rompetrol rafinare s.a. memoriu de prezentare rapmph-old.anpm.ro/upload/127637_rompertrol_memorandum...

of 117 /117
ROMPETROL RAFINARE S.A. MEMORIU DE PREZENTARE "REABILITAREA SI AMENAJAREA ZONEI DE TEREN DIN INCINTA SC ROMPETROL RAFINARE SA– RAFINARIA VEGA, PLOIESTI, PE CARE SUNT AMPLASATE BATALURILE CONTINAND GUDROANE ACIDE SI REZIDUURI PETROLIERE24 APRILIE 2014 Elaborator: Neue Bergstrasse 13 64665 Alsbach, Germany

Upload: others

Post on 01-Sep-2019

25 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ROMPETROL RAFINARE S.A.

MEMORIU DE PREZENTARE "REABILITAREA SI AMENAJAREA ZONEI DE TEREN DIN

INCINTA SC ROMPETROL RAFINARE SA– RAFINARIA

VEGA, PLOIESTI, PE CARE SUNT AMPLASATE

BATALURILE CONTINAND GUDROANE ACIDE SI

REZIDUURI PETROLIERE”

24 APRILIE 2014

Elaborator:

Neue Bergstrasse 13

64665 Alsbach, Germany

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

2

"REABILITAREA SI AMENAJAREA ZONEI DE TEREN DIN INCINTA SC ROMPETROL RAFINARE SA-RAFINARIA

VEGA, PLOIESTI, PE CARE SUNT AMPLASATE BATALURILE CONTINAND GUDROANE ACIDE SI

REZIDUURI PETROLIERE”

ACORD DE SERVICII TEHNICE RR 2 / 30.01.2014 CDM Smith confirma deplinatatea si acuratetea acestui raport prin semnaturile de mai jos. CDM Smith este responsabil pentru versiunile electronice, care sunt copii adevarate si exacte ale acestui raport. CDM Smith nu va fi responsabil pentru schimbarile facute versiunilor electronice ale acestui document.

Pregatit de: 24 Aprilie 2014 Dr.-Ing. Heiko Huber Data Inginer de Proiect

Pregatit de: 24 Aprilie 2014 Dr.-rer.nat Katja Amstätter Data Chimist de Proiect

Pregatit de: 24 Aprilie 2014 Dr. Roger Olsen Data Expert Remediere

Pregatit de: 24 Aprilie 2014 Dipl.-Geol. Oliver Neßler Data Manager de Proiect

Aprobat de : 24 Aprilie 2014 Dipl.-Geol. Guido Ebert Data Manager de Program

Signature Page

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

3

CUPRINS

Pagina cu semnaturi ............................................................................................. 2

Cuprins .............................................................................................................. 3

Anexe .............................................................................................................. 5

Lista tabelelor ........................................................................................................ 7

Acronime si abrevieri ............................................................................................ 9

Sectiunea 1. Informatii generale..................................................................... 11

Sectiunea 2 Descrierea proiectului .............................................................. 12 2.1 Rezumatul proiectului ................................................................... 12 2.2 Obiectivele actiunii de remediere ................................................... 18 2.3 Prezentarea tehnologiilor de remediere .......................................... 21 2.3.1 Mediu de interes: Apa Subterana ................................................... 22 2.3.2 Mediu de interes: Apa contaminata de la suprafata batalurilor.............24 2.3.3 Mediu de interes: Deseu(gudroane acide) si sol contaminat ...............26 2.3 4. Mediu de interes: Aer ..........................................................................36 2.3.5 Facilitati si zone tehnice, administrative si sociale...............................38 2.3.6 Tehnici si instrumente pentru managementul mediului inconjurator; Protectia si prevenirea incendiilor .....................................................38 2.3.7 Materii prime si utilitati ........................................................................39 2.3.8 Noi rute de acces sau schimbari ale celor existente............................44 2.3.9 Resurse naturale folosite in cadrul proiectului .....................................45 2.3.10 Metode folosite in cosntructii ...............................................................45 2.3.11 Relatia cu alte proiecte existente sau proiectate .................................46 2.4 Alte activitati care pot aparea in cadrul proiectului ...............................46 2.5 Locatia proiectului ...............................................................................46 2.6 Scurta descriere a impactului potential ...............................................46

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

4

Sectiunea 3

Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea evacuarea si dispersia poluantilor in mediu ......................................................... 48

3.1 Protectia calitatii apelor ..................................................................... 48

3.2 Protectia aerului ............................................................................. 49

3.3 Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor ................................... 56

3.4 Protectia impotriva radiatiilor ......................................................... 59

3.5 Protectia solului si subsolului ......................................................... 59

3.6 Protectia eco-sistemelor terestre si acvatice ................................. 59

3.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public . 60

3.8 Managementul deseurilor generate pe sit ..................................... 61

3.9 Managementul substantelor periculoase ....................................... 61

Sectiunea 4 Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară ....................................................................... 67

Sectiunea 5 Lucrari de dezafectare si reabilitare ............................... 69

Sectiunea 6 Atasamente ................................................................... 70

6.1 Rezultate ale studiilor de investigare anterioare ................................. 75

6.2 Studiul de Investigare Actual realizat de CDM Smith ............................... 79

6.3 Studiul de Tratabilitate realizat de CDM Smith ..................................... 93

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

5

Anexe Anexa 1 Planurile Amplasamentului

Anexa 1.1 Localizarea forajelor si a gropilor de testare

Anexa 1.2 Harta hidrogeologica

Anexa 2. Sectiuni geologice si geotehnice

Anexa 2. 1 Sectiunea 1-1

Anexa 2.2 Sectiunea 2-2

Anexa 2.3 Sectiunea 3-3

Anexa 2.4 Sectiunea 4-4

Anexa 3. Plan de Actiune

Anexa 3.1 Program pentru Actiuni Corective

Anexa 3.2 Organizare de santier si faze de lucru

Anexa 3.3 Schema Flux a proceselor de testare

Anexa 3.4 Infrastructura santierului de constructii

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

6

SUMAR FOTOGRAFII Pagina

Figura 2-1 Proiect Exemplu de Statie de Tratare a Apelor Subterane 24

Figura 2-2 Fluxul Preliminar de Curgere pentru Statia de Tratare a Apei de Suprafata 26

Figura 2-3 Schema procesului de S/S in situ 28

Figura 2-4 Instalatie de foraj cu “Burghiu" si "Gluga Kelley" 30

Figura 2-5 Exemplu de Hote (gluga) de Captare utilizate pentru extragerea Gazului in timpul lucrarilor S/S in situ 30

Figura 2-6 Schema unei statii de alimentare cu aditivi pentru procesul de S/S in situ 31

Figura 2-7 Sistem de Transfer pentru Alimentarea S/S in situ 31

Figura 2-8 Instalatie de forat cu Excavator pe Materiale de Sprijin 32

Figura 2-9 Butoi pentru Amestec la Suprafata 32

Figura 2-10 Instalatie de Forat pentru Investigatie si Control in timpul procesului S/S in situ 33

Figura 2-11 Manipularea Silo - Containerelor pentru Gestionarea Aditivilor 34

Figura 2-12 Utilaj pentru Lucrari de Terasamente; Autogreder 34

Figura 2-13 Utilaj pentru lucrari de Terasamente; Incarcator frontal 35

Figura 2-14 Utilaj pentru Lucrari de Terasamente; Excavator Hidraulic 35

Figura 6-2 Harta rezistivitatii 150 MNN (R8) 76

Figura 6-3 Secțiunea arată rezistivitatea determinata pe profilul P1, NNV-SSE (R8) 77

Figura 6-3-Date interpretative geologice Secțiune profil P1, NNV-SSE 77

Figura 6-4 Gropi de testare la marginea batalurilor 80

Figura 6-5 Foraj în interiorul batalurilor 81

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

7

LISTA TABELELOR

Tabel 2-1 Estimarea cantitatilor de gudroane acide .............................................................. 21

Tabel 2-2 Sumar al Echipamentului Tehnic pentru tratament S/S in situ al deseurilor si solului ................................................................................................ 36

Tabel 2-3 Consumul de combustibil pentru echipamentul tehnic on-site in timpul remedierii ................................................................................................................ 43

Tabel 2-4 Matricea impactului................................................................................................... 47

Tabel 3-1 Emisiile orare calculate pentru poluanti .................................................................. 52

Tabel 3-2 Emisii orare calculate pentru poluanti organici ...................................................... 54

Tabel 3-3 Emisiile orare calculate pentru parametrii metalici Error! Bookmark not defined.

Tabel 3-4 Emisiile orare calculate pentru gazele cu efect de sera 55

Table 3-5 Matricea factorilor de zgomot 58

Tabel 6-1 Investigatii geothenice (foraje si puturi de testare) realizate de CDM Smith ....................................................................................................................... 82

Tabel 6-2 Probe de sol colectate in scop geotehnic .................................................................. 83

Tabel 6-3 Rezultatele distributiei granulometrice ................................................................... 84

Tabel 6-4 Rezultatele determinarii limitei lichide si limitei plastice ...................................... 85

Tabel 6-5 Rezultatele determinarii continutului de umiditate ............................................... 85

Tabel 6-6 Rezultate ale determinarii pierderii la aprindere ................................................... 86

Tabel 6-7 Rezultatele analizelor chimice, sol ........................................................................... 90

Tablel 6-8 Rezultatul analizelor chimice, gudroane acide ..................................................... 91

Tabel 6-9 Masuratori pH, materii prime .................................................................................. 98

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

8

Tabel 6-10 Consistenta gudroanelor acide in functie de temperatura ................................... 99

Tabel 6-11 Testare de laborator on-site pentru diferite amestecuri ...................................... 100

Tabel 6-12 Rezultatele testelor de rezistenta la compresiune ............................................... 106

Tabel 6-13 Rezultatele testelor de permeabilitate hidraulica 109

Tabel 6-14 Rezultate Preliminare, Test Difuzie Recipient 1 .................................................. 111

Tabel 6-15 Rezultate Preliminare, Test difuzie Recipient 2 .................................................. 113

Tabel 6-16 Rezultate Preliminare, Test Difuzie Recipient 3 .................................................. 115

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

9

Acronime si Abrevieri AOX compuși halogenați adsorbabili asl deasupra nivelului marii

bgs sub suprafata solului BTEX benzen, toluen, etilbenzen, xyleni

cm centimetru Ca(OH)2 hidroxid de calciu COD consum chimic de oxigen (COD) dB decibel Eh potentialul de oxido-reducere FeCl3 clorura ferica ha hectar IPPC prevenirea si controlul integrat al poluarii

kg kilogram km kilometru kV kilovolt

KW kilowatt

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

10

Acronime si Abrevieri (continuare) l litru LEL limita inferioara de explozie m metru m2 metru patrat m3 metru cub mg miligram ml mililitru mm milimetru NaOH hidroxid de sodiu NOx oxizi de azot PAH hidrocarburi aromate policiclice pH caracteristica acido-bazica PM pulberi in suspensie PPE echipament personal de protectie PVC clorura de polivinil S/S Solidificare/Stabilizare SO2 dioxid de sulf TDS total solide dizolvate TPH hidrocarburi totale din petrol TSP total particule in suspensie UXO munitii neexplodate UCS rezistenta la compresiune VES sondaj electric vertical VOCs compusi organici volatili

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

11

Sectiunea 1 Informatii generale Numele Proiectului

"Reabilitare si amenajare suprafata de teren in cadrul SC Rompetrol Rafinare SA - Vega, Ploiesti, pe care sunt localizate batalurile continand gudroane acide si reziduri petroliere"

Titular

Numele Companiei: SC Rompetrol SA, punct de lucru – Rafinaria Vega Ploiesti

Adresa Postala: Ploiesti, Str. Văleni no. 146

Tel. / Fax: 0244/406 110, 0244/514 469

E-mail: vega.office @ rompetrol.com

Adresa Web: www.rompetrol.com

Contact: Laurentiu Colţănel

Director: Sorin Graure

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

12

Sectiunea 2 Descrierea Proiectului

2.1 Rezumatul Proiectului Acest proiect constă într-o serie de activități și lucrări de remediere in interiorul Rafinariei Vega, în zona celor 14 bataluri continand gudroane acide și reziduuri petroliere. Zona care urmează să fie remediată este situata în partea de nord-est a rafinăriei, fiind separata de activitățile curente ale companiei.

Remedierea zonei batalurilor implică trei etape sau faze: 1) de constructie, 2) de operare și 3), dezafectare și reabilitare a terenului. Programul măsurilor corective este prezentat în Anexa 3.1 si o hartă a instalatiilor pe amplasament și a diferitelor faze de lucru este prezentata in Anexa 3.2.

Faza de Constructie

Faza de constructie include urmatoarele activitati:

organizarea de santier; finalizarea drumurilor si portilor de acces; constructia facilitatilor de stocare pentru aditivi si sol; constructia facilitatilor adiacente; stabilizarea si extinderea digurilor la diverse bataluri; instalare gard pentru imprejmuirea amplasamentului de constructii instalare gard pentru protectia impotriva vantului si zgomotului si delimitarea

amplasamentului batalurilor instalare gard pentru asigurarea sanatatii si protectiei la locul de munca

Lucrarile de constructie vor include:

instalarea spațiilor administrative și sociale (birou, vestiar, dulap, camera de prim ajutor, zone de odihnă, bai, dusuri);

construirea de drumuri de acces; construirea de fundatii si platforme betonate pentru instalarea facilitatilor de

stocare; construirea platformelor pentru depozitarea temporara si sortarea resturilor,

deseurilor si materialelor excavate; construirea de platforme pentru statia de epurare a apei de suprafata si apei

subterane; instalarea unei statii mobile de pre-epurare pentru apa de suprafata si apa

subterana; instalarea unor puturi de observare a apei subterane si a unor puturi de

pompare a apei subterane; construirea fundatiilor si structurilor pentru montarea echipamentelor cum ar

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

13

fi pompe dozatoare si silozuri, sisteme de cantarire, etc; instalarea echipamentului pentru amestecul aditivilor/conditionarea

amestecurilor pentru tratarea gudroanelor acide si solului; stabilizarea digurilor la batalurile 16 - 20; construirea unei facilitati pentru spalarea rotilor vehiculelor care parasesc

amplasamentul; realizarea bransamentelor la utilitati( apa si energie electrica).

Alte lucrari de constructii si amenajarea amplasamentului vor fi realizate pe parcursul lucrarilor de remediere asa cum sunt descrise in cele ce urmeaza la capitolul „Faza de Operare“

Faza de Operare

Faza de operare include activitatile descrise mai jos. O nivelare preliminara de suprafata a zonei poate fi de asemenea necesara in timpul fazei de operare.

Pregătirea imbunatatirii accesului si terasamente pentru accesul operational la mai multe bataluri;

Transfer prin pompare a gudroanelor acide de la batalurile cu volume excedentare la batalurile cu un volum mai mic; amestecare (tratament) in situ a gudroanelor acide și a solului cu aditivi prin Solidificare/Stabilizare (S/S prin sfredelire verticala in situ cu ajutorul borsapelor, utilajelor prevazute cu dispozitive de malaxat cu cap orizontal) si a tehnologiei auxiliare de captarea și tratarea gazelor; transfer intre bataluri a materialelor excedentare amestecate/ stabilizate in scopul nivelarii;

Tratarea apei contaminate de suprafață acumulate pe suprafata batalurilor într-o instalație de tratare mobila;

Pomparea și tratarea apelor subterane în timpul etapei de operare pentru a proteja apele subterane din zona de panta joasa;

Tratarea emisiilor de gaze generate de la activitatile S / S in situ;

Transportul materialelor excavate (deșeuri, resturi) la instalații de eliminare off-site.

Dezafectarea si Reabilitarea terenului

Dezafectarea si reabilitarea terenului va include urmatoarele activitati:

operatiuni de demontare instalatii si conservare; demonatrea de structuri si fundatii; dezafectarea organizarii de santier; refacerea perimetrelor de teren afectate; nivelarea finala a suprafetei reabilitate (functie de folosinta finala a

terenului);

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

14

instalarea unui strat superior cu drenaj, strat de protectie si sol (functie de folosinta finala a terenului).

In apropierea batalurilor se afla urmatoarele vecinatati:

Nord - terenuri agricole și așezări apartinand de Tintareni și Ploiești; sate zona rezidentiala aparținând Tintareni și Ploiești;

Vest - Sos. Ploiești-Văleni de Munte, terenuri agricole, orasul Ploiesti; Sud - site-ul rafinăriei Vega Est - Zonă rezidențiala aparținând Tintareni și Ploiești

Anexa 1 prezintă o hartă generală a amplasamentului la scara 1:9000. Un model conceptual al amplasamentului precum și secțiuni transversale geologice sunt incluse în anexele 2.1 până la 2.4. Batalurile de gudroane acide (14) sunt situate în partea de nord a amplasamentului rafinăriei și ocupă o suprafață de 83800 mp. În batalurile de gudroane acide (batalurile 7-20), sunt depozitate produse și sub-produse din rezervoare de hidrocarburi petroliere precum și nămol de la separatorul final de deseuri petroliere. Batalurile de la 7 la 12 au ajuns la capacitatea lor maximă de stocare. Apa de ploaie colectată de pe suprafața acestora este pompata în sistemul de canalizare al rafinariei. Batalurile 13-15 sunt conectate și separate numai de frontiera digurilor, vârfurile acestora sunt sub nivelul depozitelor. Gropile au ajuns la capacitatea lor maximă de stocare. Apa de ploaie curge de la batalul 13 până la batalul 15 unde este evacuată în sistemul de canalizare al rafinariei. Batalurile 16 și 19 sunt conectate și separate doar de diguri perimetrale care, în unele cazuri, sunt sub nivelul depozitelor. In batalul 18, au fost realizate operatiuni de excavare si eliminare gudroane acide până la 31.12.2009. În prezent batalul este umplut până la 2/3 din capacitate cu apă din precipitații. Batalurile16 și 19 sunt dispuse și conectate într-o manieră similara cu o cutie dreptunghiulară. Apa de ploaie colectata de pe batalurile 16-19 este evacuata în cascada de la un batal la altul fiind colectata în batalul 19. Din batalul 19, apa curge în separatorul de ulei principal la batalul 20 și evacuata în canalizarea rafinariei. Batalul 20 este situat in sud aproape de batalurile 16-19 și ocupă o suprafață de aproximativ 0,63 ha. In batalul 20 sunt stocate deasemenea gudroane acide.

Potrivit investigațiilor geofizice efectuate în Februarie-Martie 2010 de Geo Remediation SR, cantitatea de gudroane acide depozitata în bataluri este estimata la circa 270.000 m³, L Acest volum a fost confirmat prin verificari punctuale in timpul investigatiilor pe amplasament realizate de CDM Smith în Ianuarie 2014.

Adâncimea medie a batalurilor a fost estimată la aproximativ 4 m. Cantitatea de apă existentă pe suprafața batalurilor în perioada în care au fost efectuate studii de Geo Remediation SRL, în anul 2010, a fost estimata la aproximativ 25.000 m³.

In baza măsurătorilor efectuate în aprilie 2010 de Geo Remediation SRL, nivelul apelor freatice se gaseste la o adancime variabila între 8.0-15.0 m sub nivelul

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

15

solului (sns). În conformitate cu harta hidrogeologică a Ploiestiului (Harta 36 C Ploiesti L-35 la 113), corpul apelor subterane se gaseste la o adancime de 150 și 155 m dnm și are o directie de curgere spre sud-est.

Nivelul solului variază de la 167 m în est și până la 171 m la nord și vest de amplasament. În viitor și după finalizarea remedierii, terenul aferent batalurilor va avea o folosinta industriala.

În ceea ce privește securitatea, remedierea batalurilor de gudroane acide va avea in vedere următorii factori de risc:

• Conținutul batalurilor: gudroanele acide și apa de la suprafața batalurilor, cu un pH de 2-4, in unele locuri mai puțin de 2, periculoase pentru sanatatea umana si mediu si utilaje.

• Instabilitatea digurilor: Conform rezultatelor măsurătorilor geofizice (Geo Remediation SRL, martie 2010), s-au identificat fisuri și sparturi în digurile de la batalurile 18 și 19 și 18 și 17.

• Emisiile potențiale de SO2 (un gaz iritant, toxic, mai dens decât aerul): Pentru a minimiza aceste emisii la batalurile 7-15, se va menține un strat de apa de suprafata existenta pe bataluri. Prin urmare, sectionarea batalurilor se poate face cu ajutorul santurilor, zidurilor diafragma sau barajelor. Emisiile trebuie să fie ținute sub control în ceea ce privește personalul care lucrează pe amplasament, localnicii și mediul înconjurător.

• Eventuala prezență a munitiilor neexplodate din al Doilea Război Mondial: masuratori magnetice au fost efectuate pentru a descoperi obiecte feromagnetice îngropate, în special muniții neexplodate (UXO).

• Conducte cu produse inflamabile și explozive existente lângă zonele rezidențiale.

Fiecare dintre aceste riscuri sunt o provocare in sine iar interactiunea dintre aceste riscuri individuale poate conduce la o reactie in lant a evenimentelor. În ceea ce privește problemele de securitate si sanatate ocupationala, se va adopta o abordare structurata, în conformitate cu ierarhia de prevenire:

• Eliminarea și îndepărtarea riscurilor;

• Măsuri de protecție colective, organizatorice și tehnice;

• Măsuri de protecție personală;

•Instruirea personalului, instruire privind mijloacele de prevenire și de utilizare a echipamentului individual de protecție (EIP).

Contaminanți majori de pe acest amplasament sunt prezenti în gudroanele acide care au fost depuse de-a lungul anilor în batalurile din interiorul rafinăriei.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

16

Gudroanele acide sunt eterogene în natură, cu posibilitate de a avea o compozitie variabila în aceeași groapă. Gudroanele acide de la Rafinăria Vega au fost generate în timpul proceselor de rafinare a petrolului. Termenul "gudroane acide" este derivat de la prezența acidului sulfuric, care a fost utilizat în procesul de rafinare.

Suprafața batalurilor care vor fi remediate este de aproximativ 83,800 m². Lucrările de reabilitare vor fi efectuate în ordinea următoare:

Faza 1: Pregatirea pentru Remediere

Delimiaterea amplasamentului contaminat de zona de operare activa a rafinariei prin instalarea unui sistem de gard si porti de acces suplimentare ;

Instalarea unui gard de protectie impotriva vantului si zgomotului de-a lungul partii de est a amplasamentului pentru a proteja locuitorii din zona rezidențială din imediata vecinatate a rafinăriei ;

Organizare de santier cu realizarea drumului tehnologic de acces in șantier; Racordarea instalațiilor de pe amplasament la facilitatile transportului extern

feroviar și rutier; Construcția de facilitati de depozitare și amestecare; Realizarea alimentarii cu energie și a facilităților din incintă pentru a fi

folosite în timpul reabilitării (spatii de depozitare existente, fostul laborator, etc );

Instalarea unei stații de tratare a apei de suprafață; Instalarea unei stații de tratare a apelor subterane (protejarea apelor

subterane din aval in timpul remedierii); Instalarea de puțuri de monitorizare a apelor subterane și puțuri de

pompare; Conectarea la retelele existente de apă potabilă, apă uzată și energie

electrică; Instalare de garduri temporare pentru rezolvarea problemelor de securitate

și sănătate în muncă; Instalarea de proiectoare pentru iluminatul zonei.

Faza 2: Remediere si Pregatire pentru Reabilitare La finalizarea etapei de pregătire a amplasamentului, procesul de remediere va fi demarat. Procesul de remediere consta dintr-o combinație de tehnologii complementare de stabilizarea și solidificare in situ (S/S in situ). În ceea ce privește readucerea la forma a amplasamentului, se va realiza nivelarea suprafetei în conformitate cu geometria terenului si viitoarea utilizare a terenurilor remediate. Principalele sarcini pentru faza 2 vor include activitățile de mai jos. Sarcinile vor fi însoțite de activități auxiliare cum ar fi captarea și tratarea emisiilor, gestionarea continua off-site și on site a aditivilor (transport, depozitare, manipulare), extragerea și tratarea apei de suprafață, protejarea gradientului scazut al apelor subterane în timpul remedierii, stabilizarea geotehnică a digurilor, colectarea de resturi și deșeuri, sortarea și eliminarea acestora, montare si reglare

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

17

de garduri si sisteme de iluminare, etc.

Inceperea remedierii la batalul 20 prin S/S in situ (sfredelire verticala); Dupa eliminarea apei, prepararea stratului de baza pentru accesul si

operarea la batalul 18 prin S/S in situ (masina de frezat orizontala); Instalarea facilitatilor de pompare la batalurile 13 - 15 si golirea partiala a

batalurilor prin pomparea gudroanelor acide la batalurile 18 si 20, in straturi, cu captarea emisiilor;

acoperirea fiecarui strat de gudroane acide transferate la batalurile 18 si 20 cu sol, argila sau aditivi, frezarea, amestecarea si compactarea in situ a materialului adaugat la batalurile 18 si 20 in sub-zone si strat dupa strat (S/S in situ, masina de frezat si masina de sfredelit vertical);

prepararea unui strat de baza la batalurile 13 - 15 pentru accesul si operarea prin S/S in situ (sfredelire si compactare);

instalarea potentiala a facilitatilor de pompare la batalurile 7 – 12, in functie de volume, si transferul partial al continutului batalurilor prin pomparea gudroanelor acide la batalurile 13 la 15 cu capturarea emisiilor si acoperirea in straturi cu sol, argila sau aditivi; daca transferul partial nu este necesar, se va realiza S/S direct in situ prin sfredelire la lagunele 7-12 (vezi ultimul aliniat)

inceperea remedierii prin forarea S/S la batalurile 16/17/19; transport si umplutura a surplusului (cresterea volumului datorata amestecarii si tratamentului) de material din batalurile 16/17/19 in batalurile 13 -15;

umplerea, amestecarea si compactarea materialului de umplutura la batalurile 13 - 15 in sub-zone si strat dupa strat (S/S in situ, masina de frezat si masina de frezat vertical);

inceperea remedierii pentru sfredelirea in situ la batalurile 7 -12. Faza 3: Reabilitare si Dezafectare

lucrari de dezafectare a structurilor si fundatiilor, restaurarea perimetrelor de teren afectate;

nivelare finala a batalurilor remediate in concordanta cu reglementarile de folosinta finala a terenului;

instalarea unui strat superior inclusiv a unui strat de protectie, strat de drenaj (activitati de prevenire pentru a imbunatati stabilitatea pe termen lung a “monolitului” imobilizat) si strat vegetal (depinzand de folosinta finala a terenului);

lucrari de dezafectare a instalatiilor de pe amplasament; Durata etapelor planificate pentru activitatile de remediere va fi:

Faza 1 ”Pregatire pentru Remediere”: 6 luni Faza 2 “Remediere si Pregatire pentru Reabilitare”: 3 ani Faza 3 “Reabilitare si Dezafectare”: 6 luni.

