SCU - Subiecte Rezolvate

Download SCU - Subiecte Rezolvate

Post on 11-Oct-2015

31 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>COMPORTAMENTUL UMAN</p> <p>I. COMPORTAMENTUL UMAN</p> <p>1. Definitii, modele teoretice, modularea comportamentului, paradigmeGeneralitati-comportamentul este cea mai evidenta latura a personalitatii =&gt; este cel mai susceptibil la observatie si interpretare-de multe ori, pe baza comportamentului, o persoana se poate pune in categoria de bolnav psihic, pe baza diferentei intre comportamentul persoanei si ceea ce se considera normal-analiza empirica nu este mereu adevarata, dar arata faptul ca exista o coerenta a comportamentului (daca ne intalnim cu situatii similare, ne comportam similar si presupunem ca si altii fac la fel), ceea ce din punct de vedere adaptativ si evolutiv are sens, deoarece creierul tinde sa ritualizeze comportamentele eficiente si sa le elimine pe cele ineficienteModele teoretice ale comportamentului1.Comportamentul ca rezultat al jocului instantelor psihismului: Sine, Eu si Supraeu (Freud)</p> <p>-comportamentul se ghideaza dupa principiul realitatii =&gt; analizeaza si adopta cel mai eficient tip de comportament pentru o anumita situatie</p> <p>-astfel, balanta comportamentala poate inclina spre rigid si controlat sau spre spontan si flexibil2.Comportamentul ca rezultat al modelarii si invatarii individuale-se numeste behaviourism =&gt; initial a fost behaviourism vulgar, acum e neobehaviourism-in behaviourism vulgar =&gt; orice comportament se invata prin aplicare repetata, aplicare care fie a generat direct o anumita recompensa, fie a recompensat prin neaplicarea altui comportament =&gt; orice om poate deveni altceva/altcineva, daca isi doreste asta si i se aplica modalitatea corecta de invatare</p> <p>-in neobehaviourism =&gt; prezinta mecanisme mai subtile: invatarea latenta, conditionarea operanta si rolul facilitant al impulsului3.Comportamentul ca rezultat al invatarii sociale-stipuleaza ca intr-o comunitate, variabilitatea individuala este limitata de anumiti factori socio-culturali, care imprima o personalitate de baza si un comportament de baza-important in analiza factorilor sociali ai uni dereglari psihice</p> <p>Procese psihologice implicate in modularea comportamentului-sunt 3 procese inter-dependente: cognitive, afective si motivational-volitionale</p> <p>Procesele cognitive-realizeaza reprezentarea si organizarea realitatii</p> <p>-aceste procese pot fi inconstiente sau constiente</p> <p>-implica: amigdala, hipotalamusul, aria septala, talamusul, hipocampul, ganglionii bazali, lobii frontal si temporal</p> <p>-dependent de invatare (acumuleaza experiente noi), memorie (stocheaza experientele) si gandire (proceseaza experientele concrete si poate abstractiza si conceptualiza)</p> <p>Procesele afective-potenteaza energetic comportamentul</p> <p>-contribuie la initierea si mentinerea acestuia ghidandu-se dupa posibilitatea de satisfacere a trebuintelor individului si dupa stimuli interni si externi-are o functie reflectorie si o functie adaptativ-reglatorie-comportamentul poate deriva dintr-o stare afectiva (anxietate -&gt; agitatie) sau o poate genera (omul cauta bautura ca sa se simta bine)</p> <p>-moduleaza procesele cognitive, influentand modalitatile de reprezentare si organizare a realitatii (cand esti deprimat vezi totul in gri, cand esti indragostit parca totul e frumos)-moduleaza si procesele motivational volitionale, prin influentarea scopului dorit si persistenta proceselor de a-l atinge</p> <p>Procesele motivational-volitionale-importante in initierea si sustinerea pe termen lung a unui comportament-legat de partea afectiva (cand iti place un lucru esti mai motivat) si cognitiva (identificarea scopului si a modalitatilor de atingere, precum si evaluarea stadiilor intermediare