Traductor: Teodora MUTH

Redactor: Teodora MUTH

Corector: Raluca ARDELEAN

Coperta: Ruxandra URCANU

Tehnoredactor: Marieta ILIE

Editori: Horia & Elena FRANCISC-URCANUDescrierea CIF a Bibliotecii Naionale a Romaniei

STEFANO ELIO D'ANNA

coala Zeilor/ Stefano Elio D'Anna; ed.: Elena Francis-urcanu,

Horia Francisc-urcanu; brad.: Teodora Muth. - Bucureti: Elena Francisc

Publishing, 2013

ISBN 978-973-1812-57-1

I. Francisc-urcanu, Elena (ed.)

II. Francisc-urcanu, Horia (ed.)

UI. Muth, Teodora (trad.)

La Scuola degli Dei"

Stefano Elio D'Anna

English Translation

The School for Gods "

Stefano Elio D'Anna

Cover lllustration

Wainer Vaccari

AII rights reserved, 2008

Copyright by ESE Ltd London

Elena Francisc Publishing

pentru prezenta versiune romneasc

Toate drepturile asupra acestei cri aparin Editurii Elena Francisc Publishing. Reproducerea

integral sau parial, sub orice form, a textului din aceast carte este posibil numai cu

acordul prealabil scris al Editurii Elena Francisc Publishing.Stefano Elio D Anna

SCOALA

ZEILOR

Traducere de Teodora MUTH

Dedicat Vistorului,

cel care-mi ndeamn visul s se nale

la nlimi mai presus de raiune

s coboare n abisurile de dincolo de emoii,

cel care m guverneaz

i m silete

s fiu liber.Cuprins

9CUVNT NAINTE AL EDITORILOR,

15Aceast carte

17CAPITOLUL I. Intlnirea cu Vistorul

171 Intlnirea cu Vistorul

202 Munca este sclavie

233 Eu sunt femeie..."

244 O specie muribund

255 Deteptarea

276 Schimbarea trecutului

287 Iertarea de sine

298 Autoobservarea nseamn autocorectare

319 Moartea nu este o soluie

3410 Vindecarea pornete din interior

3511 Proprietarii

3612 Domnioara judith

3813 Mulumesc, Luisa!

41CAPITOLUL II. Lupelius

411 Intlnirea cu coala

422 Lumea este un mit"

433 coala transformrii

454 Lupelius

485 Intlnirea cu Printele S.

506 Doctrina lui Lupelius

527 Ofera-i un coco lui Asclepios"

538 Este interzis s-i ucizi inele

549 coala Zeilor

5610 Mea Culpa

5811 Stri i evenimente 1

6012 Stri i evenimente 11

6213 Pune-1 pe Dumnezeu la treab!

6414 Arta de a sta treaz

6615 Obiceiuri rele

6816 Nu vei reui!"

7117 Rstoam-i credinele!"

7218 Sindromul lui Narcis

7419 Omul nu se poate ascunde

77CAPITOLUL III. Trupul

771 Tu eti lumea!

782 Piticii mentali

793 Un cntec de jale

814 Trupul nu poate mini

835 Fii cumptat!

856 O lume far foame

887 Lumea e aa cum o visezi

898 Dac nu duci un rzboi interior, nu vei duce nici n afar

919 Felul n care gndeti este destinul tu

94CAPITOLUL IV. Legea adversarului

941 Alergarea

962 Portarii din Main Street

973 Zidurile

984 Legea Adversarului

995 lubete-i dumanul

1016 Inva s zmbeti luntric

1047 Apartamentul din St. James

1058 Inainte s cnte cocoul

1069 La cin cu Vistorul

10710 Vtaful necinstit

10911 Victima este ntotdeauna vinovat

11312 Biletele

11513 La teatru cu Vistorul

11614 Mizerabilii

119CAPITOLUL V. Adio, New York!

1191 Pe strzile Manhattanului

1212 Instrumentele visului

1233 Minciuna

1254 Adio, New York!

1275 Iubirea nu este dependent

1296 Viseaz i servete

1307 Un viitor la mna a doua

1328 La cin cu eicul

1349 Evadarea n boal

13510 Pianjenul i prada

13711 Jocul de-a v-ai ascunselea al existenei

14012 Sticla

14113 Adevratul srac

14214 Frica este iubire degradata

14415 Soluia vine de sus

147CAPITOLUL VI. Spre Kuweit

1471 Aceasta este economia!

1482 A uita visul

1493 Ingrijorarea este un instinct animalic

1524 Doar civa evadeaz

1545 S concepi programe, dar s nu crezi tn ele

1566 Agenda

1587 Alo, cine sunt eu?

1608 O incursiune n mecanicism

1629 Invingerea propriului sine

16410 Visul este cel mai real lucru din cte exist

16711 Heleonore

16812 Adopia

171CAPITOLUL VII. Rentoarcerea n Italia

1711 Clauza

1722 O trezire neplcut

1733 Ignorana este ntotdeauna Ia ndemn

1744 ntoarcerea n trecut

1755 Poluarea psihic

1766 In pntecele balenei

1777 Accidentul

1788 Scrisoarea. Reversul Regelui Midas

1809 Danseaz, pentru numele lui Dumnezeu, danseazaaaaa!

18110 Eti viu i sincer numai cnd eti ameninat!

18211 Vindecarea poate veni numai din interior

18312 Laud nedreptii

18513 Lumea este creata de gndurile noastre

18614 Trecutul este cenua

18715 Voina i ntmplarea

191CAPITOLUL VIII. La Shanghai, cu Vistorul

1911 Perfeciunea nu se repet niciodat

1932 Raiunea omului este narmata

1953 Animalul care minte

1964 Fii un om liber!"

1985 Tatl lui Buddha

2006 Ceea ce depinde nu este real

2017 Viziunea i realitatea sunt unul i acelai lucru

2018 Specia birocrata

2029 F doar ceea ce-i place!

20410 Sensul nspimnttor i minunat

20511 A te ndrgosti

20712 Eu sunt tu!

20813 Uni-vers nseamn spre unitate

21014 Regele este pmntul i pmntul este regele

21115 Realitatea nseamn Vis plus Timp

21316 S fii atins de vis

216CAPITOLUL IX. Jocul

2161 Crede pentru a vedea

2172 Schimb-i viaa!

2193 Plata

2214 Suntem arcul, sgeata i inta

2225 Am venit s te eliberez!

2246 Jucarea rolurilor

2257 Calea de ntoarcere

2268 Nu eti pregtit!"

2279 Scurttura

22910 Comprimarea timpului

23011 Ceilali te dezvluie

23212 Interpretarea contient: Arta Interpretrii

23413 Jocul ntlnirilor

23514 Noua paradigm

23815 Replica

23916 n ateptarea lumii

24017 Cartea aceasta este etern!

242CAPITOLUL X. coala

2421 Viziunea vertical

2432 coala vistorilor pragmatici

2463 Visul visului

2474 Paradisul ambulant

2485 Cel mai mare adevr economic

2496 A avea nseamn a fi

2517 Universitate nseamn spre unitate

2528 Naterea colii

2539 Misiunea colii

25710 A crede far a crede

25911 Secretul lui a face

26212 Trecutul este o minciun

26313 Starea este Loc

26614 Fii un rege, regatul va veni

26715 Banca

26916 Banii nu sunt reali

27017 A Crede, pentru a Vedea

27218 Licitaia

275coala European de Economie

CUVNT NAINTE AL EDITORILOR,

HOR1A & ELENA

FRANC1SC - URCANU

VISTORUL MAESTRUL INTERIOR

Mai intai, luand aceasta carte in man, am simit uimire. Pe msura ce inaintam in textul crii, uimirea a fcut loc consternrii i, in cele din urm, entuziasmului. Am citit-o pe nersuflate, far pauze. Fiecare fraz, fiecare capitol, fiecare idee se potrivea perfect cu ceea suntem, cu ceea ce facem. M refer la noi, Horia i Elena Francisc-urcanu. in randurile care urmeaz vom dezvlui motivele acestui entuziasm care, in esen, se refer la sincronicitile ce au insoit apariia acestei cri, pentru noi, extraordinare.

Pentru a face acest lucru sunt necesare unele precizri.

Muli dintre voi, cititorii Crilor Maestrului Interior Elena Francisc,tii ce fel de cri facem i de ce. Nu sunt nite cri obinuite. Sunt cri care se adreseaz unui public ingust, cel al exploratorilor contiinei, cel al oamenilor aflai in profunde procese de transformare interioar i care au nevoie de referine asupra acestor procese, venite din partea unor autori care au trecut ei inii prin ele. in esen, sunt crile unor practicieni.

Pentru noi, fundamental este experiena strilor de contiin extins, care este cealalt arip a marii psri pe care o numim generic Cltoria Inimii. Crile scrise de practicieni vin s sprijine procesul interior care se declaneaz prin explorare direct in workshop-uri, seminare, conferine i toate cele. Dac nu ar exista experiena direct, explorrile cu ajutorul Respiraiei Contiente, al Prezenei i procesele trite, atunci nu ar exista nici crile. Ca i pentru muli dintre voi, nu ar fi suficient doar s citim sau s facem cri despre natura expansiunii de contiin. Fundamental este experiena transformrii interioare i, mai mult decat atat, integrarea ei in dimensiunea orizontala a vieii de fiecare zi. Crile, pentru noi, nu pot fi desprite de experien. Criteriul principal de selecie al unei cri ce urmeaz s apar este rspunsul la intrebarea: in ce msur aceast carte servete procesului interior de contiin al celui care o citete? in ce msur aceast carte reflect propriul nostru drum i experiena noastr in lucrul cu strile de contiin extins?

Pasrea miastr numit Cltoria inimii are dou aripi deci. Crile Maestrului interior i coala Maestrului interior. coala cuprinde, pe diferite trepte i niveluri de profunzime a experienei, toate abordrile noastre experieniale. Nivelul cel mai avansat al acestei coli este programul nostru de transformare interioar prin practica strilor de contiin extins.

Studenilor acestei coli le sunt puse la dispoziie contexte in care pot explora articularea interioar a propriei lor contiine. Este o coal foarte neobinuit, pentru c baza ei, pe care o numim Cafea Maestrului Interior, nu este una teoretic, ci una de experien. O baz practic. Aspecteleteoretice decurg din experien, i nu invers. Scopul acestei coli este trirea direct a strii de contiin a Maestrului Interior. Pentru a accesa acest nivel al propriei contiine, stdenii colii trec, la fel ca in strvechile coli de Mistere, prin experiena contient a diferitelor niveluri ale Fiinei i inva, din nou prin experien direct, s navigheze in apele adanci ale oceanului interior. Nu este vorba doar despre 'a avea o experien de contiin extins, ci despre a inva s acceseze, in orice moment al vieii lor, aceast stare de expansiune i de a o integra in realitatea liniar a vieii lor. Este o coal a transformrii interioare. Pentru a inelege procesul prin care trec studenii colii Maestrului Interior in cei doi ani, trebuie fcute aici cateva precizri concise despre arhitectura interioar a contiinei.

Maestrul interior nu este altceva decat un nivel al propriei contiine.

Este o parte din noi inine mai larg decat personalitatea liniar, articulat de ctre spaiul mental. Mai larg decat ego. A tri aceast dimensiune a propriei fiine presupune a deveni contient de axa vertical a fiinei, cea care ne conecteaz cu tot ceea ce exist. coala Maestrului interior este o coal a Fiinei, o coal a experienei directe a diferitelor niveluri ale acesteia. In acelai timp este o coal a contienei. Contien inseamn percepie. Nivelul de contien al unei fiine este una cu nivelul su de percepie. Cat percep, cat simt din marea realitate numit Adevr, aceasta d nivelul meu de contien. Cu cat reuesc s percep mai mult din intreg sau din Adevr, cu atat contien mea este mai larg. Contien Maestrului Interior implic percepia unor niveluri foarte largi ale Adevrului, un numr mare de realiti care interfereaz intre ele. Nivelul fiecruia pe axa vertical a fiinei induce un anumit mod de a percepe realitatea i implic un anumit mod de a o experimenta. Maestrul este acea fiin contient de toate nivelurile propriei sale fiine, care simte totul far a se identifica cu nimic anume, care joac toate rolurile tiind in adancul su Adevrul despre sine.