Durata totala a lucrarilor de remediere va fi 4 ani.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

18

2.2 Obiectivele Actiunii de Remediere A fost efectuata o evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană (HHRA) pentru a analiza potențialele riscuri pentru sanatate privind contaminanții asociati cu batalurile de gudroane acide din amplasamentul Rompetrol Rafinare și pentru a dezvolta criterii specifice de decontaminare a amplasamentului precum și a stabili obiectivele acțiunii de remediere, în conformitate cu reglementările și/sau cerințele pentru substanțe chimice de interes (COC). Constatările HHRA au fost utilizate pentru a se determina dacă sunt necesare acțiuni pentru a asigura protecția sănătății umane la contactul cu contaminanții de pe amplasament. Pentru acest studiu HHRA a fost utilizata modelarea RBCA pentru produse chimice, versiunea 2.6 (GSI 2011) pentru evaluarea riscurilor asociate cu amplasamentul. Acest program a fost conceput pentru a sprijini actiunile corective bazate pe analiza riscului (RBCA) la amplasamentele cu eliberare de substante chimice, folosind procesul de planificare al Societatii Americane pentru Testare și Materiale ( ASTM ) - RBCA (ASTM 2004). În ultimii ani managerii de mediu si autoritățile de reglementare au apelat tot mai mult la acțiuni corective bazate pe analiza riscului (RBCA) in vederea gestionarii solului și a apelor subterane contaminate. Metodologia RBCA este o abordare practică de management care se concentrează în mod explicit pe protecția sănătății umane și a mediului promovând în același timp actiuni de remediere eficiente economic.

Activitatea de evaluare HHRA foloseste datele colectate recent (Ianuarie 2014) din activitatea de investigare a solului respectiv rezultatele analitice privind calitatea solului si a apei subterane din studiul anterior de evaluare a impactului realizat in 2010 de catre GEO REMEDIATION S.R.L. Esantioanele colectate au fost analizate pentru urmatorii parametri TPH, BTEX, PAHs si continut de ioni metalici.

Receptorii actuali și potentiali evaluati cantitativ în studiul HHRA sunt personalul angajat pe platforma de rafinare, personalul implicat in activitatea de remediere a amplasamentului, locuitorii din vecinatate respectiv lucrătorii comerciali/industriali din exteriorul amplasamentului industrial. Căile de expunere evaluate includ: ingerarea accidentală și contactul cutanat cu solul (receptorii on-site si off-site), inhalarea de particule și/sau a vaporilor din aerul exterior atmosferic (receptori on-site si off-site) și inhalarea de vapori în aerul de interior (receptori off-site). Rezultatele acestui studiu HHRA indică faptul că riscurile de cancer și pericolele non-cancer sunt peste nivelul de îngrijorare (de exemplu, pragul de cancer țintă de 1 × 10-6 și pragul de risc non-cancer de 1) pentru lucrătorii expuși la COC din solul de sub suprafata și din gudroanele acide. Generatoarele primare de risc de cancer sunt HAP și arsenicul iar pericolul primar non-cancer este cauzat de expunerea la TPH.

Pe baza evaluărilor efectuate există în prezent un risc inacceptabil la bataluri pentru sănătatea umană și pentru mediu. În scopul de a minimiza riscul sunt propuse următoarele obiective de acțiune de remediere.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

19

Mediu de Interes: Solul

a) Pentru protectia sanatatii umane:

- Prevenirea ingestiei/contactului direct cu solul care conţine substanţe cancerigene cu concentratii ce depăşesc valoarea de 10-6 pentru riscul individual şi de 10-4 pentru cel cumulativ.

- Prevenirea ingestiei/contactului direct cu solul care conţine substanţe ne- cancerigene cu concentratii ce depăşesc indicele de risc individual 1. - Prevenirea inhalării de substanţe ne-cancerigene cu concentratii ce depăşesc indicele de risc individual de 1.

b) Pentru protectia mediului inconjurator:

- Prevenirea migrarii contaminantilor si contaminarea apei subterane.

Mediu de interes: Apa subterana

a) Pentru protectia sanatatii umane:

- Prevenirea inhalarii de substanţe cancerigene - compusi organici volatili (COV) din aerul exterior sau interior ce provine din apa cu concentratii ce depăşesc valoarea de 10-6 pentru riscul individual şi de 10-4 pentru cel cumulativ

- Prevenirea inhalarii de COV non-cancerigeni din aerul exterior sau interior emanat de apa ce are concentratii ce depasesc indicele de risc individual 1.

b) Pentru protectia mediului inconjurator

- Refacerea acviferului până la concentraţii ale contaminanţilor de interes care să permită utilizarea apei subterane la irigarea culturilor agricole.

În vederea atingerii obiectivelor acţiunii de remediere, se stabilesc nivelele de decontaminare pentru apa subterană, conform cerinţelor legislaţiei române în vigoare, după cum urmează:

STAS 9450/1983 – Standardul privind calitatea apei pentru irigarea culturilor agricole, pentru următorii indicatori:

- Sulfaţi : 2200 mg/dm³; - Nichel : 2,0 mg/dm³; - Crom : 20 mg/dm³; - Plumb : 20 mg/dm³;

Volumul estimat de apă subterană contaminată în zona investigată este foarte mare, sursele de contaminare fiind multiple, istorice şi prezente.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

20

Mediu de interes: Apa de Suprafata

1. Pentru protejarea sănătăţii umane: - Prevenirea ingestiei/contactului direct cu apa de suprafata contaminata

având substanţe cancerigene ce depăşesc valoarea de 10-6 pentru riscul individual şi de 10-4 pentru cel cumulativ.

- Prevenirea ingestiei/contactului direct cu apa contaminată de suprafata având substanţe ne-cancerigene cu concentratii ce depasesc indicele de risc individual de 1.

- Prevenirea inhalării de substanţe cancerigene cu concentratii ce depăşesc valoarea de 10-6 pentru riscul individual şi de 10-4 pentru cel cumulativ.

- Prevenirea inhalării de substanţe ne-cancerigene cu concentratii ce depăşesc indicele de risc individual de 1.

2. Pentru protejarea mediului - Prevenirea migrării contaminanţilor cancerigeni în apa subterană ce poate

conduce la concentratii in apa de suprafata care depăşesc valoarea de 10-6

pentru riscul individual şi de 10-4 pentru cel cumulativ sau indicele de risc individual de 1 sau care depasesc standardele de calitate pentru apa de suprafata pentru protectia sanatatii umane sau a mediului.

Volumul de ape uzate existente pe suprafaţa batalurilor în perioada realizării studiilor de investigare detaliată a amplasamentului a fost apreciat la aprox. 25.000 m3.

Mediu de interes: deseu (gudroane acide si reziduuri petroliere/sol contaminat)

a) Pentru protejarea sănătăţii umane: - Prevenirea ingestiei/contactului direct cu deseuri continand substanţe

cancerigene cu concentratii ce depăşesc valoarea de 10-6 pentru riscul individual şi de 10-4 pentru cel cumulativ.

- Prevenirea ingestiei/contactului direct cu deşeurile având substanţe necancerigene cu concentratii ce depăşesc indicele de risc individual de 1.

- Prevenirea inhalării de substanţe cancerigene cu concentratii ce depăşesc valoarea de 10-6 pentru riscul individual şi de 10-4 pentru cel cumulativ.

- Prevenirea inhalarii de substanţe ne-cancerigene în apa subterană cu concentratii ce depasesc indicele de risc individual de 1.

- Prevenirea migrarii substanelor cancerigene sau ne-cancerigene din deseuri (gudroane acide si reziduuri petroliere/sol contaminat, catre alte medii de expunere-exemplu apa subterana, apa de suprafata sau aer) care pot rezulta in concentratii ce depasesc valoarea de 10-6 la 10-4 pentru riscul individual de cancer sau indexul de risc individual de 1 sau standardele pentru protectia sanatatii umane si a mediului.

B) Pentru protejarea mediului

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

21

- Prevenirea migrării contaminanţilor ne-cancerigeni în apa subterană ce poate conduce la depăşirea valorii de 10-6 pentru riscul individual şi de 10-4

pentru cel cumulativ.

2.3 Prezentarea Tehnologiilor de Remediere Informatii generale si prezentarea tehnologiilor:

Nr. de ore lucratoare: 10 ore/zi; Nr. de zile lucratoare: 5 zile/sapt. (20 zile/luna, 220 zile/an);

Pentru remediere se estimează un volum total de 270.000 m³ de gudroane acide (care rezultă din suprafata zonei de remediere de aproximativ 83.000 mp, avand o adâncime medie a gudroanelor acide de 3,2 m) și de cca 240.000 m³ soluri contaminate (din zona de remediere de aproximativ 83.000 m² pe o adâncime medie de sol contaminat de 2,9 m) necesită remediere.Valorile calculate pentru aceasta estimare sunt sumarizate în tabelul următor:

Tabel 2.-1 Estimarea maselor de gudroane acide si sol contaminat

Batal Suprafata

Gudroane Acide (adancime si volum)

Sol contaminat (adancime si volum)

[m²] [m] [m³] [m] [m³]

Batal 7-12 18,000 3 54,000 2.5 45,000

Batal 13-15 14,000 6 84,000 3.5 49,000

Batal 16 10,000 4 40,000 3.5 35,000

Batal 17 10,000 4 40,000 3.5 35,000

Batal 18 14,000 0 0 2 28,000

Batal 19 10,000 4 40,000 3.5 35,000

Batal 20 7,000 2 14,000 2 14,000

Suma / (Media)

83,000 (≈ 3.2) ≈ 270,000 (≈ 2.9) ≈ 240,000

Adâncimile pana la care se gasesc gudroanele acide respectiv a stratului de soluri contaminate asociate ce vor fi remediate prezentate în tabelul anterior corespund cu valorile medii estimate in urma executarii forajelor de investigare din ianuarie 2014, pe amplasament (a se vedea secțiunea 6).

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

22

În plus față de cantitatile de gudroane acide și soluri contaminate, apele de suprafață din bataluri (aproximativ 25.000 m³), precum și aproximativ 46100 m³ de apă de suprafață rezultată din precipitații în timpul acțiunii de remediere (suprafață: aproximativ 83.500 m²; Durata: 3 ani; precipitatii: 660 mm/an; evaporare: 476 mm/an, descarcare: 0 mm/an) vor avea nevoie de tratament înainte de evacuarea în canalizare.

2.3.1 Mediu de Interes: Apa Subterana Tehnologia de remediere este "atenuarea naturală controlată". Obiectivul este de refacere a acviferului pentru a îndeplini cerințele de "utilizare agricolă", a apelor subterane.

Monitorizarea pe termen lung va fi efectuata pentru o perioadă de 30 de ani pentru a îndeplini obiectivele de remediere propuse. Aceasta perioada de timp a fost selectată considerandu-se necesara o perioadă de 3 până la 4 ani pentru eliminarea sursei contaminantului.

Criteriile tehnice care trebuie luate în considerare pentru aplicarea atenuarii naturale controlate cuprind:

• Nu se adauga nici un impact suplimentar de la mediile contaminate (sol, gudroane acide sau apa de suprafata) în apele subterane;

• Efectuarea unei monitorizări conforme a apelor subterane;

•Atingerea obiectivelor activitatii de remediere pentru gudroane acide si sol contaminat;

Pentru a efectua o monitorizare suficienta va fi instalata o retea de noi foraje de observatie:

• 3 foraje noi de observatie in amonte pentru a monitoriza contaminarea de fond a amplasamentului;

• 3 foraje noi de observatie de-a lungul axei penei de poluare pentru a evalua comportamentul sursei și impactul;

• 4 foraje noi de observatie laterale pentru a verifica stabilitatea și lățimea impactului (2 puturi de observatie la Est și 2 puțuri de observatie la Vest);

• 3 foraje noi de observatie in aval de zona principală de impact.

Aceste 13 noi puturi de observatie vor fi insatalate la inceputul proiectului. Amplasarea finala a acestora va fi determinata tinand cont de suprafata disponibila.

Alte lucrari ce vor fi realizate in conjunctie cu atenuarea naturala controlata includ:

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

23

Intretinerea puturilor de observatie; Monitorizarea apelor subterane (prelevarea de probe și analize de

laborator); Instalarea unor piezometre (masurare permanenta) a nivelului apelor

subterane; Studii pentru a investiga nivelul de contaminare; Modelarea hidraulica a curgerii apelor subterane;

Monitorizarea va fi realizata cu urmatoarea frecventa:

Anul 1 4 campanii de monitorizare; Anul 2 la 5: 2 campanii de monitorizare; Anul 6 la 30: 1 campanie de monitorizare.

Probele vor fi analizate pentru următorii parametri: pH, TOC, COD, TPH, Eh, anioni majori (cloruri, sulfați, fosfați, nitrați), și cationi importanti (calciu, magneziu, sodiu, potasiu), fier, alcalinitate (bicarbonat/carbonat).

Rezultatele fiecarei campanii de monitorizare vor fi raportate autoritatii competente pentru protectia mediului. Daca este necesar, colectarea datelor va fi rezumata după fiecare campanie de monitorizare și prezentata agențiilor adecvate ca un scurt rezumat al datelor (Scrisoare Raport). Monitorizarea și modelarea va furniza informații cu privire la migrația și degradarea contaminanților și progresul remedierii.

Protectia apelor subterane in avalul amplasamentului pe durata activitatii de remediere

Pe durata remedierii in situ va avea loc amestecarea solului si gudroanelor acide ceea ce poate conduce la o eliberare spontana a contaminantilor in panza freatica superioara. Pentru a proteja corpul de ape subterane de impactul negativ cauzat de tratamentul in situ al gudroanelor si solului vor fi realizate masuri de limitare si prevenire a poluarii suplimentare.

Pentru a face acest lucru, se executa 5 puturi de pompare pentru extracția apelor subterane amplasate la sud de batalurile de gudroane acide (în special batalurile 13-15). După tratament, apa va fi descarcata în 4 puțuri de infiltrare, care vor fi plasate în partea laterală a penei de contaminare. Extragerea apei din puțurile din aval si reintroducerea in puturile din amonte va realiza o barieră hidraulică și va preveni contaminarea suplimentară a zonei din aval, pe durata executiei lucrarilor de remediere.

Poziția exactă a forajelor (puțuri de extractie și a puțurilor de descarcare), precum și debitele de pompare pentru fiecare foraj vor fi definite pe baza modelarii hidraulice a apei subterane. Debitul va fluctua într-un interval de 25 m³/ h (toamna) la 35 m³ / h în primăvară.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

24

Stația de epurare a apelor subterane va fi o unitate mobilă care constă din filtrarea mecanică urmată de o două trepte de adsorbție cu carbon activat. Dimensionarea recipientilor de carbon activat va asigura un timp de contact de 15 min.

Figura 2--1 Proiect Exemplu de Statie de Tratare a Apelor Subterane

Cantitatea necesara de carbon activat este estimata la 13.0 t/an. Consumul de energie electrica este de aproximativ 160,000 kW/an. Procesul va indeparta aproximativ 98% din substantele organice si va indeplini cerintele reintroducerii apei in acvifer.

Monitorizarea efluentului tratat din statia de tratare a apei subterane va fi efectuata cu urmatoarea frecventa:

Luna 1-3: 2 x luna; Luna 4-36: 1 x luna;

Probele vor fi analizate pentru urmatoarii indicatori: pH, Eh, conductivitate, TOC, TPH si benzen.

2.3.2 Mediu de interes: apa contaminata de la suprafata batalurilor Volumul de apă de suprafață contaminata existent la momentul studiului realizat de Geo Remediation SRL a fost estimat la 25.000 m³. Luând în considerare apa de suprafață suplimentară rezultata din precipitații și fenomenele de evapo-transpiratie se estimeaza un volum suplimentar de 46.000 de m³ necesar a fi tratat, din acest motiv volumul total de apa de suprafata ce va fi tratat pe durata remedierii

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

25

amplasamentului este estimat la 61.000 m³. Tratamentul apei de suprafață din bataluri va fi realizat printr-un tratament fizico - chimic, și anume separator de coalescenta, precipitare, coagulare - floculare, decantare și adsorbție pe carbune activ. Apa de suprafață va fi pompată într-un rezervor de stocare (capacitate de 50 m³). Din acest rezervor, poate fi realizată o separare prealabilă a produsului petrolier, precum și asigurarea unui stoc tampon pentru funcționarea continuă. Apa este apoi pompată într-o instalație mobilă containerizata de tratare fizico-chimică. Instalația de tratare a apelor de suprafață va avea o capacitate instalata de aproximativ 10 m³/h. Rata medie de tratament pe trei ani va fi de aproximativ 2,3 m³/h. Precipitarea metalelor dizolvate/metaloizi va fi realizată prin adăugarea de Ca(OH)2 și FeCl3 în apa contaminată avand ca urmare creșterea pH-ului și va provoca precipitarea si flocularea cationilor metalici. Creșterea pH-ului va fi în intervalul de 8-9 ceea ce va permite o mai bună solubilizare si eliminare a metalelor din apele contaminate. Cantitatea de Ca(OH)2 necesară pentru tratarea apelor de suprafață va fi de aproximativ 0,065 t/an iar de FeCl3 va fi de aproximativ 0,05 t/an. Cantitatea necesară de cărbune activ este estimata la 6,0 t/an. Consumul de energie electrică va fi de aproximativ 40.000 kW/an. Tratamentul va elimina aproximativ 95 % din metalele solubile și aproximativ 95% din substantele organice și va îndeplini cerințele pentru evacuarea apelor reziduale în sistemul de canalizare lal rafinariei.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

26

Figura 2--2 Fluxul Preliminar de Curgere pentru Statia de Tratare a Apei de Suprafata

2.3.3 Mediu de interes: deseu (gudroane acide) si sol contaminat Principul de operare

Principul de operare al tratamentului gudroanelor acide si solului contaminat consta in solidificarea/stabilizarea (S/S) on site in situ. Solidificarea si stabilizarea sunt definite ca urmatoarele procese:

‚Solidificarea”se refera la tehnici prin care materiale aditionale (numite tipic

aditivi sau agenti) sunt amestecate cu materiale contaminate sau deseuri;

aditivii afecteaza starea fizica a materialelor contaminate sau a deseurilor si

incapsuleaza deseurile, formand o matrice solida care este mai putin

permeabila si are o rezistenta mecanica ridicata; solidificarea nu implica in

mod necesar o interactiune chimica intre contaminanti si aditivii solidificatori.

“Stabilizarea” se refera la tehnici in care aditivii sunt amestecati in

materialele contaminate sau deseuri afectand starea chimica a materialelor

stabilizate; procesul reduce chimic potentialul periculos al materialului

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

27

contaminat prin convertirea contaminantilor intr-un material cu forma mai

putin levigabila, solubila, mobila sau toxica.

In ansamblu, scopul solidificarii si stabilizarii este de a conditiona solul contaminat

si gudroanele acide de la Rafinaria Vega rezultand un material care sa corespunda

criteriilor de performanta asociate avand urmatoarele proprietati:

Conductivitate Hidraulica pentru a gestiona expunerea la apa si a izola

solurile contaminate si gudroanele acide solidificate/stabilizate de apa

subterana, apa de suprafata sau infiltratia apei de ploaie;

Levigabilitatea pentru a retine contaminantii in materialele solidificate/

stabilizate rezultand in concentratii sub valoarea legala in orice levigat

generat de contactul cu apa.

Rezistenta pentru a rezista sarcinilor suprapuse pe materialele

solidificate/stabilizate

Solidificarea/Stabilizarea on site in situ a gudroanelor acide si a solului contaminat

asociat va conduce la materiale tratate cu o stare fizica a unui monolit stabil si

solid. Caracteristicile fizico-chimice ale monolitului includ conductivitate hidraulica

scazuta, rezistenta moderata spre inalta si levigabilitate foarte scazuta. Aceste

proprietati inclusiv levigabilitatea asa cum a fost demonstrat de testele actuale

privind S/S a gudroanelor acide si solului contaminat asociat de pe amplasamentul

Rafinariei Vega (vezi sectiunea 6 a acestui document) si studiul de risc arata ca nu

exista riscuri inacceptabile asupra sanatatii umane si mediului inconjurator asociate

cu S/S on-site in situ a gudroanelor acide si solului contaminat. In plus,

caracterisiticile fizico-chimice ale materialelor tratate S/S sunt in concordanta cu

proprietatile unui deseu inert asa cum este el descris in OM95/2005.

Descrierea Procesului

Solidificarea/stabilizarea (S/S) on site in situ de gudroane acide și sol contaminat (S/ S) se realizează prin instalatii de forare cu sfredel de diametru mare pentru a amesteca gudroanele acide, solul contaminat și a aditivilor pe loc și sub nivelul suprafetei terenului. Gudroanele acide și solul contaminat sunt tratate in situ, fără nici o excavatie sau tratament deasupra solului (ex situ) de amestecare a gudroanelor acide și solurilor contaminate. În funcție de rezultatele investigațiillor detaliate efectuate pe amplasament, adâncimile gudroanelor acide, ale solului și

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

28

ale apelor subterane, rezistenta și capacitatea portantă a materialului rezultat din solidificare/stabilizare (S/S), pentru tratarea gudroanelor acide și a solului contaminat se vor asigura doua strategii diferite:

Abordarea Principala:

Prin aceasta metoda se doreste ca toate gudroanele acide și solul contaminat sa fie amestecate in situ folosind burghie cu diametru mare. După îndepărtarea și tratarea apelor de suprafață in bataluri, gudroanele acide și solurile contaminate vor fi amestecate pe loc cu aditivii corespunzătoari pe întreaga adâncime de contaminare a solului cu sfredelire în sus și în jos pe verticală, de mai multe ori. Coloanele de amestecare material se vor executa astfel incat materialul sa se suprapuna si sa se intrepatrunda cu cel din coloanele invecinate rezultand infratirea stratelor si izolarea intregii mase de contaminanti intr-un bloc monolitic. Rezultatul va fi un material S/S, cu permeabilitate redusă, levigabilitate scăzuta și rezistenta moderata spre înaltă, care îndeplinește toate criteriile de performanță. Burghiul va fi prevazut cu o hota (gluga) de aspiratie, pentru a aspira si trata emisiile in timpul lucrarilor. Volumul de material S/S va creste după amestecarea cu aditivi iar surplusul de material S/S va fi plasat în batalul 18 ”gol”. În funcție de cantitatea de aditivi și de cresterea de volum, in final pot sa apara creșteri generale în elevație a amplasamentului. Se estimeaza ca o creștere de volum de până la 15 %, poate să apară în timpul procesului de amestecare. Amplasamentul va fi acoperit cu un strat material de acoperire adecvat în funcție de utilizarea finală a acestuia. Acest capac va fi astfel proiectat asa incat sa reduca sau elimine infiltrarea de precipitații (ploaie) și, prin urmare, va reduce și mai mult orice levigare potentiala a materialul S /S.

Figura 2--3 Schema procesului de S/S in situ

Abordare Suplimentara:

In unele bataluri, adâncimea gudroanelor acide poate fi prea mare pentru a realiza o amestecare adecvată fără potential impact asupra apelor subterane (forare în

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

29

apele subterane). În acest caz, abordarea principală de remediere prezentata va fi usor schimbata. În prezent, gudroanele acide au fost scoase din batalul 18 lasand in urma o groapă "goala". O anumita cantitate de apă de suprafață și solurile contaminate rămân. Apa de suprafață va fi extrasa, tratata și evacuata in reteaua de canalizare a rafinariei. Solul contaminat va fi remediat pe loc cu ajutorul sfredelelor de diametre mari. După S/S a solului în batalul 18, gudroanele acide din batalul adiacent 13 (cel mai apropiat de batalul 18 ) și eventual din batalurile 14 sau 15, vor fi transferate în batalul 18 folosind o pompă capabila să pompeze materiale cu un continut ridicat de solide. Gudroanele acide vor fi pompate în batalul 18 în " straturi " de până la ½ metri grosime. Materialul va fi acoperit de aditivi și materiale de umplutură (sol sau argila) necesare pentru a reduce la minim emisiile în aer și apoi supus S/S in situ prin adăugarea în continuare a aditivilor și amestecare utilizând fie burghie verticale sau orizontale. După amestecare, materialul va fi compactat în continuare pentru a obține rezistența si capacitatea portanta dorită. Odată ce batalul 13 (și eventual 14 și 15 ) sunt golite de gudroane acide, solul contaminat din aceast batal va fi S/S cu ajutorul burghielor verticale sau dispozitivelor de amestecare pe orizontala. Odată ce aceasta operatiune va fi efectuata, gudroanele acide din alt batal pot fi transferate în batalul 13 și se poate efectua S/S in situ. Amplasamentul va fi acoperit cu sol după cum este necesar pentru o utilizare viitoare. Notă: această abordare este considerată încă "in situ " deoarece nici un material nu va fi excavat si eliminate din bataluri și tratat ex situ.

