I SERVICIILE PUBLICE DIN ECONOMIA NAŢIONALĂ

1 Noţiunea de serviciu şi principalele cerinţe pe care trebuie să le icircndeplinească un serviciu

Icircn ultimii ani icircn economia ţărilor dezvoltate serviciile au devenit principalul element dinamizator al competiţiei economice S-a observat de altfel că şi produsele sunt cumpărate pentru serviciile pe care le oferă Importanţa crescacircndă a serviciilor icircn economie şi ascensiunea lor spectaculoasă din ultimul timp au intensificat preocupările pentru cunoaşterea acestui sector de activitate

Serviciile au constituit obiect de studiu de bdquosine stătătorrdquo relativ recent icircn a doua jumătate a secolului trecut o dată cu dezvoltarea explozivă a sectorului terţiar care constituie un fenomen major al zilelor noastre Există o cerere puternică de servicii corelată cu evoluţia societăţii icircn general şi cu ridicarea nivelului de trai icircn special Serviciul reprezintă un procent important icircn activitatea economică 70 icircn SUA 65 icircn Franţa 56 icircn Germania 57 icircn Japonia Icircn SUA aproximativ 75 din populaţia activă lucrează icircn servicii Institutul McKinsey arată că icircn SUA serviciile reprezintă 40 din economia de piaţă şi 20 din economia de monopol Ele au o pondere de aproximativ 26 icircn export Preocupările specialiştilor de a depăşi relativa rămacircnere icircn urmă a teoriei faţă de practică s-au concentrat cum era şi firesc asupra definirii noţiunii de serviciu acţiune extrem de delicată avacircnd icircn vedere eterogenitatea activităţilor de acest gen ca şi numeroasele accepţiuni ale expresiei icircn viaţa cotidiană Din multitudinea de accepţiuni ale noţiunii de serviciu reţinem slujbă post muncă prestată icircn folosul cuiva subdiviziune fără personalitate juridică al unui ansamblu economic sau administrativ ajutor dat cuiva icircntr-o anumită icircmprejurare etc

Icircn sens strict economic noţiunea de serviciu acoperă un domeniu mult mai restracircns delimitat de noţiunea de utilitate (valoare de icircntrebuinţare) Icircn acest sens serviciile pot fi definite ca bdquoactivităţi utile destinate satisfacerii unei nevoi socialerdquo Chiar şi aşa sfera de cuprindere rămacircne destul de largă Văzute ca bdquoutilităţirdquo serviciile pot fi rezultatul muncii vii al muncii materializate (automobil televizor etc) sau al acţiunii unor factori naturali (izvoarele termale razele soarelui) Evident serviciile privite ca efecte ale unor bunuri materiale sau ale unor factori materiali sunt indispensabile omului dar de cele mai multe ori pentru a putea devenii bdquoefectiverdquo este nevoie de intervenţia omului Ca atare abordarea serviciilor ca o categorie economică presupune restracircngerea la acele activităţi care presupun anumite relaţii sociale de producţie Şi icircn acest cadru oarecum mai limitat există o paletă largă de interpretări ale noţiunii icircn funcţie de profunzimea cercetărilor şi scopul icircn care au fost elaborate

Indiferent de criteriile cu care se operează definirea serviciilor trebuie căutată icircn sfera activităţilor care le-au generat ceea ce presupune găsirea acelor elemente de identificare a lor şi respectiv de delimitare de celelalte activităţi economice

Punctul de pornire icircn definirea categoriei economice de serviciu icircl constituie delimitarea (separarea) acestuia de bunurile materiale Majoritatea definiţiilor icircntacirclnite icircn literatura de specialitate pun accent pe faptul că serviciile sunt bdquoactivităţi al căror rezultat este nematerial şi nestocabilrdquo nu se concretizează icircn produse cu existenţă de sine stătătoare

Icircn tabelul 1 sunt prezentate unele elemente care fac diferenţa icircntre bunuri şi serviciiIcircn ultimul timp se vehiculează tot mai mult ideea că separarea icircntre producţia de bunuri şi cea de

servicii este depăşită deoarece serviciile pot aduce o valoare adăugată mare şi pot folosi tehnică de icircnalt nivel (informatică) De altfel icircn practică este foarte dificil să se facă distincţia icircntre bunuri şi servicii icircntrucacirct achiziţionarea unui bun include şi un element de serviciu după cum achiziţionarea unui serviciu presupune nu de puţine ori prezenţa unor bunuri tangibile De exemplu autoturismul este considerat un bun deşi el este cumpărat pentru serviciul pe care-l oferă (transport) totodată acesta este icircnsoţit la cumpărare de servicii cum ar fi garanţia sau facilităţile financiare

Tabelul 1 Principalele deosebiri dintre bunuri şi serviciiBUNURI SERVICII1 Caracter material Imateriale2 Stocabile Nestocabile3 Pot fi analizate icircnainte de a fi cumpărate

Nu există icircnainte de cumpărare

4 Pot fi revacircndute Nu pot fi revacircndute5 Transfer de proprietate Nu se transferă6 Consumul este precedat de producţie Simultaneitate7 Pot fi transportate Nu pot fi transportate8 Producţia vacircnzarea consumul se desfăşoară icircn locuri diferite

Se desfăşoară icircn acelaşi loc

9 Doar fabricantul produce Clientul participă la producţie

10 Produsul poate fi exportat Serviciul nu se exportă doar sistemul de servicii

11 Cumpărătorul este puţin implicat Mult implicat12 Controlabile prin standard Puţin controlabile13 Complexitate tehnică Puţin complexe14 Variabilitate relativ mică Variabilitate mare

De asemenea icircn ultimul timp un număr tot mai mare de servicii icircmbracă o formă palpabilă (serviciile editoriale informatice icircnmagazinate pe benzi magnetice discuri pelicule etc) punacircnd sub semnul icircntrebării forma de exteriorizare a rezultatului activităţii icircn calitate de criteriu de delimitare icircntre bunuri şi servicii Pornind de la aceste elemente distinctive dintre bunuri şi servicii majoritatea specialiştilor privesc serviciile ca un sistem de utilităţi icircn care beneficiarul cumpără sau foloseşte nu un produs ci o anumită utilitate care-i oferă anumite avantaje (neconcretizate icircn majoritatea cazurilor icircntr-un bun material) destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale

Din multitudinea definiţiilor icircntacirclnite icircn literatura de specialitate reţinemDefiniţia dată de Asociaţia Americană de Marketing bdquoserviciile reprezintă activităţi beneficii sau

utilităţi care sunt oferite pe piaţă sau prestate icircn asociere cu vacircnzarea unui bun materialrdquo I Mărculescu şi N Nichita definesc serviciile ca fiind bdquoactivităţi din sfera producţiei materiale sau

nemateriale care fie că preced procesul de creare a produsului finit contribuind la pregătirea lui fie că sunt legate de produsele care au ieşit din sfera producţiei sociale fie că se concretizează icircn anumite efecte utile care se răsfracircng direct asupra omului societăţii sau naturii trăsătura generală a majorităţii lor constituind-o faptul că prestarea lor coincide icircn timp şi spaţiu cu icircntrebuinţarea consumarea lorrdquo

Prin urmare putem considera că serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt activităţi de sine stătătoare autonome şi sunt organizate distinct icircntr-un sector economic cunoscut sub numele de sector terţiar

Exprimarea unitară a tuturor serviciilor caracterizate după cum se ştie printr-o mare eterogenitate şi complexitate şi-a găsit reflectarea icircn acceptarea teoriei clasificării sectoriale a ramurilor avacircnd drept punct de pornire stabilirea sferei de cuprindere a serviciilor Promotorul clasificării sectoriale a economiei este considerat a fi Jean Fourastie

Conform acestei teorii economia se icircmparte icircn trei sectoare cu comportament economic diferit Sectorul primar grupează icircn principal activităţile legate direct de transformarea mediului natural (agricultura pescuitul activităţile forestiere şi după unele accepţiuni industria extractivă) Acest sector este definit ca un sector cu progres mediu

Sectorul secundar cuprinde activităţile industriale prelucrătoare unii autori includ icircn cadrul acestuia industriile extractive şi construcţiile Pentru Jean Fourastie acesta este un sector cu progres tehnic rapid

Sectorul terţiar include tot ceea ce nu apare icircn sectoarele primar şi secundar transporturile şi telecomunicaţiile comerţul turismul finanţele icircnvăţămacircntul administraţia de stat cultura ocrotirea sănătăţii gospodăria comunală băncile asigurările etc

Terţiarul este considerat (pe nedrept) sectorul cu progres tehnic lent icircn care trebuie să se acţioneze cu multă precauţie fiind foarte eterogen Este format icircn principal din servicii administraţie bănci comerţ asigurări etc

Clasificarea sectorială a ramurilor are deosebite semnificaţii teoretice şi practice mai ales icircn privinţa cuprinderii şi analizării ca un tot unitar a activităţilor sociale utile a modului icircn care se grupează activităţile din sfera producţiei materiale şi din afara acestora

Această clasificare prezintă icircnsă şi unele limite care nu pot fi trecute cu vederea Sectorul terţiar se dovedeşte a fi prea restracircns pentru a cuprinde toate serviciile Deşi icircn plan teoretic se acceptă identificarea dintre sfera serviciilor şi sectorul terţiar totuşi icircn practică există activităţi de natura serviciilor care servesc producţiei materiale şi sunt integrate acesteia (au loc icircn cadrul icircntreprinderilor producătoare de bunuri) De cele mai multe ori ele nu pot fi disociate şi evidenţiate separat de producţia propriu-zisă sau de produsul obţinut fiind incluse icircn sectoarele respective primar sau secundar Deci este evident faptul că sfera serviciilor este mai largă decacirct sfera sectorului terţiar cuprinzacircnd şi acele activităţi generatoare de efecte utile care au loc icircn celelalte sectoare de activitate (cercetare consulting etc)

O altă limită a clasificării sectoriale se referă la receptivitatea şi ritmul de penetrare a progresului tehnic icircn sectorul terţiar Pe de o parte dezvoltarea şi diversificarea accentuată a serviciilor sunt consecinţa directă a progresului tehnic din acest sector iar pe de altă parte este de neconceput progresul tehnic icircn sectoarele primar şi secundar fără dezvoltări corespunzătoare icircn cercetare telecomunicaţii icircnvăţămacircnt informatică sistem bancar etc tocmai ca efect al receptivităţii faţă de progresul tehnic Expansiunea diversificarea şi ritmurile diferenţiate de evoluţie a serviciilor au făcut ca icircn ultima vreme să se utilizeze tot mai

frecvent noţiunea de cuaternar pentru a desemna zona modernă a activităţilor economice din sectorul terţiar cercetare icircnvăţămacircnt informatică sănătate cultură educaţie ocuparea timpului liber etc Cuaternarul este denumit icircn literatura de specialitate ca fiind sectorul grijii faţă de om fiind un simbol al erei post-industriale

2 Serviciile publice componentă a sistemului terţiar

21 Definirea noţiunii de serviciu public

Icircn limbaj curent noţiunea de serviciu public este utilizată pentru a desemna o activitate de interes general prestată de un organism adică de o persoană juridică autorizată de o autoritate a administraţiei publice

Noţiune complexă şi esenţială a dreptului administrativ acest concept a suportat modificări importante de-a lungul timpului care l-au făcut să icircşi piardă claritatea iniţială Icircn doctrina occidentală s-au conturat pacircnă icircn prezent trei definiţii care coexistă şi care au fost preluate icircn legislaţia comunitară

bull Definiţia clasică conturată la icircnceputul secolului al-XX-lea consideră că serviciul public este acea activitate de interes general prestată numai de o persoană publică Icircn această accepţiune subzistă definiţia lui Duguit potrivit căruia serviciul public este bdquoactivitatea pe care guvernanţii sunt obligaţi să o presteze icircn interesul celor guvernaţirdquo Este evident că definirea serviciului public se face după natura juridică a organului care icircl prestează şi care trebuie neapărat să fie persoană publică adică statul colectivitate locală sau altă instituţie publică La această semnificaţie M Haurion adaugă sintagma serviciu public prin bdquonaturărdquo (şi nu după persoana care-l prestează) pentru a se opune lărgirii semnificaţiei serviciului public la orice tip de activitate pe care-l desfăşoară autorităţile statului

bull Definiţia interbelică a apărut ca o necesitate impusă de dezvoltarea economică spectaculoasă a societăţii care solicita servicii publice variate flexibile şi operative Pacircnă icircn anul 1939 aceste servicii erau apanajul statului şi instituţiilor sale care nu mai puteau face faţă cerinţelor sociale astfel icircncacirct s-a văzut nevoit să icircncredinţeze unele servicii publice către alte persoane private Astfel a apărut ideea prestării unui serviciu public prin intermediul unei firme private Această definiţie rămacircnea deficitară pentru că nu preciza icircn ce condiţii activitatea unei persoane private poate fi considerată serviciu public

Această dilemă este lămurită icircn 1964 cacircnd Laubodere arată că bdquoServiciul public este activitatea de interes general prestată de o persoană privată avacircnd prerogativele puterii publice sub controlul administraţieirdquo

Aşadar prima condiţie este bdquointeresul generalrdquo Atunci cacircnd analizăm icircnsă activitatea unei persoane private este foarte greu să delimităm pacircnă unde merge interesul general şi de unde icircncepe interesul particular Cea mai bună distincţie este aceea dintre activităţile necesare şi activităţile profitabile serviciile publice au ca prim obiectiv interesul public şi nu obţinerea de profit

A doua condiţie bdquomijloacele puterii publicerdquo sunt privilegii acordate persoanei private care serveşte interesul general şi ca atare se bucură de autoritate icircn raport cu terţii (şi nu de egalitate) Acest raport de autoritate permite fie monopolul asupra unei activităţi fie emiterea de acte cu caracter unilateral sau chiar stabilirea de taxe

A treia condiţie se referă la bdquocontrolul administraţieirdquo asupra activităţii de prestări servicii publice Această condiţie derivă din faptul că o persoană privată poate presta un serviciu public numai printr-o delegare dată de o persoană publică Această delegare se poate face fie printr-un contract fie printr-un act administrativ unilateral explicit sau implicit Delegarea este necesară pentru a circumscrie limitele icircn interiorul cărora poate acţiona cel icircmputernicit

bull Definiţia actuală s-a conturat la sfacircrşitul anilor rsquo80 ca urmare a evoluţiei democraţiei recunoscacircndu-se faptul că unele servicii publice desfăşurate de persoane private nu trebuie să se bucure neapărat de prerogativele puterii publice Precizarea este necesară icircntrucacirct o serie de servicii publice de interes social cum ar fi cele de sănătate cultură icircnvăţămacircnt etc se realizează de către persoane private dar fără prerogativele puterii publice Ideea democratismului şi descentralizării a impus icircn practică sistemul preluării gestiunii serviciilor publice din macircna statului şi predării lor către persoane private icircn condiţiile mai sus amintite Icircn jurisprudenţă s-a răspacircndit astfel sintagma bdquoservicii private de interes generalrdquo care nu corespunde icircnsă pe deplin celor trei condiţii stabilite icircn practica administraţiei publice nici chiar icircn ţările dezvoltate Cel puţin sub aspectul controlului serviciile publice sunt subordonate administraţiei mai mult ca oricacircnd

Icircn concluzie astăzi identificarea unui serviciu public presupune luarea icircn considerare a trei elementea) Elementul material serviciul public este icircn primul racircnd o activitate de interes general Serviciul

public nu mai este privit ca un organism public ci icircn special ca o activitate care răspunde unui obiectiv de interes general Această activitate poate fi asigurată eventual de către o persoană privată Trebuie de asemenea menţionat că orice activitate de interes general reprezintă şi un serviciu public

b) Elementul voluntarist adică intenţia puterilor publice Nu va exista un serviciu public decacirct dacă puterile publice (autorităţi naţionale sau locale) şi-au manifestat intenţia de a-şi asuma (direct sau indirect) o activitate de interes general

Nu există deci servicii publice bdquoprin natura lorrdquoNoţiunea de serviciu public apare de aceea ca o noţiune subiectivă şi evolutivă Evoluţia are loc icircn

sensul lărgirii sferei de cuprindere Astfel o dată cu dezvoltarea nevoilor icircn domeniul petrecerii timpului liber activităţi cum ar fi exploatarea unui teatru a unui teleski icircntr-o staţiune montană sau organizarea de competiţii de către federaţiile sportive au căpătat eticheta de servicii publice

Există anumite dificultăţi icircn identificarea intenţiei exacte a guvernanţilor mai ales atunci cacircnd ei icircncredinţează anumite activităţi de interes general unor persoane private icircn mod expres ca fiind servicii publice Este necesară atunci prezenţa a trei indicii pentru a putea identifica serviciul public

o activitatea trebuie să răspundă unei misiuni de interes generalo organizaţia privată respectivă trebuie să dispună de veritabileprerogative de putere publicăo organizaţia privată respectivă trebuie să fie supusă unui control din partea puterilor publice

Icircn majoritatea cazurilor voinţa puterilor publice este uşor de identificat persoana publică respectivă icircşi asumă icircn mod direct activitatea de interes general icircn cauză Dacă activitatea de interes general este asigurată de către o persoană privată trebuie să se ţină seama icircn mod special de controlul administraţiei (de către puterea publică) Orice serviciu public depinde deci icircn mod direct sau indirect de voinţa unei persoane publice care decide crearea sa modul de gestiune regulile fundamentale de organizare

c) Elementul formal Regulile aplicabile icircn mod normal activităţilor de servicii publice provin din acel regim juridic căruia icirci este supusă activitatea de interes general icircn cauză Existenţa unui regim juridic specific regimul de drept administrativ apare icircn mod clar atunci cacircnd serviciul public este asigurat icircn mod direct de către o persoană publică

22 Tipologia serviciilor publice

Icircn literatura de specialitate se utilizează mai multe criterii de clasificare a serviciilor publice1 După natura serviciilor publice se disting servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice

industriale şi comerciale (SPIC) Pacircnă icircn primii ani ai secolului al-XX-lea erau recunoscute de către stat aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă şi nu comercială Ca atare activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfăşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul trecut autorităţile administraţiei publice au preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc) Icircntre nivelul de dezvoltare economico-socială şi controlul administrativ al unor sectoare de activitate s-a creat o contradicţie care icircn cele din urmă a dus la soluţia concesionării serviciilor comerciale şi industriale de stat către persoane private

Pe de altă parte dispariţia totală a statului bdquojandarmrdquo şi instaurarea statului bdquoprovidenţeirdquo a permis din ce icircn ce mai mult intervenţia colectivităţilor locale icircn activităţile comerciale şi industriale şi preluarea icircn gestiune proprie a acestor activităţi

Icircn doctrină s-a considerat necesară distincţia dintre SPA şi SPIC pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face icircnsă distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la o serie de criterii)

1048707 primul criteriu este acela al obiectului adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)

1048707 al doilea criteriu se referă la modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA Aşadar un serviciu public este SPA dacă are ca sursă de finanţare o taxă de natură fiscală sau este un SPIC dacă icircncasează taxele de la usageri-beneficiari

1048707 al treilea criteriu se referă la modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC Sunt evident servicii publice administrative cele care funcţionează pe baza regulilor de contabilitatefinanţe publice

2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebima) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor

b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarcaa) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a

administraţiei publice4 Din punct de vedere al delegării lora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa

altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal

deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc6 Icircn raport cu colectivităţile publice de care depind distingema) Servicii publice interne şi extrateritoriale Icircntr-o manieră generală toate serviciile sunt icircn cadrul

geografic al statului dar sunt unele care se prelungesc icircn exterior (de exemplu afacerile externe au o administraţie centrală şi organe şi agenţi icircn exterior serviciul marină-aviaţie care se execută icircn afara graniţelor) Cu toate acestea distincţia prezintă puţin interes din punct de vedere al structurii generale şi al regulilor de funcţionare a serviciilor

b) Serviciile civile şi cele militare Cele din urmă sunt supuse unei discipline foarte stricte organizate şi conduse după reguli care parţial le sunt proprii Icircn multe ţări ele dispun chiar icircn timp de pace de puterea de rechiziţie a oamenilor obligaţi să petreacă un anumit timp sub drapel şi de anumite puteri de rechiziţie a bunurilor

7 După gradul de cuprindere distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau

comunaleIcircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine

executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvernator de provincie icircn Germania preşedinte de district

8 Icircn practica internaţională se utilizează clasificarea bunurilor şi serviciilor după natura acestora modul de folosire procesul tehnologic organizare şi finanţare acţiune cunoscută sub denumirea de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)

Din acest punct de vedere serviciile publice sunt icircncadrate pe secţiuni subsecţiuni diviziuni grupe şi clase după cum urmează

75 Administraţie publică şi apărare asistenţă socială obligatorie751 Administraţie generală7511 Activităţi de administraţie generală7512 Administrarea activităţii organismelor care acţionează icircn domeniul icircngrijirii sănătăţii

icircnvăţămacircntului culturii şi al altor activităţi sociale cu excepţia asistenţei sociale obligatorii7513 Administrarea şi susţinerea activităţilor economice7514 Activităţi auxiliare pentru guvern7515 Administrarea activităţilor pentru protecţia mediului icircnconjurător752 Servicii pentru societate7521 Activităţi de afaceri externe7522 Activităţi de apărare naţională7523 Activităţi de justiţie7524 Activităţi de ordine publică7525 Activităţi de protecţie civilă753 Activităţi de protecţie socială obligatorie7531 Activităţi de protecţie socială obligatorie (exclusiv ajutoarele pentru şomaj)7532 Gestionarea fondului de şomajIcircNVĂŢĂMAcircNT80 Icircnvăţămacircnt801 Icircnvăţămacircnt preşcolar şi primar8021 Icircnvăţămacircnt gimnazial8022 Icircnvăţămacircnt liceal

8023 Icircnvăţămacircnt profesional8024 Icircnvăţămacircnt postliceal803 Icircnvăţămacircnt superior8031 Icircnvăţămacircnt superior8032 Icircnvăţămacircnt postuniversitar şi de doctoratSĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ85 Sănătate şi asistenţă socială851 Activităţi referitoare la activitatea umană8511 Activităţi de asistenţă spitalicească şi sanatorială8512 Activităţi de asistenţă medicală ambulatorie8513 Activităţi de asistenţă stomatologică8514 Alte activităţi de asistenţă medicală852 Activităţi veterinare8520 Activităţi veterinare853 Asistenţă socială8531 Activităţi de asistenţă socială cu cazare8532 Activităţi de asistenţă socială fără cazareALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE ŞI PERSONALE90 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritatea şi activităţi similare900 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare9000 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare91 Activităţi sociative diverse911 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9111 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9112 Activităţi ale organizaţiilor profesionale912 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor9120 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor913 Alte activităţi asociative9131 Activităţi ale organizaţiilor religioase9132 Activităţi ale organizaţiilor politice9133 Alte activităţi asociative92 Activităţi recreative culturale şi sportive921 Activităţi cinematografice şi video9211 Producţie de filme cinematografice şi video9212 Distribuţie de filme cinematografice şi video9213 Proiecte de filme cinematografice922 Activităţi de radio şi televiziune9220 Activităţi de radio şi televiziune923 Activităţi de spectacole9231 Activităţi de artă şi spectacole9232 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol9233 Alte activităţi de spectacole924 Activităţi ale agenţilor de presă9240 Activităţi ale agenţilor de presă925 Activităţi ale bibliotecilor arhivelor muzeelor şi alte activităţi culturale9251 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor9252 Activităţi ale muzeelor conservarea monumentelor şi clădirilor istorice9253 Activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor naturale926 Activităţi sportive9261 Activităţi ale bazelor sportive9262 Alte activităţi sportive927 Alte activităţi recreative9271 Jocuri de noroc9272 Parcuri de recreaţii şi plaje9273 Alte activităţi recreative93 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice930 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice9301 Spălarea curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor9302 Coafura şi alte activităţi de icircnfrumuseţare9303 Activităţi de pompe funebre şi similare

9304 Activităţi de icircntreţinere corporală9305 Alte activităţi de servicii pentru persoane fiziceACTIVITĂŢI ALE PERSONALULUI ANGAJAT IcircN GOSPODĂRII PERSONALE94 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale950 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodări personale9500 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personaleACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILORŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale990 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale9900 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Romacircnia a adoptat Clasificarea

Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) icircncă din anul 1990 ceea ce a permis identificarea tuturor activităţilor şi unificarea denumirilor sistematizarea şi codificarea lor şi pe această bază posibilitatea utilizării sistemelor informatice de prelucrare şi analiză a datelor conectarea la structurile internaţionale de tipul tabelelor input-output şi la Sistemul Conturilor Naţionale

23 Caracteristicile principale ale serviciilor publice industriale comerciale şi administrative

Serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt autonomizate icircn procesul adacircncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct icircntr-un sector denumit sector terţiar Beneficiarul serviciilor icircşi apropie o utilitate care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii destinate icircmplinirii unor nevoi personale (individuale) sau sociale

