Revista Invatamantului Prescolar

Download Revista Invatamantului Prescolar

Post on 23-Nov-2015

226 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

1. Nov_dec_2010

TRANSCRIPT

<ul><li><p>ISSN 2069 7961ISSN-L = 2069 7961</p><p>Noiembrie - Decembrie 2010</p></li><li><p>CUPRINSINVATAMANTUL GIMNAZIAL</p><p>1. Politici educationale pentru invatamantul gimnazial. Articole2. Psihologia preadolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul gimnazial. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul gimnazial. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul gimnazial. Articole</p><p> Personalitateasicompetentaprofesorului(Prof.JenicaDoilet)8. Meridiane pedagogice in invatamantul gimnazial. Articole9. Diverse</p><p> Influentamass-mediaasuprasistemuluieducational(Prof.MadalinaDu-mitrache)</p><p>10. Referate11. Recenzii</p><p>INVATAMANTUL LICEAL1. Politici educationale pentru invatamantul liceal. Articole2. Psihologia adolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul liceal. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul liceal. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole</p><p> Parintisiadolescenti(Prof.JenicaDoilet)7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul liceal. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul liceal. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii</p><p>DIVERSE1. Referate2. Articole3. Recenzii</p><p>INVATAMANTUL PRESCOLAR1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole</p><p> Tulburaricomportamentalesiemotionalecudebutincopilariesiadolescenta(Prof.JenicaDoilet)</p><p>2. Psihologie prescolara. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul prescolar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul prescolar. Articole</p><p> Metodefolositeinproiectedidacticeingradinitadecopii(Prof.Iuliana-ClaudiaMihalceanu)</p><p> Metodesitehnicidecomunicarefolositeininvatamantulprescolar(Prof.Iuliana-ClaudiaMihalceanu)</p><p>5. Managementul institutiilor prescolare. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din gradinite. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul prescolar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii</p><p>INVATAMANTUL PRIMAR1. Politici educationale pentru invatamantul primar. Articole2. Psihologia scolarului mic. Articole</p><p> Elevproblemasauelevcuprobleme?(Prof.ClaudiaPruteanu)3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul primar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul primar. Articole</p><p> Predarea-invatareamatematiciilaclasaI,intreproiectsirealizare(Prof.DanielaDumitrascu)</p><p>5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul primar. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul primar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii</p></li><li><p>4 5</p><p>TULBURARI COMPORTAMENTALE SI EMOTIONALE CU DEBUT INCOPILARIE SI ADOLESCENTA</p><p>Profesor pentru invatamantul primar: Doilet JenicaScoala cu clasele I-VIII Nr.1 Onesti, judetul Bacau</p><p>Nu exista perioada sau etapa din viata individului, care sa nu-i marcheze existenta, dar, mai mult ca oricare dintre ele, copilaria si adolescenta sunt etapele vietii in care se organizeaza si se dezvolta personalitatea, sunt etapele in care au loc numeroase transformari deosebit de importante ale personalitatii sale, transformari care constituie conditia dezvoltarii, dar, in acelasi timp, acum poate sa apara si un risc crescut pentru sanatatea mintala a individului, intrucat fiecarei etape ii corespunde o anumita configuratie a personalitatii, cat si o anumita patologie psihica.</p><p>De cand se naste si pana la incheierea adolescentei, omul parcurge mai multe stadii de dezvoltare, iar fiecarui stadiu ii sunt caracteristice si tulburari specifice ale starii de sanatate mintala.