmurul &lăcut al a&elor care co$oară gră$it &e canalul străvec#i al Maca$eilor şi al Irozilocare s%a înnoit în vremea din urmă'

Mănăstirea )!*ntul -#eorg#e Hozevitul este aşezată în valea cea ad*ncă a =nonului> cum

numeşte )!*ntul Ioan vang#elistul ca&'3 vers',3D4 =@a nsă şi 3oan n @non, a"oa"e %e Salişi 'oteza a#olo, "entu #ă eau a#olo a"e multe>.

În Testamentul &e#hi valea a#easta ea #unos#ută su' numele %e 4oit sau 4oat, un%e "ete#ut o veme Sfântul -ooo# 3lie, ia astăzi se numeşte &alea 4ozevei ("osi'il %e la munte=4asva>, lo#ul un%e s+a năs#ut A%am, %es"e #ae se vo'eşte n /atea Fa#eii, #a".:B, ves.5)

$ânăstiea Sfântul ?heoghe 4ozevitul stă li"ită %e stân#a uiaşă, n "atea stângă a "ââului,nto#mai #a un #ui' %e ân%uni#ă.

Cei dint*i ctitori şi veţuitori ai lăcaşului au !ost + si#aştri vestiţi din &ărţile )iriei rom Il-annen 0nan şi UinonD care n%au trăit în aceeaşi vreme ci au urmat unul du&ă altul' i au zid&rimele c#ilii şi iserica )!*ntul 7r#idiacon Kte!an unde s%au odi#nit şi cinstitele lor moaşte'

Du"ă ei a venit n "ăile a#estea Sfântul 3oan 4ozevitul, mito"olitul /hezaiei -alestinei, şi#om"letat lu#ul n#e"ut %e sfinii siieni. În vemea lui, mânăstiea a#easta a "imit nume=2aşteea $ai#ii Domnului> %u"ă hamul *isei#ii mai, ia număul monahilo a s"ouimito.(in viaţa )!*ntul Ioan Hozevitul se constată că numărul locuitorilor &ustiei de la Hozeva a s&o

simţitor &*nă la cinci mii' @au #u a%evăat nişte ngei n tu", #ae şi+au ăstignit "atimile şi aumat lui 4istos "ână la moate. $uli %inte ei eau văzătoi #u %uhul şi fă#ătoi %e minuni.

$ânăstiea a a0uns vestită "entu nenumăatele minuni #ae se fă#eau ai#i la Sfânta 3#oană$ai#ii Domnului, #ae se numea =4ozevitissa>. A#eastă i#oană "ea minunată nu se mai afastăzi la 4ozeva.

rin veacul al 9%lea din cauza tul$urărilor şi a năvălirilor $ar$are mona#ii de la Hozeva !runtadin m*năstireD au &lecat în insula 7morgo a CicladelorD lu*nd cu ei şi )!*nta Icoană s&re m

multă siguranţă' 7colo au găsit o coastă &ră&ăstioasă asemenea cu cea de la Hozeva unde a



întemeiat o nouă m*năstire cu numele =Hozevitissa> care a !ost înnoită şi înzestrată cu metoace către îm&ăratul $izantin 7le/ie Comneanul 122 L 12D'

(esigur că n%au &lecat toţi mona#ii de la Hozeva în insula 7morgo' &iaa monahi#eas#ă %in &al4ozevei a umat nainte, nsă mai mult su' fomă i%ioitmi#ă (#u taiul %eose'it) şi mai alisihasti#ă (sihăsteas#ă) tăin% #ei mai muli n S#hitul Sfintei Ana (%in a"o"ieea mânăstiii) "in "eşteile n#on0uătoae. Clădirea cea mare a m*năstirii atrăgea de multe ori &rivirea lacomă

:e!uitorilor &ăg*ni &entru aceasta în multe r*nduri a !ost &ustiită şi c#iar dăr*mată iar &eşterile ceascunse s%au a!lat mai $une &entru adă&ost la vremuri grele' In!ormaţii amănunţite şi date msigure asu&ra trecutului m*năstirii nu se a!lă'

)c#im$ările !urtunoase şi necurate care au trecut &este &ăm*ntul alestinei n%au cruţat nici zidurvec#i ale m*năstirii nici odoarele $isericeşti şi nici ar#iva cu documente istorice' 7u rămas numtradiţiile moştenite din gura si#aştrilor din vec#ime icoanele vec#i de la ziduri şi di!erite inscri&ţii

/a să+şi "oată fa#e #ineva o i%ee mai #laă %es"e te#utul a#estei mânăstii, te'uie să #unoas#viaa #elo mai %e seamă #titoi ai mânăstiii, a%i#ă a Sfântului 3oan 4ozevitul şi a Sfântul

?heoghe 4ozevitul #ae au tăit #am o sută %e ani %u"ă Sfântul 3oan.

n vremea lui s%a înt*m&lat şi năvălirea &erşilor şi el este cel care adună iarăşi &e mona#ii îm&răştişi înnoieşte viaţa m*năstirii de la Hozeva' nălţimea virtuţilor lui şi minunile care se !ăceau &r)!intele lui rugăciuni au #ărăzit acestui lăcaş un loc de !runte între m*năstirile din alestina' Da#eea %u"ă săvâşiea lui %in viaă, mânăstiea a "imit numele %e Sfântul ?heoghe 4ozevit(#ae este şi hamul "in#i"al al mânăstiii), ia momântul lui a %evenit lo#ul #el mai s#um"mai #instit %in #u"insul mânăstiii.

/imitiul ve#hi se află n afaă %e mânăstie şi el s+a %es#o"eit n anul BB6 %e #ăte sihastomân 3ustin şi %e altul ge# 3oasaf, %e la S#hitul Sfintei Ana. A#olo se "ot ve%ea momane %oseminte %e la #ae iese o aomă %e moaşte sfinite. @le sunt aşezate "e #ategoii, #u anumi%es"ăitui "entu ahieei, "entu staei, "entu "eoi %e mi, ahi%ia#oni, %ia#oni, monahi mieni. Înte altele se află şi osemintele unei egine, #u numele 3a şi a unei %ia#onese. Du"ins#i"iile #ae se află "e stân#ă, n %e"tul fie#ăei %es"ăitui, se "oate #unoaşte #ă au fongo"ai ai#i #lei#i şi mieni %in toate latuile m"ăăiei 'izantine9 %in 8oma, %in ?e#ia, %@gi"t, %in Antiohia, %in /a"a%o#hia, %in #etatea Tiului, %in As#alon, %in Damas#, %in Aa'i%in $eso"otamia şi %in alte "ăi.