Serviciile prezintă o serie de trăsături caracteristice care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de altă parte se pot constitui icircn criterii de delimitare faţă de celelalte domenii ale activităţii economico-sociale Este de remarcat faptul că sfera serviciilor este largă şi eterogenă fapt pentru care aceste trăsături pot să nu se regăsească icircn totalitatea lor icircn fiecare tip de serviciu

Icircn teoria economică s-au conturat următoarele trăsături caracteristice ale serviciilor1 Forma nematerială a serviciilorCele mai multe dintre servicii nu se concretizează icircn bunuri materiale ci icircmbracă forma unor activităţi

sau faze ale unor procese economico-socialeAceastă trăsătură icircnsă nu trebuie absolutizată Unele servicii au o expresie materială dar de o anumită

formă specială (suport material) şi corespunzător o existenţă de sine stătătoare (benzi magnetice discuri soft-uri etc) icircnsă valoarea intrinsecă a formei materiale a serviciilor de acest fel este net inferioară valorii informaţiilor pe care le vehiculează Imaterialitatea serviciilor face ca icircn literatura de specialitate acestea să fie cunoscute sub denumirea de invizibile iar comerţul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comerţ invizibil De aceea icircn comerţul internaţional cu servicii cele mai multe dintre acestea nu pot fi identificate la trecerea frontierelor şi ca atare de cele mai multe ori ele ocolesc barierele vamale tradiţionale

2 Intangibilitatea serviciilorExprimă faptul că ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti (auz miros văz

gust etc) icircnainte de a fi cumpărate sau chiar consumate De exemplu spectatorul unui film artistic nu ştie icircn momentul icircn care cumpără biletul icircn ce măsură prestaţia actorilor icircl satisface sau dacă o persoană solicită şi achită reparaţia unui televizor fără să poată aprecia eficienţa funcţionării acestuia după execuţia lucrării etc

Ca urmare apare neicircncrederea clientului şi corespunzător o anumită reţinere icircn luarea deciziei de cumpărare Icircn aceste condiţii vacircnzarea serviciilor necesită eforturi sporite de cunoaştere a cererii şi de stimulare a ei prin evidenţierea părţilor vizibile ale lor exprimate prin calitatea personalului caracteristicile echipamentelor nivelul preţurilor mediul ambiant etc Icircn literatura de specialitate s-au conturat o serie de modalităţi concrete de evidenţiere a aspectelor unui serviciu icircntre care reţinem Ambianţa icircn care este prestat un serviciu constituie un prim element care ne permite să ne formăm o imagine cu privire la serviciul respectiv De exemplu icircn icircnvăţămacircntul universitar temperatura neadecvată icircn sălile de cursseminarii zgomotul ventilaţia designul mobilierului culorile icircncăperilor etc pot influenţa sensibil atitudinea şi comportamentul studenţilor Nu trebuie neglijată nici componenta umană a mediului profesorul asistentul care joacă un rol extrem de important icircn ridicarea nivelului calitativ al serviciului de instruire a studenţilor Comunicaţiile cu privire la serviciu concretizate icircn publicitate reclame minifilme publicitare relaţii publice pliante etc au menirea să evidenţieze ceea ce este vizibil şi icircn special cele mai recente icircmbunătăţiri aduse acestuia

Preţul este folosit de consumator ca un indicator de bază al calităţii serviciilor Icircn acest context stabilirea unui preţ real este foarte importantă mai ales icircn cazurile icircn care prestarea unui serviciu diferă sensibil de la o firmă la alta şi unde riscul de a cumpăra un serviciu de slabă calitate este ridicat

3 Inseparabilitatea icircn timp şi spaţiu a serviciilor

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

10 Produsul poate fi exportat Serviciul nu se exportă doar sistemul de servicii

11 Cumpărătorul este puţin implicat Mult implicat12 Controlabile prin standard Puţin controlabile13 Complexitate tehnică Puţin complexe14 Variabilitate relativ mică Variabilitate mare

De asemenea icircn ultimul timp un număr tot mai mare de servicii icircmbracă o formă palpabilă (serviciile editoriale informatice icircnmagazinate pe benzi magnetice discuri pelicule etc) punacircnd sub semnul icircntrebării forma de exteriorizare a rezultatului activităţii icircn calitate de criteriu de delimitare icircntre bunuri şi servicii Pornind de la aceste elemente distinctive dintre bunuri şi servicii majoritatea specialiştilor privesc serviciile ca un sistem de utilităţi icircn care beneficiarul cumpără sau foloseşte nu un produs ci o anumită utilitate care-i oferă anumite avantaje (neconcretizate icircn majoritatea cazurilor icircntr-un bun material) destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale

Din multitudinea definiţiilor icircntacirclnite icircn literatura de specialitate reţinemDefiniţia dată de Asociaţia Americană de Marketing bdquoserviciile reprezintă activităţi beneficii sau

utilităţi care sunt oferite pe piaţă sau prestate icircn asociere cu vacircnzarea unui bun materialrdquo I Mărculescu şi N Nichita definesc serviciile ca fiind bdquoactivităţi din sfera producţiei materiale sau

nemateriale care fie că preced procesul de creare a produsului finit contribuind la pregătirea lui fie că sunt legate de produsele care au ieşit din sfera producţiei sociale fie că se concretizează icircn anumite efecte utile care se răsfracircng direct asupra omului societăţii sau naturii trăsătura generală a majorităţii lor constituind-o faptul că prestarea lor coincide icircn timp şi spaţiu cu icircntrebuinţarea consumarea lorrdquo

Prin urmare putem considera că serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt activităţi de sine stătătoare autonome şi sunt organizate distinct icircntr-un sector economic cunoscut sub numele de sector terţiar

Exprimarea unitară a tuturor serviciilor caracterizate după cum se ştie printr-o mare eterogenitate şi complexitate şi-a găsit reflectarea icircn acceptarea teoriei clasificării sectoriale a ramurilor avacircnd drept punct de pornire stabilirea sferei de cuprindere a serviciilor Promotorul clasificării sectoriale a economiei este considerat a fi Jean Fourastie

Conform acestei teorii economia se icircmparte icircn trei sectoare cu comportament economic diferit Sectorul primar grupează icircn principal activităţile legate direct de transformarea mediului natural (agricultura pescuitul activităţile forestiere şi după unele accepţiuni industria extractivă) Acest sector este definit ca un sector cu progres mediu

Sectorul secundar cuprinde activităţile industriale prelucrătoare unii autori includ icircn cadrul acestuia industriile extractive şi construcţiile Pentru Jean Fourastie acesta este un sector cu progres tehnic rapid

Sectorul terţiar include tot ceea ce nu apare icircn sectoarele primar şi secundar transporturile şi telecomunicaţiile comerţul turismul finanţele icircnvăţămacircntul administraţia de stat cultura ocrotirea sănătăţii gospodăria comunală băncile asigurările etc

Terţiarul este considerat (pe nedrept) sectorul cu progres tehnic lent icircn care trebuie să se acţioneze cu multă precauţie fiind foarte eterogen Este format icircn principal din servicii administraţie bănci comerţ asigurări etc

Clasificarea sectorială a ramurilor are deosebite semnificaţii teoretice şi practice mai ales icircn privinţa cuprinderii şi analizării ca un tot unitar a activităţilor sociale utile a modului icircn care se grupează activităţile din sfera producţiei materiale şi din afara acestora

Această clasificare prezintă icircnsă şi unele limite care nu pot fi trecute cu vederea Sectorul terţiar se dovedeşte a fi prea restracircns pentru a cuprinde toate serviciile Deşi icircn plan teoretic se acceptă identificarea dintre sfera serviciilor şi sectorul terţiar totuşi icircn practică există activităţi de natura serviciilor care servesc producţiei materiale şi sunt integrate acesteia (au loc icircn cadrul icircntreprinderilor producătoare de bunuri) De cele mai multe ori ele nu pot fi disociate şi evidenţiate separat de producţia propriu-zisă sau de produsul obţinut fiind incluse icircn sectoarele respective primar sau secundar Deci este evident faptul că sfera serviciilor este mai largă decacirct sfera sectorului terţiar cuprinzacircnd şi acele activităţi generatoare de efecte utile care au loc icircn celelalte sectoare de activitate (cercetare consulting etc)

O altă limită a clasificării sectoriale se referă la receptivitatea şi ritmul de penetrare a progresului tehnic icircn sectorul terţiar Pe de o parte dezvoltarea şi diversificarea accentuată a serviciilor sunt consecinţa directă a progresului tehnic din acest sector iar pe de altă parte este de neconceput progresul tehnic icircn sectoarele primar şi secundar fără dezvoltări corespunzătoare icircn cercetare telecomunicaţii icircnvăţămacircnt informatică sistem bancar etc tocmai ca efect al receptivităţii faţă de progresul tehnic Expansiunea diversificarea şi ritmurile diferenţiate de evoluţie a serviciilor au făcut ca icircn ultima vreme să se utilizeze tot mai

frecvent noţiunea de cuaternar pentru a desemna zona modernă a activităţilor economice din sectorul terţiar cercetare icircnvăţămacircnt informatică sănătate cultură educaţie ocuparea timpului liber etc Cuaternarul este denumit icircn literatura de specialitate ca fiind sectorul grijii faţă de om fiind un simbol al erei post-industriale

2 Serviciile publice componentă a sistemului terţiar

21 Definirea noţiunii de serviciu public

Icircn limbaj curent noţiunea de serviciu public este utilizată pentru a desemna o activitate de interes general prestată de un organism adică de o persoană juridică autorizată de o autoritate a administraţiei publice

Noţiune complexă şi esenţială a dreptului administrativ acest concept a suportat modificări importante de-a lungul timpului care l-au făcut să icircşi piardă claritatea iniţială Icircn doctrina occidentală s-au conturat pacircnă icircn prezent trei definiţii care coexistă şi care au fost preluate icircn legislaţia comunitară

bull Definiţia clasică conturată la icircnceputul secolului al-XX-lea consideră că serviciul public este acea activitate de interes general prestată numai de o persoană publică Icircn această accepţiune subzistă definiţia lui Duguit potrivit căruia serviciul public este bdquoactivitatea pe care guvernanţii sunt obligaţi să o presteze icircn interesul celor guvernaţirdquo Este evident că definirea serviciului public se face după natura juridică a organului care icircl prestează şi care trebuie neapărat să fie persoană publică adică statul colectivitate locală sau altă instituţie publică La această semnificaţie M Haurion adaugă sintagma serviciu public prin bdquonaturărdquo (şi nu după persoana care-l prestează) pentru a se opune lărgirii semnificaţiei serviciului public la orice tip de activitate pe care-l desfăşoară autorităţile statului

bull Definiţia interbelică a apărut ca o necesitate impusă de dezvoltarea economică spectaculoasă a societăţii care solicita servicii publice variate flexibile şi operative Pacircnă icircn anul 1939 aceste servicii erau apanajul statului şi instituţiilor sale care nu mai puteau face faţă cerinţelor sociale astfel icircncacirct s-a văzut nevoit să icircncredinţeze unele servicii publice către alte persoane private Astfel a apărut ideea prestării unui serviciu public prin intermediul unei firme private Această definiţie rămacircnea deficitară pentru că nu preciza icircn ce condiţii activitatea unei persoane private poate fi considerată serviciu public

Această dilemă este lămurită icircn 1964 cacircnd Laubodere arată că bdquoServiciul public este activitatea de interes general prestată de o persoană privată avacircnd prerogativele puterii publice sub controlul administraţieirdquo

Aşadar prima condiţie este bdquointeresul generalrdquo Atunci cacircnd analizăm icircnsă activitatea unei persoane private este foarte greu să delimităm pacircnă unde merge interesul general şi de unde icircncepe interesul particular Cea mai bună distincţie este aceea dintre activităţile necesare şi activităţile profitabile serviciile publice au ca prim obiectiv interesul public şi nu obţinerea de profit

A doua condiţie bdquomijloacele puterii publicerdquo sunt privilegii acordate persoanei private care serveşte interesul general şi ca atare se bucură de autoritate icircn raport cu terţii (şi nu de egalitate) Acest raport de autoritate permite fie monopolul asupra unei activităţi fie emiterea de acte cu caracter unilateral sau chiar stabilirea de taxe

A treia condiţie se referă la bdquocontrolul administraţieirdquo asupra activităţii de prestări servicii publice Această condiţie derivă din faptul că o persoană privată poate presta un serviciu public numai printr-o delegare dată de o persoană publică Această delegare se poate face fie printr-un contract fie printr-un act administrativ unilateral explicit sau implicit Delegarea este necesară pentru a circumscrie limitele icircn interiorul cărora poate acţiona cel icircmputernicit

bull Definiţia actuală s-a conturat la sfacircrşitul anilor rsquo80 ca urmare a evoluţiei democraţiei recunoscacircndu-se faptul că unele servicii publice desfăşurate de persoane private nu trebuie să se bucure neapărat de prerogativele puterii publice Precizarea este necesară icircntrucacirct o serie de servicii publice de interes social cum ar fi cele de sănătate cultură icircnvăţămacircnt etc se realizează de către persoane private dar fără prerogativele puterii publice Ideea democratismului şi descentralizării a impus icircn practică sistemul preluării gestiunii serviciilor publice din macircna statului şi predării lor către persoane private icircn condiţiile mai sus amintite Icircn jurisprudenţă s-a răspacircndit astfel sintagma bdquoservicii private de interes generalrdquo care nu corespunde icircnsă pe deplin celor trei condiţii stabilite icircn practica administraţiei publice nici chiar icircn ţările dezvoltate Cel puţin sub aspectul controlului serviciile publice sunt subordonate administraţiei mai mult ca oricacircnd

Icircn concluzie astăzi identificarea unui serviciu public presupune luarea icircn considerare a trei elementea) Elementul material serviciul public este icircn primul racircnd o activitate de interes general Serviciul

public nu mai este privit ca un organism public ci icircn special ca o activitate care răspunde unui obiectiv de interes general Această activitate poate fi asigurată eventual de către o persoană privată Trebuie de asemenea menţionat că orice activitate de interes general reprezintă şi un serviciu public

b) Elementul voluntarist adică intenţia puterilor publice Nu va exista un serviciu public decacirct dacă puterile publice (autorităţi naţionale sau locale) şi-au manifestat intenţia de a-şi asuma (direct sau indirect) o activitate de interes general

Nu există deci servicii publice bdquoprin natura lorrdquoNoţiunea de serviciu public apare de aceea ca o noţiune subiectivă şi evolutivă Evoluţia are loc icircn

sensul lărgirii sferei de cuprindere Astfel o dată cu dezvoltarea nevoilor icircn domeniul petrecerii timpului liber activităţi cum ar fi exploatarea unui teatru a unui teleski icircntr-o staţiune montană sau organizarea de competiţii de către federaţiile sportive au căpătat eticheta de servicii publice

Există anumite dificultăţi icircn identificarea intenţiei exacte a guvernanţilor mai ales atunci cacircnd ei icircncredinţează anumite activităţi de interes general unor persoane private icircn mod expres ca fiind servicii publice Este necesară atunci prezenţa a trei indicii pentru a putea identifica serviciul public

o activitatea trebuie să răspundă unei misiuni de interes generalo organizaţia privată respectivă trebuie să dispună de veritabileprerogative de putere publicăo organizaţia privată respectivă trebuie să fie supusă unui control din partea puterilor publice

Icircn majoritatea cazurilor voinţa puterilor publice este uşor de identificat persoana publică respectivă icircşi asumă icircn mod direct activitatea de interes general icircn cauză Dacă activitatea de interes general este asigurată de către o persoană privată trebuie să se ţină seama icircn mod special de controlul administraţiei (de către puterea publică) Orice serviciu public depinde deci icircn mod direct sau indirect de voinţa unei persoane publice care decide crearea sa modul de gestiune regulile fundamentale de organizare

c) Elementul formal Regulile aplicabile icircn mod normal activităţilor de servicii publice provin din acel regim juridic căruia icirci este supusă activitatea de interes general icircn cauză Existenţa unui regim juridic specific regimul de drept administrativ apare icircn mod clar atunci cacircnd serviciul public este asigurat icircn mod direct de către o persoană publică

22 Tipologia serviciilor publice

Icircn literatura de specialitate se utilizează mai multe criterii de clasificare a serviciilor publice1 După natura serviciilor publice se disting servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice

industriale şi comerciale (SPIC) Pacircnă icircn primii ani ai secolului al-XX-lea erau recunoscute de către stat aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă şi nu comercială Ca atare activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfăşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul trecut autorităţile administraţiei publice au preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc) Icircntre nivelul de dezvoltare economico-socială şi controlul administrativ al unor sectoare de activitate s-a creat o contradicţie care icircn cele din urmă a dus la soluţia concesionării serviciilor comerciale şi industriale de stat către persoane private

Pe de altă parte dispariţia totală a statului bdquojandarmrdquo şi instaurarea statului bdquoprovidenţeirdquo a permis din ce icircn ce mai mult intervenţia colectivităţilor locale icircn activităţile comerciale şi industriale şi preluarea icircn gestiune proprie a acestor activităţi

Icircn doctrină s-a considerat necesară distincţia dintre SPA şi SPIC pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face icircnsă distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la o serie de criterii)

1048707 primul criteriu este acela al obiectului adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)

1048707 al doilea criteriu se referă la modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA Aşadar un serviciu public este SPA dacă are ca sursă de finanţare o taxă de natură fiscală sau este un SPIC dacă icircncasează taxele de la usageri-beneficiari

1048707 al treilea criteriu se referă la modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC Sunt evident servicii publice administrative cele care funcţionează pe baza regulilor de contabilitatefinanţe publice

2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebima) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor

b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarcaa) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a

administraţiei publice4 Din punct de vedere al delegării lora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa

altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal

deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc6 Icircn raport cu colectivităţile publice de care depind distingema) Servicii publice interne şi extrateritoriale Icircntr-o manieră generală toate serviciile sunt icircn cadrul

geografic al statului dar sunt unele care se prelungesc icircn exterior (de exemplu afacerile externe au o administraţie centrală şi organe şi agenţi icircn exterior serviciul marină-aviaţie care se execută icircn afara graniţelor) Cu toate acestea distincţia prezintă puţin interes din punct de vedere al structurii generale şi al regulilor de funcţionare a serviciilor

b) Serviciile civile şi cele militare Cele din urmă sunt supuse unei discipline foarte stricte organizate şi conduse după reguli care parţial le sunt proprii Icircn multe ţări ele dispun chiar icircn timp de pace de puterea de rechiziţie a oamenilor obligaţi să petreacă un anumit timp sub drapel şi de anumite puteri de rechiziţie a bunurilor

7 După gradul de cuprindere distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau

comunaleIcircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine

executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvernator de provincie icircn Germania preşedinte de district

8 Icircn practica internaţională se utilizează clasificarea bunurilor şi serviciilor după natura acestora modul de folosire procesul tehnologic organizare şi finanţare acţiune cunoscută sub denumirea de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)

Din acest punct de vedere serviciile publice sunt icircncadrate pe secţiuni subsecţiuni diviziuni grupe şi clase după cum urmează

75 Administraţie publică şi apărare asistenţă socială obligatorie751 Administraţie generală7511 Activităţi de administraţie generală7512 Administrarea activităţii organismelor care acţionează icircn domeniul icircngrijirii sănătăţii

icircnvăţămacircntului culturii şi al altor activităţi sociale cu excepţia asistenţei sociale obligatorii7513 Administrarea şi susţinerea activităţilor economice7514 Activităţi auxiliare pentru guvern7515 Administrarea activităţilor pentru protecţia mediului icircnconjurător752 Servicii pentru societate7521 Activităţi de afaceri externe7522 Activităţi de apărare naţională7523 Activităţi de justiţie7524 Activităţi de ordine publică7525 Activităţi de protecţie civilă753 Activităţi de protecţie socială obligatorie7531 Activităţi de protecţie socială obligatorie (exclusiv ajutoarele pentru şomaj)7532 Gestionarea fondului de şomajIcircNVĂŢĂMAcircNT80 Icircnvăţămacircnt801 Icircnvăţămacircnt preşcolar şi primar8021 Icircnvăţămacircnt gimnazial8022 Icircnvăţămacircnt liceal

8023 Icircnvăţămacircnt profesional8024 Icircnvăţămacircnt postliceal803 Icircnvăţămacircnt superior8031 Icircnvăţămacircnt superior8032 Icircnvăţămacircnt postuniversitar şi de doctoratSĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ85 Sănătate şi asistenţă socială851 Activităţi referitoare la activitatea umană8511 Activităţi de asistenţă spitalicească şi sanatorială8512 Activităţi de asistenţă medicală ambulatorie8513 Activităţi de asistenţă stomatologică8514 Alte activităţi de asistenţă medicală852 Activităţi veterinare8520 Activităţi veterinare853 Asistenţă socială8531 Activităţi de asistenţă socială cu cazare8532 Activităţi de asistenţă socială fără cazareALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE ŞI PERSONALE90 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritatea şi activităţi similare900 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare9000 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare91 Activităţi sociative diverse911 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9111 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9112 Activităţi ale organizaţiilor profesionale912 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor9120 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor913 Alte activităţi asociative9131 Activităţi ale organizaţiilor religioase9132 Activităţi ale organizaţiilor politice9133 Alte activităţi asociative92 Activităţi recreative culturale şi sportive921 Activităţi cinematografice şi video9211 Producţie de filme cinematografice şi video9212 Distribuţie de filme cinematografice şi video9213 Proiecte de filme cinematografice922 Activităţi de radio şi televiziune9220 Activităţi de radio şi televiziune923 Activităţi de spectacole9231 Activităţi de artă şi spectacole9232 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol9233 Alte activităţi de spectacole924 Activităţi ale agenţilor de presă9240 Activităţi ale agenţilor de presă925 Activităţi ale bibliotecilor arhivelor muzeelor şi alte activităţi culturale9251 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor9252 Activităţi ale muzeelor conservarea monumentelor şi clădirilor istorice9253 Activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor naturale926 Activităţi sportive9261 Activităţi ale bazelor sportive9262 Alte activităţi sportive927 Alte activităţi recreative9271 Jocuri de noroc9272 Parcuri de recreaţii şi plaje9273 Alte activităţi recreative93 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice930 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice9301 Spălarea curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor9302 Coafura şi alte activităţi de icircnfrumuseţare9303 Activităţi de pompe funebre şi similare

9304 Activităţi de icircntreţinere corporală9305 Alte activităţi de servicii pentru persoane fiziceACTIVITĂŢI ALE PERSONALULUI ANGAJAT IcircN GOSPODĂRII PERSONALE94 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale950 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodări personale9500 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personaleACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILORŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale990 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale9900 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Romacircnia a adoptat Clasificarea

Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) icircncă din anul 1990 ceea ce a permis identificarea tuturor activităţilor şi unificarea denumirilor sistematizarea şi codificarea lor şi pe această bază posibilitatea utilizării sistemelor informatice de prelucrare şi analiză a datelor conectarea la structurile internaţionale de tipul tabelelor input-output şi la Sistemul Conturilor Naţionale

23 Caracteristicile principale ale serviciilor publice industriale comerciale şi administrative

Serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt autonomizate icircn procesul adacircncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct icircntr-un sector denumit sector terţiar Beneficiarul serviciilor icircşi apropie o utilitate care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii destinate icircmplinirii unor nevoi personale (individuale) sau sociale

Serviciile prezintă o serie de trăsături caracteristice care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de altă parte se pot constitui icircn criterii de delimitare faţă de celelalte domenii ale activităţii economico-sociale Este de remarcat faptul că sfera serviciilor este largă şi eterogenă fapt pentru care aceste trăsături pot să nu se regăsească icircn totalitatea lor icircn fiecare tip de serviciu

Icircn teoria economică s-au conturat următoarele trăsături caracteristice ale serviciilor1 Forma nematerială a serviciilorCele mai multe dintre servicii nu se concretizează icircn bunuri materiale ci icircmbracă forma unor activităţi

sau faze ale unor procese economico-socialeAceastă trăsătură icircnsă nu trebuie absolutizată Unele servicii au o expresie materială dar de o anumită

formă specială (suport material) şi corespunzător o existenţă de sine stătătoare (benzi magnetice discuri soft-uri etc) icircnsă valoarea intrinsecă a formei materiale a serviciilor de acest fel este net inferioară valorii informaţiilor pe care le vehiculează Imaterialitatea serviciilor face ca icircn literatura de specialitate acestea să fie cunoscute sub denumirea de invizibile iar comerţul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comerţ invizibil De aceea icircn comerţul internaţional cu servicii cele mai multe dintre acestea nu pot fi identificate la trecerea frontierelor şi ca atare de cele mai multe ori ele ocolesc barierele vamale tradiţionale

2 Intangibilitatea serviciilorExprimă faptul că ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti (auz miros văz

gust etc) icircnainte de a fi cumpărate sau chiar consumate De exemplu spectatorul unui film artistic nu ştie icircn momentul icircn care cumpără biletul icircn ce măsură prestaţia actorilor icircl satisface sau dacă o persoană solicită şi achită reparaţia unui televizor fără să poată aprecia eficienţa funcţionării acestuia după execuţia lucrării etc