</p><p>Psihologi celebri, printre care Sigmud Freud, Jean Piaget, E.H. Erickson, A.T. Jeesild si F.B. Holmes au descris, din perspective diferite, stadiile de dezvoltare a individului, in relatie cu aspectele variate de natura psihologica si psihopatologica, ale perioadei ce caracterizeaza copilaria si adolescenta. </p><p>VarstaStadiilepsihosexuale(S. Freud)</p><p>Stadiilepsihosociale(E.H.Erickson)</p><p>Stadiilecognitive(J. Piaget)</p><p>Stadiileafective (A.T.JersildF.B.Holmes)</p><p>Tipul de tulburaripsihice</p><p>0-1,5 oral incredere/neincredere senzoriomo-tor frica</p><p>autism, depresie, tulburari poliforme desomn</p><p>1,5-3 anal autonomie/in-doiala simbolicseparare/pa-rasire</p><p>negativism, conspiratie, cosmaruri, timiditate</p><p>3-5 oedipian/genital initiativa/vinovatie</p><p>intuitiv/reprezentativ</p><p>imagini terifiante</p><p>fobii, cosmaruri, diferite tulburari de vorbire</p><p>6-11 latenta valorizare/inferioritateconcret/operational teama</p><p>dificultati scolare, obsesii,simptome de conversiune, ticuri</p><p>12-18 maturizaresexualaidentitate/confuzia rolului</p><p>formal/operational</p><p>sentimentulpenibil de a fi diferit</p><p>tulburari de iden-titate, anorexie mintala, schizo-frenie, compor tament delictual</p><p>Studiind cu atentie aceste stadii, observam ca ele nu sunt altceva decat o etapa de pregatire si transformare a individului pentru viata adulta, sunt stadii evolutive si succesive, cu caracteristici specifice pentru starea de sanatate mintala, dar si cu o patologie psihiatrica diferentiata. Avand in vedere importanta deosebita a acestei perioade, psihoigiena copilului trebuie sa inceapa chiar din perioada graviditatii femeii, intrucat personalitatea si starea emotionala, metabolismul, ritmul somn-veghe al femeii gravide sunt aspecte esentiale, care vor influenta dezvoltarea ulterioara a copilului. Nici momentul nasterii nu trebuie neglijat, deoarece el poate aduce complicatii neplacute pentru mama cat si pentru copil, motiv pentru care, pregatirea psihologica a femeii in vederea nasterii si a primirii cu perspectiva a statutului de mama, ingrijirile emotional- afective speciale din perioada de lactatie, cat si crearea unei atmosfere de calm si echilibru favorabile mamei si copilului se impun de la sine.</p><p>Inca de la nasterea bebelusului, parintii trebuie sa fie constienti ca sunt primii care incep lungul drum al dificilei constructii a personalitatii copilului lor. Daca parintii, cat si ceilalti adulti, care trudesc pentru devenirea copilului, vor intelege ca lumea sufleteasca a copilului isi are propriile ei insusiri, total diferite de lumea sufleteasca a adultului si ca, daca in loc de a intelege mentalitatea copilului, vor incerca sa transpuna asupra copilului propria lor mentalitate, vor impiedica copilul sa se obisnuiasca treptat cu realitatea pe care si-o insuseste asimiland-o si acomodandu-se cu ea. Copilul trebuie sa treaca progresiv din lumea viselor in lumea reala, pentru ca aceasta trecere sa nu se transforme intr-o criza grava cu implicatii asupra dezvoltarii si a sanatatii sale mintale. </p><p>Familia, scoala, biserica, cat si societatea, care se implica in educatia copilului, trebuie sa cunoasca factorii cei mai importanti in formarea personalitatii si caracterului acestuia. Astfel, daca este tulburat instinctul de dominare garantul fortei personalitatii, al capacitatii de adaptare a individului, cat si al sentimentelor sale de onoare pot aparea diferite tipuri de deviante cum ar fi: orgoliul, vanitatea, invidia, conflictele afective, complexele de inferioritate. Teama de risc, de necunoscut si de durere, care-l face pe individ sa devina prudent, sa aprecieze rational situatiile, sa-si propuna scopuri utile, daca este tulburata poate genera lenea, lasitatea, superficialitatea si rutina. Perceperea