Deasu"a #imitiului, la veo I6 %e meti nălime, se află "eştea Sfântului 3oan 4ozevitul, a#ăui moaşte #instite s+au %es#o"eit n anii %in umă, %e #ăte ieomonahul ?aviil, #ae tăieşastăzi n "eştea Sfântului. 8ocuri mai vrednice de amintit care se a!lă în cu&rinsul m*năstirii a!ară de iserica cea mare în care se &ăstrează mozaicul din vec#ime sunt4 o &arte din zugrăveavec#e de &e zidurile isericii a&oi cimitirul vec#i al &ărinţilor mormintele s!inţilor ctitori "eşteSfântului -ooo# 3lie, #ae a a%ă"ostit nt+o veme şi "e Sfântul şi De"tul 3oa#him, un%e a "imit "in nge vestiea naşteii -ea /uatei Fe#ioae %in "ânte#ele ste" al Sfintei Ana.

Însă lo#ul #el mai #instit %in toată valea 4ozevei este momântul Sfântului ?heoghe 4ozevitu

n #ae s+au aflat o "ate %in #institele lui moaşte.

-ăinii 'ătâni %in mânăstiea Sfântul Sava #el Sfinit (nte #ae şi %uhovni#ul Sava), mi+a"ovestit #ă a#um %ouă sute %e ani n umă, mânăstiile %in -alestina fiin% stâmtoate, au "le#%in &alea 4ozevei şi %in S#hitul Sfintei Ana veo :66 %e sihaşti n $untele Athos, avân% nte şi un ahieeu. Atun#i au luat #u ei şi #institele moaşte ale Sfintei şi De"tei Ana, aşezân%u+se S#hitul aghioit #ae avea şi el hamul Sfintei Ana.

n vremea aceea tocmai se înce&use clădirea isericii mari din sc#it anul 1Q+D cu c#eltuia&atriar#ului (ionisie al Aarigradului Constantino&oluluiD'

ieţii si#aştrii #ozeviţi au voit ca să ducă aceiaşi viaţă as&ră ca şi la Hozeva' (ar ne!iind de&rinşi !rigul iernei din )!*ntul Munte în scurtă vreme au murit cea mai mare &arte din ei' )e s&une că dcei 322 c*ţi erau la înce&ut du&ă trei ani de zile au rămas numai Q2'

În *isei#a mae a S#hitului se "ăstează #u mae #inste "ână azi "i#ioul %e"t al Sfintei Ana #ae se "oate ve%ea şi "ielea.

n valea Hozevei au trăit mulţi rom*ni din vremuri înde&ărtate' ;n călugăr rom*n care a trăit sc#itul )!intei 7na de la Hozeva a !ost mona#ul @arsanu!ie care mai înainte de călugărie se c#em7rsenie' (u&ă mulţi ani de viaţă si#ăstrească se retrage în m*năstirea )!intei )ava la îndemnar#imandritului Nectarie anu' 7colo a a:uns a:utor de econom' n gro&niţa m*năstiri se vede şi acraniul ar#im' Nectarie anu cu inscri&ţia lui @arsanu!ie cu litere c#irilice' Com&unerea acestcuvinte a !ăcut%o Nectarie înainte de moarte &oruncindu%i lui @arsanu!ie s%o scrie &e craniul său să%l &ăstreze în camera sa s&re aducere aminte'

n adevăr mona#ul @arsanu!ie a &ăstrat acest craniu în camera sa &*nă la moarte' /hil

sihăsteas#ă a lui &asanufie se ve%e şi astăzi n s#hitul %e la 4ozeva. Îm"e0uul #hiliei lui svă% ga%ui %e "iată, un #u"to şi o stenă.

Cam în aceeaşi vreme cu @arsanu!ie au trăit în sc#itul Hozevei şi mona#ii <eo!an Calist şi un $ătrmirean cu numele de Ioan' n vremea răz$oiului mondial toţi s%au retras în m*năstirea )!*ntul)ava' Numai mona#ul Calist a &lecat în ţară &entru a !ace o colectă &entru zidirea m*năstirii şi dnenorocire s%a înecat în (unăre' @oind să salveze &e !ratele său care era în &rime:die s%a înecat şiînsuşi' ra de meserie &escar şi meşter la construirea $ărcilor' (e aceea a simţit multă atracţie @alea Hozevei unde era &*r*ul îm$elşugat de &eşte' 8a mulţi dintre &escarii de la Iordan mona#Calist le%a !ăcut $ărci şi alte unelte &entru &escuit'

(es&re $ătr*nul Ioan $ar$a Iani cum îi ziceau greciiD se s&une că avea o $ar$ă &*nă la genunc#i mulţi voiau să%l !otogra!ieze dar el îşi ascundea $ar$a în s*n şi nu voia să stea la !otogra!iat'

6ănăstirea Sfântul Eeor+e Hozevitul



6ănăstirea Hozevitissa din &mor+o / 7nsemnare scurtă



În ostovul Amogo (3nsulele /i#la%e) se află o mânăstie #u hamul $ai#ii Domnului, numi=4ozevitissa>. 7ceastă m*năstire a !ost zidită &rin veacul al nouălea de către nişte mona#i de Hozeva din alestinaD'

(u&ă aceea s%a &ustiit din cauza $ar$arilor şi a rămas mult tim& nelocuită' e la anul 122%12m*năstirea a !ost înnoită de către îm&ăratul $izantin 7le/ie Comneanul' . istorie amănunţită duîntemeierea acestei m*năstiri nu se găseşte scrisă nicăieri căci toate actele şi însemnările cele vecdin m*năstire s%au &ierdut din cauza deselor :e!uiri &e care le%a su!erit acest )!*nt 8ăcaş' n anii durmă s%a alcătuit o istorie a m*năstirii de &ro!' universitar oiagidi &e $aza di!eritelor &ovestiri cas%au &ăstrat din $ătr*ni adică din tradiţieD'

Toate #âte s+a "ete#ut n mânăstiea a#easta %e la zi%iea ei şi "ână astăzi, sunt n legătuă #Sfânta 3#oană a $ai#ii Domnului fă#ătoae %e minuni şi #ae se #heamă =4ozevitissa> %e



#ae a "imit numele şi mânăstiea %in ostovul Amogo, #ae mai nainte ea ne#unos#ut a#uma a a0uns vestit n lume %in #auza a#estui o%o ne"euit (a%i#ă 3#oana $ai#ii Domnului&estea minunilo #ae se săvâşes# a#olo a"oa"e zilni# atage multă lume s"e n#hinae.