Echipament Tehnic Folosit:

Echipamentele tehnice utilizate pot fi împărțite în echipamente tehnice pentru amestecare în situ (constand din burghie cu diametru mare si materiale suplimentare), echipamente tehnice pentru transportul de aditivi precum și echipamente tehnice pentru lucrări de terasament.

Echipament Tehnic folosit pentru amestecarea in situ

Solul contaminat si gudroanele acide vor fi amestecate in situ folosind borsape cu diametru mare. Datorită adâncimii de amestecare și diametrului burghielor utilizate pe amplasament vor fi folosite pentru această lucrare platforme de foraj cu putere hidraulică mare, avand cuplu și viteză de rotație ridicata, cum ar fi Bauer BG 24 (sau similar).

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

30

Figura 2--4 Instalatie de foraj cu “Burghiu" si "Gluga Kelley"

In conformitate cu organizarea de santier si cu dimensiunea instalatiilor de foraj disponibile vor fi folosite pana la 4 instalatii simultan. Toate instalatiile vor fi echipate cu hote (gluga) de captare a emisiilor atmosferice. Scopul acestora este de a colecta poluantii atmosferici din procesul de amestecare a gudroanelor acide. Hotele sunt dimensionate pentru tratarea unui debit masic de aer de aprox. 100 m³/h.

Figura 2-5 "Exemplu de Hote (gluga) de Captare utilizate pentru extragerea Gazului in timpul lucrarilor S/S in situ

Fiecare instalatie de forat va fi aprovizionata cu aditivi adecvati prin intermediul unor statii de preparare aditivi. Statiile permit amestecarea tuturor aditivilor cum ar

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

31

fi ciment, var, cenusa- zburatoare, etc. cu adaugare de apa suplimentara, sol sau argila.

Figura 2—6 Schema unei statii de alimentare cu aditivi pentru procesul de S/S in situ

Fiecare sistem de amestecare va fi dotat cu un sistem de transfer adecvat. Acest sistem de transfer va fi capabil sa dozeze pana la 25 t/h. In organizarea de santier vor fi folosite pana la trei sisteme de transfer simultan.

Figura 2--7 Sistem de Transfer pentru Alimentarea S/S in situ

In conformitate cu planul de management al santierului de constructii si dimensiunea borapelor disponibile pe amplasament vor fi folosite instalatii mari de forat cum ar fi Bauer BG 24 (sau similare). Greutatea acestor instalatii de forat ajunge pana la 80 t. De aceea se vor utiliza materiale de sprijin pentru a asigura stabilitatea optima a instalatiilor pe sol. Aceste materiale vor fi asezate pe un strat de balast si vor fi construite din lemn, otel si beton.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

32

Figura 2--8 Instalatie de forat cu Excavator pe Materiale de Sprijin

Cum a fost prezentat mai sus, pe lângă abordarea principala o abordare suplimentară va fi probabil pusa în aplicare la fața locului. Datorită acestei abordări suplimentare, abordarea principală de remediere poate fi usor extinsa. Prin urmare, operatiunea de amestecare cu butoaie de amestec de suprafata orizontale va fi utilizata în combinație cu instalatii de foraj vertical cu borsape de diametre mari.

Figura 2--9 Butoi pentru Amestec la Suprafata

Pentru a determina reteta optima de amestecare precum și pentru a evalua procesul de solidificare/stabilizare sunt necesare foraje de investigare pe amplasament în durata desfasurarii procesului de remediere. Aceste foraje de investigare vor fi efectuate înaintea procesului de sfredelire, pentru a determina rețeta optima de amestecare precum și după procesul de remediere pentru a

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

33

evalua rezultatele. Prin urmare, cel puțin o instalatie de foraj va fi mobilizata pe amplasament și va fi utilizata pentru foraje de investigare înainte de tratamentul S/S, precum si pentru foraje de bază după procesul de S/S. Se va utiliza o instalatie de foraj mica pentru acest scop.

Figura 2--10 Instalatie de Forat pentru Investigatie si Control in timpul procesului S/S in situ

Echipament Tehnic pentru Transportul Aditivilor

In conformitate cu organizarea de santier, toți aditivii vor fi livrati pe cale ferata. Transportul pe cale ferata se va realiza cu ajutorul silozurilor mobile sau a unor recipiente similare. Containerele siloz sunt potrivite pentru transportul feroviar. În total vor trebuie sa fie manipulate până la 40 de silo-containere simultan. Pentru transportul silo-containerelor de la terminalul de cale ferată pe amplasamentul proiectului (bataluri) este necesar echipament tehnic de transport. Prin urmare, două încărcătoare frontale vor fi necesare pentru procesul de descărcare de la terminalul de cale ferată al amplasamentului, precum și două incarcatoare frontale suplimentare on-site la bataluri. Transportul containerelor siloz de la terminalul de cale ferată la bataluri se va fi efectua cu camioane. Vor fi necesare până la patru camioane cu o capacitate de 30 t. Se vor utiliza ehcipaje formate din 2 soferi la transport.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

34

Figura 2--11 Manipularea Silo - Containerelor pentru Gestionarea Aditivilor

Echipament tehnic pentru executia lucrarilor de terasamente

Ca urmare a adăugarii de aditivi, inclusiv ciment, apă și cenușă zburătoare, se poate produce o creștere a volumului tratat de până la 15%.Prin urmare vor fi necesare lucrari de terasamente pentru a ingloba excesul rezultat din cresterea de volum de material din timpul procesului de S/S. Procesele de amenajare a terenului vor fi efectuate pe amplasament in timpul procesul de remediere pentru a nivela suprafața solului înainte de întărirea materialului tratat S/S in situ.

Figura 2--12 Utilaj pentru Lucrari de Terasamente; Autogreder

Astfel, 2 auto gredere si pana la 4 incarcatoare pe roti vor fi necesare pe amplasament.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

35

Figura 2--13 Utilaj pentru lucrari de Terasamente; Incarcator frontal

Suplimentar, pana la 2 excavatoare hidraulice vor fi necesare pentru a elimina deseurile metalice sau din beton rezultate din lucrarile de pregatire a amplasamentului.

Figura 2-14 Utilaj pentru Lucrari de Terasamente; Excavator Hidraulic

Un sumar al echipamentului tehnic necesar pe amplasament este prezentat de urmatorul tabel:

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

36

Tabel 2--2 Sumar al Echipamentului Tehnic pentru Tratamentul in situ S/S al Deseurilor si Solului

Echipament Numar necesar pe

amplasament

Nivel de Zgomot

[db]

Putere

[kW]

Combustibil necesar

[l/h, fiecare]

Instalatie de foraj (borsapa), similara cu BG 24

2 112 261 80

Sistem de pompare

3 75 50 15

Instalatie de foraj

1 80 140 25

Incarcator frontal

2 100 90 20

Camioane 4 90 170 30

Cabine echipaj 2 70 70 15

Greder 1 110 95 20

Incarcator pe roti

2 100 90 20

Excavatoare hidraulice

2 100 85 20

2.3.4 Mediu de Interes: Aer Tratamentul emisiilor in aer pe amplasament

Sursele de emisii de poluanti atmosferici de pe amplasament sunt urmatoarele:

• Batalurile (emisiile difuze provenind de la bataluri: metan și produse din biodegradare, compuși organici volatili (COV), particule in suspensie, pulberi sedimentabile);

• Foraje (SO2, COV, particule in suspensie, pulberi sedimentabile);

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

37

• Lucrari de tratament pe amplasament de la tratarea S/S in situ a solului contaminat și a gudroanelor acide (SO2, COV, particule in suspensie, pulberi sedimentabile);

• Pomparea de lichide contaminate (COV, SO2);

• Manipularea aditivilor utilizați pentru tratamentul solului și gudroanelor acide contaminate (particule in suspensie, pulberi sedimentabile).

Emisiile de poluanti atmosferici vor fi diminuate prin următoarele măsuri:

• Poluanții atmosferici vor fi captati și transferati la instalatia de tratare mobila pentru gaze reziduale

In cursul activităților de forare pentru S/S in-situ și adăugare de aditivi, emisiile de gaze vor fi colectate direct de deasupra materialelor tratate prin S/S. Așa cum s-a prezentat anterior, coloana de material tratat este acoperita cu o gluga (hota) de volatilizare;

Substanțele poluante din aer vor fi captate în mod activ din hota și transferate într-o instalație mobila de tratare acestora ;

Emisiile de gaze vor fi tratate în trei etape: Separator de particule pentru particule colectate; Scruber umed utilizând agenți de neutralizare (NaOH) pentru oxizi

de sulf; Filtru cu carbon pentru COV;

Gudroane acide care sunt pompate de la și în bataluri vor fi tratate imediat, pentru a limita emisiile de vapori. În plus:

o Lichidele va fi pompate în conducte; o Pompele utilizate nu vor agita sau volatiliza gudroanele

acide; o Dimensiunea sub-zonelor temporare ale batalurilor se va

limita pentru a minimiza suprafața de emisii de vapori; o Acoperire imediată a straturilor de gudroane acide cu sol,

argilă sau aditivi; o Si tratament cu aditivi suplimentari S/S în urma transferului

în batalul gol. Gudroanele acide vor fi menținute cu un strat protector de apa sau sol/aditivi

la suprafața batalurilor ori de câte ori este posibil pana la tratament pentru a limita emisiile de vapori și pulberi.

Prevenirea riscului de explozie prin:

• Instalarea de detectoare de gaz cand si unde riscul de amestecuri inflamabile sau explozive este prezent;

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

38

• Menținerea nivelului LEL a amestecului de gaze la o limită suficienta de 25% din LEL, incetarea activitatii si evacuarea amplasamentului in cazul in care limita LEL este depășita;

• Instalarea de echipamente adecvate pentru a preveni amestecuri de gaze inflamabile cu oxigenul.

Tratarea gazelor reziduale, inclusiv a materialul contaminat se va face cu un separator de particule pentru a îndepărta particulele. Din acest separator, gazul va fi trimis la un scruber unde va fi spălat cu soluție de neutralizare (NaOH, 10%), urmată de adsorbția cu cărbune activat pentru COV. Sistemul va avea două etape:

• Spălarea gazelor cu soluție de hidroxid de sodiu; extragerea de gaze;

• Adsorbție pe filtru de carbon activ.

2.3.5 Facilitati si zone tehnice, administrative si sociale Birouri; Cabinet Prim Ajutor; Vestiar; Bai (inclusiv dusuri); Terminal descarcare pentru trenuri si camioane; Zona de depozitare pentru livrari de sol si aditivi; Parcari pentru camioane si echipamente; Facilitate de spalare a rotilor vehiculelor; Statie tratare apa subterana (Salvgardarea apei subterane din aval); Statie de tratare a apei de suprafata; Laborator fix pentru incercari mecanice si analize fizico-chimice (laborator

central, re-uitilizarea cladirii fostului laborator operat de Rompetrol); Laborator mobil pentru analize fizico-chimice la bataluri (laborator

periferic). Aceste spatii vor fi construite in ceea mai mare parte in module si in containere (si vor fi intretinute in concordanta cu cerintele specifice de securitate).

2.3.6 Tehnici si Instrumente pentru Managementul Mediului; Protectia si Prevenirea Incendiilor Managementul si operarea instalatiilor IPPC (Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii) -se va aplica Sistemul de Management de Mediu și va avea urmatoarele elemente:

Definirea unei politici de mediu;

Planificare si stabilirea unor obiective si tinte;

Proceduri de Implementare si Functionare;

Actiuni de verificare si corective;

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

39

Analiza managementului;

Pregatirea decalaratiei de mediu;

Validarea de către organismul de certificare sau de catre verificator extern

EMS;

Considerații de proiectare pentru dezafectarea fabricii si incetarea

functionarii;

Dezvoltarea tehnologiilor de remediere;

Evaluare comparativa.

Măsuri organizatorice cum ar fi izolarea șantierului de către un sistem de garduri va reduce potențialul de incidență cauzat de interacțiunea dintre activitatile zilnice ale rafinariei și operațiunile efectuate pe șantier.

Pe parcursul derularii proiectului, vor fi aplicate masuri de protectie si prevenire cu privire la urmatoarele aspecte:

Securitate;

Inspectie si Mentenanta;

Prevenirea incidentelor;

Plan de urgenta;

Instruire;

Prim Ajutor & Siguranta;

Monitorizare;

Auditare.

Riscul de rănire este inerent în activități care implică deșeuri periculoase. Deșeul este considerat eterogen și agresiv față de instalații și echipamente. Orice eșec în gestionarea deșeurilor pe tot parcursul procesului poate crește riscul de evenimente nedorite. Din acest motiv, toate măsurile prevăzute în legislația privind siguranța și prevenirea incendiilor vor fi luate în considerare și puse în aplicare.

2.3.7 Materii Prime si Utilitati Materiale:

Tehnologia principala pentru procesul S/S in situ este amestecarea gudroanelor acide si solului contaminat cu aditivii necesari pentru a atinge criteriile de performanta.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

40

Pe baza rezultatelor din prima fază a testelor de laborator de la Rafinăria Vega realizate de CDM Smith între februarie și martie 2014 (a se vedea secțiunea 6), o reteta va include urmatoarele materiale:

Cenusa zburatoare de la termocentrale 30% (din greutate);

Ciment fara adaosuri (Portland): 5% (din greutate);

Var hidratat: 5% (din greutate);

Sol (sub gudroanele acide) 10% (din greutate);

Argila (sub gudroanele acide) 10% (din greutate).

Aceste valori sunt o estimare pe baza rezultatelor preliminare ale testelor de laborator (rezistenta, conductivitate hidraulică și levigare, vezi Sectiunea 6). După incheierea tuturor testelor de laborator se vor face optimizari ale cantitatilor de aditivi.Cantitățile de ciment pot crește și se poate adăuga suplimentar argilă (sub forma de bentonită).

Pe baza studiului geofizic efectuat de SC GeoRemediation SRL (2010) și a investigarii amplasamentului realizata de CDM Smith (ianuarie 2014) o masă totală de 325.000 t (270.000 m³) de gudroane acide și aproximativ 435.000 t (240.000 m³) de sol contaminat vor trebui să fi tratate (total: 760.000 t). Pe baza rețetei preliminare de mai sus, următoarele cantități de materiale va fi necesar sa fie transportate pe amplasament:

Cenusa zburatoare de la termocentrale: 380,000 t;

Ciment fara adaosuri (Portland): 63,500 t;

Var hidratat: 63,500 t;

Apa: 253,500 t;

Apa pentru amestec va fi obținuta din rezervele existente pe amplasament. În plus, gudroanele acide din batalurile 7-12 și batalurile 13 - 15 vor avea nevoie, de asemenea, de aport de argilă sau cenușă zburătoare ca un capac și de "material de umplutură" după transfer, deoarece argila/solul adecvate nu există sub aceste aceste bataluri. Aceste cantități sunt estimate a fi de aproximativ 56300 t (batalurile 7-12: 22800 t; batalurile 13-15: 33500 t).

Un strat de balast compactat (0,25 m), va fi pus in opera ca strat de acoperire peste partea de sus a materialului tratat S/S. Imediat după finalizarea activitatii S/S in situ, zonele proaspăt preparate vor fi acoperite cu o nouă secțiune de material de balast, ceea ce va duce la o acoperire treptată a lagunelor de gudroane acide reabilitate. Straturi de balast vor fi folosite de asemenea pentru a ajuta la finalizarea nivelarii batalurilor de gudroane acide de reabilitare.

La incheierea activitatilor de remediere, batalurile de gudroane acide stabilizate vor fi acoperite cu un material geotextil de protecție și impermeabil, un strat de drenaj (nisip/ pietriș, 0,3 m), un filtru de geotextil, un strat de protecție (nisip/mâl, 0,3 m) și

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

41

o acoperire de sol vegetal (0,25 m), în funcție de folosinta finală prevăzută pentru amplasament.

Cantitatile totale pentru remediere pot fi insumate la:

Strat de balast: 37,600 t;

Strat drenaj: 45,100 t;

Strat protectie: 45,100 t;

Strat superior de sol: 37,600 t.

Inainte de a începe acțiunea de remediere pe amplasament, va fi pregătit un drum de acces la șantierul de construcții (balast compactat). Drumul va avea o lungime de aproximativ 1.6 km (lățime: 3,5 m; grosime: 0,5 m) cu o zona pentru echipamente și o zonă de parcare pentru camioane (20 x 20 m, grosime de 0,3 m).

Totalul cantitatilor (balast) pentru infrastructura santierului de constructii: 5,500 t

Aer

10% soluție de NaOH utilizata pentru spălarea umedă în scruber

(cantitatea necesară va fi determinată prin dozare și monitorizare pe

amplasament în timpul proiectului).

Carbon activat (cantitatea necesară va fi determinată prin monitorizare și

volatilizare pe parcursul proiectului) Tratamentul apei de suprafata

Pentru tratamentul apei de suprafata urmatoarele materiale si cantitati au fost estimate:

Produse chimice pentru tratamentul apei contaminate de la suprafata

batalurilor:

Ca(OH)2, total: 0.195 t (aprox. 0.065 t/an)

FeCl3, total: 0.15 t (aprox. 0.05 t/ an)

Carbon activat pentru tratamentul apei contaminate de la suprafata

batalurilor:

Carbon activat, total: 18.0 t (6 t/an)

Tratamentul apei subterane (de salvgardare a apelor subterane din aval in timpul remedierii)

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

42

Pentru tratamentul apei subterane, urmatoarele cantitati de carbon activat vor fi necesare:

Carbon activat pentru tratamentul apei subterane contaminate:

Carbon activat, total: 390 t (13 t/an)

Apa menajera

Apa de proces si pentru incalzire va fi furnizata de reteaua de infrastructura existenta a Rafinariei Vega.

Consum menajer (in bai) - estimat 20 oameni

Cantitate, total: 2,480 m³ (aprox 3.1 m³/zi; 620 m³/an)

Echipament de spalare, masini si mijloace de transport, deseuri de metal

excavate, material extras de pe rotile vehiculelor din facilitatea de spalare,

alte echipamente si masini.

Consumul de apa estimat:

Cantitate, total: 8,000 m³ (aprox 10 m³/zi; 2,000 m³/an)

Electricitate

Electricitatea va fi furnizata de rafinarie prin statia de procesare 4 (20/0.4 KV) prin 2 tablouri electrice care au urmatoarele caracteristici:

T1: U = 400 V, I = 400 A

T2: U = 400 V, I = 200 A.

Consumul de electricitate va include:

Echipament de constructie si masini folosite in organizarea de santier;

Statie de epurare apa subterana (masuri de prevenire in timpul remedierii)

si puturile pompelor;

Pompe si statie de epurare apa de suprafata;

Sistem de tratarea gazelor combinat cu instalatie de foraj cu melc;

Echipamente si masini auxiliare (benzi transportoare, pompe, separatoare

magnetice);

Facilitate de spalare pentru roti, echipament si masini de transport;

Spatii sociale si administrative;

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

43

Laboratorul central;

Laboratoare mobile.

Combustibili lichizi (benzina, motorina)

Consumatorii de combustibil lichid sunt reprezentati de motoarele masinilor (utilaje si echipamente folosite pentru foraj, pentru asigurarea suportului pentru foraj și mijloace de transport utilizate pentru transportul materialelor, echipamentelor precum și de facilitati si amenajarea teritoriului). Consumul de combustibili lichizi (motorina) al echipamentelor și mijloacelor de transport pe amplasament include:

Tabel 2--3 Consumul de Combustibil pentru Echipamentul Tehnic de pe Amplasament in Conditiile Incarcarii Complete

Echipament Numar

necesar pe

amplasament

Consum de

combustibil

[l/h, fiecare]

Incarcare partiala

(%)

Timp de

operare in

timpul

remedierii

(%)

Consum de

combustibil

[l/h, total]

Instalatie de foraj (borsapa), similara cu BG 24

2 80 48 80 61,4

Sistem de pompare

3 15 48 10 2,2

Instalatie de foraj mica

1 25 48 10 1,2

Incarcator frontal

2 20 48 80 15,4

Camioane 4 30 48 80 46,1

Cabine Echipaj

2 15 48 10 1,4

Greder 1 20 48 10 1,0

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

44

Incarcator pe roti

2 20 48 80 15,4

Excavator Hidraulic

1 20 48 10 1,0

TOTAL 145,0

Coloana 3 din tabelul de mai sus prezinta consumul de combustibil la funcționarea echipamentului cu încărcare completă a tuturor utilajelor. Consumul de combustibil real trebuie să ia în considerare o condiție de încărcare realista și o utilizare specifică în ceea ce privește timpul de funcționare pe mașină și zi, care în prezent, poate fi doar estimat

Pentru un scenariu realist, vom considera conditia de incarcare medie și durata de funcționare a echipamentului de aproximativ 48% (conform ISO 8178-ciclul de masurare pentru nivelul de incarcare partiala). Consumul de carburant rezultat este de 145l/h, respectiv 0.963 t/zi sau 241 t/an.

Consumul de combustibil lichid pentru transportul extern de materiale poate fi estimat luând în considerare ca o parte din transport se va face pe calea ferata (90%, 1, 8 l de carburant / t / 100 km, distanța medie de transport: 100 km) și alta pe drumuri (10%, 4, 8 l de combustibil / t / 100 km, distanță de transport medie: 50 km), din totalul cantitatilor pentru organizare de santier si constructii, remediere si reabilitare (757 mii t).

Consumul de combustibil lichid (diesel), cai ferate (total): 1,018 t;

Consumul de combustibil lichid (diesel), auto (total): 151 t;

2.3.8 Noi Rute de Acces sau Shimbari ale Celor Existente Inainte de demararea propriu-zisa a lucrarilor pe amplasament pentru conectarea zonelor de remediere cu drumurile existente ale rafinariei va fi realizat un Drum de Acces la Locul de Constructie (DALC) va fi realizat pentru a conecta zonele de remediere cu drumurile existente ale rafinariei. Un plan de ansamblu este prezentat in Anexa 3.2.

Accesul la locul de constructie prin drumurile publice va fi realizat prin instalarea unei porti de acces suplimentara amplasata intre parcarea de pe “Strada Valeni” si “Drumul 1” al Rafinariei Vega. DALC va incepe la actuala “Poarta 2” la limita de Nord a Rafinariei Vega, trecand la est de facla rafinariei de-a lungul gardului exterior. Pentru a remedia batalurile de gudroane acide într-un mod eficient, DALC va trece printre batalurile 7-12 și batalurile 13-15. DALC va fi conectat la "Drumul 2" al rafinăriei în partea de sud a batalurilor de gudroane acide.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

45

DALC va fi amenajat și combinat cu drumurile "Drum 1" și "Drum 2", pentru a crea o bucla (cea mai mare parte cu sens unic; vor fi construite două benzi de trafic numai pentru a conecta batalurile cu facilitățile de șantier) pentru traficul la locul de constructie și mișcările de camioane pentru aprovizionarea cu materiale. Lungimea DALC va fi de aproximativ 1, 3 km.

În timpul remedierii, vor fi construite drumuri laterale în funcție de progresele înregistrate de procesul de remediere și reabilitare.

2.3.9 Resurse naturale folosite in cadrul proiectului Resursele naturale ce vor fi folosite includ:

Energie (Electricitate):

Furnizata de rafinarie si folosita pentru operarea diferitelor echipamente.

Apa: ◦ Consum de apa menajera (grupuri sanitare) si pentru spalarea

echipamentelor – aprox. 20 oameni: Cantitate, total: 2,480 m³ (aprox 3.1 m³/zi; 620 m³/an)

◦ Echipament de spalare, masini si roti de transport, resturi de metal excavat; material extras din sistemul de spalare a rotilor vehiculelor; echipamentelor si masinilor. Consumul de apa poate fi doar estimat in acest stadiu: Cantitate, total: 8,000 m³ (aprox. 10 m³/zi; 2,000 m³/an)

2.3.10 Metode folosite in Constructii Lucrarile de constructii din cadrul proiectului includ:

1) Pregatirea Amplasamentului si construirea statiei de tratare a aerului si a apei

Lucrari de excavare (indepartarea solului de suprafata, adunarea in gramezi a solului de suprafata, incarcarea camioanelor cu sol de suprafata, excavare si depozitare in gramezi a materialului de decoperta, incarcare in camioane a materialului de decoperta);

Lucrari de umplere (imprastierea si compactarea materialului); Lucrari de constructii; Lucrari de sudura; Lucrari de decopertare;

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

46

2) Lucrari de dezafectare si refacere a amplasamentului

Demolari; Manevrare deseuri; Descarcare sol pentru nivelare si compactare;

2.3.11 Relatia cu alte proiecte existente sau proiectate Nu este aplicabil.

2.4 Alte activitati care pot aparea in cadrul proiectului După remediere, zona de aproximativ 85.000 m2, va indeplini cerintele pentru categoria de "uz industrial".În funcție de folosinta existenta a terenulu, după finalizarea lucrărilor de reabilitare, in perioada de remediere pot fi luate in considerare si puse in aplicare măsuri pregătitoare.

2.5 Amplasarea Proiectului Distanta fata de frontiera pentru proiecte ce cad sub incidenta Conventiei privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului in context trans frontier, 25 Februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Nu este aplicabil.