Ca urmare apare neicircncrederea clientului şi corespunzător o anumită reţinere icircn luarea deciziei de cumpărare Icircn aceste condiţii vacircnzarea serviciilor necesită eforturi sporite de cunoaştere a cererii şi de stimulare a ei prin evidenţierea părţilor vizibile ale lor exprimate prin calitatea personalului caracteristicile echipamentelor nivelul preţurilor mediul ambiant etc Icircn literatura de specialitate s-au conturat o serie de modalităţi concrete de evidenţiere a aspectelor unui serviciu icircntre care reţinem Ambianţa icircn care este prestat un serviciu constituie un prim element care ne permite să ne formăm o imagine cu privire la serviciul respectiv De exemplu icircn icircnvăţămacircntul universitar temperatura neadecvată icircn sălile de cursseminarii zgomotul ventilaţia designul mobilierului culorile icircncăperilor etc pot influenţa sensibil atitudinea şi comportamentul studenţilor Nu trebuie neglijată nici componenta umană a mediului profesorul asistentul care joacă un rol extrem de important icircn ridicarea nivelului calitativ al serviciului de instruire a studenţilor Comunicaţiile cu privire la serviciu concretizate icircn publicitate reclame minifilme publicitare relaţii publice pliante etc au menirea să evidenţieze ceea ce este vizibil şi icircn special cele mai recente icircmbunătăţiri aduse acestuia

Preţul este folosit de consumator ca un indicator de bază al calităţii serviciilor Icircn acest context stabilirea unui preţ real este foarte importantă mai ales icircn cazurile icircn care prestarea unui serviciu diferă sensibil de la o firmă la alta şi unde riscul de a cumpăra un serviciu de slabă calitate este ridicat

3 Inseparabilitatea icircn timp şi spaţiu a serviciilor

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

frecvent noţiunea de cuaternar pentru a desemna zona modernă a activităţilor economice din sectorul terţiar cercetare icircnvăţămacircnt informatică sănătate cultură educaţie ocuparea timpului liber etc Cuaternarul este denumit icircn literatura de specialitate ca fiind sectorul grijii faţă de om fiind un simbol al erei post-industriale

2 Serviciile publice componentă a sistemului terţiar

21 Definirea noţiunii de serviciu public

Icircn limbaj curent noţiunea de serviciu public este utilizată pentru a desemna o activitate de interes general prestată de un organism adică de o persoană juridică autorizată de o autoritate a administraţiei publice

Noţiune complexă şi esenţială a dreptului administrativ acest concept a suportat modificări importante de-a lungul timpului care l-au făcut să icircşi piardă claritatea iniţială Icircn doctrina occidentală s-au conturat pacircnă icircn prezent trei definiţii care coexistă şi care au fost preluate icircn legislaţia comunitară

bull Definiţia clasică conturată la icircnceputul secolului al-XX-lea consideră că serviciul public este acea activitate de interes general prestată numai de o persoană publică Icircn această accepţiune subzistă definiţia lui Duguit potrivit căruia serviciul public este bdquoactivitatea pe care guvernanţii sunt obligaţi să o presteze icircn interesul celor guvernaţirdquo Este evident că definirea serviciului public se face după natura juridică a organului care icircl prestează şi care trebuie neapărat să fie persoană publică adică statul colectivitate locală sau altă instituţie publică La această semnificaţie M Haurion adaugă sintagma serviciu public prin bdquonaturărdquo (şi nu după persoana care-l prestează) pentru a se opune lărgirii semnificaţiei serviciului public la orice tip de activitate pe care-l desfăşoară autorităţile statului

bull Definiţia interbelică a apărut ca o necesitate impusă de dezvoltarea economică spectaculoasă a societăţii care solicita servicii publice variate flexibile şi operative Pacircnă icircn anul 1939 aceste servicii erau apanajul statului şi instituţiilor sale care nu mai puteau face faţă cerinţelor sociale astfel icircncacirct s-a văzut nevoit să icircncredinţeze unele servicii publice către alte persoane private Astfel a apărut ideea prestării unui serviciu public prin intermediul unei firme private Această definiţie rămacircnea deficitară pentru că nu preciza icircn ce condiţii activitatea unei persoane private poate fi considerată serviciu public

Această dilemă este lămurită icircn 1964 cacircnd Laubodere arată că bdquoServiciul public este activitatea de interes general prestată de o persoană privată avacircnd prerogativele puterii publice sub controlul administraţieirdquo

Aşadar prima condiţie este bdquointeresul generalrdquo Atunci cacircnd analizăm icircnsă activitatea unei persoane private este foarte greu să delimităm pacircnă unde merge interesul general şi de unde icircncepe interesul particular Cea mai bună distincţie este aceea dintre activităţile necesare şi activităţile profitabile serviciile publice au ca prim obiectiv interesul public şi nu obţinerea de profit

A doua condiţie bdquomijloacele puterii publicerdquo sunt privilegii acordate persoanei private care serveşte interesul general şi ca atare se bucură de autoritate icircn raport cu terţii (şi nu de egalitate) Acest raport de autoritate permite fie monopolul asupra unei activităţi fie emiterea de acte cu caracter unilateral sau chiar stabilirea de taxe

A treia condiţie se referă la bdquocontrolul administraţieirdquo asupra activităţii de prestări servicii publice Această condiţie derivă din faptul că o persoană privată poate presta un serviciu public numai printr-o delegare dată de o persoană publică Această delegare se poate face fie printr-un contract fie printr-un act administrativ unilateral explicit sau implicit Delegarea este necesară pentru a circumscrie limitele icircn interiorul cărora poate acţiona cel icircmputernicit

bull Definiţia actuală s-a conturat la sfacircrşitul anilor rsquo80 ca urmare a evoluţiei democraţiei recunoscacircndu-se faptul că unele servicii publice desfăşurate de persoane private nu trebuie să se bucure neapărat de prerogativele puterii publice Precizarea este necesară icircntrucacirct o serie de servicii publice de interes social cum ar fi cele de sănătate cultură icircnvăţămacircnt etc se realizează de către persoane private dar fără prerogativele puterii publice Ideea democratismului şi descentralizării a impus icircn practică sistemul preluării gestiunii serviciilor publice din macircna statului şi predării lor către persoane private icircn condiţiile mai sus amintite Icircn jurisprudenţă s-a răspacircndit astfel sintagma bdquoservicii private de interes generalrdquo care nu corespunde icircnsă pe deplin celor trei condiţii stabilite icircn practica administraţiei publice nici chiar icircn ţările dezvoltate Cel puţin sub aspectul controlului serviciile publice sunt subordonate administraţiei mai mult ca oricacircnd

Icircn concluzie astăzi identificarea unui serviciu public presupune luarea icircn considerare a trei elementea) Elementul material serviciul public este icircn primul racircnd o activitate de interes general Serviciul

public nu mai este privit ca un organism public ci icircn special ca o activitate care răspunde unui obiectiv de interes general Această activitate poate fi asigurată eventual de către o persoană privată Trebuie de asemenea menţionat că orice activitate de interes general reprezintă şi un serviciu public

b) Elementul voluntarist adică intenţia puterilor publice Nu va exista un serviciu public decacirct dacă puterile publice (autorităţi naţionale sau locale) şi-au manifestat intenţia de a-şi asuma (direct sau indirect) o activitate de interes general

Nu există deci servicii publice bdquoprin natura lorrdquoNoţiunea de serviciu public apare de aceea ca o noţiune subiectivă şi evolutivă Evoluţia are loc icircn

sensul lărgirii sferei de cuprindere Astfel o dată cu dezvoltarea nevoilor icircn domeniul petrecerii timpului liber activităţi cum ar fi exploatarea unui teatru a unui teleski icircntr-o staţiune montană sau organizarea de competiţii de către federaţiile sportive au căpătat eticheta de servicii publice

Există anumite dificultăţi icircn identificarea intenţiei exacte a guvernanţilor mai ales atunci cacircnd ei icircncredinţează anumite activităţi de interes general unor persoane private icircn mod expres ca fiind servicii publice Este necesară atunci prezenţa a trei indicii pentru a putea identifica serviciul public

o activitatea trebuie să răspundă unei misiuni de interes generalo organizaţia privată respectivă trebuie să dispună de veritabileprerogative de putere publicăo organizaţia privată respectivă trebuie să fie supusă unui control din partea puterilor publice

Icircn majoritatea cazurilor voinţa puterilor publice este uşor de identificat persoana publică respectivă icircşi asumă icircn mod direct activitatea de interes general icircn cauză Dacă activitatea de interes general este asigurată de către o persoană privată trebuie să se ţină seama icircn mod special de controlul administraţiei (de către puterea publică) Orice serviciu public depinde deci icircn mod direct sau indirect de voinţa unei persoane publice care decide crearea sa modul de gestiune regulile fundamentale de organizare

c) Elementul formal Regulile aplicabile icircn mod normal activităţilor de servicii publice provin din acel regim juridic căruia icirci este supusă activitatea de interes general icircn cauză Existenţa unui regim juridic specific regimul de drept administrativ apare icircn mod clar atunci cacircnd serviciul public este asigurat icircn mod direct de către o persoană publică

22 Tipologia serviciilor publice

Icircn literatura de specialitate se utilizează mai multe criterii de clasificare a serviciilor publice1 După natura serviciilor publice se disting servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice

industriale şi comerciale (SPIC) Pacircnă icircn primii ani ai secolului al-XX-lea erau recunoscute de către stat aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă şi nu comercială Ca atare activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfăşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul trecut autorităţile administraţiei publice au preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc) Icircntre nivelul de dezvoltare economico-socială şi controlul administrativ al unor sectoare de activitate s-a creat o contradicţie care icircn cele din urmă a dus la soluţia concesionării serviciilor comerciale şi industriale de stat către persoane private

Pe de altă parte dispariţia totală a statului bdquojandarmrdquo şi instaurarea statului bdquoprovidenţeirdquo a permis din ce icircn ce mai mult intervenţia colectivităţilor locale icircn activităţile comerciale şi industriale şi preluarea icircn gestiune proprie a acestor activităţi

Icircn doctrină s-a considerat necesară distincţia dintre SPA şi SPIC pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face icircnsă distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la o serie de criterii)

1048707 primul criteriu este acela al obiectului adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)

1048707 al doilea criteriu se referă la modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA Aşadar un serviciu public este SPA dacă are ca sursă de finanţare o taxă de natură fiscală sau este un SPIC dacă icircncasează taxele de la usageri-beneficiari

1048707 al treilea criteriu se referă la modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC Sunt evident servicii publice administrative cele care funcţionează pe baza regulilor de contabilitatefinanţe publice

2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebima) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor

b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarcaa) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a

administraţiei publice4 Din punct de vedere al delegării lora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa

altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal

deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc6 Icircn raport cu colectivităţile publice de care depind distingema) Servicii publice interne şi extrateritoriale Icircntr-o manieră generală toate serviciile sunt icircn cadrul

geografic al statului dar sunt unele care se prelungesc icircn exterior (de exemplu afacerile externe au o administraţie centrală şi organe şi agenţi icircn exterior serviciul marină-aviaţie care se execută icircn afara graniţelor) Cu toate acestea distincţia prezintă puţin interes din punct de vedere al structurii generale şi al regulilor de funcţionare a serviciilor

b) Serviciile civile şi cele militare Cele din urmă sunt supuse unei discipline foarte stricte organizate şi conduse după reguli care parţial le sunt proprii Icircn multe ţări ele dispun chiar icircn timp de pace de puterea de rechiziţie a oamenilor obligaţi să petreacă un anumit timp sub drapel şi de anumite puteri de rechiziţie a bunurilor

7 După gradul de cuprindere distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau

comunaleIcircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine

executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvernator de provincie icircn Germania preşedinte de district

8 Icircn practica internaţională se utilizează clasificarea bunurilor şi serviciilor după natura acestora modul de folosire procesul tehnologic organizare şi finanţare acţiune cunoscută sub denumirea de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)

Din acest punct de vedere serviciile publice sunt icircncadrate pe secţiuni subsecţiuni diviziuni grupe şi clase după cum urmează

75 Administraţie publică şi apărare asistenţă socială obligatorie751 Administraţie generală7511 Activităţi de administraţie generală7512 Administrarea activităţii organismelor care acţionează icircn domeniul icircngrijirii sănătăţii

icircnvăţămacircntului culturii şi al altor activităţi sociale cu excepţia asistenţei sociale obligatorii7513 Administrarea şi susţinerea activităţilor economice7514 Activităţi auxiliare pentru guvern7515 Administrarea activităţilor pentru protecţia mediului icircnconjurător752 Servicii pentru societate7521 Activităţi de afaceri externe7522 Activităţi de apărare naţională7523 Activităţi de justiţie7524 Activităţi de ordine publică7525 Activităţi de protecţie civilă753 Activităţi de protecţie socială obligatorie7531 Activităţi de protecţie socială obligatorie (exclusiv ajutoarele pentru şomaj)7532 Gestionarea fondului de şomajIcircNVĂŢĂMAcircNT80 Icircnvăţămacircnt801 Icircnvăţămacircnt preşcolar şi primar8021 Icircnvăţămacircnt gimnazial8022 Icircnvăţămacircnt liceal

8023 Icircnvăţămacircnt profesional8024 Icircnvăţămacircnt postliceal803 Icircnvăţămacircnt superior8031 Icircnvăţămacircnt superior8032 Icircnvăţămacircnt postuniversitar şi de doctoratSĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ85 Sănătate şi asistenţă socială851 Activităţi referitoare la activitatea umană8511 Activităţi de asistenţă spitalicească şi sanatorială8512 Activităţi de asistenţă medicală ambulatorie8513 Activităţi de asistenţă stomatologică8514 Alte activităţi de asistenţă medicală852 Activităţi veterinare8520 Activităţi veterinare853 Asistenţă socială8531 Activităţi de asistenţă socială cu cazare8532 Activităţi de asistenţă socială fără cazareALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE ŞI PERSONALE90 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritatea şi activităţi similare900 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare9000 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare91 Activităţi sociative diverse911 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9111 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9112 Activităţi ale organizaţiilor profesionale912 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor9120 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor913 Alte activităţi asociative9131 Activităţi ale organizaţiilor religioase9132 Activităţi ale organizaţiilor politice9133 Alte activităţi asociative92 Activităţi recreative culturale şi sportive921 Activităţi cinematografice şi video9211 Producţie de filme cinematografice şi video9212 Distribuţie de filme cinematografice şi video9213 Proiecte de filme cinematografice922 Activităţi de radio şi televiziune9220 Activităţi de radio şi televiziune923 Activităţi de spectacole9231 Activităţi de artă şi spectacole9232 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol9233 Alte activităţi de spectacole924 Activităţi ale agenţilor de presă9240 Activităţi ale agenţilor de presă925 Activităţi ale bibliotecilor arhivelor muzeelor şi alte activităţi culturale9251 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor9252 Activităţi ale muzeelor conservarea monumentelor şi clădirilor istorice9253 Activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor naturale926 Activităţi sportive9261 Activităţi ale bazelor sportive9262 Alte activităţi sportive927 Alte activităţi recreative9271 Jocuri de noroc9272 Parcuri de recreaţii şi plaje9273 Alte activităţi recreative93 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice930 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice9301 Spălarea curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor9302 Coafura şi alte activităţi de icircnfrumuseţare9303 Activităţi de pompe funebre şi similare

9304 Activităţi de icircntreţinere corporală9305 Alte activităţi de servicii pentru persoane fiziceACTIVITĂŢI ALE PERSONALULUI ANGAJAT IcircN GOSPODĂRII PERSONALE94 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale950 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodări personale9500 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personaleACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILORŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale990 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale9900 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Romacircnia a adoptat Clasificarea

Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) icircncă din anul 1990 ceea ce a permis identificarea tuturor activităţilor şi unificarea denumirilor sistematizarea şi codificarea lor şi pe această bază posibilitatea utilizării sistemelor informatice de prelucrare şi analiză a datelor conectarea la structurile internaţionale de tipul tabelelor input-output şi la Sistemul Conturilor Naţionale

23 Caracteristicile principale ale serviciilor publice industriale comerciale şi administrative

Serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt autonomizate icircn procesul adacircncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct icircntr-un sector denumit sector terţiar Beneficiarul serviciilor icircşi apropie o utilitate care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii destinate icircmplinirii unor nevoi personale (individuale) sau sociale

Serviciile prezintă o serie de trăsături caracteristice care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de altă parte se pot constitui icircn criterii de delimitare faţă de celelalte domenii ale activităţii economico-sociale Este de remarcat faptul că sfera serviciilor este largă şi eterogenă fapt pentru care aceste trăsături pot să nu se regăsească icircn totalitatea lor icircn fiecare tip de serviciu

Icircn teoria economică s-au conturat următoarele trăsături caracteristice ale serviciilor1 Forma nematerială a serviciilorCele mai multe dintre servicii nu se concretizează icircn bunuri materiale ci icircmbracă forma unor activităţi

sau faze ale unor procese economico-socialeAceastă trăsătură icircnsă nu trebuie absolutizată Unele servicii au o expresie materială dar de o anumită

formă specială (suport material) şi corespunzător o existenţă de sine stătătoare (benzi magnetice discuri soft-uri etc) icircnsă valoarea intrinsecă a formei materiale a serviciilor de acest fel este net inferioară valorii informaţiilor pe care le vehiculează Imaterialitatea serviciilor face ca icircn literatura de specialitate acestea să fie cunoscute sub denumirea de invizibile iar comerţul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comerţ invizibil De aceea icircn comerţul internaţional cu servicii cele mai multe dintre acestea nu pot fi identificate la trecerea frontierelor şi ca atare de cele mai multe ori ele ocolesc barierele vamale tradiţionale

2 Intangibilitatea serviciilorExprimă faptul că ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti (auz miros văz

gust etc) icircnainte de a fi cumpărate sau chiar consumate De exemplu spectatorul unui film artistic nu ştie icircn momentul icircn care cumpără biletul icircn ce măsură prestaţia actorilor icircl satisface sau dacă o persoană solicită şi achită reparaţia unui televizor fără să poată aprecia eficienţa funcţionării acestuia după execuţia lucrării etc

Ca urmare apare neicircncrederea clientului şi corespunzător o anumită reţinere icircn luarea deciziei de cumpărare Icircn aceste condiţii vacircnzarea serviciilor necesită eforturi sporite de cunoaştere a cererii şi de stimulare a ei prin evidenţierea părţilor vizibile ale lor exprimate prin calitatea personalului caracteristicile echipamentelor nivelul preţurilor mediul ambiant etc Icircn literatura de specialitate s-au conturat o serie de modalităţi concrete de evidenţiere a aspectelor unui serviciu icircntre care reţinem Ambianţa icircn care este prestat un serviciu constituie un prim element care ne permite să ne formăm o imagine cu privire la serviciul respectiv De exemplu icircn icircnvăţămacircntul universitar temperatura neadecvată icircn sălile de cursseminarii zgomotul ventilaţia designul mobilierului culorile icircncăperilor etc pot influenţa sensibil atitudinea şi comportamentul studenţilor Nu trebuie neglijată nici componenta umană a mediului profesorul asistentul care joacă un rol extrem de important icircn ridicarea nivelului calitativ al serviciului de instruire a studenţilor Comunicaţiile cu privire la serviciu concretizate icircn publicitate reclame minifilme publicitare relaţii publice pliante etc au menirea să evidenţieze ceea ce este vizibil şi icircn special cele mai recente icircmbunătăţiri aduse acestuia

Preţul este folosit de consumator ca un indicator de bază al calităţii serviciilor Icircn acest context stabilirea unui preţ real este foarte importantă mai ales icircn cazurile icircn care prestarea unui serviciu diferă sensibil de la o firmă la alta şi unde riscul de a cumpăra un serviciu de slabă calitate este ridicat

3 Inseparabilitatea icircn timp şi spaţiu a serviciilor

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

b) Elementul voluntarist adică intenţia puterilor publice Nu va exista un serviciu public decacirct dacă puterile publice (autorităţi naţionale sau locale) şi-au manifestat intenţia de a-şi asuma (direct sau indirect) o activitate de interes general

Nu există deci servicii publice bdquoprin natura lorrdquoNoţiunea de serviciu public apare de aceea ca o noţiune subiectivă şi evolutivă Evoluţia are loc icircn

sensul lărgirii sferei de cuprindere Astfel o dată cu dezvoltarea nevoilor icircn domeniul petrecerii timpului liber activităţi cum ar fi exploatarea unui teatru a unui teleski icircntr-o staţiune montană sau organizarea de competiţii de către federaţiile sportive au căpătat eticheta de servicii publice

Există anumite dificultăţi icircn identificarea intenţiei exacte a guvernanţilor mai ales atunci cacircnd ei icircncredinţează anumite activităţi de interes general unor persoane private icircn mod expres ca fiind servicii publice Este necesară atunci prezenţa a trei indicii pentru a putea identifica serviciul public

o activitatea trebuie să răspundă unei misiuni de interes generalo organizaţia privată respectivă trebuie să dispună de veritabileprerogative de putere publicăo organizaţia privată respectivă trebuie să fie supusă unui control din partea puterilor publice

Icircn majoritatea cazurilor voinţa puterilor publice este uşor de identificat persoana publică respectivă icircşi asumă icircn mod direct activitatea de interes general icircn cauză Dacă activitatea de interes general este asigurată de către o persoană privată trebuie să se ţină seama icircn mod special de controlul administraţiei (de către puterea publică) Orice serviciu public depinde deci icircn mod direct sau indirect de voinţa unei persoane publice care decide crearea sa modul de gestiune regulile fundamentale de organizare

c) Elementul formal Regulile aplicabile icircn mod normal activităţilor de servicii publice provin din acel regim juridic căruia icirci este supusă activitatea de interes general icircn cauză Existenţa unui regim juridic specific regimul de drept administrativ apare icircn mod clar atunci cacircnd serviciul public este asigurat icircn mod direct de către o persoană publică

22 Tipologia serviciilor publice

Icircn literatura de specialitate se utilizează mai multe criterii de clasificare a serviciilor publice1 După natura serviciilor publice se disting servicii publice administrative (SPA) şi servicii publice

industriale şi comerciale (SPIC) Pacircnă icircn primii ani ai secolului al-XX-lea erau recunoscute de către stat aşa-numitele servicii publice administrative deoarece ele erau ca obiect o activitate de natură administrativă şi nu comercială Ca atare activităţile umane se icircmpărţeau icircn două mari categorii activităţi administrative pe care le putea desfăşura numai statul instituţiile sale şi activităţile industriale sau comerciale pe care le icircndeplineau persoanele private Icircn realitate icircncă din secolul trecut autorităţile administraţiei publice au preluat activităţi industriale şi comerciale (transportul feroviar exploatarea liniilor de tramvai distribuţia de gaze şi electricitate etc) Icircntre nivelul de dezvoltare economico-socială şi controlul administrativ al unor sectoare de activitate s-a creat o contradicţie care icircn cele din urmă a dus la soluţia concesionării serviciilor comerciale şi industriale de stat către persoane private

Pe de altă parte dispariţia totală a statului bdquojandarmrdquo şi instaurarea statului bdquoprovidenţeirdquo a permis din ce icircn ce mai mult intervenţia colectivităţilor locale icircn activităţile comerciale şi industriale şi preluarea icircn gestiune proprie a acestor activităţi

Icircn doctrină s-a considerat necesară distincţia dintre SPA şi SPIC pentru a putea şti cărui regim juridic corespund serviciilor administrative trebuie să li se aplice regimul juridic administrativ iar serviciilor cu caracter industrial şi comercial regimul juridic civil Pentru a face icircnsă distincţia icircntre SPA şi SPIC s-a recurs la o serie de criterii)

1048707 primul criteriu este acela al obiectului adică al substanţei icircnseşi a activităţii dacă activitatea este comparabilă cu aceea a icircntreprinderii private se poate considera că suntem icircn prezenţa unui SPIC (exemplu activitatea de transport) iar icircn caz contrar suntem icircn prezenţa unui SPA (exemplu un serviciu de asistenţă socială)

1048707 al doilea criteriu se referă la modul de finanţare a serviciului respectiv astfel dacă serviciul icircşi acoperă cheltuielile din taxele plătite de beneficiari suntem icircn prezenţa unui SPIC dimpotrivă dacă sursele de finanţare vin de la buget centrallocal suntem icircn prezenţa unui SPA Aşadar un serviciu public este SPA dacă are ca sursă de finanţare o taxă de natură fiscală sau este un SPIC dacă icircncasează taxele de la usageri-beneficiari

1048707 al treilea criteriu se referă la modul de organizare şi funcţionare dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil atunci este vorba de un SPA icircn caz contrar fiind vorba de un SPIC Sunt evident servicii publice administrative cele care funcţionează pe baza regulilor de contabilitatefinanţe publice

