SANATATEA SI ALIMENTATIA SANATOASA LA COPIII PRESCOLARI

NUTRITIA SI ALIMENTATIA SANATOASA LA COPII

Ce este alimentatia rationala si ce alimente sunt necesare in dieta copilului?

O dieta sanatoasa, rationala, include o varietate de alimente care ofera copilului energia si nutrientele necesare unei dezvoltari psihosomatice normale. O alimentatie corespunzatoare nu semnifica doar consumul unor "alimente sanatoase", putand fi consumate o varietate de alimente atat timp cat dieta ramane variata, echilibrata si este consumata in cantitati moderate. Copii, prezinta chiar de la nastere un mecanism intern de reglare al consumului de mancare, astfel ca nou nascutii si sugarii au capacitatea de a semnala aparitia foamei (de obicei prin plans) si de asemenea stiu cand sunt satui si astfel se opresc din alimentare (prin controlul unor semnale interne care indica satietatea).

Odata cu inaintarea in varsta copii au capacitatea de a-si doza alimentele in functie de necesitatile fiziologice specifice varstei.

Cum pot mentine parintii o dieta sanatoasa a copilului?

Cand vine vorba despre o alimentatie sanatoasa, responsabilitatile sunt impartite intre parinti si copil, astfel ca indiferent de greutatea copilului (normo, sub sau supraponderal) sunt recomandate urmatoarele: * parintii trebuie sa ofere copilului o paleta cat mai variata de alimente impartite pe mese si ore regulate. Parintii trebuie sa impuna copilului doar orarul (mese regulate) si tipul alimentelor consumate;* copilul, poate decide singur cantitatea consumata, este indicat ca acesta sa fie lasat sa manance pana se satura.

Dupa o perioada de educare alimentara (stabilirea unui orar al meselor), copilul va invata singur cat si cand poate sa manance. In timp acestia vor evalua si optiunile unei alimentatii sanatoase, vor putea selectiona anumite alimente, de asemenea se vor obisnui cu obiceiurile alimentare familiale.

Parintii pot sustine alimentatia rationala si echilibrata a copiilor precum si dobandirea unor obiceiuri sanatoase, prin urmatoarele: * stabilirea unui program privind timpul liber, in special folosirea calculatorului sau privitul televizorului. Organizatiile internationale de pediatrie recomanda un timp de maxim 2 ore pe zi, alocate unor astfel de activitati. Parintii trebuie sa educe copii prin implicarea lor in alte activitati precum sportul, desenul sau cititul * activitatea fizica regulata trebuie sa fie o actvitate de rutina in sanul familie *sunt recomandate pe cat posibil mesele regulate la care iau parte toti membrii familiei, incercand sa se creeze o atmosfera placuta, pozitiva * controlul medical regulat, cu monitorizarea taliei si greutatii corporale si stabilirea unei diete adecvate in functie de acesti parametrii.

REGIMUL ALIMENTAR

Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o cantitate adecvata de nutrienti, in proportii corespunzatoare si care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza copilul.

O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective.

Dieta potrivita are un rol determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea duratei medii de viata.

Dieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de sanatate, reflectata prin cresterea si dezvoltarea armonioasa si conforma varstei. Ea trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor calorice ale organismului copilului . O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putand avea acelasi meniu ca si un adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata, precum si numarul de portii. Dupa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de vedere al continutului in lipide care ar trebui aduse in dieta.

O dieta hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc crescut de aparitie al obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism glucidic, cu aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea diabetului zaharat), tulburari cardio-circulatorii.

In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor, medicul trebuie sa suplimenteze dieta cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei.

O dieta cat mai variata, care reuneste toate principiile alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni aparitia sindroamelor pluricarentiale.

Specialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati sub forma de suplimente vitaminice farmaceutice. Desi medicii nu recomanda administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat unui copil perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru.

O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind in cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul folic, calciul si fierul.

Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa.

Nevoia de calciu a organismului se modifica pe parcursul cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5 luni, de 600 mg/zi la 12 luni, 800 mg/zi intre 1-10 ani si de 1200 mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si branza. Branza reprezinta si o sursa importanta de vitamina A, sodiu si in cantitati mici, de vitamina B. Alte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in Calciu, insa copiii sunt greu de convins sa le consume. In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta depinde de varsta, sex, rata de crestere si dezvoltare, depozitele minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului digestiv.

Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul, mazarea si fasolea uscata.

PIRAMIDA ALIMENTARA

Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa. Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare.

Alimentele sunt aranjate in piramida, de la baza spre varf, in functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, astfel:*- la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat); acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele complexului B (tiamina, niacina, acid folic);

Se recomanda consumul a 6-11 portii/zi (o portie putand contine o felie de paine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gatit);*- urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi), importanta lor fiind data de continutul in fibre, vitamina C, acid folic, potasiu;*- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate - acestea asigura un aport important de fier si zinc, pe langa bogatul continut in proteine;

Se recomanda 2-3 portii a cate 70-100 grame/zi;

-pe aceeasi treapta ca importanta sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata, budinci); datorita continutului in calciu, potasiu, vitamina D,

Se recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in cazul copiilor, adolescentilor si femeilor ce alapteaza);

*- la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele reprezinta cel mai mic procent de alimente din dieta si trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul substantelor nutritive, pe care le contin in cantitati reduse. In aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smantana, zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.

