GRILE 20151. Sănătatea este definită de OMS ca fiind:

a) o stare de bine fizic şi psihic;b) absenţa bolii;c) o stare de bine fizic, mental şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau a

infirmităţii.2. Frecvenţa respiraţiei la persoana adultă este:

a) 14-16 respiraţii/min;b) 16-18 respiraţii/min;c) 18-22 respiraţii/min.

3. Hipoxia reprezintă:a) scăderea cantităţii de O2 în sânge;b) scăderea cantităţii de O2 în ţesuturi;c) scăderea cantităţii de CO2 în sânge.

4. Respiraţia este influenţată de postura persoanei şi este favorizată de:a) Poziţia ortostatică şi şezând;b) Poziţia şezând şi clinostatică;c) Poziţia decubit lateral

5. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:a) senzaţie de căldură retrosternală, jenă respiratorie;b) senzaţie de vomă;c) vărsătură.

6. Eliminarea sângelui provenind din arborele bronşic se defineşte ca:a) hematemeză;b) hemoptiziec) hematurie.

7. Pulsul dicrot se manifestă astfel:a) pauzele dintre pulsaţii sunt inegale;b) se percep două pulsaţii, una puternică, alta slabă, urmată de pauză;c)pulsaţii abia perceptibile.

8. Pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale asistenta medicală are în vedere:a) pregătirea psihică a pacientului;b) liniştirea pacientului, folosirea aceluiaşi aparat;c) informarea pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face

măsurarea, folosirea aceluiaşi aparat.9. Tensiunea arterială la o persoană adultă este:

a) 115-140/70-90 mm Hg; b) 150/80 mm Hg; c) 90-115/50-80 mm Hg.

10. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicală ia în consideraţie:a) vârsta pacientului;b) greutatea corporală;c) activitatea desfăşurată de individ, vârsta şi greutatea corporală.

11. Glucidele conţinute în alimente reprezintă:a) elementele organice cu cea mai mare valoare calorică;b) elementele organice cu rol în formarea anticorpilor;c) elementele organice care sunt metabolizate de organism cu cel mai redus consum de

energie.12. În stările de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;b) 13% pentru fiecare grad de temperatură peste 37°C;c) 10%.

13. Alimentaţia artificială prin perfuzie se practică la următoarele categorii de pacienţi cu excepţia:

a) inapetenţi;b) cu tulburări de deglutiţie şi intoleranţă digestivă;c) inconştienţi.

14. Tulburările de micţiune sunt:a) poliuria, oliguria, disuria;b) anuria, polachiuria, nicturia;c) nicturia, disuria, ischiuria, polachiuria, incontinenţa urinară.

15. Incontinenţa urinară reprezintă: a) incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul;b) eliminare inconştientă, involuntară a urinei;c) micţiuni involuntare nocturne.

16. Globul vezical este o formaţiune tumorală: a) suprapubiană, dură, mobilă la palparea bimanuală;b) ovală, elastică, localizată în hipogastru;c) suprapubiană, intens dureroasă la palpare, aderentă de peretele abdominal interior.

17. Hipostenuria reprezintă: a) urină cu sânge;b) urină cu densitate scăzută sub 1010;c) urină în cantitate redusă/24 h.

18. Vărsăturile alimentare cu conţinut vechi sunt manifestări de dependenţă întâlnite în:a) stenoza pilorică;b) la gravide;c) în colecistite.

19. Vomica reprezintă:a) vărsătură cu conţinut alimentar;b) eliminarea unor colecţii de puroi sau exsudat din căile respiratorii;c) vărsătură fecaloidă.

20. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:a) menoragii;b) oligomenoree;c) hipermenoree.

21.Manifestările de dependenţă ale imobilităţii sunt:a) anchiloza, crampa, atrofia musculară;b) mişcări necoordonate;c) tremurături.

22. Consecinţele imobilizării îndelungate la pat pot fi:a) spasmele musculare;b) atrofia musculară, escarele;c) contracturile musculare.

23. Crampele musculare se caracterizează prin:a) contracţie involuntară permanentă a muşchiului;b) contracţie spasmodică involuntară şi dureroasă a muşchiului;c) dificultate de deplasare.

24. Mobilizarea după o perioadă lungă de imobilizare depinde de:a) natura bolii şi starea pacientului;b) dorinţa pacientului;c) condiţiile de mediu.

25. Nevoia de somn la persoana adultă sănătoasă este de:a) 7-9 h/24 h;b) 12-14 h/24 h;c)6-8 h/24 h.

26. Somnolenţa se caracterizează astfel:a) pacientul aţipeşte, aude cuvintele rostite tare, fără un stimul adoarme din nou;b) pacientul doarme profund, este trezit numai de stimuli foarte puternici;c) pacientul răspunde cu greutate la întrebări.

27. Pentru evaluarea reală a temperaturii corpului, termometrul va fi menţinut în axilă:a) minimum 2 min;b) maximum 6 min;c) 10 min.

28. Prin măsurarea temperaturii în cavităţile închise valorile ei pot creşte cu:a) 0,8-1 °C;b) 0,5-0,8°C;c) 0,3-0,5°C.

29. Valoarea normală a temperaturii corporale măsurată în cavitatea bucală este:a) 37,4-37,7°C;b) 36,4-37,4°C;c) 36-38°C.

30. Subfebrilitatea reprezintă:a) scăderea temperaturii corporale sub 36°C;b) menţinerea temperaturii între 37 şi 38°C;c) menţinerea temperaturii între 38 şi 39°C.

31. Starea de hipotermie este determinată de:a) pierderea excesivă de căldură;b) creşterea arderilor din organism;

c) intensificarea metabolismului.32. Pacientul cu hipertermie prezintă:

a) tegumente palide;b) frisoane, piele caldă, roşie;c) ambele.

33. Alterarea integrităţii pielii şi mucoaselor se manifestă prin:a) escoriaţii, fisuri, vezicule, ulceraţii, escare;b) alopecie;c) vitiligo.

34. Afazia este manifestarea comunicării ineficiente care priveşte:a) scăderea masei musculare;b) tulburarea sensibilităţii pielii;c)incapacitatea de a pronunţa cuvintele.

35. Următoarele manifestări de dependenţă sunt la nivel senzorial, în afară de:a) hipoacuzie, anosmie;b) paralizie;c) cecitate, hipoestezie.

36. Amnezia reprezintă:a) tulburarea memoriei;b) tulburare de gândire;c) tulburare de percepţie.

37. Hemiplegia se defineşte ca pierderea totală a funcţiei motorii a:a) membrelor inferioare;b) unei jumătăţi laterale a corpului;c) unui membru.

38. Coma este o pierdere totală sau parţială a:a) conştientei;b) conştientei cu alterarea funcţiilor vegetative;c) a conştientei, mobilităţii, sensibilităţii, cu conservarea celor mai importante funcţii

vegetative.39. Termoreglarea reprezintă:

a) funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea căldurii (termogeneză) şi pierderea căldurii (termoliză);

b) funcţia organismului de păstrare a valorilor constante de 36,7°-37°C dimineaţa şi 37°-37,3°C seara;

c) rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de căldură prin dezintegrareaalimentelor energetice.40. În obstrucţia căilor respiratorii pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:

a) respiraţie dificilă pe nas;b) secreţii nazale abundente;c) respiraţie ritmică.

41. Valoarea normală a TA la adult este: a) 100-120 max; 60-75 mm Hg min;b) peste 150 max; peste 90 mm Hg min;c) 115-140 max; 75-90 mm Hg min.

42. Următoarele manifestări de dependenţă reprezintă tulburări de emisie urinară, cu excepţia:a) polakiuria;b) disuria;c) hematuria.

43. Izostenuria reprezintă:a) densitatea crescută a urinei (urina concentrată);b) densitate mică a urinei (urină diluată);c)urină cu densitate mică ce se menţine în permanenţă la aceleaşi valori, indiferent de

regimul alimentar.44. Ischiuria reprezintă:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-şi elimina conţinutul;b) eliminarea urinei cu durere şi cu mare greutate;c)senzaţie de micţiune frecventă.

45. Deformările coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:a) cifoză, lordoză, scoliozăb) lordoză, genu varumc) cifoză, lordoză, genu valgum

46. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:a) promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;b) îngrijirea persoanelor bolnave;c)promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi

psihic, precum şi a persoanelor handicapate, în orice tip de unitate sanitară.47. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a) individul este un tot;b) individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;c)individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă.

48. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:a) îngrijiri centrate pe sarcini;b) îngrijiri centrate pe persoana îngrijită;c) ambele.

49. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:a) satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;b) satisfacerea nevoii fundamentale cu ajutorul altei persoane;c) satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de

gradul de creştere şi dezvoltare al persoanei.50. Problema de dependenţă este definită ca:

a) semn observabil defavorabil în starea pacientului;b) schimbare defavorabilă de ordin biopsihosocial în satisfacerea unei nevoi

fundamentale care se manifestă prin semne observabile:

c) nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii.51. Manifestarea de dependenţă constă în:

a) semn observabil care permite identificarea stării de dependenţă;b) incapacitatea persoanei de a-şi satisface una din nevoile fundamentale;c)lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile

fundamentale.52. Procesul de îngrijire reprezintă:

a) metodă care permite acordarea de îngrijiri;b) un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor

sale fizice, psihice sau sociale;c)un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului.

53. Diagnosticul de îngrijire cuprinde:a) descrierea procesului patologic;b) enunţul problemei de dependenţă, a sursei de dificultate şi a manifestării de

dependenţă;c) enunţul manifestării de dependenţă.

54. Obiectivul de îngrijire poate fi definit astfel:a) descrierea comportamentului pe care îl aşteptăm de la pacient;b) activitatea pe care asistenta îşi propune să o îndeplinească;c)ambele.

55. Infecţia se defineşte astfel:a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului

microbian în organism;b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.

56. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a

microorganismelor;b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a

microorganismelor, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.

57. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor? a) steril;b) curat;c) dezinfectat.

58. Dezinfecţia este operaţia:a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;c)de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.

59. Dezinsecţia reprezintă:a) distrugerea insectelor;b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase;c) distrugerea păduchilor.

60. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului:c)îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul

internării sau după externare.61. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰ b) alcool 70˚ c) bromocet 1 g ‰

62. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:b) spatulă linguală;c) seringă şi ace de unică folosinţă.

63. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:a) înainte de administrarea antibioticelor;b) concomitent cu administrarea antibioticelor;c) ambele.

64. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia citit la arcada dentară astfel:a) la 40-50 cm; b) la 60 cm; c) la 70-75 cm.

65. Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:a) decubit dorsal; b) decubit lateral stâng; c) decubit lateral drept.

66. Pentru efectuarea clismei înalte canula se introduce:a) 10-20 cm; b) 30-40 cm; c) 5-6 cm.

67. Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale, tubul de gaze se menţine maximum:a) 3 h; b) 2h; c) 4 h;

68. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;b) substanţe medicamentoase hipertonice;c) substanţe medicamentoase uleioase.