2 După modul icircn care se realizează interesul general deosebima) servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor

b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarcaa) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a

administraţiei publice4 Din punct de vedere al delegării lora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa

altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal

deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc6 Icircn raport cu colectivităţile publice de care depind distingema) Servicii publice interne şi extrateritoriale Icircntr-o manieră generală toate serviciile sunt icircn cadrul

geografic al statului dar sunt unele care se prelungesc icircn exterior (de exemplu afacerile externe au o administraţie centrală şi organe şi agenţi icircn exterior serviciul marină-aviaţie care se execută icircn afara graniţelor) Cu toate acestea distincţia prezintă puţin interes din punct de vedere al structurii generale şi al regulilor de funcţionare a serviciilor

b) Serviciile civile şi cele militare Cele din urmă sunt supuse unei discipline foarte stricte organizate şi conduse după reguli care parţial le sunt proprii Icircn multe ţări ele dispun chiar icircn timp de pace de puterea de rechiziţie a oamenilor obligaţi să petreacă un anumit timp sub drapel şi de anumite puteri de rechiziţie a bunurilor

7 După gradul de cuprindere distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau

comunaleIcircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine

executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvernator de provincie icircn Germania preşedinte de district

8 Icircn practica internaţională se utilizează clasificarea bunurilor şi serviciilor după natura acestora modul de folosire procesul tehnologic organizare şi finanţare acţiune cunoscută sub denumirea de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)

Din acest punct de vedere serviciile publice sunt icircncadrate pe secţiuni subsecţiuni diviziuni grupe şi clase după cum urmează

75 Administraţie publică şi apărare asistenţă socială obligatorie751 Administraţie generală7511 Activităţi de administraţie generală7512 Administrarea activităţii organismelor care acţionează icircn domeniul icircngrijirii sănătăţii

icircnvăţămacircntului culturii şi al altor activităţi sociale cu excepţia asistenţei sociale obligatorii7513 Administrarea şi susţinerea activităţilor economice7514 Activităţi auxiliare pentru guvern7515 Administrarea activităţilor pentru protecţia mediului icircnconjurător752 Servicii pentru societate7521 Activităţi de afaceri externe7522 Activităţi de apărare naţională7523 Activităţi de justiţie7524 Activităţi de ordine publică7525 Activităţi de protecţie civilă753 Activităţi de protecţie socială obligatorie7531 Activităţi de protecţie socială obligatorie (exclusiv ajutoarele pentru şomaj)7532 Gestionarea fondului de şomajIcircNVĂŢĂMAcircNT80 Icircnvăţămacircnt801 Icircnvăţămacircnt preşcolar şi primar8021 Icircnvăţămacircnt gimnazial8022 Icircnvăţămacircnt liceal

8023 Icircnvăţămacircnt profesional8024 Icircnvăţămacircnt postliceal803 Icircnvăţămacircnt superior8031 Icircnvăţămacircnt superior8032 Icircnvăţămacircnt postuniversitar şi de doctoratSĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ85 Sănătate şi asistenţă socială851 Activităţi referitoare la activitatea umană8511 Activităţi de asistenţă spitalicească şi sanatorială8512 Activităţi de asistenţă medicală ambulatorie8513 Activităţi de asistenţă stomatologică8514 Alte activităţi de asistenţă medicală852 Activităţi veterinare8520 Activităţi veterinare853 Asistenţă socială8531 Activităţi de asistenţă socială cu cazare8532 Activităţi de asistenţă socială fără cazareALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE ŞI PERSONALE90 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritatea şi activităţi similare900 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare9000 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare91 Activităţi sociative diverse911 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9111 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9112 Activităţi ale organizaţiilor profesionale912 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor9120 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor913 Alte activităţi asociative9131 Activităţi ale organizaţiilor religioase9132 Activităţi ale organizaţiilor politice9133 Alte activităţi asociative92 Activităţi recreative culturale şi sportive921 Activităţi cinematografice şi video9211 Producţie de filme cinematografice şi video9212 Distribuţie de filme cinematografice şi video9213 Proiecte de filme cinematografice922 Activităţi de radio şi televiziune9220 Activităţi de radio şi televiziune923 Activităţi de spectacole9231 Activităţi de artă şi spectacole9232 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol9233 Alte activităţi de spectacole924 Activităţi ale agenţilor de presă9240 Activităţi ale agenţilor de presă925 Activităţi ale bibliotecilor arhivelor muzeelor şi alte activităţi culturale9251 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor9252 Activităţi ale muzeelor conservarea monumentelor şi clădirilor istorice9253 Activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor naturale926 Activităţi sportive9261 Activităţi ale bazelor sportive9262 Alte activităţi sportive927 Alte activităţi recreative9271 Jocuri de noroc9272 Parcuri de recreaţii şi plaje9273 Alte activităţi recreative93 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice930 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice9301 Spălarea curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor9302 Coafura şi alte activităţi de icircnfrumuseţare9303 Activităţi de pompe funebre şi similare

9304 Activităţi de icircntreţinere corporală9305 Alte activităţi de servicii pentru persoane fiziceACTIVITĂŢI ALE PERSONALULUI ANGAJAT IcircN GOSPODĂRII PERSONALE94 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale950 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodări personale9500 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personaleACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILORŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale990 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale9900 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Romacircnia a adoptat Clasificarea

Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) icircncă din anul 1990 ceea ce a permis identificarea tuturor activităţilor şi unificarea denumirilor sistematizarea şi codificarea lor şi pe această bază posibilitatea utilizării sistemelor informatice de prelucrare şi analiză a datelor conectarea la structurile internaţionale de tipul tabelelor input-output şi la Sistemul Conturilor Naţionale

23 Caracteristicile principale ale serviciilor publice industriale comerciale şi administrative

Serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt autonomizate icircn procesul adacircncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct icircntr-un sector denumit sector terţiar Beneficiarul serviciilor icircşi apropie o utilitate care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii destinate icircmplinirii unor nevoi personale (individuale) sau sociale

Serviciile prezintă o serie de trăsături caracteristice care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de altă parte se pot constitui icircn criterii de delimitare faţă de celelalte domenii ale activităţii economico-sociale Este de remarcat faptul că sfera serviciilor este largă şi eterogenă fapt pentru care aceste trăsături pot să nu se regăsească icircn totalitatea lor icircn fiecare tip de serviciu

Icircn teoria economică s-au conturat următoarele trăsături caracteristice ale serviciilor1 Forma nematerială a serviciilorCele mai multe dintre servicii nu se concretizează icircn bunuri materiale ci icircmbracă forma unor activităţi

sau faze ale unor procese economico-socialeAceastă trăsătură icircnsă nu trebuie absolutizată Unele servicii au o expresie materială dar de o anumită

formă specială (suport material) şi corespunzător o existenţă de sine stătătoare (benzi magnetice discuri soft-uri etc) icircnsă valoarea intrinsecă a formei materiale a serviciilor de acest fel este net inferioară valorii informaţiilor pe care le vehiculează Imaterialitatea serviciilor face ca icircn literatura de specialitate acestea să fie cunoscute sub denumirea de invizibile iar comerţul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comerţ invizibil De aceea icircn comerţul internaţional cu servicii cele mai multe dintre acestea nu pot fi identificate la trecerea frontierelor şi ca atare de cele mai multe ori ele ocolesc barierele vamale tradiţionale

2 Intangibilitatea serviciilorExprimă faptul că ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti (auz miros văz

gust etc) icircnainte de a fi cumpărate sau chiar consumate De exemplu spectatorul unui film artistic nu ştie icircn momentul icircn care cumpără biletul icircn ce măsură prestaţia actorilor icircl satisface sau dacă o persoană solicită şi achită reparaţia unui televizor fără să poată aprecia eficienţa funcţionării acestuia după execuţia lucrării etc

Ca urmare apare neicircncrederea clientului şi corespunzător o anumită reţinere icircn luarea deciziei de cumpărare Icircn aceste condiţii vacircnzarea serviciilor necesită eforturi sporite de cunoaştere a cererii şi de stimulare a ei prin evidenţierea părţilor vizibile ale lor exprimate prin calitatea personalului caracteristicile echipamentelor nivelul preţurilor mediul ambiant etc Icircn literatura de specialitate s-au conturat o serie de modalităţi concrete de evidenţiere a aspectelor unui serviciu icircntre care reţinem Ambianţa icircn care este prestat un serviciu constituie un prim element care ne permite să ne formăm o imagine cu privire la serviciul respectiv De exemplu icircn icircnvăţămacircntul universitar temperatura neadecvată icircn sălile de cursseminarii zgomotul ventilaţia designul mobilierului culorile icircncăperilor etc pot influenţa sensibil atitudinea şi comportamentul studenţilor Nu trebuie neglijată nici componenta umană a mediului profesorul asistentul care joacă un rol extrem de important icircn ridicarea nivelului calitativ al serviciului de instruire a studenţilor Comunicaţiile cu privire la serviciu concretizate icircn publicitate reclame minifilme publicitare relaţii publice pliante etc au menirea să evidenţieze ceea ce este vizibil şi icircn special cele mai recente icircmbunătăţiri aduse acestuia

Preţul este folosit de consumator ca un indicator de bază al calităţii serviciilor Icircn acest context stabilirea unui preţ real este foarte importantă mai ales icircn cazurile icircn care prestarea unui serviciu diferă sensibil de la o firmă la alta şi unde riscul de a cumpăra un serviciu de slabă calitate este ridicat

3 Inseparabilitatea icircn timp şi spaţiu a serviciilor

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

b) servicii publice care oferă avantaje particularilor icircn mod indirectc) servicii publice destinate colectivităţii icircn ansamblu3 După raporturile cu serviciile private putem remarcaa) servicii monopolizateb) servicii pe care administraţia publică le exercită icircn paralel cu persoane autorizatec) servicii publice exercitate de persoane private autorizate sub controlul unei autorităţi a

administraţiei publice4 Din punct de vedere al delegării lora) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autorităţile publice nu le pot icircncredinţa

altor persoane (protecţia civilă autoritatea tutelară starea civilă)b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate ecarisaj iluminatul stradal

deratizare)5 Din punct de vedere al importanţei socialea) servicii publice vitale (alimentare cu apă canalizare termoficare)b) servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii centre de informare) etc6 Icircn raport cu colectivităţile publice de care depind distingema) Servicii publice interne şi extrateritoriale Icircntr-o manieră generală toate serviciile sunt icircn cadrul

geografic al statului dar sunt unele care se prelungesc icircn exterior (de exemplu afacerile externe au o administraţie centrală şi organe şi agenţi icircn exterior serviciul marină-aviaţie care se execută icircn afara graniţelor) Cu toate acestea distincţia prezintă puţin interes din punct de vedere al structurii generale şi al regulilor de funcţionare a serviciilor

b) Serviciile civile şi cele militare Cele din urmă sunt supuse unei discipline foarte stricte organizate şi conduse după reguli care parţial le sunt proprii Icircn multe ţări ele dispun chiar icircn timp de pace de puterea de rechiziţie a oamenilor obligaţi să petreacă un anumit timp sub drapel şi de anumite puteri de rechiziţie a bunurilor

7 După gradul de cuprindere distingema) servicii de importanţă naţională organizate la scara icircntregului teritoriub) servicii locale organizate la scara colectivităţilor teritoriale judeţene municipale orăşeneşti sau

comunaleIcircn Europa sub influenţa Franţei coordonarea generală a serviciilor locale şi de stat aparţine

executivului icircntr-o unitate administrativă mai vastă şi anume prefectul este ajutat de agenţi birouri servicii Icircn Spania acesta se numeşte guvernator civil icircn Belgia guvernator de provincie icircn Germania preşedinte de district

8 Icircn practica internaţională se utilizează clasificarea bunurilor şi serviciilor după natura acestora modul de folosire procesul tehnologic organizare şi finanţare acţiune cunoscută sub denumirea de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)

Din acest punct de vedere serviciile publice sunt icircncadrate pe secţiuni subsecţiuni diviziuni grupe şi clase după cum urmează

75 Administraţie publică şi apărare asistenţă socială obligatorie751 Administraţie generală7511 Activităţi de administraţie generală7512 Administrarea activităţii organismelor care acţionează icircn domeniul icircngrijirii sănătăţii

icircnvăţămacircntului culturii şi al altor activităţi sociale cu excepţia asistenţei sociale obligatorii7513 Administrarea şi susţinerea activităţilor economice7514 Activităţi auxiliare pentru guvern7515 Administrarea activităţilor pentru protecţia mediului icircnconjurător752 Servicii pentru societate7521 Activităţi de afaceri externe7522 Activităţi de apărare naţională7523 Activităţi de justiţie7524 Activităţi de ordine publică7525 Activităţi de protecţie civilă753 Activităţi de protecţie socială obligatorie7531 Activităţi de protecţie socială obligatorie (exclusiv ajutoarele pentru şomaj)7532 Gestionarea fondului de şomajIcircNVĂŢĂMAcircNT80 Icircnvăţămacircnt801 Icircnvăţămacircnt preşcolar şi primar8021 Icircnvăţămacircnt gimnazial8022 Icircnvăţămacircnt liceal

8023 Icircnvăţămacircnt profesional8024 Icircnvăţămacircnt postliceal803 Icircnvăţămacircnt superior8031 Icircnvăţămacircnt superior8032 Icircnvăţămacircnt postuniversitar şi de doctoratSĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ85 Sănătate şi asistenţă socială851 Activităţi referitoare la activitatea umană8511 Activităţi de asistenţă spitalicească şi sanatorială8512 Activităţi de asistenţă medicală ambulatorie8513 Activităţi de asistenţă stomatologică8514 Alte activităţi de asistenţă medicală852 Activităţi veterinare8520 Activităţi veterinare853 Asistenţă socială8531 Activităţi de asistenţă socială cu cazare8532 Activităţi de asistenţă socială fără cazareALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE ŞI PERSONALE90 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritatea şi activităţi similare900 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare9000 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare91 Activităţi sociative diverse911 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9111 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9112 Activităţi ale organizaţiilor profesionale912 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor9120 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor913 Alte activităţi asociative9131 Activităţi ale organizaţiilor religioase9132 Activităţi ale organizaţiilor politice9133 Alte activităţi asociative92 Activităţi recreative culturale şi sportive921 Activităţi cinematografice şi video9211 Producţie de filme cinematografice şi video9212 Distribuţie de filme cinematografice şi video9213 Proiecte de filme cinematografice922 Activităţi de radio şi televiziune9220 Activităţi de radio şi televiziune923 Activităţi de spectacole9231 Activităţi de artă şi spectacole9232 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol9233 Alte activităţi de spectacole924 Activităţi ale agenţilor de presă9240 Activităţi ale agenţilor de presă925 Activităţi ale bibliotecilor arhivelor muzeelor şi alte activităţi culturale9251 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor9252 Activităţi ale muzeelor conservarea monumentelor şi clădirilor istorice9253 Activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor naturale926 Activităţi sportive9261 Activităţi ale bazelor sportive9262 Alte activităţi sportive927 Alte activităţi recreative9271 Jocuri de noroc9272 Parcuri de recreaţii şi plaje9273 Alte activităţi recreative93 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice930 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice9301 Spălarea curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor9302 Coafura şi alte activităţi de icircnfrumuseţare9303 Activităţi de pompe funebre şi similare

9304 Activităţi de icircntreţinere corporală9305 Alte activităţi de servicii pentru persoane fiziceACTIVITĂŢI ALE PERSONALULUI ANGAJAT IcircN GOSPODĂRII PERSONALE94 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale950 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodări personale9500 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personaleACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILORŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale990 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale9900 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Romacircnia a adoptat Clasificarea

Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) icircncă din anul 1990 ceea ce a permis identificarea tuturor activităţilor şi unificarea denumirilor sistematizarea şi codificarea lor şi pe această bază posibilitatea utilizării sistemelor informatice de prelucrare şi analiză a datelor conectarea la structurile internaţionale de tipul tabelelor input-output şi la Sistemul Conturilor Naţionale

23 Caracteristicile principale ale serviciilor publice industriale comerciale şi administrative

Serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt autonomizate icircn procesul adacircncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct icircntr-un sector denumit sector terţiar Beneficiarul serviciilor icircşi apropie o utilitate care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii destinate icircmplinirii unor nevoi personale (individuale) sau sociale

Serviciile prezintă o serie de trăsături caracteristice care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de altă parte se pot constitui icircn criterii de delimitare faţă de celelalte domenii ale activităţii economico-sociale Este de remarcat faptul că sfera serviciilor este largă şi eterogenă fapt pentru care aceste trăsături pot să nu se regăsească icircn totalitatea lor icircn fiecare tip de serviciu

Icircn teoria economică s-au conturat următoarele trăsături caracteristice ale serviciilor1 Forma nematerială a serviciilorCele mai multe dintre servicii nu se concretizează icircn bunuri materiale ci icircmbracă forma unor activităţi

sau faze ale unor procese economico-socialeAceastă trăsătură icircnsă nu trebuie absolutizată Unele servicii au o expresie materială dar de o anumită

formă specială (suport material) şi corespunzător o existenţă de sine stătătoare (benzi magnetice discuri soft-uri etc) icircnsă valoarea intrinsecă a formei materiale a serviciilor de acest fel este net inferioară valorii informaţiilor pe care le vehiculează Imaterialitatea serviciilor face ca icircn literatura de specialitate acestea să fie cunoscute sub denumirea de invizibile iar comerţul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comerţ invizibil De aceea icircn comerţul internaţional cu servicii cele mai multe dintre acestea nu pot fi identificate la trecerea frontierelor şi ca atare de cele mai multe ori ele ocolesc barierele vamale tradiţionale

2 Intangibilitatea serviciilorExprimă faptul că ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti (auz miros văz

gust etc) icircnainte de a fi cumpărate sau chiar consumate De exemplu spectatorul unui film artistic nu ştie icircn momentul icircn care cumpără biletul icircn ce măsură prestaţia actorilor icircl satisface sau dacă o persoană solicită şi achită reparaţia unui televizor fără să poată aprecia eficienţa funcţionării acestuia după execuţia lucrării etc

Ca urmare apare neicircncrederea clientului şi corespunzător o anumită reţinere icircn luarea deciziei de cumpărare Icircn aceste condiţii vacircnzarea serviciilor necesită eforturi sporite de cunoaştere a cererii şi de stimulare a ei prin evidenţierea părţilor vizibile ale lor exprimate prin calitatea personalului caracteristicile echipamentelor nivelul preţurilor mediul ambiant etc Icircn literatura de specialitate s-au conturat o serie de modalităţi concrete de evidenţiere a aspectelor unui serviciu icircntre care reţinem Ambianţa icircn care este prestat un serviciu constituie un prim element care ne permite să ne formăm o imagine cu privire la serviciul respectiv De exemplu icircn icircnvăţămacircntul universitar temperatura neadecvată icircn sălile de cursseminarii zgomotul ventilaţia designul mobilierului culorile icircncăperilor etc pot influenţa sensibil atitudinea şi comportamentul studenţilor Nu trebuie neglijată nici componenta umană a mediului profesorul asistentul care joacă un rol extrem de important icircn ridicarea nivelului calitativ al serviciului de instruire a studenţilor Comunicaţiile cu privire la serviciu concretizate icircn publicitate reclame minifilme publicitare relaţii publice pliante etc au menirea să evidenţieze ceea ce este vizibil şi icircn special cele mai recente icircmbunătăţiri aduse acestuia

Preţul este folosit de consumator ca un indicator de bază al calităţii serviciilor Icircn acest context stabilirea unui preţ real este foarte importantă mai ales icircn cazurile icircn care prestarea unui serviciu diferă sensibil de la o firmă la alta şi unde riscul de a cumpăra un serviciu de slabă calitate este ridicat

3 Inseparabilitatea icircn timp şi spaţiu a serviciilor

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

8023 Icircnvăţămacircnt profesional8024 Icircnvăţămacircnt postliceal803 Icircnvăţămacircnt superior8031 Icircnvăţămacircnt superior8032 Icircnvăţămacircnt postuniversitar şi de doctoratSĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ85 Sănătate şi asistenţă socială851 Activităţi referitoare la activitatea umană8511 Activităţi de asistenţă spitalicească şi sanatorială8512 Activităţi de asistenţă medicală ambulatorie8513 Activităţi de asistenţă stomatologică8514 Alte activităţi de asistenţă medicală852 Activităţi veterinare8520 Activităţi veterinare853 Asistenţă socială8531 Activităţi de asistenţă socială cu cazare8532 Activităţi de asistenţă socială fără cazareALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE ŞI PERSONALE90 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritatea şi activităţi similare900 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare9000 Asanarea şi icircndepărtarea gunoaielor salubritate şi activităţi similare91 Activităţi sociative diverse911 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9111 Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale9112 Activităţi ale organizaţiilor profesionale912 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor9120 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor913 Alte activităţi asociative9131 Activităţi ale organizaţiilor religioase9132 Activităţi ale organizaţiilor politice9133 Alte activităţi asociative92 Activităţi recreative culturale şi sportive921 Activităţi cinematografice şi video9211 Producţie de filme cinematografice şi video9212 Distribuţie de filme cinematografice şi video9213 Proiecte de filme cinematografice922 Activităţi de radio şi televiziune9220 Activităţi de radio şi televiziune923 Activităţi de spectacole9231 Activităţi de artă şi spectacole9232 Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol9233 Alte activităţi de spectacole924 Activităţi ale agenţilor de presă9240 Activităţi ale agenţilor de presă925 Activităţi ale bibliotecilor arhivelor muzeelor şi alte activităţi culturale9251 Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor9252 Activităţi ale muzeelor conservarea monumentelor şi clădirilor istorice9253 Activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor naturale926 Activităţi sportive9261 Activităţi ale bazelor sportive9262 Alte activităţi sportive927 Alte activităţi recreative9271 Jocuri de noroc9272 Parcuri de recreaţii şi plaje9273 Alte activităţi recreative93 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice930 Alte activităţi de servicii pentru persoane fizice9301 Spălarea curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor9302 Coafura şi alte activităţi de icircnfrumuseţare9303 Activităţi de pompe funebre şi similare

9304 Activităţi de icircntreţinere corporală9305 Alte activităţi de servicii pentru persoane fiziceACTIVITĂŢI ALE PERSONALULUI ANGAJAT IcircN GOSPODĂRII PERSONALE94 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale950 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodări personale9500 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personaleACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILORŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale990 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale9900 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Romacircnia a adoptat Clasificarea

Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) icircncă din anul 1990 ceea ce a permis identificarea tuturor activităţilor şi unificarea denumirilor sistematizarea şi codificarea lor şi pe această bază posibilitatea utilizării sistemelor informatice de prelucrare şi analiză a datelor conectarea la structurile internaţionale de tipul tabelelor input-output şi la Sistemul Conturilor Naţionale

23 Caracteristicile principale ale serviciilor publice industriale comerciale şi administrative

Serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt autonomizate icircn procesul adacircncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct icircntr-un sector denumit sector terţiar Beneficiarul serviciilor icircşi apropie o utilitate care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii destinate icircmplinirii unor nevoi personale (individuale) sau sociale

Serviciile prezintă o serie de trăsături caracteristice care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de altă parte se pot constitui icircn criterii de delimitare faţă de celelalte domenii ale activităţii economico-sociale Este de remarcat faptul că sfera serviciilor este largă şi eterogenă fapt pentru care aceste trăsături pot să nu se regăsească icircn totalitatea lor icircn fiecare tip de serviciu

Icircn teoria economică s-au conturat următoarele trăsături caracteristice ale serviciilor1 Forma nematerială a serviciilorCele mai multe dintre servicii nu se concretizează icircn bunuri materiale ci icircmbracă forma unor activităţi

sau faze ale unor procese economico-socialeAceastă trăsătură icircnsă nu trebuie absolutizată Unele servicii au o expresie materială dar de o anumită

formă specială (suport material) şi corespunzător o existenţă de sine stătătoare (benzi magnetice discuri soft-uri etc) icircnsă valoarea intrinsecă a formei materiale a serviciilor de acest fel este net inferioară valorii informaţiilor pe care le vehiculează Imaterialitatea serviciilor face ca icircn literatura de specialitate acestea să fie cunoscute sub denumirea de invizibile iar comerţul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comerţ invizibil De aceea icircn comerţul internaţional cu servicii cele mai multe dintre acestea nu pot fi identificate la trecerea frontierelor şi ca atare de cele mai multe ori ele ocolesc barierele vamale tradiţionale

2 Intangibilitatea serviciilorExprimă faptul că ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti (auz miros văz

gust etc) icircnainte de a fi cumpărate sau chiar consumate De exemplu spectatorul unui film artistic nu ştie icircn momentul icircn care cumpără biletul icircn ce măsură prestaţia actorilor icircl satisface sau dacă o persoană solicită şi achită reparaţia unui televizor fără să poată aprecia eficienţa funcţionării acestuia după execuţia lucrării etc