PRINCIPII DE ALIMENTATIE SANATOASA LA COPII

Gusturile alimentare se formeaza inca din copilarie si persista, deci este foarte important sa se formeze inca de la varste fragede obiceiuri alimentare sanatoase.

De pilda, preferinta pentru consumul abundent de sare (aceasta avand un rol important in aparitia hipertensiunii arteriale) se formeaza in prima parte a copilariei. Tot foarte devreme se formeaza si preferinta pentru alimentele bogate in grasimi.

Studiile in aceasta privinta au demonstrat ca multe cazuri de obezitate se datoreaza unei diete cu un continut foarte mare de calorii (multe dulciuri si grasimi) si isi au originea in copilarie.

1. Caracteristici in alimentatia copiluluia. Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta. b. Un copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.c. Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.

2. Principii in alimentatia copiluluiAlimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza si anume:a. Asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare. b. Asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar.c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si de zahar adaugat.

3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de colectivitati(1) Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului.

(2) Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si nr. 4, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate. De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia energetica zilnica.

(3) In alcatuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara(, cuprinsa in anexa nr. 5)

a. Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.

b. O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.

c. in cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate.

(4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite. (ex. La micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).

(5) Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).

(6) Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite.

(7) Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe.

(8) Se interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor, indiferent de anotimp

4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:a. Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: paine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, peste si oua.

b. Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.

c. Trebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.

d. Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi.

e. Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare.

f. Cantitate de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului; o modalitate practica de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.

g. Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifesta interes.

5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:a. sa asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere

b. sa asigure un aport corespunzator de proteine /zi, prin consum de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia,

c. sa asigure un aport de fier de 8 - 15 mg de fier /zi, prin consum de carne de vaca, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole si alune - cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi

d. Gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasime,

e. Sa asigure o hidratare corespunzatoare varstei.

Material preluat de pe site-ul Ministerului Sanatatii si completat

Strategii de alimentatie sanatoasa pentru copiiAlimentatia adecvata si dieta echilibrata sunt cei mai importanti factori in dezvoltarea armonioasa a copiilor

Exista cinci strategii prin care se poate imbunatati dieta copilului si de a-l incuraja sa capete niste obiceiuri alimentare sanatoase:

1. Organizarea meselor in familie in mod regulat. 2. Servirea de alimente si gustari variate. 3. Parintele un model pentru copii: 4. Evitarea certurilor pentru mancare. 5. Implicarea copiilor.

1. Mesele in familie

 Mesele in familie sunt un ritual placut atat pentru copii, cat si pentru parinti. Celor mici le place siguranta oferita, iar parintii lor au posibilitatea de a tine pasul cu ce se intampla in viata de familie. In plus, aceste intalniri la ofera ocazia parintilor sa vada ce mancaruri le plac celor mici si care nu sunt pe lista lor de favorite.

S-a descoperit ca acei copii care iau masa in familie: mananca mai des fructe, legume si cereale nu consuma prea multe gustari nesanatoase au sanse reduse sa fie atrasi in capcana fumatului, a tigarilor

de marijuana sau a bauturilor alcoolice IMPORTANT

implicarea copilului in pregatirea mesei evitarea certurilor si a moralei in timpul mesei; aceasta trebuie

sa fie un moment de calm si de bunastare

Ce poate fi considerat "masa de familie"? Orice moment in care copilul si parintii stau impreuna la masa,

petrecand timp de calitate si discutand despre lucruri importante, dar care nu produc atmosfera neplacuta. Se mizeaza pe alimentele sanatoase si nutritive in cadrul acestor mese si se alege un moment in care toata lumea sa poata fi prezenta.

2. Rezervele de mancare sanatoasa

Copiii, in special cei mici, vor manca orice gasesc acasa. De aceea este foarte important sa fie controlate mereu rezervele de mancare - si sa se aibe grija ca ele sa contina doar gustari si alimente sanatoase.

Sfaturi generale: Introducerea fructele si legumele in rutina zilnica, incercand sa

se atinga nivelul de 5 serviri pe zi Facilitarea accesului copilului la gustari sanatoase, tinand la

indemana fructe si legume spalate si gata de a fi mancate; alte gustari acceptate sunt iaurtul, pasta de alune sau castane, telina, biscuitii din cereale integrale si branzeturile

Servirea de: carne macra slaba si alte surse bune de proteine, ca ouale sau nucile

Alegerea painii integrale sau cereale complete, pentru ca astfel cel mic va avea necesarul de fibre asigurat

Limitarea aportul de grasimi evitand prajelile si alegand variante sanatoase, ca frigerea, fierberea, gratarul sau gatitul cu aburi

Limitarea proviziile de gustari nesanatoase si cu putina valoare nutritiva, ca chips-urile si bomboanele; a nu se elimina complet aceste placeri ale copiilor, pentru ca ei se vor simti privati astfel - modalitatea cea mai buna este aceea de a le transforma in "gustari de ocazii speciale"

Limitarea rezervelor de sucuri dulci - fie carbogazoase, fie din fructe, dar cu zahar adaugat; serveste lapte si apa in schimb

