Saroh

Smen Phrv s-a n5scut in Essex, in 1979. A avut rezidenle literare

h GladstoneS Library;i UNESCO World City of Literature Writer

tr Pr4a. Prima ei carte, After Me Comes the Hood, a fost nomi-

nalizatii la Guardian First Book Award 5i Folio Prize ;i a ca$igat

East Anglian Book of the Year: in 2014. Cel mai recent roman,

!arr*- din Essex, a ajuns bestseller 9i a c6;tigat numeroase premii.

Celih ei au fost traduse in 15 limbi 5i colaboreazd frecvent cu

BgC, RTEI sau scrie cronicd literari pentru Ihe Guardian sau

fruimial 77rnes. Locuiegte la Norwich:

SARPELE

NE'WRA

PERRY

DIN ESSEXTraducere din limba englezd

IoaNn VAcAnrscu

teribil de amabila gi m-a sfltuit in chestiunile care gin

de tuberculozi; lui Helen Macdonald, penrru ?ndru-

marea oferitl in ceea ce privegte florile gi pisirile.O mare parte din cartea aceasta a fost scrisd la

Biblioteca din Gladstone, unde cred ci umbra meazd-

bovegte neincetat la acelagi mic birou. Ag dori sd le mul-

fumesc tuturor prietenilor de acolo, in mod deosebit

lui Peter Francis.

Pentru rlbdarea, prietenia gi ingelepciunea lor, tre-

buie sI tmi exprim iubirea gi recunogtinga {afit de

Michelle Woolfenden, Tom \Toolfenden, Sally Roe,

Sally Craythorne, Holly O'Neill, Anna Mouser,

Jon ltr7indeatt, Ben Johncock, Ellie Earon, Kate Jonesgi Stephen Crowe. Le sunt recunoscitoare pe veci

scriitorilor care m-au primit cu bunitate gi ingelegere,

pe mulli dintre ei admirlndu-i ani intregi inainte de a ne

irnprieteni. Le mulpumesc in special lui Sarah'$7aters,

John Burnside, Sophie Flannah, Melissa Harrison,

Katlerine Angel 9i V*n.tr" Gebbie. Doamnelor de

la FOC, primele care m-au auzit citind fragmente dincarte, le transmit toatd afecliunea mea.

Nu a9 fi reugit sI scriu romanul f;ra sprijinulConsiliului pentru Arti, sprijin pentru care sunt

profund recunoscltoare, ca pi pentru ajutorul oferitde Sam Ruddock qi de Chris Gribble de la CentrulScriitorilor dirt Norwich.

Cuprins

Ajunul Anului Nou

I. VE$TI STRAMI DIN ESSEX

Ianuarie.......

Februarie 4tManie......... ....... 123

II. STRADUITI-VA DIN TOATE PUTERILEAprilie .............. 175

Mai............. ....... 2Ig

III. SA STATI MEREU DE VEGHEIunie........... ..... 253

Iulie............ .................... ....... 333

August........ ....... 345

IV. ACESTE ULTIME VREMURI ALE RAZVRATINUSeptembrie.. ....... 375

Noiembrie.. ....... 507

Nota awtoarei.......,........... ...................,.- 521

Mulpumiri...

oryr""r/ a{*-l* o4'5*

Un barbat tAnir merge pe malul rAului Blackwater,

sub lumina rece a lunii pline. $i-a petrecut ultimele ore

ale anului bAnd pahar dupi pahar, pAne cAnd ochii au

tnceput sl-l usture gi stomacul i s-a revoltat, iar el a ho-

tdrit cd,nu mai suporti agitai.;ia 9i luminile puternice.

- Am si cobor un pic lAngd apd, a spus sirutAnd

obrazul persoanei aflate lAngd el. Ma intorc inainte sr

bati clopotele de miezul noplii.Acum privegte spre est, in direcgia in care se schimbe

mareea,spre estuarul monoton gi intunecat, spre pesci-

rugii alburii ce strilucesc deasupra valurilor.E frig 9i b;rbatul ar trebui si fie pitruns de ger pAnd

la os, insi e plin-ochi de bere gi are pe el o haini gtoasi.