Ca urmare apare neicircncrederea clientului şi corespunzător o anumită reţinere icircn luarea deciziei de cumpărare Icircn aceste condiţii vacircnzarea serviciilor necesită eforturi sporite de cunoaştere a cererii şi de stimulare a ei prin evidenţierea părţilor vizibile ale lor exprimate prin calitatea personalului caracteristicile echipamentelor nivelul preţurilor mediul ambiant etc Icircn literatura de specialitate s-au conturat o serie de modalităţi concrete de evidenţiere a aspectelor unui serviciu icircntre care reţinem Ambianţa icircn care este prestat un serviciu constituie un prim element care ne permite să ne formăm o imagine cu privire la serviciul respectiv De exemplu icircn icircnvăţămacircntul universitar temperatura neadecvată icircn sălile de cursseminarii zgomotul ventilaţia designul mobilierului culorile icircncăperilor etc pot influenţa sensibil atitudinea şi comportamentul studenţilor Nu trebuie neglijată nici componenta umană a mediului profesorul asistentul care joacă un rol extrem de important icircn ridicarea nivelului calitativ al serviciului de instruire a studenţilor Comunicaţiile cu privire la serviciu concretizate icircn publicitate reclame minifilme publicitare relaţii publice pliante etc au menirea să evidenţieze ceea ce este vizibil şi icircn special cele mai recente icircmbunătăţiri aduse acestuia

Preţul este folosit de consumator ca un indicator de bază al calităţii serviciilor Icircn acest context stabilirea unui preţ real este foarte importantă mai ales icircn cazurile icircn care prestarea unui serviciu diferă sensibil de la o firmă la alta şi unde riscul de a cumpăra un serviciu de slabă calitate este ridicat

3 Inseparabilitatea icircn timp şi spaţiu a serviciilor

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

9304 Activităţi de icircntreţinere corporală9305 Alte activităţi de servicii pentru persoane fiziceACTIVITĂŢI ALE PERSONALULUI ANGAJAT IcircN GOSPODĂRII PERSONALE94 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale950 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodări personale9500 Activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personaleACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILORŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale990 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale9900 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Romacircnia a adoptat Clasificarea

Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) icircncă din anul 1990 ceea ce a permis identificarea tuturor activităţilor şi unificarea denumirilor sistematizarea şi codificarea lor şi pe această bază posibilitatea utilizării sistemelor informatice de prelucrare şi analiză a datelor conectarea la structurile internaţionale de tipul tabelelor input-output şi la Sistemul Conturilor Naţionale

23 Caracteristicile principale ale serviciilor publice industriale comerciale şi administrative

Serviciile reprezintă o activitate umană cu un conţinut specializat avacircnd ca rezultat efecte utile imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale Ele sunt autonomizate icircn procesul adacircncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct icircntr-un sector denumit sector terţiar Beneficiarul serviciilor icircşi apropie o utilitate care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii destinate icircmplinirii unor nevoi personale (individuale) sau sociale

Serviciile prezintă o serie de trăsături caracteristice care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de altă parte se pot constitui icircn criterii de delimitare faţă de celelalte domenii ale activităţii economico-sociale Este de remarcat faptul că sfera serviciilor este largă şi eterogenă fapt pentru care aceste trăsături pot să nu se regăsească icircn totalitatea lor icircn fiecare tip de serviciu

Icircn teoria economică s-au conturat următoarele trăsături caracteristice ale serviciilor1 Forma nematerială a serviciilorCele mai multe dintre servicii nu se concretizează icircn bunuri materiale ci icircmbracă forma unor activităţi

sau faze ale unor procese economico-socialeAceastă trăsătură icircnsă nu trebuie absolutizată Unele servicii au o expresie materială dar de o anumită

formă specială (suport material) şi corespunzător o existenţă de sine stătătoare (benzi magnetice discuri soft-uri etc) icircnsă valoarea intrinsecă a formei materiale a serviciilor de acest fel este net inferioară valorii informaţiilor pe care le vehiculează Imaterialitatea serviciilor face ca icircn literatura de specialitate acestea să fie cunoscute sub denumirea de invizibile iar comerţul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comerţ invizibil De aceea icircn comerţul internaţional cu servicii cele mai multe dintre acestea nu pot fi identificate la trecerea frontierelor şi ca atare de cele mai multe ori ele ocolesc barierele vamale tradiţionale

2 Intangibilitatea serviciilorExprimă faptul că ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti (auz miros văz

gust etc) icircnainte de a fi cumpărate sau chiar consumate De exemplu spectatorul unui film artistic nu ştie icircn momentul icircn care cumpără biletul icircn ce măsură prestaţia actorilor icircl satisface sau dacă o persoană solicită şi achită reparaţia unui televizor fără să poată aprecia eficienţa funcţionării acestuia după execuţia lucrării etc

Ca urmare apare neicircncrederea clientului şi corespunzător o anumită reţinere icircn luarea deciziei de cumpărare Icircn aceste condiţii vacircnzarea serviciilor necesită eforturi sporite de cunoaştere a cererii şi de stimulare a ei prin evidenţierea părţilor vizibile ale lor exprimate prin calitatea personalului caracteristicile echipamentelor nivelul preţurilor mediul ambiant etc Icircn literatura de specialitate s-au conturat o serie de modalităţi concrete de evidenţiere a aspectelor unui serviciu icircntre care reţinem Ambianţa icircn care este prestat un serviciu constituie un prim element care ne permite să ne formăm o imagine cu privire la serviciul respectiv De exemplu icircn icircnvăţămacircntul universitar temperatura neadecvată icircn sălile de cursseminarii zgomotul ventilaţia designul mobilierului culorile icircncăperilor etc pot influenţa sensibil atitudinea şi comportamentul studenţilor Nu trebuie neglijată nici componenta umană a mediului profesorul asistentul care joacă un rol extrem de important icircn ridicarea nivelului calitativ al serviciului de instruire a studenţilor Comunicaţiile cu privire la serviciu concretizate icircn publicitate reclame minifilme publicitare relaţii publice pliante etc au menirea să evidenţieze ceea ce este vizibil şi icircn special cele mai recente icircmbunătăţiri aduse acestuia

Preţul este folosit de consumator ca un indicator de bază al calităţii serviciilor Icircn acest context stabilirea unui preţ real este foarte importantă mai ales icircn cazurile icircn care prestarea unui serviciu diferă sensibil de la o firmă la alta şi unde riscul de a cumpăra un serviciu de slabă calitate este ridicat

3 Inseparabilitatea icircn timp şi spaţiu a serviciilor

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Este concretizată icircn faptul că producerea (prestarea) lor are loc o dată cu consumul Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său şi implicit calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului Această legătură este mai puternică la unele servicii cum sunt cele medicale culturale de icircnvăţămacircnt financiare etc

Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii presupune totodată participarea consumatorului la prestarea serviciului De pildă studentul prin participare la cursuri seminarii elaborare de referate proiecte etc sau pacientul prin informaţiile pe care le comunică medicului pentru stabilirea diagnosticului său sau clientul unei bănci prin simpla completare a unui formular etc participă efectiv la derularea serviciului

Simultaneitatea icircn timp şi spaţiu este cea mai reprezentativă caracteristică a serviciilor ea regăsindu-se aproape icircn toate serviciile indiferent că sunt prestate de om sau maşină că satisfac nevoi materiale sau spirituale că sunt destinate persoanelor individuale sau colectivităţilor Ea este considerată trăsătura fundamentală a serviciilor şi principalul criteriu de delimitare a acestora de celelalte activităţi din economie

4 Variabilitatea serviciilorConstă icircn imposibilitatea repetării acestora icircn mod identic de la o prestaţie la alta deoarece ele depind

de persoana care le face de dispoziţia acesteia de loc de moment etc De pildă studenţii se aşteaptă ca profesorul sau asistentul să aibă prestaţii excelente icircn fiecare zi consumatorul se aşteaptă ca macircncarea să aibă acelaşi gust ori de cacircte ori frecventează un restaurant etc Icircn realitate astfel de situaţii icircn forma lor cea mai pură sunt greu de realizat Similar efectuarea unei intervenţii chirurgicale de către un medic variază din punct de vedere calitativ icircn funcţie de bioenergia sa de starea lui de sănătate de capacitatea de concentrare la un moment dat de modul icircn care pacientul colaborează cu el etc Consumatorii percep această variabilitate şi icircncearcă să obţină cacirct mai multe informaţii icircn legătură cu prestatorul icircnainte de a lua decizia finală Din cele prezentate rezultă că variabilitatea influenţează sensibil asupra calităţii serviciilor şi icircngreunează acţiunea de standardizare a lor Icircn vederea atenuării acestui efect se apelează la noţiunea de bdquopersonalizare a serviciilorrdquo care presupune o tratare individualizată a clienţilor Abordarea nediferenţiată a acestora conduce la situaţii neplăcute atacirct pentru instituţia prestatoare cacirct şi pentru clienţi (consumatori)

Aceste caracteristici constituie elemente de definire a sferei serviciilor şi implicit de delimitare a acesteia de celelalte activităţi economice Totuşi trebuie remarcat faptul că datorită procesului obiectiv de dezvoltare a serviciilor de apariţie a unor noi activităţi şi de creştere a complexităţii economiei sfera serviciilor se icircmbogăţeşte cu noi trăsături iar demarcaţia dintre bunuri şi servicii se realizează tot mai greu multe bunuri necesitacircnd complementar servicii pentru a putea fi folosite şi invers

24 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publiceIcircnfiinţarea serviciilor publice indiferent de natura şi modul lor de gestiune se face cu condiţia

respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale principiul eficienţei principiul echităţii şi principiul descentralizării

Principiul eficienţei serviciului public este impus de faptul că toate cheltuielile necesare se suportă de la buget adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabili Icircn aceste condiţii administraţia este obligată să găsească cel mai bun raport icircntre eforturile (costurile) făcute şi efectele obţinute respectiv cantitatea şi calitatea serviciilor prestate cetăţenilor Acest principiu trebuie avut icircn vedere icircn toate fazele şi etapele de elaborare a capitolelor de cheltuieli bugetare necesare funcţionării serviciilor publice

Pe de altă parte eficienţa presupune satisfacerea tot mai completă a nevoilor cetăţeanului ceea ce face ca de cele mai multe ori cheltuielile prevăzute icircn buget să fie depăşite Este icircnsă preferabil să fie satisfăcut interesul public chiar dacă administraţia va face datorii icircntrucacirct scopul de a fi al acesteia este tocmai satisfacerea tuturor condiţiilor pentru desfăşurarea normală a vieţii publice Cu cacirct serviciul public este mai bine structurat organizat şi condus cu atacirct banul public este mai bine folosit cu alte cuvinte funcţionează mai eficient

Principiul echităţii (egalităţii) prestărilor de servicii este un corolar al principiului egalităţii tuturor cetăţenilor icircn faţa legii şi ca atare toţi cetăţenii trebuie să beneficieze icircn aceeaşi măsură de serviciile publice El se aplică deopotrivă agenţilor serviciilor publice şi utilizatorilor serviciilor publice Agenţii serviciilor publice sunt supuşi aceloraşi reguli icircn ceea ce priveşte derularea carierei lor sau accesul la posturi Acest principiu explică astfel regula fundamentală a funcţiei publice aceea a accesului legal la posturile publice Ea interzice orice discriminare bazată pe motive de ordin religios rasial filozofic sau politic

Utilizatorii serviciilor sunt de asemenea supuşi icircn general aceloraşi reguli Este de neconceput o administraţie publică prin care unele categorii de cetăţeni să primească mai multă apă mai multă căldură sau apă icircn detrimentul altora Desigur că icircn practică apar asemenea discrepanţe dar acestea provin din reţelele tehnice şi organizatorice nu din principiile administraţiei Jurisprudenţa admite cu toate acestea unele inegalităţi de tratament icircn anumite situaţii atunci cacircnd utilizatorii se găsesc icircn situaţii de fapt sau de drept care permit ca ei să fie grupaţi pe categorii pentru motive care ţin de interesul general icircn temeiul legii De exemplu este logic şi se practică tarife diferenţiate pentru transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunării şi respectiv

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

turişti din această zonă Pentru aplicarea deplină a principiului echităţii administraţia trebuie să recurgă sistematic la concurenţă şi să asigure transparenţa pentru furnizorii de servicii publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este prevăzut atacirct de Constituţia Romacircniei cacirct şi de Legea Administraţiei Publice Locale (art 1) şi se concretizează prin deplasarea centrului de greutate al serviciilor publice de la bdquocentrurdquo către comunităţile teritoriale

După cum se ştie scopul organizării serviciilor publice icircl constituie satisfacerea unor interese generale ale comunităţii De aici rezultă că descentralizarea va trebui să ţină cont icircn primul racircnd de acest scop şi icircn ultimul racircnd de organizarea (icircmpărţirea) administrativ-teritorială Ideea contrară este falimentară pentru că sacrifică interesele cetăţenilor de dragul autonomiei locale

Descentralizarea serviciilor publice este o acţiune extrem de delicată Ea trebuie să ţină cont de gradul de specializare al acestora şi de necesitatea continuităţii lor Astfel oricacirct de mult s-ar dori descentralizarea unui serviciu public administraţia locală nu va putea realiza acest deziderat icircn lipsa specialiştilor necesari acestui serviciu Este de neconceput ca o comună să-şi icircnfiinţeze un post de radio fără electronişti sau redactori o şcoală fără profesori sau un spital fără medici

Pentru ca serviciile publice să fie prestate icircn condiţii de eficienţă este necesar ca administraţia publică să aplice anumite reguli icircntre care amintim regula continuităţii regula adaptării sau flexibilităţii regula cuantificării

Regula continuităţii este impusă de faptul că prin natura interesului public asigurat multe servicii publice nu pot fi icircntrerupte fără riscul dereglării sau periclitării vieţii publice Aceste servicii vitale pentru orice comunitate trebuie să fie asigurate icircn mod continuu şi uneori icircn mod permanent De exemplu spitalele şi serviciile de pază contra incendiilor trebuie să funcţioneze non stop icircn timp ce serviciul stării civile este continuu fără a fi icircnsă permanent Continuitatea este esenţa serviciului public ea determinacircnd responsabilitatea administraţiei faţă de modul icircn care este respectată De aceea administraţia are obligaţia de a prevedea mijloacele şi modalităţile de intervenţie de a face stocuri de materii prime şi combustibili de a pregăti forme alternative de satisfacere a nevoilor cetăţenilor icircn cazuri excepţionale etc Continuitatea serviciului generează şi alte consecinţe pentru administraţia publică mai ales cu privire la regimul contractelor administrative şi al concesionării

Cei care preiau astfel de situaţii pe bază de contracte sau concesionare trebuie să asigure funcţionarea regulată a serviciului icircncredinţat sub ameninţarea unor sancţiuni icircn caz contrar sau nu de puţine ori pot primi un ajutor financiar din partea persoanei publice care face concesiunea pentru a putea asigura continuitatea serviciului respectiv De asemenea acest principiu a stat mult timp la baza interzicerii absolute a grevei pentru agenţii din cadrul serviciilor publice Ulterior dreptul la grevă a fost recunoscut dar icircn situaţii cu totul speciale şi numai după ce au fost epuizate toate soluţiile de reconciliere

Regula adaptării (flexibilităţii) la nevoia socială este determinată de faptul că nevoile sociale sunt icircn continuă diversificare şi modificare cantitativă şi calitativă iar serviciul trebuie să răspundă prompt şi eficient la evoluţia nevoilor colective şi exigenţele interesului general Adaptarea serviciului public la nevoia socială se realizează prin bdquoStatutul de organizare şi funcţionarerdquo a prestatorului de servicii regie autonomă societate comercială instituţie publică etc Este de reţinut faptul că statutul oricărui serviciu public este definit de o autoritate a administraţiei publice şi că dezvoltarea restracircngerea transferul sau icircncetarea acestuia se hotărăşte de către administraţie Ca atare serviciile publice create de administraţie rămacircn sub autoritatea acesteia indiferent de modul de organizare şi funcţionare a lor Icircn cazul persoanelor juridice care au icircn obiectul lor de activitate prestări de servicii dar nu se află sub autoritatea administraţiei publice indiferent de forma icircn care se prestează serviciul public (locaţie icircnchiriere concesiune) administraţia trebuie să prevadă condiţii contractuale obligatorii pentru prestator şi posibilitatea adaptabilităţii serviciului la cererea socială Icircn cazul acestor contracte administrative ne găsim icircn situaţia specială regulilor de drept public icircntrucacirct administraţia răspunde la comanda socială indiferent cui a delegat gestiunea serviciului public Clauzele obligatorii icircn sarcina prestatorilor de servicii nu icircncalcă principiul libertăţii de voinţă a părţilor contractante ci exprimă icircn termenii dreptului public atributul administraţiei ca reprezentantă a cetăţenilor calitatea de autoritate publică

Regula cuantificării rezultatelor serviciului public este determinată de cel puţin două motivaţii concrete

a) necesitatea aprecierii corecte a modului icircn care serviciul public satisface cerinţele sociale ale cetăţenilor şi implicit evaluarea rapidă a activităţii serviciului

b) necesitatea asigurării transparenţei faţă de cetăţeni aceştia putacircnd graţie cuantificării să controleze modul icircn care se desfăşoară activitatea serviciilor publice asiguracircndu-se icircn acest fel principiul echităţii acestora

II SERVICIILE PUBLICE CENTRALE DIN ROMAcircNIA

1 Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Administraţia publică reprezintă sistemul icircn care se desfăşoară activitatea de organizare a executării şi de execuţie concretă a legii Această activitate se realizează de către autorităţile administrative centrale sau locale putacircnd avea caracter

1048707 de dispoziţie ndash reglementări elaborate şi emise pe bază de lege şi icircn interesul execuţiei legii1048707 de prestaţie ndash servicii publice de interes general sau localAvacircnd icircn vedere faptul că nevoile şi cerinţele societăţii icircn general sau ale fiecărui

cetăţean icircn parte suferă modificări frecvente icircn timp şi spaţiu administraţia publică trebuie să aibă un caracter dinamic să se adapteze la aceste realităţi fapt pentru care icircşi creează şi organizează structuri care să răspundă acestor cerinţe şi nevoi reclamate de societate Aceste cerinţe şi nevoi pot fi

generale ndash la nivelul icircntregii comunităţi organizate de către stat (apărare ordine publică educaţie sănătate) specifice ndash la nivelul colectivităţilor din judeţe oraşe sau comune (alimentare cu apă gaze lumină energie termică salubrizare)

Autorităţile administrative au menirea de a transpune icircn practică prevederile legii executacircnd-o sau organizacircnd executarea acesteia Icircn acest scop ele dispun de resurse (financiare materiale umane) şi de competenţe atribuite corespunzător sarcinilor ce revin fiecăreia

Varietatea şi complexitatea acestor sarcini precum şi nevoia sporită de eficientizare a activităţilor administrative au impus structurarea sistemului administraţiei publice pe mai multe paliere cărora li s-au atribuit nivele de competenţă şi implicit de decizie adecvate Datorită mobilităţii icircn timp şi spaţiu a cerinţelor şi nevoilor societăţii colectivităţilor şi cetăţenilor evoluţia autorităţilor administrative este continuă atacirct icircn organizare cacirct şi icircn activitate Pe măsura modificării cerinţelor şi nevoilor dorinţelor şi aspiraţiilor apar noi servicii altele dispar iar altele icircşi modifică parametrii de funcţionare

Icircn prezent administraţia publică din Romacircnia este structurată pe două mari niveluri1048707 administraţia publică de stat care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale1048707 administraţia publică locală

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate şi furnizate de administraţia centrală şi ele au existat icircn ţările romacircne icircncă icircnainte de organizarea guvernului ca organ de stat

Regulamentele Organice din 1831 icircn Muntenia şi 1832 icircn Moldova conţin atribuţiile unor icircnalţi demnitari de a transforma unele ranguri boiereşti icircn funcţii de miniştrii Unirea din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a dus la o nouă transformare icircn organizarea

administraţiei prin organizarea a opt ministere Interne Finanţe Justiţie Culte Instrucţiune Publică Afaceri Străine Lucrări Publice Război şi Control La acestea s-a adăugat icircn perioada cuprinsă icircntre 1859 şi Marea Unire din 1918 apariţia Curţii de Conturi icircn locul Ministerului Controlului icircn 1984 şi icircnfiinţarea Ministerului Domeniilor icircn 1883

Constituţia din 1938 a instaurat dictatura regală puterea executivă a regelui executacircndu-se prin miniştrii (nu prin Guvern al cărui rol a fost redus la zero) care răspundeau politic numai icircn faţa regelui

Anii 1940 ndash 1944 au reprezentat o nouă perioadă de schimbări semnificative icircn structura administraţiei publice prin suspendarea Constituţiei şi realizarea conducerii statului de către preşedintele Consiliului de Miniştrii care avea puteri depline pentru a conduce statul

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

el fiind şi cel care-i numea pe miniştrii Aceştia erau răspunzători de actele lor şi puteau fi trimişi icircn judecată icircn faţa Icircnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După 1944 pacircnă icircn 1989 a avut loc instaurarea treptată a dictaturii totalitare materializată icircn statul comunist condus de partidul unic Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces rapid de reorganizare şi icircnfiinţare pe baze noi a organismelor indispensabile noului stat democratic Era necesară icircnfiinţarea unor ministere al căror obiect de activitate trebuia urgent racordat la obiectivele cuprinse icircn Proclamaţia de la 22 decembrie 1989 Astfel

1048707 icircn data de 26 decembrie a fost numit primul-ministru1048707 icircn 27 decembrie a fost numit ministrul apărării naţionale şi s-a reorganizat

Ministerul Apărării Naţionale prin trecerea icircn competenţa sa a Departamentului Securităţii Statului şi a unor structuri organizatorice ale Ministerului de Interne

1048707 icircn 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-a icircnfiinţat Ministerul Economiei Naţionale Ministerul Agriculturii şi Mediului Icircnconjurător Ministerul Culturii

1048707 pacircnă la sfacircrşitul anului au mai fost icircnfiinţate şi numiţi miniştrii pentru următoarele ministere şi organisme Ministerul Industriei Economiei Electronicii şi Informaţiei Ministerul Icircnvăţămacircntului Ministerul Sportului Comisia Naţională pentru Statistică Comisia Naţională pentru Standarde şi Calitate

2 Categorii de instituţii prestatoare de servicii publice centraleInstituţiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale suntdiams Preşedenţia Romacircniei prin administraţia prezidenţialădiams Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernuluidiams Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor autorităţilor subordonate ministerelor şi autorităţilor autonome

21 Preşedenţia Romacircniei ndash Administraţia PrezidenţialăPreşedenţia Romacircniei este o instituţie publică care funcţionează icircn baza Constituţiei

a Decretului Lege nr 921990 şi a Legii nr 114 din 6 iulie 1994 şi are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi Prin instituţia bdquoPreşedenţia Romacircnieirdquo icircn sensul legii icircnţelegem serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale Aceste servicii publice au rolul de a stabili relaţii de colaborare cu autorităţile publice şi de a primi sprijinul acestora icircn vederea icircnfăptuirii prerogativelor şi exercitării competenţelor care icirci revin Preşedintelui Romacircniei Aceste competenţe se referă icircn conformitate cu actele urgente şisau de importanţă deosebită la participarea la şedinţele guvernului icircncheierea de tratate internaţionale ce au fost icircn prealabil negociate de către Guvern Altfel spus Preşedintele Romacircniei ca şef al executivului alături de primul-ministru datorită regimului politic semiprezidenţial şi a sistemului nostru constituţional care bdquoconsacră un executiv bicefalrdquo este atacirct şef al puterii executive cacirct şi autoritate centrală a administraţiei publice

Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte următoarele roluri (art 80 alin 1 şi 2 din Constituţia Romacircniei)

1048707 reprezintă statul romacircn1048707 garantează independenţa naţională unitatea şi integritatea teritorială a ţării1048707 veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice1048707 are funcţia de mediere icircntre puterile statului precum şi icircntre stat şi societate

Pentru exercitarea de către Preşedintele Romacircniei a prerogativelor care icirci sunt stabilite prin Constituţia Romacircniei şi alte legi s-a organizat şi funcţionează Administraţia prezidenţială care este o instituţie publică cu personalitate juridică

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Prin Administraţie prezidenţială se icircnţeleg serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romacircniei pentru icircndeplinirea atribuţiilor sale

Compartimentele şi funcţiile din structura Administraţiei prezidenţiale organizarea funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale care se aprobă de către Preşedintele Romacircniei

Personalul Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din1048707 persoane detaşate la cererea Preşedintelui Romacircniei din ministere şi alte autorităţi publice1048707 persoane icircncadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmează să le icircndeplineascăPersonalul poate fi icircncadrat numai pe baza icircncrederii acordate de Preşedintele

Romacircniei şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare Retragerea icircncrederii are ca efect revocarea icircncadrării precum şi icircncetarea detaşării eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă după caz

Funcţiile de conducere specifice din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele

1048707 consilier prezidenţial cu rang de ministru21048707 consilier de stat cu rang de secretar de statNumirea sau eliberarea din funcţie a consilierilor prezidenţiali se face de către Preşedintele RomacircnieiStructura organizatorică a Administraţiei prezidenţiale se prezintă astfelA Departamentul Politic este structura Administraţiei prezidenţiale menită să

susţină şi să promoveze acţiuni şi iniţiative de aplicare a Programului Preşedintelui icircn domeniul politicii interne icircn relaţiile constituţionale ale Preşedintelui Romacircniei cu Parlamentul Guvernul societatea civilă organizaţiile profesionale şi non-guvernamentale instituţiile culturale şi de cult religios organizaţiile de tineret şi studenţi