3. Parintele un model pentru cei mici din familie

Cel mai bun mod de a incuraja alimentatia sanatoasa este ca si parintele sa se hraneasca astfel. Copiii vor urma intotdeauna modelul adultilor pe care ii vad in fiecare zi. Mancand fructe, legume si gustari cu valoare nutritiva, le vor transmite celor mici mesajul corect. O alta modalitate de a fi un exemplu bun este sa se limiteze portiile de mancare si sa n u se exagereze niciodata. Discutii despre cum este sa simti ca ai "burta plina", mai ales daca copiii sunt mici. Se poate spune: "E delicios ce mancam, dar simt ca m-am saturat, asa ca ma voi opri". Sa se incerce sa nu se cada in in extrema cealalta. Parintii care tin mereu diete si cure de slabire pot sa le imprime si copiilor aceleasi sentimente negative. Atitudine trebuie sa fie deschisa si pozitiva atunci cand vine vorba despre mancare.

4. Evitarea certurilor intimpul mesei

Mancarea poate deveni usor o sursa de conflict. Parintii bine intentionati se pot afla in situatia de a-si mitui copiii sau de a se targui cu ei sa manance lucruri sanatoase.

O strategie mai buna ar fi de a le oferi copiilor posibilitatea de a controla ce mananca, dar, in acelasi timp, de a limita mancarea accesibila in casa.

Copiii vor putea decide urmatoarele lucruri: daca le este foame, ce aleg sa manance din felurile oferite si cand sunt satui. Parintii sunt totusi cei care decid ce feluri de mancare le sunt disponibile copiilor, atat in timpul mesei, cat si in rest.

REGULI IMPORTANTE Stabileste un program de alimentatie predictibil. Copiilor le

place sa stie la ce sa se astepte. Nu forta copiii sa termine tot din farfurie. Astfel vor invata sa

treaca peste sentimentul de satietate, ceea ce nu iti doresti. Nu iti mitui copiii cu mancare si nici nu ii rasplati in acest mod.

Evita sa folosesti desertul ca premiu pentru cei ce au terminat de mancat tot.

Nu folosi mancarea ca pe un mod de a-ti arata afectiunea. Cand vrei sa le arati ca ii iubesti, imbratiseaza-i, ofera-le timp sau lauda-i pentru ceea ce au facut.

5. Impicarea copilului

Majoritatea copiilor adora sa decida ce se va manca la cina. Este bine sa se vorbeasca despre alegerile alimentare si despre o dieta echilibrata. Unii copii vor vrea chiar sa ajute la cumparaturi si la pregatirea mesei. Profita deIn aceste momente trebuie sa profitam si sa invatam copilul sa se uite la eticheta produsului cand se afla in magazin.

In bucatarie,se da celui mic sarcini potrivite pentru varsta lui; astfel, nu va exista riscul accidentarii si nici copilul nu se va simti depasit de situatie.

La sfarsitul mesei, sa nu uitam sa il laudam .

Pranzul de la gradinita este un alt moment important, in care cel mic poate invata despre alimentatia sanatoasa. Mai mult decat atat, daca il poate face pe copil sa se gandeasca ce va manca la pranz, s-a facut deja primul pas in a-l convinge sa se alimenteze sanatos.

La magazin, cand facem cumparaturi, cautam impreuna alimente gustoase, hranitoare si care se pot ambala usor.

Inca un motiv important pentru a ii implica pe copii in aceste decizii: ii va ajuta sa ia singuri decizii privind alimentatia lor.

Cel mic nu va prefera in mod automat o salata in locul cartofilor prajiti - totusi, obiceiurile alimentare sanatoase create la o varsta

frageda vor dura toata viata.

Capriciile alimentare ale copiilor

Generalitati

Refuzul de a incerca alimente noi apare frecvent la copii cu varste intre 2 si 6 ani, desi nu e neobisnuit nici pentru un copil de 18-24 de luni, si se manifesta prin refuzul efectiv al copilului de a-si diversifica dieta.

Acesta va consuma acelasi tip de alimente la fiecare masa si poate ajunge sa refuze chiar si produse care anterior ii placeau.

Alte obiceiuri alimentare ce pot alarma parintii includ teama de alimente noi sau refuzul complet de alimentare.

Desi aceste obiceiuri alimentare ingrijoreaza parintii, specialistii considera ca adoptarea lor reprezinta, de fapt, incercarea copilului de a-si manifesta independenta si fac parte dintr-o etapa normala de dezvoltare. In perioada prescolara, procesul de crestere somatica a copiilor inregistreaza o aparenta incetinire, iar apetitul lor poate fi mai diminuat.

La aceasta varsta par a fi mai interesati in a descoperi lumea inconjuratoare decat de a se hrani corespunzator. Acest lucru poate sa ii ingrijoreze, uneori, mai mult decat este cazul, pe parinti. In cazul in care copilul incepe sa refuze consumul unor alimente diversificate si doreste sa isi centreze regimul pe un singur tip de mancare, specialistii recomanda parintilor sa continue sa-i ofere copilului (atat timp cat este hranitor), insa pot incerca sa-i adauge acestuia si alte produse.

Aceasta este o metoda menita sa determine copilul ca in timp, sa consume si alte alimente, si altfel sa adopte o alimentatie corecta si sanatoasa.

