Revolutia comerciala

Download Revolutia comerciala

Post on 23-Nov-2015

2 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

istorie

TRANSCRIPT

  • Intre 1500 ~i 1750, Europade Vest a cunoscut progreseeconomice ~i socialedeosebite. Comertul a inflorit,ora~ele s-au extins, fiindcreate condifiile pentrurevolufia industrialit careavea sit urmeze.

    p rogresul economic pe plan european afost foarte rapid. Dupa o avansare eco-nomica sigura in timpul Evului Mediu,

    in secolul al14-lea au urmat un declin global~i dezastre. jnsa, pana la sfar~itul secolului al15-lea, s-au realizat noi progrese, iar dupaanul 1500, ritmul schimbarilor s-a intensificat.Noile descoperiri geografice au creat noi con-tacte cu Africa, Asia ~i cele doua Americi,provocand schimbari ale centrului de gravi-tate in Europa. Italia ~i Germania au devenitrnai putin importante, iar conducerea eco-no,mica a fost preluat:I de statele care aveau

    O Amsterdam in secolul 1 7. Ora~ul, capitalafinanciar3 ~i comercial3 a Europei la aceavreme, a devenit de patru ori mai mare lainceputul secolului, ocupand astfel fosta po-zi1ie pe care o avusese Antwerp-ul in lume.

    O lIustra,ie din De Re Metallica 1 556,primul tratat despre minerit. Angliaa provocat in Europa o expansiune rapida aproduc,iei de carbune in secolul 16. Pompelecu apa ~i sistemele de ventila,ie facilitauexplorarea pu,urilor mai adanci.

    O Jean-Baptiste Colbert ( 1619-83), primulministru al lui Ludovic al XIV-Iea, a implicatstatui in via,a economica a Fran,ei. Printrerealizarile sale s-au numarat infiin,area com-paniilor comerciale ~i a coloniilor .

    reprezinte o sursa de prestigiu ~i putere."Revolu1;ia comerciala", insa, a avut ~i unimpact asupra calita1;ii vietii, care a fost sirotitachiar ~i in secolul al 16-lea. 5i mai importanta fost insa faptul ca aceasta a pus bazele mariirevolutii industriale care, incepand in MareaBritanie a secolului 18, avea sa transformeEuropa ~i in cele din urma intreaga lume.

    Me~te~ugariipana in secolul 18, expansiunea s-a realizat cuprecadere in domeniul commercial ~i in cel alrela1;iilor comeciale, semnalandu-se o dez-voltare modesta a fabricilor. Atelierele careputeau fi numite pe drept cuvant fabrici erau -foarte putine, iar majoritatea bunurilor fabri-cate erau produse de grupuri de me~te~ugarirelativ mici, in ora~e. Multi muncitori "industri-ali" erau mai pu1;in specializa1;i, ramaneau lacasele lor ~i i~ica~tigau o parte din venituri cul-tivand suprafete restranse de teren. Printreace~tia se numarau filatorii ~i tesatorii, careprimeau materialele neprelucrate pentru a letransforma fu textile pentru comercianti. Cutoate acestea, s-au realizat progrese in tehnolo-gie, in special in prelucrarea fierului ~i asalamei, stimulata de folosirea artileriei ~i de O

    acces la Atlantic -Portugalia ~i Spania,Olanda, Anglia ~i Franta.

    Comertul a dus la aparitia unei clase mijlociiprospere ~i la cre~terea nurru1rului de ora~e,care au 1ncurajat dezvoltarea unei piete mon-etare ~i a unei productii agricole pentru piata,1n schimbul celei particulare. Utilizarea din ce1n ce mai mare a banilor ~i problemele carederivau din aceasta, ca de exemplu inflatia, tin-deau s~ tulbure ordinea traditional~, iar acestlucru a accentuat procesul prin care relatiilebazate pe bani (patron ~i angajat, cump~rator~i van~tor) le-au inlocuit pe cele bazate pearanjamente feudale, patronaj ~i rang.