Creştinii din 7morgo se m*ndresc că au un asemenea 8ăcaş vestit care le !ace cinste' nsă nilocuitorii ostrovului nici călugării din m*năstire şi nici însuşi autorul grec care !ace istorm*năstirii nu%şi &rea dau seama de unde se trage cinstea aceasta şi numele vestit al m*năstirii'

(eşi autorul aminteşte că du&ă tradiţie m*năstirea Hozevitissa din 7morgo este întemeiată călugării re!ugiaţi din alestina &rea &uţin vor$eşte des&re 8ăcaşul unde au trăit călugării şi unde a!la Icoana !ăcătoare de minuni numită Hozevitissa'



8i&sa de atenţie !aţă de străvec#ea 8avră din &ustia Hozevei care a dat naştere m*năstirii d7morgo !ace să scadă mult din valoarea cărţii &ro!' I' oiagidis' Ki aceasta se înt*m&lă din cauză &*nă azi nu şi%a dat a&roa&e nimeni silinţa să scrie Istoria din @alea Hozevei într%o lim$ă uşînţeleasă de toţi' (e asemenea nu s%a vor$it mai nimic des&re minunile Maicii (omnului de Hozeva'

n lim$a latină se a!lă o carte întreagă cu minunile Icoanei Hozevitissa scrisă de )!*ntul -rigor(ialogul' 7cum c*ţiva ani mi%a s&us un călugăr &a&istaş că această carte s%a tradus de cur*nd şi

lim$a !ranceză' Mult s%a mirat c*nd a a!lat că în lim$a greacă şi rom*nă încă nu se a!lă scrisă'

7tunci c*nd va !i cunoscută istoria stră$unei M*năstiri de la Hozeva &recum şi minunile Maic(omnului din acest lăcaş atunci a$ia vor &utea înţelege mai $ine cititorii şi istoria m*năstirHozevitissa din 7morgo'

7cum voi aminti doar &e scurt c*teva ştiri mai însemnate din istoria acestui s!*nt lăcaş'

Ta%iia s"une #ă "e vemea #ân% eau "igoane n -alestina (%in #auza sfintelo i#oane) o "a

%in #ălugăii %e la 4ozeva, s+au mutat n ostovul Amogo, luân% #u ei şi sfânta 3#oană fă#ătoa%e minuni a $ai#ii Domnului.

A#olo aflân% ei un lo# stân#os "e #oasta unui munte "ă"ăstios (#a şi #el %e la 4ozeva) au zi%mânăstiea #ae a "imit numele Sfintei 3#oane %e la 4ozeva (a%i#ă 4ozevitissa).

m&ăratul 7le/ie Comneanul 122 L 12 a!l*nd%o ruinată şi &ărăsită a zidit%o din nou'

<radiţia aceasta care a rămas din $ătr*niD este întărită şi de istorie căci în adevăr &e la anul 1, alestina au !ost &rigoane din &artea ara$ilor şi în multe &ărţi au o&rit cinstirea )!intelor Icoann!ăţişarea m*năstirii din 7morgo se aseamănă mult cu cea de la Hozeva' 7lt lucru de mirare &oate vedea în acest lăc

În #oasta stân#oasă a muntelui (#ae stă #a un "eete) se "oate ve%ea o %altă %e fie nfi"tă "iată, %easu"a #lo"otniei. /ine a nfi"t+o a#olo, nimenea nu "oate "i#e"e, #ă#i ni#i o s#aă na0unge "ână a#olo. *ătânii s"un #ă n vemea #ân% a n#e"ut a se zi%i mânăstiea s+a ales ulo# "uin mai %e"ate %e lo#ul un%e este astăzi. Însă tot #e se zi%ea ziua, noa"tea găseau uina



ia uneltele lu#ătoilo se găseau %imineaa atânate %e %alta #ea %e fie (%es"e #ae a"omenit). Din a#easta au #unos#ut #ă su' %altă este voia $ai#ii lui Dumnezeu să se zi%eas#mânăstiea.

n ziua de 16 octom$rie 19+, c*nd s%au luat de către guvern metoacele m*năstirii atunci a căzsingură dalta de !ier &e terasa m*năstirii ca semn că s%a m*niat Maica (omnului &entru înstrăinaraverilor'În multe ân%ui şi n multe lo#ui s+au iz'ăvit oamenii %e se#etă, %e foamete şi %e alte ne#azugele, fă#ân%u+se litanie #u Sfânta 3#oană =4ozevitissa>, ia vin%e#ăile #ae se %au 'olnavilsunt nenumăate şi "ea minunate.

A%eseoi #a% "iete mai %in vâful muntelui, nsă ni#io%ată n+au vătămat "e vieuitoii %mânăstie, #ae au Sfânta 3#oană a $ai#ii Domnului, #a un a%evăat a#o"eământ şi s"i0ineaga'ni#ă.



oezii des-re 6ănăstirea Hozeva ale Sfântului Ioan Iacob

Cetatea de +ranit de la Hozeva

n murmul vesel de a&ă

=Cetatea cu st*nci de granit>rimeşte &e cei care =sca&ă>Uic*ndu%le =$ine%aţi venit>'

Cu veacuri de veacuri în s&ate7ştea&tă $ătr*nul 8ăcaşe cei care vin la =Cetate>Ki%i cer cu dorire =sălaş>'

(in negura vremii el are



Menirea cea s!*ntă din cer )ă !ie =azil de scă&are>8a toţi cei cu =su!let sting#er>'

vreii cu c#ivotul legiiC*nd trec &este )!*ntul Iordane%aici au răz$oaie cu regii

(in vec#iul &ăm*nt Hanaan'8a drea&ta mai sus -avaonul(ă soarelui loc de &o&asIar 8una văz*nd alonulNu !ace atunci nici un &as'

Că sc#im$ă #otarul cel veşnic@estitul Iisus en%Navie )oare o&rindu%l ca s!eşnic

n marginea vremii de zi'

7ici roorocul Ilien &eştera vec#e de sus5ugind de cum&lita m*nieD)e a!lă o vreme ascuns'

e urmă tradiţia s&uneCă )!*ntul )trămoş Ioac#im

C*nd sc*r$a &e el îl ră&uneogoară aici din =)alim>'

l vine să%şi verse amaruln lacrimi !ier$inţi şi &ostiri(e unde se întoarce cu darulCelei mai alese =vestiri>'

7&oi la a =vremii &linire>5iind Iisus &e &ăm*nt

7ici cea din urmă lucire)%arată din =)!eşnicul )!*nt>'

Ioan roorocul cel mare8ucea!ăr de ziuă cinstit7l )oarelui care răsaren lumea din veacuri vestit'

7ici el $otează norodul

8a a&ele reci din =non>



-ătindu%I în taină =vo#odul>=Celui ce răsare%n )ion>'

C*nd (omnul se%nalţă în slavă7tunci al a&elor vad(in valea aceasta grozavă)e lasă în :os &*nYla iad'

Iar st*nca de multă s!ială)e dă la o &arte atunciăstr*nd &*nă azi dogoreală(in !ocul cu veşnice munciE

7&oi du&ă vremuri se%aşazăMo#anilor s!*nt adă&ostn care mereu se%narmeazăCu rugi &riveg#ere şi &ost'

Cu miile vin de de&artee toate din lume lăs*ndi tru&ul smeresc &*nYla moarteKi &ierd &e vră:maşii de g*nd'

;n veac în!loreşte &ustiaKi !a&tele $une rodescCă )!inţii &re!ac si#ăstrian rai minunat su!letesc'

(ar curgerea vremii cea oar$ăNu cruţă nimic &e &ăm*nta sc#im$ă a 8avrei &odoa$ăCu :alnicul morţii veşm*nt'