Cauze

Motivele pentru care se poate instala aceasta monotonie in alimentatia copilului sunt multiple, insa specialistii considera ca sunt centrate de dorinta copilului de a-si manifesta independenta.

Expertii au observat ca momentul in care copilul incepe sa isi impuna preferintele culinare coincide cu o perioada in care el nu exercita nici un fel de influenta hotaratoare sau vreun control larg asupra lumii din jurul sau, dar este capabil sa constientizeze ca prin refuzul sistematic de a se supune parintilor ii poate deranja pe acestia.

Astfel, se poate ajunge chiar in situatia in care copilul se foloseste de refuzul de a accepta o alimentatie diversificata in scopul de santaj emotional.

Recomandari

Parintii confruntati cu o astfel de situatie sunt sfatuiti sa nu acorde prea multa atentie acestor capricii deoarece cu cat li se va da mai multa importanta, cu atat vor dura mai mult sau chiar se vor amplifica.

Tot ce trebuie sa faca este sa fie atenti ca alimentele consumate sa fie nutritive si sanatoase.

Copilul nu isi va corecta singur comportamentul daca adultul de langa el este prea dur sau prea permisiv. In acest sens, parintele ar trebui sa instituie un orar pentru mese si gustari, dar nu trebuie sa oblige copilul sa manance ce nu doreste.

Chiar si in aceste situatii parintii detin controlul in legatura cu diversitatea nutrientilor oferiti copiilor. Ei sunt sfatuiti sa continue sa realizeze regimul alimentar zilnic al copiilor respectand sugestiile din piramida alimentelor.

Oferindu-i copilului o gama larga de alimente, parintele ii lasa acestuia libertatea de a alege exact ce ii place, satisfacandu-i in acelasi timp si nevoia de a lua decizii independente.

Cu timpul, copilul ajunge sa resimta si el monotonia din alimentatie si va cere singur diversificarea ofertei culinare. Astfel copilul simte ca ia singur hotarari ce il privesc direct si isi dezvolta si obiceiuri nutritionale sanatoase.

Pot exista zile in care copii sa manance mult mai putin decat de obicei (spre ingrijorarea imediata a parintilor).

Aceasta nu este o situatie alarmanta, deoarece el va recupera necesarul caloric consumand alimente in exces zilele urmatoare. Copiii cu un stil de viata sanatos isi vor adapta singuri aportul alimentar in functie de nevoile energetice pe care organismul lor le resimte.

In aceste situatii parintii sunt sfatuiti sa introduca in meniul copiilor si in orarul alimentar cat mai multe gustari (in principal bazate pe fructe, cereale integrale, lactate), pe langa cele trei mese obligatorii.

Variante de gustari: fructe proaspete, branzeturi, legume crude, cereale integrale, sandwich-uri cu unt de arahide.

Recomandari cu caracter general, de care parintii pot tine seama in cazul in care se confrunta cu o astfel de situatie:

- adultii trebuie sa ofere in permanenta exemple copiilor in ceea ce priveste adoptarea unui stil de viata sanatos, iar obiceiurile alimentare nu fac exceptie;- apetitul copiilor trebuie dezvoltat prin stimularea simturilor, deci, cu cat preparatele culinare sunt mai aromate, mai parfumate si ai aspectuoase, cu atat exista mai multe sanse sa atraga atentia si sa deschida pofta de mancare a copilului;- parintii sunt sfatuiti sa introduca in alimentatia copiilor inca de la varsta de 6 luni, legume si fructe cat mai diverse, sub forma de piureuri;- copiii nu trebuie fortati sa manance un aliment pe care nu il doresc sau cand simt ca nu le este foame;- copiii nu trebuie incurajati sa consume intre mese produse hipercalorice avand un continut ridicat de zahar, deoarece le va diminua pofta de mancare.

IMPORTANT

Parintii sunt sfatuiti sa nu ofere gustari copiilor cu mai putin de o ora inainte de ora mesei.

Este important de inteles ca aceste capricii alimentare ale copiilor sunt considerate ca fiind normale doar daca dureaza 7- 10 zile.

Daca insa, copilul refuza o alimentatie corecta mai mult de 2 saptamani, parintii sunt sfatuiti sa consulte medicul specialist.

Teama de alimente noi - neofobia alimentara

Teama de a incerca noi alimente este relativ larg raspandita in randul copiilor.

Parintii sunt sfatuiti sa fie cat mai intelegatori cu copilul si sa nu il oblige sa accepte imediat un aliment nou introdus in dieta.

De obicei sunt necesare mai multe mese in cadrul carora copilul sa regaseasca noul aliment (de preferat gatit in forme diferite pentru a se putea decide care ii place mai mult).

Parintii confruntati cu aceasta situatie ar trebui sa continue sa ofere produsul respectiv, precum si alimente cu care copilul este deja familiarizat pana in momentul in care copilul ajunge sa se obisnuiasca.

Exista copii care pot fi determinati sa incerce un aliment nou daca li se sugereaza ca ar trebui sa guste cel putin o data fiecare tip de mancare din farfurie.

La fel insa, exista si copii reticenti la astfel de sugestii din partea adultilor, caz in care specialistii recomanda parintilor sa nu insiste sau sa oblige copilul sa accepte alimentul daca acesta nu se simte pregatit.