B Departamentul Relaţii Internaţionale este compartimentul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale care susţine acţiunile Preşedintelui Romacircniei icircn calitatea sa de reprezentant al statului romacircn icircn raporturile internaţionale printr-o activitate de fundamentare analiză şi sinteză icircn materie de politică externă DRI coordonează pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Romacircniei icircn străinătate precum şi a primirilor acordate de Preşedintele Romacircniei invitaţilor străini

C Departamentul Strategii Economice şi Sociale asigură servicii de specialitate Administraţiei Prezidenţiale icircn domeniile economic şi social

D Departamentul Comunicare Publică (biroul de presa) E Departamentul Financiar şi de Logistică F Departamentul Securităţii Naţionale icircşi desfăşoară activitatea icircn cadrul a şase

compartimente informare şi analiză legislaţie militară situaţii de criză care impun măsuri deosebite integrarea euro-atlantică politica militară apărare siguranţă naţională şi ordine publică

G Departamentul Constituţional Legislativ are atribuţii icircn urmatoarele domenii de activitate promulgarea legilor revizuirea Constituţiei din iniţiativa Preşedintelui Romacircniei informarea Preşedintelui Romacircniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare cererile de graţiere numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice dizolvarea Parlamentului etc

H Cancelaria Ordinelor are ca atribuţii principale evidenţa documentelor analiza documentelor transmiterea documentelor arhivarea documentelor

I Compartimentul Protocol Atribuţiile Compartimentului Protocol cuprind toate aspectele privind organizarea acţiunilor care se desfăşoară cu participarea directă sau icircn

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

numele Preşedintelui Romacircniei Respectarea normelor interne şi internaţionale unanim acceptate icircn domeniu pentru transpunerea icircn practică a programului Preşedintelui Romacircniei impune următoarele direcţii de acţiune

a) primiri la Preşedintele Romacircniei organizarea vizitelor şefilor de state icircn ţara noastrăb) organizarea deplasărilor icircn ţară şi icircn străinătatec) organizarea acţiunilor cu ceremoniald) activitate de secretariatJ Compartiment Personal ndash Organizare22 Guvernul RomacircnieiGuvernul Romacircniei este autoritatea publicatilde a puterii executive care funcţionează icircn

baza votului de icircncredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial icircn condiţiile promovării intereselor naţionale El este alcătuit din prim-ministru miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează icircn baza Constituţiei art 101 ndash 104 a Legii nr 371990 HG nr 515193 HG noiembrie 1996 HG noiembrie 1998 Tot icircn legea fundamentală sunt prevăzute modalităţi de investire de constituire răspunderile şi atribuţiile care revin acestuia

Guvernul exercită atacirct funcţii cu caracter administrativ cacirct şi funcţii cu caracter politic dar nu putem stabili o distincţie clară icircntre acestea Deosebit de important este icircnsă faptul că potrivit articolului 101 alineatul 1 din Constituţia Romacircniei Guvernul bdquoexercită conducerea generală a administraţiei publicerdquo

Pentru realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin din această funcţie este organizat un aparat tehnic de specialitate subordonat direct primului-ministru precum şi organe de specialitate altele decacirct ministerele subordonat nemijlocit Guvernului şi ai căror conducători nu sunt membrii ai Guvernului Icircn conformitate cu Constituţia art 101 alineatul 3 Guvernul Romacircniei se compune din prim-ministru miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Structura organizatorică a Guvernului este formată dina) Cancelaria Primului-Ministru instituţie publică cu personalitate juridică icircn

subordinea primului-ministru condusă de şeful cancelariei cu rang de ministru ajutat de un secretar de stat şeful Cancelariei Primului-Ministru are calitatea de ordonator principal de credite

b) Secretariatul General al Guvernului instituţie publică cu personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru condusă de un secretar general icircnalt funcţionar public numit icircn condiţiile legii prin hotăracircre a Guvernului secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului cu excepţia Cancelariei Primului-Ministru icircn cadrul Secretariatului general al Guvernului icircşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat

c) Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul care are calitatea de ordonator terţiar de credite ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat

d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii icircnvăţămacircntului şi integrării europene structură fără personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de ministrul de stat care nu are calitatea de ordonator de credite

e) Departamentul pentru Afaceri Europene structură cu personalitate juridică finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

f) Departamentul de Control al Guvernului structură fără personalitate juridică preluată din cadrul Cancelariei Primului-Ministru finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi condusă de un secretar de stat

g) Departamentul pentru Relaţii Interetnice structură fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru şi icircn coordonarea secretarului general al Guvernului condusă de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat şI finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului

h) alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică icircn subordinea primului-ministru conduse de secretari de stat sau asimilaţi ai acestora a căror icircnfiinţare şisau funcţionare se aprobă prin hotăracircre a Guvernului

Structura actualului Guvern se prezintă după cum urmează1048707 Ministerul Afacerilor Externe1048707 Ministerul Economiei şi Finanţelor 1048707 Ministerul Justiţiei1048707 Ministerul Apărării 1048707 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative1048707 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse1048707 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1048707 Ministerul Transporturilor1048707 Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului1048707 Ministerul Culturii şi Cultelor1048707 Ministerul Sănătăţii Publice1048707 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei1048707 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile1048707 Ministerul pentru IMM Comerţ Turism şi Profesii Liberale1048707 Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

23 Administraţia centrală de specialitateMinistereleMinisterele reprezintă o altă componentă a administraţiei publice centrale fiind

instituţii de specialitate ale acesteia care sunt icircnfiinţate organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului Miniştrii răspund pentru icircntreaga activitate a ministerului pe care icircl conduc icircn faţa Guvernului iar ca membrii ai Guvernului icircn faţa Parlamentului Altfel spus fiecare funcţie de ministru implică o dublă responsabilitate răspunderea icircn faţa puterii legislative datorită investirii icircn funcţie de către Parlament şi răspundere icircn faţa Guvernului datorită rolului pe care-l are Guvernul icircn exercitarea administraţiei publice pe icircntreg teritoriul ţării icircn toate domeniile şi sectoarele de activitate

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ serviciile publice cuprinse icircn sfera de competenţă asiguracircnd legătura dintre politic şi administrativ organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale ministerului gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget Miniştrii iau deci decizii operative icircn problemele din ramura de activitate pe care o reprezintă propun adoptarea de măsuri ce intră icircn atribuţia Guvernului reprezintă ministerele icircn raporturile cu Guvernul cu celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale icircncredinţate ministerului icircn condiţiile legii

Miniştrii sunt ajutaţi icircn munca lor de secretari şi subsecretari de stat şi au ca organ consultativ colegiul ministerului organ icircn care miniştrii ocupă funcţia de preşedinte

Datorită faptului că fiecare minister are atribuţii specifice date de propriul domeniu de activitate şi structura organizatorică este diferită de la un minister la altul Această structură

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

este prevăzută icircn actele de icircnfiinţare organizare şi funcţionare Există elemente comune ce se regăsesc icircn structura organizatorică a fiecărui minister şi anume

1048707 departamente1048707 direcţii generale1048707 direcţii1048707 servicii1048707 birouriAceste subdiviziuni pot fi icircmpărţite la racircndul lor icircn două categorii subdiviziuni de

specialitate şi subdiviziuni funcţionale Icircn fapt diferenţele de structură dintre un minister şi altul constau icircn numărul de elemente componente şi icircn caracteristicile subdiviziunilor de specialitate Subdiviziunile funcţionale se icircntacirclnesc icircn cadrul fiecărui minister activitatea lor fiind icircn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv icircn această categorie intracircnd subdiviziuni ca secretariat personal financiar contabilitate

Personalul ministerelor se compune din următoarele categorii1048707 personal de conducere1048707 personal de conducere de specialitate1048707 personal de execuţie administrativă1048707 personal de deservire

Ministerele au atribuţii comune ce derivă din locul şi rolul pe care acestea icircl au icircn sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale ca autorităţi subordonate nemijlocit Guvernului care asigură realizarea programului său de guvernare Aceste atribuţii comune pot fi grupate icircn mai multe categorii

1048707 atribuţii care privesc organizarea executării legilor hotăracircrilor şi ordonanţelor Guvernului1048707 atribuţii care privesc activitatea economică şi socială1048707 atribuţii privind realizarea politicii externe1048707 atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare

Alte autorităţi de specialitate ale administraţiei centraleCelelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice se icircmpart icircn două categorii1048707 autorităţi subordonate Guvernului1048707 autorităţi autonomeDin prima categorie fac parte

bull Agenţia Naţională pentru Resurse Mineralebull Agenţia Romacircnă pentru Investiţii Străinebull Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluibull Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilorbull Autoritatea Naţională de Reglementare icircn Comunicaţii si Tehnologia Informaţieibull Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclearebull Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluibull Agenţia Naţională pentru Sportbull Agenţia Naţională Anti-Dopingbull Inspectoratul de Stat icircn Construcţiibull Institutul Naţional de Statisticăbull Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989bull Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Alimentelorbull Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Statbull Oficiului Romacircn pentru Adopţiibull Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizţiilor Publicebull Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilorbull Agenţia pentru Strategii Guvernamentalebull Agenţia Naţională pentru Romibull Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilorbull Comisia Naţională de Prognozăbull Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Autorităţile administrative autonome nu se subordonează Guvernului ministerelor sau altor organe centrale Ele se grupează icircn două categorii

Nominalizate icircn dispoziţiile constituţionale cum sunt Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi Avocatul Poporului Consiliul Legislativ Curtea Constituţională Serviciile Publice de Radio şi Televiziune

Nenominalizate prin Constituţie care se icircnfiinţează prin lege organică cum sunt Consiliul Naţional al Cinematografiei Consiliul Naţional al Audiovizualului Banca Naţională Prin natura lor juridică şi a activităţilor specifice pe care le realizează sunt autorităţi administrative şi se află icircn raporturi juridice cu puterea legislativă ndash Parlamentul şi cu cea executivă ndash Guvernul

III Serviciile publice din administraţia locală

Administraţia publică locală din Romacircnia este reglementată icircn principal de Constituţie şi de Legea nr 2152001 a administraţiei publice locale Icircn plan secund există multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal icircn care se desfăşoară activitatea autorităţilor locale Dintre acestea putem aminti

bull Legea Bugetului de Statbull Legea nr 512006 privind serviciile comunitare de utilităţi publicebull Legea nr 721996 a finanţelor publicebull Legea nr 1891998 a finanţelor publice localebull Legea nr 5542004 a contenciosului administrativbull Legea nr 3262001 a serviciilor publice de gospodărie comunalăbull Legea nr 501991 (republicată) privind regimul construcţiilorbull Legea nr 19371995 a protecţiei mediului etcAcestor legi li se adaugă ordonanţe şi hotăracircri ale Guvernului ordine ale

ministerelor ce vizează direct sau indirect activitatea autorităţilor administrative locale Icircn plus pentru aplicarea prevederilor legilor ordonanţelor şi hotăracircrilor de Guvern autorităţile locale elaborează şi emit propriile acte administrative care pot fi hotăracircri ale primarului sau dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean

Potrivit reglementărilor Legii nr 2152001 autorităţile administraţiei publice locale sunt

o Consiliul local ndash autoritate deliberativă autonomă (care adoptă hotăracircri) care funcţionează icircn comună oraş sau municipiu şi are rolul de a soluţiona problemele de interes local dispunacircnd de autonomie icircn ceea ce priveşte rezolvarea treburilor publice ale comunităţii

o Primarul ndash autoritatea executivă autonomă la nivelul comunei oraşului sau municipiului care are rolul de a acţiona icircn vederea satisfacerii

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

cerinţelor şi nevoilor membrilor comunităţii de către care a fost ales şi icircn plus acţionează ca reprezentant al statului icircn unitatea administrativ-teritorială respectivă Comunele oraşele şi municipiile au cacircte un primar şi un viceprimar municipiile reşedinţă de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au cacircte un primar şi un viceprimar iar municipiul Bucureşti are un primar şi doi viceprimari Primarul participă icircn mod obligatoriu la şedinţele consiliului local

o Consiliul judeţean ndash autoritate a administraţiei publice judeţene are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti şi este condus de un preşedinte

o Comisia judeţeană consultativă ndash se organizează icircn fiecare judeţ şi icircn municipiul Bucureşti şi este formată din

bull prefect şi preşedintele consiliului judeţeanbull subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţeanbull secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţuluibull primarul municipiului reşedinţă de judeţ respectiv primarul general

viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureştibull primarii oraşelor şi comunelor din judeţ respectiv primarii sectoarelor

municipiului Bucureştibull şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureştibull şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului

judeţean respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureştibull conducătorii regiilor autonome de interes judeţean ai sucursalelor

regiilor autonome de interes naţional şi ai societăţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti precum şi conducătorii altor structuri organizate icircn judeţ sau icircn municipiul Bucureşti

Comisia judeţeană consultativă face legătura icircntre administraţia locală numită (de către puterea centrală) şi cea autonomă (aleasă de către colectivităţile locale) Comisia consultativă dezbate şi icircşi icircnsuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică şi socială al judeţului respectiv al municipiului Bucureşti pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament Acest program se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societăţilor naţionale regiilor autonome de interes local şi societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate precum şi autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene

1 Principii de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Icircn Legea 2152001 sunt formulate principiile pe care se icircntemeiază administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din Romacircnia şi anume

1 Principiul autonomiei locale Conform art 3 alin 1 bdquoprin autonomie locală se icircnţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona icircn numele şi icircn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publicerdquo Acest drept se exercită de către consiliile locale şi primari precum şi de către consiliile judeţene acestea fiind autorităţi ale administraţiei publice locale Trebuie spus că autonomia locală este administrativă şi financiară şi ea se exercită pe baza şi icircn limitele prevăzute de către lege Ea priveşte organizarea funcţionarea competenţele atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii aparţin comunei oraşului sau judeţului

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Autonomia locală este determinată de o serie de factori cum sunt tradiţia istorică cadrul geografic resursele economice gradul de pregătire civică sau politică nivelul atins de reglementările naţionale şi internaţionale

Icircn prezent problemelor autonomiei locale li se acordă o importanţă sporită icircn scopul menţinerii păcii şi stabilităţii politice asociindu-li-se icircn acelaşi timp şi rezolvarea problemelor etnice culturale sau lingvistice

2 Principiul descentralizării serviciilor publice Este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă icircn organizarea funcţionarea controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale

Principiul descentralizării prezintă două formea) descentralizarea teritorialăb) descentralizarea tehnicăDescentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale

alese care deţin competenţă materială generală şi a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zonă geografică interese care determină probleme locale din diferite domenii de activitate Concentrarea cetăţenilor icircn jurul unor interese este superficială icircntr-o aglomerare urbană sau la nivel de regiune şi mai puternică icircntr-o localitate rurală Descentralizarea teritorială răspunde unor aspiraţii politice este o repartizare de afaceri administrativă impusă de diversitatea politică şi socială a ţărilor asupra teritoriului

Descentralizarea tehnică presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de către persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale Descentralizarea tehnică corespunde unei repartizări echilibrate a funcţiilor icircntre diferite ramuri industriale Descentralizarea este apreciată ca fiind o problemă de natură administrativă spre deosebire de federalism care este de natură politică Descentralizarea nu poate fi realizată fără control din partea statului denumit control de putere exercitat icircn unele ţări (Marea Britanie) de către judecători iar icircn altele de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat

3 Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale şi judeţene precum şi primarii şi Consiliul General al

Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat Viceprimarii preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot indirect

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal Totodată pentru a fi ales consilier sau primar candidatul trebuie să respecte anumite condiţii de eligibilitate

bull calitatea de alegător ndash cetăţenii romacircni care au icircmplinit vacircrsta de 18 ani (inclusiv cei care icircmplinesc această vacircrstă icircn ziua alegerilor)

bull dreptul de a fi ales ndash cetăţenii romacircni cu drept de vot care au icircmplinit vacircrsta de cel puţin 23 de ani dacă nu le este interzisă asocierea icircn partide politice

bull domiciliul icircn ţară pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care candidează

4 Principiul legalităţii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept ndash persoane fizice juridice autorităţi ale administraţiei publice locale ndash trebuie să se supună legalităţii şi să se conformeze acesteia Acest principiu are icircn vedere toate aspectele organizatorice şi funcţionale prin care se icircnfăptuieşte administraţia publică icircn unităţile administrativ - teritoriale şi anume alegerea constituirea componenţa organizarea funcţionarea şi activităţile acestor autorităţi Principiul legalităţii presupune ca toate aceste elemente să fie icircn

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

conformitate icircn primul racircnd cu prevederile constituţionale cu legile dar şi cu celelalte acte normative bazate pe lege

5 Principiul consultării cetăţenilor icircn soluţionarea problemelor locale de interes deosebit Problemele care sunt discutate icircntotdeauna icircn şedinţă publică şi icircn legătură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum sunt

bull bugetul localbull administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşuluibull participarea la programe de dezvoltare judeţeană regională zonală sau

de cooperare transfrontalierăbull organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea

teritoriuluibull asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice organizaţii

neguvernamentale persoane juridice romacircne sau străine

2 Categorii de servicii publice localeAutorităţile administraţiei publice locale pot icircnfiinţa servicii publice icircn

condiţiile Legii nr 2152001 icircn orice domeniu de activitate Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi specifice de interes general cum ar fi alimentarea cu apă transportul de energie termică distribuirea gazelor canalizare salubritate etc Aceste activităţi care satisfac interese generale trebuie asigurate de către autorităţile publice locale icircn virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele

Ca atare serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general icircn regim de putere politică Icircnfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul autorităţilor executive adică al prefecţilor şi primarilor

Icircn categoria serviciilor publice locale se includa) servicii publice cu caracter statalb) serviciile comunitare (icircnfiinţate la nivel local dar şi judeţean)c) servicii publice de gospodărie comunalăd) alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor

de gospodărie comunală)e) servicii publice comercialef) serviciul public pentru activităţi culturale

21 Serviciile publice cu caracter statalServiciile publice cu caracter statal sunt1048707 serviciul de pază asigurat de Poliţia Comunitară (a se vedea Legea nr

3712004 privind icircnfiinţarea organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare publicată icircn Monitorul Oficial nr 8782004)

1048707 serviciul public de protecţie civilă1048707 serviciul de autorizare a construcţiilor

Serviciul public de protecţie civilăServiciul public de protecţie civilă funcţionează icircn baza Legii nr 1061996

este parte componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate icircn scopul asigurării protecţiei populaţiei bunurilor materiale a valorilor culturale şi a factorilor de mediu icircn caz de război sau dezastre

Principalele atribuţii ale acestui serviciu public constau icircn

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

1048707 prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor şi protejarea ei icircmpotriva efectelor acestora

1048707 asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale1048707 participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei

naţionale şi a teritoriului pentru apărareFormaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care

participă la limitarea şi icircnlăturarea urmărilor atacurilor teroriste inamice sau a dezastrelor Aceste formaţiuni de protecţie civilă se organizează la nivelul tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale care aprobă structura organizatorică a acestui serviciu repartizează fondurile băneşti necesare prin bugetul local aprobă metodologia de icircnştiinţare şi alarmare icircn localitate precum şi măsurile propuse de şeful protecţiei civile pentru icircnlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer

Serviciul de autorizare a construcţiilorExecutarea construcţiilor indiferent de destinaţia lor se poate face numai

pe baza actului administrativ de autoritate emis icircn concordanţă cu normele legale referitoare la proiectarea amplasarea executarea şi funcţionarea construcţiilor

Autorizaţia de construire este actul de autoritate al administraţiei publice locale prin care se asigură respectarea normelor legale icircn domeniul construcţiilor

Această autorizaţie se eliberează de către administraţia publică pe baza certificatului de urbanism a titlului de proprietate şi a proiectului prezentat şi dă dreptul persoanelor fizice sau juridice să execute construcţii icircn termenul stipulat

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale destinate executării construcţiilor pot fi concesionate prin licitaţie publică icircn condiţiile icircncadrării icircn planurile de urbanism

Contravenţiile icircn domeniul construcţiilor se constată de către personalul de control al prefecturilor şi primăriilor pentru faptele săvacircrşite icircn raza lor administrativ-teritorială O dată cu aplicarea sancţiunilor contravenţionale se dispune icircncetarea executării construcţiei sau desfiinţarea ei

22 Serviciile comunitare icircnfiinţate la nivel local şi judeţeanPotrivit reglementărilor icircnscrise icircn OG nr843 august 2001 serviciile

comunitare care pot fi constituite la nivel local şi judeţean sunt serviciile privind evidenţa populaţiei serviciile privind evidenţa paşapoartelor serviciile pentru situaţii de urgenţă şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelorA Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor şi municipiilor prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului de Interne

Servicii publice comunitare locale se icircnfiinţează şi icircn sectoarele municipiului Bucureşti prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi a activităţii de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

a) eliberează icircn sistem de ghişeu unic certificatele de stare civilă cărţile de identitate cărţile de alegător paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) icircnregistrează actele şi faptele de stare civilă precum şi menţiunile şi modificările intervenite icircn statutul civil icircn domiciliul şi reşedinţa persoanei icircn condiţiile legii

c) icircntocmesc şi păstrează registrele de stare civilă icircn condiţiile legiid) icircntocmesc completează rectifică anulează sau reconstituie actele de

stare civilă precum şi orice menţiuni făcute pe actele de stare civilă şi pe actele de identitate icircn condiţiile legii

e) constituie actualizează şi administrează Registrul local de evidenţă a persoanei care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avacircnd domiciliul icircn raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv

f) furnizează icircn condiţiile legii datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţile şi instituţiile publice centrale judeţene şi locale agenţii economici şi către cetăţeni

g) icircntocmesc listele electorale permanenteh) constată contravenţiile şi aplică sancţiuni icircn condiţiile legiii) primesc cererile şi documentele necesare icircn vederea eliberării

paşapoartelor simple permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor şi le icircnaintează după caz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor respectiv serviciilor abilitate cu evidenţa şi producerea permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare

j) primesc paşapoartele simple permisele de conducere şi certificatele de icircnmatriculare a autovehiculelor icircntocmite de serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti pe care le eliberează solicitanţilor

k) ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate

B Serviciile comunitare judeţene de evidenţă a persoanelorServiciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor se

icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene precum şi a birourilor de evidenţă a populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne

Icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se poate icircnfiinţa serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti prin reorganizarea serviciului de stare civilă din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti precum şi a serviciilor de evidenţă a populaţiei permise de conducere şi certificate de icircnmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne

Serviciile publice comunitare judeţene respectiv al municipiului Bucureşti icircndeplinesc următoarele atribuţii principale

a) constituie actualizează şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei şi Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor

b) coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale

c) controlează modul de gestionare şi de icircntocmire a registrelor de stare civilă şi a listelor electorale permanente de alegător

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

d) asigură producerea şi emiterea certificatelor de stare civilă a cărţilor de identitate a permiselor de conducere şi a certificatelor de icircnmatriculare a autovehiculelor precum şi a cărţilor de alegător

e) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale icircn domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană

f) gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii propriig) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă şi efectuează

menţiuni pe acestea conform comunicărilor primiteServiciile comunitare privind evidenţa paşapoartelorServiciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor

din cadrul prefecturilor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti asigură icircntocmirea păstrarea evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii se asigură de către Direcţia generală pentru paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei Publice

Ministerul Administraţiei Publice prin Direcţia generală pentru paşapoarte asigură punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniul paşapoartelor simple precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţean

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora icircn conformitate cu prevederile legii ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Romacircnia este parte

b) asigură eliberarea icircn sistem de ghişeu unic a paşapoartelor simple icircn colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor publicată icircn MO nr 54301092001

Eliberarea paşapoartelor icircn sistem de ghişeu unicCererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a

valabilităţii acestora se depun de către solicitanţi la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor icircn a căror rază icircşi au domiciliul

Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora şi le transmit icircn mod operativ spre soluţionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judeţelor respectiv al municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare analizează cererile şi emit paşapoartele simple solicitate de cetăţeni sau după caz icircnscriu menţiunile necesare icircn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor care le eliberează solicitanţilor

Serviciile comunitare pentru situaţii de urgenţăServiciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează icircn

subordinea consiliilor locale ale comunelor oraşelor municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii bunurilor şi mediului icircmpotriva incendiilor şi dezastrelor precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă

Aceste servicii publice comunitare fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională

Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare

A Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă a grupurilor şi

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

brigăzilor de pompieri militari Serviciile publice comunitare profesioniste se icircnfiinţează icircn subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor locale ale sectoarelor acestuia prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă şi Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia

Serviciile publice comunitare profesioniste funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică

B Serviciile publice comunitare voluntare se organizează icircn subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea acestora

Activitatea serviciului public comunitar pentru situaţii de urgenţă este coordonată de către preşedintele consiliului judeţean şi de către primarul general al municipiului Bucureşti respectiv de către primarii comunelor oraşelor municipiilor şi ai sectoarelor capitalei