Care este adevrul pentru o fiin care triete la nivelul Maestrului Interior? Despre acest adevr s-ar putea scrie cri intregi. Dar esena poate fi exprimat in cateva fraze. Maestrul este o fiin liber. Nu depinde de ceilali, de prerile lor, de umorile lor pentru a fi el insui, in cea mai deplin autenticitate. Nu se falsific, pentru c nu se teme de nimic, nu ateapt nimic, nu depinde de nimic. El este centrul intregului su univers, centrul realitii sale. El are contien faptului c el i nimeni altcineva este Creatorul propriei sale experiene. Este un Creator contient, spre deosebire de majoritatea oamenilor, care ii imagineaz c realitatea pe care o experimenteaz este "exterioar" i nu depinde de ei. Maestrul ii asum complet orice imprejurare a vieii sale. Are o incredere impecabil in sine i in realitatea experimentat, pe care niciodat nu o consider advers. Maestrul percepe faptul c realitatea il slujete i percepe dimensiunea iniiatic a fiecrei clipe i a fiecrei imprejurri. Nu caut in afara sa nici modele, nicimetode, nu merge pe crri btute, creativitatea sa este debordant. Aciunile sale in dimensiunea orizontal a existenei, adic in aceast lume in care

ne intalnim in trupuri din came i sange, sunt precise, rapide i intuitive.

Maestrul mai curand simte realitatea decat o judec. Raiunea sa este clar i linitit, folosind mai degrab la a aduce in dimensiunea dens, la infptuire, viziunea sa care-i trage puterea din spaiile rarefiate ale contiinei, lina peste alta, a tri Maestrul este echivalent cu a te elibera de iluzie, aici i acum, far a mai atepta nimic altceva, decat ceea ce este. Maestrul nu se afl niciodat in lupt cu viaa, cci este contient c tot ceea ce exist nu sunt decat aspecte ale propriei sale fiine, c nimic nu este "exterior", ci totul face parte din sine. Este perfect transparent, in faa oricrei energii, contient de natura curgtoare a Creaiei, este capabil s asculte realitatea, iar privirea sa ptrunztoare desluete rolurile, identificrile i jocurile iluziei in care sunt scufundai majoritatea oamenilor. Nu judec niciodat aceast rtcire, cci e contient c face parte din marele dans al Divinitii care se experimenteaz pe Sine prin experien. Nu vorbete despre compasiune i pentru el este un non-sens iubirea care se poate da ori lua. El triete compasiunea, care nu inseamn altceva decat a fi contient, adic a percepe, a simi experiena celuilalt ca fiind propria experien. El triete Iubirea, ca stare de contien in care totul face parte din el insui. Maestrul nu se retrage in deerturi sau in peteri pentru a medita i nu-i neaga trupul, fiind contient de faptul c acesta este parte a experienei umane i far el, sau far orice alt parte a acestei experiene, nu ar fi complet. Dar nici nu se confund niciodat cu gloata sau cu contien masei. Este liber de orice credine, sisteme de gandire, liber de orice filozofie sau sistem mistic, liber de orice identificare.

Ei bine, ce legtur este intre toate acestea pe care noi le facem in coala Maestrului Interiorii aceast carte? Revin la momentul primului contact cu ea,in care, pe msur ce citeam, uimirea lsa loc entuziasmului. Nu-mi puteam crede ochilor. Personajul principal al acestei cri, Vistorul, nu este altcineva decat Maestrul Interior, un nivel al contiinei lui Stefano Elio D'Anna. Eu sunt tu ii spune acesta, eu nu exist inafara ta, dup cum tu nu exiti inafara contiinei mele. Povestea uluitoare a acestei viei, a acestei transformri interioare, este povestea pe care, in zeci de variante, noi o vedem imprejurul nostru. Este povestea, plin de provocri i de tentaii, a fiecrui student al colii Maestrului Interior. Cci problema nu este doar trirea unei expansiuni a contiinei care este posibil in orice workshop, ci integrarea experienei in viaa de fiecare zi, transformarea intregii viei pe msura celei mai inalte stri de contiin care este accesibil unui om. Aceasta este povestea extraordinar a crii, aceasta este povestea extraordinar a fiecruia dintre aceia care au ales transformarea interioar, in acest sens, aceast carte este despre fiecare dintre voi, cei care ai fcut alegerea. Momentele de revelaie splendida despre natura fiinei, a vieii i a intregii existene nu folosesc la nimic dac nu exist alegerea transformrii in aceast dimensiune incarnat, in aceast existen. Fiecare cuvant al acestei cri seamn pan la similitudine cu mesajul care articuleaz tot ceea suntem: puterea de a schimba nu este i nu a fost niciodat in alt parte decat la voi. Nu exist alt Maestru de care voi s avei nevoie decat cel interior, nu exist o metod, o tehnic sau un personaj care s poat face pentru voi ceea ce numai voi putei face. Nu exista alt vindecare decat cea a trecutului i st exclusiv in puterile voastre s o facei. Voi suntei Maestrul, singurul de care avei nevoie pentru a deveni ceea ce suntei cu adevrat. Cu condiia s v asumai intreaga responsabilitate pentru experiena voastr.

Intotdeauna au existat coli ale Maestrului Interior, sau coli ale Fiinei, sau coli ale Experienei, in toate epocile i pe toate continentele, coli ale eliberrii de iluzie, care nu au avut texte scrise, cci invtura era experiena pur de a fi uman, plus contien acestei experiene. Cu toii ne aflm in experiena uman, dar intre noi sunt prpstii de contien sau de percepie. Cu cat percepem mai mult, cu atat suntem mai liberi de vlul iluziei, iar aceste coli sunt coli ale eliberrii i ale tririi, prin asumare, a Maestrului. Au fost mai mult sau mai puin oculte, adic ascunse, doar pentru c niciunui sistem politic, religios, social, moral sau de orice fel nu-i plac oamenii liberi. Libertatea interioar exclude orice subordonare unei dogme i nu accept decat adevrul trit personal. Orice sistem i orice dogm substituie textele, regulile i legea experienei. E nevoie s ai credin in ele, crede i nu cerceta. in coala Fiinei nu este vorba despre credin in ceva exterior, cci nu exist nimic exterior Maestrului, ci despre incredere. in Sine. Citeam uluit pasaje intregi care parc erau decupate din propria mea inim, cci ani de zile, aproape cu aceleai cuvinte, noi, Horia i Elena Franciscurcanu, nu am obosit s le afirmm i s le experimentm impreun cu zeci i sute de oameni. incepand cu conferinele noastre, worksbop-urile noastre i seminarele i terminand cu coala Maestrului Interior, tot ceea ce suntem i facem se refer la acest proces de transformare interioar pe care il descrie D'Anna. Vistorul lui, far nicio indoial, aparine aceluiai spaiu al contiinei ca i Maestrul Interior. Sunt unul i acelai personaj.

Descrierea ascensiunilor i a prbuirilor, a claritii care precede o nou cdere in identificare, dificultatea de a rmane integru, de a rmane centrul propriei tale lumi i de a-i asuma responsabilitatea propriei tale viei cu curaj i cu incredere, aceasta este descrierea perfect a fiecruia dintre aceia care se afl, impreun cu noi, in marea Cltorie a Inimii, cltoria Sufletului in experiena uman. Cartea lui Stefano Elio D'Anna este o carte exemplar despre fiecare fiin uman aflat pe drumul descoperirii adevratei sale naturi. A propriei sale Diviniti. Cci despre asta este vorba, despre experiena uman ca o coal a Zeilor.

Am trit personal intalnirea, in aceast via, cu Vistorul meu personal, cu acel nivel al propriei mele contiine care luase forma potrivit pentru ca Horia urcanu, cel care eram atunci, s-l poat recunoate i asculta. A purtat diferite nume, pan in momentul recunoaterii copleitoare a faptului c El eram eu insumi. Citind scrierea lui Stefano Elio DAnna, am retrit fiecare moment al acelui timp de transformare, cu toate indoielile lui, cu toat frica i cu toat tensiunea, am recunoscut, cu sufletul la gur, adevrurile zdrobitoare ale Aceluia pe care Stefano Elio D'Anna il numete Vistorul i care pentru mine a luat in cele din urm identitatea Maestrului Interior, nite adevruri care destructureaz intreaga realitate liniar, lsand loc unei experiene umane eliberate de costumele stramte ale rolurilor pe care le jucm. Vistorul este un personaj necrutor cu slbiciunea, falsitatea, compromisul, lipsa de autenticitate, cu orbirea unei umaniti care se complace in starea de sclavie interioar pe care o d identificarea cu ego-ul. Am parcurs, in toate etapele sale, cltoria ruperii de orice identitate, pentru ca intr-o bun zi s pot tri complet splendoarea strii transparente a Maestrului Interior. Totul a fost despre identitatea pe care mi-o asumam.

Aceast experien i-a pus amprenta asupra tuturor lucrurilor pe care le facem mpreun noi, Horia i Elena Francisc-urcanu, i a contribuit in mod hotrator asupra formei i fondului de experien a colii Maestrului Interior, asupra gradului de adevr al acesteia i asupra identitii pe care ne-am asumat-o.

Cine credem c suntem? Aceasta este intrebarea. Care este identitatea pe care ne-o asumm? Putem fi dl x sau y, care are o poveste cu care se identific, un context social, cultural, de familie, o ascenden, cateva traume mai mici sau mai mari, o karma, etc. sau, pur i simplu, intr-o bun zi, avem curajul de a recunoate c toate acestea nu sunt decat una dintre realitile nenumrate ale Creaiei noastre i c depinde de noi i numai de noi identitatea pe care ne-o asumm. Suntem nite biei oameni supui destinului i unei lumi exterioare, strine i adverse sau suntem Creatorii contieni ai propriei noastre realiti/experiene? Sclav al altora, in aceast lume in care rolurile pe care le jucm sunt intotdeauna complementare, sau stpani ai propriului nostru drum?

Cel mai extraordinar moment al lecturii acestei cri a fost acela in care, pur i simplu, am recunoscut imprejurri i nume ale unor personaje care apruser in explorrile noastre cu stri de contiin extins. imprejurri i nume pe care nu le-am citit niciodat in vreo carte i despre care nu exist referine nicieri, cci faptele s-au petrecut cu foarte mult timp liniar in urm. Aceia dintre voi care explorai impreun cu noi arta de a naviga in contiin tii c accesul la dimensiunile transpersonale i arhetipale ale propriei fiine poate conduce la descoperiri extraordinare, care transcend spaiul i timpul i care scot la iveal memoria ancestral depozitat in cele mai adanci planuri ale incontientului. tii, de-asemeni, c aceste coninuturi pot fi aduse in contien liniar, dar c, neputand fi verificate decat ca experien subiectiv, e nevoie de incredere in propria experien i in propria viziune.

Mintea are nevoie de dovezi. Maestrul, nu. Uneori, dac aceste coninuturi ce survin in contien liniar se refer la perioade istorice recente, pot fi verificate. De pild amnunte ale unor istorii de familie, transgeneraionale. Dar altele nu, fiind prea vechi. Ei bine, citind relatrile lui D'Anna, am primit o confirmare direct asupra unor coninuturi despre care noi eram convini c sunt complet neverificabile i c aparin unui spaiu exclusiv subiectiv. Aceast descoperire a precedat contientizarea fundamental c nu exist doi Maetri Interiori sau doi Vistori, ca s folosesc terminologia lui D'Anna, ci unul singur, un nivel de contiin arhetipal, comun intregii umaniti, transpersonal i personal deopotriv. i c acesta are o legtur fundamental cu spaiile de experien ale contiinei pe care noi, in coala Maestrului Interior, o numim Contiina Christic. Este nivelul colectiv al experienei umane i este spaiul de contiin al umanitii in acest moment.