    Ritmul acestor schimb~ri a variat 1ntr-omare rru1sura de la o tar~ la alta. Chiar ~i inanul 1800, agricultura era inc~ principalaactivitate economic~ aproape in toata Europa.Majoritatea oamenilor lucrau p~mantul, iarrangul mo~tenit ~i statutul continuau s~

    119

  • REVOLUTIA COMERCIALA

    O Sub multipleaspecte, secolul 16 apus bazele revolu~ieiindustriale, careavea sa transformeEuropa. S-au inregis-trat progrese )ndus-triale importante, inspecial in ceea ceprivea extragereacarbunilor. Acestdesen, din perioadasus-men~ionata,infa~i~eaza un minerimping3nd uncarucior plin cucarbune, de la guraunei mine.

    c~

    ~

    ~II~

    ~

    ~

    jJ

    cu 1494, intre marile puteri, fund inevitabil devreme ce marile descoperiri geografice auf~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~comercial~ prea putin irnportan~ cu estul. Lalnceputul secolului 16, Antwerp, In FlandraCBelgia de as~zi), a devenit centrul commercial~i fmanciar al Europei, rnspandind tradituleurbane ~i industriale ce datau din Evul Mediu.La fel de irnportan~ a fost ~i putemica colab-orare anglo-flamand~, In cadrul c~reia1mbrnc~mintea -inc~ principalul obiect deexport al Angliei -era transporta~ peste canalfiind apoi cump~ra~ de comerciantu dinAntwerp, care o vindeau apoi in toa~ Europa.

    Revolta olandezilor a dus la ruinareaAntwerp-ului. Dup~ ce a fost capturat de spa-nioli, fluviul care II str:Ib~tea, Scheldt, a fostblocat de olandezi, multi locuitori din Antwerplndreptandu-se spre nord. Abili~tile lor co-merciale au adus beneficu Republicu Olandezenou-formate, baza~ pe provincule din nord aleT~rilor de ]os, putin dezvoltate anterior.Folosindu-~i resursele, aparent slabe, cum seputea mai bine, olandezu au devenit tot maiprosperi, iar Amsterdam-ul a preluat pozitia pecare Antwerp-ul o avusese inainte in Europa.

    jncepand cu sfa~itul secolului 17, Olandaa fost ajuns~ din urm~ de Anglia (MareaBritanie din 1707), iar rnai tarziu de Franta.jns~ Franta nu a reu~it s~ tin~ pasul cu MareaBritanie ~i suprematia comercial~ ~i imperial~a ajuns s~ fie detinuta de Marea Britanie. Nueste foarte clar de ce s-a Intaroplat acest lucru,de~i Marea Britanie s-a bucurat de unele avan-taje iroportante pe termen lung. Insulele bri-tanice aveau o pozitie central~ 1n reteaua derute maritime nord-atlantice. Marea Britanieera protejat~ de Canal Iropotriva rivalilor s~iputemici ~i a razboaielor care distrugeau restulEuropei. Din punct de vedere istoric, statuIbritanic era puternic ~i stabil, comparativ cucelelalte. ~i -probabil cel rnai important fac-tor -societatea britanic~ era mult rnai deschis~~i rnai accesibil~ decat celelalte.

    De~i In Marea Britanie doronea aristocratia,oamenii de conditie uroil~ care reu~eau s~produc~ averi ~i s~ realizeze ceva eraurecunoscuti ca fiind gentlemeni ~i, In co~secinta, erau acceptati peste tot, putandocupa aproape orice pozitie social~ saupolitic~. Clasele micii nobilimi investeau ~iele, iar merobrii parlamentului (dominat Inmare parte de astfel de clase) aveau aptitudi-ni comerciale egalate doar de olandezi.