Folosinta curenta si proiectata a terenului, politica de amenajare a teritoriului (zone adiacente locatiei proiectului)

Rafinaria Vega este localizata in partea nordica a orasului Ploiesti si are urmatoarele vecinatati:

Nord - terenuri agricole și locuinte apartinand de Țînțăreni și Ploiești; sate zona rezidentiala aparținând Țînțăreni și Ploiești;

Vest - Sos. Ploiești-Văleni de Munte, terenuri agricole, orasul Ploiesti; Sud - lucrătorii de la Rafinăria Vega, SC Oil Grup; Scoala de transport,

cale ferată Ploiești - MANECIU; Est - asezari din zona de locuit aparținând Țînțăreni și Ploiești.

2.6 Scurtă descriere a impactului potențial Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al activităților principale ale amplasamentului pe diferitele faze, impactul asupra mediului rezultat și componentele de mediu potențial afectate.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

47

Tabelul 2-4: Matricea de impact asupra mediului Activitate Impact asupra

mediului Componente de mediu

Faza de construire a amplasamentului construire drum construire imprejmuire construire depozitare construire uzina de tratare a apei construire uzina de tratare gaz

Negativ Minor Direct Temporar

Calitatea aerului la nivel local Zgomot si vibratii Zone populate

Faza de operare a sitului Transportul aditivilor la

amplasament (tren) Transportul aditivilor la

amplasament (auto Amestec/transfer aditivi Inlaturare deseuri si resturi

Negativ Minor Indirect Temporar

Calitatea aerului la nivel local Zgomot si vibratii Zone populate

Faza de operare a amplasamentului In situ S/S a gudron acid si soluri captare si tratare gaz tratament apa subterana tratament apa suprafata

Positiv Major Direct Permanent

Calitatea aerului la nivel local Zgomot si vibratii Calitatea apei subterane Calitatea apei de suprafata Utlizarea viitoare a sitului Sol Zone populate Utlizarea terenului in zonele invecinate

Dezafectare si readucerea la forma zonei a amplasamentului

Acoperirea sitului; strat de drenaj, strat de protecție și de sol vegetal

Positiv Major Direct Permanent

Utlizarea viitoare a terenului Zone populate Utlizarea terenului in zonele invecinate Sol Calitatea apei

Dezafectare si readucerea la forma zonei a amplasamentului

dezafectare sit demolarea instalatiilor refacerea drumurilor

Negativ Minor Direct Temporar

Calitatea aeruluil a nivel local Zgomot Sol Zone populate

Dezvoltarea sitului cresterea utilizarii terenului

Positive Minor Indirect Permanent

Utlizarea viitoare a terenului Utlizarea terenului in zonele invecinate Calitatea aeruluil a nivel local Zone populate

1

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

48

Secțiunea 3 Surse de poluare și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu 3.1 Protecția calității apei Sursele de poluanți în ape includ:

Instalație mobila de tratare a gazelor reziduale în timpul S / S de gudroane și soluri acide:

(Cantitate = 10 m³ / zi; 2.000 m³ / an);

Apele uzate din aceasta instalatie vor fi direcționate către stația mobila de epurare a apei de suprafață.

Grupuri sociale (băi):

(Cantitate = 3,1 m³ / zi, 620 m³ an);

Apele uzate vor fi deversate în rețeaua de canalizare în interiorul rafinăriei.

Apă de la stația de tratare a apei de suprafață:

(Descărcare Total = 20,300 m³ / an; 61.000 m³ total);

Apele uzate tratate vor fi deversate în sistemul de canalizare al rafinăriei.

Apă de la stația de epurare a apelor subterane:

(Rata de pompare = 25-35 m³ / h);

Alte surse de ape uzate sunt:

Spalarea echipamentelor, masinilor si utilajelor;

Apele pluviala va fi tratata in statia de tratare a apei de suprafață.

Apele din precipitații colectate de pe sit:

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

49

Apa de ploaie va fi tratata in statia de tratare a apei de suprafata.

3.2 Protecția aerului Sursele de poluanți atmosferici sunt:

1) etapa de organizare si pregatire pentru remediere include următoarele activități care pot contribui la poluarea atmosferica:

Finalizarea organizarii de șantier; Construirea drumului de acces pe șantier; Stabilizarea și extinderea batalurilor la diferite grupuri de depozite; Dezafectarea structurilor / instalațiilor existente; Construirea de facilități (stațiile de epurare a apei si gazelor, etc).

Principalele surse de poluanți atmosferici, inclusiv activități, servicii de operare și organizare de santier sunt:

Amenajarea teritoriului prin îndepărtarea de structuri și echipamente (poluanți: particule in suspensie, pulberi sedimentabile),

eroziunea eoliană a suprafețelor de teren perturbate (poluanți: particule in suspensie, pulberi sedimentabile);

depozitarea și manipularea de combustibil (poluanți: compuși organici volatili, COV);

lucrari la construcții auxiliare, cum ar fi: sudura, vopsire, etc (poluanți: particule in suspensie, pulberi sedimentabile, NO x, CO, COV);

operarea echipamentelor motorizate necesare pentru construcții și transport (poluanți: NOx, SO 2, CO, pulberi sedimentabile si particule in suspensie cu continut de metale: Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, COV).

Durata etapei de organizare este estimata la 6 luni. Sursele de poluare asociate cu activitatea de constructii nu vor mai fi prezente după finalizarea acestor lucrări. Pentru a efectua lucrările de amenajare vor fi utilizate echipamente moderne, cu motoare cu grad redus de poluare.

2) faza de exploatare include următoarele activități care pot contribui la poluarea atmosferica:

Tratare in situ S/S de gudron acid și a solului contaminat; Pompare de gudroane acide; Transport/manipulare/introducere in compozitie a aditivilor

În faza de exploatare, vor exista două categorii de surse de poluanți atmosferici:

Surse directe, reprezentate de gaze reziduale de la stațiile de epurare mobile; Surse indirecte, activități de manipulare staționare și mobile și de stocare de

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

50

materiale generatoare de particule (deșeuri / sol contaminat, aditivi) și de combustibil, de manipulare a apelor uzate, funcționarea echipamentelor mobile motorizate.

Surse directe:

Instalație mobilă de tratare a gazului; Gudroane acide relocate; Manipularea aditivilor.

Instalația mobila de tratare a gazelor este proiectata pentru a controla (reduce) emisiile de particule in suspensie, pulberi sedimentabile, dioxid de sulf (SO2) și compuși organici volatili (COV) rezultate din tratarea gudroanelor acide și a solului contaminat prin intermediul activităților de tratament in situ S/S si de foraj (poluanți: pulberi sedimentabile. particule în suspensie, SO2, COV).

Emisiile de gaze vor fi colectate direct deasupra gudroanelor acide și solurilor care sunt tratate. Se vor instala hote (gluga) care sa acopere echipamentul de foraj si materialul tratat local. Poluanții atmosferici vor fi captati si transferati la instalația mobila de tratare a aerului.

Sistemul de tratare a gazelor reziduale este un sistem integrat pentru reducerea de particule, oxizi de sulf și compuși organici volatili, care include următoarele componente:

Instalatie pentru reducerea continutului de particule (ciclon) cu o eficienta de peste 95%;

instalație de reducere a emisiilor de oxizi de sulf (scruber umed cu soluție alcalină (NaOH)), cu o eficienta de aproximativ 98%;

sistem de reducere a emisiilor de COV prin adsorbție pe carbon activat, cu randament de 80-95%.

După transferul gudroanelor acide din batalurile 13-15 în batalul 18, o suprafață de gudron acid proaspăt este expusa în atmosferă. Emisiile de poluanti atmosferici vor fi minimizate prin acoperirea fiecarui strat de gudron acide cu sol, argilă sau aditivi în timpul procesului de transfer. . Batalul și, prin urmare, zona expusa vor fi păstrate la dimensiuni reduse. Tratarea in situ a gudronului acid (plasarea și amestecarea aditivilor) va fi realizată imediat după umplerea batalului.

Eliberarea de particule în timpul manipulării de aditivi va fi minimizata prin utilizarea rezervoarelor de stocare tip siloz închis. În timpul transportului de aditivi in rezervoare va fi evitat contactul cu umiditatea din aer.

Surse indirecte

Sursele staționare indirecte vor include:

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

51

Gudroane acide rămase în bataluri până la aplicarea tratamentului in situ (poluanți: oxizi de sulf, COV și, eventual, particule in suspensie, pulberi sedimentabile de la bataluri uscate);

Manipulare și tratare a apelor uzate (poluanți: COV rezultati din evaporarea reziduurilor petroliere).

Gudroanele acide în bataluri vor fi pastrate cu strat protector la suprafața din apa sau lut până la începerea tratamentului. Acest lucru va limita formarea de vapori. Vor fi aplicate măsuri de atenuare pentru a reduce la minimum formarea de particule in suspensie/pulberi sedimentabile în timpul manipularii de material (aditivi).

Sursele mobile indirecte vor include echipamente mobile motorizate și vehiculele implicate în transportul și manipularea materialelor.

Faza de exploatare va folosi următorul echipament mobil:

Instalații de foraj in situ S/S, instalații de foraj de gabarit mic pentru prelevarea de probe;

sisteme de pompare; cabine pentru lucratori; gredere; excavatoare hidraulice; încărcătoare tip furcă, încărcătoare frontale, camioane;

Drumurile tehnologice din incinta santierului vor fi acoperite cu un material granulat grosier, pentru a minimiza formarea de praf. Dacă este necesar, suprafețele nepavate vor fi udate in timpul sezonului uscat. Mașinile și vehiculele vor fi echipate cu motoare cu poluare redusa.

3) Faza de reabilitare/dezafectare include următoarele activități care ar putea contribui la formarea de poluanți atmosferici:

dezafectare; refacere prin lucrari de amenajarea terenului; readucerea la cota naturala a perimetrelor de teren afectate.

Principalele surse de poluanți în faza de dezafectare și remediere a terenului vor include:

dezafectare/demolarea structurilor temporare, drumuri de santier (poluanți: particule in suspensie/pulberi sedimentabile);

manipulare pământ și sol vegetal: ◦ încărcarea și descărcarea vehiculelor (poluanți: particule in

suspensie/pulberi sedimentabile), ◦ nivelare, compactare (poluanți: particule);

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

52

eroziune eoliană de la suprafețele de teren perturbate (poluanți: particule in suspensie/pulberi sedimentabile);

depozitarea si manipularea combustibililor (poluanți: compuși organici volatili (COV));

operarea echipamentelor motorizate necesare pentru finalizarea lucrarilor de dezafectare / demolare

Poluantii emisi: Monoxidul de carbon (CO), compușii organici volatili, oxizii de azot (NOx), pulberile în suspensie (PM), SO2, amoniacul (NH3), metalele, substantele organice și gazele cu efect de seră. Emisiile de poluanți vor apărea intermitent, în funcție de programul de lucru. După finalizarea lucrărilor aferente sursele de emisii nu vor mai fi prezente. Pentru executarea lucrărilor, masinile si utilajele vor fi echipate cu motoare cu emisii reduse. Calcularea Emisiilor Emisiile provenite de la camioane de mare tonaj, trafic feroviar și echipamente grele utilizate în timpul construcției, operare și demolare au fost calculate folosind factorii de emisie, publicati de Agenția Europeană de Mediu (EEA) (Raport tehnic nr 12/2013). Pentru o analiză conservatoare, s-au folosit Nivelul 1 de emisii pentru motoarele de vehicule rutiere, calea ferata, pneuri auto, sisteme de franare, si uzura suprafaței de rulare rutiere, feroviare, si sursele mobile non-rutiere. Emisiile orare estimate și pragurile din OM 462/1993 sunt prezentate în tabelele următoare. Tabel 3-1 Calcularea emisiilor orare pentru poluanti

Sursa CO NMVOC NOx TSP PM10 PM2.5 SO2 NH3 Tip g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr Onsite Echipament 1,175 371 3,592 229 229 229 657 1

Pulberi Fugitive - - - 73 34 5 - -

Onsite Subotal 1,175 371 3,592 302 263 234 657 1

Offsite Camioane 130 33 572 1 1 16 0 0 CF 1238 538 6062 176 167 158 1157 1 Offsite Subotal 1368 571 6634 177 167 175 1157 1

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

53

Total 2542 942 10226 479 430 409 1814 2 Prag N/A N/A 5,000 500 500 500 5,000 300 Depasit? Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

54

Table 3-2 Calcularea emisiilor orare pentru poluantii organici

Sursa ID(1,2,3-cd)P B(k)F B(a)P B(b)F B(a)A B(a)P

D(a,h)A

Chrysene

Fluoranthene

Phenanthene

Tip g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr Onsite Echipament - - - 0.011 0.018 0.007 0.002 0.045 0.100 0.557

Offsite Camioane 0.000 0.001 - 0.001 - 0.000 - - - -

CF - - 0.007 0.012 0.019 - 0.002 - - - Offsite Subotal 0.000 0.001 0.007 0.012 0.019 0.000 0.002 0.000 0.000 0.000

Total 0.000 0.001 0.007 0.023 0.036 0.007 0.005 0.045 0.100 0.557 Prag N/A N/A 1 N/A N/A N/A 1 N/A N/A N/A Depasit? Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

55

Tabel 3-3 Calcularea emisiilor orare pentru poluantii metalici

Sursa Cd Cr Cu Ni Se Zn Pb Tip g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr g/hr Onsite Echipament 0.002 0.011 0.379 0.016 0.002 0.223 0.002

Offsite camioane - - - - - - 0.001 Rail 0.002 0.012 0.393 0.016 0.002 0.231 - Offsite Subotal 0.002 0.012 0.393 0.016 0.002 0.231 0

Total 0.005 0.023 0.772 0.032 0.005 0.454 0 Prag 1 25 25 5 5 N/A 25 Depasire? No No No No No No No

Tabel 3-4 Calculul emisiilor orare pentru gazele cu efect de sera

Tipul sursei CO2 CH4 N2O

kg/hr g/hr g/hr Onsite Echipament 703.818 12 30

Offsite Camioane 53.813 - 874

Cale ferata 726.482 - -

Offsite Subotal 780.295 0 874

Total 1,484.113 12 904

Prag N/A N/A N/A Depasire? No No No

Cum este prezentat mai sus, numai emisiile totale on-site si off-site de NOx pot depasi potential valorile limita. Cu toate acestea, masurile de reducere a poluării aerului includ urmatoarele tehnici generale:

Atenuarea poluării aerului prin măsuri organizatorice; Reducerea poluării aerului prin măsuri tehnice

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

56

Măsurile vor fi aplicate în timpul fazei de construcție, de exploatare și în timpul dezafectarii și reabilitarii sitului.

Măsurile de reducere a emisiilor și nivelurilor de poluare vor fi atât de tehnice cat și operaționale și vor consta din următoarele elemente:

Punerea în aplicare a unui program de întreținere preventivă; efectuarea logisticii materialelor pe calea ferata; gestionarea traficului spre amplasament cat mai departe de zonele

rezidențiale; pastrarea amplasamentului curat și stropirea drumurilor și platformelor de

lucru cu apă în perioadele secetoase; reducerea la un nivel minim a materialelor care urmează să fie transportate,

depozitate și tratate; oprirea motoarelor si echipamentelor în timpul perioadelor fara activitate; utilizarea de echipamente moderne pentru constructii reducerea viezei de deplasare in sit pe timpul transportului de mărfuri grele de

materiale și echipamente; udarea drumurilor de acces pe șantier în timpul sezonului uscat; curățarea roțile vehiculelor care părăsesc site-ul pe drumurile publice; sisteme automate de oprire/pornire motoare termice în perioadele în care

vehiculele/utilajele nu sunt angajate în activitate; oprirea functionarii motorului autovehiculului în intervalele de timp în timpul

descărcării de materiale; instalarea unui gard de 3 m inaltime pentru protectie impotriva vântului și a

zgomotului, pentru prevenirea dispersiei poluantilor atmosferici, în zonele rezidențiale lângă bataluri;

instalarea unui sistem de captare a gazelor reziduale (numit hota sau gluga) pentru activități de tratare in situ S / S,

captarea și exploatarea emisiilor fugitive și a particulelor provenite din statiile de tratare pentru activitățile de tratament in situ S / S;

limitare zonei de lucru la transferul temporar al gudroanelor acide în batalurile goale;

acoperirea imediata și tratament ulterior S/S al gudroanelor acide transferate/pompate,

udarea zonele în care se desfășoară activitati de manipulare a materialului de refacere a terenurilor.

3.3 Protecția împotriva zgomotului și vibratiilor Sunetul este energie mecanică caracterizată prin rata de oscilație a undelor sonore (frecvență), viteza de propagare si nivel de presiune (amplitudine). Urechea umana percepe sunetul ca o presiune asupra urechii. O scară logaritmică este utilizată

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

57

pentru a corela presiunea acustică cu o presiune de referință comună, care este de obicei de 20 de micro - Pascali (Pa), obținându-se nivelul de presiune acustică ( SPL). SPL este măsurat în decibeli (dB). Limitele general acceptate ale auzului uman pentru a detecta sunetul sunt între pragul de auz de la 0 dB și pragul de durere la 140 dB. Frecvențe audio sunt masurate în Hertzi (Hz), care corespund numărului de vibrații pe secundă ale unui anumit ton. Frecvența sonoră general acceptată este între 20 Hz și 20.000 Hz, iar auzul uman este mai sensibil la frecvențele între 1.000 Hz și 6.000 Hz. Scara A- ponderat este ajustata la frecvențele cele mai sensibile pentru urechea umană. Nivelurile de sunet care sunt măsurate folosind scala A- ponderata sunt exprimate in dBA. Toate nivelurile de zgomot din acest document vor fi exprimate în dBA. Deoarece sunetele din mediu variază, de obicei, cu timpul, ele pot fi pur și simplu descrise cu un singur număr. O metodă folosită pentru a descrie diferitele sunete este nivelul de zgomot echivalent. Nivelul de zgomot echivalent ( Leq ) este nivelul de sunet constant că într-o anumită perioadă de timp are același nivel de energie de sunet ca nivelul actual de presiune a sunetului care variază în timp. Leq prevede o metodologie pentru combinarea zgomot de la evenimente individuale și surse de la starea de echilibru într-o măsură de expunere cumulativă la zgomot. Un concept-cheie în evaluarea efectelor potențiale ale zgomotului este efectul perceput de cresteri incrementale ale nivelului de zgomot existent. O creștere de 3 dBA este abia perceptibila, o creștere de 5 dBA este de remarcat, o creștere de 10 dBA ar fi perceputa de către cineva ca o dublare a nivelului de zgomot (intensitate). . Deoarece nivelurile de zgomot sunt măsurate pe o scară logaritmică, nu pot fi adunate folosind aritmetică simplă. În cazul în care există două surse cu același nivel de zgomot, atunci nivelul de zgomot combinat este cu 3 dB mai mare decât nivelul de zgomot de la o singură sursă. Dacă cele două niveluri de zgomot difera cu 1 până la 2 dB, atunci 2 dB se adaugă la nivelul sonor cel mai ridicat. În cazul în care două niveluri de zgomot diferă cu mai mult de 10 dB atunci nimic nu se adaugă la nivelul de zgomot mai mare. Reglementările aplicabile

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

58

Pentru orașe cu o populație de peste 250.000, OM 152/2008 prevede nivelurile de limita de zgomot într-o zonă industrială de 65 dBA în timpul zilei și 50 dBA pe timp de noapte. Nivelurile STAS 10009-88 permise de zgomot de până la 50 dBA in timpul zilei (06:00 - 22:00) și 40 dBA pe timp de noapte (22:00 - 6:00 ), la 2 metri de o cladire rezidentiala. . Echipamentele folosite la sit se vor conforma nivelurilor de putere acustică prevăzute în Directiva 2000/14/CE a Parlamentului European. Tabel 3-5 Matricea factorilor de zgomot

Echipament Tip

Nr. de Echip.

Factor de

utilizare

Lmax @ 15.2 m

Leq @ 15.2 m

Total Leq @ 15.2 m

dBA dBA dBA Foreza 2 38% 84 78 83 Pompe 3 5% 81 75 73 Inst. forat 1 5% 79 73 66 Incarcator frontal 2 38% 81 75 80 Camioane 4 38% 76 70 78 Greder 1 5% 85 79 72 Incarcator pe roti 2 38% 79 73 78 Excavator hidraulic 1 5% 81 75 68 TOTAL 87 Asa cum am mentionat mai sus, nivelurile de zgomot marite cu 3 dBA, reprezinta o cresterea de abia perceptibila, atunci cand sursa de zgomot este dublata. Traficul legat de proiect nu anticipeaza dublarea volumului total al traficului, in consecinta cresterea nivelului de zgomot relativa traficului legat de proiect nu va fi substantiala. Activitățile care pot genera zgomot și vibrații sunt:

activitati de constructii;

operarea echipamentului în timpul fazei de constructie (de exemplu, forare in situ);

trafic camioane pentru transportul de aditivi pe durata proiectului;

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

59

demolarea instalațiilor în timpul dezafectării și faza de refacere la cota naturala;

Echipament folosit pentru realizarea inchiderii amplasamentului cu sistem drenant de protectie.

Echipamente specifice, care pot provoca zgomot și vibrații:

camioane de transport, instalatii de foraj, utilaje de constructii si pompe si motoare de actionare instalatii auxiliare instalate;

Măsurile de reducere a zgomotului și nivelului vibrațiilor sunt:

Construirea unei imprejmuiri pentru protectia fonica si vânt (3 m înălțime) între bataluri și zonele rezidențiale;

Izolație fonica a echipamentelor, cum ar fi pompe și motoare;

Limitarea orelor de lucru la 10 de ore pe zi, 5 zile pe săptămână.

3.4 Protecția împotriva radiațiilor

Nu este cazul.

3.5 Protecția solului și subsolului Activități / lucrări care pot duce la contaminarea solului de emisiile de poluanți:

Manipulare/depozitare de aditivi și substanțe chimice utilizate pentru gudron acid și a solurilor contaminate sau de tratarea apei contaminate;

Manipulare/depozitare a facilitatilor de funizare a echipamentelor si utilajelor; Manipulare/depozitare de materiale contaminate netratate.

Măsuri de prevenire:

Instruirea personalului pentru buna funcționare a echipamentelor și a vehiculelor pentru a preveni poluarea accidentală;

Acordarea de facilități adecvate pentru colectarea și depozitarea deșeurilor rezultate din lucrări specifice.

3.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice

Zonele sensibile, descrierea mediului natural in sit, inclusiv tipul de habitat:

Zona de rafinărie este în general plata cu inclinare ușoara spre nord-est. Altitudinea sitului este de aproximativ 166 - 169 m deasupra nivelului mării și este situat în câmpia Ploiesti. Campia pemonteza a terasei inferioare Ploiesti si

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

60

terasa inferioara a râului Prahova are o altitudine de 155 m și 125 m în scădere de la NV la SE, identificând două niveluri principale - primul este trecerea de la terasa inferioară de pe terasa de sus dezvoltata la sud de sat Popești, continuând apoi la limita sudică a satului și malul stâng al râului Bratesti Leaotu. Terasa inferioară, care se află între pârâul și râul Prahova Leaotu, are un nivel distinctiv de eroziune dezvoltat în principal de la vest la est fata de vatra satului si o elevatie de aproximativ 3 metri.

Principala utilizare a terenului și gradul de degradare:

Avand in vedere ca Rafinăria Vega exista de 105 ani, se poate presupune că scopul initial a fost de terenuri agricole. Degradarea terenului este avansata ca urmare a activității industriale de-a lungul timpului, care a avut un impact major asupra calității solului. Rafinăria este înconjurata din toate părțile de drumuri publice, care restricționează extinderea dincolo de amplasamentul actual. Identificarea receptorilor ecologici în raport cu tipul de habitat ierbaceu cu strat de floră sălbatică este format din elemente de stepă: iarba deasa (Poa nemoralis), păiuș de livada (Festuca pratensis), obsiga (Bromus sterilis), umbra iepurelui (Asparagus sprengeri densiflorus) și silvostepă: colilie (Stipa pennata), iarba barboasa (Echinochloa crus-galli). În fauna, speciile cele mai reprezentative sunt păsări: mierla (Turdus merula), potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia (Calandrella brachydactyla), pițigoiul (Fam. Fringillidae), fazanul (Phasianus cochicus), care trăiesc în palcuri de padure sunt: privighetoare ( megarhynchos megarhynchos), Pitulice (trochilos Phylloscopus), care trăiesc mai ales pe scoarță de copac sunt ciocănitoarea (subfamilia Picinae), Țiclean (Sitta europaea) și broaște țestoase trăiesc în scorburi (Strepropelia turtur), porumbelul (Columba oenas), graurul (Sturnus vulgaris), etc. Printre reptile, soparla verde (Lacerta viridis) și șopârla de nisip (Podarcis taurica), sunt prezente. Terenul ocupat de culturi are in habitat rozătoare: iepurele (Oryctolagus cuniculus), șobolan (genul Rattus), popândăul (Spermophilus citellus), și hamster (Citellus citellus).

Apropierea de zone protejate:

Zona protejata cea mai apropiată, sau sit de importanță comunitară este padurea Plopeni, situata la 7 km de Rafinăria Vega.

Lucrări, facilități și măsuri de protecție a biodiversității, naturii si zonelor protejate:

Nu este cazul.

3.7 Protecția oamenilor și a altor obiecte de interes public

Receptorii umani pe o rază de 1 km de batal includ următoarele categorii:

muncitorii din industrie (aproximativ 680 de persoane care lucrează în rafinărie);

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

61

rezidenți (aproximativ 400 de persoane, locuitori ai satelor Țînțăreni și Ploiești, la est de Rafinaria Vega);

lucrătorii din agricultură (aproximativ 10 persoane); oameni care trec prin zona.