Gulerul il zgArie un pic la ceafa - se simte amelit 9i tn-

corsetat, are gura teribil de uscati. ,,Ia si fac o baie", igi

spune el, ,,sigur o si md mai dezmo4easci". $i, coborAnd

de pe clrare, st5 singur pe fdrm, unde, adAnc ingropate

in noroiul intunecat, toate micile pAraie a$teapti mareea.

.Ag bea o cuptr de bundvoinld",{redoneazd,el cu vocea-i

dulce de tenor, iar apoi izbucnegte in rAs gi cineva ii rds-

pwde tot cu un hohot.

igi desface nasturii de la haind gi o line deschisi, insd

nu e suficient: vrea s[ simti betaia asprtr a vAntului

SARPELE DIN ESSEX

t

tIj

tlr{

{:

)

Ia

iil

ricorindu-i pielea fierbinte. Se apropie de apd qi scoate

limba, ca pentru a gusta aerul sdlciu. ,Da...Ia si fac o

baie", is,i spune iarigi, aruncAnd haina pe pimintulmldgtinos.

tn definitiv, n-ar fi prima oard,, o mai ficuse gi cAnd

era copil, gi nu singur: curajoasa nebunie a unei bai inmiez de noapte, atunci cAnd vechiul an scoate ultimulsuspin in bralele anului nou. Apa e joasi, vAntul s-a mai

potolit, iar Blackwaterul nu-l inspiimAntl: dacd.i-ar da

cineva un pahar, el s-ar pune pe treabi gi ar fi in stare sd-l

bea pAnn la fund, sirat cum e, cu scoici gi stridii cu tot.

tnsa ceva se schimbi la maree sau poate ci se

schimbe vAntul: suprafala estuarului tresaltd, pare cd

pulseazd qi zvAcnegte (berbatul face un pas in faqn), apoi

rdmAne neted; gi nemigcati; cAteva clipe mai tirziu,apareiardgi o zvicnire, ca gi cum apaar fi treslrit sub

o atingere. Se apropie gi mai mult, inci nu-i e fricl; pes-

clrugii se ridici unul cAte unul, iar cel din urml scoate

un lipit de groazd.

Iarna il lovegte dur in ceafl. Simte cum frigul ii pn-

trunde prin cdmagd, pind la os. Veselia veniti odati cu

bautura a dispdrut, iar el rimAne nesigur in intuneric. igi

caute paltonul, dar luna se ascunde in nori gi el este orb.

Respiri greu, aerul pare inlesat cu mici ace de gdmllie.

Aluviunile de la picioarele lui tresaltd, dintr-odatd, im-bibate cu ap5, ca qi cum ceva din larg ar fi impins apa

spre mal. ,,Nu-i nimic acolo, nu-i nimic", igi spune el, in-cercAnd s5-gi insufle cura1, dar se intAmple din nou: unstraniu moment de nemigcare, in care are impresia ci se

uiti la o fotografie, urmat de o mlcare nestipAniti, in-egald., ce nu poate fi provocati doar de influenga luniiasupra mareei. I se pare cd vede - de fapt, e sigwr cd.vede -miqcarea lentd, a unei siluete uriage, o siluetl gArbovitl,acoperite cu solzi aspri care se suprapun; apoi dispare.

Sanau Penny

:ir-:r'r{rdit*re$dtrr:frErt'iate. Se apropie de apd gi scoate

liffi- ernmerfiw: aerul silciu. ,Da... Ia sI fac o

beir'- ii ilE i!re'is- rrunclnd haina pe pdmAntulrrit*'rnn

: - * --Im oxlhm-c'r: prirna oard, o mai fecuse si cAnd

a-e rsqd i no.-g*. ;uraioasa nebunie a unei bai inrni'ry Jfo -tr|q 4,!Erur-.i cjnd l-echiul an scoate ultimuls'Twllr istn+*e q;r# mg- Apa e joasi, vAntul s-a mai

Pc€nfiG- ' frfryl:*Frql nu-l insplim intd: dac1, i-ar da

cia".ra rug*ry- d r-r pune pe treabd gi ar fi in stare sd-l

ttl !&mlh$lnd r{mr :um e, cu scoici gi stridii cu tot.irli m i rLi*[1 la maree sau poate ci se

y&imfrnru ryntr4r esnrarului rresalti, pare cd.