Sunt multe situatii particulare in care copiii imita comportamentul adultilor iar refuzul lor de a accepta un aliment este generat sau intretinut de o atitudine asemanatoare cu cea a unui adult.

Este important de retinut ca obiceiurile alimentare ale copiilor se modifica in timp, iar ceea ce la inceput nu le placea sau nu era consumat cu placere poate fi ulterior integrat in alimentatia zilnica relativ usor.

Desi obisnuirea copilului cu produse noi poate initial sa para un proces anevoios, pe termen lung, rezultatele sunt benefice atat pentru el (deoarece organismul sau beneficiaza de o gama variata de nutrienti) cat si pentru familia sa (deoarece pregatirea fiecarei mese nu va mai fi o corvoada).

!!!!

Studii recente efectuate pe gemeni au demonstrat faptul ca teama de a incerca noi alimente are si o importanta componenta genetic.

Refuzul categoric de a manca

Copiii privesc in general refuzul de a consuma diverse alimente ca pe o modalitate excelenta de a-si santaja emotional parintii; daca in timpul mesei copilul decide ca nu va manca ceea ce ii este servit si isi manifesta explicit preferinta pentru un alt fel de mancare, de cele mai multe ori mama ii va pregati felul preferat.

Astfel copilul simte ca isi impune propria-i vointa si ca poate influenta si comportamentul celor din jur.

Refuzul acesta este un capriciu alimentar care, daca ii este indeplinit de prea multe ori, poate degenera, copilul incepand sa aiba pretentii din ce in ce mai exagerate.

De aceea, specialistii recomanda parintilor sa ofere copiilor o gama cat mai variata de alimente, care sa le asigure necesarul caloric si nutritiv, sa le satisfaca in acelasi timp nevoia de nou si sa se adapteze gusturilor lui.

Gustarile

Gustarile sunt recomandate a fi introduse in meniul copiilor, acestea putand fi surse excelente de nutrienti si energie daca au un continut sanatos si nu dezechilibreaza orarul propriu-zis al meselor. Gustarile trebuie integrate in program astfel incat sa fie servite cu 1

ora si jumatate, maxim 1 ora inainte de urmatoarea masa, altfel putand afecta negativ apetitul copilului, care nu va mai dori sa manance.

Totusi, gustarile nu trebuie sa fie confundate cu deserturi.

O gustare sanatoasa este compusa din oricare din: fructe si legume proaspete, cereale integrale, branzeturi, dar si lapte, sucuri de fructe, piureuri de fructe, covrigei sau sandwich-uri usoare. Cantitatea este si ea importanta: daca gustarea este abundenta, copilul isi va pierde pofta de mancare.

Gustarile pot fi alcatuite si din sucuri, insa in cantitate moderata, chiar daca cele naturale aduc nutrienti importanti (prea mult suc inseamna, de cele mai multe ori, prea mult zahar). Sucurile (si bauturile in general) ar trebui servite dupa masa pentru a nu influenta apetitul.

IMPORTANT

Parintii copiilor pretentiosi la mancare sunt sfatuiti, ca pana ce acestia isi dezvolta propriile preferinte culinare, sa le ofere o alimentatie sanatoasa, care sa fie echilibrata in principii nutritive (se recomanda evitarea dulciurilor), si care sa satisfaca necesarul caloric al organismului.

Daca copilul a inceput deja sa isi exprime anumite preferinte, parintii ar trebui sa incurajeze noile obiceiuri, daca acestea sunt sanatoase.

In cazul in care copilul are tendinta de a exagera in consumul dulciurilor, acestea ar trebui inlocuite cu fructe (care pot satisface nevoia de dulce).

Copiii nu trebuie fortati sa consume produse cu care nu sunt obisnuiti sau pe care declara vadit ca nu le agreeaza, doar

pentru ca parintii le considera nutritive, ci trebuie sa aiba mereu o alternativa.

Specialistii avertizeaza ca prin fortarea unui copil sa consume un anumit aliment parintii ii pot afecta pe termen lung comportamentul alimentar (efectele putand fi resimtite chiar si la varsta adulta).

In schimb, daca copilul are in fata variante si alimente diverse, simte ca el este cel care isi hotaraste meniul, iar acest lucru ii ofera siguranta propriilor decizii, dar si puterea de a-si dezvolta obiceiuri alimentare sanatoase pe care le va promova in perioada adulta.

Cauze ale alimentatiei neadecvate

Care sunt cauzele unei diete sarace, neadecvate?

Un numar mic al copiilor care au o alimentatie neadecvata atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, sunt diagnosticati cu diferite boli organice care interfera cu alimentatia normala, insa cauzele implicate in majoritatea cazurilor de alimentatie neadecvata sunt cele de ordin social (posibilitati materiale reduse) sau familiale (educatie inadecvata).

Diversitatea alimentatiei

In cazul in care copilul este expus unei alimentatii nesanatoase (gen fast-food, sucuri artificiale), acesta este tentat sa renunte la restul alimentelor, de aceea este important ca parintii sa ofere copilului o varietate cat mai mare de alimente sanatoase. Necesitatea alegerii alimentelor, este caracteristica copiilor a caror vointa nu este suficient de puternica pentru a refuza anumite produse alimentare.

Copii mananca de obicei ceea ce vor si nu ceea ce li se impune, in functie de optiunile care le sunt oferite.