Lucrări, facilități și măsuri de protecție a sănătății umane, obiecte care trebuie protejate și obiecte de interes public:

Instalarea unui sistem de gard; protecție fonica și a vântului pentru zona rezidențială de lângă amplasament durata derularii activitatilor de remediere;

gazele reziduale rezultate din tratarea de material contaminat sunt colectate și tratate în stații de tratare mobile pentru a respecta cerintele legale;

obiectivul principal al reabilitării este de a imobiliza sursa de poluare și pentru a preveni căile de expunere la receptori care necesită protecție.

3.8 Managementul deșeurilor generate pe sit Deșeurile solide generate de proiect sunt:

Deseurile metalice (cod 19 10 01 - fier și resturi de oțel); nămol de la tratarea apelor de suprafață contaminate (cod 19 08 13 * -

nămoluri cu conținut de substanțe periculoase de la alte procese de epurare a apelor uzate industriale) - 1,5 t / an;

nămol de sedimentare rezultat din curățarea echipamentelor, mașinilor, vehiculelor de transport (cod 19 08 13 * - nămoluri cu conținut de substanțe periculoase de la alt tratament al apelor reziduale industriale);

deșeurilor menajere de uz casnic (cod 20 03 01) - aproximativ 0,65 t/an; deseuri din materiale de constructii deșeurilor mixte (cod 17 09 00); sol și a material excavat (cod 17 05 04); deșeuri de lemn (cod 17 02 01); deșeuri de sticlă (cod 17 02 02); deșeuri din mase plastice (cod 17 02 03); amestecuri de deseuri metalice (cod 17 04 07).

3.9 Managementul substanțelor periculoase

Substanțele și materialele utilizate, depozitate, transportate și manipulate în cadrul proiectului, care ar putea avea un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu includ:

Aditivi, agenți de neutralizare utilizati în tratamentul de gudroane acide și a solurilor contaminate;

Produse chimice utilizate în tratamentul gazelor si apelor tehnologice/proces si decontaminare materiale contaminate;

Combustibilii utilizați pentru a opera echipamente, utilaje si camioane pentru

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

62

transport, Lubrifianți (uleiuri, parafină); Vopsea diluanti.

Gestionarea deșeurilor include:

Gudroane acide și tratamentul solului: Vor fi tratate on site și in situ;

Deșeuri de metal recuperate de pe amplasament: Vor fi livrate la societati autorizate pentru recuperare;

Nămol de la tratarea apelor de suprafață contaminate: Vor fi livrate la companii autorizate pentru eliminare;

Nămol de la echipament de spalare, mașini și resturi de metal: Vor fi livrate la societati autorizate pentru eliminare;

Deșeurile menajere: Vor fi livrate la societati autorizate;

Deseuri din construcții și demolări: Vor fi livrate la agenti economici autorizati.

Substanțele și materialele utilizate, depozitate, transportate și manipulate în cadrul proiectului, care ar putea avea un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu includ:

Aditivi pentru tratarea in situ a gudroanelor acide și a solurilor contaminate: ◦ Ciment Portland, clasificare: "iritant" (R36/R37/R38/R43)

◦ Var hidratat, de clasificare: "iritant" (R37/38-41)

◦ Cenușă zburătoare (fără clasificare disponibila, în conformitate cu "REACH" pre-înregistrate, EC-Nr: 268-627-4)

Reactivii utilizați în tratarea apei contaminate: ◦ Hidroxid de calciu Ca (OH) 2, clasificarea: "iritant" (R41)

◦ Clorură ferică FeCl 3, clasificarea: "nociv" (R22/R38/R41)

Combustibilii utilizați pentru a opera echipamente, mașini și camioane de

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

63

transport: ◦ Diesel, clasificarea: "iritant" (R40/R51/53/R65/R66)

Lubrifianți (uleiuri, parafină) folositi la intretinerea echipamentelor: (Urmeaza a se defini informatiile odata cu mobilizarea echipamentelor)

Diluanti de vopsea: ◦ Acetonă, clasificarea: "iritant"/"extrem de inflamabil"

(R11/R36/R66/R67))

Reactivi pentru tratarea gazelor reziduale: ◦ NaOH hidroxid de sodiu (10%), clasificare: "coroziv" (R35)

Carbonul activat utilizat pentru adsorbție de COV: (urmeaza a fi definit la utilizare pe amplasament)

Managementul substanțelor și produselor chimice periculoase și asigurarea protecției mediului și a sănătății umane includ:

Transportul de materii prime utilizate în timpul reabilitării se va face cu vehicule autorizate în conformitate cu legislația în domeniu;

manipularea și depozitarea corespunzatoare a materiilor prime și combustibililor lichizi;

existența de fișe de securitate pentru substanțele utilizate (MSDS); instruirea personalului cu privire la manipularea substanțelor și preparatelor

chimice periculoase; Prevederile pentru monitorizarea mediului sunt: În timpul remedierii și reabilitarii sitului din cadrul Rafinaria Vega, va fi implementat un program de monitorizare. Monitorizarea va include următoarele componente de mediu:

sănătatea umană, apele de suprafață, apele subterane, sol, aer.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

64

Programele de monitorizare vor fi implementate pentru următoarele elemente:

Asigurarea calității și controlul calității (QA/QC), cu privire la criteriile de performanță pentru materiale utilizate la remedierea in situ prin S/S, și

Masuri pentru protectia santierului

Programele de monitorizare sunt descrise mai jos.

Activități laboratorului in situ includ:

Obiectivele de monitorizare sunt în primul rând direcționate pentru asigurarea si controlul calitatii, criteriilor de performanță a procesului de S/S, cu un impact semnificativ asupra protecției solului și a apelor subterane, inclusiv:

screening pentru a identifica inhibitorii aditivilor; punerea în aplicare a testelor de laborator:

◦ pentru a îmbunătăți eficiența amestecurilor și cantitatiilor de aditivi care trebuie adăugate,

◦ pentru a alege cea mai buna "rețeta" care se aplică în situ în procesul S/S;

selectia timpul necesar pentru a păstra mostra in vederea maturarii pentru efectuarea analizelor de evaluare a parametrilor S/S

analiza parametrilor pentru îndeplinirea criteriilor de acceptare a procesului de solidificare/stabilizare in situ al deseurilor;

evaluare mostrelor recoltate din amplasament", după aplicarea in situ a procesul de S / S.

Verificări de tehnologie includ:

Obiectivele de zi cu zi ale controalelor de tehnologie sunt în primul rând direcționate pentru probleme generale de control si asigurare a calitatii, care au un impact semnificativ asupra solului, aerului și protecția apelor subterane, inclusiv:

Verificarea zilnica a fiecarui echipament de către personalul de exploatare, în scopul de a detecta orice defecțiune și de a remedia preventiv defecțiunea;

masurarea parametrilor relevanți pentru eficiența procesului, cum ar fi consumul de energie, apă, materii prime, consumul de materiale suplimentare și de combustibil;

măsurarea parametrilor de control al procesului; controlul calității produsului final (material tratat) și materialul introdus

suplimentar în proces (aditivi).

Verificările "de autocontrol", vor fi implementate în cadrul programului de monitorizare a mediului. O descriere a procedurilor de monitorizare va fi disponibila în planul de lucru. Personalul de operare va fi informat periodic.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

65

Măsuri de protectie a șantierului:

Obiectivele măsurilor de protectie sunt în primul rând direcționate pentru a proteja sănătatea umană, atât a locuitorilor din zonele rezidențiale de la estul Rafinăriei Vega, precum și a personalului care lucrează in sit. Măsurile de prevenire vor avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra protecției solului și a apelor subterane. Măsurile vor fi derivate din investigatii geotehnice ale bermelor din jurul batalurilor de gudron acid efectuate înainte de orice acțiune de remediere. În general, măsurile ar putea include monitorizarea, după cum urmează:

Inspectii periodice și gestioanrea unei documentații a bermelor în timpul acțiunii de remediere;

masuratori topografice periodice; instalarea de clinometre cu memorare de date pentru detectarea timpurie a

mișcărilor de alunecare dăunătoare.

Monitorizarea emisiilor în atmosferă

Monitorizarea emisiilor de poluanți în atmosferă va fi efectuata în timpul programul complet al proiectului, după cum urmează:

monitorizarea gazelor reziduale captate și tratate, în timpul tratarii in situ S / S a gudroanelor acide și a solurilor contaminate;

masuratori ale emisiilor de poluanti in atmosfera la punctele de referință stabilite de-a lungul laturii estice a batalurilor la granita cu zona rezidentiala.

Monitorizarea va include măsurarea emisiilor de concentrații de particule, SO 2 și COV. Măsurătorile vor fi efectuate cu o frecventa in concordanta cu cerintele autoritatilor de mediu.

Monitorizarea nivelului de zgomot

Monitorizarea nivelului de zgomot la limita zonelor rezidențiale vor avea loc cu o frecventa in concordanta cu cerintele autoritatilor de mediu.

Monitorizarea apei tratate evacuate în reteaua de canalizare a rafinariei

Monitorizarea apei evacuate în sistemul de canalizare va include următorii parametri și contaminanți:

pH, COD, BOD, oxigenul dizolvat, materiale în suspensie totală, fosfor, azot, acizi, fenoli, sulf, plumb, nichel, cadmiu, benzen, antracen, naftalină și TPH.

Măsurătorile vor fi efectuate cu o frecventa in concordanta cu cerintele autoritatilor de mediu. Prelevarile de probe vor fi efectuate la punctul de evacuare de la stația de epurare.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

66

Monitorizarea apelor subterane pentru atenuarea naturală

Monitorizarea apelor subterane pentru atenuare naturală va include următorii parametri și contaminanți:

pH, TOC, COD, TPH, Eh, anioni majori (cloruri, sulfați, fosfați, nitrați), cationi (calciu, magneziu, sodiu, potasiu), fier, alcalinitate (bicarbonat/carbonat) alte impurități de interes stabilite în studiul de evaluare a riscurilor (benzen, nichel, crom și plumb).

Monitorizarea va fi efectuată cu următoarea frecvență anuală:

Anul 1: 4 campanii de monitorizare An 2 până la 5: 2 campanii de monitorizare An 6-30: 1 campanie de monitorizare

Prelevarea de probe va fi realizata la puțurile de observatie a apelor subterane care vor fi instalate înainte de începerea proiectelor de remediere. Analizele vor fi efectuate de către un laborator acreditat.

Monitorizarea apelor subterane tratate

Monitorizarea apelor subterane, după tratament pentru re-infiltrare va include cel puțin următorii parametri și contaminanți:

pH, Eh, conductivitate, TOC, TPH și benzen (vor fi ajustate pe baza rezultatelor obținute la punctul de intrare al instalației de tratare).

Monitorizarea pentru stația de epurare a apelor subterane va fi efectuata cu următoarea frecvență:

Luna 1-3: 2 x lună Luna 4-36: 1 x lună

Prelevarea de probe va fi efectuata la punctul de deversare a apelor subterane tratate în puțurile de infiltrare.

Monitorizarea calității solului

Monitorizarea calitatii solului va fi efectuata în următoarea ordine, ajustata la procesul de tratare in situ S/S:

Pasul 1: Foraj în centrul batalurilor de gudron acid, pentru a stabili sub-zone omogene pentru optimizarea rețetei de amestec al aditivilor, inclusiv prelevarea de probe de sol din substrat (dedesubtul gudronului acid la contactul cu solul), pentru a defini adâncimea de tratament astfel incat sa fie

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

67

in conformitate cu cerintele legale privind protectia mediului referitoare la sol. Monitorizarea va fi pentru diferiti indicatori, în funcție de mobilitatea maximă a migrației in relatie cu categoria de sol intalnita (probabil argila) și semnificația efectelor nocive ale poluantilor de interes (de exemplu benzen). Monitorizarea ar putea sa fie ajustata pe baza rezultatelor "Pasului 3" .

Pasul 2: tratarea in situ S/S;

Pasul 3: foraje de bază pentru asigurarea si controlul calitatii în ceea ce

privește criteriile de conformitate și performanță la finalizarea S/S in-situ la subzone și pentru prelevarea probelor de sol.

Monitorizarea de la "Pasul 3" va cuprinde următoarele teste:

Sol sub monolit: arsenic, bariu, cadmiu, crom total, cupru, mangan, mercur, nichel, plumb, seleniu, vanadiu, zinc, sulf, sulfuric, benzen, toluen, xilen, fenoli, hidrocarburi aromatice total, PAH, hidrocarburi totale de petrol.

monolit: conductivitatea hidraulică, rezistenta și scurgere.

Monitorizarea Solului și S/S materialelor pentru "Pasul 1" și "Pasul 3", va fi efectuata cu o frecvență data de omogenitatea compoziției gudronului acid găsit în timpul acțiunii de remediere (de exemplu: 1 foraj/400 m²).Punctele de prelevare vor fi aranjate într-o grilă geometrica, acoperind fiecare batal. Spațierea grilei va fi ajustata în timpul tratarii in situ S/S bazată pe omogenitatea compoziției și adâncimea stratului de gudron acid.

Deșeuri generate

Canitatea, clasificarea și eliminarea deșeurilor generate vor fi raportate anual la Autoritatea de Mediu.

1

Secțiunea 4 Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara Proiecte de reabilitare și instalațiile utilizate pe sit sunt supuse următoarele legi naționale și directive europene:

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

68

- Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, astfel cum a fost modificată prin Directivele 97/11/CE și 2003/35/CE)

- Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informațiile despre mediu (Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului)

- OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului, astfel cum a fost modificată prin Directivele 2006/21/CE și 2009/31/CE

- Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.

- Hotărârea Guvernului nr. 1209/2004 de stabilire a procedurilor de omologare de tip pentru motoarele care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinație rutieră și motoarelor secundare pentru vehiculele pentru transportul de persoane sau de mărfuri și de stabilire a măsurilor de limitare a emisiilor de gaze și particule poluante de la ei, în scopul de a proteja atmosferă (Directiva 97/68/CE de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate în drum non-țintă, a fost modificată prin Directivele 2001/63/CE, 2002/88 / CE, 2004/26/CE, 2006/105/CE

- Legea 278/2013 privind emisiile industriale

- Legea nr. 211/2011 privind deșeurile (Directiva 2006/12/CE privind deșeurile)

- Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental (Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental)

- Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare (Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei)

- Hotărârea Guvernului nr. 1408/2007 privind procedurile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului

-Hotărârea Guvernului nr. 1403/2007 cu privire la restaurarea a solului, subsolului și a ecosistemelor terestre au fost afectate

-Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul Romaniei

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

69

-HG nr.210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului. (Directiva 80/68/CEE privind poluarea apelor subterane cauzată de substanțe periculoase)

Secțiunea 5 Dezafectare și reabilitare

Pe durata dezafectarii și reabilitarii sitului, fostele bataluri de gudroane acide vor fi acoperite cu un geotextil de protecție și impermeabil, un strat de drenaj (0,3 m de nisip/pietriș), un filtru de geotextil, un strat de protecție (0,3 m nisip/nămol) și capac deasupra solului (0,25 m). Acestea se pot modifica în funcție de utilizarea finala planificata a sitului.

Cantitățile totale de materiale necesare pentru reabilitare:

strat de balast 37600 t; strat de drenaj 45100 t; strat de protecție 45100 t; strat de sol vegetal 37600 t.

Activitatea de dezafectare

În timpul fazei de dezafectare și reabilitare a terenului, următoarele activități vor fi efectuate:

dezafectarea structurilor și fundațiilor; demolarea instalațiilor; dezafectarea organizarii de santier; refacerea perimetrelor de teren afectate.

Toate activitățile de dezafectare vor fi incluse în proiectul de remediere pentru a reduce la minimum riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Toate echipamentele și structurile care vin în contact cu gudroane acide de deșeuri vor fi decontaminate. Aceasta, de asemenea, poate include si înlocuirea dalelor de fundații care au fost construite (dacă acestea sunt contaminate).

1

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

70

Referințe

Rapoartele și fișierele folosite în acest document includ:

[R0] Studiu de Fezabilitate 2012. Studiu de fezabilitate pentru reabilitarea batalurilor de gudroane acide si reziduuri petroliere din interiorul SC Rompetrol Rafinare - Rafinaria VEGA.

[R1] Memorandum de prezentare 2013. Reabilitarea si amenajarea suprafetei de teren pe care se afla batalurile de gudroane acide si reziduuri petroliere din interiorul SC Rompetrol Rafinare SA.-Rafinaria Vega

[R2 Studiu de Fezabilitate 2013. Completare la Studiu de Fezabilitate, SC Geo Remediation SRL, Iunie 2013. Versiune actualizată a studiului de fezabilitate. Iunie 2013.

[R3] Audit de Mediu 2000. Studii de mediu suplimentar la Rafinăria VEGA, România; Tratarea si eliminarea reziduurilor petroliere depozitate la Rafinăria VEGA, proiectul de raport 14 ianuarie 2000.

[R4 CEVA 1998. Raportul CEVA International Inc final, Eficienta energetică industriala in Romania, Studiu de prefezabilitate, august 1998.

[R5] USEPA 2004. Un ghid pentru dezvoltarea si documentarea estimărilor de cost in Studiul de Fezabilitate, EPA-540-R-00 la 002, iulie 2000.

[R6] SC GEOMATHICS ONE SRL 2010. STUDIUL GEOCHIMIC , AL PROBELOR RECOLTATE DIN ZONA "BATALURILOR DE Depozitare GUDROANE acide SI REZIDUURI PETROLlERE", SC ROMPETROL - RAFINARE SA PUNCT DE Lucru RAFINARIA VEGA, PLOIESTI, Mai 2010

[R7] CDM 2003. Studiu de fezabilitate pentru Rafinăria VEGA, proiect de reabilitare de mediu, raportul de faza II, octombrie 2003.

[R8] SC GEO REMEDIATION SRL 2010. RAPORT DE INVESTIGARE GEOLOGIC SI EVALUARE A POLUÀRIÏ MEDIULUÍ DIN ZONA "BATALURE DE DEPOZITARC GUDROANE acide SI REZIDUURI PETROLIERE" SC ROMPETROL - RAFINARE SA PUNCT DE Lucru Rafinaria VEGA PLOIESTI

[R9] SC GEO REMEDIATION SRL 2010. STUDIU DE EVALUAREA RISCULUI, PENTRU ZONA, BATALURILOR DE GUDROANE ACIDE SI REZIDUURI PETROLIERE DIN INCINTA SC ROMPETROL RAFINARE SA, RAFINARIA VEGA

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

71

[R10] SC GEO REMEDIATION SRL 2013 . RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Proiectul "Reabilitarea si Amenajarea zonei de Teren DIN INCINTA SC Rompetrol Rafinare SA - Rafinăria Vega, Ploiesti, pe care sunt amplasate batalurile continând gudroane si reziduuri Petroliere", 2013

[R11] Geosond SA 2010. Studiu Hidrogeologic, Amplasament: Rafinaria VEGA Ploiesti, 30.04.2010

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

72

Standardele, legile și reglementările care se face referire în acest document de mediu includ:

[S1] DIN 18123 ; Sol, investigarea si testarea - Determinarea granulometriei

[S2] DIN 4022 ; Descrierea subsolului, apelor subterane precum si a solului sii rocilor

[S3 DIN 18196 ; Terasamente si fundatii - clasificare a solurilor în scopuri de inginerie civilă

[S4] DIN 18122 ; Investigare sol si testare - granitele de stat (limite de consistentă)

[S5] DIN 18121 ; Investigarea continutului de apă si de testare

[S6] DIN 18128 ; Investigare sol si testare - determinarea pierderii la aprindere

[S7] DIN 18130 , investigare probe de sol - Determinarea permeabilitătii

[S8] DIN 18136 , investigarea solului si testare - testul de compresie

[S9] EA NEN 7375:2004 Caracterisiticile levigatului blocurilor monolitice monolitic si determinarea deseurilor de scurgere a componentelor anorganice prin testul de difuziune, "testul rezervorului" Bazat pe o traducere a standardului de normalizare din Olanda, aprilie 2005

[S10] ENV 12506; Caracterizarea deseurilor si eluatilor, analiză

[S11] BS EN 13370:2003 Caracterizarea deseurilor - Analiza eluatilor - Determinarea amoniului, AOX, conductivitătii, Hg, indicelui de fenol, COT, CN si F usor eliberabile

[S12] BS EN 14039:2004 Caracterizarea deseurilor. Determinarea continutului de hidrocarburi din domeniul C10 până la C40 prin cromatografie în fază gazoasă, octombrie 2004

[S13] Hotărârea Guvernului nr. 445/2009; privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului

[S14] Hotărârea Guvernului nr. 878/2005; privind accesul publicului la informatia privind mediul

[S15] Directivele 2006/21/CE; privind gestionarea deseurilor din industriile extractive

[S16] Directiva 2009/31/CE, privind stocarea geologică a dioxidului de carbon

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

73

[S17] Directiva 96/62/CEE; privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului inonjurator

[S18] Hotărârea Guvernului nr. 1209/2004; motoare cu combustie în utilaje mobile nerutiere si a motoarelor si măsuri de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante

[S19] Directiva 97/68/CE; Măsurile împotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere

[S20] Directiva 2001/63/CE; Măsurile împotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere

[S21] Directiva 2002/88/CE; Măsurile împotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere

[S22] Directiva 2004/26/CE; Măsurile împotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere

[S23] Directiva 2006/105/CE; de adaptare a Directivei 2002/83/CE în domeniul mediului

[S24] Directiva 2008/1/CE; privind prevenirea si controlul integrat al poluării

[S25] Directiva 2006/12/CE; privind deseurile

[S26] Hotărârea Guvernului nr. 321/2005; privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant

[S27] Directiva 2002/49/CE; Evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental

[S28] Directiva 2000/60/CE; Directiva cadru privind apa

[S29] Hotărârea Guvernului nr. 1408/2007; privind modalitatile de investigare si evaluare a poluării solului si subsolului;

[S30] Hotărârea Guvernului nr. 1403/2007; Refacerea solului, subsolului si a ecosistemelor afectate

[S31] Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008; Transportul deseurilor periculoase sii nepericuloase pe teritoriul Romaniei

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

74

[S32] Directiva 80/68/CEE; privind protectia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substante periculoase

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

75

Secțiunea 6

Anexe

6.1 Rezultatele studiilor anterioare

Pe parcursul istoriei proiectului, studii de teren au fost efectuate anterior de către diferite companii între 2001-2013. Toate aceste studii de teren au fost analizate și folosite pentru a obține o perspectivă a condițiilor geologice, hidrogeologice și chimice de la fața locului. Principalele rezultate ale studiilor disponibile sunt rezumate în această secțiune 6.

In plus fata de studiile anterioare, CDM Smith are in curs de finalizarea un studiu in teren, inclusiv analize de laborator și de testare S/S. Acest studiu se bazează pe informațiile colectate din studiile anterioare.

Studii de fezabilitate CDM 2003 [R6]

Un studiu de fezabilitate pentru proiectul de refacere a mediului in incinta Rafinăriei Vega a fost implementat în anul 2003. Studiul vizează determinarea gradului de contaminare a solului și a apelor subterane asociate cu batalul de deșeuri din rafinărie precum și a stabili dacă batalurile cauzează contaminarea apelor subterane precum și gradul de contaminare.

Au fost folosite două metode: prima a utilizat o mașină de găurit cu percuție cu mostre cu diametrul exterior de 8 cm și 5 cm și lungimea de 1,2 m si 2 m, în timp ce a doua metoda s-a bazat pe utilizarea unui echipament montat pe o platformă pe camion, cu cap deschis. Prelevarea de probe de apă subterană a implicat obținerea de probe de la 7 din cele 14 puțuri de monitorizare existente și adoptarea de măsuratori suplimentare pentru apa subterană de suprafață.

Șaisprezece foraje de sol au fost efectuate în imediata apropiere a celor 14 bataluri ale rafinariei la o adâncime de 5 metri. Din aceste foraje, douasprezece probe de sol au fost testate și au prezentat o gamă de pH, conductivitate, procent de umiditate, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), hidrocarburi petroliere totale (TPH), benzen, toluen, etilbenzen și xilen (BTEX), carbon organic total ( TOC), metale și alți parametri. În ceea ce privește analiza apelor subterane, s-au obținut șapte probe de apă subterană, testate pentru pH, conductivitate, TOC, nitrați și nitriți, fosfat total, TPH, BTEX, PAH și alți parametri.

Potrivit studiului, s-au observat efecte semnificative asupra solului din zona bataluri lor și asupra apelor subterane. Rezultatele studiului au intarit puternic nevoia de remediere atat a solului cat și a apelor subterane cu ajutorul tehnologiilor de remediere corespunzătoare.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

76

Studiu geofizic 2010 inclusiv UXO [R6]

Un studiu geofizic de investigație pentru evaluarea poluării mediului în solul artificial și natural, precum și batalurile de gudron acid a fost realizat de SC Geo Remediation SRL in perioada ianuarie-mai 2010, a se vedea [R8].

Studiul geofizic a avut ca scop caracterizarea subsolului sitului, precum și pentru a clarifica mecanismele de transport al fluxului de apa subterana și poluanți. Mai mult decât atât, a fost determinată intinderea laterală a zonei poluate și prin urmare, a procesului de remediere. Au fost identificate zonele cu posibila prezență a obiectelor metalice îngropate în batalurile de gudron acid, a se vedea [R8].

Au fost aplicate doua metode geofizice complementare, au fost aplicate metode. Acestea sunt Studiul Vertical Electric (VES) conform Schlumberger (VES) și metoda de măsurare magnetica.