sunt dependete de gandire, invatare si experienta)Dezvoltarea moral-spirituala-dupa Peck, exista 4 stadii de dezvoltare spirituala, iar incadrarea unui individ intr-unul din acestea ajuta in alegerea unei anumite metode de abordare si influentare</p> <p>-I: individul este lipsit de empatie, centrat pe nevoi de moment, nu accepta o vointa mai mare decat a sa; gasit la copiii mici si oameni antisociali/cu tendinte criminogene-II: individul este maniheist, judecand in alb si negru in functie de valorile culturii din care provine (cultura de care este atasat), valori pe care le considera corecte; comportamentul deriva din frica de pedeapsa (umana sau divina)-III: persoana a internalizat conceptul de bine si se comporta in baza acestei reprezentari; este detasat de cultura de provenienta si de superstitii, punandu-si intrebari la care raspunde mai nuantat (nu maniheist); deschis la experiente noi</p> <p>-IV: are concepte stabile de bine, rau, moralitate, poate empatiza fara dedublare, este impacat si senin</p> <p>Patologie motivational volitionala-abulie = lipsa oricarei initiative si capacitate de actiune; la schizofrenicii catatonici, depresivii endogeni</p> <p>-hipobulie = poate fi generata de factori somatici (AVC, intoxicatii)</p> <p>-hiperbulie = actiunile sunt puse in slujba unor idei rigide; gasite la obsesionali, paranoizi si dependentii de substante</p> <p>-parabulie = distorsiunea calitativa a vointei; intalnita in delir si halucinatiiParadigme ale comportamentului-neurofiziologia: abordeaza comportamentul exclusiv biologic; a deslusit comportamente simple si ulterior mai complexe </p> <p>-psihologia: studiaza comportamente normale, dar nocive, deviate de la normal si patologice; individul se analizeaza transversal sau longitudinal; este importanta schimbarea mediului in analizele longitudinale</p> <p>-sociologia: studiaza geneza si manifestarea comportamentului la nivel de macro si microgrup; se ocupa de factorii sociali ai comportamentului (ecologici, geografici, administrativi, politici, culturai); sociologia medicala aduce concepte precum studiul definitiilor bolii in context social sau statutul social al bolnavului si comportamentele derivate din acesta in medicina</p> <p>-antropologia: studiaza omul din punct de vedere cultural =&gt; modelarea atitudinilor fata de boala de catre contextul cultural</p> <p>Investigarea comportamentului-OBSERVATIA: act de contemplare metodica (sau nu) a unui comportament, urmarindu-se (sau nu) un anumit model explicativ de comportament; este ieftina si incurajeaza spontaneitatea, dar este subiectiva (nu are relevanta statistica, unii observatori considera ca relevante lucruri diferite) si poate fi retrospectiva (sa se faca de la pacient catre medic); de asemenea, trage concluzii retrospective (de neacceptat in cazul suspiciunii de suicid sau comportament violent)</p> <p>-INTERVIUL: este ieftin si poate fi orientat catre trecut, viitor sau prezent; la modul general, este suscceptibil deturnarii de catre subiecti rau-intentionati; poate fi structurat sau nestructurat-interviul structurat: rapid, usor repetabil (deci important statistic), neinfluentat de starea medicului, important in anamneza, da senzatia celui intervievat ca e in tema, DAR poate fi deturnat de un subiect malitios, poate fi invalid (daca nu se pun intrebari relevante care s-au eliminat din start), nu permite catharsis, subiectul se simte inferior medicului</p> <p>-interviul nestructurat: nuantat, permite catharsis si o relatie perceputa drept egala intre medic si pacient, poate releva fapte care nu s-ar fi luat in considerare, se pot discuta subiecte complexe, DAR este cronofag, nu este repetabil, tine de capacitatea intervievatorului si de starea lui de spirit</p> <p>-EXPERIMENTUL: incearca provocarea, controlarea sau manipularea unui comportament, fiind