Faptul c unele coninuturi ale incontientului colectiv au putut iei la suprafaa contienei liniare in diferite locuri i in diferite momente ale timpului liniar, prin oameni diferii, a fost ocazia unei adanci minunri i recunoateri a anvergurii transformrii profunde prin care trecem cu toii in zilele noastre. Este semnul c aceast dimensiune colectiv a contiinei umane s-a copt. Nenumratele experiene de ascensiune spiritual individual petrecute in istoria umanitii au condus in cele din urm la un salt cuantic calitativ al contiinei in ansamblul su i au fcut posibil trirea, in timpurile noastre, a unor stri de contiin extins, transformatoare, la nivel de mas. Experiene care acum o sut de ani erau posibile numai pentru foarte puini oameni, acum sunt accesibile multora.

Aceste experiene transform perspectiva celor care le triesc, ei inii se schimb i duc aceast schimbare in dimensiunea orizontal. Aceasta este schimbarea planetar despre care vorbesc crile strvechi ale misticilor de pe toate continentele.

Nu l-am cunoscut in aceast via pe Stefano Elio D'Anna, dar cartea sa vorbete despre o experien care este comun. Este o carte fundamental pentru toi aceia care se afl in acest proces de transformare interioar contient i, mai ales, pentru aceia care triesc la cote maxime criza psiho-spiritual de transformare care insoete acest proces. Atunci cand totul pare a se prbui in jurul tu, cand realitatea cu care eti atat de obinuit pare s intre in di soluie, cand relaiile cu cei apropiai, job-ul, sau afacerile tale intr in vrie, atunci cand viaa ta pare s se roteasc intr-un cerc incbis din care nu mai exist ieire, abia atunci o asemenea carte poate s sprijine demersul gsirii acestei dimensiuni a Maestrului Interior. El este acolo, o parte din tine, El este Acela care orchestreaz prbuirea intregii construcii de iluzie, pentru ca din ruinele ei s se nasc o nou Contien i o nou lume in care tu s dobandeti percepia adevratei tale staturi, aceea de Creator contient al propriei tale realiti. coala Zeilor este o carte nepreuit nu numai pentru studenii colii Maestrului Interior, ci pentru oricine care incepe s aib intuiia adevrului profund despre sine. Am vzut de prea multe ori in jurul nostru fora de seducie a iluziei, puterea obinuinei i presiunea apropiailor", care fac din intoarcerea ctre sine o incercare dificil cbiar i pentru cei mai determinai practicieni ai lucrului cu strile de contiin extins. Aceast carte este un ajutor pentru toi cei aflai pe acest drum. A citi imprtirea sincer a cuiva care a parcurs deja acest drum poate fi inspirator.Acest cineva", care in aceast via poart numele de Stefano Elio D'Anna, nu este un om de rand. Dac aceast carte ar fi venit din partea unui mistic rtcitor prin deserturile planetei, a vreunui pustnic refugiat in varful munilor, atunci ar fi putut fi considerat o capodoper mistic, dar i un exemplu de scriere rezultat dintr-o halucinaie, aa cum de multe ori se intampl in lumea noastr cu scrierile misticilor. Dar aceasta carte aparine unui om al lumii modeme, un personaj a crui via se desfoar la cele mai inalte cote ale profesiunii sale. Povestea sa este aceea a unui manager de top, la varful unor multinaionale, de-a lungul i de-a latul lumii.

Fr indoial c acest om a trit o transformare profund, cci a reuit s spulbere mitul misticului care triete izolat in afara dimensiunii liniare i a demonstrat c noua contiin i noua energie a umanitii este pregtit s schimbe complet faa acestei planete. Ceea ce suntem transform lumea in toate aspectele sale. Pentru foarte mult timp, forele obscure ale umanitii au indus ideea c afacerile, banii, lumea financiar nu au nimic de-a face cu spiritualitatea, ba dimpotriv, c sunt un obstacol in calea ascensiunii. Asta in vreme ce, cu pretinsa lor spiritualitate, ineau lumea in sclavie, manipuland pieele financiare. Stefano Elio D'Anna, urmand calea trasat de Maestrul su Interior, arat cum adevrata spiritualitate nu are nimic de-a face cu dogmele religioase de niciun fel i introduce gandirea Maestrului in afaceri. Orice structur, fie ea politic, financiar, social sau de orice fel, poart energia creatorului su. Cu cat creatorul se apropie de natura subtil a Creatorului Contient, cu atat creaia sa este mai puternic i mai benefic pentru dimensiunea orizontal in care El se exprim. D'Anna aduce in lumea financiar i a afacerilor de top contien Vistorului, a Maestrului Interior, liber de condiionri, care ii asum centrul lumii sale, o fiin integral i integr, incoruptibil i magnific, a crui realitate visat schimb realitatea liniar spre folosul tuturor celor care triesc in structurile create de el; Lumea este aa cum este, pentru c tu eti aa cum eti". Sau, in limbajul lui Ghandi, care avea propriul su acces la Maestrul Interior, Las schimbarea pe care o doreti in lume s se petreac mai intai in tine, i atunci schimbarea se va petrece imprejurul tu."

Elio D'Anna a fondat o coal european de economie in care tinerii inva s introduc in dimensiunea orizontal a afacerilor i finanelor principiile mistice ale Maestrului Interior,: i acest lucru schimb lumea mai mult decat au facut-o, in mii de ani de istorie, instituiile dogmatice, inepenite i lacome, care dirijeaz demersul spiritual planetar la nivel demase. El tie c orice adevrat transformare este o chestiune de alegere personal i nu are niciodat de-a face cu gloata pierdut in iluzie. Economia este un aspect fundamental al acestor timpuri i, ca orice aspect, oglindete pe creatorul su. coala lui DAnna este o coal a Creatorilor contieni de realitate.

Aceast carte nu este ins despre economie, ci despre drumul fiecruia dintre voi. O carte fabuloas care ii merit deplin locul printre Crile Maestrului Interior. Fie ca aceast carte i aceste cri, precum i coala Maestrului Interior, cldit de noi pe aceleai principii ale Fiinei contiente integrale, s contribuie la transformarea acestei lumi.

Se dedic, cu iubire, de ctre Horia i Elena Francisc-urcanu, curajoilor

exploratori ai Contiinei aflai in procesul de regsire a dimensiunii interioare a Maestrului.Aceast carte

Aceast carte este o hart i un plan de evadare.

Scopul su este de a v arta parcursul urmat de un om oarecare pentru a evada din povestea hipnotic a lumii, din interpretarea jalnic a existenei, pentru a evita traseul unui destin deja scris.

Cartea aceasta nu ar fi existat i n-a fi putut scrie nici mcar un rand, dac nu l-a fi intalnit pe Vistor i invturile sale.

Mulumesc Vistorului, pentru c m-a purtat de man, artandu-mi lumea visului, lumea curajului, o lume a impecabilului, unde timpul i moartea nu exist, unde bogia nu cunoate hoi sau rugin".

in aceast cltorie de intoarcere la origine a trebuit s las in urm tot balastul: ganduri distructive, emoii negative, convingeri i idei preluate de la alii. A trebuit s m inving pe mine insumi", s recunosc i infrunt partea mea cea mai intunecat.

Tot ceea ce vedem, atingem, simim, realitatea, in toat varietatea sa, nu este altceva decat proiecia unui univers invizibil care exist deasupra lumiinoastre i reprezint adevrata ei cauz.

E dificil s contientizm c suntem inconjurai de opacitate, c trim intr-o lume creat de vis, c tot ceea ce conteaz i este real intr-un om este invizibil.

Toate gandurile noastre, sentimentele, fanteziile sunt invizibile. Speranele noastre, secretele, fricile, indoielile, incertitudinile, perplexitatea i toate senzaiile noastre, atraciile, speranele, aversiunile, dragostea i ura aparin intangibilului, subirii, dar realei lumi a Fiinei.

Invizibilul nu este ceva metafizic, poetic sau mitic, i nici misterios, secret sau supranatural; nu este partea material a lumii fenomenelor i evenimentelor, a categoriilor realului. in fiecare epoc, trecerea de la un climat intelectual la altul, descoperirea i implementarea unor tehnologii tot mai avansate, modific permanent limitele, determinand includerea unor poriuni din ce in ce mai vaste ale invizibilului de ieri, printre temele legitime ale cercetrii tiinifice de azi.

Aceast carte este istoria renaterii" unui om obinuit, produs al unei umaniti deczute, infrante. Cltoria sa de intoarcere la esen este un nou exod pentru redobandirea unei integriti pierdute.

Prima condiie pentru a face aceast cltorie este contientizarea propriei condiii de sclav.

Rdcina, cauza primar a tuturor problemelor lumii, de la srcia endemic a unor intregi regiuni ale planetei, la criminalitate i rzboaie, este gandirea i simul negativist al umanitii.

Emoiile negative guverneaz lumea cunoscut de noi. Dei sunt ireale, ele ocup fiecare colior al vieii noastre. Pentru a schimba destinul omului trebuie, mai intai, schimbat psihologia lui, sistemul lui de crezuri i convingeri. Trebuie extirpat, din rdcin, tirania unei mentaliti conflictuale, fragile, mortale. Boala cea mai ingrozitoare a planetei nu este cancerul sau SIDA, ci gandirea confiictual a omului, adevratul asasin planetar.

Direcia indicat de Vistor este teribil i minunat, plin de suferin i bucurie, absurd i necesar, precum cltoria somonului ce inoat in sens contrar curentului.

Filosofia Sa imi prea, la inceput, o violare a legilor naturale crora le este supus intreaga umanitate; i totui, aceasta este prevzut i dorit de ordinea universal a lucrurilor i reprezint culmea posibilei evoluii a individului.

Cartea este o povestire a muli ani de studiu i de pregtire trii alturi de o Fiin extraordinar", de la care am primit cea mai incredibil misiune: infiinarea unei coli planetare, a unei Universiti far limite.

Am visat o Revoluie individual,

capabil s rstoarne tiparele mentale ale vechii umaniti

i s o elibereze pentru totdeauna din starea sa confiictual,

din indoieli, fric i durere.

Am visat o coal care s educe

o nou generaie de conductori,

care s armonizeze vechile contrarii aparente:

Economia i Etica, Aciunea i Contemplarea,

Puterea financiar i Iubirea.

Crescand i transformandu-se sub propriii-mi ochi, precum un fat in gestaie, zi dup zi, coala Zeilor se construia, odat cu mine. in aparen, cel care scria eram eu, dar, in realitate, cartea era deja scris.

Legile Vistorului, ideile Lui, se ascund inc inuntrul meu, iar cea mai mare parte dintre ele rman inc neinelese. Precum Prometeu, am luat o scanteie din lumea Vistorului, inand-o strans, pentru a putea, intr-o zi, s-o donez acelor femei i brbai care, asemenea mie, vor dori s abandoneze cercul infernal al locului comun.

Odat, credeam c a scrie i mai ales a preda este forma cea mai inalt de a drui. Acum tiu c a preda este doar o modalitate pentru a m cunoate, pentru a-mi descoperi propria nedesvarire i a o vindeca.

Poate preda doar cel care nu tie, spune Vistorul. Cel care tie cu adevrat nu pred!"

Ceea ce am invat, ceea ce tim, posedm cu adevrat, nu poate fi transferat. Fericirea, bogia, cunotina, voina, iubirea nu pot fi primite din exterior, nu pot fi date, ci doar... re-amintite.

Ele sunt bunuri intrinseci ale Fiinei i, de aceea, reprezint un dat prin natere al fiecrui om.

Nicio politic, religie sau sistem filosofic nu poate transforma societatea din exterior. Doar o revoluie individual, o renatere filosofic, o vindecare a Sinelui, om cu om, celul cu celul, ne vor putea conduce spre bunstarea planetar, spre o civilizaie adevrat, mai inteligent i fericit."

in relatarea leciilor pe care le-am invat de la Vistor, am evitat, in mod intenionat, s includ episoade, evenimente, dezvluiri ce puteau depi capacitatea de acceptare a cititorului, reinand doar acele episoade care, dei revoluionare, rezoneaz cu starea actual a umanitii.CAPITOLUL I. Intlnirea cu Vistorul

1 Intlnirea cu Vistorul

Pe acea vreme locuiam in New York, intr-un apartament din Roosevelt Island, o bucic de pmant din mijlocul lui East River, intre Manhattan i Queens. Insulia, ca un vapor la ancor, prea s fie pe punctul de a-i ridica panzele i de a aluneca in voia curenilor, spre libertatea oceanului. Totui, zi de zi, insulia rmanea nemicat in intunecimea unduitoare a raului. Am intrat in dormitor s le spun noapte bun copiilor mei, dar ei deja adormiser. M-am intors in varful picioarelor in sufragerie. Noaptea

m invluia i m ascundea in tcerea ei. Un sentiment de alienare impletit cu repulsie m facea s m simt ca un ho care se strecoar in viaa unui strin. M-am dat caiva pai inapoi i am privit silueta presrat cu lumini a podului Queensborough. Era rece i inevitabil ca o ameninare.