Statusul emotional

Chiar si o tulburare emotionala trecatoare si minora (anxietate, frica), poate sa declanseze o alimentatie excesiva sau dimpotriva insuficienta. Cantitatea alimentelor variaza in functie de varsta si efortul fizic zilnic (consumul de energie), astfel ca spre exemplu acesta poate sa consume dimineata o cantitate mare de alimente, ca apoi seara sa manance mult mai putin; acelasi copil poate sa inverseze cantitatile de alimente in urmatoarele zile in functie de efortul fizic depus.

Parintii trebuie sa accepte acest comportament alimentar, pentru ca este normal, in

special in perioada de crestere astfel ca nu este indicata alimentatia fortata.

Parintii nu trebuie sa se ingrijoreze nici in cazul copiilor care au o dieta

sanatoasa, dar redusa cantitativ, acestia avand nevoie de mai putine calorii pentru a-si

desfasura activitatile zilnice obisnuite. De asemenea, alti copii de aceeasi varsta consuma

cantitati mai mari de alimente decat in mod normal.

Consecinte ale alimentatiei neadecvate

O dieta neadecvata, este cauza cea mai frecventa a sindromului de malnutritie (afectiune caracterizata prin dezvoltate staturo-ponderala necorespunzatoare varstei, datorita deficitului alimentar de vitamine si nutriente alimentare).

De asemenea, alimentatia irationala poate duce la aparitia obezitatii, care are implicatii socio-emotionale si mai ales de sanatate, importante.

Copii subnutriti - dezvolta imunosupresie dobandita (datorita deficitului de vitamine si nutrienti necesari unei bune functionari a sistemului imun), fiind astfel predispusi diferitelor afectiuni, in special infectioase.

Copii supraponderali - au un risc crescut de a dezvolta diferite afectiuni cronice (care apar la maturitate sau chiar in adolescenta tarzie), precum hipertensiune arteriala, dislipidemia (in special hipercolesterolemia), diabetul zaharat de tip 2 (aparut la maturitate si care se trateaza prin dieta alimentara sau antidiabetice orale, insulina fiind necesara doar in cazurile complicate si decompensate), astmul bronsic si apneea de somn (oprirea respiratiei pentru cateva secunde in timpul somnului, frecvent asociata cu obezitatea).

Copii malnutriti - subponderali (in special copii cu tulburari de alimentatie), au un risc crescut de a dezvolta osteoporoza, amenoree (lipsa menstruatiilor) iar in cazuri severe disfunctii ale altor aparate si organe, precum inima sau ficatul.

Copii supraponderali

Dieta in cazul copiilor supraponderali

Termenul de copil supraponderal sau de copil cu tendinta de a dezvolta obezitate este folosit de medici in cazul copiilor cu o greutate necorespunzatoare varstei si staturii lor.

Greutatea corporala este de obicei masurata prin calculul indicelui de masa corporala (IMC) care raporteaza greutatea la inaltime.

In cazul parintilor ingrijorati in legatura cu greutatea copilului este recomandat un consult medical (la medicul de familie sau medicul pediatru) in care sunt evaluati indicii de crestere si se discuta de asemenea despre obiceiurile alimentare ale copilului si despre istoricul medical al acestuia.

In cazul in care copilul prezinta de la nastere o valoare mare a indicelui de masa corporala, acest lucru nu trebuie sa-i ingrijoreze pe parinti, acestia fiind parametrii care se incadreaza in limite

normale intr-o populatie data. Daca indicele de masa coporala s-a modificat brusc in sens pozitiv, copilul are un risc crescut de a devenii supraponderal, de aceea este importanta monitorizarea regulata a parametrilor de crestere. In cazul copiilor care au un istoric familial de obezitate riscul de a deveni supraponderali creste odata cu varsta. Copii supraponderali au de asemenea un risc crescut de a dezvolta in timp anumite afectiuni sau complicatii precum hipertensiunea arteriala sau diabetul.

In cazul in care medicul sugereaza o problema legata de greutatea corporala, acesta poate sa recomande consiliere nutritionala si un program zilnic de exercitii fizice.

Sunt de asemenea importante controalele medicale regulate pentru a putea observa din timp orice problema de sanatate asociata obezitatii.

Abordarea copiilor supraponderali

Asociatiile internationale de pediatrie si nutritie precum si organizatiile internationale de prevenire a bolilor cardiovasculare au pus la punct diferite protocoale destinate tratarii copiilor supraponderali.

Toate aceste ghiduri au in final un scop comun si anume: decat sa se exercite o presiune exagerata asupra copiilor supraponderali in scopul unei pierderi semnificative in greutate este suficient sa se incerece mentinerea greutatii prezente ca apoi odata cu cresterea in inaltime sa se ajunga la parametrii costitutionali normali. Dietele cu o restrictie calorica severa sunt recomandate doar in cazul copiilor cu obezitate morbida (IMC > 35, in mod normal IMC <25).

Cum pot fii ajutati copiii supraponderali?

Parintii au o mare responsabilitate privind stilul de viata al copiilor. Alimentatia echilibrata este elementul cel mai important in prevenirea obezitatii. Sunt recomandate urmatoarele: - eliminarea din dieta zilnica a bauturilor si alimentelor cu adaos de zahar (bauturi energizante, sucuri de fructe si cocteluri imbogatite cu zahar, dulciuri concentrate).

