revista invatamantului prescolar

Download Revista Invatamantului Prescolar

Post on 23-Nov-2015

298 views

Category:

Documents

10 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

1. Nov_dec_2010

TRANSCRIPT

  • ISSN 2069 7961ISSN-L = 2069 7961

    Noiembrie - Decembrie 2010

  • CUPRINSINVATAMANTUL GIMNAZIAL

    1. Politici educationale pentru invatamantul gimnazial. Articole2. Psihologia preadolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul gimnazial. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul gimnazial. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul gimnazial. Articole

    Personalitateasicompetentaprofesorului(Prof.JenicaDoilet)8. Meridiane pedagogice in invatamantul gimnazial. Articole9. Diverse

    Influentamass-mediaasuprasistemuluieducational(Prof.MadalinaDu-mitrache)

    10. Referate11. Recenzii

    INVATAMANTUL LICEAL1. Politici educationale pentru invatamantul liceal. Articole2. Psihologia adolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul liceal. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul liceal. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole

    Parintisiadolescenti(Prof.JenicaDoilet)7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul liceal. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul liceal. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii

    DIVERSE1. Referate2. Articole3. Recenzii

    INVATAMANTUL PRESCOLAR1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole

    Tulburaricomportamentalesiemotionalecudebutincopilariesiadolescenta(Prof.JenicaDoilet)

    2. Psihologie prescolara. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul prescolar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul prescolar. Articole

    Metodefolositeinproiectedidacticeingradinitadecopii(Prof.Iuliana-ClaudiaMihalceanu)

    Metodesitehnicidecomunicarefolositeininvatamantulprescolar(Prof.Iuliana-ClaudiaMihalceanu)

    5. Managementul institutiilor prescolare. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din gradinite. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul prescolar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii

    INVATAMANTUL PRIMAR1. Politici educationale pentru invatamantul primar. Articole2. Psihologia scolarului mic. Articole

    Elevproblemasauelevcuprobleme?(Prof.ClaudiaPruteanu)3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul primar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul primar. Articole

    Predarea-invatareamatematiciilaclasaI,intreproiectsirealizare(Prof.DanielaDumitrascu)

    5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul primar. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul primar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii

  • 4 5

    TULBURARI COMPORTAMENTALE SI EMOTIONALE CU DEBUT INCOPILARIE SI ADOLESCENTA

    Profesor pentru invatamantul primar: Doilet JenicaScoala cu clasele I-VIII Nr.1 Onesti, judetul Bacau

    Nu exista perioada sau etapa din viata individului, care sa nu-i marcheze existenta, dar, mai mult ca oricare dintre ele, copilaria si adolescenta sunt etapele vietii in care se organizeaza si se dezvolta personalitatea, sunt etapele in care au loc numeroase transformari deosebit de importante ale personalitatii sale, transformari care constituie conditia dezvoltarii, dar, in acelasi timp, acum poate sa apara si un risc crescut pentru sanatatea mintala a individului, intrucat fiecarei etape ii corespunde o anumita configuratie a personalitatii, cat si o anumita patologie psihica.

    De cand se naste si pana la incheierea adolescentei, omul parcurge mai multe stadii de dezvoltare, iar fiecarui stadiu ii sunt caracteristice si tulburari specifice ale starii de sanatate mintala.

    Psihologi celebri, printre care Sigmud Freud, Jean Piaget, E.H. Erickson, A.T. Jeesild si F.B. Holmes au descris, din perspective diferite, stadiile de dezvoltare a individului, in relatie cu aspectele variate de natura psihologica si psihopatologica, ale perioadei ce caracterizeaza copilaria si adolescenta.

    VarstaStadiilepsihosexuale(S. Freud)

    Stadiilepsihosociale(E.H.Erickson)

    Stadiilecognitive(J. Piaget)

    Stadiileafective (A.T.JersildF.B.Holmes)

    Tipul de tulburaripsihice

    0-1,5 oral incredere/neincredere senzoriomo-tor frica

    autism, depresie, tulburari poliforme desomn

    1,5-3 anal autonomie/in-doiala simbolicseparare/pa-rasire

    negativism, conspiratie, cosmaruri, timiditate

    3-5 oedipian/genital initiativa/vinovatie

    intuitiv/reprezentativ

    imagini terifiante

    fobii, cosmaruri, diferite tulburari de vorbire

    6-11 latenta valorizare/inferioritateconcret/operational teama

    dificultati scolare, obsesii,simptome de conversiune, ticuri

    12-18 maturizaresexualaidentitate/confuzia rolului

    formal/operational

    sentimentulpenibil de a fi diferit

    tulburari de iden-titate, anorexie mintala, schizo-frenie, compor tament delictual