69. Accidentele injecţiei intravenoase sunt următoarele, cu excepţia;a) flebalgiei, datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;b) hematomului, prin străpungerea venei;c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic.

70. Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării

mucoasei;c) emboliei gazoasă.

71. Cortizonul se administrează la început:a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;c) aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului.

72. În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:a) desodat; b) hipersodat; c) normosodat.

73. Paracenteza abdominală reprezintă:a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.

74. Accidentele injecţiei subcutanate sunt următoarele, cu excepţia:a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;b) hematom prin perforarea unui vas;c) flebalgia.

75. Toracocenteza reprezintă puncţia: a) cavităţii peritoneale;b) cavităţii pericardice;c) cavităţii pleurale.

76. Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile:a) Pandy;b) Rivalta;c) Nonne-Apelt.

77. Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:a) lipotimiei şi colapsului;b) hematemezei;c) pneumotoraxului.

78. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:a) pătrunderii acului în miocard;b) şocului pericardic;c) edemului pulmonar acut

79. După puncţia articulară se recomandă:a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;c) nu necesită îngrijire specială.

80. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:a) pahar conic, apă distilată;b) lichid pleural extras prin puncţie;c) hârtie de turnesol.

81. Reacţia Rivalta este pozitivă dacă:a) picătura se transformă într-un nor asemănător cu „fumul de ţigară";b) dacă soluţia rămâne nemodificată;c) dacă în soluţie apar flocoane.

82. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:a) hemoragie şi hematom;b) perforarea lamei posterioare a sternului;c) edem pulmonar acut.

83. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:a) decubit lateral stâng;b) decubit ventral cu o pernă tare (sac de nisip) aşezată sub abdomen;c) decubit lateral drept.

84. După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:a) decubit lateral drept;b) decubit lateral stâng;c) decubit dorsal.

85. Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:a) decubit lateral drept;b) decubit lateral stâng;c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.

86. Antibioticele se pot administra pe următoarele căi, cu excepţia:a) orală;b) parenterală intramuscular şi intravenos;c) subcutanată.

87. Pentru testarea sensibilităţii organismului la penicilină se folosesc diluţiile:a) 1/10.000; b) 1/1.000; c) 1/100.

88. Manifestările de dependentă în deshidratare sunt următoarele, cu excepţia:a) piele uscată, membrane şi mucoase uscate;b) creşterea hemoglobinei şi a hematocritului prin hemoconcentraţie;c) creşterea tensiunii arteriale;

89. Manifestările de dependenţă în excesul volumului de lichid sunt următoarele, cu excepţia:a) creştere acută în greutate;b) edem periferic, pleoape edemaţiate;c) hipotensiune arterială.

90. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;

b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.

91. Pentru alimentarea prin sondă gastrică bulionul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cu excepţia:

a) să nu prezinte grunji;b) să aibă valoare calorică mare;c) să aibă temperatura scăzută.

92. Hiperpirexia reprezintă: a) temperatura corpului peste 40-41 °C;b) temperatura corpului între 39-40°C;c) temperatura corpului între 37-38°C.

93. Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:a) tahicardie;b) bradicardie;c) puls filiform.

94. Pregătirea generală din preziua intervenţiei chirurgicale are ca scop realizarea următoarelor obiective, cu excepţia:

a) asigurarea repausului şi a alimentaţiei necesare;b) asigurarea igienei corporale şi evacuarea intestinului;c) pregatirea campului operator.

95. După rahianestezie, pacientul se transportă în poziţie: a) decubit lateral;b) decubit dorsal, cu capul întors lateral;c) Trendelenburg.

96. Deformările coloanei vertebrale (cifoza, lordoza) apar mai frecvent:a) la copii preşcolari;b) în perioada pubertară;c) la vârstnici.

97. Semnele de recunoaştere a unei luxaţii sunt următoarele, cu excepţia:a) febrei ridicate şi congestiei la nivelul articulaţiei;b) tumefacţiei locale şi deformarea regiunii;c) durerii vii care nu cedează la calmante;d) impotentei funcţionale.

98. Diagnosticul corect al unei luxaţii şi a unei fracturi se pune prin:a) semnele de probabilitate;b) prin examenul radiologie faţă şi profil al osului interesat;c) aprecierea mobilităţii membrului afectat.

99. Entorsele sunt:a) leziuni traumatice închise ale articulaţiei cu modificarea temporară a raporturilor

anatomice normale a suprafeţei articulare;b) leziuni traumatice caracterizate prin pierderea permanentă a raporturilor anatomice

normale dintre suprafeţele articulare;d) întreruperea parţială a continuităţii unui os. .

100. Reducerea ortopedică a unei fracturi se realizează:a) sub anestezie generală;b) sub anestezie locală;c)nu necesită anestezie.

101. Efectuarea aparatului gipsat se începe cu:a) aplicarea unor aţele;b) acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon;c) depinde de calitatea sulfatului de calciu.

102. Extensia continuă este:a) o metodă de reducere a fracturilor cu deplasarea capetelor osoase fracturate;b) o metodă de imobilizare;c) o tehnică chirurgicală.

103. Examenul endoscopic articular poartă numele de:a) endoscopie; b) artroscopie; c) sinovialoscopie.

104. Pentru cercetarea factorului reumatoid se recoltează:a) sânge venos; b) urină; c) lichid sinovial.

105. Durerile în RAA au următoarele caracteristici:a) afectează articulaţiile mici de la mâini şi picioare;b) au caracter migrator afectând articulaţiile mari;c) se instalează numai la mobilizare.

106. Pentru injecţia intraarticulară cu medicaţie antiinflamatoare, unui pacient cu artroza umărului, asistenta medicală pregăteşte materialele următoare, cu excepţia:

a) seringă, ace, soluţie medicamentoasă, soluţii dezinfectante;b) eprubete sterile, pahar conic gradat;c) material de protecţie, tampoane şi comprese sterile.

107.Obiectivul principal în îngrijirea pacientului cu artroză îl constituie:a) păstrarea mobilităţii articulare;b) menţinerea greutăţii corporale;c)reintegrarea socială a pacientului.

108. Spirografia explorează: a) volumele şi capacităţile pulmonare;b) volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;c) arborele traheobronşic, folosind substanţa de contrast

109. Bronhografia reprezintă examenul:a) radiologie al aparatului respirator;b) endoscopic al aparatului respirator:c) radiologie al arborelui traheobronşic.

110. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia

sângelui, gust de sânge;b) senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;c)senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sânge.

111. Criza de astm se caracterizează prin următoarele manifestări:a) sputa rozată, bradipnee;b) sputa cu aspect perlat, tahipnee;c) dispnee expiratorie, bradipnee.

112. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criza de astm bronşic i se dă poziţia:a) semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lângă corp;b) decubit lateral;c) Trendelenburg.

113. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită ca pregătire urmatoarele, cu exceptia:a) clisma evacuatoare;b) administrarea atropinei, cu 30 de minute înaintea examenului;c). întreruperea alimentaţiei.

114. Insuficienţa respiratorie acută poate fi determinată de urmatoarele, cu exceptia: a) expunerea la frig, căldură;b) obstrucţia căilor respiratorii superioare;c)bronhoalveolite de deglutiţie.

115. Ca intervenţii de urgenţă în criza de astm bronşic se vor aplica urmatoarele, cu exceptia:a) administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice;b) educaţia pacientului cum să prevină crizele de astm;c) oxigenoterapie.

116. Intervenţia de urgenţă în cazul pacientului cu edem pulmonar acut constă în urmatoarele, cu exceptia:

a) scăderea circulaţiei de întoarcere prin sângerare;b) aplicarea garourilor la rădăcina membrelor;c) administrarea diureticelor.

117. Flebografia reprezintă: a) examenul endoscopic venos;b) examenul radiologie venos;c) măsurarea presiunii venoase.

118. Electrocardiografia constă în:a) înregistrarea biocurenţilor produşi de miocard în cursul unui ciclu cardiac;b) reprezentarea grafică a zgomotelor produse într-un ciclu cardiac;c) curba rezultată din înregistrarea grafică a şocului apexian.

119. IMA apare în următoarele circumstanţe:a) mesele copioase, efortul fizic, expunerea la frig;b) după infecţii aerogene;c) după imobilizarea prelungită la pat.

120. Durerea în IMA prezintă caracteristicile următoare, cu exceptia:a) cedează la administrarea nitroglicerinei;b) este violentă, insuportabilă;c) durează peste 30 de minute.

121. Obiectivele imediate în îngrijirea pacientului cu IMA vizează urmatoarele, cu exceptia:a) combaterea durerii şi anxietăţii;b) prevenirea complicaţiilor;c) recuperarea şi reintegrarea socială a pacientului.

122. Manifestările de dependenţă întâlnite la pacientul cu HTA sunt:a) palpitaţii, vărsături;b) dispnee, cefalee occipitală, tulburări de vedere;c) dispnee, poliurie.

123. Intervenţiile autonome ale asistentei pentru îngrijirea pacientului cu HTA constau în urmatoarele, cu exceptia:

a) asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic;b) educaţia pacientului pentru suprimarea fumatului;c) administrarea medicaţiei antihipertensive.

124. Dnul l.S. de 54 de ani, fumător, lucrător în construcţii, afirmă că de două luni prezintă dureri la mers în gamba stângă, care s-au accentuat, determinându-l să întrerupă mersul pentru a-i ceda durerea. Care poate fi cauza durerii?

a) alterarea circulaţiei venoase;b) alterarea circulaţiei arteriale periferice;c) ambele.

125. Pacientului cu varice i se recomandă purtarea ciorapilor elastici pe care îi îmbracă astfel:a) fiind aşezat în pat cu membrul inferior orizontal;b) fiind în poziţie şezând pe scaun;c) în ortostatism.

126. Alimentaţia pacientului cu insuficienţă cardiacă urmăreşte:a) reducerea cantităţii de glucide / 24 hb) reducerea numărului de mese /24 hc) reducerea consumului de NaCl şi a cantităţii de lichide

127. Manifestările de dependenţă caracteristice unei anemii acute posthemoragice sunt:a) coloraţie icterică a tegumentelor;b) coloraţie palidă a tegumentelor, hipotensiune arterială, tahicardie;c) tegumente uscate, unghii friabile.

128. Pacientul cu hemofilie este educat:a) să evite traumatismele, să ştie să-şi acorde primul ajutor în cazul unei plăgi;b) să aibă alimentaţie hiperproteică;c) să evite mişcările brusce.

129. După administrarea preparatelor cu fier pe cale orală în anemiile cronice se modifică culoarea următoarelor produse eliminate de pacient:

a) urina;

b) scaunul;c) saliva.

130. Puncţia osoasă efectuată pentru explorarea măduvei hematoformatoare se execută:a) în oasele lungi;b) în oasele late;c) în orice os.