centrat pe evidentierea unei legaturi intre anumite variabile care se evidentiaza; pot fi de laborator (riguros controlate; utile cand emotiile nu intervin) si naturale (util cand intervin emotiile; centrate pe ajustarea tipului de sarcina pentru particularitatile individuale ale participantului); are mai multe etape: stabilirea ipotezei, definirea variabilelor (fie independente care se manipuleaza- fie dependente care se masoara-), esantionare (random sau dupa un criteriu sau combinat random+criteriu), consimtamant, controlul variabilelor parazite, desfasurare, analiza-ANCHETA: asemanator interviului, este naturala si are directie posibil dubla (retro sau prospectiva); se vizeaza un numar mare de oameni, loturile de studiu se fac usor si se vizeaza comportamente stabile, ritualizate, DAR pot aparea raspunsuri mai putine decat chestionarele distribuite-TESTELE PSIHOLOGICE: pot fi proiective sau chestionar, putandu-se asocia; se caracterizeaza dupa fidelitate (daca apar variatii in raspunsurile unui individ, cat sunt ele intamplatoare sau chiar arata ceva real), validitate (daca testul masoara ce-si propune sa masoare) si sensibilitatea (cat de nuantat este raspunsul)-STUDIILE DE CAZ: se descrie calitativ un fenomen sau caz, pentru ca e prea complex pentru generalizare; arata resorturile intime ale unui comportament; foloseste metoda inductiei; pot fi teoretice-META-ANALIZA: analiza statistica a unui numar de cercetari facute anterior; importante in analiza comportamentului fata de boala si institutia medicala-STUDIILE ETNOGRAFICE: rol cultural; se analizeaza o comunitate; utilizeaza predilect observatia, dar si izvoare orale/scrise si interviul); obstacole = alegerea subiectilor, locul si durata cercetarii, bias teoretic (formularea unei ipoteze depinde de formarea doctorului) sau personal (datorita personalitatii sau aderentei la o cultura a doctorului) si posibilitatile de valorificare a rezultatelor-STUDIUL DOCUMENTELEOR BIOGRAFICERelatia personalitate-comportament-o parte din comportament este predictibil, iar alta obscura</p> <p>-comportamentul este oglinda personalitatii-personalitatea deriva din jocul Eu (autentic, stabil) Sine (impulsiv, antisocial) Supraeu (contrafacut, rigid); normal, Eul este in conducere, preluarea altui compartiment fiind patologica-relatia C P se poate privi transversal (intrepatrundere si influentare) sau longitudinal (geneza reciproca)</p> <p>Teoria disonantei cognitive (Festinger) =&gt; dinspre personalitate spre comportament-arata ca tendinta este de a micsora diferenta dintre gandire + afect si comportament, atunci cand aceasta se mareste (gandire + afect = comportament)-vizibila in situatii patologice (la paranoizi =&gt;gandul ca ii urmareste cineva =&gt; comportament vigilent), cand comportamentul este un stabilizator si validator al sistemului de gandire si al afectelor-relatia este valabila in orice moment al vietiiDinspre comportament spre personalitate-patologia psihica a unui individ provine din comportamente pe care le-a observat sau care s-au rasfrans asupar lui (sadicul de azi a fost batut)</p> <p>-in fata unui soc emotional (violenta exagerata si nejustificata), ori apare psihoza (refugiu absolut), ori apare internalizarea suferintei =&gt; copilul ajunge sa creada ca este rau, credinta care se manifesta ca tendinte antisociale in viata adulta</p> <p>-in astfel de situatii intervine si propriul comportament-Erikson a vazut ca in modelarea armonioasa a personalitatii, un impact major il au copilaria si adolescenta (50%+ influenta; dubios raportat la durata de viata)Fazele lui Erikson 0 1,5 ani: influentata de mama; conflict intre incredere neincredere 1,5 3 ani: influentata de parinti; conflict intre autonomie indoiala 3 6 ani: influentata de parinti; conflict intre initiativa vinovatie 6 12 ani: influentata de