Că valuri de naţii &ăg*neKi v*nturi de multe smintelii strică cetăţii $ătr*ne

5rumoasele ei r*nduieli'

. &arte din =5iii ustiei>Iau drumul &rin c#inuri la cer Iar alţii de !rica ro$ieişi lasă lăcaşul sting#er'

Nemernici &e urma s!inţită7 unui trecut strălucitNoi azi cei cu !irea slă$ită



)trigăm doar cu glas răguşit'

.E vremuri cu ung#ii tiraneKi tu &rea săl$atic &o&orE(e ce v%aţi !ăcut voi organe7 du#ului rău stricătorG

. ziduri cu &eşteri &ro!undeCe lucruri străvec#i tăinuiţiG

. a&e cu murmur de undeCe taine ad*nci &ovestiţiG

(ar cine mai &oate &ătrunde7l graiului vostru ad*ncGCă iată acum #u#ureziin locul si#aştrilor &l*ngE

(ar azi &e ţăr*na cea s!*ntă)%arată din vec#i rădăcini. mică verdeaţă &lă&*ndăIeşind la iveală din s&iniE'

.E (oamne să nu se strecoaren =sadul> acesta uitat@reo ca&ră de rău!ăcătoareCă iarăşi răm*ne uscatE

Iar #oţii g*ndiţi din &ădure7!l*ndu%l cumva !ără gardi iarăşi aleargă să !ureKi iarăşi &e toate le ardE

2oiem'ie C

:in tainele -ustiei de la Scitul Hozevei

n tăcerea cea de noa&te<oate c*nd se odi#nesc7&a murmură în şoa&teCa un c*ntec $ătr*nesc'

Cursul ei !iind năvalnicNimeni n%a &utut din veac)ă%i &ricea&ă graiul :alnic

(ec*t v*ntul cel &ri$eag'

l c*nd $ate de la valeN%are cum a se !eriCăci îi stă atunci în caleKi înce& a tăinui'

)&un atuncea cine ştieGD(es&re s!inţii Mucenici

(es&re viaţa din &ustie7 si#aştrilor de aiciEG8ucruri mari şi minunate(in trecut or !i s&un*ndCăci aud strig*nd mirateCucuvaiele o!t*nd'



Istorisire din bătrâni des-re -ustia Hozevei



;n &ustnic dintre cei din urmăCare%a trăit aici la )c#itUicea odată către mine5iind atuncea nou venitD4

% %#e &ărinte nu%ţi înc#i&uiCe%a !ost aicea la înce&utC*nd nu era nici m*năstirea

Nici sc#itul nu era !ăcutE

7tuncea c*nd creştinătateara în anii de &runcie7 !ost o s!*ntă aşezare*n%a se !ace )i#ăstrie'

)e s&une că în valea astaKi )!*nta 7na ar !i stat

C*nd &runca ei cea rea Curată8a )!*nta )!intelor s%a dat'(in vremuri vec#i necunoscuteC*nd s!inţii su!ereau &rigoane7icea se &ăstra cu cinsteiciorul dre&t al )!intei 7ne'

7ici se r*nduiau !ecioare(e rea 5ericiţii )tă&*ni)ă !ie s&re cate#isirea



5emeilor dintre &ăg*ni'

5iind cu viaţă minunatăKi iscusite întru =Crez>le slu:eau la săv*rşirea(umnezeescului otez'

rau la număr o duzinărin darul (u#ului aleseKi :umătate dintre elerau cu tra&ta (iaconese'

Creştinul nostru în cetatera atuncia &rigonitIar locul &entru adunarera mereu &rime:duit'

(e%aceea şi cate#isireara un lucru delicatKi &rin cetăţi era cu totul7deseori îm&iedicat'

7tunci se &ogorau la valee malul )!*ntului Iordan.ri la =non> în valea astae unde a !ost Ioan'

ăr$aţilor era Iordanulentru otez o$işnuitIar &entru &artea !emeiascăra aicea mai !erit'e urmă c*nd a $iruit credinţaKi lumea s%a încreştinat7tuncia şi cate#isirea(in valea asta s%a mutat'

8a Hozeva du&ă aceia7u înce&ut a vieţuiCălugări mai cu nevoinţăCare doreau a &ustnici'

(in cei mai vec#i du&ă scri&turăD7!lăm la =)!*ntul Ioac#im>Cinci &ustnici mari av*nd sălaşul(easu&ra l*ngă ţintirim'



Iar numele erau acestea4Ilie rom non -#eneuKi mai la urmă )!*ntul UinonCel urtător de (umnezeu'

Izvor*tori de mir cu toţiii sunt de naţiune )iri

Ki socotiţi înce&ători7cestei s!inte m*năstiri'

8a )!*nta 7na mai la valeCălugării mereu s&orescKi re&ede &re!ac &ustian rai curat du#ovnicesc'

C*nd năvălirea &ăg*nească)%a$ate în &ăm*ntul )!*nt

7ici a!lăm cinci mii de &ustniciCu îngeresc aşezăm*nt'

e urmă sa$ia &erseascăKi ară$escul iatagan)ilesc &e cei care mai sca&ă)ă%şi caute un alt liman'

. $ună &arte dintre d*nşii

8ăs*ndu%şi valea lui =non>Ki ridic*nd )!intele Moaşte)e duc la muntele 7ton'

Iar cei care răm*n aiceant*m&ină multe nevoi(ar ra$dă toate &entru (omnul*nă la marele 0ăz$oi'

7tunci a$ia de grea !urtună

Călugării s%au risi&itIar )c#itul şi cu M*năstirea)%au &ustiit desăv*rşit'

7cum c*nd n%a rămas devale(ec*t ruină şi &ustiumi vine ca să &l*ng de :aleCăci toate nu mai sunt cum ştiuE

rau atuncia că&rioare



Iar cer$ii ne erau veciniKi greu era ca să &ătrundăn vale oamenii străini'

7cuma s%a mutat şi a&a5iind uscată &e canalKi nu mai vezi dec*t $ursucii

Iar uneori c*te%un şacal'7cuma toate sunt sc#im$ateHulum$ii doar şi #u#ureziiI%auzi ţi&*nd &rin &eşteri searaIar dimineaţa c#er#enezii'

i &arcă &l*ng vărs*ndu%şi :aleaKtiind ce%a !ost aici la )c#itC*nd dre&t cetate era valea

=Cu zidurile de granit>E

Năvălirea -er5ilor 5i trecerea lor -e la Hozeva

ar$arii regelui Hosroe)e nă&ustesc de la Iranm&răştiind &*r:ol şi moarteCetăţilor din Canaan'

7v*nd &e regele în !runteCu :urăm*nt !ăgăduiesc)ă nu răm*nă du&ă d*nşii8ăcaş cu nume creştinescE



i :e!uiesc IerusalimulKi !oc dau )!*ntului Morm*nt7&oi ro$esc &e atriar#ulKi iau cu d*nşii 8emnul )!*nt'

n drumul lor e numai :ale

7t*ta sunt de s*ngeroşiF;cid ro$esc şi v*nd la :idovie $ieţii $inecredincioşi'