Pentru buna funcţionare a acestor servicii a fost icircnfiinţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale demilitarizat cu personalitate juridică icircn subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor

Inspectoratul s-a icircnfiinţat prin preluarea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor a structurii unificate realizată prin reorganizarea Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari Inspectoratul asigură la nivel naţional punerea icircn aplicare icircntr-o concepţie unitară a legislaţiei icircn vigoare icircn domeniile date icircn competenţă prin lege precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare

Personalul serviciilor publice comunitare profesioniste al Inspectoratului al unităţilor şi instituţiilor subordonate acestuia se compune din

a) ofiţeri maiştri şi subofiţeri de protecţie civilă pompieri şi specialiştib) funcţionari publici calificaţi pentru icircndeplinirea atribuţiilor specificec) personal contractual operativ de execuţie atestat icircn meseriile de

protecţie civilă pompieri şi alte specializărid) personal contractual auxiliarPoliţia comunitarăPoliţia Romacircnă face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este

instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei a proprietăţii private şi publice prevenirea şi descoperirea infracţiunilor respectarea ordinii şi liniştii publice Activitatea Poliţiei Romacircne constituie serviciu public specializat şi se realizează icircn interesul persoanei al comunităţii precum şi icircn sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi icircn executarea legii

Icircn municipiul Bucureşti funcţionează ca unitate cu personalitate juridică Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti

Icircn judeţe funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică inspectorate de poliţie

Icircn cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia

Icircn fiecare sector funcţionează secţii de poliţie Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne icircn funcţie de icircntinderea teritoriului numărul populaţiei numărul şi importanţa obiectivelor economice sociale şi politice

Icircn municipii şi oraşe funcţionează poliţii municipale şi orăşeneşti iar icircn comune posturi de poliţie Icircn municipii pot fi icircnfiinţate secţii de poliţie iar icircn comunele cu sate şi cătune dispersate pot fi icircnfiinţate birouri de poliţie

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară icircn interesul comunităţii

Icircn plan teritorial unităţile de poliţie cooperează cu prefecţii autorităţile administraţiei publice locale autorităţile judecătoreşti serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii

Icircn vederea icircnfiinţării unor noi unităţi secţii birouri sau posturi de poliţie trebuie consultate Consiliul General al Municipiului Bucureşti consiliile judeţene şi consiliile locale ale municipiilor oraşelor ori comunelor după caz care vor pune la dispoziţie spaţiile necesare funcţionării acestora

Şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şefii inspectoratelor de poliţie judeţene ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţie comunale prezintă informări anuale icircn faţa autorităţii teritoriale de ordine publică Consiliului General al Municipiului Bucureşti consiliilor judeţene consiliilor municipale orăşeneşti sau comunale după caz referitoare la măsurile icircntreprinse icircn icircndeplinirea atribuţiilor specifice

Şefii unităţilor de poliţie informează trimestrial sau ori de cacircte ori este nevoie prefecţii primarul general al municipiului Bucureşti preşedinţii consiliilor judeţene primarii sectoarelor municipiului Bucureşti ai municipiilor oraşelor şi comunelor după caz despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul icircn care au fost icircndeplinite sarcinile pe plan local

Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi după caz cu primarii pentru icircndeplinirea hotăracircrilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora emise icircn limita competenţelor lor icircn domeniul ordinii publice

Icircn cazuri justificate de evenimente deosebite icircntre autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de poliţie de comun acord se pot icircncheia protocoale icircn vederea icircndeplinirii eficiente a atribuţiilor poliţiei

Dacă poliţia nu icircşi icircndeplineşte responsabilităţile icircn baza protocolului icircncheiat administraţia publică se poate adresa organului superior de poliţie

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comune oraşe şi municipii ndash s-au icircnfiinţat servicii comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie după caz icircn compartimente distincte organizate icircn cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridică icircn subordinea consiliilor locale finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local Icircndrumarea tehnico-metodologică a serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură se asigură de către oficiile judeţene de cadastru geodezie şi cartografie şi de către direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură au următoarele atribuţii principale

a) participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei oraşului sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne

b) efectuează măsurători topografice pentru punerea icircn posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar

c) icircntocmesc fişele de punere icircn posesied) constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a

modificărilor acestorae) constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din

domeniul public sau privatf) delimitează exploataţiile agricole din teritoriul administrativ al

localităţilor

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

g) fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a exploataţiilor agricole şi aplică icircn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora ndash proiectarea şi amenajarea reţelei de drumuri şi de alimentare cu apă de irigaţii

h) urmăresc modul icircn care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora

i) furnizează date pentru completarea şi ţinerea la zi a registrului agricolj) acordă consultanţă agricolă urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate

şi iau măsuri de protecţie fitosanitarăk) acordă consultanţă icircn domeniul zootehniei şi asigură operaţiunile de

icircnsămacircnţare artificialăl) iau măsuri pentru prevenirea icircmbolnăvirii animalelor şi asigură

efectuarea tratamentelor icircn cazul icircmbolnăvirilorm) icircntocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin

producătorilor agricoli icircn condiţiile prevăzute de lege şi urmăresc realizarea acestor acţiuni

23 Servicii publice de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publice) ndash face obiectul unui curs separat

24 Alte servicii localeAlături de serviciile publice prezentate din sistemul serviciilor publice din

ţara noastră mai face parte şi administrarea domeniului publicAdministrarea domeniului publicPentru a-şi putea icircndeplini atribuţiile ce le revin icircn executarea normelor

legale autorităţile administraţiei publice au nevoie de bunuri mobile şi imobile Icircntrucacirct aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale aceste bunuri formează domeniul administrativ care se subdivide icircn două categorii şi anume

1048707 domeniul public1048707 domeniul privatIcircn conformitate cu art 135 din Constituţia Romacircniei şi cu art 1 din

Legea nr 213 din 17 noiembrie 199810 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia domeniul public este format din bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public

Legea 2131998 face distincţie icircntre1048707 domeniul public al statului1048707 domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale care se

icircmparte icircnbull domeniul public judeţeanbull domeniul public local (al comunelor oraşelor şi municipiilor)

Domeniul public local al comunelor oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri

1 drumurile comunale vecinale şi străzile2 pieţele publice comerciale tacircrgurile oboarele şi parcurile publice

precum şi zonele de agrement3 lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau

judeţean4 reţelele de alimentare cu apă canalizare termoficare gaze staţiile de

tratare şi epurare a apelor uzate cu instalaţiile construcţiile şi terenurile aferente

5 terenurile şi clădirile icircn care icircşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria precum şi instituţiile publice de interes local cum sunt teatrele bibliotecile muzeele spitalele policlinicile şi altele asemenea

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

6 locuinţele sociale7 statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public

naţional8 bogăţiile de orice natură ale subsolului icircn stare de zăcămacircnt dacă nu

au fost declarate de interes public naţional9 terenurile cu destinaţie forestieră dacă nu fac parte din domeniul privat

al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat

10 cimitirele orăşeneşti şi comunale11 din alte bunuri de uz sau de interes public local declarate ca atare

prin hotăracircre a consiliului local dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean

Bunurile din domeniul public local sunta) inalienabile ndash nu pot fi icircnstrăinate ele pot fi date numai icircn

administrare concesionate sau icircnchiriate icircn condiţiile legiib) insesizabile ndash nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot

constitui garanţii realec) imprescriptibile ndash nu pot fi dobacircndite de către alte persoane prin

uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile

25 Servicii publice comercialeDin categoria serviciilor publice comerciale fac parte următoarele servicii1048707 organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare1048707 serviciul de exploatare a parcajelor publice1048707 licenţierea transportului privat de călători1048707 expunerea firmelor şi reclamelor publicitare1048707 organizarea şi funcţionarea cimitirelor1048707 serviciul public de ecarisajI Organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentareOrganizarea şi funcţionarea pieţelor a tacircrgurilor şi a oboarelor este

circumscrisă de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr 191996Pieţele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru

aprovizionarea populaţiei cu legume fructe carne şi produse din carne lactate cereale etc

Tacircrgurile sunt zone publice destinate vacircnzării ndash cumpărării de produse agricole agroalimentare agroindustriale şi industriale

Oboarele sunt pieţe destinate vacircnzării ndash cumpărării animalelorBacirclciurile sunt combinaţii icircntre una dintre formele de piaţă de mai sus cu

prestările de servicii pentru distracţie (jocuri mecanice etc)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa de a organiza

pieţele potrivit unui regulament propriuGestionarea serviciilor necesare funcţionării pieţelor

agroalimentare se realizează icircn trei moduri1048707 prin serviciul public al consiliului local ndash piaţa este o direcţie care-şi

desfăşoară activitatea icircn regie proprie cu fonduri din bugetul local şi cu funcţionari din administraţia publică locală

1048707 prin instituţii de interes public ndash administraţia asigură serviciul public prin contractul administrativ icircncheiat cu prestatorul numit instituţie publică

1048707 prin persoane juridice cu capital de stat privat sau mixt ndash pe baza contractului de asociere

II Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Pentru organizarea utilizarea şi exploatarea spaţiilor aflate pe domeniul public sau privat al localităţilor consiliile locale adoptă norme specifice de funcţionare

Parcarea este acel spaţiu special destinat staţionării vehiculelor semnalizat prin indicatoare şisau marcaje care se delimitează de partea carosabilă a drumului public Icircn funcţie de destinaţie icircntacirclnim

parcaje de reşedinţă ndash care se situează la mai puţin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de către locatari şi care sunt amenajate şi icircntreţinute de serviciile de administrare a domeniului public

parcaje publice ndash icircn care staţionarea este temporară şi pentru care se percepe o taxă

parcaje private ndash care aparţin agenţilor economici sau instituţiilor publice

Parcajele publice sau private cu plată sunt amenajate de persoanele juridice care le au icircn exploatare iar cele fără plată sunt icircntreţinute de serviciul de administrare a străzilor

III Licenţierea transportului privat de călătoriAdministraţia publică locală poate autoriza şi transportul de călători cu

mijloace de transport particulare Pentru a obţine licenţa de transport operatorii trebuie să icircndeplinească anumite condiţii cum sunt

1048707 onorabilitate ndash adică lipsa oricărei condamnări penale icircn legătură cu activitatea pe care o desfăşoară

1048707 bonitatea ndash adică existenţa dovezilor din partea unei instituţii bancare referitoare la capacitatea financiară a transportatorului

1048707 specialitatea ndash care trebuie dovedită cu documente eliberate de instituţiile de profil

1048707 tehnicitatea ndash prin care transportatorul dovedeşte că deţine mijloace de transport care icircntrunesc condiţiile pentru a circula pe drumurile publice

Licenţa poate fi suspendată dacă transportatorul nu mai icircndeplineşte condiţiile pentru a desfăşura activitatea de transport sau poate fi anulată dacă au fost falsificate documentele de transport

Normele pe care trebuie să le icircndeplinească un transportator privat de călători se stabilesc prin caietul de sarcini icircn care pe lacircngă reglementările legale sunt icircnscrise şi obligaţiile specifice pentru categoriile şi tipurile de transport pentru care se acordă licenţă condiţii pentru autovehicule pentru şoferi pentru deplasarea călătorilor precum şi condiţii comerciale

IV Expunerea firmelor şi reclamelor publicitarePublicitatea a devenit icircn prezent o componentă esenţială a politicii

comerciale prin care agenţii economici icircşi fac cunoscute produsele pe piaţă Autorităţile administraţiei publice locale reglementează prin norme specifice construirea şi amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violenţei a viciului sau a altor acţiuni interzise de lege şi pentru a-şi valorifica domeniul public şi privat prin icircncasarea unor taxe

diams Firma reprezintă o construcţie pe care se inscripţionează numele denumirea comercială obiectul de activitate sub care persoana fizică sau juridică icircşi exercită activitatea şi care se amplasează pe imobilele unde se desfăşoară activitatea icircn cauză

diams Reclama reprezintă o inscripţie prin care se expun informaţii elogioase la adresa unei persoane fizice sau juridice sau a unui produs sau serviciu cu scopul de a-i face popularitate

diams Icircn afara firmelor şi a reclamelor publicitare icircn interiorul localităţilor se utilizează şi eşarfe amplasate pe domeniul public care conţin anunţuri referitoare la evenimente culturale ştiinţifice sportive de interes local sau naţional

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

O altă formă de publicitate este cea ambulantă efectuată cu ajutorul autovehiculelor

V Organizarea şi funcţionarea cimitirelorSub aspectul obiectului de activitate icircnhumările respectiv incinerările nu

sunt servicii dar sub aspectul interesului public al sănătăţii aceste activităţi trebuie organizate de către administraţia publică locală Aceste activităţi sunt asigurate icircn sistem privat de către unităţile parohiale iar icircn sistem public prin cimitirele de stat locale

Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi crematoriilor umane de către administraţia publică locală se realizează prin

1048707 elaborarea unui regulament de funcţionare aprobat prin hotăracircrea consiliului local

1048707 atribuirea locurilor de icircnhumare prin concesiune1048707 posibilitatea de a realiza construcţiile funerare numai pe baza autorizării

consiliului local1048707 plata unor taxe şi tarife către bugetul localAdministraţia locală are obligaţia de a realiza infrastructura după care

poate presta serviciul icircn regie proprie sau pe baza gestiunii delegateDatorită gradului mare de pericol social pe care icircl reprezintă cadavrele

autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a institui norme specifice cu privire la transport depozitare deshumare etc

Protecţia serviciului public este asigurată prin regimul contravenţional aplicabil icircn cazul nerespectării regulamentelor

VI Serviciul public de ecarisajAdministraţia publică locală are obligaţia de a institui norme cu privire la

creşterea transportul icircngrijirea şi exterminarea animalelor fără stăpacircn care prezintă un grad ridicat de pericol social

Serviciul public de ecarisaj asigură atacirct protecţia cacircinilor cacirct şi a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială icircn care funcţionează avacircnd următoarele atribuţii

diams stracircngerea cacircinilor fără stăpacircndiams icircngrijirea cacircinilordiams asigurarea adăposturilor temporare pentru cacircini etcPentru protecţia cacircinilor se instituie interdicţii cu privire la omoracircrea

acestora icircn afara instituţiilor specializate maltratarea lor organizarea luptelor cu cacircini

Posesorii de cacircini trebuie să asigure starea de sănătate a acestora vaccinarea anuală şi să respecte anumite norme referitoare la deplasarea acestora (botniţă etc)

Autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu reprezentanţii administraţiei publice centrale care utilizează cacircini (Ministerul Apărării Naţionale Ministerul de Interne) precum şi cu organizaţii profesionale (Asociaţia Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi) atunci cacircnd stabilesc norme general obligatorii icircn raza lor teritorială

26 Serviciul public pentru activităţi culturaleRealizarea unor activităţi specifice de icircnvăţămacircnt artă cultură sănătate

la nivel local se asigură de către direcţiile de specialitate descentralizate icircn teritoriu icircnsă nu este exclusă posibilitatea organizării de către administraţia locală a unor instituţii publice cu personalitate juridică prin care să se acopere necesităţile spirituale ale colectivităţilor locale

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate iniţierea derularea şi asigurarea cu mijloace materiale şi financiare a programelor cu caracter artistic ştiinţific documentar icircn regie proprie

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

sau icircn colaborare cu alte instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) icircşi asigură finanţarea din venituri realizate din activităţi proprii donaţii sponsorizări şi subvenţii din bugetul consiliului local

Organizarea şi funcţionarea serviciului public pentru cultură se realizează printr-un Comitet de coordonare şi un Consiliu de administraţie

Acest serviciu public realizează un raport de activitate pe care icircl supune aprobării consiliului local care are posibilitatea coordonării permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultură

IV Serviciile comunitare de utilităţi publice

Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice (de gospodărie comunală) a suferit transformări majore icircn ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric tehnic şi administrativ dar nu se poate afirma că aceste transformări s-au produs icircn urma unor acţiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de către Guvern sau de către o altă autoritate aceste transformări avacircnd cu precădere un caracter aleator şi conjunctural Icircncă de la icircnceput trebuie evidenţiată importanţa ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa serviciile publice de gospodărie comunală şi subliniat rolul lor icircn procesul de ridicare a calităţii vieţii

Prevederile Legii nr 2152001 a administraţiei publice locale a Legii nr 512006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice icircmpreună cu reglementările anterioare respectiv Legea nr 2131998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea nr 2191998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent pe baza căruia se pot organiza şi administra serviciile de gospodărie comunală (servicii comunitare de utilităţi publiceservicii de utilităţi publice)

Serviciile comunitare de utilităţi publice reprezintă totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general desfăşurate la nivelul comunelor oraşelor municipiilor sau judeţelor sub conducerea coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale icircn scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale prin care se asigură următoarele utilităţi

a) alimentare cu apăb) canalizare şi epurarea apelor uzatec) colectarea canalizarea şi evacuarea apelor pluvialed) producţia transportul distribuţia şi furnizarea de energie

termică icircn sistem centralizate) salubrizarea localităţilorf) iluminatul publicg) administrarea domeniul public şi privat al unităţilor

administrativ-teritorialeh) transport public local

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Serviciile de utilităţi publice se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii instalaţii tehnologice echipamente funcţionale şi dotări specifice denumite sisteme publice de gospodărie comunală Aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii

a) principiul dezvoltării durabileb) principiul autonomiei localec) principiul descentralizării serviciilor publiced) principiul responsabilităţii şi legalităţiie) principiul participării şi consultării cetăţenilorf) principiul asocierii intercomunale şi al parteneriatuluig) principiul corelării cerinţelor cu resurseleh) principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construiti) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritorialej) principiul asigurării mediului concurenţialk) principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii

publice

Serviciile de utilităţi publice trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii esenţiale

a) continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ icircn condiţii contractuale

b) adaptabilitate la cerinţele consumatorilorc) accesibilitate egală la serviciul publicd) asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii

Organizarea conducerea administrarea gestionarea coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale

Organizarea exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală trebuie să asigure

a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor corespunzător prevederilor contractuale

b) funcţionarea optimă icircn condiţii de siguranţă rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor echipamentelor instalaţiilor şi dotărilor corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi icircn conformitate cu caietele de sarcini cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele de organizare şi funcţionare

c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale

d) informarea şi consultarea cetăţenilor icircn vederea protejării sănătăţii populaţiei care beneficiază de serviciile respective

Gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală se poate organiza icircn următoarele modalităţi

a) gestiune directă ndash autorităţile administraţiei publice locale icircşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

conducerea administrarea şi gestionarea serviciilor publice de gospodărie comunală

b) gestiune indirectă sau gestiune delegată ndash autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice cărora le icircncredinţează ndash icircn baza unui contract de delegare a gestiunii ndash gestiunea propriu-zisă a serviciilor precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare icircn vederea realizării acestora

Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunală către operatori atestaţi se va face icircn condiţii de transparenţă prin licitaţie publică organizată conform legii Icircn conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii autorităţile administraţiei publice locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodărie comunală precum şi dreptul de a urmări de a controla şi de a supraveghea

a) modul de respectare şi de icircndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatorii furnizoriprestatori de servicii publice

b) calitatea serviciilor furnizateprestatec) parametrii serviciilor furnizateprestated) modul de administrare exploatare conservare şi menţinere icircn

funcţiune dezvoltare şisau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană icircncredinţată prin contractul de concesionare

e) modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodărie comunală se face prin hotăracircre a autorităţilor administraţiei publice locale icircn funcţie de

bull natura serviciuluibull interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor

administrativteritorialebull mărimea şi complexitatea sistemelor publice de gospodărie

comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală sunt realizate de către operatori furnizoriprestatori de servicii publice locale de gospodărie comunală specializaţi care pot fi

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice de gospodărie comunală aflate sub autoritatea administraţiei publice locale se organizează icircn funcţie de

bull importanţa economico-socială a localităţilorbull mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestorabull dotările şi echipările edilitare existenteb) Agenţi economici atestaţi de către autorităţile naţionale de

reglementare sau de către autoritatea administraţiei publice localeSocietăţile comerciale de gospodărie comunală icircnfiinţate de

către autorităţile administraţiei publice locale icircn funcţie de limitele teritoriale icircn care acţionează pot fi

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

1 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes local ndash se află sub coordonarea consiliilor locale şi se organizează pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publică icircn funcţie de mărimea localităţilor de gradul de echipare tehnico-edilitară a acestora şi de alţi factori specifici locali

2 Societăţi comerciale de gospodărie comunală de interes judeţean ndash se organizează de regulă sub autoritatea consiliilor judeţene respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti El icircşi desfăşoară activitatea icircn unul din următoarele domenii

a) construirea icircntreţinerea modernizarea şi exploatarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean

b) alimentarea cu apă respectiv canalizarea şi epurarea apelor uzate icircn sistem regional

c) producerea şi distribuţia energiei termice icircn sistem regionald) colectarea transportul valorificarea depozitarea şi neutralizarea

deşeurilor menajere icircn sistem regionale) alimentarea cu gaze naturale icircn sistem regionalf) producerea transportul şi alimentarea cu energie electrică icircn

sistem regionalg) transportul de persoane inclusiv transportul de elevi icircntre

localităţile judeţuluiObligaţiile operatorilor furnizoriprestatori de servicii

publice de gospodărie comunală faţă de consumator sunt icircn principal următoarele

a) să opereze cu sistemul de utilitate publicăb) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţiatestaţic) să respecte parametrii de performanţă stabiliţi de autorităţile

administraţiei publice locale respectiv de autoritatea naţională de reglementare

d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale respectiv autorităţii naţionale de reglementare informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile utilităţilor respective icircn conformitate cu clauzele contractului de operare

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale sistemelor publice locale de gospodărie comunală se asigură din

1048707 bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor furnizoriprestatori de servicii publice de gospodărie comunală prin

bull icircncasarea de la utilizatori a sumelor reprezentacircnd contravaloarea serviciilor furnizateprestate

bull instituirea unor taxe speciale1048707 alocaţii bugetare acordate de Guvern sau după caz din

bugetele localeFinanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor

publice de gospodărie comunală se fac icircn temeiul următoarelor principii

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi a veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

b) icircntărirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare icircn vederea funcţionării utilităţilor publice

c) promovarea creării pieţelor locale de capitald) icircntărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea

unor icircmprumuturi necesare pentru finanţarea utilităţilor publice icircn condiţiile legii

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este o instituţie publică autonomă de interes naţional ce funcţionează icircn coordonarea primului-ministru pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotăracircre a guvernului

ANRSC icircşi desfăşoară activitatea icircn temeiul următoarelor principii

a) protejarea intereselor utilizaorilor icircn raport cu operatorii care acţionează icircn sfera serviciilor de utilităţi publice

b) promovarea concurenţei eficacitacircţii şi eficienţei economice icircn sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează icircn condiţii de monopol

c) promovarea principiilor transparenţei accesibilităţii tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor

d) promovarea relaţiilor contractuale orientate către rezultate) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse icircn relaţia

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice

f) conservarea resurselor protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei

Autoritatea este finanţată din fondurile extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestareautorizare ANRSC are următoarele atribuţii principale

a) atestareaautorizarea operatorilor de servicii de utilităţi publiceb) culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii

de utilităţi publice şi publicarea acestorac) controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii de

utilităţi publiced) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor icircn condiţiile

respectării contractelor de delegare a gestiuniie) soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de

servicii de utilităţi publicef) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de

icircmbunătăţire a activităţii icircn cazul icircn care prestaţiile acestora nu corespund parametrilor stabiliţi icircn licenţa de operare respectiv icircn contractul de delegare a gestiunii

g) retragerea licenţelor de operare icircn cazul icircn care operatorul de servicii de utilităţi publice refuză să ia măsuri icircn vederea icircmbunătăţirii activităţii

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

ANRSC icircşi exercită prerogativele faţă de toţi operatorii indiferent de forma icircn care se desfăşoară gestiunea serviciului icircn cadrul comunităţii locale respective

Finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală din Romacircnia

Icircn prezent icircn ţara noastră finanţarea activităţii curente a serviciilor de utilităţi publice se face prin

1048707 susţinere prin alocaţii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100 a cheltuielilor (cazul icircntreţinerii drumurilor şi spaţiilor verzi)

1048707 susţinere parţială prin preţuri şi tarife subvenţionate (cazul energiei termice şi a transportului public)

1048707 susţinere totală prin preţuri şi tarife plătite de consumatori (cazul serviciilor de apă şi canalizare colectare transport şi depozitare de deşeuri menajere)

Finanţarea investiţiilor necesare acestor servicii de mare importanţă se realizează icircn general de către bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat

Operatorii din acest domeniu fie că este vorba de societăţi comerciale fie de regii autonome au posibilităţi financiare foarte limitate cauzate icircn principal de

diams rata foarte redusă a profitului (atunci cacircnd există) Din păcate mentalitatea generală este că aceste servicii nu trebuie organizate după criterii de eficienţă economică ci după principii de protecţie socială

diams blocajul financiar şi icircntacircrzierea la plată a facturilor icircn special pentru distribuţia de energie termică şi apă potabilă Din această cauză nu pot fi mobilizate nici măcar fondurile din amortizarea capitalului fix Este de remarcat că au existat localităţi unde perioada medie de icircncasare a facturilor depăşeşte 200 de zile ceea ce la un nivel al inflaţiei de 40 pe an a icircnsemnat o devalorizare de aproximativ 25 icircntre momentul emiterii unei facturi şi momentul icircncasării ei