Jennifer se retrsese in camera ei cu puin timp in urm, punand astfel capt, in stil american, disensiunii dintre noi. M intorsesem tarziu in seara aceea.

Fusesem la aeroportul j.F. Kennedy s iau un prieten, pe care nu-1 vzusem de ceva timp. De indat ce l-am intalnit, am avut imediat impresia c viaa lui era mai tihnit i mai fericit decat a mea. Brusc, sentimente de gelozie, invidie i rivalitate oarb, pe care nici eu nu mi le explicam, au izbucnit impreun cu o volubilitate mecanic i un impuls neinfranat de a vorbi. in main am indrugat minciuni dup minciuni i am inventat i o poveste romanioas despre anii petrecui tn New York. 1-am vorbit despre imposibilitatea de a merge la toate petrecerile la care sunt invitat, despre vernisaje, despre premierele de teatru, despre realizrile mele profesionale, bobby-urile mele i in plus despre relaia mea fericit cu Jennifer. Cuvintele care-mi veneau pe limb erau deja moarte atunci cand imi ajungeau in gatlej i un ipt se inla inuntrul meu. Greaa provocat de acest uvoi de ipocrizie curgea greoi i incontrolabil i neputina de a stpani acel flux de minciuni devenea insuportabil. Vroiam s curm acel spectacol absurd, ins cu cat incercam s evit acel eec, cu atat mai mult dezgust simeam i imi era imposibil s remediez situaia.

Eram dou persoane in acelai trup. Gandul de a fi o fiin scindat, un siamez, centaur, androgin, prizonier permanent al unei simbioze groteti i feroce m ingrozea.

Se lsa seara. Am realizat c fcusem un viraj greit. Intram intr-un labirint dezolant de strzi, slab luminate, care deveneau din ce in ce mai infricotoare. Cuvintele pieriser incetul cu incetul i o tcere rece s-a instalat in main. Am continuat s merg prin ploaia torenial, cand am observat farurile unei maini care ne urmrea i am zrit nite umbre ivindu-se dup stalpii unui pod de traversare peste autostrad. M-am intors s m uit la prietenul meu i am ingheat. Tremura incontrolabil, iar faa i se transformase intr-o masc a fricii. Am accelerat. Btile inimii imi erau atat de puternice, incat imi sprgeau pieptul. Instinctiv, am luat-o pe prima

strad care mi-a ieit in cale. Cu o micare brusc, am reuit s evit un grup de vagabonzi, adunai in jurul unui butoi aprins. Umbrele cldirilor erau ca nite falei monstruoase i gatlejul infernului prea gata s ne inghit pe amandoi.

Sunetul unei sirene a sfaiat aerul i a rupt acea atmosfer apstoare. Prin oglinda retrovizoare, prin care supravegheam neincetat maina care ne urmrea, am vzut farurile acesteia deprtandu-se, pan cand au devenit nite puncte mici i disprut cu totul, inghiite de intuneric. Am inceput s recunosc unele insemne stradale i unele indicii care, in final, ne-au indrumat spre cas.

Nu 1-am mai revzut niciodat pe acel prieten.

Am urcat cu liftul la etajul aisprezece, insoit de un brbat negru, uria, un retardat care a bolborosit tot timpul. Pe atunci, Roosevelt lsland era o zon pilot pentru integrarea social i nu era ceva neobinuit s intalneti oameni cu dizabiliti, care locuiau pe insul, impreun cu cei care ii ingrijeau.

Imaginea lui Jennifer, care m-a intampinat cu prul inc nepieptnat dup ce fusese scos de pe bigudiuri, atamandu-i in jurul feei, ca erpii Meduzei i cu igara intre degete, in timp ce ipa i msura cu pai nervoi sufrageria, a fost ultima sa reflexie in oglinda vieii mele. Am simit atunci toat goliciunea relaiei noastre i intreaga durere a existenei mele, ca i cum anestezicul ce m amorise de ani de zile nu-i mai facea efectul. Acel apartament, relaia cu acea femeie i orice lucru la care m uitam preau de o mediocritate iremediabil. Opiuni pe care le crezusem ale mele i le considerasem reflectri ale propriei mele personaliti, se dovedeau a fi capcane far ieire.

Nu aceea era viaa pe care o visasem! M copleea o disperare mut. Un rau ingheat i dens imi ineca toate minciunile i compromisurile, aruncandu-m ca pe un naufragiat pe rmul dezolant al existenei. Mi-am odihnit capul pe brae, iar apoi tristeea m-a purtat pe aripile somnului. Interiorul vilei era invluit in intunericul abia strpuns de ivirea zorilor. O pictur veche ocupa peretele din fundul incperii spaioase. in lumina sfioas am desluit un cadru asemntor unei poiene, iar in mijlocul acesteia, o fiin vistoare. Ca i tabloul, orice detaliu al acelui mediu, de la arhitectur la mobilier, transmitea un mesaj de o frumusee intens. S m aflu in acea vil, la acea or incert, dintre noapte i zori, era un lucru foarte ciudat care, totui, nu m surprindea. Totul mi se prea cunoscut, dei eram sigur c nu mai fusesem vreodat acolo.

Vila era tcut, ca i cum ar fi fost absorbit de ganduri. Am urcat pe vechea scar de piatr pan cand am ajuns la ua imens a unei camere. Am observat c eram bine. imbrcat, de parc a fi venit s m intalnesc cu un reprezentant al unei autoriti necunoscute. Nu-mi amintesc ce anume m tulbura, dar eram nelinitit i tensionat. Un tumult de emoii imi hrnea monologul interior, ca vreascurile uscate, un furnal. M-am desclat i mi-am aezat pantofii pe prag. Acest lucru mi s-a prut, de asemenea, foarte firesc. Desigur, acele micri, necesare i cunoscute, faceau parte dintr-un ritual pe care-1 mai fcusem de multe alte ori. Prea c tiu ce m atepta dincolo de acea u i totui nu aveam nici cea mai vag idee. Cand am btut la u, m-am simit dintr-o dat nerbdtor, de parc a fi bnuit ce m atepta dincolo de ea. Fr s atept vreun rspuns la btile mele slabe, mi-am pus toat greutatea pe clana de fier i am impins ua.

Am aruncat o privire spre emineu. Lumina jucu a flcrii mi-a incins ochii atat de tare, incat a trebuit s m intorc i s inchid pleoapele pentru a nu lcrima. Cl era lang emineu, intors cu spatele spre mine i vedeam umbra profilului Su proiectat pe perete. Camera, pe care lumina vag a focului din cmin o lsa aproape total umbrit, era inconjurat pe ambele pri de arcade impozante, care incadrau ferestrele vechi, ca nite ochi larg deschii ce priveau in intuneric. Prin cele dinspre est am vzut o parte a cerului colorandu-se la ivirea zorilor.

Am fcut, precaut, doar caiva pai pe podeaua larg pavat cu plci albe, cand vocea Lui a rsunat plin de for, infricotor, ingheandu-mi toate micrile i paralizandu-mi gandurile.

Viaa ta e un dezastru!" a spus El far s-i intoarc faa spre mine. Pot s simt asta din felul in care ai intrat, dup felul in care mergi i, mai presus de toate, din duhoarea emoiilor tale. Eti o mulime, un conglomerat de ganduri. Spre ce te indrepi odat ajuns intr-o astfel de stare? Sfarmat in mii de cioburi cum eti, abia de reueti s duci viaa unui slujba."

Nu sunt slujba, am replicat tios, aprandu-m parc de un atac fizic neprevzut. Indiferent cine ar fi fost aceast persoan, mi se prea potrivit s pstrm distana. Dar impactul cuvintelor mele se pierdu de parc ele s-a fi lovit de nite perei vtuii. Cuprins de o team nemaiintalnit, m-am strduit s-mi gsesc vocea, ca s-i rspund:

Sunt director!

Tcerea prelung ce s-a aternut apoi a devenit apstoare i mi-a ptruns pan in miezul fiinei. Dup un interval, care mi-a prut o eternitate, am auzit din nou vocea:

Cum indrzneti s spui Eu?", a zis pe un ton dispreuitor, care m-a lovit ca o palm peste fa. in lumea mea, s spui Eu este o blasfemie. Eu este conflictul pe care il pori inuntrul tu... Eu este o peter a minciunilor. De fiecare dat cand exprimi unul din micile tale euri, mini.

Doar aceluia care se cunoate pe Sine, aceluia care este stpanul propriei viei..... aceluia care deine o adevrat intenie i se permite s spun Eu."

A urmat o pauz. Cand a inceput s vorbeasc din nou, cuvintele Lui sunau chiar mai amenintor.

Daca mai rosteti vreodat Eu, nu i se va mai permite s revii aici niciodat!

Observ-te! Descoper cine eti!

A fi o fiin multipl inseamn a fi prins in capcana unui ireal sistem de false credine i minciuni pe care l-ai creat tu insui i din care nu ai scpare.

Absena unitii ne arunc in carcera ignoranei', a fricii i a distrugerii de sine, provocand boli, degradare, violen, cruzime i rzboaie in lumea exterioar.

Lumea este aa cum o visezi.... este o oglind. in lumea exterioar ii vei gsi propria reflectare, lumea pe care tu ai creat-o, pe care tu ai visat-o. in lumea exterioar te vei gsi pe tine. Du-te in lume i vezi cine eti. Vei descoperi c ceilali sunt imaginea reflectat a minciunii care triete in tine, a compromisurilor, a ignoranei tale.

Schimb-teL..i lumea se va schimba.

Tu creezi o lume bolnav i apoi i-e team de propria ta creaie, de violena pe care tu singur ai zmislit-o. Crezi c lumea e un dat obiectiv... dar lumea este aa cum o visezi. Ptrunde in lume i accept-te! intalnete-i pe srmanul, pe violentul, pe leprosul pe care ii pori inuntrul tu. Accept-i.....nu-i nega, nu-i judeca.... Abandoneaz-te lumii tale. Pleac i accept in modcontient ce ai creat: o lume rigid, ignorant... lipsit de via.

Puterea unui om const in abilitatea lui de a se desvari, in timp ce, simultan, se abandoneaz sie insui."

Brusc, vocea Sa a cptat tonalitatea aspr a unei porunci.

in prezena Mea... hartie i stiloul", imi porunci El S nu le uii niciodat!"

Tonul Su autoritar i acea schimbare brusc a subiectului m-au deconcertat, dar confuzia mea s-a transformat imediat in fric, iar apoi in panic.

M-am simit de parc deasupra mea plana o ameninare cu moartea. Toate simurile mele erau la paroxism cand am auzit vocea Lui, devenit un uierat puternic:

,Acum trebuie s notezi. Hartia i stiloul vor fi salvarea tal", a spus El.

Noteaz cuvintele Mele, deoarece aceasta este singura cale prin care i le vei aminti....Scrie! Aceasta este singura modalitate prin care poi s aduni laolalt rmiele imprtiate ale existenei tale."

Apoi, de parc nu se intrerupsese deloc, a reluat ultima afirmaie i a replicat:

Un director este un angajat care-i d silina s cread in ceea ce face; el promoveaz o convingere... este preotul unui cult, indiferent cat de mediocru, care ii d un sentiment de apartenen Ia ceva i iluzia de a urma o cale. Dar tu nu ai realizat nici mcar aa ceva! Gandurile, senzaiile i dorinele, in absena unei intenii, sunt ca nite achii aleatorii ale Fiinei, iar tu eti un fragment far sens, aflat la mila universului."