131. Testul Rumpel-Leede explorează:a) fragilitatea capilarelor sanguine;b) circulaţia venoasă;c)circulaţia venoasă şi arterială.

132. La nivelul tegumentelor, în bolile hematologice nu se întâlnesc urmatoarele manifestări de dependenţă:

a) uscăciune, paliditate, hipercoloraţie;b) vezicule, pustule;c) elemente purpurice, ulceraţii.

133. Repausul obligatoriu la pat se recomandă pacienţilor cu boli hematologice, cu excepţia:a) anemia cronică; b) leucemie acută; c) anemie acută;

134. În vederea irigoscopiei pacientul necesită pregătire alimentară:a) două-trei zile alimentaţie neflatulentă, regim hidric în preziua examenului;b) două-trei zile alimentaţie bogată în celuloză;c) nu necesită pregătire.

135. Explorarea funcţională a pancreasului se face'prin metode directe şi indirecte. Enzimele pancreatice se cercetează în:

a) sânge;b) suc pancreatic;c) sânge, urină, suc pancreatic.

136. Colangiografia este examenul radiologic care foloseşte substanţă de contrast pe bază de iod, administrată intravenos pentru evidenţierea :

a) vezicii biliare;b) vezicii biliare si cailor biliare;c) vezicii urinare.

137. Expresia feţei este caracteristică unor îmbolnăviri. Astfel, ochii înfundaţi, cu cearcăne albastre, nasul ascuţit, este caracteristic în:

a) bolile infecţioase;b) boala Basedow;c) afecţiuni peritoneale

138 Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică sunt:a) asigurarea alimentaţiei, măsurarea şi notarea greutăţii corporale şi a diurezei;b) pregătirea pentru flebografie;c) efectuarea

139. Dl I.J., 47 de ani, suferind de ciroză hepatică, cu varice esofagiene, prezintă la domiciliu hemoragie digestivă superioară - hematemeză şi melenă. Asistenta medicală instituie următoarele măsuri:

a) repaus la pat, repaus alimentar, pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică;b) îi administrează cantităţi mici de lapte;c) repaus la pat, pungă cu gheaţă în regiunea sternală.

140. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:a) administrarea antivomitivelor;b) nu se combat, sunt normale postoperator;c) introducerea sondei nazogastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.

141. Deshidratarea izotonă poate fi cauzată de:a) vărsături, diaree şi paracenteze;b) polipnee, transpiraţii abundente;c) poliurie.

142. Manifestările de dependenţă prezentate de un pacient cu deshidratare sunt:a) piele şi mucoase uscate, oligurie, sete, hipotensiune arterială;b) oligurie, sete;c) creştere în greutate, edeme.

143. Pacientul cu hiperpotasemie poate prezenta următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:

a) greţurilor, diareii; b) aritmiei cardiace severe; c) ileusului.

144. Care dintre soluţiile enumerate mai jos, folosite pentru hidratarea şi mineralizarea organismului, este soluţie izotonă?

a) glucoza 4,7%, soluţie Ringer, NaCI 9 ‰;b) glucoza 10%, glucoza 33%;c) NaCI 10-20%.

145. Pentru prevenirea accidentelor transfuziei se fac probele de compatibilitate în următoarea ordine:

a) grupa sanguină, proba in vivo, proba in vitro;b) proba in vitro, proba in vivo;c) grupa sanguină, proba in vitro, proba in vivo.

146. În cazul unui accident grav transfuzional primul gest este:a) instituirea tratamentului cu medicaţie simptomatică;b) se continuă transfuzia;c) se opreşte administrarea sângelui.

147. Semnele şocului hemolitic produs de incompatibilitatea de grup sanguin sunt următoarele:a) febră, frisoane;b) agitaţie, tuse, hemoptizie, puls filiform;c) dispnee, cianoză, dureri lombare, dureri retrosternale, stare generală alterată.

148. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:a) tremurături, piele uscată;b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.

149. Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi intravenoase?

a) insulina cristalină, actrapid;b) insulina semilentă MC;c) insulina lentă MC.

150. Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;b) să mănânce după una-două ore;c) nu are importanţă când va mânca.

151. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă:a) halenă acetonică;b) tremurături, transpiraţii;c) semne de deshidratare.

152. Din alimentaţia pacientului cu obezitate se vor reduce următoarele alimente:a) produsele rafinate (ciocolată, frişca, maioneză);b) legumele şi fructele proaspete;c) carnea slabă şi laptele degresat.

153. În accesul gutos, pacientul prezintă ca problemă de dependenţă durerea, cu următoarele caracteristici:

a) durere monoarticulară, violenţă, apărută brusc;b) dureri articulare cu caracter migrator;c)dureri ale coloanei vertebrale.

154. Din alimentaţia pacientului cu gută, sunt excluse următoarele grupe de alimente:a) carnea - viscerele, mezelurile;b) legumele, fructele;c) lactatele.

155. Hipersecreţia de hormon hipofizar somatotrop la o persoană adultă determină:a) gigantismul; b) acromegalia; c) boala Cushing.

156. Imediat după tireoidectomie, asistenta medicală constată următoarele manifestări. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul?

a) tahicardie, hipotensiune arterială, paloare;b) încetarea drenajului;c) senzaţie de vomă.

157. Recoltarea urinei pentru proba Addis-Hamburger se face în modul următor:a) prima urină de dimineaţă;b) urina din 3 în 3 ore, timp de 24 de ore;

c) urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.158. Urografia reprezintă:

a) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast odiston, injectat intravenos;

b) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substanţe de contrast iodura de sodiu10%, injectată prin cateterism ureteral;

c) examen radiologie al vezicii urinare.159. După cistoscopie pacientul necesită îngrijiri:

a) suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;b) clismă evacuatoare;c) aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.

160. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin: a) proba celor trei pahare;b) proba Addis - Hamburger;c) proba Zimniţki.

161. Caracteristicile durerii în colica renală sunt:a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;b) localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă;c) localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.

162. Dl I.C., 32 de ani, se prezintă la spital pentru dureri lombare care iradiază spre organele genital externe, polachiurie, vărsături, anxietate, manifestări ce au apărut după mersul pe bicicletă pe un drum accidentat. Asistenta aplică următoarele intervenţii autonome şi delegate, cu exceptia:

a) pungă cu gheaţă în regiunea lombară;b) administrare de antispastice pe cale injectabilă;c) linişteşte pacientul.

163. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de:a) examenul sumar de urină;b) urocultura;c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.

164. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă:a) poliurie; b) anurie; c) disurie.

165. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială în cazul adenomului de prostată întâlnim:a) incontinenţă urinară;b) jet urinar fără presiune, întrerupt;c) retenţie acută de urină.

166. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în:a) vegetale cu restricţie de proteine;b) sucuri de citrice;c) produse lactate, carne.

167. Hemocultura este examenul bacteriologic care:

a) evidenţiază anticorpii din sânge;b) identifică germenii patogeni din sânge;c) evidenţiază antigenii;

168. Imunitatea specifică a organismului este dată de: a) integritatea pielii;b) transferul anticorpilor de la mamă la făt;c) vaccinare.

169. Limba în scarlatină: a) saburală; b) zmeurie; c) geografică.

170. Semnul Koplik se întâlneşte în:a) rubeolă; b) rujeolă; c) scarlatină;

171. Semnul Koplik constă în: a) micropapule albe în dreptul molarilor;b) pete albicioase pe limbă;c) adenopatie latero-cervicală.

172. Semnele şi simptomele caracteristice rujeolei sunt următoarele, cu excepţia:a) febră 39°C;b) catar oculo-nazal şi traheobronşic;c) semnul Pastia-Grozovici;d) erupţie maculo-papuloasă, catifelată, pruriginoasă.

173. Scarlatina este produsă de: a) streptococul beta-hemolitic;b) stafilococul auriu;c) bacilul Loffler.

174. Simptomele de debut ale gripei pot fi:a) subfebrilitate, cefalee, astenie;b) disfagie, disfonie, tuse uscată;c) febră ridicată (39°C-40°C), cefalee, curbatură

175. Meningita acută se caracterizează prin:a) febră ondulantă, cefalee, redoare matinală;b) fotofobie, opistotonus, scădere ponderală;c) cefalee, fotofobie, redoarea cefei, semnul Brudzinski pozitiv.

176. Vaccinarea reprezintă:a) metoda profilactică de provocare a unei imunităţi active specifice, fără ca persoana să

facă boala;b) tratamentul unor boli infecto-contagioase cu seruri imune care conţin anticorpi

specifici germenilor bolii respective sau toxinelor ei;c) ambele.

177. Vaccinurile sunt:

a) suspensii de microbi sau toxinele acestora, omorâte sau atenuate, care şi-au pierdut proprietăţile patogenice şi le-au păstrat pe cele antigenice;

b) seruri obţinute de la animale prin imunizare cu microbi sau cu toxinele lor;c) seruri obţinute de la persoane imunizate activ.

178. Reacţiile locale postvaccinale sunt următoarele, cu excepţia:a) eritem, edem;b) induraţie locală;c) febră.

179. Reacţiile generale postvaccinale sunt următoarele, cu excepţia:a) cefalee;b) indispoziţie;c) edem local.

180. Testul ELISA şe utilizează pentru:a) punerea în evidenţă a anticorpilor anti-HIV;b) detectarea antigenelor specifice;c) identificarea gonoreei.

181. Manifestarile de dependenta care determină suspiciunea de SIDA pentru o persoană sunt următoarele, cu excepţia:

a) febră timp îndelungat;b) scădere ponderală mai mare de 10% din greutatea maximală;c) constipatie pe o perioadă mai lungă de două luni;d) hepato-splenomegalie;e) diaree pe o perioadă mai lungă de două luni.

182. De la infecţia cu virus HIV până la declanşarea simptomelor bolii SIDA poate trece un interval de:

a) 6 luni - 7 ani; b) se instalează imediat; c) peste 15 ani.

183. Vezicula, ca manifestare a bolilor de piele, poate fi definită:a) ridicătură a epidermului, de dimensiune mică, plină cu lichid clar;b) abcese mici, pline cu puroi;c) ridicătură circumscrisă, solidă, a pielii.

184. Prevenirea suprainfectării leziunilor cutanate se realizează prin:a) igiena riguroasă a tegumentelor intacte, tăierea unghiilor;b) administrarea antibioticelor;c) izolarea pacientului.

185. Leziunile primare cutanate sunt urmatoarele, cu exceptia:a) macula, papula, vezicula;b) scuama, crusta, cicatricea;c) bula, pustula.

186. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:a) oligurie, polakiurie;b) polakiurie;c) poliurie, polakiurie.

187. Ritmul consultaţiilor prenatale pentru gravide fără ROC este:a) lunile I-VI lunar; lunile VII-VIII bilunar; luna a IX-a săptămânal:b) lunile I-VIII lunar; luna a IX-a săptămânal;c) lunile l-ll lunar: lunile IV—VII bilunar; lunile VIII—IX săptămânal.

188. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii:a) data ultimei menstruaţii, data primelor mişcări fetale, înălţimea fundului uterin;b) data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;c) data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.

189. Involuţia uterină în primele 12 zile după naştere este supravegheată zilnic. Asistenta medical constată în lăuzia fiziologică:

a) involuţie cu 1-1,5 cm/zi;b) involuţie cu 2 cm/zi;c) involuţie nesemnificativă.

190. Mobilizarea lăuzei cu naştere eutocică, fără intervenţii obstetricale se face astfel:a) precoce, primele 6-12 ore;b) la 4 zile după naştere;c) nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează.

191. Manifestările de dependenţă: edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în:a) disgravidie precoce;b) iminenţă de avort;c) disgravidie tardivă.

192. Testul cu Lugol (Lahm - Schiller) detectează:a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterrn;b) sarcina extrauterină;c) evidenţiază permeabilitatea trompelor uterine.

193. Histerosalpingografia reprezintă:a) examen endoscopic al cavităţii uterine;b) examen radiologie al corpului şi istmului uterin;c) examen cu ultrasunete pentru evidenţierea unor tumori.

194. Durerea în afecţiunile ginecologice are caracteristicile următoare:a) este localizată în hipogastru, nu iradiază;b) este localizată în hipogastru şi fosele iliace, iradiază către vulvă, vagin;c) este generalizată în tot abdomenul.

195. Leucoreea reprezintă: a) scurgere vaginală albicioasă, gălbuie, în cantitate redusă;b) scurgere uşor roşiatică premenstrual;c) pierdere abundentă de sânge menstrual

196. În vederea recoltării secreţiilor vaginale, ginecopata este pregătită astfel:a) se face spălătura vaginală cu două ore înainte;b) cu două zile înainte se întrerupe tratamentul local;c) nu se face pregătire.

197. Pneumoencefalografia reprezintă:a) examen radiologie al spaţiilor subarahnoidiene, folosind ca substanţă de contrast

aerul;

b) examen radiologie al spaţiilor subarahnoidiene, folosind ca substanţă de contrastiodul;

c)examen radiologie ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.

198. EEG reprezintă: a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;b) înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;c) examen radiologie al conţinutului cranian.

199. Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului şi ortostaţiunii:a) tremurăturiie, convulsiile;b) ataxia statică şi locomotorie;c) monoplegia.

200. Tulburările de sensibilitate, subiective sunt: a) anestezia, hipoestezia, hiperestezia;b) paresteziile;c) ambele.

201. În leziunile nervului I cranian, pacientul prezintă ca problemă ca problema de dependenţă:a) anosmie, hiposmie; b) lipsa vederii; c) midriază.

202. Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:a) au totdeauna conţinut alimentar;b) sunt spontane, în jet, neprecedate de greţuri;c)sunt precedate de greţuri.

203. Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele, în afară de:

a) se decleştează dinţii, se pune un rulou între dinţi;b) se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;c) se aşază apărători laterale la paturi pentru a preveni accidentele.

204. În comoţia cerebrală, pacientul prezintă:a) stare comatoasă profundă;b) pierderea conştientei pentru scurt timp;c)pareze, paralizii.

205. Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia:a) decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;b) şezând, susţinut de două persoane;c) decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.

206. Starea de comă se defineşte astfel:a) pierderea parţială sau totală a conştientei;b) pierderea parţială sau totală a conştientei cu alterarea funcţiilor vitale;c) pierderea parţială sau totală a conştientei, motilităţii, sensibilităţii cu conservarea celor

mai importante funcţii vegetative.207. Problemele pacientului cu tulburări psihice sunt următoarele, cu excepţia:

a) alterarea nutriţiei;

b) potenţial de alterare a integrităţii fizice;c) pneumonia.

208. Schizoafazia reprezintă:a) o tulburare de gândire;b) o tulburare de mişcare;c) o tulburare de vorbire constând într-o înşiruire de expresii şi fraze fără nici o legătură

între ele.209. Toxicomania este o autointoxicaţie:

a) conştientă;b) inconştientă;c) ambele.

210. Delirium tremens este o complicaţie a alcoolomaniei:a) acută;b) subacută;c) cronică.

211. În afecţiunile urechii externe, pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:

a) hipoacuzie, ameţeli, disconfort auricular;b) secreţii purulente;c) tulburări de echilibru.

212. Pentru recoltarea secreţiei otice, în cazul unui pacient cu otită supurată, asistenta pregăteşte:

a) seringa de 5 ml;b) tampon montat pe port tampon;c) ansa de platină.

213. Determinarea acuităţii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:a) vede de la 5 m - ultimul rând al optotipului;b) vede de la 10 m - ultimul rând al optotipului;c) vede de la 5 m - penultimul rând al optotipului.

214. Pacientul cu cataractă senilă prezintă ca manifestări de dependenţă:a) scăderea progresivă a acuităţii vizuale;b) secreţie oculară purulentă;c) dureri oculare şi perioculare vii.

215. Pentru determinarea tensiunii intraoculare, pacientul se pregăteşte astfel:a) două zile nu se instilează medicamente în ochi;b) se face anestezie locală;c) nu se face pregătire.

216. Perioada de nou-născut este cuprinsă între:a) 0-5 zile;b) 0- 1 an;

c) 0 - 28 zile;d) 0 - 3 luni;

217. Frecvenţa pulsului la nou-născut este cuprinsă între:a) 80-100p/min;b) 130-140p/min;c) 60 - 80 p/min.

218. Frecvenţa respiraţiei la nou-născuti este cuprinsă între:a) 40-60r/min;b) 16-i8r/min;c) 35-45r/min;d) 25-35r/min.

219. Căderea bontului ombilical se produce între;a) zilele 2 - 5 de viaţă;b) zilele 5 - 10 de viaţă;c) zilele 10 - 14 de viaţă

220. Icterul nou-nascutului fara semnificatie patologica este:a) icterul hemolitic;b) icterul fiziologic;c) icterul mecanic.

221. Imediat după supt, sugarul trebuie:a) culcat în decubit ventral;b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi bătut uşor pe spate pentru favorizarea

eructaţiei;c)culcat în decubit lateral;d) ţinut în braţe şi legănat uşor.

222. Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou-născutului la naştere cu:a) nitrat de argint în soluţie 1% instilat în sacul conjunctival;b) azotat de argint soluţie 1% instilat în sacul conjunctival;c) se administrează antibiotice parenteral.

223. Scăderea fiziologică în greutate este de:a) 6 - 10% din greutatea la naştere;b) până la 5% din greutate;c)nou-născutul nu scade în greutate.

224. Este considerat prematur:a) nou-născutul cu greutate sub 2500 g şi vârsta gestaţională sub 37 săptămâni;b) nou-născutul cu greutate sub 3000 g;c)nou-născutul cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni.

225. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:a) în prima zi după naştere;b) la prematurii cu greutate sub 1500 g;c) la nou-născuţii agitaţi.

226. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi:a) cu biberonul;b) la sân;

c) cu linguriţa;d) prin gavaj.

227. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:a) în rect, cu termometru individual lubrifiat;b) în plică axilară;c) în cavitatea bucală, cu termometru special.

228. Eritemul fesier al sugarului se previne prin:a) aplicaţii de unguente protectoare;b) toaleta locală cu apă şi săpun;c) toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi

schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.229. Scaunele sugarului se notează în foaia de temperatură astfel:

a) scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu Z, scaunul meconiu cub) scaunul meconiu cu M, scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu 7c) scaunul grunjos cu Z, scaunul mucos cu X, scaunul lichid cu scaunul normal cu I,

scaunul meconiu cu M.230. Intertigo-ul se defineşte ca fiind:

a) o zonă erimato-pultacee;b) zone de placarde eritematoase, zemuinde, care dau o senzaţie de usturime şi localizate

la un pliu cutanat;c) necroza tegumentelor din regiunea fesieră

231. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după:a) culoarea sângelui şi presiunea de scurgere a acestuia;b) cantitatea de sânge pierdut;c) starea generală a pacientului.

232. In efectuarea hemostazei provizorii cu garoul, pentru eficienţa sa se respectă următoarele principii:

a) garoul se aşază pe traiectul vasului, pe un rulou de faşă;b) garoul se aşază pe traiectul vasului, pe un rulou de faşă, se menţine maximum 2 h,

desfăcându-se lent din 20 în 20 min, pentru 1-2 min;c)garoul se menţine 6 h, desfăcându-se din 2 în 2 h.

233. Melena reprezintă hemoragia internă exteriorizată prin:a) scaun acoperit cu sânge roşu;b) scaun negru lucios ca păcura;c) prin vărsătură.

234. În fracturile costale cu volet costal se intervine astfel:a) pansament strâns în jurul toracelui;b) aşezarea pacientului în decubit lateral pe partea bolnavă;c) nu se face imobilizare, se aşează pacientul în semişezând.

235. Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu excepţia:

a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;c) hipotensiune arterială, tahicardie.

236. Prima manevră necesară pentru efectuarea respiraţiei artificiale constă în:a) introducerea pipei Gueddel;b) hiperextensie a capului;c) eliberarea căilor respiratorii.

237. Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:a) în decubit lateral stâng;b) în decubit dorsal pe un plan dur;c) în poziţie Trendelenburg.

238. In stopul respirator, respiraţia artificială gură la gură se face într-un ritm de:a) 60-80 respiraţii/min;b) 14-16 respiraţii/min;c) 20-25 respiraţii/min

239. În stopul cardiorespirator, când acţionează doi salvatori, unul face masajul cardiac, iar celălalt respiraţia artificială, în ritmul:

a) o respiraţie la 5 compresiuni sternale;b) o respiraţie la 10 compresiuni sternale;c) o respiraţie la 8 compresiuni sternale.

240. Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la două minute de la începerea reanimării prin urmatoarele manevre, cu exceptia:

a) cercetarea pulsului la artera carotidă;b) cercetarea pulsului la artera pedioasă;c) observarea mişcărilor cutiei toracice.

241. Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două persoane. Care este prima măsură luată?

a) examinarea victimelor;b) deschiderea ferestrelor;c) închiderea surselor de încălzire.

242. Un bun pansament este acela care:a) este executat în condiţii de asepsie;b) foloseşte pentru tratarea plăgii soluţie de antibiotice;c) protejează plaga de agenţi termici, mecanici, microbieni;

243. În acordarea primului ajutor în cazul unei plăgi penetrante se aplică următoarele îngrijiri, cu excepţia:

a) se aseptizează pielea din jur;b) se toarnă apă oxigenată în plagă pentru scoaterea corpilor străini;c) se aplică pansament steril.

244. Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.

245. Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii:a) temperatură 23°-24° C;

b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;c) umiditatea aerului 75%.

246. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale în cazul unui pacient cu dureri abdominale difuze, greţuri, vărsături, absenţa scaunului şi a eliminării gazelor sunt:

a) clisma evacuatoareb) administrarea medicaţiei antialgicec) transportul de urgenţă la spital.

247. În sarcina extrauterină apar ca manifestări de dependenţă urmatoarele, cu exceptia:a) durere acută în fosa iliacă;b) metroragie;c) retenţie acută de urină;d) lipotimie.

248. În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific:

a) cărbune animal;b) atropină;c) apă bicarbonată 10%.

249. În vederea stabilirii diagnosticului de sarcină extrauterină asistenta medicală pregăteşte:a) materiale pentru puncţia rahidiană;b) materiale pentru puncţia fundului de sac Douglas;c) ambele.

250. Aveţi de administrat la ora 12 penicilină şi gentamicina unui pacient care are o perfuzie cu glucoza 5%. Cum procedaţi?

a) injectaţi intramuscular separat de cele două antibiotice;b) asociaţi cele două soluţii de antibiotice şi le injectaţi intramuscular;c) introduceţi soluţia de antibiotice în punga cu glucoza.

251. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:a) culoarea sângelui este închisă;b) sângele ţâşneşte sincron cu sistola cardiacă;c) forţa cu care se pierde sângele este concordantă cu tensiunea accidentatului.

252. În hemoragiile capilare:a) sângele iese în jet continuu;b) sângerarea este difuză;c) sângele ţâşneşte sincron cu diastola cardiacă.

253. Melena este un scaun:a) roşu-aprins;b) negru ca păcura;c) aspect de zaţ de cafea.

254. Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:a) conţine resturi alimentare;b) sângele este aerat;

c) apare în timpul unui efort de vărsătură.255. Sunt cauze de hemoragie digestivă superioară:

a) rectocolitele ulcerohemoragice;b) varice esofagiene;c) hemoroizii.

256. În cazul ulcerului sunt prezente următoarele simptome:a) durere în epigastru însoţită de greţuri şi vărsături;b) senzaţia de arsură retrosternală care cedează la repaus, transpiraţii profuze;c) greţuri, vărsături, căldură retrosternală.

257. Transfuzia cu sânge integral este recomandată în următoarele situaţii:a) şocul prin arsuri;b) anemia hemofilicilor în criza hemoragică;c) anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

258. Semnele unei hemoragii mari sunt:a) paliditate, tahicardie şi hipertensiune;b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;c) hipotensiune, tahicardie, cianoză.

259. Inflamaţia din bronşita acută interesează:a) tot arborele bronşic;b) bronhiile mari şi mijlocii;c) nu interesează frecvent traheea.

260. Bronşita cronică:a) apare la populaţia de peste 40 de ani (în special bărbaţi);b) este o boală uşoară şi frecventă;c) nu face parte din tabloul de bronhopneumopatie cronică obstructivă nespecifică.

261. Alergia din bronşita cronică:a) acţionează prin sensibilizare la pneumoalergeni;b) nu acţionează prin sensibilizare la alergeni microbieni;c) nu este un factor cauzal.

262. Sfârşitul crizei de astm bronşic este anunţat de:a) apariţia sputei vâscoase, albicioase (perlate);b) polipnee şi transpiraţii profuze;c) apariţia cianozei.

263. În tratamentul astmului bronşic, corticoterapia:a) nu se administrează în formele grave;b) este tratamentul cel mai eficace;c) administrată pe cale orală, nu prezintă riscuri.

264. Simptomatologia în insuficienţa respiratorie acută, nu depinde de:a) lipsa de oxigen;b) excesul de oxigen;c) retenţia de oxigen.

265. Perioada de stare din pneumonia pneumococică se instalează:a) la 1-2 zile de la debut;b) la 3-4 zile de la debut;

c) la câteva ore de la debut.266. Tuberculoza pulmonară este o boală infecto-contagioasă cu următoarele caracteristici:

a) este provocată de bacilul Koch;b) are de obicei o evoluţie acută;c) afectează organismul în întregime, interesând cu precădere plămânul.

267. Pătrunderea în organism a bacilului Koch determină:a) semne clinice constante;b) reacţii la tuberculină negative;c) leziuni anatomice.

268. Cauza principală a anginei pectorale este:a) coronarita;b) ateroscleroza coronariană;c) embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.

269. Durata crizelor din angina pectorală este de:a) câteva minute;b) câteva ore;c) 1-2 zile.

270. Cauza principală a infarctului miocardic este:a) aortita luetică;b) coronarita reumatică,c) ateroscleroza 90-95%.

271. Conduita de urgenţă în IMA este:a) prevenirea morţii subite şi preîntâmpinarea complicaţiilor;b) prelungirea timpului până la internarea în spital;c) mobilizare precoce.

272. Semnele clinice în stopul cardio-respirator sunt:a) păstrarea cunoştinţei;b) mobilitatea globilor oculari;c) absenţa pulsului la artera carotidă, oprirea mişcărilor respiratorii, toracice şi

abdominale.273. Unde are loc schimbul de gaze in arborele respirator:

a) la nivelul bronhiilor segmentareb) la nivelul membranei alveolo-capilarec) la nivelul canalelor aeriene

274. In care din urmatoarele boli, dispneea este simptom dominant:a) edem pulmonar acutb) pleureziec) pneumotorax

275. Care este manevra corecta a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2:a) se introduce sonda prin cavitatea bucala , se roteste la 180 grade in timp ce se

avanseazab) se alege o sonda potrivita si se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragusc) se pozitioneaza pacientul sezand cand se introduce sonda

276. Efectuarea punctiei pleurale explorator poate determina urmatoarele accidente vitale:

a) tromboflebita prounda a membrelor superioareb) stop cardio- respirator reflexc) criza de astm bronsic

277. Aparitia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianoze , tahicardiei, febrei, junghiului toracic, sugereaza asistentei medicale:

a) o embolie pulmonara b) o atelectazie pulmonarac) un pneumotorax

278. Carei tulburari de ritm cardiac ii apartin contractiile cardiace premature si ectopice:a) fibrilatie atrialab) aritmie extrasistolicac).fluter atrial

279. Durerea toracica aparuta in urma unui efort este caracteristica pentru:a) infarctul miocardicb) pericarditac) angina pectorala

280. Durerea din angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:a) pauza alimentarab) efort fizicc) lipsa aportului de vitamina C

281. Durerea precordiala este o manifestare pentru :a) bronsiteb) infarctul de miocardc) pneumotoraxul spontan

282. Absenta pulsului arterial si racirea extremitatilor afectate sunt caracteristice pentru :a) sindromul de ischiemie periferica acutab) tromboflebitelorc) boli varicoase

283. Care din urmatoarele manifestari sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric:a) dureri nocturne si inainte de meseb) dureri in epigastru, greturi si varsaturi postprandialec) durere “in bara” in etajul abdominal superior

284. Cum se combate staza in ocluzia intestinala?a) se suspenda orice alimentatie peros si reechilibrarea volemicab) prin administrarea de antispasticec) aspiratie prin sonda tip duodenala

285. Gastrita atipica prezinta urmatoarele semne cu exceptia:a) hiperaciditateb) anaclorhidriec) pliurile mucoasei gastrice sterse

286. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmatoarele manevre cu exceptia :

a) cateterizarea intravenoasa si transfuzii de sange izogrupb) punga cu gheata pe abdomenc) mobilizarea precoce a pacientului

287. Intre manifestarile enterocolitei acute se intalnesc:a) dureri retrosternaleb) barborismec) constipatie

288. Din ce motive este contraindicata administrarea de morfina sau codeine in pancreatita acuta:

a) pot determina dependentab) inhiba centrul respirator bulbarc) produc spasme ale sfincterului Oddi

289. Un test Addler determina prezenta:a) unei ulceratii a tractului digestive;b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul unei hemoragii digestivec) leucocitelor la nivelul tractului digestiv

290. Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominala:a) paracentezab) laparoscopiec) celiotomie

291. Bila recolatata la nivelul coledocului este:a) bila Ab) bila Bc) bila C

292. Una dintre afectiunile urmatoare conduce la aparitia HTA secundara:a) ulcerul gastroduodenalb) infarctul miocardic acutc) insuficienta renala acuta

293. Cauza posibila a retentiei acute de urina este:a) durereab) prezenta calculilorc) deshidratarea

294. IRA este:a) sindrom ireversibil de alterare a functiei renaleb) sindrom reversibil de alterare a functiei renalec) oprirea diurezei

295. Valoarea normala a acidului uric sanguine variaza intre:a) 3-5 mg%b) 0,6-1,3 mg%c) 20-40 mg%

296. Substanta de contrast folosita in urografie este:

a) odistonulb) pobilanulc) razebil

297. Hemiplegia reprezinta:a) absenta fortei musculareb) paralizie generalizatac) paralizia unei jumatati de corp

298. Convulsia reprezinta:a) pierderea constienteib) miscari neasteptatea ale membrelor inferioarec) contractii musculare urmate de relaxare

299. Acalculia reprezinta:a) incapacitatea de a scrieb) incapacitatea de a efectua calculec) pierderea vocii

300. Durerea spontana a extremitatilor cefalice reprezinta:a) migrenab) cefalee nevroticac) durere de cap (cefalee)

301. Inceputul convulsiilor este precedat de:a) miscari de supinatieb) tulburari de scrisc) prodrom si aura

302. In timpul crizei convulsive generalizata:a) imobilizam fortat pacientulb) pozitionam postural pacientul c) asteptam sa se termine criza

303. Criza epileptica se caracterizeaza prin: a) epistaxisb) criza convulsiva generalizatac) deficit motor

304. Splenomegalia domina tabloul clinic in:a) leucemia acutab) leucemia cronica granulocitarac) leucemia cronica limfatica

305. Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cel din infarct si sindromul intermediar consta in:

a) disparitia durerii dupa 2-3minute in repaus la patb) disparitia durerii dupa administrare de mialginc) disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2 minute

306. Coma diabetica poate fi declansata de:a) corticoterapiab) antibioterapiac) oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina

307. Stopul cardio-respirator corespunde cu:a) moarte clinicab) moarte biologicac) nici un raspuns

308. Cardiopatia ischiemica este:a) boala a arterelor coronarieneb) boala de nod sinusalc) sindrom ischiemic

309. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:a) transpiratia, tulburari de somn, ameteala , anxietate, palpitatiib) simptomele de acidoza diabeticac) pierderea constiintei

310. Bolnavul diagnosticat cu ciroză hepatică prezintă:a) icter;b) facies vultuos;c) ascită.

311. În insuficienţa renală acută, diureticele se vor administra:a) după corectarea volemiei;b) înainte de corectarea volemiei;c) după administrarea de vasodilatatoare.

312. Dintre cele mai periculoase complicaţii ale insuficienţei renale cronice fac parte:a) edemul pulmonar;b) diabetul;c) edemul cerebral.