. &arte din &ăg*nii groaznici)e duc la )c#ituri &rin &ustiiKi du&ă ce le &radă totul8e strică &*nă%n temelii'

ătr*nii &ustnici !ără milăD

Ca oile sunt :ung#iaţiIar cei mai tineri dintre d*nşii)unt duşi ca vitele legaţi'

e valea cea &ră&ăstioasă)&re 0ăsărit de leonogoară #oardele $ar$are8a Hozeva s&re Ieri#on'

7icea )!*ntul -#eorg#e are8ăcaşul său cel &ustnicescKi două mii de )!inţi )i#aştrin :urul lui se liniştesc'

(ar vaiE recum secerătorii0ătează s&icele de gr*u7şa &ăg*nii &erşi îi taiee )!inţii din acest &*r*uE

Iar zidurile uriaşe7le cinstitului 8ăcaşn scurtă vreme%s dăr*mate(e m*na neamului vră:maş'

8ăs*nd în urma lor ruinaCu du#ul cel &ustiitorar$arii încărcaţi de &radăşi iau la vale drumul lor'

8a vec#iul )c#it al )!intei 7nen gura &eşterii zăresc;n &ustnic sla$ şez*nd la soare(e care d*nşii se s!iesc'

l este însuşi )!*ntul -#eorg#eărintele du#ovnicesc

7l celor doauă mii de &ustniciKi îngerul cel &ăm*ntesc'

8umina c#i&ului cucernic8e mişcă du#ul lor tiranKi d*ndu%i &*ine zic4>atr*ne-ăseşte%ţi unde vrei limanE>

7tuncea Cuviosul -#eorg#e)e duce la Iordan în =-or>'

Ki stă dosit &*nă la vremeaC*nd trece valul &ierzător'

7&oi se%ntoarce iar în 8avrăC#em*ndu%şi ucenicii săilecaţi de&arte &rin &ustie(in calea &erşilor călăi'

rivelişte în!ricoşată

ra la Hozeva atunciC*nd sutele de tru&uri moarteUăceau în valea cu s&elunci'

iserica cea minunatăra adevărat morm*ntn care mulţi dintre călugări)u$ ziduri se a!lau zăc*ndE

Iar în ogradă l*ngă &oartă

e l*ngă clo&otele s&arteuteai vedea o$iecte s!inte-rămadă &este tru&uri moarte'

5ăc*ndu%se înmorm*ntareaMuceniceştilor ărinţi)%au &us cinstitele lor tru&urin Cimitirul =celor )!inţi>'

<*rziu clădirea m*năstirii



)%au înnoit a$ia cu greu7v*nd răz$oaie m&ăratulCel iu$itor de (umnezeu'

iaţa Sfântului Eeor+e Hozevitul

)crisă acum &e rom*neşte du&ă însemnările rămase de la ucenicul său 7ntonieD

To"aul Sfântului ?heoghe glasul +4Nerodirea &ustiului ai lucratCu sus&inuri şi lacrimi neîncetat(intru care odrăslescnsutite nevoinţe7le )!inţilor ărinţi

-#eorg#e !ericiteC*rmaciule su!letescCătre limanul ceresc'

Cam la o sută de ani du&ă trecerea din viaţă a Cuviosului Ierar# Ioan Hozevitul vine la Hozeva aluminător al &ustiei care desăv*rşeşte întemeierea acestui )!*nt 8ăcaş ridic*ndu%l în culmstrălucirii du#ovniceşti'

Sfântul ?heoghe s+a năs#ut n ;stovul /hi"ului, %in "ăini gos"o%ai şi 'ine #e%in#io

7vea un !rate mai mare cu numele Iraclide care venise înaintea d*nsului în alestina îm$răţiş*nd viaţa călugărească trăia în M*năstirea Calamona astăzi a )!*ntului -#erasimD'

<*nărul -#eorg#e a rămas acasă a:ut*nd &ărinţilor săi la $ătr*neţe' (u&ă trecerea lor din viaţăvenit şi el în alestina la Calamona unde se a!la !ratele său' (ar Iraclide văz*nd că !rate-#eorg#e este &rea t*năr şi !ără $ar$ă nu l%a &rimit să locuiască acolo s&re a nu călca aşezăm*ntărinţilor ci l%a adus în M*năstirea Hozevei încredinţ*ndu%l gumenului'

&ăzân% @gumenul evlavia şi statoni#ia tânăului, l+a #ălugăit n s#ută veme şi l+a %at as#ultae la un monah 'ătân (%e lo# %in $eso"otamia) #a să lu#eze la gă%ină.



*ătânul a#esta ea #am #iotuos %in fie şi nu ştia să ngă%uie "e om. Înt+o zi l+a timis "tânăul ?heoghe #a să a%u#ă a"ă %e la "ââu (#ă#i "e vemea a#eea a"a #ugea n vale, nu e#anal). Da "entu #ă la maginea gâlei ("ââului) eau tufe %ese şi testii uiaşe, ea foageu %e ăz'ătut "ână la a"ă.

S+a ntos %e#i /uviosul ?heoghe la 'ătânul său făă a"ă. Atun#i 'ătânul i+a "oun#it să

%ez'a#e %e haine şi n#ingân%u+se la mi0lo# #u o haină su'ie să se "ogoae aşa la "ââFă#ân% %u"ă #uvântul 'ătânului, a euşit să se "ogoae "ână la a"ă, #u mae ne#az şi #ză'avă.

&ăzân% 'ătânul #el a'aş #ă ntâzie u#eni#ul, şi+a "ie%ut ă'%aea, mai ales #ă a sunat #lo"otul "entu ta"eză. De#i n #iu%a lui #ea mae, a as#uns hainele tânăului şi a u#at %e gă%ină n mânăstie.

/uviosul ?heoghe, nto#ân%u+se %e la "ââu #u a"a, n+a aflat ni#i hainele ni#i "e 'ătân. Dea mes aşa %ez'ă#at şi a 'ătut n "oata mânăstiii. &ăzân%u+l "otaul gol, i s+a fă#ut milă şi i

%at o haină ve#he #a să se a#o"ee.

3ntân% aşa n mânăstie, n %ea"ta #imitiului #elo /in#i /uvioşi -ustni#i, l+a ntâm"in'ătânul lui, #ae se #o'oa atun#i la ta"eză şi a"inzân%u+se %e mânie, l+a lovit #u "alma "u#eni#, mustân%u+l #ă a ză'ovit aşa %e mult. Da n #li"a #ân% l+a lovit, i s+a us#at mâna şiămas #a moată. Atun#i s"ăimântân%u+se 'ătânul #el ne#hi'zuit, a #ăzut la "i#ioaeu#eni#ului, #eân% ietă#iune "entu "utaea lui neso#otită şi se milogea #a să fa#ă ugă#iun"entu el.