Acele cuvinte cdeau asupra mea ca un du rece, neateptat, fsandu-m far

suflare. Temperatura prea c a sczut cu cateva grade, iar eu ingheasem. O jen profund, cum nu mai trisem niciodat in via, m sfredelea cu o incetineal crud. Am tresrit la sunetul vocii Sale in urechea mea, atat de aproape, incat i-am putut auzi respiraia. Vocea Sa era un murmur rguit i aspru.

in triburile indiene din America exista o cast de brbai pe nivelul cel mai de jos al scalei sociale: brbai care nu erau nici shamani, nici rzboinici, care nu vanau i nici nu contau in competiia pentru ranguri sau femei.

Acestora li s-au repartizat cele mai umile i mai dificile slujbe. Sunt cei care au dat inapoi de la incercrile ce presupuneau curaj i integritate."

Aici s-a oprit Apoi, deodat, s-a repezit la mine. Am rmas paralizat i nu puteam s impiedic sau s anulez acea izbucnire. in orice trib, primitiv sau modem" a optit fioros acela este locul tu, pe cea mai joas treapt ierarhic."

Izbucnirea lui m-a lovit in mijlocul pieptului. Ruinea era de nesuportat. Acum nici nu-mi mai doream ca el s termine - voiam doar s scap, s gsesc suficient putere ca s-i intorc pur i simplu spatele i s dispar. Mcar dear fi sunat telefonul sau ceasul detepttor, ca s m scoat de acolo. Dar eram incapabil s clintesc vreun muchi. O lege inviolabil acolo, in lumea Vistorului, nu-mi permitea s ridic niciun deget sau s respir far demnitate.

tiu c i-ar plcea s evadezi din acest vis", a continuat El nemilos. Dar Eu sunt Realitatea. Viaa ta, pe care tu o consideri concret i lumea ta, pe care crezi c ai ales-o singur i in care crezi c tu eti cel care face alegeri i ia decizii, ele sunt ireale... ele sunt un comar ingrozitor. S te cstoreti, s ai copii, s-i construieti o carier, s cumpeij o cas, s catigi bani, s fii admirat i respectat de ceilali... toate lucrurile astea in care ai crezut... toate acestea sunt fetiuri lipsite de sens, pe care le-ai venerat i le-ai plasat deasupra a orice altceva.

Doar visul este real", a intrit El. Visul este cel mai adevrat lucru din cate exist. inva s te miti in aceast lume a realitii. Aici, obiceiurile i convingerile tale, vechile tale coduri, nu se mai aplic... Ceea ce numeti tu realitate este doar o aparen, care trebuie complet rsturnat. Nimic din vechea lume nu te poate insoi. Va trebui s invei un nou fel de a gandi, dea simi, de a respira, de a aciona i de a iubi... "

Ai trit o via Jipsit de sens... o via dureroas. Ascuns in spatele unei slujbe, sub iluzia protectoare a salariului, n-ai fcut altceva decat s perpetuezi pauperitatea i suferina lumii", a diagnosticat El, cu o voce domoal, dar totui sever, ca i cum evalua nite pagube grave. Viaa este prea valoroas pentru a o risipi in dependene i prea scump ca s o pierzi!A venit vremea schimbrii!"

O scurt pauz a dat greutate cuvintelor care au urmat.

Este momentul s renuni la viziunea ta conflictual asupra lumii. Este timpul s lai s moar tot ce nu poate supravieui. A venit vremea s te nati din nou. Este momentul pentru un nou exod i o nou libertate. Este cea mai important aventur pe care i-o poate imagina un om: redobandirea integritii sale pierdute!"

Ocbii mei nu se obinuiser cu semiintunericul incperii. Afar, zorii zilei risipiser intunericul nopii. Grinda groas de mabon, care se sprijinea pe cadrul de piatr al emineului, a fost deodat atins de o raz de soare. Sculptat in litere mari gotice i poleit cu aur, am citit inscripia: Visibilia ex Invisibilibus.2 Munca este sclavieCine eti tu?", mi-am gsit cu greu tria s intreb.

Eu sunt Vistorul", a spus El. Eu sunt Vistorul i tu eti cel visat. O clip de sinceritate, o fisur in zidul minciunilor tale, ca lumina unui fulger, i-au permis s M vezi."

Tcerea care a urmat era ameitoare. Vocea Lui a devenit un susur de ape.

Eu sunt libertatea!" a vestit El. Acum, c M-ai intalnit, nu vei mai putea s continui s duci o via atat de stearp."

Urmtoarele cuvinte mi-au rmas intiprite pentru totdeauna in memorie.

S fii dependent, chiar involuntar, este intotdeauna o alegere personal.Nimic i nimeni nu te mai poate constrange s fii dependent de ceva, numaitu singur poi decide asta."

M-a fixat intenionat cu privirea i a continuat, afirmand c predispoziia de a acuza lumea i de a te lamenta apoi, este cea mai incontestabil dovad c aceste principii nu au fost inelese. Omul nu depinde de o firm i nu este limitat de o ierarhie organizaional sau de un ef ci de propria sa fric. Dependena este fric.

Dependena nu este rezultatul unui contract, nu este condiionat de o funcie i nici nu se nate din apartenena la o anumit clas social... dependena este consecina diminurii stimei de sine, abdicarea de la propria demnitate. Ea apare atunci cand ingduim s ne fie zdrobit Fiina.

In lumea exterioar, aceast stare interioar, aceast degradare, ia forma unei slujbe i aspectul unei poziii subordonate. Dependena este produsul unei mini bolnave, subjugate de frici imaginare i de propria team...dependena este efectul perceptibil al lepdrii de vis."

Aceast concluzie i felul in care El pronunase dependen de fiecare dat, enunand incet fiecare silab, relevau inelesul real i intreaga durere, lipsa de iubire de sine, ascunse sub banalitatea inelesului comun al cuvantului.

Dependena este o boal a Fiinei!... Ea izvorte din lipsa de intregire a oamenilor", a dezvluit Vistorul. A fi dependent inseamn s incetezi a mai crede in tine insui. S depinzi inseamn s te opreti din visat"

Cu cat evaluam cuvintele Lui, cu atat le simeam spand ca un acid in carnea mea. Ura devenise atat de intens, incat se transformase in furie. Modul in care El emitea sentine asupra condiiei umane era intolerabil. Cum putea viaa unui om s nu aib nimic in comun cu sentimentele i temerile sale? intotdeauna am avut convingerea c aceste dou lumi, cea luntric i cea exterioar, erau separate i era firesc s rman aa. Credeam cu trie c cineva putea fi dependent in lumea exterioar i totui liber in cea interioar i aceast convingere imi alimenta indignarea.

Ca i alte milioane de oameni, i-ai trit intreaga via ascuns intre faldurile unor organizaii inerte" m-a acuzat. i-ai schimbat libertatea cu un pumn de convingeri iluzorii. E vremea s te trezeti din acest somn hipnotic... din viziunea ta diabolic asupra existenei!"

Nimeni nu m mai tratase aa, vreodat.

Cine ii d dreptul s-mi vorbeti astfel?", am izbucnit sfidtor.

Tu."

Acel rspuns neateptat m-a invluit intr-o stare de neputin. Am simit o vin copleitoare. Voiam s m ascund. Un inexplicabil sentiment de ruine m facea s m simt dezgolit in faa acelei fiine far chip. Am simit nevoia s zbor departe. Cu ultimele puteri, am incercat s redresez situaia aceea, care m catapulta in afara granielor lumii mele.

Dar cum ar putea organizaiile lucra far angajai?" am intrebat incet, incercand s readuc conversaia inapoi la limita coerenei i comprehensiunii. Vistorul n-a rspuns. incurajat de tcerea Lui, pe care am luat-o drept perplexitate sau neputin de a-mi rspunde, l-am impulsionat: Dac ei n-ar exista... lumea ar intra in impas..."

Nu, tocmai pe dos!", a replicat El tios. Lumea colapseaz deoarece sunt oameni care depind, oameni care sunt speriai de moarte. Omenirea, in starea de acum, nu poate da natere unei societi eliberate de dependene."

Cand a observat consternarea mea i i-a dat seama c atinsese i cbiar depise limita puterii mele de inelegere, El i-a domolit tonul i vocea Lui a devenit aproape incurajatoare.

Nu te teme!", a spus El cu o promptitudine sarcastic. Atata timp cat exista oameni ca tine, va continua s existe o lume a dependenei i ea va fi foarte populat!"

Pauza care a urmat a ingheat spaiul dintre noi. Tonul Lui ironic i zeflemitor suna greu, ca oelul.

Tu!... tu nu vei mai fi capabil s faci parte din acea lume ... pentru c m-ai intalnit pe Mine!"

Am avut senzaia c o und de lumin penetrase dureros straturile calcifiate ale gandurilor i ceaa emoiilor mele.

Dependena este negarea visului" a continuat El. Dependena este masca pe care oamenii o poart ca s-i ascund lipsa de libertate i respingerea vieii."

Rostisem i auzisem de mai multe ori cuvantul dependen", dar numai dup prima intalnire cu Vistorul am contientizat cu adevrat inelesul lui dureros. Condiia de angajat, dependent de o companie, se dovedea a fi o transpunere in context modem a vechii sclavii. O stare de imaturitate interioar i subjugare. Printr-o sforare a imaginaiei, am vzut gloate de fiine umane damnate la un destin sisific, inlnuite de nesfarita repetitivitate a unei slujbe istovitoare, pe care nu o aleseser ei, total lipsit de creativitate.

intr-un clipit, am revzut faada cldirii Rusconi din Milano, pe Viale Sarco, cu inscripia Intrare subordonai", care se inla deasupra unui ir de coridoare rezervate angajailor. Mi-am imaginat o grmad de indivizi invini i incovoiai, intrand prin acele culoare inguste, aa cum au fost obligai romanii s fac la Sannio, cand au fost umilii i forai s treac pe sub furcile caudine. Am vzut o procesiune nesfarit de brbai i femei, care renunaser s mai cread in unicitatea lor. Premoniia morii individualitii a intunecat atmosfera i toat tristeea acelui destin mi-a strans inima, intr-o menghin de fier.

Vistorul a pit in aceast viziune, cu delicateea celui care apropie marginile unei rni mortale. Cuvintele Lui aveau o intonaie solemn, atunci cand a anunat:

Intr-o bun zi va exista o societate care doar va visa i nu va mai fi nevoit s munceasc. O umanitate suficient de bogat ca s viseze i infinit mai bogat tocmai pentru c viseaz.

Universul este extrem de imbelugat, este o abunden debordant, implinind placul fiecruia... intr-un astfel de univers este imposibil s te temi de pauperitate. Numai oamenii de soiul tu, torturai de fric i indoial, pot fi sraci i de aceea perpetueaz dependena i srcia in lume."

Dar eu nu sunt srac!, am strigat, cu indignare.

De ce spui asta?

M apram cu toate justificrile pe care le-am putut gsi i am adunat toate motivele plauzibile ca s dovedesc absurditatea acelei invinuiri. Vistorul era tcut.

Eu nu sunt srac!", am strigat din nou. Am o cas frumoasa, sunt om de afaceri, am prieteni care m respecta... Am doi copii, crora le sunt tat i mam...

Aici m-am oprit, copleit de acea nedreptate intolerabil, acel atac nefondat.

,Srcia inseamn s fii incapabil s-i vezi propriile limite", a specificat Vistorul. ,S fii srac inseamn c ai cedat dreptul tu dea fi creatorul propriului tu destin, contra unei slujbe care nu-j place i pe care nu i-ai ales-o tu."

Tu!" a adugat El, tocmai cand speram c terminase Tu eti cel mai srac dintre sraci, deoarece inc nu tii cine^eti... ai uitat! Nu am acordat nimnui atat de multe oportuniti precum i-am oferit ie. Aceasta este ultima ans."

Brusc, acel sentiment de a fi ofensat i tratat pe nedrept, care strpunsese fiecare celul a fiinei mele, dispruse i toate aprrile mele cedaser in faa acelui berbec redutabil. Am auzit cum ruginitele balamale pe care se sprijinise viaa mea, scaraiau. Cele mai inrdcinate convingeri ale mele se prbueau, ca templele zguduite din temelii.