Datorită sondajului electric vertical, au fost efectuate aproximativ 127 de puncte de sondaj distribuite în 17 profiluri pe situl proiectului . Distanța dintre aceste puncte de sondaj este prezentata în figura de mai jos.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

77

Figura 6-2 Harta rezistivitatii 150 MNN [R8]

Cu ajutorul metodei VES, au fost determinate grosimea depozitelor de pietris si nisip, dezvoltarea verticala si orizontala a argilei, nisipuri și pietrișuri ale bazinului Teleajenului,adâncimea principalului acvifer precumși unele caracteristici hidrogeologice ale acviferului principal.

Ca rezultat principal, VES a arătat că zona poluată se extinde mult în adâncime, până la întreaga grosime a stratului acvifer principal, care este legată de structura geologica a depozitelor aluvionare (orizontul de nisip și pietriș), așa cum se arată în figurile următoare.

Figura 6.-3 Secțiunea arată rezistivitatea determinat pe profilul P1, NNV-SSE [R8]

Figura 6.-3 Date interpretative geologice Secțiune profil P1, NNV-SSE [R8]

Măsurătorile magnetice au fost efectuate pentru a determina condițiile geologice de pe sit și pentru a evidenția obiecte fero-metalice, cum ar fi conductele sau cablurile electrice îngropate pe sit sau încorporate în batalurile de gudron acid. Ca rezultat principal al măsurătorilor magnetice, anomaliile bipolare locale, cu intensități de până la 10 nT au fost identificate și prezentate în hărți colorate. Anomalii bipolare cu intensități de până la 10 nT indica prezența de butoaie din oțel îngropate, conducte sau muniții neexplodate.

Deoarece rezultatele măsurătorilor efectuate de către [R8] nu permit o distincție între UXO și obiecte metalice inofensive, locațiile suspecte indicate de [R8] ar trebui să fie verificate de către personal de specialitate ori de câte ori citirile ar putea indica UXO pe baza de volum, diametru și intensitate a câmpului magnetic.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

78

Intrucat prezența muniției neexplodate (UXO) în zona proiectului nu poate fi exclusa, trebuie remarcat faptul că o interpretare a masuratorilor magnetice poate asigura doar o siguranță limitată.

Rezultatele cercetarii indica nevoia de măsuri suplimentare. Înainte de începerea lucrărilor de reabilitare sunt recomandate săpături de prospectare sau alte metode adecvate pentru a verifica locații suspecte.

Studiu hidrogeologic 2010 [R11]

Un studiu hidrogeologic a fost efectuat de către Geosond SA în aprilie 2010, a se vedea [R11]. În timpul acestui studiu hidrogeologic, au fost construite pe sit opt foraje pentru apa subterana. Aceste foraje subterane sunt denumite FH 1 - FH 8. Diametrul forajului a fost 152 mm, în timp ce diametrul tubulaturii este de 140 mm . Conductele apelor subterane au fost construite cu o căptușeală din PVC. Adâncimile forajelor subterane variază între 10 m (FH 1 - FH 4), 15 m (FH 5 și FH 7) și 20 m (6 FH și FH 8). Mai mult de zece foraje geotehnice numite FS1 - FS10 au fost utilizate pentru a determina nivelul apei subterane pe sit.

În funcție de lucrările de foraj de FS 1 - FS 10 și măsurarea nivelului apei subterane din FH teava subterane 1 - FH 8, nivelul hidrostatic al apei subterane pe sit a fost determinat la 7,0 m adancime, respectiv la 156.5 m ASL (FH2) pana la 13,8 m adancime, respectiv la 151.4 m ASL (FH6). O hartă de contur care arată Izoliniile apelor subterane determinate în conformitate cu [R11] este inclusa în raport. Direcția de curgere a apelor subterane pe sit este spre est.

In continuare, au fost efectuate la fiecare pânza freatică două teste de pompare, cu o durată de 18 ore, la forajele FH 6 și FH.8 În fiecare test de pompare rata de livrare a variat între 0,2 l / s, 0,3 l / s și 0,5 l / s (FH 6) și 0,7 l / s, 0,9 l / s și 1,1 l / s (FH 8). Corespunzator scăderii nivelului apei subterane in interiorul conductelor de apă subterană, a fost determinata o conductivitate hidraulică de aproximativ 18.3-40 Darcy ceea ce corespunde unui coeficient de permeabilitate de circa k = 1,8 * 10 -4 m / s la 3,8 * 10 -4 m / s.

Studiul geochimic, 2010 [R6]

Un studiu geochimic a fost efectuat pe sit de catre SC Geomathics One SRL in luna mai 2010. Au fost efectuate analize fizico-chimice pe mostre de sol si apa subterana.

Au fost alese zece puncte de prelevare pentru mostrele de sol, dispuse periferic în jurul batalurilor de gudroane acide, precum și între bataluri. În fiecare dintre aceste

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

79

zece locații, au fost prelevate două mostre la adâncimi între 1 m și 5 m.Rezultatele analizei pot fi rezumate după cum urmează:

Poluantii cu valori peste limitele legale sunt:

Cadmiu, molibden, bariu, zinc, cupru, mangan, mercur, nichel, plumb, vanadiu, benzen, toluen, xilen, naftalină, fenantren, antracen, Fluorantenul, Pyrene, benzo - antracen, Crysene, benzoat, Fluorantenul, benzo-a- piren, indeno - benzo - piren și perilen.

Parametrii pentru care au fost masurate valori peste pragul de intervenție (toate fiind situate pe terenul dintre bataluri) au fost:

Ulei, benzen si Fenantren.

Analiza apelor subterane a fost efectuata la opt foraje pe sit. Analiza chimică a apei la două dintre acestea indica o aciditate puternica (pH = 3,87 la FH 2). Indicatorii pentru care au fost inregistrate valori peste maximele admise sunt:

Conductivitate, sulfat, benzen, fier, nichel, crom și plumb.

6.2 Studiul actual de investigații efectuat de către CDM Smith

In plus fata de studiile anterioare descrise în secțiunea 6.1, CDM Smith a realizat uni studiu care include analize de laborator și program de testare S / S. Prelevarea de probe și testarea inițială au fost realizate în ianuarie și februarie 2014. Studiul s-a bazat pe informațiile colectate din studiile anterioare și are drept scop o caracterizare mai amanuntita a conditiilor geologice, hidrogeologice și chimice de pe sit. Urmatoarele sectiuni prezinta constatarile acestui studiu.

Harta hidrogeologica

Considerentele preliminare ale studiului in teren efectuat de CDM în ianuarie 2014 s-au bazat pe harta hidrogeologica a Ploiestiului. Documentul a fost folosit în principal pentru a verifica informațiile existente cu privire la adâncimea apelor subterane sub suprafața solului și revizuirea generală a directie generale de curgere a apei subterane.

Interviuri de investigare

Pe parcursul interviurilor de investigare personale ca parte a investigarii istorice a amplasamentului, a reiesit existenta unor rezervoare de stocare a

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

80

combustibilului în zona batalurilor de gudroane acide. Potrivit informațiilor obținute, rezervoarele de stocare au fost plasate în interiorul gropilor de excavare cu fundații sub stratul de argila investigat în prezent. Având în vedere rezultatele studiul din teren efectuat de către CDM Smith (vezi mai jos), se pare că aceste foste rezervoare de stocare sau materiale asemanatoare pot fi prezente în interiorul batalurilor 13-15.

Studiul in teren

Informații geotehnice si hidrogeologice adunate în studiile anterioare, s-au bazat exclusiv pe informații directe (foraje și conducte subterane), precum și indirecte (geofizice) obtinute din locatii aflate în jurul batalurilor de gudron acid. Toate informațiile geotehnice, hidrogeologice și chimice despre interiorul batalurilor de gudron acid au fost interpolate și estimate.

Prin urmare, CDM Smith a dezvoltat un studiu de investigare care se concentrează pe prelevarea de probe din interiorul batalurilor de gudron acid. Pentru a obține accesul în bataluri, nu erau potrivite pentru a fi utilizate instrumentele obisnuite de foraj din cauza stabilitatii platformelor de foraj. Prin urmare, a fost contractată GEO-BOHRTECHNIK GmbH pentru a efectua foraje de investigare în interiorul batalurilor prin utilizarea diferitelor tehnici de investigare.

Prima tehnică utilizată pentru a investiga batalurile a fost excavarea de gropi de testare. Gropile de test au fost realizate pe conturul exterior al batalurilor folosind un excavator. Excavatorul a fost pozitionat pe un teren stabil la marginea batalurilor. Folosind o extindere laterala maximă a brațului, gropile de testare s-au situat de până la 5 m în interiorul batalurilor.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

81

Figura 6. 4 Gropi de testare, la marginea batalurilor A doua metodă folosită pentru a investiga batalurile a fost utilizarea unei macarale montate pe camion. Aceasta a fost poziționata în afara batalurilor, pe teren stabil.

La capatul brațului macaralei-montata pe camion a fost instalat un dispozitiv de conducere. Cu ajutorul dispozitivului de conducere, carcasa de foraj a fost introdusa prin vibrare în pământ în interiorul batalului pentru colectarea de mostre din miez. Cu ajutorul acestei tehnici, au fost cercetate pentru prima oară condițiile subterane la distante de până la 35 m de marginea batalurilor.

Figura 6-5 Foraj în interiorul batalurilor

Au fost efectuate 9 puțuri de testare și 15 de foraje în interiorul batalurilor de gudron acid. În plus, o groapă de testare (L16-TP-X) a fost amplasata în afara batalurilor pentru a verifica informațiile determinate prin studiile de cercetare anterioare. Locul de amplasare a gropilor de testare și a forajelor realizate de CDM Smith în 2014 sunt prezentate în Anexa 1.2. Numărul, nivelul de suprafață și profunzimea de foraj ale tuturor investigațiilor geotehnice efectuate la fața locului de către CDM Smith sunt rezumate în tabelul de mai jos.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

82

Tabelul 6-1: investigație geotehnică (foraje și puțuri de testare), efectuata de către CDM Smith

Punct

Tip Locatie Nivel suprafata [m aSL]

Adancime [m]

L07-12-BH-1 Gaura de sonda In batalurile 07-12

169.58 1.8 L07-12-BH-2 Gaura de sonda 169.58

4.3

L07-12-BH-3 Gaura de sonda 169.58 4.5 L07-12-TP-1 Groapa de testare 169.58 1.5 L13-15-BH-1 Gaura de sonda

In batalurile 13-15

169.98

4.3 L13-15-BH-2 Gaura de sonda 169.98 6.5 L13-15-BH-3 Gaura de sonda 169.98 1.6 L13-15-BH-4 Gaura de sonda 169.98 7.5 L13-15-TP-1 Groapa de testare 169.98 1.5 L13-15-TP-2 Groapa de testare 169.98 3.0 L13-15-TP-3 Groapa de testare 169.98 2.0 L16-BH-1 Gaura de sonda

In batalul 16

171.28 2.7 L16-BH-2 Gaura de sonda 171.28 2.7 L16-BH-3 Gaura de sonda 171.28 2.7 L16-BH-4 Gaura de sonda 171.28 6.4 L16-BH-5 Gaura de sonda 171.28 8.5 L16-TP-1 Groapa de testare

Nord de batal 16 171.28 2.0

L16-TP-2 Groapa de testare 171.28 3.0 L16-TP-X Groapa de testare 171.28 4.0 L17-BH-1 Gaura de sonda In batal 17 170.23 5.5 L17-TP-1 test pit 170.23 2.0 L18-BH-1 Gaura de sonda In batal 18 168.80 4.0 L19-TP-1 test pit In batal 19 167.73 2.0 L20-BH-1 Gaura de sonda In batal 20 165.90 2.7 L20-TP-1 test pit 165.90 1.5

Probele colectate în timpul procesului de foraj au fost colectate în cutii, fotografiate și au fost clasificate geotehnic. Ulterior probele au fost livrate în Germania pentru analize de laborator (vezi mai jos).

In plus fata de studiul hidrogeologic realizat de [R11], nivelul apei subterane a fost determinat in aprilie 2014 pe sit de CDM Smith cu ajutorul puturilor de monitorizare ape subterane existente F1-F8.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

83

Analize de laborator

Probele colectate din foraje, precum și din gropile de testare au fost plasate corespunzător în containere și livrate în Germania. Probele pot fi împărțite în probe de sol pentru caracterizare geotehnica și probe de gudron acid pentru caracterizare geochimica. Probele pentru testele geotehnice au fost depozitate în găleți de un volum de 2 litri fiecare. Un rezumat al probelor în scopuri geotehnice este dată în tabelul următor.

Tabelul 6-2: probele de sol prelevate în scop geotehnic

Punct

Locatie Denumire mostra

Data mostrei [m]

Adancimea de prelevare [m]

L07-12-BH-1

bataluri 07-12

L7-12-BH-1-1 23.01.2014 1.2 - 1.3 L07-12-BH-1 L7-12-BH-1-2 23.01.2014 1.7 - 1.8 L07-12-BH-2 L7-12-BH-2-1 23.01.2014 2.0 - 2.1 L07-12-BH-2 L7-12-BH-2-2 23.01.2014 3.0 - 3.1 L07-12-BH-2 L7-12-BH-2-3 23.01.2014 4.2 - 4.3 L07-12-BH-3 L7-12-BH-3-1 23.01.2014 4.4 - 4.5 L13-15-BH-2

bataluri 13-15 L13-15-BH-2-1 24.01.2014 6.4 - 6.5

L13-15-BH-4 L13-15-BH-4-1 25.01.2014 7.3 - 7.4 L16-BH-4

bataluri 16

L16-BH-4-1 22.01.2014 4.0 - 4.1 L16-BH-4 L16-BH-4-2 22.01.2014 4.5 - 4.6 L16-BH-4 L16-BH-4-3 22.01.2014 5.4 - 5.5 L16-BH-4 L16-BH-4-4 22.01.2014 6.2 - 6.4 L16-BH-5 L16-BH-5-1 23.01.2014 7.7 - 7.8 L16-BH-5 L16-BH-5-2 23.01.2014 7.8 - 7.9 L16-BH-5 L16-BH-5-3 23.01.2014 8.4 - 8.5 L16-TP-X L16-TP-X-1 22.01.2014 0.0 – 2.0 L16-TP-X L16-TP-X-2 22.01.2014 2.0 – 3.5 L16-TP-X L16-TP-X-3 22.01.2014 3.5 – 4.0 L17-BH-1 bataluri 17 L17-BH-1-1 26.01.2014 3.7 - 3.8 L17-BH-1 L17-BH-1-2 26.01.2014 4.0 - 4.1 L17-BH-1 L17-BH-1-3 26.01.2014 5.4 - 5.5 L18-BH-1 bataluri 18 L18-BH-1-1 25.01.2014 2.5 - 2.6 L18-BH-1 L18-BH-1-2 25.01.2014 3.5 - 3.6 L18-BH-1 L18-BH-1-3 25.01.2014 3.9 – 4.0 L19-TP-1 bataluri 19 L19-TP-1-b 21.01.2014 1.3 – 2.0 L20-BH-1

bataluri 20 L20-BH-1-1 26.01.2014 2.0 – 2.1

L20-BH-1 L20-BH-1-2 26.01.2014 2.6 – 2.7

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

84

Analize de laborator geotehnic

Toate probele de sol au fost livrate în Germania. In Germania, probele de sol au fost analizate prin mijloace organoleptice. In continuare, analiza geotehnica de laborator a fost efectuată pe probele de sol. Analizele includ determinarea limitelor lichide și plastice, distribuția dimensiunii granulare, conținutul de apă și pierderea la aprindere. Toate aceste proceduri de testare sunt teste geotehnice standard pentru determinarea proprietăților geotehnice ale diferitelor tipuri de soluri. Orice impurități ca de exemplu contaminanți chimici au impact asupra rezultatelor procedurilor de testare. Deoarece probele de sol sunt amestecuri de sol cu diferite tipuri de contaminare, rezultatele testului pot fi diferite de rezultatele acestor teste de sol comparabile fără contaminare chimică. Cu toate acestea, rezultatele sunt descrise în cele ce urmează.

Granulometria

Zece mostre de sol au fost alese pentru determinarea distribuției granulație conform DIN 18123 [S1] (care este comparabil cu standardul CEN ISO 17892-4 UE). Distribuția granulației a fost efectuata atât cu analiza sită și hidrometru (atâta timp cât a fost necesar). Cu ajutorul distribuțiilor granulometrice, probele de sol au fost clasificate în conformitate cu standardele naționale (DIN 4022 [S2] și DIN 18196 [S3]), fiind comparabile cu standardele europene DIN EN ISO 14688-1. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 6-3: Rezultatele granulometrie No. Nume mostra Clasificare Comentarii 1 L7-12-BH-2-2 - Sol nepotrivit pentru testare

datorita floculatiei 2 L13-15-BH-2-1 - Sol nepotrivit pentru testare

datorita floculatiei 3 L16-BH-5-2 - Sol nepotrivit pentru testare

datorita floculatiei 4 L16-TP-X-1

Argila nisipoasa, pietris -

5 L16-TP-X-2 gravely, silty, sandy Clay - 6 L16-TP-X-3 Argila nisipoasa, pietris - 7 L17-BH-1-1 - Sol nepotrivit pentru testare

datorita floculatiei 8 L18-BH-1-3 Argila nisipoasa - 9 L19-TP-1-b Argila nisipoasa - 10 L20-BH-1-2 Argila nisipoasa -

Lichefiere si indice de plasticitate

Zece probe de sol au fost alese pentru determinarea limitei lichide si limitei plastice conform DIN 18122 [S4]. Cu ajutorul acestor limite au fost evaluate indicele de

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

85

plasticitate I P , indicele de consistență I C și consistența. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 6 - 4 : Rezultatele determinarii limitei lichide și limitei plastice Nr. crt. Denumire mostra Indice

Plasticitate IP [%]

Indice consistenta

Comentarii

1 L7-12-BH-2-2 28.9 0.79 (stiff) - 2 L13-15-BH-2-1 - - Sol nepotrivit pentru

testare datorita floculatiei 3 L16-BH-5-2 30.9 1.08 (very stiff) - 4 L16-TP-X-1 21.4 0.72 (firm) - 5 L16-TP-X-2 22.6 0.7 (firm) - 6 L16-TP-X-3 25.4 0.76 (stiff) - 7 L17-BH-1-1 20.2 0.87 (stiff) - 8 L18-BH-1-3 33.9 1.01 (very stiff) - 9 L19-TP-1-b 17.1 0.53 (firm) - 10 L20-BH-1-2 35.9 1.06 (very stiff) -

Umiditate

Zece probe de sol au fost alese pentru determinarea conținutului de umiditate, conform DIN 18121 [S5] (fiind comparabilă cu CEN ISO 17892-1). Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 6-5: Rezultatele determinarea conținutului de umiditate Nr. crt. Denumire mostra Umiditate

[%] 1 L7-12-BH-2-2 24.54 2 L13-15-BH-2-1 54.07 3 L16-BH-5-2 15.36 4 L16-TP-X-1 24.05 5 L16-TP-X-2 23.88 6 L16-TP-X-3 24.23 7 L17-BH-1-1 27.42 8 L18-BH-1-3 17.28 9 L19-TP-1-b 27.27 10 L20-BH-1-2 20.09

Pierdere la aprindere

Zece probe de sol au fost alese pentru determinarea pierderii la calcinare conform DIN 18128 [S6]. Trei determinări ale pierderii la calcinare au fost efectuate pentru

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

86

fiecare probă. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor, dând valori medii ale celor trei teste.

Tabelul 6-6: Rezultatele determinarii pierderii la aprindere No. Denumire mostra Pierdere la calcinare

[%] 1 L7-12-BH-2-2 5.8 2 L13-15-BH-2-1 19.7 3 L16-BH-5-2 5.3 4 L16-TP-X-1 5.6 5 L16-TP-X-2 4.9 6 L16-TP-X-3 4.0 7 L17-BH-1-1 7.0 8 L18-BH-1-3 3.9 9 L19-TP-1-b 7.2 10 L20-BH-1-2 3.8

Probele pentru scop geochimic au fost depozitate în găleți avand un volum de 5 litri fiecare. Un rezumat al probelor geochimice este prezentat în următoarele secțiuni.

Analize chimice de laborator

Diferite probe de material au fost colectate din bataluri la diferite adâncimi prin foraj investigare și excavare groapa de testare, fiind analizate chimic. Acest proces a fost realizat pentru probe de sol, precum și probele de gudron acid iar fiecare probă a fost testată pentru conținutul său in metale; și anume arsen, plumb, cadmiu, crom total, cupru, nichel, mercur și zinc, BTEX, benzen, TPH, PAH (1-16), care este suma de 16 hidrocarburi aromatice policiclice, cum ar fi acenaftenică , acenaftilen , fenantren , antracen , naftalină și altele.

Probe de sol

Adâncimea probelor de sol recoltate de la diferite bataluri variaza intre 2 m si 8,5 m adancime (sub nivelul solului). Probele de sol au fost testate pentru următorii parametri:

TOC concentrațiile au variat între 2.4 - 0.32%, cu o medie de 0,82%;

Arsen concentrațiile au variat între 9.1 - 1.9 mg/kg, cu o medie de aproximativ 6,0 mg/kg;

Plumb concentrațiile au variat între 17.2 - 4.1 mg/kg și o medie de 12 mg/kg;

Cadmiu niveluri au fost sub nivelul de detectare, cu toate acestea, a fost prezent cu o concentrație de 0,8 mg / kg în lagună 16, la o adâncime de 7.8 - 7.9 m BGS și în lagună 20, la o adâncime de 2.6 - 2.7 m BGS;

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

87

Crom total concentrațiile au variat între 53.7 - 5.9 mg / kg, cu o medie de 39 mg/kg

Cupru concentrațiile au variat între 43 - 4.6 mg / kg, cu o medie de 23 mg/kg;

Nichel concentrațiile au variat între 82.4 - 5.4 mg / kg, cu o medie de 45 mg/kg

Mercur concentrațiile au fost în general sub nivelul de detectare cu cea mai mare valoare de 0,11 mg / kg la lagună de 16 la adâncimea de 7.7-7.8 m BGS;

Zinc, concentrațiile au variat între 95.6 - 4.8 mg / kg, cu o medie de 59 mg / kg.

Probele de sol au concentrații sub valorile limita de detecție pentru benzen și naftalină. Benzenul a fost prezent doar cu o valoare de 0,02 mg / kg la batalul 16 intre 4.0 - 4.1 m BGS adancime, în timp ce naftalina a fost prezenta doar cu o valoare de 8,9 mg / kg, în același batal și același interval de adâncime.

BTEX și HAP (2-16) (care este același cu HAP 1-16 fara naftalină) Concentrațiile au fost cele mai mari in batalul 16, la o adâncime de 4.0 - 4.1 m BGS cu valori de 4,74 mg / kg și respectiv 12,3 mg/ kg,. Concentrațiile BTEX au fost sub nivelul de detectare în alte bataluri.

Valorile TPH variaza la adâncimi diferite în cadrul aceluasi batal avand o tendință generală de scădere in adâncime de la suprafața solului. Interfața semnificativă în probele de sol din batalul 16 între 4.0-4.1 m BGS a inregistrat o concentrație relativ mare de TPH de 3890 mg / kg, care a scăzut la 35 mg / kg la 0,50 m sub acel punct, apoi a crescut la 6320 mg / kg, la o adâncime de 8.4-8.5 m BGS. Aceste salturi neobișnuite în concentrațiile de TPH din batalul 16 pot fi datorate de contaminarea încrucișata datorită activității de foraj și de eșantionare.

Concentrația cea mai mare de TPH detectata pentru toate probele de sol a fost de 8250 mg / kg găsite în batalul 17 la un interval de adâncime 3.7-3.8 m BGS care indica cel mai înalt nivel de contaminare reală. Aceasta concentratie a scăzut în același batal la 59 mg / kg, la o adâncime de 5,5 m BGS.

In batalul 18, concentrațiile TPH au variat de la 303 mg / kg, la un interval de adâncime 2.5-2.6 m BGS până la valori mai mici decât nivelul de detecție de 10 mg / kg, la o gamă adâncime de 3.9 - 4.0 m. BGS.

Batalul 20 are o concentrație relativ scăzută de TPH variind de la 32 mg / kg până la valori mai mici decât nivelul de detecție de 10 mg / kg.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

88

Aceste concentrații TPH sugerează că cele mai înalte niveluri de contaminare se găsesc în batalurile 16 și 17, în comparație cu concentrațiile TPH relativ mici în batalurile 18 și 20 care prezintă niveluri mai scăzute de contaminare în aceste bataluri.

Probe de gudron acid

Adâncimea probelor de gudron acid obținute din diferite bataluri a variat în mod normal de la 0 m la 4,0 m BGS. Probele de gudron acid au fost testate pentru următorii parametri:

TOC concentrațiile au variat între 61.3 la 0.88%, cu o medie de 59,0%;

Arsen concentrațiile au variat între 82.5 - 4.7 mg / kg, cu o medie de aproximativ 30,5 mg / kg;

Plumb concentrațiile au variat între 1,890 - 17.3 mg / kg și o medie de 515 mg / kg;

Cadmiu concentrațiile au fost reduse, iar unele au fost sub nivelul de detectare; cu toate acestea, proba bataluri 13-15 groapa testare 3 a avut o concentrație de 0,28 mg / kg, la o adâncime de 0-0.5 m BGS;

Crom total concentrațiile au variat între 81.7 - 3.3 mg / kg, cu o medie de 22 mg / kg;

Cupru concentrațiile au variat între 199 - 11.1 mg / kg, cu o medie de 78 mg / kg;

Nichel concentrațiile au variat între 69.4 - 4.3 mg / kg, cu o medie de 22 mg / kg;

Mercur concentrațiile au variat între 1.21 - 0.07 mg / kg, cu o medie de 1,32 mg / kg;

Zinc nivelurile de a variat între 509 - 17.6 mg / kg, cu o medie de 107 mg / kg.