apetentei, ca pe o tendinta inferioara de comportament conduce la deviante ca rasfat sau refuz alimentar. </p><p>Tendinta de a construi lumi imaginare, in care copilul se refugiaza si viseaza, daca trece de la un simplu joc la un mecanism cu ajutorul caruia copilul evadeaza din situatiile dificile, nedorite, atunci devine un pericol grav pentru sanatatea mintala si dezvoltarea psihica ulterioara a copilului, ducand la deviante grave precum: autismul, schizofrenia, obsesiile, fobiile, misticismul anormal, mitomania. Familia trebuie sa fie prima care sa-l impiedice pe copil sa evadeze in imaginar, cu exceptia jocului, combatand inactivitatea, distractiile bizare, rasul sau grimasele de unul singur sau in oglinda. Tendinta de curiozitate este fireasca la copilul dornic de cunoastere si de aceea trebuie sa i se raspunda de fiecare data clar, corect, concis, evitandu-se greselile si ironia, pentru a-i da copilului posibilitatea sa dobandeasca cunostinte si sa-si formeze gandirea logica, deoarece, in caz contrar, copilul, neputandu-si potoli setea de cunoastere va cauta raspunsurile in afara familiei sau in propria imaginatie, ceea ce este un pericol pentru sanatatea mintala, prin aparitia unor deviante care se manifesta prin deformarea gandirii si prevalarea imaginatiei asupra logicii. Sexualitatea, desi ne referim la copii, are o valoare speciala mai ales in zilele noastre, cand a disparut clasica inocenta. Sigmud Freud a demonstrat ca, mai ales cand vorbim despre complexul Oedip, apare sexualitatea precoce, existand in faza germinala tendinta catre anomaliile viitoare ale adultului. Parintii, daca observa ca apar la copil tendinte sadice (chinuie animale), masochiste (acceptul durerii, bataii, umilintei), trebuie sa gaseasca calea spre remediere antrenandu-l in activitati sportive, jocuri active, gimnastica, religie, arta sau educatie morala. Sentimentele morale si religioase pot avea rolul de a regla, modela sau chiar sublima anumite tendinte deviante, cunoscut fiind faptul ca educatia ateista formeaza convingerea ca omul are dreptul sa faca tot ceea ce-si doreste, fara a raspunde de actele sale. Educatia religioasa trebuie insa, sa nu se bazeze pe ideea de iad si a pedepselor ce-l asteapta pe omul care pacatuieste, deoarece poate sa aiba efecte nedorite, generand la copii angoase, fobii, obsesii. </p></li><li><p>6 7</p><p>Nu intamplator familia este considerata factorul primordial al modelarii perso nalitatii copilului, motiv pentru care relatiile dintre parinti cat si comportamentul acestora sunt imitate de copiii din familie. Atitudinea parintilor fata de copii victorializeaza atitudinea copilului fata de parinti, dar si atitudinile dintre frati. Un comportament neadecvat intre membrii familiei naste ura familiala, care ia diferite forme:</p><p>Ura materna care se manifesta prin ostilitate fata de copil, iritabilitate sau injurii. Mamele dominate de acest sentiment sunt lipsite de nodul vital, de elementul universal si stabil care este dragostea materna, nu se recunosc pe ele insele in fiintele inocente carora le-a dat viata, lipsindu-le sentimentul de simpatie, de pietate, dar si de proprietate care sa le schimbe egoismul in simpatie, iar instinctul de proprietate in impulsiune afectiva. Instinctul matern este inlocuit de vanitate, ambitie, idei gresite de educatie morala sau igiena cu consecinte catastrofale asupra dezvoltatii copilului lipsit de dragostea cea mai ravnita dragostea materna.</p><p>Ura paterna, mai instabila decat ura materna, se manifesta prin osilitate, tiranie, raceala, dominanta, ironizare. Barbatul cuprins de astfel de sentimente are si impresia ca dragostea sotiei sale pentru el este reorientata catre copii si de aici apare si invidia.Relatia dintre tata si fiu, care ar trebui sa fie una de comunicare, bazata pe iubire, se transforma intr-un conflict, si datorita tendintei fiului de de a uzurpa statutul tatului si de a-i prelua rolul, de a se substitui acestuia.