    Studiind cu atentie aceste stadii, observam ca ele nu sunt altceva decat o etapa de pregatire si transformare a individului pentru viata adulta, sunt stadii evolutive si succesive, cu caracteristici specifice pentru starea de sanatate mintala, dar si cu o patologie psihiatrica diferentiata. Avand in vedere importanta deosebita a acestei perioade, psihoigiena copilului trebuie sa inceapa chiar din perioada graviditatii femeii, intrucat personalitatea si starea emotionala, metabolismul, ritmul somn-veghe al femeii gravide sunt aspecte esentiale, care vor influenta dezvoltarea ulterioara a copilului. Nici momentul nasterii nu trebuie neglijat, deoarece el poate aduce complicatii neplacute pentru mama cat si pentru copil, motiv pentru care, pregatirea psihologica a femeii in vederea nasterii si a primirii cu perspectiva a statutului de mama, ingrijirile emotional- afective speciale din perioada de lactatie, cat si crearea unei atmosfere de calm si echilibru favorabile mamei si copilului se impun de la sine.

    Inca de la nasterea bebelusului, parintii trebuie sa fie constienti ca sunt primii care incep lungul drum al dificilei constructii a personalitatii copilului lor. Daca parintii, cat si ceilalti adulti, care trudesc pentru devenirea copilului, vor intelege ca lumea sufleteasca a copilului isi are propriile ei insusiri, total diferite de lumea sufleteasca a adultului si ca, daca in loc de a intelege mentalitatea copilului, vor incerca sa transpuna asupra copilului propria lor mentalitate, vor impiedica copilul sa se obisnuiasca treptat cu realitatea pe care si-o insuseste asimiland-o si acomodandu-se cu ea. Copilul trebuie sa treaca progresiv din lumea viselor in lumea reala, pentru ca aceasta trecere sa nu se transforme intr-o criza grava cu implicatii asupra dezvoltarii si a sanatatii sale mintale.

    Familia, scoala, biserica, cat si societatea, care se implica in educatia copilului, trebuie sa cunoasca factorii cei mai importanti in formarea personalitatii si caracterului acestuia. Astfel, daca este tulburat instinctul de dominare garantul fortei personalitatii, al capacitatii de adaptare a individului, cat si al sentimentelor sale de onoare pot aparea diferite tipuri de deviante cum ar fi: orgoliul, vanitatea, invidia, conflictele afective, complexele de inferioritate. Teama de risc, de necunoscut si de durere, care-l face pe individ sa devina prudent, sa aprecieze rational situatiile, sa-si propuna scopuri utile, daca este tulburata poate genera lenea, lasitatea, superficialitatea si rutina. Perceperea apetentei, ca pe o tendinta inferioara de comportament conduce la deviante ca rasfat sau refuz alimentar.

    Tendinta de a construi lumi imaginare, in care copilul se refugiaza si viseaza, daca trece de la un simplu joc la un mecanism cu ajutorul caruia copilul evadeaza din situatiile dificile, nedorite, atunci devine un pericol grav pentru sanatatea mintala si dezvoltarea psihica ulterioara a copilului, ducand la deviante grave precum: autismul, schizofrenia, obsesiile, fobiile, misticismul anormal, mitomania. Familia trebuie sa fie prima care sa-l impiedice pe copil sa evadeze in imaginar, cu exceptia jocului, combatand inactivitatea, distractiile bizare, rasul sau grimasele de unul singur sau in oglinda. Tendinta de curiozitate este fireasca la copilul dornic de cunoastere si de aceea trebuie sa i se raspunda de fiecare data clar, corect, concis, evitandu-se greselile si ironia, pentru a-i da copilului posibilitatea sa dobandeasca cunostinte si sa-si formeze gandirea logica, deoarece, in caz contrar, copilul, neputandu-si potoli setea de cunoastere va cauta raspunsurile in afara familiei sau in propria imaginatie, ceea ce este un pericol pentru sanatatea mintala, prin aparitia unor deviante care se manifesta prin deformarea gandirii si prevalarea imaginatiei asupra logicii. Sexualitatea, desi ne referim la copii, are o valoare speciala mai ales in zilele noastre, cand a disparut clasica inocenta. Sigmud Freud a demonstrat ca, mai ales cand vorbim despre complexul Oedip, apare sexualitatea precoce, existand in faza germinala tendinta catre anomaliile viitoare ale adultului. Parintii, daca observa ca apar la copil tendinte sadice (chinuie animale), masochiste (acceptul durerii, bataii, umilintei), trebuie sa gaseasca calea spre remediere antrenandu-l in activitati sportive, jocuri active, gimnastica, religie, arta sau educatie morala. Sentimentele morale si religioase pot avea rolul de a regla, modela sau chiar sublima anumite tendinte deviante, cunoscut fiind faptul ca educatia ateista formeaza convingerea ca omul are dreptul sa faca tot ceea ce-si doreste, fara a raspunde de actele sale. Educatia religioasa trebuie insa, sa nu se bazeze pe ideea de iad si a pedepselor ce-