3a Sfântul ?heoghe i+a zis #u smeenie şi #u o'işnuita lui evlavie9 =$egi -ăinte, %e fmetanie la a#la #elo #in#i sfini -ăini şi te vei fa#e 'ine!> i zi#ân% a#estea l+a luat "e 'ătâ%e mână şi l+a %us la a#la #u #institele $oaşte. Ai#i fă#ân% 'ătânul metanie, s+a vin%e#numai%e#ât.

Din ziua a#eea 'ătânul lui s+a "utat #u 'lân%ee şi #u ngă%uială, avân%u+l la mae evlavie "u#eni#.

(ar &entru că s%a zvonit între călugări des&re această minune Cuviosul -#eorg#e de teamă să ncadă în m*ndrie &entru cinstea oamenilorD a &lecat &e ascuns din M*năstirea Hozevei şi merg*nd

Calamona trăia cu !ratele său Iraclide' 7cesta era în m*năstirea cea mare a )!*ntului -#erasim m:os de 7g#iazmă'

7u trăit acolo îm&reună întocmai ca nişte ngeri negust*nd $ucate !ierte nici vin a!ară de cazc*nd !ăceau m*ng*iere vreunui &ărinte străin'

Înt+o zi a zis Ava 3a#li%e #ăte fatele său9 =3a seama şi vino să tăiem lemne!>

$egân% ei la un fini#, a zis 3a#li%e9 =Taie "omul a#esta, #ă nu fa#e fu#te!>.



Da /uviosul ?heoghe fă#ân%u+i metanie lui 3a#li%e, i+a zis9 =2u "ăinte, să nu+l tăiem #ă famă#a stâl"ăi "entu "o%oa'a *isei#ii!>.

Însă fatele său inea moiş să+l taie, #ă#i %e atâia ani nu mai fa#e o% şi ine lo#ul %egea'a.

Atun#i /uviosul ?heoghe a zis iaăşi #u smeenie9 =@u mă "un #hezaş #ă %e+a#um va fao%!>.

i n a%evă, %e atun#i fini#ul #u "i#ina a o%it #hia mai mult %e#ât #eilali "omi.

7u &etrecut anii vieţii lor în &ace şi întru &ocăinţă iar cugetarea inimii lor era rugăciunea cea de&ururea' Ki niciodată n%a ieşit din gura lor vreun cuv*nt greu între ei şi nici grăire necuviincioa!aţă de cineva'

*ătânul 3a#li%e ea s"oit mai ales n evlavie şi n aşezaea #ea ngă%uită, ia fatele să?heoghe avea o %eose'ită smeenie şi su"unee la toate.

Cu asemenea &etrecere &aşnică şi &lină de s!inţenie au vieţuit îm&reună &*nă la săv*rşirea $ătr*nuIraclide în v*rstă de Q2 de ani' l a !ost $ăr$at &lin de credinţă şi îm&odo$it cu tot !elul de !a&$une4 !eciorelnic liniştit neagonisitor cum&ătat la toate n%a gustat toată viaţa !iertură de $ucat;neltea numai m*ncare uscată şi aceea numai de două sau de trei ori &e să&tăm*nă iar uneori loc'

ra cinstit de toţi ărinţii care trăiau în &ărţile acelea ale Iordanului' l era aşa de smerit înc*t nîndrăznit niciodată să c*nte în r*nd cu ărinţii socotindu%se nevrednic de acest lucru' )ta totdeauîntr%un ung#er al isericii av*ndu%şi ca&ul aco&erit de tot cu scu!a şi cu culiu se ruga cu mul

lacrimi &entru care s%a învrednicit de darul minunilor'(eci Sfântul ?heoghe ămânân% %u"ă a#eea singu, avea a#eeaşi "ete#ee ngeeas#ă, fiiniu'it %e toi şi slu0in%u+le la toi #u faa lină şi #u multă sâguină.

Înt+o zi, %es#hizân% "oata mânăstiii, "entu a mege la oae#ae tea'ă, ve%e tolănit la "oaun leu. Făă să+i fie %elo# fi#ă, l+a lovit uşo #u "i#ioul s"e a+i fa#e lo# să tea#ă. eulmomăit gu%uân%u+se %in #oa%ă "ieteneşte, %a nu s+a s#ulat. Atun#i Sfântul ?heoghe lm'ân#it #u "i#ioul mai tae %e veo %ouă sau tei oi, %a n za%a. A"oi a zis #ăte leu9 =Dveme #e nu fa#i as#ultae Domnului, /ae a z%o'it măselele leilo (#um zi#e la -saltie

'lagoslovit fie Dumnezeu, ia %es#hi%e gua #a să mă uit nt+nsa!> Atun#i leul a %es#his gulăsân%u+l să "i"ăie (#aute) măselele, a"oi s#ulân%u+se a fugit, ia #uviosul a mes la tea'a sa.

n vremea aceea s%a săv*rşit gumenul 8avrei )!*ntul -#erasim din CalamonaD şi s%a !ăcut multul$urare între mona#i cu &ricina alegerii noului gumen'

entru asta )!*ntul -#eorg#e era sc*r$it şi se ruga lui (umnezeu să%i arate ce tre$uie să !acă'

Atun#i i s+a aătat ve%enie9 %ouă %ealui nalte #ae stălu#eau şi unul %in ele ea mai nalt

mai luminos #a #elălalt. ;ae#ae "esoană #u #hi" %umnezeies# i+a aătat %ealuile, nte'ân%



l "e #ae %inte ele a %oi să se u#e. /uviosul ?heoghe a ăs"uns n #hi" ugăto #ă vea "e #mai nalt. Atun#i i+a zis a#ela9 =Să te u#i la $ânăstiea un%e ai fost uns #ălugă şi să sta#olo!>

(u&ă ce şi%a venit în sine Cuviosul -#eorg#e a urcat îndată la M*năstirea Hozeva şi merg*nd gumen i%a cerut c#ilie' gumenul din vremea aceea era un s!*nt şi !oarte com&ătimitor !aţă de csăraci' l a:unge în cele din urmă la aşa de mare s!inţenie înc*t du&ă adormirea lui îl vedea un

din ărinţi cum sta ca un st*l& de !oc înaintea :ert!elnicului' (eci asemenea gumen l%a &rimit &Cuviosul -#eorg#e cu multă $unăvoinţă şi mult s%a $ucurat de venirea lui'

(e%atunci s%a înc#is cuviosul ărintele nostru -#eorg#e în c#ilie şi toată vremea c*t a &etrecut acoînc#isD n%a &utut să a!le nimeni nevoinţa lui' 7t*ta numai se ştia că n%a luat niciodată vin niuntdelemn nici &*ine şi nici #aine dec*t numai o scurteică &e care o &urta' Ci unde găsea c*r&aruncate le str*ngea şi cos*ndu%le îşi !ăcea din ele îm$răcăminte &recum şi aşternut unde se odi#n&uţin' Iar c*t &riveşte #rana el ruga &e c#elarii m*năstirii ca să%i dea !ăr*miturile şi resturile $ucate care &risoseau de la masa călugărilor &*ine legumeD şi !răm*nt*ndu%le !ăcea $oţurir otunşi le &unea să se usuce la soare iar c*nd avea nevoie &unea la muiat un $oţ din acelea şi ast!el

!ăcea &r*nzul'

-entu multa lui smeenie şi nevoină ("e #ae o fă#ea n as#uns) Dumnezeu l+a fă#ut minunat o#hii tutuo, "in %aul minunilo %e #ae s+a nve%ni#it. De a#eea toi l aveau #a "ovăuito #a "il%ă a vituii.