    Dezvoltarea capitalelorjn tiropul acestei perioade de 250 de ani,populatia Europei a crescut, iar ora~ele auInflorit. Cele mai mari expansiuni urbane seInregistrau In principalul centru commercial alfiec~rei tari -Amsterdam, Londra, Paris. jngeneral, celelalte ora~e din acelea~i t~rir~maneau surprinz~tor de mici, porturilefranceze ca Nantes, Bordeaux ~i Marseillefiind exceptii. Cre~terea populatiei In Londraa fost fenomenal~: pan~ In 1700; acesta a fostcel mai mare ora~ din Europa, cu aproximativ600000 mii locuitori, iar pan~ In 1800, a ajunsla 900000, aproape dublul parizienilor -lucruremarcabil, tinand cont c~ populatia MariiBritanii era doar o treime din cea a Frantei.

    cererile "noilor monarhii" europene, active ~iambitioase. De asemenea, inventia secolului15: tiparirea cu ajutorul ma~inii de scris mobile,a facut ca noile tehnologii sa se raspindeascarapid, In ciuda Incercarilor repetate de a le tinesecrete pentru beneficiul statului In cauza.

    Cele mai importante progrese industriale s-au Inregistrat In minerit. Asemenea metalelordestinate uzului industrial, a aurului ~i a argin-tului din America Latina, carbunele a Inceputsa fie solicitat In unele zone In care cheres-teaua era greu de procurat. In Anglia, acestluc~ s-a Intimplat In Londra ~i In sud-est,zone aprovizionate pe mare cu carbuniproveniti din bazinele carbonifere de laTyneside. Productia "carbunelui maritim"englez a crescut pina la sfir~itul secolului al16-lea, la fel ca ~i cea de cositor, plumb ~icupru, unii istorici numind aceasta perioada o"revolutie industriala Elizabethana".

    Declinul ItalieiCu toate acestea, economia cea mai prosperaa secolului 16 era cea din Tarile de )os.Declinul suprernatiei ltaliei a fost grabit delungile razboaie purtate In peninsula Incepind

    120

  • c~

    O Imagine din secolul 17, a unei planta,ii detutun din Indiile de Est. Tutunul, plantat ~irecoltat de sclavi africani, dar de,inut deeuropeni, reprezenta principalul objectimportat in Londra intre 1620 ~i 1640.

    O Postul Vamal dinLondra. Londrade1inea parteamajora a comer1uluienglez -in 1680,administrareavamala costa20000 lire sterline.Costurile in Bristolerau de numai 2000.

    operatiuni vitale pentru dezvoltarea Europei.Cu toate acestea, au existat multe aspecte aleRevolutiei Comerciale care au avut efectenedorite.

    in timpul secolului aI16-lea, Europa a fostdominata de o inf1~tie de lunga durata(cre~terea preturilor); accentuata de inun-darea pietei cu aur ~i argint din Lumea Noua.Oamenii saraci erau cei mai afectati, fiindu-lecel mai greu sa"~i mareasca veniturile, Insa ~ialte grupuri cu venituri fixe au fost atinse.Monarhilor li se parea dificil sa mareasca taxe-le feudale ~i rentele traditionale, iar Incercarilelor de a proceda astfel au avut consecinte gra-ve. De exemplu, In Anglia, saracia Coroanetafost una diritre principalele cauze ale supune-rii regelui Charles I In fata parlamentului, faptce l-a dus la pierderea tronului ~i a capului.

    Prosperitatea Lumii NoiComertul din ~i Intre tarile europene s-aextins, dar noul factor decisiv In Ievolutiacomerciala a fost deschiderea lumii ce aurmat noilor descoperiri geografice. Acestlucru a adus prosperitate, precurn ~i prodilsenecunoscute pana atunci europenilormedievali -ciocolata, cafea, ceai, trestie dezahar, stamba, piper ~i tutun. Acestora li seadaugau legumele, u~or de cultivat In conditiide clima europeana, cum ar fi r6~iile ~icartofii, de~i europenii au recunoscut dupa

    O Construc,iavapoarelor pentruCompania olandez3India de Est, care in1669 de'inea 1 50de vase comerciale.

    plan international), unnat:l