313. Poziţia antalgică în colica renală este:a) culcat în decubit lateral cu membrul inferior flectat;b) decubit dorsal;c) decubit ventral.

314. Hematuria reprezintă:a) eliminarea de urină cu sânge;b) micţiuni frecvente şi dureroase;c) micţiuni frecvente.

315. Durerea lombară cu iradiere în organele genitale externe este caracteristica:a) insuficienţei renale acute;b) insuficienţei renale cronice;c) colicii renale.

316. Bronşita acută este:a) o inflamaţie acută a mucoasei bronşice interesând de obicei bronhiile mari şi mijlocii şi

frecvent traheea;b) sindrom clinic caracterizat prin tuse, creşterea secreţiei bronşice;c) afecţiune caracterizată prin dilatarea bronhiilor mici şi mijlocii şi infectarea lor.

317. În cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importantă în stabilirea unui diagnostic. Astfel, în coma diabetică, mirosul este:

a) usturoi;b) fructe coapte, acetonă;c) amoniac.

318. Criza de astm bronşic se caracterizează prin:a) dispnee paroxistică bradipneică cu expiraţie forţată, şuierătoare;b) tuse şi expectoraţie de spută ruginie;c) tuse uscată(în prima fază) urmată de spută spumoasă,aerată, rozată.

319. Semnele clinice caracteristice pacientului în criza de astm sunt:a) poziţie şezândă, capul pe spate şi sprijinit în mâini, ochii injectaţi, nările dilatate,

jugulare turgescente;b) poziţie şezândă, toracele împins înainte, polipnee cu expir prelungit şi tiraj, cianoză,

transpiraţii profuse;c) poziţie şezândă cu gambele atârnând, polipnee zgomotoasă, sete de aer, turgescenţa

jugularelor.320. În starea de rău astmatic se intervine de urgenţă cu:

a) hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i.v. urmat de 200-400 mg/24 ore în perfuzii cu soluţii cu glucoză;

b) ventolin;c) traheotomie, respiraţie asistată.

321. De obicei durerea în apendicita acută:a) apare în fosa iliacă dreaptă;b) este accentuată de mişcarea membrului inferior stâng;c) apare în etajul abdominal superior:

322. Dezinfecţia reprezintă procesul prin care:a) se îndepărtează microorganismele de pe suprafeţe, obiecte, sau tegumente;b) sunt distruse cele mai multe microorganisme patogene de pe obiecte, din mediul inert,

cu excepţia sporilor bacterieni;c) sunt distruşi sporii bacterieni.

323. Principala cauză determinantă a infarctului miocardic:a) hipercolesterolemia;b) ateroscleroza;c) AVC ischemic.

324. Combaterea durerii în IMA se face cu:a) algocalmin;b) mialgin;c) nitroglicerină.

325. Angorul pectoral este:a) ateroscleroza coronariană;b) sindromul clinic ce trădează o suferinţă miocardică, determinată de un dezechilibru

între necesitatea de oxigen a muşchiului inimii şi aportul coronarian;

c) sindrom clinic ce trădează o suferinţă coronariană.326. HTA este:

a) sindrom clinic caracterizat prin scăderea presiunii sistolice şi a celei diastolice, peste valori normale;

b) sindrom clinic caracterizat prin creşterea presiunii sângelui în artere;c) sindrom clinic caracterizat prin creşterea presiunii sistolice şi a celei diastolice peste

valori normale.327. Diagnosticul prezumptiv clinic de perforaţie ulceroasă se sprijină pe:

a) caracterul durerii, semnele de peritonită şi antecedentele ulceroase;b) caracterul durerii şi fenomenele digestive;c) starea generală a bolnavului şi prezenţa fenomenelor digestive.

328. Perforaţia acoperită a ulcerului gastroduodenal poate fi găsită în următoarele situaţii:a) când orificiul de perforaţie este mic şi suplu;b) când orificiul de perforaţie se face pe un ulcer netratat;c) când orificiul de perforaţie se deschide în stomacul plin.

329. Cel mai important semn în insuficienţa renală cronică este:a) nicturia;b) disuria;c) poliuria.

330. În mod obişnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrată în PEV se tamponează cu 1 u.i. insulină la 2 grame glucoză.Deci un flacon de 500 ml de glucoză 5% va fi tamponat cu:

a) 24,5 ui insulină;b) 12,5 ui insulină;c) 10 ui insulină.

331. Insulina este inactivată de :a) alcool, fie şi în cantităţi infime;b) tinctura de iod;c) rivanol.

332. Considerăm o hemoragie mare atunci când:a) Se pierde 1/3 din cantitatea de sânge din organism;b) Se pierde 1/3 –1/2 din cantitatea de sânge din organism;c) Se pierde mai mult de ½ din cantitatea de sânge din organism

333. Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută sunt: a) starea generală alterată;b) radiografie toracică cu modificări;c) VSH creacut.

334. Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:a) frison solemn urmat de junghi toracic şi febrăb) wheezing-ul respiratorc) dispneea paroxistică expiratorie

335. Producerea unei canitati mai mari de 100ml spută pe zi sugerează:a) bronşita cronicăb) bronsiectaziec) cancer pulmonar

336. Cea mai frecventă durere toracică de cauză respiratorie este:a) cea pleuritică.b) pneumotoraxulc) TBC pulmonar

337. Cordul pulmonar cronic este definit de:a) Decompensarea inimii drepte determinată de o suferinţă pulmonară cronicăb) Decompensarea inimii stângi determinată de o suferinţă pulmonară acută c) Creşterea tensiunii arteriale

338. Pacienţii vârstnici au frecvent:a) TA cu valori divergente (TA maximă mare şi minima mică) b) TA cu valori convergente (TA maximă mare şi minima mică)c) TA maximă şi minimă crescute

339. Dispneea instalată progresiv apare în:a) pneumonii masiveb) pleurezii masivec) aspirarea de corpi străini în căile respiratorii

340. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevarate :a) diureza se măsoară din urina colectată dimineaţab) diureza se măsoară din urina colectată pe ultimele 24 orec) diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa din jetul mijlociu

341. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:a) stabilirea bilaţului hidricb) evaluarea funcţională a aparatului renalc) determinarea sedimentului urinar

342. Ocluziile prin obstrucţie pot fi cauzate de:a) ştrangularea externă prin bridăb) ghem de ascarizic) ştrangularea la nivelul orificiului herniar

343. Melena este un scaun:a) roşu-aprins;b) negru ca păcura;c) aspect de zaţ de cafea.

344. Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:a) conţine resturi alimentare;b) sângele este aerat;c) apare în timpul unui efort de vărsătură.

345. Sunt cauze de hemoragie digestivă superioară:a) rectocolitele ulcerohemoragice;b) varice esofagiene;c) hemoroizii.

346.În cazul ulcerului sunt prezente următoarele simptome:

a) durere în epigastru însoţită de greţuri şi vărsături;b) senzaţia de arsură retrosternală care cedează la repaus, transpiraţii profuze;c) greţuri, vărsături, căldură retrosternală.

347. Semnele unei hemoragii mari sunt:a) paliditate, tahicardie şi hipertensiune;b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;c) hipotensiune, tahicardie, cianoză;

348. Injectia subcutanata se efectueaza in:a) tesutul muscularb) sub piele in tesutul cellular subcutanat sau hypodermicc) in grosimea pielii.

349. Hipoxia este:a) scaderea oxigenului in sangele circulantb) embolie gazoasa;c) sindrom de compresiune;

350. Heparina poate fi administrate pe cale:a) intramusculara, intravenoasa, subcutanat;b) intravenous, intradermic, subcutan;c) intravenous, intramuscular.

351. In cazul heparinei, tratamentul se incepe in mod obisnuit cu o doza intre:a) 25.000 – 50.000u.i.b) 1000 – 2000u.i.c) 10.000 – 12.500u.i.

352. Cantitatea maxima de solutie in care se dizolva substanta medicamentoasa este de:a) 100 – 200ml.b) 1000 – 2000ml.c) 10 – 15ml.

353. Prin clisma picatura cu picatura in 24 de ore, se pot administra:a) 100 – 200ml. solutie medicamentoasa;b) 1000 – 2000ml. solutie medicamentoasa;c) 250 – 500ml. solutie medicamentoasa;

354. Pentru pacientul cu intoleranta digestive, calea de administrare a medicamentelor este:a) calea rectala; b) calea oralac) calea respiratory.

355. Hipoglicemia poate fi provocata de:a) doza prea mare de insulina;b) doza mai mica de insulina decat cea prescrisa;c) aport alimementar mai bogat decat cel planificat in dieta;

356. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:a) transpiratia, tulburarile de somn, ameteala, anxietatea, palpitatiile;b) simptomele de acidoza diabeticc) pierderea constientei;

357. Hiperglicemia poate fi provocata de:

a) absenta sau intarzierea meselor;b) febra sau unele infectii;c) administrarea unei doze de insulina mai mare decat cea planificata.

358. Heparina standard, la cat timp de la administrare, atinge nivelul plasmatic?a) 1 – 2 oreb) 2 – 4 orec) 24 ore

359. Care sunt dozele uzuale pentru 24 ore ale Heparinei?a) 2500u.i.b) 10.000u.i.c) 25.000 – 50.000u.i.

360. Reactiile la Fraxiparine pot fi:a) sangerari nazale, gingivale;b) hemoragii digestive;c) scaderea numarului de plachete sanguine.

361. Garoul elastic se aplica la aproximativ:a) 10cm. deasupra locului punctiei;b) 20cm. deasupra locului punctiei;c) 5cm. deasupra locului punctiei;

362. Valabilitatea sangelui integral este de:a) 21 zileb) 3 zilec) 14 zile

363. Locul de electie pentru injectia intradermica este:a) fata antero-interna a antebratului;b) regiunile cutanate cu foliculi pilosi;c) regiunea fesiera;

364. Locul de elective pentru IDR. Reactia Manitoux este:a) treimea mijlocie a fetei anterioare a antebratuluib) brate – regiunea posterioara;c) plica cotului

365. Masajul cardiac extern este contraindicate in:a) pneumonia pneumococicab) hemoragia masiva intrapericardicac) insuficienta cardiac globala;

366. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:a) accentueaza spasmul cailor biliare;b) mascheaza simptomatologiac) favorizeaza aparitia icterului;

367. Atat in hematemeza, cat si in melena, daca sangele exteriorizat este rosu deschis arata ca hemoragia este:

a) fulgeratoare si masiva;b) lipsita de importanta;c) veche, depasind orice pericol;

368. Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o lovitura de pumnal, cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:

a) pancreatita acuta;b) ulcer gastro-duodenal perforat;c) apendicita acuta perforate;

369. Volvulus-ul intestinal se traduce prin:a) rasucirea anselor intestinale;b) un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala;c) un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala;

370. Socul prin electrocutare se manifesta:a) in primele minute;b) in primele 4-5h de la electrocutare;c) in primele 2-3 zile de la accident

371. In hemoragiile digestive massive bolnavul este asezat in repaos, in pozitia Trendelenburg, pentru:

a) mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoareb) oprirea hemoragiei;c) mentinerea unei circulatii periferice corespunzatoare;

372. Sangele pentru determinarea grupului sanguine se recolteaza:a) inainte de administrarea unor substituenti de plasma;b) dupa administrarea unor substituenti de plasmac) oricand, rezultatul nefiind modificat de solutiile administrate intravenos;

373. Pentru calmarea durerii unui bolnav in soc cardiogen sever se administreaza:a) anxiolitice,b) analgezice majore;c) analgezice central;

374. Diagnosticul cauzei hemoragiei digestive poate fi precizat inafara anamnezei si examenului clinic prin:

a) endoscopie digestive efectuata in urgenta dupa iesirea din soc;b) endoscopie digestive efectuata in urgenta, concomitant cu scoaterea din soc;c) examen radiologic validat;

375. La orice pacient cu hemoragie digestive, alimentatia:a) se face in functie de preferintele pacientuluib) se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu linguritac) se va alimenta ca si inainte de sangerare;

376. Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin:

a) soc sau hemoragie masiva;b) hemoragie interna lentac) leziuni parietale;

377. Colecistita acuta estte:a) o inflamatie acuta a peretelui colecistic;

b) o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice;c) o tulburare a motricitatii veziculei biliare;

378. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat correct in pozitia:a) de decubit dorsal cu membrele pelvine usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura

rulata sau o perna)b) de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismuluic) semisezand, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului.

379. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian sugereaza o perforatie a:a) stomacului si duodenului;b) uteruluic) intestinului mezenterial sau colonului;

380. Coloratia subicterica a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi data de:a) spasmul reflex al sfincterului Oddi;b) prezenta unui obstacol in coledoc;c) dischinezia biliara;

381. Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale:

a) se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra, fixat de o fasa compresiva;

b) se aplica pansament foarte compresiv c) nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se vor pune deasupra

campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva;382. Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in:

a) repaos la pat, regim alimentar hydric, analgezice, antispastice, antiemeticeb) recoltarea probelor de sange, perfuzie, calmarea durerii, combaterea infectiei, calmarea

varsaturilor, punga cu gheata si interventie chirurgicala;c) tubaj duodenal, morfina, pregatire pentru interventie chirurgicala;

383. La un bolnav in soc traumatic, la locul accidentului pana la venirea ambulantei, se pot administra:

a) lichide caldute;b) calmante pe gura;c) nu se administreaza nimic pe gura;

384. In plagile penetrante cu evisceratie post traumatica se vor lua urmatoarele masuri:a) reducerea anselor intestinale in interior si infasarea abdomenului cu un cearceafb) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie calduta izotonica, fixate de

o fasa necompresiva;c) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie rece izotonica, fixate de o

faza necompresiva;385. Manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale (ce se pot confunda cu entorsele) este:

a) tehnica provocarii durerii prin presiunea la distanta;b) se pipaie regiunea cu un deget din aproape in aproape;c) se mobilizarea membrul afectat;

386. Care este deosebirea dintre echimozele aparute in urma unei fracture si cele aparute dupa o entorsa?

a) in entorse echimozele apar precoce;b) in fracture echiomozele apar tardive;c) nu este nici o deosebire;

387. Care sunt semnele locale de certitudine in cazul fracturilor inchise?a) durerea, echimozele, deformarea regiunii, scurtarea segmentului anatomic;b) durerea, scurtarea segmentului anatomic, impotenta functionala;c) mobilitatea anormala, crepitatii osoase, lipsa transmiterii miscarilor dincolo de

fractura, intreruperea continuitatii unui os;388. In cazul traumatismelor extremitatilor, cand sunt interesate si tesuturile moi din jur, primele gesture de prim ajutor vor trebui sa urmareasca:

a) executarea imediata a hemostazei, a toaletei si a pansarii plagii;b) TA, pulsul, diureza;c) muschii regionali, tendoanele, nervii;

389. In cate ore de la accident trebuie intervenit in rezolvarea unei fracture deschise?a) dupa 6 ore de la accident;b) in primele 6 ore de la accident;c) dupa 24 de ore de la accident;

390. In cazul unei fracture deschise, primul ajutor la locul accidentului, pe care il executa cadrele medii, trebuie sa se limiteze la:

a) pudrarea plagii cu antibiotic;b) explorarea instrumental a plagii cutanate in scopul precizarii comunicarii acesteia cu

focarul de fractura;c) spalarea rapida prin jet a plagii cu solutii antiseptic si acoperirea ei cu un pansament

compresiv si imobilizarea provizorie a membrului afectat;391. Entorsa este:

a) leziune capsule-ligamentara;b) intreruperea partiala continuitatii unui os;c) indepartarea de la raporturile lor normale, a extremitatilor oaselor care alcatuiesc o

articulatie;392. Cand putem spune ca o luxatie este completa?

a) cand cele doua suprafete articulare mai au un oarecare contact;b) cand cele doua suprafete articulare nu mai au niciun contact intre ele;c) cand se scurteaza segmental unde s-a produs leziunea;

393. In cazul unei luxatii, calmantele se vor administra numai:a) pe cale orala;b) pe cale rectala;c) pe cale injectabila;

394. Tamponarea plagii se face cu:a) comprese si tamponare de tifon sterile;

b) vata;c) orice avem la mana;

395. In plagile penetrante, perforante in organe si cavitati natural:a) se toarna doar apa sterile sau ser fiziologic;b) nu se toarna niciun fel de substanta;c) se toarna doar antiseptic neiritante;

396. Semnele arsurii de gradul II sunt:a) eritem, edem, hipertemie;b) flictena “rosie” cu continut sangvinolent tulbure;c) flictena “alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem;

397. In cazul unei arsuri, la spital, profilaxia antitetanica se va face cu:a) ATPA 0,5 ml;b) ser antitetanic 3000-15000 UAI;c) ATPA 0,5 ml si ser antitetanic 3000 U;

398. La un bolnav ars, cu risc vital, diureza trebuie sa fie:a) in jur de 50 ml/ora;b) in jur de 100 ml/ora;c) in jur de 150 ml/ora;

399. Este interzisa la arsi cu risc vital, administrarea medicatiei:a) injectabil;b) oral;c) parenteral;

400. Un bolnav de 70 kg, cu o suprafata arsa de peste 40%, va primi, conform formulei, in 24 de ore:

a) 7000 ml solutie perfuzabila;b) 4000 ml solutie perfuzabila;c) 5000 ml solutie perfuzabila;

401. Daca corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome:a) lacrimare, fotofobie, durere;b) scaderea acuitatii vizuale;c) edem corneean;

402. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi:a) cu un tampon de vata curat plasat pe o bagheta de sticla;b) prin spalarea abundenta a sacului conjunctival cu apa sau cu o solutie dezinfectanta;c) extragere cu ajutorul acelor de corpi straini;

403. Prezentarea corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome:

a) senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;b) rinoree mucopurulenta, eczema;c) mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente;

404. Administrarea exigenului se face pentru:a) fluidificarea sputei;

b) imbogatirea in oxygen a aerului inspirat;c) decogestionarea mucoasei cailor respiratorii;

405. In hemoptizie administrarea expectorantelor este:a) indicata;b) contraindicata;c) recomandata numai in primele ore;

406. Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii ale:a) colecistului;b) cailor biliare extra- si intrahepatice;c) colecistului si ale cailor biliare;

407. Pacientul care a pierdut o cantitate de 1000-1500 ml sange prezinta:a) semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie;b) semne caracteristice socului hemoragic;c) T.A. nu scade semnificativ, hemoglobina ramane 10 gr%;

408. Hemostaza provizorie este:a) hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie;b) oprirea fara interventie a unei hemoragii;c) oprirea definitiva a hemoragiei;

409. Expectoratia de edemul pulmonary acut are urmatoarele caracteristici:a) este purulenta;b) are aspect rozat, ca albusul de ou batut;c) are culoare ruginie;

410. Examenul paraclinic specific care nu se recomanda in colica biliara este:a) examenul de sange; TGP, TGO, electroforeza, bilirubinemie;b) tubajul duodenal;c) ecografia abdominala;

411. Interventiile delegate in HDS menite sa refaca sangele pierdut sunt urmatoarele:a) administrarea mediatiei hemostatice;b) transfuzarea de sange izogrup, izoRh;c) refrigeratie gastrica prin spalatura continua;

412. Durerea in angorul pectoral prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;b) dureaza mai mult de 30 de minute;c) este localizata retrosternal, iradiaza in umarul stang si de-a lungul membrului superior

stang;413. Obiectivele interventiilor de urgenta in criza de angor pectoral vizeaza:

a) combaterea durerii si anxietatii;b) asigurarea unui regim dietetic hipocaloric si hipolipidic;c) reintegrare socio-profesionala a pacientului;

414. Ce este afazia?a) incapacitatea de a inghiti;b) tulburare de limbaj;

c) incapacitatea patologica de a articula cuvintele;415. Care este valoarea indicelui prognostic peste crae arsurile au risc vital:

a) 40;b) 60;c) 55;

416. Pentru o simptomatologie cu tensiunea arterial <9 mmHg, AV=110 b/min, Hemoglobina sub 9, putem pune diagnosticul de:

a) hemoragie digestiva masiva;b) hemoragie digestiva mica;c) hemoragie digestiva moderata;

417. Scarlatina este o boala infectioasa acuta, produsa de:a) streptococ beta-hemolitic grup A;b) stafilococ auriu;c) virusul gripal;

418. Exantemul scarlatinos apare mai intai pe:a) membre si extremitati;b) gat si torace;c) torace si membre;

419. Perioada preerupriva din rujeola se caracterizeaza prin:a) exantem;b) catar;c) febra ridicata;

420. Incubatia in rubeola este:a) 3-6 zile;b) fixa, 10 zile;c) lunga, 2-3 saptamani;

421. Elementul eruptive din varicella apare:a) macula-maculopapula-vezicula;b) vezicula-macula-maculopapula;c) maculopapula-macula-vezicula;

422. Debutul din tusea convulsive se manifesta prin:a) infectie conjunctivala, cu aspect de “facies plans”;b) febra ridicata;c) semne catarale respiratorii: rinita, raguseala, tuse;

423. Din cauza efortului de tuse din cadrul tusei convulsive pot apare urmatoarele complicatii:a) hemoragii conjuctivale;b) hemoragii digestive superioare;c) deshidratare;

424. Oreionul apare:a) frecvent la batrani si sugari;b) doar la sugari;

c) mai frecvent in a doua copilarie, producand focare epidemice in scoli si colectivitati de tineri;425. La cea mai mica suspiciune de afectare meningiana se efectueaza:

a) punctia hepatica;b) punctia lombara;c) punctia pleurala;