Concentrațiile BTEX pentru probele de gudron acid au variat între 244 mg / kg în batalurile 7-12 la groapa de testare 1 până la 0,9 în batalul 17 la groapa de testare 1, la o adâncime de 0.75 - 1.5 m BGS.

Concentrațiile de benzen pentru probele de gudron acid au variat între 9,7 mg / kg, în batalurile 7-12 până la 0,0 mg / kg în batalul 17 groapă de testare 1, la o adâncime de 0.75 - 1.5 m BGS.

S.C. Rompetrol Rafinare, Romania Memory of Presentation VEGA Refinery – Draft Report April 2014

89

Cea mai mare HAP (2-16), naftalină și concentrațiile TPH au fost masurate in batalurile 13-15, la o adâncime de 0.0 - 0.5 m BGS cu valori de 2,874 mg / kg, 390 mg / kg și 12,3 la suta, respectiv. Cele mai mici concentrații de HAP (2-16), naftalină și TPH au fost înregistrate în batalul 17 groapă de testare 1, la o adâncime de 0.75 la 1.5 m BGS cu valori de 5,5 mg / kg, 0,9 mg / kg și 1430 mg / kg, respectiv .

PH gudroane acide a fost în principal acid, în timp ce valorile au variat între 1,9 și 12,3, cu o medie de 4,5.

90

Tabelul 6-7: Rezultatele analizei chimice pentru sol

Foraj Adancimea probei [m bgs]: de la - la

TOC [%]

Metale [mg/kg] Contaminanti organici [mg/kg]

Ars

enic

Plum

b

Cad

miu

Cro

m-to

tal

Cup

ru

Nic

hel

Mer

cur

Zinc

BTE

X

Ben

zen

TPH

PAH

(1

-16)

Nap

-th

alen

e

PAH

(2

-16)

L16-BH-4 4.0 4.1 1.6 3.7 8.6 <0.05 36.6 8.6 20.2 <0.03 36.7 4.74 0.02 3,890.

0 21.

2 8.9 12.3 L16-BH-4 4.5 4.6 0.93 6.8 8.9 <0.05 49.3 29.9 33.3 0.05 49.6 n.d. <0.01 92.0 0.6 <0.1 0.6

L16-BH-4 5.4 5.5 0.84 9.1 10.4 0.06 47.4 17.5 53.1 0.04 54.5 n.d. <0.01 35.0 n.d

. <0.1 <0.1

L16-BH-4 6.2 6.4 0.42 1.9 4.1 <0.05 5.9 4.6 5.4 0.05 4.2 <0.01 <0.01 346.0 n.d

. <0.1 n.d.

L16-BH-5 7.7 7.8 0.61 7.7 11 <0.05 51.7 33.5 67.9 0.11 75.1 n.d. <0.01 5,980.

0 4.4 <0.1 4.4

L16-BH-5 7.8 7.9 0.59 5.8 11.3 0.08 53.7 43 82.4 0.04 91.8 n.d. <0.01 4,220.

0 2.4 <0.1 2.4

L16-BH-5 8.4 8.5 0.64 6.1 12.8 0.06 49.2 31 82 0.04 95.6 n.d. <0.01 6,230.

0 11.

9 <0.1 11.9

L17-BH-1 3.7 3.8 1.2 5.8 10.2 <0.05 43.8 17.4 37.1 <0.03 47.3 n.d. <0.01 8,250.

0 7.8 <0.1 7.8

L17-BH-1 4 4.1 0.41 5.3 13 <0.05 31.3 18.7 39.3 <0.03 51.3 n.d. <0.01 109.0 n.d

. <0.1 n.d.

L17-BH-1 5.4 5.5 0.32 5.9 16.1 <0.05 34.6 27.5 53.8 <0.03 71.2 n.d. <0.01 59.0 n.d

. <0.1 n.d. L18-BH-1 2.5 2.6 2.4 7 17 <0.05 44.3 25.7 32.4 <0.03 67 n.d. <0.01 303.0 0.2 <0.1 0.2

L18-BH-1 3.5 3.6 0.69 6.4 17.2 <0.05 35.2 21.7 44.7 <0.03 59.3 n.d. <0.01 247.0 n.d

. <0.1 n.d.

L18-BH-1 3.9 4 0.52 6.1 15.8 <0.05 35.8 22.1 40.5 <0.03 61.3 n.d. <0.01 <10 n.d

. <0.1 n.d.

91

L20-BH-1 2 2.1 0.64 6.6 13.6 <0.05 40.2 24.3 41.6 <0.03 69 n.d. <0.01 32.0 n.d

. <0.1 n.d.

L20-BH-1 2.6 2.7 0.42 5.4 14 0.08 33.2 19.9 45.1 <0.03 54.5 n.d. <0.01 <10 n.d

. <0.1 n.d. Tabelul 6-8: Rezultatele analizelor chimice pentru gudroane acide

Foraj (BH) Put testare

(TP)

Adancimea probei [m bgs]: de la - to

Teste Chimice de Laborator TOC [%]

Metale [mg/kg] Contaminanti Organici [mg/kg]

pH

Ars

enic

Plum

b

Cad

miu

Cro

m-to

tal

Cup

ru

Nic

hel

Mer

cur

Zinc

BTE

X

Ben

zene

TPH

PAH

(1

-16)

Nap

h-th

alen

e

PAH

(2

-16)

L07-12-TP-1 0

0.75 55.7

23.6 258

<0.05 5.6

70.3

14.8 3.32

23.7

244.0 9.7

139,000.0 506.0 106.0 400.0 2.6

L13-15-TP-1 0 0.5 60.4

32.2 139 0.24

11.4

197

13.2 0.18

509 23.1 0.3

123,000.0

3,264.0 390.0

2,874.0 6.7

L13-15-TP-2 0 1.5 61.3

27.6 206 0.18

10.4

126 8.6 0.44

378 17.9 0.2

10,400.0

2,528.0 321.0

2,207.0 2.3

L13-15-TP-2 1.5 2 5.4

82.5 905 0.35 6.1 110

23.9 0.72

24.8 18.5 1.5

45,000.0 134.0 11.0 123.0

10.4

L13-15-TP-2 2 2.3 1.3

17.8

1890 0.13

17.1

199

39.4 1.11

146 9.5 0.9

22,400.0 109.0 6.2 102.8

12.3

L13-15-TP-2 2.3 3 0.88

24.9

1690 0.11

33.2

158

46.4 0.97

121 38.1 1.5

50,000.0 328.0 22.7 305.3 6.8

L13-15-TP-3 0 0.5 61.2

43.8 567 0.28 6.5

88.2 7.6 0.7

144 18.3 0.6

96,300.0 359.0 95.8 263.2 5.0

L13-15-TP-3 0.5 1.5 1.9

16.2

17.7

<0.05 62

75.1

29.2 0.07 58 0.7 0.1

25,000.0 85.2 6.7 78.5 4.1

L13-15-TP-4 0.0 1.5 35.2

24.5 956 0.14

11.5

101

37.8 0.67 110 27.8 1.9

59,900.0 610.0 62.9 547.1 6.3

L16-TP-1 0 1.5 41.2 50. 604 0.21 11. 17. 9.2 0.44 62. 12.7 0.4 21,300. 217.0 43.7 173.3 2.0

92

7 3 5 3 0

L16-TP-1 1.5 3 21.2 23.

1 428 0.23 19.

1 48.

3 25.

8 1 68.

5 49.0 1.5 37,500.

0 487.0 101.0 386.0 5.8

L16-TP-2 0 3 59.4 55.

1 429 0.07 3.3 35.

2 6.7 1.21 44.

8 20.3 0.8 69,000.

0 345.0 62.7 282.3 1.9

L17-TP-1 0 0.3 38.6 59.

1 639 <0.0

5 8.5 63.

5 4.3 1.55 17.

6 35.7 1.3 56,800.

0 356.0 34.8 321.2 1.9

93

Foraj (BH)

Put de testare

(TP)

Adancimea Probei

[m bgs]: from - to

Teste chimice de laborator TOC [%]

Metale [mg/kg] Contaminanti Organici [mg/kg] pH

Ars

enic

Plum

b

Cad

miu

C

hrom

e-to

tal

Cop

per

Nic

hel

Mer

cur

Zinc

BTEX Benzen TPH PAH (1-16)

Nap-thalin

PAH (2-16)

L17-TP-1 0.3 0.75 33.7 19.5 232 <0.05 36.1 51.4 5.8 0.75 30.3 8.5 0.2 22,200.0 147.0 15.4 131.6 2.2 L17-TP-1 0.75 1.5 13.2 7.1 18 <0.05 81.7 11.1 13.6 0.09 56.3 0.9 0.0 1,430.0 6.4 0.9 5.5 1.2 L19-TP-1 0 1.3 45.5 8.6 40.4 <0.05 27.7 15.4 17.1 0.13 40.3 3.0 0.1 42,300.0 288.0 10.3 277.7 2.6 L20-TP-1 0.0 0.75 43.5 17.6 161 0.11 23.2 24.2 69.4 0.36 50.1 5.22 0.2 69,700.0 351.0 17.1 333.9 3.12

(Tabel 6.8 continuare)

94

6.3 Studiu de tratabilitate efectuat de CDM Smith

Studiile de tratabilitate efectuate de CDM Smith sunt investigații utilizate pentru a determina dacă tehnologia de remediere propusa va fi eficienta în îndeplinirea obiectivelor de remediere și de a dezvolta un design adecvat și specificațiile de performanță a construcției. Specificațiile de performanță a materialelor sunt folosite pentru a oferi informatii cu privire la alegerea de aditivi. Rezultatele parametrilor de performanță de la testarea specimenelor create in laborator sunt folosite pentru a rafina mixul de tratament al rețetelor și pentru a demonstra conformitatea mixului finalizat cu specificațiile de performanță a materialelor. Studiile de tratabilitate sunt efectuate în etape. Etapa 1 preliminara de testare este în prezent în curs de desfășurare, iar rezultatele de laborator preliminare sunt prezentate în secțiunea 6.3. Pe baza rezultatelor primei faze va fi efectuata a doua faza (de optimizare). În timpul fazei a doua modelul de amestec va fi optimizat pentru a se atinge toate obiectivele și criteriile de performanță. Apoi, modelul optimizat va fi din nou supus testelor de laborator. Pe baza rezultatelor acestor teste, vor fi selectate modelul final de amestec si specificatiile constructiei pentru a fi testate in teren și proiectarea remedierii .

Pentru multe tehnologii, inclusiv S/S, eficiența, implementabilitatea, și costul sunt specifice fiecarui sit in parte. Studiile de tratabilitate specifice fiecarui sit, efectuate în laborator și/sau pe teren furnizeaza informații valoroase, necesare pentru a evalua fezabilitatea și a stabili proiectarea remedierii. Testarea tratabilității dezvoltă amestecul pentru S/S și formula pentru a îndeplini obiectivele proiectului și verifică fezabilitatea utilizarii S/S prin caracterizarea materialului contaminat netratat (soluri) și deșeuri (gudroane acide) și evaluarea performanței tehnologiei în diferite condiții de funcționare. Testarea tratabilității oferă informații valoroase specifice sitului pentru a sprijini selectarea și punerea în aplicare a unei măsuri de remediere. Prin urmare, testele de tratabilitate pot fi efectuate atât pentru a evalua tehnologii înainte de selecție cat și pentru a dezvolta parametrii de proiectare a procesului pentru implementare pe scară largă .

Scopul de testare a tratabilității S/S este de a dezvolta proiectarea S/S și de a verifica fezabilitatea utilizarii S/S la un anumit sit. După cum este descris mai sus, programul tipic de testare a tratabilității este un proces iterativ (in faze), care determină formularea optimă și parametrii de proiectare asociati care îndeplinesc obiectivele proiectului .

Testarea tratabilității S/S cuprinde atat testarea la scara redusa cat și la scară pilot. După ce testarea tratabilității este finalizată, pe baza rezultatelor se elaboreaza un plan pentru tratarea în totalitate a materialului contaminat și a deșeurilor din teren.

Următoarele paragrafe descriu testarea în curs de executie la Rafinăria Vega, precum și analizele de laborator efectuate off-site.

95

Descrierea materiilor prime

Argila prafoasa (sol)

Anexa 1 Origine: sub depozitele de gudron acide;

Anexa 2 Culoare: Gri închis până la negru

Anexa 3 Observatie:

Puternic pătrunsa de gudroane acide conține cristale de trioxid de sulf albe , are un miros chimic puternic , proporția de cristale de trioxid de sulf cu un diametru de până la 5 mm a fost estimata la aproximativ 25 la 30% în anumite probe;

Anexa 4 Consistenta: (organoleptica)

Ferma spre rigida;

Anexa 5 Tratament:

Omogenizarea probelor de bază și probelor de la diferite puțuri de testare prin amestecare cu masina electrica de gaurit și agitator vopsea modificat, apoi separarea manuala a tuturor granulelor > 3 mm;

Argila (sol)

Anexa 6 Origine: Sub argila prafoasa contaminata cu minerale;

Anexa 7 Culoare: Maro spre maro deschis;

Anexa 8 Observatii:

Are un ușor miros chimic ocazional;

Anexa 9 Consistenta: (organoleptica)

Foarte rigid la parțial rigid;

Anexa 10 Tratament:

Omogenizarea materialelor de prelevare de probe de la diferite puncte de eșantionare și grătar argila cu o răzătoare de bucătărie (diametru orificiu de aproximativ 6 mm) ;

96

Gudron acid 1

Anexa 11 Origine: Batalurile 7-12 si 13-15;

Anexa 12 Culoare: Negru;

Anexa 13 Observatii:

Miros tipic de gudroane acide, intercalate cu reziduuri de plante. Uneori lichide prezente la suprafață

Anexa 14 Consistenta (organoleptica)

Foarte vâscos și adeziv după amestecarea și omogenizarea probelor din diferite bataluri

Anexa 15 Caracteristici speciale:

O cantitate mai mică ( de aproximativ 5 litri ) a rămas neschimbată în timpul perioadei de prelucrare . Materialul rămas în găleți s-a pastrat adeziv și vâscos la suprafața pe o adâncime de aproximativ 2 - 3 cm . Sub acest strat a ramas dur si dificil să fie agitat / omogenizat;

Anexa 16 Tratament Omogenizarea probelor de bază și probelor de la diferite bataluri prin amestecare cu un masina electrica de gaurit și agitator vopsea modificat

Gudroane acide 2

Anexa 17 Origine: Batalurile 16 / 17 / 19 / 20;

Anexa 18 Culoare: Negru;

Anexa 19 Observatii miros puternic , intens;

Anexa 20 Consistenta (organoleptica)

Consistență solidă într-o structură friabilă după omogenizarea de probe de la diferite bataluri, materialul principal uscat , soluționarea de lichid la suprafață nu a fost respectată;

Anexa 21 Caracteristici speciale

O cantitate mai mică ( de aproximativ 5 litri ), a fost luată din găleți imediat după amestecare . Aceeași procedură a fost observata pentru materialul rămas în găleată maruntita după depozitare timp de 24 ore. Totuși, acest lucru ar

97

putea fi rezolvat numai prin re - omogenizare;

Anexa 22 tratament Omogenizarea probelor de bază și probelor de la diferite bataluri prin amestecare cu un masina electrica de gaurit și agitator vopsea modificat;

Aditivi pentru testare

Pentru condiționarea gudroanelor acide, următoarele materiale au fost folosite ca aditivi:

Cenușă 1 ( cenușă zburatoare), cenușă precipitator electrostatic de la centrala "Rovinari";

Cenușă 2,dpozitul Cicani, cenușă precipitator electrostatic amestecata cu nisip (circa 40%);

Cenusa 3 (cenușă zburatoare), cenușă precipitator electrostatic de la centrala " Rovinari " ;

Cenușă 4, depozit Garla;

ciment;

Var hidratat ;

sol

argila

apă

Din cauza condensului din punga de ambalare a depozitului 4 Garla, acesta era deja dur și, prin urmare, nu mai era potrivit pentru teste. Cenușa zburătoare 1 a fost colectata din depozitele de cenușă zburătoara existente, în timp ce cenușa zburatoare 3 a fost colectata direct din precipitatorul electrostatic și nu a fost expusa la mediul înconjurător .

Teste de laborator pentru determinarea amestecul adecvat

Prepararea amestecurilor

Pentru producerea amestecurilor finale, porțiunea de sol a fost amestecata cu apă pentru a forma o suspensie. Ulterior a fost adăugat gudronul acid la suspensia de sol. Apoi a fost adaugata cantitatea rămasă de apă, conform rețetei. La sfarsit s-au adăugat și amestecat aditivii.

98

Observații specifice

Gudron acid 1

Gudronul acid 1 a fost dificil de amestecat cu suspensia apoasă. Amestecarea componentelor a fost posibilă cu o masina de gaurit cu tijă de agitare prin tăiere sau feliere prin masa de gudron cu ajutorul unei spatule. După ce amestecul a fost omogenizat (mici particule de gudron acid separate în suspensia de sol), se adaugă cantitatea rămasă de apă și particulele de gudron acid imediat adunate împreună și formează o masă. După adăugarea și amestecarea aditivilor, gudronul acid 1 nu a aratat nicio schimbare de căldură.

Gudron acid 2

Gudron acid 2 a fost ușor miscibil cu suspensia de sol. După adăugarea de gudron acid la suspensie și amestecare, s-a observat că s-a format un amestec cu structură pufoasa. După câteva ore amestecul a pierdut structura pufoasa și a format o structură compactă. După adăugarea și amestecarea aditivilor, gudronul acid 2 prezintă o ușoară creștere a temperaturii, care a dispărut din nou in primele ore de observație .

verificare pH-ului materiei prime

Măsurarea pH-ului a fost efectuata atât cu pH-metrul, cat și cu hârtie indicator de pH. Valorile pH-ului materiilor prime sunt prezentate mai jos :

Tabelul 6-9 măsurători de pH, materii prime

Materii prime Masurarea pH cu hartie indicatoare

Masurarea pH cu pH metru

Argila prafoasa 6 6.8

Lut 7 7.4

Gudron acid 1 3 3.8

Gudron acid 2 1 – 2 1.2

Observarea comportamentului gudronului acid atunci când este încălzit

Deoarece cele două gudroane acide diferite au diferite texturi, comportamentul gudroanelor acide a fost testat după încălzire În acest scop, o cantitate mică de gudroane acide au fost încălzite într -un vas de oțel în baie de apă fierbinte. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

99

Tabelul 6-10 Consistenta gudroanelor acide in functie de temperatura

Gudron

acid

Stare initiala

15 °C 25°C 35°C 45°C 50°C 60°C 80°C

Nr.1 Foarte vascos si adeziv

Vascos si adeziv

adeziv pasta Vascos, lichid

cremos Nu a fost testat

Nu a fost testat

Nr.2 consistență solidă într -o structură friabilă

granular, nicio modificare

granular, nicio modificare

granular, nicio modificare

Ferm, dar inca granular (granule maleabile)

Granule apropiate

Vascos si adeziv

adeziv

Diverse rețete au fost pregătite. Cu fiecare reteta, o serie de porțiuni diferite de materii prime (sol și gudron acid) au fost amestecate și testate .

Probele au fost testate pentru procesul de întărire in fuctie de timp prin descriere vizuală și, atunci când este posibil, prin teste cu penetrometrul portabil. Procesul de testare a fost oprit pentru rețetele care nu prezentau rezultate bune. Ca un rezultat al succesului limitat din testele anterioare, în testele ulterioare aditivii au fost uscati si amestecati .

Detaliile legate de compoziția diferitelor amestecuri, precum și rezultatele testelor de laborator ( valoarea pH-ului, întărire in functie de timp și de temperatură), sunt enumerate în tabelele de mai jos.

Tabel 6-11 Testare de laborator on-site pentru diferite amestecuri

100

Recipient

Cenusa %

Var %

Ciment %

Adaugare

Aditivi

Gudroane Acide

%

Sol %

Apa adaugata

%

Dezvoltarea consistentei amestecurilor dupa o perioada

[h]

Evaluare

1 2 3 1 2 Argila

prafoasa

Argila 1 h 2 h 24 pH

1 20

0 0 10 0 suspensie 50 0 10 10 50 Foarte moale

Foarte moale

Foarte moale 12,2 neadecvat

20

0 0 10 0 suspensie

40 0 15 15 50 Foarte moale

Foarte moale

Foarte moale 12,5

neadecvat

20

0 0 10 0 suspensie

30 20 20 50 Foarte moale

Foarte moale

Foarte moale 12,3

neadecvat

2 20

0 0 0 10 suspensie

50 0 10 10 50 Foarte moale

Foarte moale

Ferm spre tare

11,5 neadecvat

20

0 0 0 10 suspensie

30 0 20 20 50 Foarte moale

Foarte moale tare 11,6

neadecvat

20

0 0 0 10 suspensie

10 0 30 30 50 Foarte moale netestat tare 11,6

neadecvat

20

0 0 0 10 suspensie

50 0 10 10 33 Foarte moale

Foarte moale

tare 11,3 neadecvat

20

0 0 0 10 suspensie

30 0 20 20 33 ferm ferm tare 11,1 neadecvat

20

0 0 0 10 suspensie

10 0 30 30 33 ferm ferm netestat 11,5 neadecvat

101

20

0 0 0 10 suspensie

50 0 20 0 33 Foarte moale

Foarte moale

Tare spre ferm

11,7 neadecvat

20

0 0 0 10 suspensie

50 0 0 20 33 Foarte moale

ferm tare 11,6 neadecvat

2.1 25

0 0 0 5 uscat 50 0 10 10 17 ferm ferm Foarte

tare 10,8

Adecvat, PH ridicat

0 0 25 0 5 uscat

50 0 10 10 17 ferm ferm Foarte

tare 10,2

Adecvat, PH ridicat

25

0 0 0 5 uscat

70 0 0 0 0 ferm ferm Ferm

spre tare

- neadecvat

0 0 25 0 5 uscat

70 0 0 0 0 ferm ferm Ferm

spre tare

- neadecvat

30

0 0 0 5 uscat

65 0 0 0 0 ferm

ferm spre tare

Ferm spre tare

- neadecvat

0 0 30 0 5 uscat

65 0 0 0 0 ferm

Ferm spre tare

Ferm spre tare

- neadecvat

35

0 0 0 5 uscat

60 0 0 0 0 ferm Ferm spre

tare Ferm spre tare

- neadecvat

0 0 35 0 5 uscat

60 0 0 0 0 ferm Ferm spre

tare Ferm spre tare

- neadecvat

5 30

0 0 0 0 uscat

50 0 10 10 33 Foarte moale

Foarte moale

ferm 8,9 neadecvat

30

0 0 0 0 uscat

50 0 10 10 17 ferm ferm ferm

8,7 Adecvat conditionat

102

0 0 30 0 0 uscat

50 0 10 10 17 ferm ferm ferm

8,6 Adecvat

conditionat

0 0 30 0 0 uscat

10 0 30 30 17 ferm Ferm spre

tare Foarte

tare 8,5 Adecvat

Recipient

Cenusa %

Var %

Ciment %

Adaugare

Aditivi

Gudroane

Acide %

Sol %

Apa adaugata

%

Dezvoltarea consistentei amestecurilor dupa o perioada

[h]

Evaluare

1 2 3 1 2 Argila

Prafoasa Argila 1 h 2 h 24 pH

1 20

0 0 suspensie 0 50

10 10 50 Ferm spre tare

netestat Ferm spre tare

12,1 neadecvat

20 0 10 0 suspensie 0 50

10 10 50 Ferm Ferm spre tare

12,4 neadecvat

1.1 25

0 0 5 0 uscat 0 50

10 10 17 Fara coeziune

Fara coeziune

Fara coeziune

8,8 Adecvat conditionat, pH

crescut

0 0 25

5 0 uscat 0 50

10 10 17 Ferm spre tare

Tare spre foarte tare

Foarte tare

8,6 Adecvat conditionat, pH

crescut 25

0 0 5 0 uscat 0 50

10 10 33 Ferm spre tare

tare Foarte tare

6,2 Adecvat

0 0 25

5 0 uscat 0 50

10 10 33 Ferm spre tare

tare Foarte tare

7,3 Adecvat

2 20

0 0 0 10 uscat 0 50

10 10 50 Ferm ferm Ferm spre tare

12,2 neadecvat

103

20

0 0 0 10 uscat 0 30

20 20 50 ferm ferm Ferm spre tare

9,7 neadecvat

20

0 0 0 10 uscat 0 10

30 30 50 Usor ferm Usor ferm ferm 9,3 neadecvat

20

0 0 0 10 uscat 0 50

10 10 33 Ferm spre tare

Ferm spre tare

ferm 7,1 neadecvat

20

0 0 0 10 uscat 0 30

20 20 33 ferm tare 10,7 Adecvat conditionat, pH

crescut 20

0 0 0 10 uscat 0 10

30 30 33 tare tare ferm 9,2 Adecvat conditionat, pH

crescut 20

0 0 0 10 uscat 0 50

20 0 33 Ferm spre tare

tare ferm 8,4 adecvat

20

0 0 0 10 uscat 0 50

0 20 33 Ferm spre tare

tare ferm 7,9 adecvat

0 20 0 0 10 uscat 0 50

10 10 50 moale moale Ferm spre tare

6,1 neadecvat

0 0 20

0 10 uscat 0 50

10 10 33 tare tare tare 4,1 Adecvat conditionat, pH

crescut 0 0 2

0 0 10 uscat 0 3

0 20 20 33 ferm Ferm spre

tare tare 8,2 neadecvat

0 0 20

0 10 uscat 0 10

30 30 33 ferm ferm Foarte tare

11,0 neadecvat

0 0 20

0 10 uscat 0 50

20 0 33 tare tare Foarte tare

7,1 adecvat

104

0 0 20

0 10 uscat 0 50

0 20 33 Tare spre foarte tare

Tare spre foarte tare

Foarte tare

6,5 adecvat

Recipient

Cenusa %

Var %

Ciment %

Adaugare

Aditivi

Gudroane

Acide %

Sol %

Apa adaugata

%

Dezvoltarea consistentei amestecurilor dupa o perioada

[h]

Evaluare

1 2 3 uscat 1 2 Argila

prafoasa Argila 1 h 2 h 24 pH

2.1

25

0 0 0 5 uscat

0 50

10 10 25 Ferm spre

tare Tare spre

f tare Foarte

tare 4,6

Adecvat conditionat, pH

scazut

0 0 25

0 5 uscat

0 50

10 10 25 Ferm spre

tare Tare spre

f tare Foarte

tare 4,2

Adecvat conditionat, pH

scazut

5

30

0 0 0 0 uscat

0 50

10 10 33 ferm ferm

tare 2,5 neadecvat

0 0 30

0 0 uscat

0 50

10 10 33 ferm ferm

tare 2,5 neadecvat

25

0 0 0 0 uscat

75 0 0 0 0 ferm ferm

tare netest

at neadecvat

0 0 25

0 0 uscat

75 0 0 0 0 Fara

coeziune - -

netestat

neadecvat

30

0 0 0 0 uscat

70 0 0 0 0 Ferm spre

tare Ferm spre

tare

Ferm spre tare

netestat

neadecvat

105

Testarea off-site - pentru criterii de performanță

Pe baza rezultatelor enumerate în tabelele prezentate în secțiunile anterioare, cele mai promițătoare rețete au fost alese pentru a pregăti probe pentru a efectua un program de testare avansata în funcție de criteriile de performanță specifice pentru tratarea in situ S/S din deșeuri (gudroane acide) și sol contaminat. Retetele alese sunt descrise mai jos.