Acest blocaj are mai multe cauze imposibilitatea individualizării costurilor serviciilor pentru fiecare familie şi decuplarea din sistem a celor care nu plătesc precum şi costul mare al serviciilor oferite icircn raport cu puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei

diams costurile de producţie exagerate generate de starea tehnică deplorabilă a majorităţii reţelelor şi instalaţiilor ineficienţa sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni situaţia de monopol care caracterizează atacirct la nivel central cacirct şi local majoritatea acestor servicii publice Astfel se ajunge la situaţia paradoxală icircn care preţul acestor servicii considerate indispensabile devine exagerat de mare icircn raport cu veniturile populaţiei

Subvenţiile reprezintă un aspect foarte important icircn mecanismul finanţării serviciilor publice şi a utilităţilor comunale Icircn acest moment

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

există două serviciipublice importante subvenţionate distribuţia energiei termice şi transportul local de călători

Icircn cazul distribuţiei energiei termice există două tipuri de subvenţii

a) subvenţia către producător calculată ca diferenţă icircntre preţul local şi preţul naţional de referinţă (adică cel plătit de către populaţie) Această subvenţie este suportată din bugetul local fie din surse proprii fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu această destinaţie Această subvenţie ridică anumiteprobleme

bull realizează o protecţie socială uniformă pentru toţi consumatorii persoane fizice indiferent de veniturile lor ceea ce conduce la costuri deosebit de mari şi nu au efectul social scontat

bull povara pentru bugetul local este foarte mare icircn multe cazuri această subvenţie depăşeşte 25-30 din cheltuieli icircn special pentru oraşele mici sau pentru cele care folosesc pentru icircncălzire combustibil lichid uşor Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu această destinaţie sunt icircn volum insuficient şi sosesc cu mare icircntacircrziere

bull nivelul subvenţiei şi deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinaţii este determinat icircntr-o manieră decisivă de deciziile marilor companii naţionale SC Electrica Distrigaz şi PETROM ceea ce influenţează negativ capacitatea administraţiei publice locale de a urmări o politică coerentă din punct de vedere financiar icircn acest domeniu

b) ajutoarele băneşti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru icircncălzire Aceste ajutoare sunt de fapt o subvenţie pentru categoriile cele mai afectate de creşterea preţurilor Ea se acordă icircn funcţie de veniturile nete ale unei familii şi chiar dacă fundamentarea ei practică lasă de dorit acest sistem este mai eficient decacirct subvenţia către producător Acordarea acestui tip de subvenţie contribuie la diminuarea blocajului financiar

Subvenţia pentru transportul local de călători este reglementată prin OUG 971999 modificată prin OUG 1482000 şi este suportată din bugetul local

Modul de calcul al subvenţiei ţine cont de diferenţa dintre numărul estimat de călători şi cel efectiv şi de diferenţa dintre tariful stabilit icircn condiţii comerciale şi tariful impus Volumul subvenţiei variază icircn funcţie de dimensiunea localităţii a numărului de călători şi de existenţa unor servicii de transport concurente taxi sau maxi-taxi Acest lucru se datorează faptului că icircntr-o localitate sunt trasee rentabile şi mai puţin rentabile care trebuie icircnsă acoperite fiind vorba de un serviciu public Activităţile de taxi şi maxi-taxi se concentrează pe traseele cele mai rentabile diminuacircnd icircntr-o proporţie de loc neglijabilă numărul de călători ai societăţii locale de transport Icircn plus multe dintre societăţile de taxi şi maxi-taxi practică evaziunea fiscală şi beneficiază de lipsa unor reglementări clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport icircn comun (exemplu scoaterea la licitaţie a traseelor de maxi-taxi combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai puţin rentabile etc) Icircn consecinţă icircn special icircn oraşele de dimensiuni mai mici cu o populaţie de

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

pacircnă icircn 200000 de locuitori subvenţionarea transportului local icircnseamnă icircn plus şi un transfer de resurse către firmele private care practică taximetria sau maxi-taxi

Mecanismele şi sursele folosite pentru finanţarea programelor de investiţii pentru servicii

Bugetul de stat se confruntă cu constracircngeri tot mai mari şi de aceea tendinţa de reducere a finanţării serviciilor publice locale şi a investiţiilor din această sursă este tot mai evidentă De altfel o dată cu intrarea icircn vigoare a Legii finanţelor publice locale bugetul de stat participă cu resurse numai la finanţarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat icircn cadrul unor angajamente cu instituţiile financiare internaţionale Pe de altă parte autorităţile locale nu au icircncă suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi

De aceea trebuie avute icircn vedere trei căi de atragere a capitalului icircn finanţarea acestor servicii

bull stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public-privat)bull atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilateralebull utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor

de investiţii icircn infrastructura locală cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale

A Stimularea implicării capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat icircn sfera serviciilor publice locale sub forma parteneriatului public-privat pentru că

1048707 interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienţa economică a operatorului

1048707 concentrează capital pe termen lung icircn sfera serviciilor publice1048707 introduce elemente de concurenţă icircntr-un domeniu caracterizat icircn

general ca monopolist iar concurenţa determină creşterea calităţiiB Atragerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile bi- şi

multilaterale Este normal ca scenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din

infrastructura urbană a Romacircniei să aibă icircn vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la UE sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru că

i) este o ţară membră a Uniunii Europeneii) este parte a eco-sistemului european ca poluator şi icircn acelaşi

timp ca receptor de poluareiii) este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi

dezvoltare durabilăC Utilizarea creditelor icircn finanţarea serviciilor publice şi a

lucrărilor de investiţii icircn infrastructura localăFinanţarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsă

pentru căbull alocaţiile de la bugetul statului devin din ce icircn ce mai reduse ca

urmare a constracircngerilor bugetare

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

bull interesul capitalului privat este icircncă mic icircn comparaţie cu nevoile de investiţii ale acestui sector

bull creditul impune eficienţa economică şi presupune disciplina financiară caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector

bull creditul permite icircmpărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructură (generatoare de beneficii pe termen lung) pe mai multe generaţii de viitori beneficiari

Icircn continuare sunt prezentate succint serviciile de utilităţi publiceI Serviciul public de alimentare cu apă şi canalizareServiciile publice de alimentare cu apă au următoarele sarciniΠ utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apăΠ executarea activităţilor de captare tratare pompare transport

stocare şi distribuţieΠ preluarea apei din subteran din racircuri şi lacuri pentru a renunţa la

aducţiuni de mare distanţăΠ supravegherea zonelor de captare a instalaţiilor de tratare a

apeductelor şi a celorlalte instalaţii cu scopul de a proteja calitatea apeiΠ dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă conform dezvoltării

urbaneNormele specifice de distribuţie a apei potabile de către serviciul

public se stabilesc prin hotăracircrea consiliului local prin bdquoRegulamentrdquo şi bdquoCaiet de sarcinirdquo acte care fixează drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale utilizatorului

Prestatorul de servicii este agentul economic care administrează şi exploatează sistemul de alimentare cu apă potabilă iar utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciului de alimentare cu apă icircn baza unui contract

Sistemul de canalizare asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice conform normelor de calitate Prestatorul care asigură acest serviciu este de regulă acelaşi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat icircn acest domeniu

Icircn ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită icircn reţea datorată icircn principal reducerii activităţilor industriale şi a contorizării şi o creştere a cantităţii de apă distribuită populaţiei Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă poluarea semnificativă a unor racircuri interioare face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă icircn tot cursul anului mai ales icircn perioadele de secetă sau icircn iernile cu temperaturi scăzute cacircnd zile icircntregi alimentarea cu apă este icircntreruptă sau debitele se reduc drastic

Icircn cele 206 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente icircn Romacircnia se tratează numai 77 din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare 47 de localităţi urbane (printre care Bucureşti Craiova Drobeta-Turnu-Severin Brăila Galaţi Tulcea) deversează apele uzate icircn emisari fără o epurare prealabilă

Corelacircnd cele două echipări hidroedilitare (apă şi canalizare) se poate grupa populaţia ţării icircn trei mari categorii

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

bull populaţia care beneficiază de ambele servicii ndash 51bull populaţia care beneficiază numai de alimentare cu apă dar nu şi

de canalizare ndash 14bull populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de

canalizare ndash 35

II Serviciul public de salubrizareSalubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărie

comunală organizat coordonat reglementat condus monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale

Serviciul public de salubrizare cuprinde următoarele activităţia) precolectarea colectarea transportul şi depozitarea reziduurilor

solide cu excepţia deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special

b) icircnfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de reziduuric) incinerarea şi producerea de energie termicăd) măturatul spălatul căilor publice icircntreţinerea spaţiilor verzi şi a

parcurilore) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea

icircn funcţiune a acestora pe timp de polei sau de icircngheţf) preselectarea şi organizarea reciclării deşeurilorg) dezinsecţia dezinfecţia şi deratizareaPentru asigurarea dezvoltării durabile icircn domeniul salubrităţii

consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare ţinacircndu-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale

Prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţii serviciilor publice de salubrizare autorităţile publice locale sunt obligate să asigure realizarea următoarelor obiective

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei acestor servicii

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor icircn principal prin stimularea mecanismelor economiei de piaţă şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bază a dezvoltării economice şi icircn scopul atragerii investiţiilor profitabile pentru comunităţile locale

c) dezvoltarea durabilă a serviciilord) protecţia mediului icircnconjurătorIcircn vederea icircmbunătăţirii serviciului public de salubrizare

administraţia publică locală trebuie să aplice anumite măsuri cum ar fi1048707 elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixează drepturile şi

obligaţiile prestatorilor1048707 asigurarea prin contract a tuturor activităţilor de colectare

transport depozitare şi neutralizare a gunoiului menajer1048707 instituirea şi aplicarea unui sistem sancţionar pentru persoanele

fizice sau juridice care nu respectă normele de salubritate1048707 informarea cetăţenilor cu privire la funcţionarea serviciului public

de salubritate

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

1048707 realizarea gropilor de gunoi ecologice etcDeşeurile pot constitui un factor de poluare a apei solului

aerului şi un potenţial pericol icircn afectarea stării de sănătate a populaţiei Icircn ultimii ani se constată o creştere a cantităţii de deşeuri menajere industriale stradale care trebuie colectate transportate şi tratate Icircn acest scop sunt organizate servicii de recuperare transport şi tratare a deşeurilor menajere industriale şi stradale Pentru colectarea şi eficientizarea acestei activităţi trebuie acţionat icircn următoarele direcţii

Π icircnlocuirea treptată a containerelor actuale de 3-4 mc cu containere de 11 mc şi pubele de plastic de 80-240 l pe platformele gospodăreşti din cartierele de locuinţe

Π renunţarea la camerele de gunoi din blocurile de locuinţeΠ regacircndirea platformelor gospodăreşti pentru a deservi un număr

cacirct mai mic de beneficiari pentru conştientizarea acestora icircn buna gestionare a deşeurilor menajere

Π asigurarea capacităţii necesare de colectare la fiecare platformă gospodărească

Π evacuarea ritmică a deşeurilorΠ implementarea la icircnceput pe grupuri pilot a acţiunii de

preselecţie a deşeurilor la colectare şi după corecţiile necesare generalizarea acestei acţiuni pentru icircntreaga localitate

Deşeurile industriale sunt acelea care rezultă icircn urma proceselor tehnologice şi sunt icircntacirclnite cu precădere pe platformele şi zonele industriale ale oraşelor Icircn cazul acestor deşeuri se impune preselecţia la colectare acţiune care icircncepe icircn cartierele centrale şi pieţele agroalimentare iar după aplicarea corecţiilor acţiunea se poate generaliza la nivelul icircntregii localităţi

Deşeurile stradale rezultă icircn urma activităţii economico-sociale din localităţi şi icircn special din pieţe oboare magazine ateliere etc

Deşeurile menajere sunt acelea care rezultă din gospodăriile populaţiei Aceste deşeuri sunt colectate manual sau mecanizat

Salubrizarea mecanizată are avantaje dar necesită condiţii obligatorii

1048707 refacerea infrastructurii drumurilor din localităţi1048707 interzicerea parcării autovehiculelor pe drumurile publice icircn

perioada de timp icircn care se realizează salubrizareaSalubrizarea manuală determină reducerea gradului de murdărie

a străzilor şi trotuarelor precum şi asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire profesională mai redusă

Persistenţa deşeurilor icircn zonele locuite afectează starea de sănătate a populaţiei prin mai multe căi

bull expunerea la germenii patogeni din deşeuri icircn stare de fermentaţie

bull expunerea la substanţe toxice sau periculoase din deşeuribull expunerea la riscul de accidenteEle prezintă un grad ridicat de risc icircn special pentru copii persoane

cu venituri reduse salariaţii agenţilor economici care gestionează deşeurile datorită stării de disconfort urban care poate fi dată de

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

mirosurile neplăcute disconfort estetic insectele generatoare de disconfort cotidian etc

Colectarea transportul şi tratarea deşeurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deşeurilor Tratarea deşeurilor se poate face prin icircntindere controlată măcinare compostare sau incinerare fără recuperare de energie

Restructurarea activităţii de tratare a deşeurilor are implicaţii majore asupra stării de sănătate a populaţiei a poluării şi a confortului urban Consiliile locale din fiecare localitate vor opta pentru una din variantele prezentate icircn funcţie de situaţiile concrete din fiecare localitate

Gestiunea deşeurilor icircn ţara noastră se realizează de către servicii publice ale Consiliilor locale de către agenţi economici cu capital de stat şi privat sau societăţi comerciale mixte cu aport de capital străin

Icircn ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor Consiliile locale trebuie să stabilească o politică pe termen mediu şi lung prin care să realizeze

1048707 retehnologizarea sistemelor de precolectare colectare şi transport a deşeurilor

1048707 alegerea unor tehnologii de tratare a deşeurilor care să elimine deficienţele actuale

1048707 stabilirea unor regulamente şi norme obligatorii pentru prestatorii de servicii icircn domeniu populaţie şi alţi beneficiari care să asigure gestionarea eficientă a deşeurilor

1048707 conceperea unor strategii de educare a populaţiei icircn abordarea gestiunii deşeurilor

1048707 identificarea mijloacelor financiare necesare restructurării gestionării deşeurilor etc

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Salubrizarea localităţilor

Din cele aproximativ 13000 de localităţi existente icircn Romacircnia numai cca 2500 dispun de sisteme organizate de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane Cantitatea totală de deşeuri urbane rezultate din localităţile care dispun de servicii de salubritate este de cca 77 mil tone anual din care 63 mil tone deşeuri menajere de la populaţie şi 14 mil tone deşeuri stradale Din această cantitate

bull 75 deşeuri menajere propriu-zise (de la populaţie şi agenţi economici)

bull 12 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştibull 4 alte tipuri de deşeuri inclusiv deşeuri provenite de la spitale şidin construcţiiIcircn Romacircnia există inventariate 1976 depozite de deşeuri urbane

din care doar 15 posedă autorizaţii sanitare şi de mediu Icircn prezent au fost amenajate 5 depozite ecologice icircn municipiile Bucureşti (comunele Vidra şi Giuleşti-Sacircrbi) Sighişoara Constanţa (Năvodari) Piatra Neamţ şi Ploieşti Suprafaţa ocupată de aceste depozite se ridică la peste 1800 ha de teren Majoritatea sunt amplasate necorespunzător icircn apropierea zonelor locuite pe malurile cursurilor de apă pe terenuri unde apa

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

freatică este la mică adacircncime pe soluri nisipoase cu stabilitate redusă şi neimpermeabilizate natural icircn văi icircn care se colectează ape meteorice

Lipsa exigenţelor ecologice icircn organizarea depozitelor precum şi slaba dotare cu utilaje şi echipamente de transport recuperare reciclare şi valorificare specifice acestor servicii face ca nivelul serviciului de salubrizare icircn majoritatea localităţilor ţării să fie necorespunzătoare

III Serviciile publice privind energia electrică şi termică

Asigurarea cu energie electrică şi termică sunt servicii publice de gospodărie comunală pe care trebuie să le organizeze administraţia locală autorităţile publice alese fiind responsabile icircn faţa cetăţenilor de modul icircn care gestionează energia sub orice formă

Aderarea la Uniunea Europeană presupune respectarea bdquoCartei Europene a Energieirdquo icircn vederea constituirii unei pieţe unice de energie posibilă numai prin reformarea instituţiilor (demonopolizarea producerii energiei accesul liber la piaţa producătorilor introducerea concurenţei etc)

Activităţile de producere transport distribuţie furnizare şi de utilizare a energiei electrice şi termice precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise icircn vederea realizării următoarelor obiective de bază

a) asigurarea competiţiei icircn producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul de la producere transformare transport distribuţie şi pacircnă la utilizarea energiei electrice şi termice

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termicăd) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilie) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem

(dispeceri) inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică

f) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energieg) diversificarea bazei de resurse energetice primare modificarea

structurii producţiei şi a consumului de energie icircn funcţie de aceastah) stimularea participării sectorului privat a investitorilor autohtoni

şi străini la producerea transportul distribuţia comercializarea şi utilizarea energiei electrice şi termice

i) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului icircnconjurător intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon oxizilor de azot oxizilor de sulf sauşi a emisiilor de particule

Serviciul public asigurat de administraţia locală icircn vederea furnizării şi utilizării energiei termice de către consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare

Pentru a-şi realiza strategia icircn domeniul serviciului public de termoficare administraţia locală are ca obiective

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

diams asigurarea capacităţilor de producere preluare a energiei termice de la furnizor

diams menţinerea siguranţei de funcţionare a sistemului de termoficarediams asigurarea distribuţiei optime de căldură şi apă caldă menajeră la

consumatoridiams creşterea calităţii prestaţiei paralel cu reducerea costuluiSe ştie că icircn Romacircnia icircncălzirea locuinţelor şi a instituţiilor

publice se face icircn două moduria) local ndash prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi icircn sobe sau

cazane de mici dimensiuni icircn imobilele cu mai mulţi locatarib) centralizat ndash prin alimentarea blocurilor de locuinţe sau birouri

de la reţeaua centralelor electrice de termoficareIcircn ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a serviciului public de

termoficare amintimbull realizarea de noi surse pentru sistembull perfecţionarea funcţionării punctelor termicebull reducerea pierderilor de căldură pe reţeaua de transportbull creşterea siguranţei icircn funcţionare a sistemului de termoficarebull modernizarea instalaţiilor interioare la consumatoriStarea tehnică actuală a infrastructurii locale ndash Energie

termică pentru icircncălzirea şi prepararea apei calde menajereIcircn Romacircnia sunt realizate sisteme publice de icircncălzire şi

preparare a apei calde menajere icircn 283 de localităţi din care icircn funcţiune 259 Instalaţiile şi echipamentele care compun aceste sisteme sunt icircn marea majoritate a localităţilor uzate din punct de vedere fizic şi moral cu randamente scăzute şi pierderi de pacircnă la 30 - 35 fapt care diminuează substanţial avantajele producerii şi distribuţiei centralizate a energiei termice determină costuri ridicate şi consumuri de resurse naturale care se achiziţionează parţial din import

Icircn prezent se constată o tendinţă de debranşare a consumatorilor captivi din blocuri de la reţeaua de icircncălzire şi de montare a unor microcentrale de apartament ce funcţionează pe gaze naturale

Sistemele de icircncălzire folosite de către populaţia Romacircniei sunt preponderent centralizate icircn mediul urban (71) la sistemele de termoficare fiind racordaţi 69 mil locuitori iar 17 mil la centralele termice de bloc sau cvartal Sistemele individuale icircn special sobele cu combustibil solid sunt omniprezente icircn mediul rural asiguracircnd icircncălzirea pentru 101 mil locuitori (98)

Accesul la energia electrică este fără icircndoială facilitatea cea mai generalizată pentru aşezările umane din Romacircnia Astfel 98 dintre localităţi sunt racordate la sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice consumul casnic reprezentacircnd 21 din total

Distribuţia de energie electrică este asigurată pentru aproape toată populaţia ţării fiind lipsiţi de acesta un număr de cca 455 mii locuitori situaţi icircn general icircn mediul rural (410 mii)

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

V Serviciul public de transport călătoriIcircn Romacircnia transportul urban de călători se efectuează de către

administraţia publică locală prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilorb) asigurarea deplasării icircn condiţii de siguranţă şi de confortc) protecţia mediuluid) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatoriie) servicii de calitate icircn condiţiile unor tarife accesibilef) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneştig) dezvoltarea durabilăFace parte din categoria transportului public local de călători

transportul de persoane care icircndeplineşte cumulativ următoarele condiţii

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale precum şi icircntre localitatea respectivă şi localităţile limitrofe

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite iar călătorii sunt icircmbarcaţi sau debarcaţi icircn puncte de oprire fixe

c) se percepe un tarif de transport icircncasat de operatorul de transport

Prin mijloacele de transport icircn comun se icircnţeleg vehiculele destinate icircn mod special transportului public urban şi suburban de persoane Acestea pot fi

a) autobuze urbane autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri aşezaţi pe scaune sau icircn picioare avacircnd cel puţin 17 locuri pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri icircn staţii

b) tramvaiec) troleibuzed) minibuze sau microbuze autovehicule destinate prin construcţie

transportului a 10-17 persoane pe scaune inclusiv cel al conducătorului auto dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi icircn picioare

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici

Sunt abilitate să organizeze să reglementeze să conducă să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor oraşelor municipiilor precum şi consiliile judeţene

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a icircntreprinde măsurile necesare pentru extinderea dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane

Autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile de specialitate vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale icircn domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt

a) icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoaned) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerateAdministraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de

transport icircn funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi astfel icircncacirct să se asigure

1048707 legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale

1048707 facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe şcoli spitale

1048707 realizarea de legături icircntre transportul pe şine şi cel pe carosabil1048707 reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc

de transport icircn altulPrincipala problemă a transportului public de călători este

generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru icircntreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă icircn condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat Icircn acest sens serviciile publice trebuie să asigure

reorganizarea transportului icircn sistem integrat organizarea staţiilor multimodale integrarea tarifară adică utilizarea unui singur tip de cartelă

pentru orice mijloc de transport public realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de

completare cu troleibuze aceste două mijloace fiind cele mai eficiente

VI Serviciul public de icircntreţinere a spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt reprezentate de parcuri şi grădini publice zone de agrement aferente localităţii scuaruri icircntre ansamblurile de clădiri precum şi spaţii aferente altor categorii (imobile aparţinacircnd instituţiilor şi agenţilor economici)

Administraţia publică locală este obligată să asigure serviciul de icircntreţinere a spaţiilor verzi datorită funcţiilor acestora

1048707 funcţia ecologică ndash prin care se realizează climatul normal combaterea poluării fonice şi a aerului ameliorarea compoziţiei chimice a apei solului şi aerului

1048707 funcţia de loisir ndash prin care se asigură activităţile sportive odihnă agrement

1048707 funcţia complementară ndash prin care se asigură funcţionarea normală a comerţului alimentaţiei publice educaţiei şi icircnvăţămacircntului

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc

Cantitatea şi calitatea spaţiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecărei localităţi a gradului de confort şi civilizaţie Prin proiectele şi studiile urbanistice autorităţile administraţiei publice locale stabilesc necesarul de spaţii verzi şi destinaţia acestora

Realizarea şi exploatarea spaţiilor verzi cuprinde mai multe fazeΗ faza de proiectare ndash cu două componente urbanismul şi

investiţiileΗ faza de realizare a spaţiilor verzi icircn regie proprie sau prin

intermediul unităţilor specializate icircncredinţarea lucrărilor realizacircndu-se prin licitaţie investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii

Η faza de exploatare a spaţiilor verzi se realizează prin intermediul direcţiilorserviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale şi cuprinde

bull lucrări de icircntreţinere conform caietelor de sarcinibull lucrări de reparaţii şi amenajăribull paza spaţiilor verziΗ faza de producţie se realizează prin baze independente de

producere a materialului dendrologic şi floricol care cuprindbull sectoare de pregătirebull sectoare de producţiebull spaţii de iernarebull spaţii de depozitarebull ateliere

VII Icircntreţinerea repararea şi exploatarea drumurilor publice

Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure funcţionalitatea drumurilor astfel cele centrale pentru drumurile naţionale cele judeţene pentru drumurile judeţene cele locale pentru drumurile orăşeneşti şi comunale

Icircn scopul modernizării drumurilor publice sunt necesare anumite măsuri dintre care amintim

diams reabilitarea arterelor principale şi a celor de acces icircn localităţi diams modernizarea intersecţiilor podurilor pasajelor precum şi

realizarea traversărilor subterane şi suprateranediams sistematizarea reţelei de drumuri pe principiul inelar-radialdiams creşterea gradului de siguranţă a circulaţie etc