Rudenia poate sa fie fireasca sau civila.

Rudenia fireasca reprezinta legatura de sange, legatura dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, sau care fara a descinde unele din altele au un autor comun.

Linia de rudenie, ce poate fi dreapta sau colaterala, reprezinta sirul persoanelor intre care exista rudenia.

Rudenia in linie dreapta presupune deci fie legatura de rudenie intre persoane care coboara unele din altele , fie legatura de rudenie intre persoane care nu sunt nascute unele prin altele dar intre ele exista un sir neintrerupt de nasteri. Sunt rude in linie directa de exemplu: mama, fiica, nepoata de fiica...

Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descenta dupa cum leaga o persoana cu cei din care coboara sau invers.

Rudenia in linie colaterala presupune legatura de rudenie dintre doua persoane care au un autor comun, dar nu descind unele din altele. De exemplu: surorile intre ele, verisorii primari intre ei...

Rudenia din casatorie presupune conceptia sau nasterea unei persoane in cadrul casatoriei parintilor sai, in timp ce rudenia din afara casatoriei presupune ca, conceptiaatat conceptia cat si nasterea persoanei intervin fara ca parintii sai sa fie casatoriti.

Rudenia civila nu se bazeaza pe legatura de sange ci pe adoptie

Afinitatea

Afinitatea nu este definita de lege. In doctrina, ea a fost definita ca fiind legatura dintre sot si rudele celuilalt sot. De exemplu sunt afini: nora si socrii, ginerele si socrii sai, cumnatii intre ei. Afinitatea nu exista insa intre cuscrii precum si intre cei doi soti. Afinitatea este un efect al casatoriei, existand numai atat timp cat casatoria nu inceteaza sau nu se desface prin divort.

 

RUDENIA

 

 

Articolul 45 C.fam. defineste rudenia fireasca ca fiind legatura

care se bazeaza pe descendenta persoanelor una din alta sau pe faptul ca mai multe

persoane au un ascendent comun.

 

Alaturi de aceasta forma a rudeniei, bazata pe legatura de sânge

dintre doua persoane, existasi rudenia civila fundamentata pe actul juridic al adoptiei si constând în legatura izvorâta din adoptie între adoptat si descendentii sai pe de o parte, si adoptator si rudele sale, pe de alta parte.

 

O alta clasificare a rudeniei se face dupa linia de rudenie în:

 

-rudenia în linie dreapta, care se bazeaza pe descendenta unei

persoane din alta, fie în mod direct, în sensul ca persoana este copilul celeilalte, fie

în mod indirect, în sensul ca între persoanele respective exista un sir neîntrerupt de

nasteri (ex.:bunic-nepot);

-rudenie în linie colaterala, bazata pe faptul ca mai multe

persoane au un ascendent comun (ex.: rudenia dintre frati, veri primari, etc.).

 

Rudenia în linie dreapta, în functie de sensul sau urcator sau

coborâtor, poate fi:

 

-rudenie în linie ascendenta, care leaga o persoana cu cei care

coboara (de ex.: copil – parinti – bunici);

- rudenie în linie descendenta, care leaga o persoana cu cei care

coboara din ea (de ex.: parinti – copil – nepot).

 

Rudenia fireasca (de sânge) se mai poate clasifica în:

 

-rudenie din casatorie, aceea dintre parinti si copii rezultati din

casatorie;

-rudenie din afara casatoriei, aceea dintre parinti si copiii

conceputi în afara casatoriei.

Dreptul nostru acorda aceeasi ocrotire rudeniei din casatorie si

aceleia din afara casatoriei. Astfel, potrivit art. 63 C.fam., copilul din afara casatoriei a

carui filiatie a fost stabilita are, fata de parintele sau si rudele acestuia, aceeasi

situatie legala ca a copilului din casatorie. În acelasi sens Constitutia României

prevede în art. 44 pct. 3 norma potrivit careia copiii din afara casatoriei sunt egali în fata legii cu cei din casatorie.

 

1. Gradele, întinderea si efectele rudeniei.

Legatura de rudenie este exprimata prin gradele de rudenie,

care stabilesc întinderea, dar si masura apropierii rudeniei între doua persoane.

 

Potrivit art. 46 C.fam., gradul de rudenie se stabileste, în linie

dreapta dupa numarul nasterilor, fiul fiind asadar ruda de gradul întâi, nepotul si

bunicul de gradul doi s.a.m.d., iar în linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcând de la persoana al carei grad de rudenie se stabileste, pâna la ascendentul comun si apoi coborând pâna la persoana fata de care gradul de rudenie se stabileste, astfel ca fratii sunt rude de gradul doi, verii primari sunt rude de gradul patru, etc.

Stabilirea gradelor de rudenie si deci a întinderii rudeniei este importanta întrucât adesea, legiuitorul conditioneaza producerea unor efecte juridice de existenta acestor raporturi.

 

Asemenea reglementari se gasesc atât în dreptul familiei, cât si

în alte ramuri de drept.

 

Exemple:

 

• casatoria este oprita între rudele în linie colaterala, pâna la

gradul patru inclusiv (art. 4 C.fam.);

 

• obligatia de întretinere exista între anumite rude apropiate,

prevazute de lege (art. 86 C.fam.);

 

• curatela poate fi instituita la cererea rudelor (art. 154

C.fam.);

 

• în materie succesorala, vocatia succesorala exista pentru

descendenti, ascendenti si rudele în linie colaterala pâna la gradul patru inclusiv (art. 639 si urm. C.civ.);

 

• obtinerea si recuzarea judecatorilor sau a expertilor se

poate face pe motiv ca sunt rude cu partile (art. 27, 28 si 204 din C.proc.civ.);

 

• cauza de nepedepsire (de ex., în cazul infractiunii prevazute de art. 262 C.pen., nedenuntarea unor infractiuni sau a tainuirii prevazuta de art. 221 C.pen.).

 

2. Dovada si durata rudeniei

 

Mijloacele de proba ale rudeniei firesti difera în raport cu

interesul urmarit prin dovedirea rudeniei164

 

a)Când se urmaresc efecte de stare civila dovada rudeniei se

face, în principiu, cu acte4le de stare civila (art. 22 din Decretul nr. 31/1954);

 

b) Când se urmaresc astfel de efecte, de regula, patrimoniale,

dovada rudeniei se poate face prin orice mijloc de proba.

 

Exemple:

 

-în caz de opozitii la casatorie pe motiv de rudenie între cei ce

vor sa se casatoreasca (art. 6 si 7 C.fam.)165;

-în cazul stabilirii obligatiei de întretinere între rudele prevazute

de art. 86 C.fam.;

- în cazul actelor juridice prohibite între anumite rude;

-la recuzarea judecatorilor sau a expertilor pentru ca sunt rude

cu partile (art. 27, 28 si 204 C.proc.civ.) etc.

Chiar si în aceste cazuri, care au în principiu natura patrimoniala,

dovada statutului civil al unei persoane se face în primul rând prin actele de stare

civila.

 

În principiu, rudenia produce efecte numai daca este dovedita.

Durata rudeniei de sânge este permanenta, în timp ce rudenia

bazata pe adoptie, dureaza atâta timp cât fiinteaza actul juridic al adoptiei.