p'ulscUirl&m {birbarul face un pas in faln), apoi

4port ireli o rm&rira ce si cum apa ar fi tresirit sub

o dnF.G-$eqlro?i d rnei mult, tnci nu-i e fricd; pes-

rjrenh arnfrrr 6[ oire unul, iar cel din urmi scoate

u' tigtu &grs@e.I"lnur 1lffi &lr in cea{d. Simte cum frigul ii pI-

irusdc Flo *-'rr Frn: la os. Veselia venitl odatd cu

6gstg2 s;ef&'r irr d rimane nesigur in intuneric. tgi

r--*nri p*nl.dr:lnn2 se ascunde in nori gi el este orb.ncqurigm- rd prre inlesat cu mici ace de gnmdlie.

{rrsiuriL & b fi*nrele lui tresalti, dintr-odati, im-bitwe cla ryiL b ri crrm ceva din larg ar fi impins apa

ryt.e 'nrt .}6ei rimic rolo, nu-i nimic", tgi spune el, in-cercint i*{i;n.g'frF curaj, dar se intAmpla din nou: unsrzr:i@ rfirm& & nemiscare, tn care are impresia ci se

uir: h o fotogrrfie- unnat de o miscare nestipAniti, in-egali ce mr por e fi provocatd doar de influenga luniies-:pia =rre'A I se pare ci vede - de fapt, e sigur cdvede -rnr-re:ea ienri a unei siluete uriage, o siluetd gArbovite,

:.;:=:::i :: .olzi aspri care se suprapun; apoi dispare.

Senan Psnnv

tn intunericul cel inconjoari, i se face teama. E ceva

acolo, simte, e ceva ce a$teapte - implacabil, mon-struos, ndscut tn apd. Sti cu ochii pe el. A dormir pAnd

acum in penumbrl gi s-a trezit, in cele din urmi. tgi

tmagrneazd,fiinla aceea luAnd valurile tn piept, adulme-

cind cu hcomie aerul. E cuprins de groazd - inima iisti in loc -, simte cI intr-o clipi a fost pus sub acuzare,

condamnat gi i-a fost proflunlata sentinla: ah, ce pdcd-

tos fusese! Ce sAmbure negru se afla in miezul fiingei

lui! Se simte pustiit, golit de orice urmd de bunitate -nu poate aduce niciun argument in apdrarealui. Se uiteiar pe intinderea Blackwaterului gi vede iar cevace tul-buri suprafala qi apoi dispare - da, s-a aflat acolo in tottimpul acesta, agteptand, iar acum, in sfArgit, ia dat de

urmd. Simte o linigte stranie: pAni la urmd, trebuie sise faci dreptate, iar el pledeazl cu bucurie ,,vinovat". Se

bucuri doar de remugciri, nu de riscumpirareapdcate-lor, gi asta;i meriti.

tng vAntul a inceput si bati sus, in vdzduh,trigAndnorii ce acopereau luna, care iqi aratd chipul. Lumina e

slabe, nu incape indoiale, dar tl linigtegte - 9i iatn-i 9i ha-

ina, la nici un yardl distanll, murdard de noroi pe mA-

neci. Pescirugii se intorc pe suprafala apei, iar tAndrul se

simte de-a dreptul absurd. De pe cdrarea de deasupra ri-sunl hohote de rAs: o fati gi iubitul ei, imbricali festiv.

Birbatul fluturi mAna spre ei qi strigl:

- Sunt aici! Sunt aici!

,,$i chiar sunt aici", igi spune el. Aici, in mlagtina de

pe malul rAului, pe care o cunoa$te mai bine decAt i9i gtie

propria casI, cu mareea ce se schimbi tncet gi neavAnd

de ce sI se teaml. ,,Ceva monstruos!" se gAndegte el,

1 lJnitate de misuri pentru distan@ folositi in Marea Britanie gi inStatele Unite ale Americii, echivalentl cu 90 de centimetri (n. tr.).

SARPELE DIN ESSEX

ri

H.3€

)T

tl/zA$rdde et tnsugi;,luAadu-se pete pici,ir: ea qi etlu ar fiexistat in apele ace-lea akceva deeAt'hering gi, de *raer-otr!