Acest lucru este important in cazul copiilor a caror sursa energetica provine din consumul acestor produse alimentare, eliminarea lor are ca efect scaderea in greutate - interzicerea unor alimente nu are intodeauna efectul scontat, acest lucru sporeste curozitatea copilului, astfel ca acestia vor incerca sa consume aceste alimente pe ascuns ori de cate ori vor avea ocazia - responsabilitatile legate de pastrarea unei diete corespunzatoare trebuie impartite intre parinti si copii.

Copilul poate sa aleaga liber dintre optiunile alimentare pe care i le ofera parintii - stabilirea unui orar regulat al meselor si evitarea gustarilor la ore nepotrivite este extrem de importanta in mentinerea unei greutati corporale normale.

Parintii trebuie sa stie sa dozeze principiile alimentare in functie de varsta si exercitiul fizic zilnic (de exemplu, un exercitiu fizic excesiv necesita cresterea numarului de calorii) - este recomandata o diversitate cat mai mare a alimentelor care pot fi consumate.

Stabilirea unei diete corespunzatoare se poate realiza dupa ghidul piramidei alimentare (in acest ghid alimentele sunt clasificate si recomandate in alimentatie in functie de nutrientele si caloriile care le contin):

- continutul caloric al alimentelor servite la masa trebuie sa fie corespunzator varstei copilului pentru a evita cresterea anormala in greutate; - evitarea compensarii unor activitati, cu diferite alimente; - este recomandat ca desertul servit la sfarsitul mesei sa aiba un continut caloric redus (iaurt de fructe, salata de fructe) si sa fie evitat consumul dulciurilor concentrate (bomboane, caramele etc.). De asemenea, este recomandat ca fiecare membru al familiei sa consume o singura portie de desert, astfel incat copilul sa nu fie tentat sa ceara o noua portie.

Este recomandata gasirea unui echilibru, a unei balante intre alimentele consumate si efortul fizic depus de copilul supraponderal. Astfel se recomanda urmatoarele: - exercitiu fizic regulat si evitarea sedentarismului - reducerea timpului petrecut in fata televizorului si calculatorului precum si incurajarea activitatiilor in aer liber - controlul medical regulat in special in cazul copiilor la care se suspicioneaza o afectiune asociata.

Sprijinul emotional si social al copiilor supraponderali

Odata cu inaintarea in varsta copilul realizeaza singur importanta pastrarii unei greutati normale. Statura longilina si greutatea corporala mica sunt idealurile societatii in care traim.

Un numar destul de mare de copii si adolescenti sunt nemultumiti de aspectul fizic general, lucru frecvent intalnit chiar si in randul copiilor care nu au probleme de greutate.

Copiii supraponderali sunt deseori tinta glumelor aparute in anturajul acestora, lucru care afecteaza profund respectul de sine si poate da nastere unor tulburari psihice, precum depresia. Indiferent de parametri fizici ai fiecarui copil, pediatrii recomanda parintilor sa incerce sa-i ajute pe acestia in instituirea unei diete sanatoase si in acceptarea aspectului fizic al acestora.

Dezvoltarea unui stil de viata sanatos, cresterea increderii in sine precum si acceptarea aspectului fizic se realizeaza prin:

- evitarea criticarii in public a greutatii copilului.

Felul in care parintii vorbesc despre aspectul fizic al copilului, fie in public, fie in particular, poate avea un impact neprevazut asupra asupra imaginii proprii.

Este indicat ca in discutiile cu copilul sa i se explice acestuia importanta unei alimentatii echilibrate si astfel a pastrarii unei greutati normale; - oferirea unui exemplu pozitiv in legatura cu un stil de viata sanatos care promoveaza activitatea fizica regulata, evitarea sedentarismului, precum si mentinerea unei alimentatii sanatoase; - incurajarea copilului in participarea unor activitati extracuriculare, ca de exemplu sportul sau lectiile de actorie.

Activitatea fizica poate ajuta la intarirea fizicului, precum si in cresterea increderii in sine.

Copilul poate sa incerce mai multe tipuri de activitati sportive, pana cand gaseste unul care il atrage in mod deosebit.

Lectiile de actorie sunt extrem de utile in cizelarea personalitatii si cresc de asemenea stima de sine si increderea in sine;- incurajarea activitatilor sociale care au loc in comunitatile de provenienta, precum activitatile extrascolare (cercuri de poezie,

pictura) sau implicarea in activitati religioase (corul bisericii); - atentie in selectarea alimentelor, uneori fiind indicat ajutorul unui specialist nutritionist pentru stabilirea unor ghiduri alimentare

Lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor

Nr. crt.