Deschide ochii s vezi condiia in care te afli fi vei ti cat de mult s-a indeprtat omul de mreia sa. Aparent, noi suntem in aceeai camer, dar suntem separai de infinii eoni de timp "

Acele cuvinte, ca un fulger, au spintecat intunericul nopii i m-au determinat s realizez cat de departe eram de acea fiin. Am contientizat cat de fals fusese reacia demnitii mele ofensate i cat de nesemnificativ fusese acel eu, pe care il pronunasem in prezena Vistorului, acel euM, ca un scancet ctre univers. Iluzia mea c aparin clasei care decide, elitei oamenilor responsabili, ce posed liber arbitru, independen i care sunt

stpani pe propria via, a czut ca o cortin, dup primul act al unei operete. Ocbii imi scanteiau in lacrimi. Alunecam, far s-mi dau seama, pe nisipurile ineltoare ale autocomptimirii.

Providenial, Vistorul a intervenit lansand un mesaj adresat direct profunzimilor Fiinei mele:

Trezete-te! incepe propria ta revoluie... Revolt-te impotriva ta!u, a ordonat El, zgalaindu-m, in timp ce imi lsa loc s ies din colul in care m izolasem.

Viseaz libertatea... libertatea de a fi lipsit de limite... Tu eti singurul obstacol ce st impotriva dorinelor tale. Viseaz... Viseaz... viseaz mereu.

Visul este cel mai adevrat lucru din cate exist..."

3 Eu sunt femeie..."Apoi intonaia Lui s-a schimbat i la fel vocea, care, din adanc i hotrat, devenise una de femeie. Acea transformare mi-a ingheat sangele in vine. Era imposibil! Acea voce... era... era ... Gandurile mele czuser intr-un abis... Dei cuvintele Lui nu mai erau violente, ele deveniser insuportabile.

Sunt o femeie muribund" a spus acea voce.

Pauza care a urmat mi-a dat destul timp s gust angoasa bolnvicios de dulce a unei groaze nemaicunoscute. Eram paralizat, neputincios i incapabil s-mi ridic privirea. IJn ochi nemilos, mare cat tot orizontul, se deschidea spre trecutul meu. Mi-era team c n-a fi fost capabil s mai suport apariia ei.

Sunt o femeie bolnav de cancer, care te-a blestemat pentru neglijena i neputina ta de a suporta moartea ei inevitabil."

in timp ce m aplecam inainte ca s ascult, corpul meu tremura, fiecare cuvant pe care El il rostea impingandu-m spre hul abisului. Luisella imi vorbea, cu toat dulceaa ei dezarmant, de dincolo de timp, de dincolo de graniele vieii i ale morii. Circumstanele ingrozitoare ale morii ei, la varsta de 27 de ani, imi reveneau acum, in minte. Josnicia mai multor episoade ale vieii noastre impreun, egoismul care m fcuse s inltur orice i pe oricine pentru o singur fram de siguran, ingrijorrile legate de bani, de carier i neputina mea de a o iubi, au explodat dureros in interiorul meu i sufletul mi-a fost inundat de un copleitor dezgust, in vreme ce incercam s m detaez de omul care fusesem.

"Aceasta este moartea ta, mi-a spus El aceasta este moartea a tot ce ai fost, moartea deeurilor pe care le pori inJuntrv... Nu fugi de ea... infrunt-o, o data pentru totdeauna! Pentru a putea renate, un om mai intai trebuie s moar.Ce inseamn a muri?, am intrebat. Tonul umil pe care l-am folosit cand am formulat aceast scurt intrebare, m-a fcut s realizez cat mult se schimbase atitudinea mea.

S mori ihseamn s rstomi propria ta viziune asupra lucrurilor. S mori inseamn s dispari dintr-o lume aspr, dominat de suferin i s reapari la un nivel superior", a spus El misterios.

inc nu inelegeam. O parte din mine voia s obiecteze cumva. Acele cuvinte i idei pe care nu le mai auzisem niciodat m sfaiau in buci. Apoi, un rau ieit din matc mi-a spulberat orice zgaz i mi-a covarit fiina, rpindu-mi amintirile, prietenii, convingerile adanc implantate, ca nite roci in mal. Studiasem cu disperare ani de zile, pentru a fi cel mai bun. Muncisem neobosit s-mi fac un nume, manat de ambiia de a fi cineva. S inving, s inving... s depesc orice obstacol care ar fi putut interveni intre mine i obiectivul meu. S reuesc, croindu-mi drum cu coatele, a fost principiul care-mi condusese viaa i singurul in care crezusem cu adevrat... cea mai mare satisfacie: s inving lumea, s-i inving pe ceilali... i acum ar trebui s renun la el i s-l anulez? Mi se prea nedrept ca Vistorul s-mi condamne toate eforturile. in ciuda faptului c eram acoperit de valuri, m agam de dorina de a supravieui, de acea epav a voinei mele pe care o considerasem cea mai sntoas i vital parte din mine.

Orice s-ar intampla in afara ta, trebuie s capete acceptul tu interior pentru a deveni manifest. Asta inseamn c tot ce se petrece in viaa ta este o reflectare fidel a voinei tale., a rostit El, iar eu am inghiit aceste cuvinte ca pe o gur de oxigen dup o scufundare la mare adancime. Apoi, efortul de a inelege raional implicaiile celor afirmate de El m-au fcut s-mi pierd acel moment de luciditate care a fost inlocuit de o angoas letal.

Sunt, in acest caz, responsabil pentru moartea Luisellei? Am cerut-o eu?" > Lumea din jurul tu moare, pentru c tu mori tn interior.... o persoana foarte drag ie moare pentru a te face s inelegi viziunea ta morbid asupra existenei, care este cauza tuturor necazurilor tale! Nu permite ca sacrificiu1 ei s fie irosit de ignorana i de victimizarea ta! Orice imprejurare sau eveniment care te ajut s te inelegi i s te cunoti, chiar dac este insuportabil, sunt intotdeauna bune .

Cum a putea s repar asta?, am intrebat Mi-a da viaa, acum, s schimb aceast tragedie.

Eti un mincinos, iar trecutul tu este reflecia ipocriziei i imaginaiei tale bolnave. Cea mai subtil schimbare in Fiina ta ar proiecta in prezent un trecut complet diferit. Momentul de acum este singurul punct al experienei fizice in care poi schimba istoria trecut i cu fiecare schimbare produs in Fiina ta vei deveni o persoan diferit, care triete intr-o lume diferit. Cu cea mai subtil schimbare a strilor tale interioare, se vor schimba simultan amintirile trecutului, viitorul i intregul univers. Istoria ta trecut, pe care crezi c ai trit-o aievea i care i se pare atat de cunoscut, este doar o experien imaginar pe care o produci in chiar aceast clip.

ine minte! Toate posibilitile sunt coninute in Acum!

4 O specie muribundNimeni nu-i poate domina pe cei din jurul su, a spus Vistorul, strecurandu-se in gandurile mele rzleite ca nite rmie plutitoare ale unui naufragiu. Ideea de a-i domina pe alii este o iluzie... o superstiie a vechii umaniti conflictuale, acaparatoare i decadente....

Pauza care a urmat mi-a dat sentimentul de a fi catigat un rgaz, cel puin pentru o clip. Totui, deasupra exista un ciocan gata s m loveasc, mai cu for.

Tu eti emblema acestei specii muribunde, a afirmat El, in timp ce lansa atacul o specie care cedeaz locul unei fiine superioare.

Cuvintele Lui spau un tunel prin miile de straturi de vechi idei i valori. Am simit spasmele unei creaturi care face un efort imens pentru a se nate, o creatur disperat s reueasc. Apoi universul meu a devenit tot mai maleabil, pan s-a transformat, s-a lichefiat, inotam acum intr-o ap adanc.

Ceea ce tu percepi ca o senzaie a morii este sufocarea umanitii, care-i leapd pielea, o specie care e pe marginea prpastiei, constrans s renune la superstiiile i vechile trucuri ce nu-i mai au rostul acum." Acele cuvinte erau sculptate in vzduh, ca un epitaf universal al condiiei umane.

M-am vzut zbtandu-m greoi, intr-un nesfarit ocean de capete care se legnau, suflete naufragiate, resemnate cu soarta lor.

Oamenii au fost invai, chiar de la inceputuri, s triasc i s locuiasc in ungherele izolate ale fiinei... Cand trebuie s se confrunte cu idei grandioase sau cu orice altceva ce le intrece imaginaia, ei de obicei protesteaz i incearc s le minimizeze la o dimensiune care s incap in rezervorul minuscul al contiinei lor." La auzul acestor cuvinte m-am gandit la cateva imagini cu slbaticii din Bomeo, care uscau scalpurile dumanilor ca s le exorcizeze puterea. Vocea Lui m-a indeprtat abrupt de

acele ganduri.

A sosit vremea s te pregteti pentru cltorie", mi-a dat El de tire, cu o solemnitate patern.

in cuvintele Lui erau gingie i tristee, precum i autoritatea celui care cunoate. Am observat c tonul vocii Lui se adapta exact felului in care il ascultam, de parc m reflectam permanent intr-o oglind sonic. Vocea Lui era aspr i violent cand a fost nevoie s in piept incpanrii mele, era la fel de dur ca i impotrivirea mea, iar cand am cedat, a devenit la fel de plcut i duioas ca i capitularea mea. Cu un gest teatral, El i-a dus mana la colul buzelor ca pentru a spune ceva confidenial i a optit:

Pan acum, in faa incercrilor vieii n-ai gsit altceva mai bun decat s-i amoreti simurile intr-o munc asidu sau s caui refugiu in sex, in somn sau pe un pat de spital".

Apoi, cu o asprime voit, m-a infacat din braele autocomptimirii in care alunecam i a spus:

S te incovoi sub greutatea unor situaii neplcute sau a unor dezastre, s iei totul foarte in serios, inseamn s fortifici o imagine mizerabil a lumii i s perpetuezi acele evenimente".

i ce altceva ar fi trebuit s fac?, am intrebat cu o voce sugrumat de disperare.

Dac un om ii schimb atitudinea fa de ceea ce se intampl cu el, atunci, odat cu trecerea timpului, se va schimba natura lucrurilor care i se intampl."

Fiina noastr este cea care ne creeaz viaa, "i-a incheiat El alocuiunea, in timp ce se apropia puin de mine. A inaintat doar caiva centimetri, dar acea micare m-a pus in gard, intr-o stare de extrem vigilen. Nu tiam la ce s m atept, dar nu mai fusesem niciodat atat de atent, de parc celulele mele fuseser brusc deteptate dintr-un somn ancestral i erau acum gata s asculte. Vistorul a ateptat pan cand atenia mea a atins apogeul i apoi a rostit cele mai devastatoare cuvinte.

Moartea soiei tale este materializarea, reprezentarea dramatic a cantecului de jale pe care 1-ai fredonat permanent rn sinea ta.... strile interioare i evenimentele exterioare sunt cele dou fee ale unei aceleiai realiti.

Sentimentul insuportabil de vinovie, m-a fcut s lein. Infernul se intindea in faa mea, gata s m aspire. infruntam cel mai simplu i afurisit dintre adevruri: eram singurul responsabil pentru evenimentele din viaa mea, eram singura cauz a tuturor suferinelor i nenorocirilor.

Luminile lumii abia mai palpaiau, erau pe punctul de a se stinge. Eram pe pragul unui limb al iadului. incet, alunecam ctre el....

5 DeteptareaDe indat ce m-am trezit, nu m-am putut gandi la nimic altceva. Era inc noapte afar. Traficul in Manhattan curgea in paraie subiri, ca un uvoi strlucitor izvorat din craterul unui vulcan invizibil. Am stat nemicat cateva secunde, atent la lumea care plutea inuntrul contiinei mele, palid ca o stafie. O nou . luciditate, crunt, strbtea fiecare colior al vieii mele i al acelui apartament. Cu o vitez uimitoare, mobila, crile i accesoriile reflectau suferinele unei viei nefericite i infime. Acea melancolie aparte, emanat de obiectele care nu mai aparineau nimnui, imi strangea inima.

Am simit efortul imens de a exista, precum i imposibilitatea schimbrii. Am simit o durere nprasnic la gandul de a-mi intalni copiii i a vedea in ochii lor acelai sentiment al morii, care se rspandise peste tot. Mi-a fost team i c ei se vor stinge i vor disprea cu totul.