1)Reteta R1.1/2/1.1= 25 % cenușă zburătoare cu 1 5 % var, amestecat cu gudron acid 2 și 100 ml de apă ( total), 10 % sol argila prafoasa și 10 % argilă;

2 )R1.1/2/3.1 Rețetă= 25 % cenușă zburătoare 3 cu 5 % var, amestecat cu gudron acid 2 și 100 ml de apă (total), 10 % sol argila prafoasa și 10 % argilă;

3 )Reteta R2.1/2/3.0, 75= 25 % cenușă zburătoare 3 cu 5 % ciment, amestec cu gudron acid 2 și 75 ml apă (total), 10 % sol argila prafoasa și 10 % argilă;

4 )Rețetă 5/1/3.05= 30 % cenușă zburătoare 3, amestecate cu gudron acid 1 și 50 ml de apă (total), 10 % sol argila prafoasa și 10 % argilă;

5 )Rețetă 5/1/1.05= 30 % cenușă zburătoare 1, amestecate cu gudron acid 1 și 50 ml de apă (total), 10 % sol argila prafoasa și 10 % argilă;

Argila prafoasa și argila în rețetele de mai sus reprezintă amestecarea solului contaminat de sub gudroane acide cu gudroane acide prin sfredelire verticala in timpul remedierii S/S in situ.

Obiectivele de testare au fost alese în funcție de " criteriile de performanță " cheie pentru materiale tratete în situ S/S, enumerate mai jos.

- Încercarea de rezistență la compresiune, conform DIN 18136 (echivalent cu standardul CEN ISO 17892-7 UE)

- Conductivitate hidraulică; Test de permeabilitate în conformitate cu DIN 18130 (echivalent cu standardul CEN ISO 17892-11UE)

- Test de levigatibilitate în conformitate cu NEN 7375 (echivalent cu standardul EN 12920 UE)

Întrucât testul de rezistenta la compresiune a fost realizat pe toate retetele enumerate mai sus, testele de levigabilitate și permeabilitate au fost efectuate doar pe retete 1, 3 și 4. În general, faze diferite de cercetare in laborator au fost efectuate în funcție de faza de testare. În această etapă de testare au fost efectuate doar teste preliminare. Toate testele de laborator efectuate până acum au oferit doar informații preliminare, care vor fi utilizate pentru a planifica și a efectua faza 2 de teste de optimizare.

106

Încercarea de rezistență la compresiune, conform DIN 18136

Puterea unui material reprezintă capacitatea structurii materialului de a rezista la o forta fizica aplicata, fără a suporta deformări structurale conducând la avarii structurale . Mai multe măsurători diferite de putere, inclusiv la încovoiere, tracțiune, și rezistența la compresiune, pot fi importante pentru materialele S/S. Cu toate acestea, rezistenta la compresiune, care se referă la capacitatea unui material de a rezista la forțele de împingere orientate axial, de obicei măsurată ca rezistenta la compresiune liberă (SCU), este parametrul cel mai comun pentru materialele S/S .

Ca rezistență la compresiune, rezistenta la compresiune a probelor de material este menționată ca expansiune laterală fără restricții. În experimentul de laborator, o probă de material cilindric este comprimata de un piston axial (de sus in jos). Specimenul se umfla treptat în mijloc. O compresie puternica apare la suprafața liberă ca articulații și/sau fisuri de forfecare. Pentru evaluare se utilizează forța pistonului și deformarea probei .

Testul a fost efectuat pe fiecare rețetă și repetat cel puțin de 3 ori, rezultatele testelor preliminare sunt rezumate în tabelul următor:

Tabelul 6-12 Rezultatele testelor de rezistenta la compresiune

Proba nr. Rezistenta la compresiune

Rezultat

[kN/m²]

Media

[kN/m²]

R1: R 1.1/2/3.1 30-50-10-10

R 1.1/2/3.1 30-50-10-10

R 1.1/2/3.1 30-50-10-10

53

55

55

54

R2: R 2.1/2/3.0.75 30-50-10-10

R 2.1/2/3.0.75 30-50-10-10

R 2.1/2/3.0.75 30-50-10-10

87

106

91 95

R3: R 5/1/3.0.5 30-50-10-10 12 12

107

R 5/1/3.0.5 30-50-10-10

R 5/1/3.0.5 30-50-10-10

13

12

Conform rezultatelor preliminare ale testelor UCS, puterea specimenului cu ciment ca aditiv (R2) este de aproximativ de două ori mai mare decât puterea specimenelor cu cenușă zburatoare 3 și var ca aditiv (R1). Mai mult decât atât ,puterea specimenelor cu ciment ca aditiv (R2) este de aproximativ opt ori mai mare decât puterea acestor specimene cu gudron acid 1 (R5).

În plus față de testele UCS, puterea a fost testată cu ajutorul metodei de testare „pen”. Rezultatele acestor teste arată o putere mai mică a rețetelor R1 și R5. Prin urmare, rezultatele testului SCU sunt verificate .

Conductivitate hidraulică; Test de permeabilitate în conformitate cu DIN 18130

Conductivitatea hidraulică este o proprietate măsurabile a materialelor referitoare la ușurința de circulație a apei printr-un mediu poros în condiții de curgere a apelor subterane reglementate de Legea lui Darcy. Cu toate acestea , parametrul care controlează modul de contact cu apa nu este pur și simplu conductivitatea hidraulică a materialului S/S, ci conductivitatea hidraulică relativa (K) a materialului S/S (Ks/s) și solului înconjurător (Ksoil). În subteran, apa curge de-a lungul caii minimei rezistențe și , astfel , este deviata de materiale cu conductivitate inferioara - hidraulice și trece prin materialele cu conductivitate hidraulică mare.

Există următoarele trei posibile scenarii de contact pe bază conductivitatii hidraulice relativăe între materialele tratate S/S și solurile din jur:

Ks / s << Ksoil: Pentru materialele S/S, conductivitatea hidraulică este semnificativ mai mică decât cea a solului înconjurător. Astfel, apele subterane sunt deviate în jurul materialelor S / S compactate sau monolitice de conductivitate hidraulică scăzută, astfel încât marea majoritate a apei curge în jurul matricei solide . In astfel de scenarii de contact suprafeța materialului expus la levigare este mult redusă fata de suprafața exterioară a materialului S/S, precum și rata de transport a masei contaminante ( de exemplu , difuzia plus retenție fizică și chimică asociată) prin structura poroasa a materialului cu condictivitate hidraulica scazuta care limitează eliberarea în apele subterane. În aceste scenarii, percolarea poate fi reprezentata ca un flux dependent de timp sau cumulativ de cedare a unei componente pe o suprafață unitară.

Ks / s >> Ksoil: Când conductivitatea hidraulică a materialului tratat este semnificativ mai mare decât cea a solului înconjurător (de exemplu, în cazul în care materialul tratat este un material granular sau neconsolidat monolit), apa subterană curge prin material

108

permeabil. În acest "curgere prin" sau percolare, suprafața porilor din material este expusa la apă subterană . Rata de percolare poate fi suficient de lenta pentru că eliberarea de constituenți în apele subterane poate fi descrisa prin împărțirea între fazele solide și lichide. Apa subterana trece prin material, fazele minerale mai solubile se dizolvă, iar eliberarea poate fi exprimată ca o funcție a cantității de lichid care trece prin material (de exemplu, raportul lichid- solid sub eliberare prin percolare) și împărțirea contaminanților între apă și materialul S/S (controlate de un coeficient de partiție).

Ks/s ~ Ksoil: În cazurile în care valorile de conductivitate hidraulica ale materialului tratat S/S și solul din jurul sau sunt aproximativ aceleași, exista moduri de contacta atât de percolare cat și de curgere, și ambele mecanisme de eliberare ar trebui să fie luate în considerare .

Impactul modului de contact cu apa pe materialul tratat S / S este legat de concentrațiile de levigat. Deoarece concentrațiile de contaminanți sunt semnificativ mai mari pentru partiționarea între faze solide și lichide decât concentrațiile tipice care rezultă din transport, modul de contact cu apa este extrem de important , iar conductivitatea hidraulică relativă a materialului S/S este un parametru de performanță cheie. Permeabilitatea este utilizată pentru a corela empiric conductivitatea hidraulică de la un material la altul .

Testul se realizează cu un nivel de presiune variabilă. În cadrul testului, proba S / S este străbătută de jos in sus, in timp ce nivelul de presiune , măsurată in teava, scade cu timpul. Testul este utilizat în special în ingineria geotehnica pentru soluri cu permeabilitate redusă și materiale S/S.

109

Figura 6 1 Echipamente pentru test de permeabilitate

Testul a fost efectuat pentru rețetele de mai jos .

Rețetă R1.1/2/1.1 Rețetă R2.1/2/3.0 , 75 Rețetă R5/1/3.05

Conform rezultatelor preliminare determinate până în prezent ,conductivitatea hidraulică a tuturor rețete testate este foarte scăzută. Nu există diferențe evidente observate la conductivitatea celor trei rețete diferite testate . Valorile medii ale conductivității celor trei retetele sunt într -un interval de 3,8 · 10-8 - 4,7 · 10-8 m / s în condițiile prevăzute în tabelul următor.

Tabel 6-13 Rezultatele testelor de permeabilitate hidraulica

Proba nr. conductivitatea hidraulica

rezultate

[m/s]

media

[m/s]

R1: R 1.1/2/1.1 30-50-10-10

R 1.1/2/1.1 30-50-10-10

6.6 · 10-9

8.8 · 10-8

4.7· 10-8

R2: R 2.1/2/3.0.75 30-50-10-10

R 2.1/2/3.0.75 30-50-10-10

7.8 · 10-9

8.0 · 10-8

4.4· 10-8

R3: R 5/1/3.0.5 30-50-10-10

3.8 · 10-8 3.8 · 10-8

Testarea levigabilității conform NEN 7375 " Levigarea " este definita ca procesul de eliberare a unei componente dintr -un solid într-un lichid în contact. Termenul "levigabilitate" poate fi folosit pentru a descrie fie gradul de percolare (de exemplu, procentajul din conținutul total care a levigat) sau viteza de eliberare (de exemplu, eliberarea functie de timp) din materiale. Mecanismele de controlare a procentului și vitezei de scurgere includ o combinație de reacții chimice la suprafața materialului și

110

transportul de masă prin structura poroasa a materialului. Reacțiile chimice determina partiționarea între fazele solidă și lichidă in timp ce transportul masei descrie mișcarea unui contaminant prin structura porilor materialului inspre mediul inconjurator. În funcție de factorii specifici ai materialelor și condițiilor scenariului de eliberare, echilibrul și/sau transferul de masă pot controla procesul de levigare în materialele tratate S/S.Scurgerea de contaminanți în apele subterane sau de infiltrare in precipitatii poate fi considerată calea principală pentru eliberarea de contaminanți nevolatile în mediul înconjurător. Eliberarea de COV este determinata de o combinație a levigarii și volatilizarea în spațiul aerian. Deoarece un obiectiv principal al tratamentului S / S este de a reduce mobilitatea contaminantilor, levigarea este un parametru de performanță cheie pentru materiale S / S .

Testarea levigabilității a fost realizata în conformitate cu NEN 7375 ("caracteristicile levigatiei a constructiilor turnate sau monolit si a deșeurilor"). Testul se bazează pe un standard UE inițiat in Olanda pentru evaluarea levigarii din materiale de construcții monolitice, cum ar fi betonul. Încercarea este efectuată pe un rezervor fără agitare pe durata de 64 de zile. Concentrațiile de specii chimice din levigat sunt determinate după finalizarea fiecărei etape de levigare așa cum se arată mai jos.

- Interval completare levigat (in total 8 probe):

6 ore / 1 zi / 2.25 zile / 4 zile / 9 zile / 16 zile / 36 zile / 64 zile .

Specimenele testate constau in cuburi cu un volum de aproximativ 120 ml - 150 ml (total: 240 ml până la 300 ml) și o masă de circa 250 g - 270 g (total: 500 g până la 540 g). Pentru fiecare rețetă testată, două seturi (fiecare constând din două probe ) au fost testate raportul Solid - lichid (L:S) a fost ales L : S = 5:1. Pentru fiecare reteta a fost ales un set pentru a analiza lista completă de parametri. Setul rămas pentru fiecare rețetă a fost folosit pentru a efectua teste chimice, cu o gamă redusă de parametri (parametrii de bază ) pentru a stabili o posibilă variație a rezultatelor în scopuri de QA/QC.

Rețetă R1 ( Rețetă R1.1/2/1.1 ):

Set 1.1 (program de analiză completă)

Set 1.2 (parametrii de bază)

Rețetă R2 (Rețetă R2.1/2/3.0, 75):

Set 2.1 (program de analiză completă)

Set 2.2 (parametrii de bază)

Rețetă R3 (Rețetă 5/1/3.05):

Set 3.1 (program de analiză completă)

111

Set 3.2 (parametrii de bază)

Lista de parametri pentru programul de test a fost bazat pe ENV 12506, ENV 13370, PrEN 14039, NEN 7375 și parametrii suplimentari specifici sitului. Lista de parametri se referă la cerințele OM 95/2005, definirea criteriilor de acceptare a deșeurilor în depozitele de deșeuri.

" Program de analiză completă " :

Ca / Ba / Cd / Co / Crtotal / Cr ( VI ) / Cu / Mo / Ni / NO2 / Pb / Stotal / NH4 / AOX / HG / Fenol Index / TOC / CN / Hidrocarburi C10 - C40 / Ca / Cl / SO4 / Conductivitate / Temperatura / pH / ORP / BTEX / HAP / DOC / TDS .

" Program de analiză a parametrilor de baza ":

Conductivitate/Temperatura/pH/ORP/DOC.

Testele au fost oprite dupa 9 zile, deoarece existau suficiente informații pentru a planifica executarea fazei de optimizare finală. Rezultatele analitice preliminare sunt prezentate în tabelele următoare.

112

Tabelul 6-14 Rezultatele preliminare, Test difuziune reteta 1

Parametri

U/MA

Test Difuziue – Reteta 1

T1 = 1 hr T2 = 6 hr T3 = 2.3 d T4 = 4 d T5=9 d T6 = 16

d T7 = 36 d T8 = 64 d DOC

mg/l 580 450 420 370 în

așteptare NA NA NA

Conductiv. Dupa

levigare µS/cm 1244 1343 1270 1276

în așteptare

NA NA NA

pH dupa levigare -- 5.02 5.49 5.49 5.45

în așteptare

NA NA NA

temperatura °C 20.2 20.5 19.7 19.9

în așteptare

NA NA NA

Arsenic µg/l 11 7.8 8.7 10 în

așteptare NA NA NA

Bariu µg/l 64 77 85 90 în

așteptare NA NA NA

Cadmiu µg/l 0.68 0.50 0.54 0.45 în

așteptare NA NA NA

Calciu µg/l 240000 270000 260000 -- în

așteptare NA NA NA

Crom µg/l 1.4 1.0 <1.0 <1.0 în

așteptare NA NA NA

Crom (VI) µg/l <2.5 <2.5 <2.5 -- în

așteptare NA NA NA

Cupru µg/l 13 6.9 6.7 5.7 în

așteptare NA NA NA

Mercur µg/l <50 <5.0 0.21 <0.05 în

așteptare NA NA NA

Plumb µg/l 22 44 53 60 în

așteptare NA NA NA

Molibden µg/l <5 <5 <5 <5 în

așteptare NA NA NA

Nichel µg/l 76 58 56 52 în

așteptare NA NA NA

Total BTEX µg/l

1.2 2.7 1.6 5.1 în

așteptare NA NA NA

Sum 16 PAH EPA

µg/l 17 16 21 --

în așteptare

NA NA NA

113

AOX µg/l <0.02 <0.02 <0.05 <0.02

în așteptare

NA NA NA

TPH C10 - C22

µg/l <110 <880 -- --

în așteptare

NA NA NA

TPH C10 - C40

µg/l <130 <2100 -- --

în așteptare

NA NA NA

Clor mg/l 2.9 3.2 3.8 3.2 în

așteptare NA NA NA

Nitriti mg/l <0.1 <0.1 <0.1 <0.1 în

așteptare NA NA NA

Sulfat mg/l 520 630 600 620 în

așteptare NA NA NA

Redox potential mV 440 470 460 450

în așteptare

NA NA NA

TOC mg/l 580 450 410 370

în așteptare

NA NA NA

Amoniac mgN/l 1.6 1.4 1.3 1.3

în așteptare

NA NA NA

Tabelul 6-15 Rezultatele preliminare,Test Difuziune - Reteta 2

Parametru U/M

Test Difuziune– Reteta 2

T1 = 1 hr T2 = 6 hr T3 = 2.3 d T4 = 4 d T5=9 d T6 = 16 d T7 = 36

d T8 = 64 d DOC

mg/l 1100 610 410 -- în

așteptare NA NA NA

Conductiv. Dupa levigare µS/cm 1690 -- 1503 -- în așteptare

NA NA NA

pH dupa levigare -- 4.59 -- 4.65

-- în așteptare

NA NA NA

temperatura °C 19.6 -- 19.5

-- în așteptare

NA NA NA

Arsenic µg/l 16 8.2 12 -- în

așteptare NA NA NA

Bariu µg/l 66 76 74 -- în

așteptare NA NA NA

Cadmiu µg/l 1.8 1.4 1.3 -- în

așteptare NA NA NA

114

Calciu µg/l 210000 240000 280000 -- în

așteptare NA NA NA

Crom µg/l 2.7 1.7 1.4 -- în

așteptare NA NA NA

Crom (VI) µg/l <2.5 <2.5 <2.5 -- în

așteptare NA NA NA

Cupru µg/l 25 21 21 -- în

așteptare NA NA NA

Mercur µg/l <50 <0.50 0.07 -- în

așteptare NA NA NA

Plumb µg/l 28 60 89 -- în

așteptare NA NA NA

Molibden µg/l <5 <5 <5 -- în

așteptare NA NA NA

Nichel µg/l 400 260 210 -- în

așteptare NA NA NA

Total BTEX µg/l

0.9 1.8 2.9 -- în

așteptare NA NA NA

Sum 16 PAH EPA µg/l

13 17 22 -- în

așteptare NA NA NA

AOX µg/l <0.02 <0.02 <0.02

-- în așteptare

NA NA NA

TPH C10 - C22 µg/l

<200 <270 -- -- în

așteptare NA NA NA

TPH C10 - C40 µg/l

<240 <330 -- -- în

așteptare NA NA NA

Clor mg/l 8.7 4.1 1.7 -- în

așteptare NA NA NA

Nitriti mg/l <0.1 <0.1 <0.1 -- în

așteptare NA NA NA

Sulfat mg/l 630 740 820 -- în

așteptare NA NA NA

Redox potential mV 510 520 520 -- în

așteptare NA NA NA

TOC mg/l 1100 610 420

-- în așteptare

NA NA NA

Amoniac mgN/l 2.7 1.9 1.4

-- în așteptare

NA NA NA

115

Tabelul 6-16 Rezultatele preliminare, Test Difuziune - Reteta 3

Parametru U/M

Test Difuziune– Reteta 3

T1 = 1 hr T2 = 6 hr T3 = 2.3 d T4 = 4 d T5=9 d T6 = 16 d T7 = 36

d T8 = 64 d

DOC mg/l 100 68 46 71 în

așteptare NA NA NA

Conductiv. Dupa levigare µS/cm 560 -- 353 405 în

așteptare NA NA NA

pH dupa levigare -- 7.98 -- 7.94 8.09 în

așteptare NA NA NA

temperatura °C 19.7 -- 19.8 19.5 în

așteptare NA NA NA

Arsenic µg/l 15 15 15 13 în

așteptare NA NA NA

Bariu µg/l 17 23 21 23 în

așteptare NA NA NA

Cadmiu µg/l <0.4 <0.4 <0.4 <0.4 în

așteptare NA NA NA

Calciu µg/l 45000 38000 -- 32000 în

așteptare NA NA NA

Crom µg/l 1.7 1.3 1.1 1.3 în

așteptare NA NA NA

Crom (VI) µg/l <2.5 <2.5 -- <2.5 în

așteptare NA NA NA

Cupru µg/l 5.9 <5 <5 <5 în

așteptare NA NA NA

Mercur µg/l <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 în

așteptare NA NA NA

Plumb µg/l <10 <10 <10 <10 în

așteptare NA NA NA

Molibden µg/l 78 57 33 45 în

așteptare NA NA NA

Nichel µg/l <10 <10 <10 <10 în

așteptare NA NA NA

Total BTEX µg/l 1.4 3.0 1.8 1.8 în

așteptare NA NA NA

Sum 16 PAH EPA µg/l 25 -- -- 15 în

așteptare NA NA NA

AOX µg/l 0.02 <0.02 <0.02 <0.02 în NA NA NA

116

așteptare

TPH C10 - C22 µg/l <290 <260 -- -- în

așteptare NA NA NA

TPH C10 - C40 µg/l <300 <270 -- -- în

așteptare NA NA NA

Clor mg/l 4.1 3.8 2.9 3.2 în

așteptare NA NA NA

Nitriti mg/l <0.1 <0.1 <0.1 <0.1 în

așteptare NA NA NA

Sulfat mg/l 200 160 110 130 în

așteptare NA NA NA

Redox potential mV 310 340 320 340 în

așteptare NA NA NA

TOC mg/l 110 68 55 68 în

așteptare NA NA NA

Amoniac mgN/l 11 10.0 8.5 9.1 în

așteptare NA NA NA

117

Concluzii și recomandări pentru faza 2 de optimizare a testarii

După cum s-a discutat mai sus, nu au fost finalizate toate testele de studiere a tratabilității. Pe baza încercărilor preliminare, rezultatele arată că, în general, conductivitatea hidraulică a materialelor S/S este suficientă, în timp ce rezistența materialelor S/S trebuie să crească în funcție de utilizarea finală a terenurilor.

Rezultatele preliminare ale testelor de levigare arată că toți parametrii analizati sunt sub limitele de detecție sau au concentrații foarte mici, cu excepția pentru DOC și COT de la Rețete R1 și R2. De exemplu, în probele analizate până în prezent, nivelurile de hidrocarburi petroliere totale (C10 la C40) sunt mai mici decât limitele de detecție (de obicei < 110-300 g/L). În probele analizate până în prezent, suma de 16 HAP variază de 13 - 25 g/L. Valorile pH-ului după fiecare levigare pentru Rețeta R3 sunt acceptabile și variază intre 7.98 - 8.09. Valorile pH-ului pentru retete R1 și R2 sunt intre 4.6-5.5. Aceste valori sunt relativ scăzute și ar trebui să crească în timpul optimizării în continuare a rețetelor.

Pe baza rezultatelor preliminare ale testelor de levigare până în prezent, Reteta R3 poate fi considerata ca amestecul cel mai promițător. Toate rezultatele analitice, inclusiv valorile DOC și pH-ului sunt în intervalul de concentrații acceptabile .

Luând în considerare rezultatele relativ scăzute de rezistență pentru testarea Rețetă R3, unele mici modificări vor fi necesare în timpul testării de optimizare.

Toate rezultatele, inclusiv rezultatele levigarii vor fi evaluate și vor fi determinate recomandări pentru testarea de optimizare faza 2. Recomandările pot include o creștere a cantității de ciment , adăugarea sau creșterea cantității de var și adăugarea de bentonită.