parinti si scoala; conflict intre sarguinta inferioritate 12 18 ani: influentata de cei de aceeasi varsta; conflict intre identitate confuzie de rol 28 40 ani: influentata de partener; conflict intre intimitate izolare 40 65 ani: influentata de familie si societate; conflict intre generativitate stagnare 65+ ani: influentata de imaginea de sine; conflict intre implinire disperareTeoria atasamentului-inca de la nastere, e importanta prezenta unor figuri protectoare pentru dezvoltarea normala -tipuri de atasament: sigur (stie ca vin in ajutor; devine ok); anxios (nu e sigur ca vin in ajutor; devine dependent, depresiv, instrainat); refuzul atasamentului (crede ca vor avea o reactie negativa la auzul cererii; devine independent emotional, rigid, relatii formale cu oamenii)</p> <p>Procesul de separare-individualizare-este controlat de parinti, mai ales de mama =&gt; extrem de important in primi 3 ani-faze: autista (0 1L; doar homeostazie), simbioza (1 4L; are o idee vaga despre mama); separare propriu-zisa (5-36 luni)</p> <p>-fazele separarii: diferentiere (5 10L; percepe singur realitatea; apare anxietatea la straini), exersare (10 16L; exploreaza mediul, cu mama ca baza de plecare), apropiere (16 24L; copilul devine constient de separarea fizica de mama, dar psihic are loc o apropiere) si consolidare a separarii (24 36L; copilul internalizeaza separarea, stie ca nu e abandonat)+ MODELE DESPRE PERSONALITATE (37 45)Comportamentul normal si patologicNormalul si anormalulNormalul-conformitatea unor variabile psihice (comportament, atitudini) la curba de distributie normala in populatie</p> <p>-este relativ si variabil in functie de mediu cultural sau istoric, evoluand odata cu evolutia societatii-poate fi interpretabil chiar si la acelasi individ =&gt; comportamente radical diferite in situatii asemanatoare (exista si comportamente circumstantiale, cu o cauza exclusiv exogena, sau care au loc pentru indeplinirea unui scop imediat)-teorie: diferenta intre normal anormal este cantitativa =&gt; atata timp cat simptomele nu afecteaza adaptabilitatea subiectului, atunci el este normal</p> <p>Anormal-deviere statistica: un comportament care iese din curba distributiei in populatie; rar dpdv statistic</p> <p>-variabilitate socio-culturala: toate criteriile pentru anormal sunt stabilite de societate =&gt; nu se pot compara societati diferite intre ele; totusi, conceptul de normal/anormal se poate schimba chiar in cadrul aceleiasi societati-modul de dezvoltare al individului: anormalitatea individului provine din constrangerile societatii; anormalul se rasfrange sub forma suferintelor interioare-calitatea adaptarii: nimic nu e anormal atata timp cat permite adaptarea</p> <p>Clasificarea comportamentelor anormale (64 65)Perspective ale normalitatii-normalitatea ca stare de sanatate: normalitatea este o stare de bine generala, bio-psiho-sociala, care se manifesta printr-un individ care judeca realist-logic lumea si are bucuria de a trai-normalitatea ca valoare medie: descrie comportamentul raportat la curba gaussiana; nu explica suficient abaterea de la norma si poate determina greseri de interpretare</p> <p>-normalitatea ca utopie: o anumita societate impune o idee de normal, uneori chiar foarte agresiv =&gt; poate duce la un dezechilibru al individului-normalitatea ca proces: un individ este normal daca isi poate indeplini sarcinile in societate; este esentiala variabila temporala; normalitatea e tratata ca proces-normalitatea ca absenta a patologiei: spre deosebire de o persoana devianta, una normala poate sa: perceapa adecvat realitatea, manifeste control voluntar asupra comportamentului, isi constientizeze propria persoana, formeaza relatii incarcate cu afectivitate, sunt productivi si creativi, sunt autonomiBoala in context macrosocial-bolile psihice sunt efect a...</p>