Am petrecut multe ore depnand tot ce se intamplase in timpul intalnirii mele cu Vistorul i tot ce-mi spusese El, in acea vil misterioas, in acel apartament cu podeaua ivoar. Acea fiin era acum o parte din viaa mea. Notasem minuios cuvintele Lui i fiecare detaliu al acelei intalniri.

Nu-mi era greu s le evoc. Trebuia doar s-mi inchid ochii pe jumtate, ca s vd orice amnunt cum apare cu o claritate absolut in memoria mea. Nu mai fusesem nicicand atat de lucid ca in acel timp far timp, pe care-1 petrecusem cu El. Acum tiam c faceam parte din marea intunecat a unei umaniti incontiente i fragmentate, o inghesuial planetar de somnambuli incapabili s iubeasc. Nu mai puteam simula ignorana.

in urmtoarele sptmani, mi-am citit cu atenie notiele, cutand iar i iar o urm care m-ar fi condus inapoi la El, in lumea Lui.

M uitam de pe terasa Cafe de la France cum ptrundeau turitii vestici in inima oraului. ii priveam incercuind labirintul de strzi, ca nite corpusculi albi din interiorul sistemului venos al lui El Fna. inaintau cu mare greutate, inconjurai de localnicii glgioi, de mulimi de maini arse de soare, care cereau, i de vanztori de ap, inhmai la atelaje de lemn. Bijutieri tineri ademeneau cltorii strini, periindu-i ca pe nite talismane de la care ar putea stoarce caiva bnui. Cunoteam privirile lor, scantei de foc negru, zambetele lor imploratoare, ca intr-un joc de indrgostii.

Am continuat s m intorc la cafeneaua inconjurat de viaa tumultoas din Marrakech, timp de trei zile. Citeam i beam ceai, in timp ce ateptam. Un cuplu de cameleoni, pe care-i achiziionasem la sosirea mea aici imi inea companie. Uneori, imi prseam lectura i m ridicam, s urmresc spectacolul caleidoscopic al vieii stradale, targurile pestrie i activitatea intens a localnicilor. Apoi, reveneam la masa mea. incepusem s-mi pierd sperana. Gandul de a m intoarce la New York cu primul avion i de a uita totul, imi trecea neincetat prin minte, odat cu trecerea inexorabil a orelor i zilelor. inc incercam s ineleg, s gsesc cheia celor ce mi se intamplaser. Pornisem s-1 intalnesc netiind nimic in afar de numele oraului, un palc de palmieri i case, inghesuit intre dunele sclipitoare ale Saharei.

Dup ce primisem mesajul Lui, ezitasem mult inainte s plec. Prea o idee nebuneasc s traversez oceanul, pentru a intalni o fiin fantastic, creia nu-i tiam nici mcar numele. Numeroase obstacole apruser in calea mea i conspiraser impotriva acelei cltorii. inainte de toate, nu puteam s gsesc o cale prin care s justific acea cltorie fa de Jennifer.Zi dup zi, amanasem s iau o decizie. Dar nevoia de a simi acea senzaie de vindecare pe care numai lang El o simisem i teama de a pierde ansa de a-l revedea, avuseser catig de cauz i astfel am decis s plec. Singura fiin creia ii vorbisem despre Vistor i intalnirea noastr era confidenta mea, Giuseppona, care m-a ajutat in luarea acelei decizii.

Du-te, fiule, a spus ea incurajator, in limba ei natal, cu un puternic accent napolitan, cand am intrat in micul ei dormitor, s-i vorbesc.

Gsete-ll Cred c acest Vistor este un om bun."

Giuseppona m tia din ziua in care m nscusem. Ea fcuse intotdeauna parte din familie i o ajutase pe Carmela s m nasc. Fusese alturi de mine cand am fcut primii pai i cand m-am dus la coal. In fiecare diminea, in timp ce m insoea la coal, imi spunea o alt poveste despre napolitani i aleile din ora. Eram in stare s absorb i s rein de la Giuseppona strile de spirit, legendele i eroii oraului: Napoli, cu inima lui vecbe, construit din atat de multe straturi de civilizaii suprapuse, asemenea costumului pufos de Pulcinella, ce se identifica acum cu pielea lui. Giuseppona m-a fcut s le simt, ca i cum ar fi fost inc vii; dedesubtul peticelor i zdrenelor puteam vedea cum se reflect aurul strlucitor i mtsurile preioase. imi aduc aminte i acum cat de ruinat am fost cand, in timpul zilelor ploioase, ea ddea buzna in clas, dimineaa devreme, dup ce nesocotise interdiciile ingrijitorului i paznicului colii, s-mi scbimbe pantofii i osetele ude. Cand am mai crescut, n-am mai vrut s m in de man pe drumul spre coal dei, pentru o vreme, ea a continuat s m insoeasc, urmandu-m discret, de la distan. in adolescen, a devenit confidenta mea, in problemele sentimentale. imi amintesc sentina dur:

Asta nu este potrivit pentru tine!... Muli ani, cu aceste cuvinte mi-a alinat deziluziile adolescentine. A adorat-o pe Luisella cbiar din prima zi, iar cand ne-am cstorit i am avut primul nostru copil, a venit s stea cu noi. A fost cea mai priceput asistent medical pe care am fi putut-o avea pentru Giorgia i Luca, pentru care nutrea o dragoste i un devotament nemrginit.

Giuseppona era o femeie indesat i scund. Era hotrat, incpanat i autodidact, cu un comportament despotic i aspru. Constituia ei fizic i trsturile ferme ale corpului ii confereau aerul unei amerindiene, o combinaie intre o soie btran de piele-roie i cpetenie indian. Avea demnitatea i indrzneala unui ef Era inceat i greoaie, dar, Oriunde se ducea, punea totul in ordine... Alturi de ea, nimeni nu ddea gre. Prerea ei, la care am apelat de nenumrate ori de-a lungul vieii mele, era o combinaie de bun-sim i inelepciune popular. Prezena ei m umplea de veselie i umor, de cate ori m insoea in cltoriile mele in jurul lumii. Era un izvor nesecat de ap vie. Cand Luisa s-a imbolnvit i apoi a trecut in nefiin, ea a avut grij de copiii mei, ca o mam, i nu a lipsit de la datorie nici mcar

o zi. Nu voi putea niciodat s-mi art recunotina sau s exprim in cuvinte ce a insemnat ea pentru familia mea, timp de patru generaii.

Scump Giuseppona, vei rmane mereu in inima mea.

Odat ajuns in Marrakech, toate eforturile de a-1 gsi pe Vistor se dovedir zadarnice. in cea de-a treia zi, am inceput s m indoiesc c El imi scrisese acel mesaj sibilinic care m adusese acolo.

in timp ce-1 ateptm, am petrecut ore bune hoinrind prin ora in cutarea unor indicii care m-ar fi condus la El. Timp de dou nopi, m-am reintors la hotel, dup o zi intreag de cutri inutile, dup ce derulasem in memorie fiecare secven a intalnirii noastre, pentru a gsi cel mai mic amnunt, un reper care mi-ar fi indreptat paii spre locul unde se afla El.

in dimineaa aceea, treceam din nou prin inima targului. in labirintul intunecat al strduelor care miroseau a cereale, sute de negustori abili, cu chipuri zambitoare, m invitau s ptrund in magazinele lor ticsite sau in prvlii unde puteai gsi tot felul de mrfuri, de neinchipuit. Marea majoritate a acelor lucruri erau resturi rspandite peste tot, ca nite epave in urma unui naufragiu. irul interminabil de magazine, de obicei neprimitoare, intunecate ca fagurii unui stup, erau precum malurile unui rau de oameni care curgea, trgand cu el brbai i femei de diferite naionaliti, etnii, culori i limbi.

Un brbat imbrcat intr-o rob pitoreasc, un Mustafa tuciuriu care parc evadase din desenele animate ale lui Disney, s-a priceput cum s m ademeneasc in prvlia lui, in ciuda privirilor dezamgite i invidioase ale vecinilor lui. Avea o man prietenoas i istea, ochii ageri i maliioi ca aceia ai unui punga. inuntru, prvlia era neateptat de spaioas. Cu ajutorul a doi vanztori, a rscolit marfa, pentru a gsi un obiect de vanzare ce m-ar fi putut tenta. A despachetat sute de covoare i mi-a dat o grmad de obiecte de argint i bronz, pe care le lustruia cu manecile, inainte de a mi le inmana. Dup lungi tratative i nenumrate ceti de ceai care, conform obiceiului local nu pot fi refuzate, tocmai decisesem s plec far s cumpr nimic, cand am vzut un cufr din lemn i filde facandu-mi cu ochiul, dintr-o grmad de mrfuri aezate pe ultimul raft. Avea intarsii atat de fine, era atat de perfect proporionat, incat n-am mai putut s-mi dezlipesc ochii de la el, in timp ce negustorul, observandu-mi interesul, a inceput s-i inire calitile cu scopul vdit de a-i mri preul.

Pe capacul cufrului, sculptat in caractere gotice, am citit inscripia: Visibilia ex Invisibilibus. Tot ce vedem i atingem, tot ce este vizibil, izvorte din invizibil.

6 Schimbarea trecutuluiAm prsit targul i am decis s m indrept spre Cafe de la France ca smi iau cei doi prieteni verzi i solzoi i acum, sprijinit de balustrada terasei, m gandeam la tot ce se intamplase.

Prima regul cand vii in deert este s cltoreti far bagaje", mi-a spus cineva lang umrul meu. Am tresrit la sunetul acelei voci. Dei tanjisem s se iveasc acel moment i imi dorisem din tot sufletul s-l revd, nu puteam s-mi stpanesc teama. Necunoscutul m infricoa i ii simeam rsuflarea miraculoas, pe gatul meu. Cu greutate, mi-am intors capul incet i mi-am fcut curaj s-l privesc.

Vistorul imi zambea. Expresia de pe chipul Lui semna cu aceea a unui cltor aristocrat bogat, venit dintr-un timp apus de mult Avea un aer plictisit i micrile lente ale unui snob, ins vocea Sa rspandea o energie nestvilit. Cand a inceput s vorbeasc, am recunoscut tonul ferm, aparent rguit.

Ca s-i despovrezi fiina, e nevoie de mult strduin", m-a prevenit El, far nicio introducere. Trebuie s lai totul in urm; tot ceea ce prinii\ educatorii, specialitii in nenorociri i profeii dezastrelor i-au impus. De la ei invm s ne dezvoltm contiina de victim, cum s devenim suferinzi,

sraci i bolnavi...."

Apoi, apropiindu-i incetior chipul de al meu, adug:

De la ei am invat mii de feluri de a muri. Din zorii civilizaiei, printr-o contaminare general, milioane de oameni invluii intr-un somn hipnotic sunt invai s cread orbete in srcie i constrangeri."

De ce?, am intrebat eu. De ce nu am alege un orizont nemrginit... De ce n-am alege viaa?

Pentru c omul este hipnotizat iremediabil in umbra fiecrei nenorociri se ascunde cel mai mare ru dintre rele: credina neclintit in ineluctabilitatea morii... Primul i cel mai dificil pas spre libertate este contientizarea faptului c aceast team ii guverneaz tiranic intreaga via."

Aceste cuvinte, impreun cu solemnitatea tonului Su i micarea Sa inspre mine, m-au tulburat peste msur. Ca in religiile vechi i ritualurile sacre, teatralitatea Lui preschimba cel mai banal act intr-un gest magic, intr-un eveniment cosmic, unic, cu putere creativ.

O durere in stomac m-a prevenit c spusele Lui urmau s devin o sentin decisiv:

Trecutul tu este o pedeaps de la Dumnezeu!", a spus ferm Vistorul, cu o voce rguit. i aici a luat o pauz. Acea pauz a fost foarte lung, ca i cum atepta un semn, care nu se mai arta, pentru a putea continua. Apoi a spus:

Trebuie s-l transformi... s-l rscumperi... trebuie s-l schimbi!"

S schimb... trecutul?, am intrebat eu.

in trecutul tu sunt prea multe goluri... conturi neachitate, datorii interioare care nu au fost pltite, sentimente de culpabilitate, autocomptimire i mai presus de toate unghere intunecate, unde praful i rugina domnesc cu nepsare", a inirat El, rscolmdu-ma ca pe un sertar cu vechituri.