Nu du&ă multă vreme s%a săv*rşit gumenul de atunci al M*năstirii şi toată gri:a du#ovniceascăC#inoviei &recum şi a )i#aştrilor de la C#iliile din vale adică de la sc#itul )!intei 7naD a rămas seama )!*ntului -#eorg#e'

entru tre$urile gos&odăreşti ale m*năstirii era r*nduit un conom căruia îi ziceau şi gumen dînce&ătoria de )tareţ o avea )!*ntul -#eorg#e' n lim$a greacă )tareţ se zice 7va iar azi se zi-#eronda şi se înţelege ărinte du#ovnicescD'

n vremea aceea Cuviosul -#eorg#e nu şedea în m*năstire ci se liniştea la vale la )c#it în &eşteşi mergea în m*năstire numai (uminica şi la raznicele de &este an'

Multe lucruri minunate s%au săv*rşit în vremea vieţii lui' Clădirea m*năstirii a !ost lărgită şi înălţaaşa înc*t se arăta ca o cetate măreaţă li&ită de st*nca de granit' iserica cea mare cu #ramul NaşteMaicii (omnului se întindea mult în a!ară de &oarta de azi &*nă su$ araclisul )!*ntului Io

HozevitulD iar deasu&ra se înălţa &*nă mai sus de &eştera )!*ntului Ioac#im' Uidul din a!ară m*năstirii a:ungea &*nă la marginea &*r*ului' Numărul călugărilor era aşa de mare înc*t toată vale&*nă mai :os de )c#itul )!intei 7na era locuită întocmai ca o cetate' )e s&une că atunci c*nd năvălit &ăg*nii &erşi în alestina anul 61D în valea Hozeva erau &este două mii de călugări' @ialor era aşa de s&orită înc*t mulţi dintre ei erau văzători cu du#ul şi !ăcători de minuni'Cuviosul -#eorg#e strălucea între ei ca şi un soare între stele' Multe semne în!ricoşate şi muvindecări minunate s%au lucrat &rin rugăciunile )!*ntului -#eorg#e şi multe su!lete îm&ovărate şi%a!lat m*ntuirea în lăcaşul lui'

Către s!*rşitul vieţii lui a năvălit în alestina armata săl$atică a &erşilor cu regele lor CosrHosroeD' i au cucerit Ierusalimul au :e!uit şi au dat !oc isericii )!*ntului Morm*nt lu*nd cu întreg Cinstitul 8emn al )!intei Cruci şi &e atriar#ul )!intei Cetăţi ce se numea Ua#aria' 7u :e!us%au dăr*mat toate m*năstirile din &ăm*ntul s!*nt şi isericile în total ca la trei suteD' este tot îm&răştiat groaza şi &ustiirea !iind a:utaţi şi mult întăr*taţi s&re cruzime de către :idovi ca&izmuiau &e $ieţii creştini' 7ceştia au cum&ărat la urmă &e toţi creştinii ro$iţi de &erşi şi i%au ucis toţi'

În vemea a#eea @#onomatul %in 4ozeva şi #u o "ate %in so'o au luat %umul "i'egiei, "es3o%an, n "ăile Aa'iei. /eilali "ăini m"eună #u Sfântul ?heoghe au ămas "e lo#. 1niiau as#uns "in stufăiş, nsă #uviosul 'ătân "ete#ea la "eştea lui %e la S#hit. Du"ă #e au 0efu"ăgânii $ânăstiea şi au u#is "e muli %inte -ăini, s+au "ogoât la #hilii, n S#hitul SfintAna. Ai#i Sfântul ?heoghe se n#ălzea la soae, n faa "eşteii. &ăzân%u+l ostaşii #ă este 'ătâşi us#at #a o s#ân%uă, %e multă "ostie, li s+a fă#ut milă %e el (Dumnezeu miş#ân%u+le inima) %ân%u+i "uină hană, l+au n%emnat să "le#e un%e voieşte #a să+şi s#a"e viaa. Atun#i /uviosul"ogoât n lun#ă la 3o%an, noa"tea "e as#uns, şi a ămas a#olo "ână la "le#aea 'a'ailoDu"ă a#eea nto#ân%u+se la mânăstie, a a%unat "e #ei #ae au mai ămas #u viaă %in so'o

lui, aşezân% iaăşi ân%uiala ve#he %in /hinovie.

7ntonie ucenicul cuviosului -#eorg#e care i%a scris viaţa &rea &uţin aminteşte în însemnările ldes&re &ustiirea &ricinuită de &erşi în @alea Hozevei' Iar des&re starea m*năstirii du&ă trecer&ăg*nilor nu &omeneşte mai nimic'

nsă du&ă !elul cum s&une că r*nduia &ede&se Cuviosul ărinţilor care vor$eau sau r*deau vremea &ravilei $isericeşti noi &utem înţelege că viaţa călugărească a slă$it mult du&ă risi&irso$orului' <otuşi m*năstirea nu şi%a &ierdut însemnătatea ei ci era vestită în toată lumea creştin

mai ales &entru nenumăratele vindecări care se !ăceau la icoana cea !ăcătoare de minuni a Maic(omnului care se numea =Hozeviotisa>' 7stăzi icoana aceasta nu mai este la Hozeva ci întrinsulă numită =7morgo> unde s%a mutat în c#i& nevăzut' 7colo este şi m*năstirea cu numeicoanei'

(u&ă &lecarea &erşilor din alestina )!*ntul -#eorg#e nu mai &ogora în )c#it de vale ci trăia m*năstire' Fiin% 'ătân şi slă'it %e multă nevoină a ză#ut 'olnav #âteva zile, ia n noa"te"ăznuiii Sfântului 3oan 4ozevitul, fă#ătoul %e minuni (#ae se "ăznuia atun#i la B ianuaia a%omit #u "a#e ntu Domnul, uşo "e#um a%oame "un#ul n leagăn. n vremea aceea eatriar# la Ierusalim )!*ntul )o!ronie care a scris viaţa cuvioasei Maria gi&teancaD'

Tu"ul /uviosului a fost aşezat #u multă #inste n a#la #elo /in#i -ustni#i sfini %in ve#him#ae au n#e"ut mânăstiea. Din a#lă a n#e"ut să iz'u#neas#ă mi #u %aul tămă%uiii "ent#ei 'olnavi.