</p><p>Ura dintre frati apre ca o reactie de aparare cand unul din frati vrea sa-l domine pe altul, este de fapt un sentiment de revolta generat de dorinta de a scapa de dominatie.</p><p>Deosebita atentie trebuie sa i se acorde pubertatii, considerata o varsta ingrata, deoarece la aceasta varsta copiii sunt brutali, instabili, excesivi sau stangaci, fac dovada unei rupturi de echilibru, a pierderii contactului cu viata. Cu o atentie capricioasa, o dispozitie afectiva bizara, impulsivi si iritabili ei sunt acum dezordonati in activitate, cuprinsi fiind de starea de angoasa, numita si nelinistea adolescentei, iar uneori toate tendintele, si in special sexualitatea, ating o ordonare paroxistica. La varsta pubertatii mediul familial nu-i mai satisfac, legile morale, sociale si religioase li se par mult prea restrictive, sufletul lor plutind intre ipocrizie si violenta. Acum apar si modificari fizio logice si psihosexuale (menstrele, erectia), care, adaugandu-se celoralalte transformari, pot genera tulburari ale starii de sanatate mintala, cu implicari asupra dezvoltarii viitoare a personalitatii, a vietii afective si a comportamentului tinerilor, daca in aceasta perioada educatia, sub toate formele ei, si exercitata de catre toti factorii implicati, nu este eficienta, nu tine seama de toate problemele de psihoigiena. Atfel, educatia sexuala trebuie sa se axeze pe explicarea problemelor in mod logic, in familie, intr-o maniera individuala, mama explicandu-i fetei, iar tatal baiatului, fara ascunderea sau incarcarea cu o falsa pudicitate, minciuna sau aspecte anxioase a problemelor sexuale, pentru ca tanarul sa nu se lase in voia hazardului in satisfacerea unor nevoi, care, soldate cu esec pot provoca tulburari emotional-afective. Foarte important este ca familia sa inteleaga si sa accepte distonantele varsei pubertatii, reprimand cu indulgenta, cu mult calm, fara violenta sau conflicte toate impulsiunile acestei perioade. Religia si morala, atat cea religioasa cat si cea laica, pot contribui la sanatatea mintala si la echilibrarea armonioasa a Eului, fiind un ghid pentru o buna adaptare a individului, pentru a-si croi drumul spre fericire. Concluzionand, putem spune ca educatia din aceasta perioada trebuie sa duca la descarcarea pulsiunilor tinerilor aflati la pubertate, canalizandu-le interesele si energia emotional-afectiva, ordonandu-le comportamentul intr-o directie pozitiva: gustul si respectul fata de munca, jocurile, sportul, activitatile artistice, relatiile interpersonale pozitive, lectura stimulanta, conform varstei, activitati recreative instructive.</p><p>Adaptarea scolara ridica serioase probleme la varsta pubertatii prin faptul ca viata de scolar ii cere copilului sa renunte la libertatea petrecerii timpului asa cum si-ar dori, il obliga la un program de studiu, o activitate continua, regulata, metodica, la o disciplina de instructie pe care uneori nu o intelege, care-i este dezagreabila, dar care i se impune. Pentru a putea trece cu succes de aceasta perioada, factorii educationali terbuie sa-l integreze afectiv pe copil, sa gaseasca modalitati de dezvoltare a interesului, curiozitatii si a dorintei lui de cunoastere, sa-i cultive aptitudinile, iar ambianta comunicatonala si comportamentala sa fie pozitiva.. De asemenea, daca are loc alternarea activitatilor educative cu distractiile, cu jocurile si excursiile, daca se diversifica sau se schimba interesul, daca elevii participa la concursuri generale urmate de obtinerea unor satisfactii, adaptarea scolara va fi mai usoara.</p><p>Un mediu educational gresit poate crea situatii neplacute, cu repercusiuni ned...</p></li></ul>