Fiina ta este o prvlie prost condus, cu preuri puse la intamplare", a remarcat El Lucrurile nepreuite sunt la pre redus, pe cand fleacurile cost sume exorbitante. S continui in aceeai manier inseamn s dai gre..."

A fi vrut s am un scut, pentru a m apra de acele cuvinte nimicitoare, care m presau nemilos.

Dar cum e posibil s schimb trecutul? Cum e posibil s schimb situaiile i evenimentele care deja s-au intamplat?", am intrebat, incercand s m apr, s evit ceea ce devenise un insuportabil sim al rspunderii.

Exist un loc in Fiina ta, unde gandurile, sentimentele, emoiile, faptele i evenimentele sunt inregistrate pentru totdeauna i chiar dup ce au trecut ani intregi putem s le regsim acolo, ca pe nite obiecte aparent inerte i inofensive, azvarlite intr-o mansard. De fapt, ele continu s ne influeneze i s ne condiioneze existena. Acolo trebuie s te intorci!", a adugat c pentru a reui este nevoie de mult pregtire.

Cat timp?, am intrebat cu entuziasmul i teama cuiva care urmeaz s se imbarce intr-o cltorie aventuroas.

Va dura cel puin la fel de muli ani cai ai petrecut in prvlia ta ineficient condus", a replicat El lapidar, ins totui dojenitor, la adresa comportamentului i intrebrii mele. Un sentiment acut de ofens a rsrit inuntrul meu, ca un reflex condiionat i mi-a invadat fiecare colior al fiinei. Apoi, la fel de repede cum rsrise, s-a stins i a disprut.

Vistorul s-a aezat la una dintre mese, iar eu m-am aezat lang El. Tcerea care a urmat a durat ceva vreme i se adancea tot mai mult, odat cu amurgul care invluia sunetele aezrii El Fna.

7 Iertarea de sine

Soarele ii revrsa ultimele raze de lumin i Orion deja rsrise pe cerul de culoarea cobaltului. Temperatura scdea repede, dar Vistorul nu ddea semne c ar fi observat acest lucru sau nu voia s intre inuntru, intreaga atmosfer sugera c era pe cale s se deschid un nou i important capitol din ucenicia mea. Am luat un stilou i un carneel i am hotrat s scriu tot ce spunea El, dei terasa se afunda intr-un intuneric dens. Am ineles cat de important era s port mereu un stilou i hartie cu mine. Erau tot ce aveam nevoie pentru a-mi reaminti i a recupera intregirea pe care o pierdusem in lumea exterioar, departe de El. Scriind in faa lui, notandu-i cu minuiozitate cuvintele, pipiam cu varful degetelor un nivel superior al Fiinei. Vocea Lui m acapara.

Trebuie s te strduieti ani grei cu tine insui", a spus El ca sa atingi acea stare anume care implic libertate, cunoatere i putere, numit iertarea de sine/'

A subliniat aceast expresie cu o inflexiune special a vocii, pe care am considerat-o ciudat, deoarece era diferit de caracterul rzboinic i limbajul inefabil al Vistorului. Cu o privire furi, verifica dac notam contiincios cuvintele Lui. Apoi a ateptat pan cand am terminat i a spus:

Iertarea de sine inseamn ptrunderea in cutele fiinei tale, chiar acolo unde este inc destrmat... inseamn curarea i tratarea rnilor care sunt inc nevindecate... inseamn incheierea socotelilor..."

Apoi a adoptat o poziie teatral conspirativ i, cu o voce stins, sczut, ca i cum se ferea s aud cineva secretul, mi s-a destinuit:

Iertarea de sine poate schimba trecutul i ruinele lui!"

imi voi repeta neincetat in minte aceste cuvinte de neineles. Totul este aici, acum! Trecutul i viitorul se impletesc permanent in viaa unui om!

Aceste cuvinte m-au umplut cu o fericire nemotivat, inexplicabil. M-am trezit in faa unei viziuni far limite. Trecutul i viitorul nu erau dou lumi separate, ci conectate i indivizibile. O singur realitate. Iertarea de sine" era o main a timpului... ii ddea posibilitatea s ptrunzi intr-un timp ce, intr-o viziune banal, era apus pentru totdeauna i intr-un viitor ce inc nu s-a ivit..*.

ineleg cum trecutul ne poate afecta viaa, dar viitorul?, am intrebat.

Viitorul, ca i trecutul, este chiar in iaa ta, ins nu-1 poi vedea deocamdat." Mi-a vorbit despre o linie vertical, un timp-trup, in care trecutul i viitorul erau comprimate in chiar acest moment. De asemenea, m-a intiinat c portalul de acces in acest timp in afara timpului este deschis in clipa de-acum. Secretul este s nu-i pierzi capul i s nu te indeprtezi de ea.

Accesarea timpului-trup" inseamn s fii capabil de a schimba trecutul i de a crea un destin nou.

Eram extrem de emoionat. Doream ca aventura s inceap imediat... voiam acest lucru cu disperare... dar elanul meu nu apuc s creasc prea mult, fiindc am simit cum se stinge sub cuvintele aspre ale Vistorului.

Pentru cei asemenea ie, iertarea de sine este imposibil, a anunat El.

Tonul Lui semna cu acela al unei sentine far drept de apel.

Ca s peti in trecutul tu i s-1 vindeci, vei avea nevoie de multe pregtiri. Fr ideile i principiile unei coli nu vei reui, n-ai ti nici mcar de unde s incepi.

Iertarea de sine este o cltorie de intoarcere la tine insui, este adevratul motiv pentru care ne-am nscut", a spus Vistorul concluzionand. Oamenii n-ar trebui nicicand s intrerup acest proces de vindecare."

Vistorul m-a avertizat c va fi nevoie de mult efort din partea mea i, in plus, de o lung perioad de autoobservare.

8 Autoobservarea nseamn autocorectare

Autoobservarea inseamn autocorectare... Un om poate s vindece orice din trecutul su, dac este capabil s se autoobserve", a spus Vistorul i apoi a continuat, remarcand faptul c insi condiia uman este rezultatul incapacitii omului de a se cunoate pe sine insui i, in primul rand, de a se autoobserva.

,Autoobservarea este ca o privire de la inlime asupra vieii tale!, astfel a definit Vistorul conceptul, nuanand apoi: Este ca i cum ai aduce evenimentele, circumstanele i relaiile trecute sub lumina unui reflector."

Din cate imi ddeam seama, premisa esenial a autoobservrii era capacitatea de a fi imparial, far emiterea de judeci morale. Pentru Vistor, autoobservarea insemna expunerea vieii nu in faa unui tribunal, ci sub laserul inteligenei tale obiective, martor neutru care putea doar s observe, far s formuleze niciun fel de prere sau critic. Acest lucru mi-a adus aminte de nite experimente de psihologie organizaional, despre care invasem la coala de Afaceri din Londra (SAL). Linele dintre

marile companii ii imbuntiser considerabil producia folosind acea conducere migratoare", cum o numiser cercettorii. Acesta se baza pe atenie, facilitandu-se astfel funcionarea unei conduceri in permanent migrare, in interiorul organizaiei. Sarcina unui director migrator consta, mai precis, in a se plimba prin sediu i a-i face simit prezena in fiecare colior al companiei, chiar i in cele mai indeprtate.

Vocea Lui mi-a intrerupt brusc irul gandurilor i refleciilor de la orele SAL

,Autoobservarea inseamn autocorectare, a repetat Vistorul. Daca eti in stare sa te observi pe tine insui, corectarea vine de la sine... Autoobservarea inseamn terapie... o consecin fireasc a detarii dintre observator i observat

Autoobservarea deschide calea omului pentru a vedea ce-1 ine legat de problemele eterne ale lumii: prejudeci, sentimente de vinovie, prejudicii, emoii negative i premoniii ale nenorocirilor... Este un exerciiu de detaare, de trezire din transa hipnotic i deteptare...

La cea mai mic oprire a efectului hipnotic al lumii asupra ta, s-ar nrui toate cele in care crezi i s-ar destrma echilibrul aparent i certitudinile iluzorii ale unei viei.

Din acest motiv majoritatea oamenilor nu sunt in stare sa se autoobserve", a continuat El. S te detaezi de panorama lumii, chiar i pentru o secund... este un efort prea mare pentru cei mai muli dintre oameni."

M-a fixat intens, mult timp. ii indrept discursul spre mine, din nou. Un nod in stomac anticipa durerea ce urma s m npdeasc.

Pune la lucru observatorul din tine! Autoobservarea va ucide acea imbulzeal de ganduri i emoii negative care i-au condus mereu viaa. Dac observi ce se petrece in interiorul tu, lucrurile bune vor incepe s se intample, iar cele rele dispreau gradat."

Dintr-o privire, a observat expresia mea descurajat i a adugat: Nimeni nu poate face asta de unul singur. S te intalneti cu tine insui, cu minciunile tale, s hoinreti prin labirintul Fiinei tale far o pregtire impecabil, ar insemna s Hi ucis pe loc"

Aceste cuvinte au sunat ca o condamnare i mi-era team c m va prsi. M temeam c va considera c sunt un caz disperat i va concluziona c orice alt efort de a m ajuta ar fi n van.

Simeam o hotrre eroic i disperat, crescnd n mine. Graba mea i-a dat de gndit. A adoptat una dintre poziiile Lui originale. i-a ntins i apsat arttorul de degetul mijlociu de la mna dreapt i apoi le-a nfipt n obraz. Pe urm i-a sprijinit brbia cu partea scobit n degetul mare i i-a aplecat capul puin nainte. A rmas aa, absorbit de gnduri, o bun bucat de vreme. Nu prea s m priveasc, dar eram sigur c nu lsa s-i scape niciun gnd de-al meu. Jucam partida final a unui meci decisiv, probabil ultimul. Totul depindea de mine. Ateptam... ntr-un final, Vistorul a rupt tcerea.

Privete... e lun plin", a spus El fcnd un gest vag cu brbia n direcia ei. De-a lungul vieii, omul poate vedea cel mult o mie de luni pline, ins este foarte posibil ca, ajuns in amurgul vieii lui, s realizeze c n-a avut timp s observe niciuna."

Iar luna este in exteriorul tu. Gandete-te cu cat mai dificil ii este unui om s se observe pe sine, s schimbe direcia ateniei lui spre interior. Autoobservarea este doar inceputul Artei de a Visa."

Am rmas tcui pentru o vreme. Terasa de la Cafe de la France, care se ascundea n ntuneric, semna cu prova unei nave spaiale, gata s traverseze cerul nstelat. La bord eram doar noi... argonaui solitari ai existenei.

Pregtete-te", m-a sftuit El, pe tonul hotrt al omului de aciune. Nu va fi o plimbare de agrement."

Am ascultat cu atenie ultimele Lui reconandri. Vistorul era alturi de mine, ns totul depindea doar de mine. Mi-a explicat, cu rceal, c exista riscul s fiu prins n mrejele unui fel de uitare letal, un loc unde trecutul este prsit nainte de a fi fost pe deplin neles, unde lumea nou urmeaz s se ntrupeze. Din acea fie spaio-temporal nu mai aveam nicio ans s revin n lume. De aceea, a subliniat c aceea ar putea fi ultima noastr ntlnire.

Trecutul unui om de rnd... al unui om care nu a fcut nc nici mcar primii pai spre unitatea Fiinei este torturat cu cngi", a spus El. i ele il prind, de indat ce incearc s ptrund in trecut, pentru a-l schimba..."

Acestea au fost ultimele Lui cuvinte pe care am mai fost n stare s le ascult. Aveam impresia ca terasa se nclina i obiectele din jur aluneca, ntocmai ca o ambarcaiune care-i ridic ancora.

Asta e, m-am gndit, facndu-mi curaj.

Auzeam cu greu ce-mi mai spunea Vistorul, de parc vocea Lui se neca pentru perioade mai lungi de timp, din cauza unor motoare invizibile. Terasa se transforma ncet ntr-o main a timpului, din al crei echipaj fceam parte doar eu i Vistorul. Universul era suspendat, timpul i depna banda napoi i nimic n lume nu prea mai important dect cltoria noastr spre contiina i trecutul meu.

Era ca i cum alunecam ntr-un tune