;%inioaă "aa#liseul *isei#ii şi+a muiat %in geşeală 'a'a, n vasul #u mi %e la #instite$oaşte şi %e ne#az a ostit oae#ae vo'e gele. Din ziua a#eea a n#etat %e a mai izvo mi%in a#lă. /unos#ân%u+şi geşeala monahul şi fă#ân%u+se ugă#iune #u multă umilină %e #ătso'o, a n#e"ut să izvoas#ă iaăşi "uin mi, nsă nu #a nainte %in a#lă, #i %in go"ini

-ăinilo, #ae se află su' a#la Sfinilo.



7stăzi nu se mai ştie unde sunt moaştele )!inţilor de la Hozeva' Cu vreo ,2 de ani în urmă s%a a!lsu$ !undul raclei vec#i de &iatră o încă&ere tainică cu nişte oseminte însă !ără nici o inscri&ţie' (asemenea nu se ştie unde se a!lă cimitirul cel mare al M*năstirii des&re care &omeneşte istori7colo tre$uie căutate Moaştele )!inţilor Mucenici de la Hozeva şi o &arte din odoarele vec#i'

Astăzi hamul $ânăstiii se fa#e la B 3anuaie, ziua a%omiii #elo %oi Sfini mai %e la 4ozev

3oan şi ?heoghe. În ve#hime hamul mânăstiii ea 2aşteea $ai#ii Domnului, %u"ă nume*isei#ii ve#hi.

-entu ugă#iunile #ele 'ine "imite ale -ea /uviosului nostu -ăinte ?heoghe 4ozevitul, ne miluias#ă şi să ne mântuias#ă *unul Dumnezeu "e toi. Amin.

Săvâr5irea Cuviosului Eeor+e Hozevitul

8a urmă Cuviosul -#eorg#em&ovărat de ani zăcea7v*nd c*ţiva $ătr*ni alături8a &oartă în c#ilia sa'

ra de ziua =&răznuirii>Ki ucenicul lui slu:eanc#inătorilor la masăCăci trea$a asta o aveaD'

=7ntonie ne moare 7vaKi te doreşte #ai cur*ndE>7u zis $ătr*nii către d*nsulIar el se !răm*nta în g*nd'

(orea din inimă să meargă

8a )!*ntul care%l aşte&ta(ar iarăşi n%ar !i vrut să laseNeterminată slu:$a sa'

@ăz*nd cu du#ul Cuviosule ucenic nedumerit<rimite vor$ă către d*nsul)ă%şi !acă trea$a liniştit'=lineşte%ţi slu:$a &*n%la urmăCă eu 7ntonie te%aşte&t

Ki &*nă ce nu vii la mineu nu &un m*inile &e &ie&tE>

(eci ză$ovit%a el cu trea$a8a miezul no&ţii termin*nd7&oi a mers la CuviosulCer*nd iertare şi &l*ng*nd'

lagoslovindu%şi ucenicul

8%a sărutat întru Hristos7&oi L mişcat L a zis acestearea minunatul cuvios4

=(e%acuma ieşi merg*nd s&re (omnul)merite su!lete al meuE>Uic*nd aşa a treia oară<recut%a către (umnezeuE

Cu &ace !ără zdruncinare

Ki%a dat s!*rşitul ca un )!*ntrecum mutăm în cale &asul7şa s%a dus de &e &ăm*nt'

7m a!lat acestea scrise(e 7ntonie mona#ulKi le scriu acum în sti#uriu Ioan ieromona#ul'Care cu nevrednicie

7stăzi stau &e locul s!*nt



;nde îşi avea c#ilia)!*ntul -#eorg#e oarec*nd'

Iar în valea >Calamonei>;nde )!*ntul a trăitu un an şi :umătate(ornic am nemernicit'

)!*ntul -#eorg#e să%mi a:uteCa şi eu să !iu &ărtaşucuriei netrecute(in cerescul său 8ăcaşE

Iar cinstita lui =8ivadă>(e la Hozeva acum)ă aducă s!*nta roadăărăsind al lumii drumE

5ie%ţi milă Cuvioase(e lăcaşul cel sărmanCurmă%i valurile releKi ne scoate la limanE

ătimaşi !ără &ovaţăNoi suntem a&roa&e morţi(ar avem năde:de încăCă de gri:ă tu ne &orţi'

(arul tău să se reverseeste sacul cel smeritCare multă vreme iată7 rămas neîngri:it'

0ăsădeşte şi &ăzeşte=omii tainici> din =non>Ca să nu le roadă !runzaCa&rele din -avaon'

Iar c*nd ei vor !ace !loare7&ără%i de v*ntul răuCa să !acă rod de tainănsutit cu darul tăuE

@alea Hozevei ărinte)ă ne !ie s!*nt liman% ;nde $oteza la urmă

)!*ntul rooroc IoanE



(Susa9 Sfântul 3oan 3a#o' 8omânul (4ozevitul), Din 3eihon #ăte Sion. Te#eea %e la "ămâla #e.)

Icoane

(3#oană %in 'isei#a Sfântului 3oan 3a#o' %e la Seminaul L&. /osta#hiL, 2eam)

Sfântul Ioan aduce bucurie .n sufletele tuturor celor care .l iubesc -e Hristos*

3#oana Sfântului 3oan 3a#o' la S#hitul a#u



Fei#ite -ăinte 3oane a0ungân% n lumina #eului şi n #eata sfinilo, nu n#eta a te uga "entnoi fiii tăi #ei #e #u %agoste te #instim "e tine.

3#oana Sfântului 3oan 3a#o' la $+ea Devent



;m al liniştii şi al ugă#iunii, #u nimeni nu vo'eai, "ăinte %e#ât #u Dumnezeu, #u sfinii şi #

"ăsăile #eului #ae te #insteau şi ză'oveau #u 'u#uie n 0uul "eşteii tale. /ă#i o%ihnin%u+Duhul Sfânt n inima ta, nimi# nu mai %oeai, %e#ât "e 4istos, iu'itul tău #ăuia oagă+"entu sufletele noaste.

3#oana Sfântului 3oan 3a#o' la $+ea Sfântului ?heoghe 4ozevitul



Sfinte -ăinte 3oane, m"a#ă+ne #u 4istos "in "o#ăină şi fate #u fate "in ietae, #a "utem %o'ân%i 'u#uia mântuiii şi "a#ea %uhului.



3#oana Sfântului 3oan 3a#o' la Aşezământul omânes# %e la 3eusalim



3#oana Sfântului 3oan 3a#o' la Aşezământul omânes# %e la 3eihon



Sf. 3oan #el 2ou %e la Su#eava, Sf. 3oan 3a#o' 4ozevitul, Sf. $#. Seghie

*u#uă+te, Sfinte 3oane, -ăintele nostu, lau%a 8omâniei şi a ntegii ;to%o<ii!

*u#uă+te, -ea#uvioase -ăinte 3oane, ugăto nea%omit "entu sufletele noaste!

sfântul cuvios ioan iacob de la neamţ (hozevitul)(1913 – 1960) (5 august)

Documents