Alimentenerecomandate

Limita de la care

alimentele devin

nerecomandate

Exemple de categorii de

alimente care prin continut sau

forma de prezentare pot fi

nerecomandate

1 Alimente cu

continut mare de

zahar*

peste 15 g zahar/100gprodus

- prajituri,

- bomboane,

- acadele,

- alte produse similare

2 Alimente cu

continut mare de

grasimi

peste 20 g/100 g produs,

din care, cumulativ:

- grasimi saturate

peste 5 g/ 100 g

produs :

- acizi grasi trans

peste 1g/100g

- hamburgeri,

- pizza,

- produse tip patiserie,

- cartofi prajiti

- alte alimente preparate

prin prajire,

- maioneze,

- mezeluri grase

produs - alte produse similare

3 Alimente cu

continut mare de

sare

peste 1,5 g sare/100 g

produs (sau peste 0,6g

sodiu/100g produs)

- chips-uri,

- biscuiti sarati

- covrigei

- sticks-uri sarate,

- snacks-uri,

- alune sarate

- seminte sarate,

- alte produse similare

4 Bauturiracoritoare**

- Orice tip de bauturi

racoritoare, cu exceptia

apei potabile imbuteliate

sau a apei minerale

imbuteliate

5 Alimente cu

continut ridicat de

calorii pe unitatea

de vanzare

Peste 250-300 kcal peunitatea de vanzare

- orice tip de aliment care,

prin continut, aduce un

aport de calorii de peste

300 kcal pe unitate de

vanzare

6 Alimenteneambalate***

- Alimente vrac- Sandvisuri neambalate

7 Alimente - Alimente care nu

neetichetate****respecta prevederile HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cumodificarile si

completarile ulterioare

* Fac exceptie fructele si legumele proaspete** In incinta scolilor se va vinde numai apa potabila sau minerala imbuteliata pentru a creacopiilor deprinderea de a o bea.*** Se excepteaza bananele si citricele.**** Pentru crearea unor deprinderi nutritionale sanogene se recomanda etichetareanutritionala.

Necesarul zilnic de calorii, substante nutritive si elemente minerale pentru copii si adolescenti

A. Necesarul zilnic de calorii si substante nutritive pentru copii si adolescenti

Copii Adolescenti

Baieti Fete

1-3 ani

4-6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-19 ani

11-14 ani

15-19 ani

1 2 3 4 5 6 7

Calorii

- necesarmediu1.300 1.8002.400 3.1003.500 2.600 2.800

- variatiiposibile

in functiede

caracteristicile900- 1.300-1.700- 2.200-3.000- 1.800- 2.000-

grupului1.800 2.3003.300 3.700 3.9003.000 3.000

Proteinetotale

- necesarmediu 44-51 g 61-70 g 82-94 g 106-121 g 120-137g 89-101 g 96-109 g

- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric31-70 g 44-90 g 58-129 g 75-144 g 102-152 g 61-117g 68-117 g

- % dinvaloarea calorica14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16%14-16% 14-16%

Proteineanimale

- necesarmediu 31-36 g 40-46 g 49-56g 52-55 g 60-69 g 49-55 g 48-54 g

- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric22-49 g 29-59 g 35-77 g 41-79g 51-76 g 34-64 g 34-59 g

- % dincantitatea proteinelortotale70%65%60%55%50%55% 50%

Proteinevegetale

- necesarmediu 13-15 g 21-24 g 33-38g 54-66 g 60 - 69 g 40-46 g 48-55 g

- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric9-21 g 15-31 g 23-52 g 34-65g 51-76 g 25-55 g 34-58g

- % dincantitatea proteinelor totale30%35%40%45% 50% 45% 50%

Lipidetotale

- necesarmediu 49-60 g 58-68 g 65-77 g83-100 g 94-113 g 70-84 g 75-90 g

- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric34-77 g 42-87 g 46-106 g 71-119 g 81-126g 49-87 g 54-97 g

- % dinvaloarea calorica35-40% 30-35% 25-30%25-30% 25-30% 25-30% 25-30%

Lipideanimale

- necesarmediu 37-45 g 44-51 g 49-58 g58-70 g 60-79 g 50-59 g 53-63 g

- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric26-58 g 32-65 g 35-80 g 50-83g 57-88 g 37-68 g 38-68 g

- % dincantitatea lipidelortotale75%75%75%70% 70%70% 70%

Lipidevegetale

- necesarmediu 12-15 g 14-17 g 16-19 g 25-30g 28-47 g 20-25 g 22-27 g

- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric8-19 g 10-22 g 11-26 g 21-36g 24-38 g 11-29 g 16-29g

- % dincantitatea lipidelortotale25%25%25%30% 30%30% 30%

Glucide

- necesarmediu 143-168g 220-240g 322-351g 416-454g 470-521g 349-380g376-410g

- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric100-222g 174-309g 228-483g 295-541g 402-571g241-439g 268-439g

- % dinvaloarea calorica45-53% 50-55% 55-60%55-60% 55-60% 55-60%55-60%

B. Necesarul zilnic de elemente minerale pentru copii si adolescenti

Grupa de varsta

Elemente minerale

Calciumg

Fosformg

Magneziumg

Fiermg

Zincmg

Iodmg

Copii

0 - 12 luni 800 400 70 7 4 40

1 - 3 ani 900 400 125 8 7 60

4 - 6 ani 900 500 180 9 9 80

7 - 9 ani 1100 700 220 10 10 100

10 - 12 ani 1200 800 270 12 12 120

Baieti

13 - 15 ani 1200 1000 330 13 14 140

16 - 19 ani 1300 1100 360 16 15 150

Fete

13 - 15 ani 1100 900 310 15 14 130

16 - 19 ani 1200 1000 310 18 14 140