426. Punctul de plecare al infectiei sistemice din febra tifoida este:a) cutanat;b) intestinal;c) parenteral;

427. Toxiinfectia alimentara este caracterizata clinic prin:a) febra, inapetenta, varsaturi;b) varsaturi, colici abdominale, scaune diareice si uneori febra;c) scaune diareice, febra;

428. Sindromul clinic al dizenteriei bacilare este dat de:a) scaune numeroase mucopiosangvinolente;b) scaune numeroase mucosangvinolente;c) scaune numeroase sangvinolente;

429. In perioada de stare a tetanosului generalizat, bolnavul este:a) febril, deshidratat, cu privirea inspaimantata si contienta pastrata;b) febril, deshidratat, comatos;c) afebrile, deshidratat, comatos;

430. Simtomatologia afectarii meningiene se caracterizeaza prin:a) febra, cefalee puternica, fotobobie, varsaturi, tulburari de senzoriu, modificari

neurologice;b) cefalee puternica, afebrilitate, modificari neurologicalc) febra, cefalee intensa, colici abdominale;

431. Imunitatea dupa scarlatina este:a) imunitate antitoxica si antistreptococica;b) imunitate antitoxica;c) imunitate antistreptococica;

432. Durata perioadei de contagiozitate in varicella se caracterizeaza prin:a) incepe cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei;b) dureaza pana la o saptamana de la aparitia ultimului val eruptiv;c) incepe cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei si dureaza pana la o saptamana de la

aparitia ultimului val eruptiv;433. Contagiozitatea rujeolei se caracterizeaza prin:

a) incepe cu 5 zile inainte de eruptie si dureaza 5 zile dupa aparitia acesteia;b) incepe cu 5 zile inainte de eruptie;c) dureaza 5 zile dupa aparatia eruptiei;

434. In scarlatina, tratamentul simptonatic se adreseaza:a) tusei, durerilor musculare, cefaleei;

b) febrei, cefaleei, durerilor la deglutitie;c) varsaturilor, cefaleei, vertij;

435. In cazul rubeolei izolarea este indicata:a) cel putin o saptamana;b) nu este cazul;c) intre 3-5 zile;

436. Vaccinarea antidifterica se face de obicei in asocierea:a) dT sau ATPA;b) vPO sau DTP;c) dTP sau DT;

437. In scarlatina, izvorul epidemiologic este:a) omul;b) animalele;c) pe cale aerogena;

438. Rujeola este cauzata de:a) un microorganism;b) un paramixovirus;c) o toxina;

439. Manifestarile clinice din SIDA sunt explicate de:a) de astenie;b) febra inalta;c) invadarea lomfocitelor T4 (helper);

440. Vaccinarea antidifterica inceputa la varsta de 3 luni este urmata de:a) minim 2 rapeluri;b) minim 3 rapeluri;c) minim 4 rapeluri;

441. Diareea cu E. coli are o perioada de incubatie de:a) 1-2 zile;b) 3-5 zile;c) peste 5 zile;

442. Se constituie in greseli deontologice:a) incredintarea atributiilor proprii unor personae lipsite de competenta si lipsa

controlului personal;b) indeplinirea atributiilor de prevenire a imbolnavirilor;c) evitarea, in exercitarea profesiei a tot ceea ce este incompatibil cu demnitatea si

moralitatea individuala si profesionala;443. Bolnavii operati cu rahianestezie vor fi asezati in pat in:

a) pozitie de decubit dorsal;b) pozitie Trendelenburg;c) pozitie ventrala;

444. Bolnavii operati trebuie tinuti in sala de urmarire postoperatorie a blocului operator:a) pana cand sunt complet constienti si au functiile vitale stabilite;

b) sunt tinuti pana la externare;c) merg direct in sectia chirurgie;

445. Pentru practicieni independent polita de asigurare pentru riscurile ce decurg din prcatica profesionala:

a) se incheie in nume personal;b) se realizeaza prin societate privata;c) nu este necesara;

446. Debutul meningitelor purulente este:a) brutal, cu febra, frisoane, cefalee puternica si varsaturi;b) lent, fara febra, greturi si varsaturi;c) brutal, cefalee puternica, paralizii;

447. Cum se testează eventuala alergie la novocaină:a) prin injecţie intradermică;b) prin injecţie intramusculară;c) prin injecţie intravenoasă.

448. Cu cit timp inaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h;b) in seara premergătoare;c) cu 1-2 h;

449. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaţiei:a) regim alimentar obişnuit;b) regim hidric;c) dimineaţa şi la pranz regim obişnuit, seara hidric;d) nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaţiei.

450. Care din analgezicele de mai jos, au regim de substanţe stupefiante (opiance)a) fortralul, algocalminul;b) mialginul, fentanilul, morfina;c) piafenul, fortralul, beralginul.

451. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prinintubaţia orotraheală:

a) sangerarea plăgii;b) hTA;c) căderea limbii, astuparea glotei şi asfixierea bolnavului;

452. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie:a) greţuri, vărsături;b) tahicardie, dispnee;c) cefalee persistentă;d) intoleranţă la medicamente.

453. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă ingrijireapostoperatorie a fost eficientă:

a) evaluare;b) planificare;c) implementare;

d) diagnostic de nursing.454. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat in următoarea poziţiepe pat:

a) in decubit dorsal cu două perne sub cap;b) in poziţie Trendclenburg;c) in poziţie laterală stangă sau dreaptă;d) in decubit dorsal, fără pernă, cu capul flectat spre dreapta, cu o tăviţă renală

alături; nu va ridica capul.455. Bolnavii operaţi cu anestezie locală, vor fi aşezaţi in pat in următoarele poziţii:

a) decubit dorsal cu pernă sub picioare;b) decubit lateral;c) decubit ventral;d) decubit dorsal cu capul pe pernă, putand lua orice poziţie doreşte.

456. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi, asistenta vaefectua următoarele activităţi in afară de:

a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit;b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate;c) protejarea zonelor de presiune;d) administrarea unor medicamente specifice.

457. Poziţia Fowler (semişezandă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe:a) torace;b) membre inferioare;c) coloana vertebrală.

458. In poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi:a) pe coloana vertebrală;b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene;c) cu rahianestezie.

459. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu:a) peritonite generalizate;b) irigare cerebrală deficitară;c) operaţii la nivelul membrelor inferioare.

460. In prima oră după anestezia generală, obiectivele planului de ingrijire sunt următoarele,cu excepţia:

a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 in 15 minute;b) supravegherea aspectului pansamentului;c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei;d) mobilizarea la marginea patului.

461. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:a) să eliberăm căile respiratorii;b) să o punem in poziţia de siguranţă;c) să-i controlăm respiraţia.

462. In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşinăfuncţionand, salvatorul trebuie:

a) să oprească motorul;

b) să controleze respiraţia;c) să scoată persoana afară din garaj.

463. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg;b) 100-200 mg;c) 150-250 mg;d) 300-400 mg.

464. Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominalinchis:

a) administrare de calmante;b) transport de urgenţă la spital;c) hemostază locală.

465. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:a) oprirea hemoragiei externe;b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;c) imobilizarea fracturilor osoase.

466. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:a) cu stare de şoc hipovolemic;b) fără complicaţii;c) cu stare de şoc toxicoseptic.

467. Primul ajutor in caz de arsură constă in:a) administrarea de antialgice;b) administrarea de antialergice;c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

468. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.a) eritem;b) flictene;c) gangrena.

469. Care sunt factorii care favorizează degeraturile:a) frigul umed;b) frigul uscat;c) imobilitatea prelungită;d) incălţămintea lejeră.

470. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri:a) de gradul II; b) de gradul III; c) de gradul IV.

471. Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.

472. In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:a) acordul pacientului;

b) să caştigi increderea pacientului;c) să cunoşti natura substanţei ingerate.

473. In cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de:a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată;b) tamponament local;c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată.

474. In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială,se face prin compresiune directă pe:

a) regiunea preauriculară;b) marginea inferioară a mandibulei;c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.

475. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin:a) vărsătură de sange roşu aerat;b) vărsătură de sange ca zaţul de cafea, cu resturi alimentare (eventual);c) vărsătură de sange negru lucios ca păcura.

476. Semnele de certitudine intr-o fractură a membrelor sunt:a) mobilitate anormală, crepitaţie osoasă, intreruperea continuităţii osului;b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură, deformarea regiunii;c) mobilitate anormală, crepitaţie osoasă, impotenţă funcţională.

477. Obiectivul principal in acordarea primului ajutor in cazul unei fracturi la loculaccidentului este:

a) reducerea fracturii;b) prevenirea complicaţiilor - paralizii, hemoragii;c) imobilizarea provizorie.

478. In cazul unei fracturi inchise la un membru inferior, la locul accidentului, asistentamedicală aplică:

a) reducerea precoce, corectă a fracturii;b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi

dedesubtul fracturii;c) calmarea durerii;d) hemostază provizorie.

479. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor;b) sediul fracturilor;c) elasticitatea cutiei toracice.

480. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evităflectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:

a) şoc hemoragie;b) accentuarea durerilor;c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.

481. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;

b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare

sfincteriană.482. In resuscitarea respiratorie prima manevră este:

a) administrarea oxigenului;b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;c) insuflaţia aerului gură la gură.

483. Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?a) 3- 4 minute; b) 8-10 minute; c) 20 minute.

484. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoareapoziţie:

a) decubit lateral drept;b) in orice poziţie;c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.

485. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajulcardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de:

a) 60- 80/min.; b) 40- 60/min.; c) 100-120/min.

486. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintreinsuflaţii şi masajul cardiac extern este de:

a) 1 la 8; b) 2 la 15; c) 1 la 2.

487. Cat timp se va păstra ritmul 2 la 15:a) pană la reluarea respiraţiei spontane;b) pană la apariţia bătăilor inimii;c) pană la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii.

488. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul putand fiincă resuscitat:

a) midriază fixă;b) hipotonie musculară şi pete cianotice;c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.

489. In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea parului.

490. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;c) pacient somnolent, transpirat.

491. Criza de angină pectorală durează in general sub:a) 5 min.;b) 15 min.;c) 30 min.

492. Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi carecedează la nitroglicerină este caracteristică in:

a) angina pectorală;b) infarct miocardic acut;c) stenoză mitrală.

493. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sange;b) durere toracică surdă;c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.

494. Cărui grad de comă ii este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şicutanate:

a) comă profundă grad III;b) comă vigilă grad I;c) comă propriu-zisă grad II;d) comă ireversibilă grad IV.

495. Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:a) decubit dorsal fară pernă;b) decubit lateral sau semi-ventral;c) Trendelenburg.

496. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;b) hemiplegie, afazie;c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.

497. Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:a) o leziune meningeană;b) o leziune cerebrală;c) o leziune medulară.

498. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:a) redoarea de ceafă;b) hemiplegia;c) hipertensiunea arterială.

499. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;b) extracţia corpului cu pensa;c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.

500. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:

a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.