, Nu, era nimic de,tennut,in Blac-kvater,'dar., qiei':nu

avba,de ee si se ciiasci: avusese,doar un moment decon:

fuzie }n intunericul de nep4trtrns si bduse prea edt.Apa:ii, iese in intAmpiaare, 4inAndu-i, c@panie ca,odi.-,

nioar&,ca pe,ntru a5i' dovedi cA nu e ni.eit*rigerico!'bnr-

batul se,apropie;.,foi udl ocaneiii intinde b.ra1de, '..

. . .

: - IatLm5.l,strigi'el 9i.to1l pescfr,ugii'fi *I.qpund-. , ,

,,Doar,o faie scurti", :igisP.une" "d€

dfagul:vfemur'i-

lor,de,altAdatir" gi, rbdnd, \i scoate cir4aga. -: : t;

I-imba'pendulei rsarcheafr'treeerea,de 'la uq 4q la a1--

tul; iar deasupra adAncurilor dor-nnegte intrrnericgl. ,., '

I it englezi, Auld lang syne,exfresie care cirnstituie pi titlul unui

celebru poem al autorului scolian Robert Burns, transformat ulrc-

rior i4tr-un cAntec d€venit tradigional pentru qiro'dtsrile de iarni in

firile anglofone (n. r).

dzAod de el insuqi, lulndu-se peste picior: ca gi cum ar fiexistat in apele acelea ahceva decAt hering gi de macrou!

Nu era nimic de temut in Blackwater, dar nici nu

e?ba de ce sd se ciiascd: avusese doar un moment de con-

fuzie in intunericul de nepitmns gi biuse prea mult.

Apa ii iese in intirnpinare, $nAndu-i companie ca odi-

nioarft capentru a-gi dovedi ci n-u e niciun pericol, ber-

b*ul se apropie, igi udi bocancii, tntinde braqele:

- ht+mA! strigi el 9i toli pescdrugii ii rlspund.

Joar o baie scurte', igi spune, "de

dragul vremuri-

br & altedatSl" gi, rizdnd,igi scoate cirnaga.

rimba pendulei marcheazd,trecerea de la un an la al-

t rt, iar deasupra adAncurilor domnegte inttrnericul.

1 In englezd, Awld kng syne, expresie care constituie gi titlul unui

celebru poem al autorului scolian Robert Burns, transformat ulte-

rior intr-un cAntec devenit tradijional pentru sirbtrtorile de iarni in

6rile anglofone (n. tr.).

W*funr,o/r*6**

a(t -*-h,

Era,oraunu, intr-o z| mohordta,, iar la Observatorul

din Greenwich clzuse bila ce marcheazd,trecereatimpu'

lui. Pe primul meridian se a^$ternuse un strat de polei, iarpe funiile de ancorare ale barjelor late de pe Tamisa cea

aglomerati era gheali. Clpitanii notau ora gi nivelul ma-

reei, ca apoi s#gi ageze velele cdrdrniztipe direcgia vAntu-

lui dinspre nord-est. Un.transport de fier se tndrepta

spre topitoria dela \flhitechapel, unde clopotele biteau& parci s-ar fi sfirlit timpul. Tot timpul era moneda cu

ere pliteau cei izolali tn spatele zidvrilor inchisoriiNewgate; timpul era irosit de filozofi in cafenele gi pe

Strand; era"pierdut de cei care igi doreau ca trecutul sidevine prezeffi gi era urAt de cei care iqi doreau capre-zentul.si devinx trecut cAt mai repede. Clopotele de la

St Clement's biteau, a portocale gi lamiil, iar clopotuldiscordiei2 de la S7estnninster betea mut.

1 Referire la versurile unui vechi cintecel 9i joc pentru copii,in Marea Britanie: ,Portocale $i limai,/ Bat clopotele de laSt Clement's" (n. tr.).

2 Clopote a{late in vecinltatea Palatului 'Westminster, consa-crare sub numele diztision belk; bat atunci cind membrii CamereiComunelor sau ai Camerei Lorzilor se afle in dezacord, avAnd ladispozilie opt minute, din momentul in care rlsund clopotele, pen-

tru a hotiri cum vor vota irr chesriunea.respectivn (n. tr).

I.\RPELE DIN ESSEX