revista fundaţiilor regale , aprilie 1934

Download Revista Fundaţiilor Regale , Aprilie 1934

Post on 08-Nov-2015

508 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

revista

TRANSCRIPT

  • REVISTA

    FUNDATIILOR REGALE1 APRILIE 1934

    N. IORGA Literatura romans necunoscuta" 3LUCIA MANTU Strada 19BARBU BREZIANU . . Versuri 30COLONEL LACUSTEANU Amintiri (IV) 35GALA GALACTION . . 0 lectie asupra lui J. S. Mill (IV) 66GEORGE MAGHERU . Profesorul Cantacuzino . . . . . 87Z. PACLISANU Iredentismul in seoalele din Ungaria 103AL. MIRONESCU . . . Tineretul o noun categoric socials 127

    Teoria si practica plebiscitului in-ternational 136

    SERBAN CIOCULESCU . Poezia romaneascA in 1933 . 157ION BUDU . . . . . Petre Mavrogheni 173

    CRONICICULTURA de Paul Zarifopol (186); ROMANE CEREBRALE de SerbanCioculescu (189) ; TREI LUPTATORI PENTRU DESROBIREA ARDEALULUIde Alex. 1-lodo (195) ; DUNARE, DUNARE! de Emil Riegler (202) ; RE-VAN$A DOAMNEI BUTTERFLY de George Stroe (213) ; CONCERTE deRadii Georgescu (220) ; CRONICI IESENE de George Millail-Zamfireseu (227).

    REVISTA REVISTELOR

    NUMARUL 240 PAGINI 25 LEI

    7

    '2

    1.1

    . .

    .

    .

    .

    .

    . :

    .

    ,

    z

    GEORGE SOFRONIE

    . . .

    . .

  • REVISTA FUNDATIILOR REGALEREVISTA LUNARA DE LITERATURA,ARTA $1 CULTURA GENERALA

    Comitetul de directie :I. Al. BrAtescu-Voinesti, 0. Goga, D. Gusti, E. Racovita,

    C. Radulescu-Motru, I. Simlonescu.

    Redactor fef :Paul Zarlfopol

    Secretar de redacliefi administrator:

    Radu Cloculescu

    REDACTIA $I ADMINISTRATIA :BUCURESTI, I39, B-dul Lascar Catargi

    Telefon 241/97

    300 LEI ABONAMENTUL ANUAL LEI 300

    25 LEI EXEMPLARUL 25 LEI

    EDITATA DE FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTAREGELE CAROL AL II-lea"

  • REVISTAFUNDATIILOR REGALE

    ANC1L 1, No. 4, A ?RILIE 1934

    BUCUREET IIMPRIMERIA FUNDATIILOR CULTURALE REGALE

  • LITERATURAROMANA NECUNOSCUTA

    I

    Cum nu cunoastem nici amanuntele cele mai interesante dinistoria noastra politica a secolului din urma, pe care o scriem dupaasa de putine izvoare, dupa citeva colectii de discursuri tiparite,neglijind atitea, de importanta acelora ale lui Kogalniceanu, care suntralzatite in enormele volume, asa de rare, ale oMonitorului Oficial*,Jar memoriile, cite s'au injghebat, se pierd de mostenitori fara inte-ligenta sau macar fara pietate, asa ca n'avem aproape nimic dinscrisorile care servesc asa de mult pentru redactarea istoriei Apu-sului, tot astfel, mai ales dela 1860 inainte, literatura romaneascaeste, in mare parte, necunoscuta ; cunostinta ei este risipita pnngramada unor foi, unele foarte trecatoare, pe care nici bibliotecaAcademiei Romine nu le poseda complet.

    Atit de meritoasele cercetari, mergind si pans la ultimul de-taliu, ale d-lui G. Bogdan-Duica se intind, pentru vremea mai noun,asupra unor valor) literare ca ale lui Alecsandri si Eminescu, acestadin urma fiind prezentat deosebit de bogat de harnicul sau biograf,d. G. Calinescu. In acest domeniu al gloriilor literaturii noastre se vamai gas) probabil foarte putln. Dar o recolta imbielsugata se poateafla cu siguranta, mai ales intre anii 1860 si 1890, pentru altii.

    Pentru aceia can apartin la doug categorii : cei necunoscuti sicei despretuiti sau, iarasi, partea necunoscuta sau despretuita aacelora can se bucura de notorietate.

    Noi n'am avut si se poate zice ca n'avem nici astazi o criticsliterara in sensul urmariril atente, nepartenitoare a tot ceea ce aparepentru a deslusi, a retinea si a interpreta ce are valoare si chiar ceeste caracteristic. Ca si pentru politica, traim in piing 0 mahala *.Simpatii interesate scot la lumina si magulesc ; salbatece un neme-ritate cauta sa caricatureze, sa bagatelizeze si sa compromita pealtii sau, cand este mai multa prudenta, sa-i acopere si sa-i ascunda.

  • 4 RE VISTA FUNDATIILOR RE GALE

    Tot asa de rar ca si curajul de-a descoperi si de-a proclama este sigustul de a face alegerea.

    Astfel sint atitia scriitori, de un adevarat merit, cari pare an'au fost. Ramii uimit cind to gasesti intimplator in fata lor si aiparerea de Mu ca ei s'au trecut asa nesuuti, neincurajati, nemin-giiati. Mi-a rasant astfel inainte un Codru Draguseanu, om deorizonturi apusene, de cugetare personala si adinca, de vioiciune side spirit, ale calm scrisori, din deosebite colturi ale Europei, sintpe atit de placute la cetire, pe cit de instructive. Alta data m'amoprit asupra unui Gheorghe Melidon, din epoca Unirii, pe care1-am cunoscut la Roman in copilaria mea, desfigurat de un oribilcancer la buza, dar plin Inca de viata si de avint, care a lasat bunepagini de calatorie, prin # Zimbrul >> lui Codrescu. De calatoriiprin Romania e plina asa de nerasfoita s Familie * a lui Vulcan,incepind cu amintirile lui Vulcan insusi. Acolo am gasit o intreagaepopee a Tiganilor, scrisa cu foarte mult umor popular de cinevacare da, altfel, obisnuitele palide versuri sentimentale. $i n'am avutvreme sa umblu prin haosul de gazete, pins la cele din provincie,

    ..in care nu stn. ce poti gasi.Sint apoi literatori cari, data intrati in gura oamenilor, stau

    la Indemina oncarui copilandru care li arunca in treacat des-pretul sau. A apucat data* Maiorescu sa-si rida de niste frazestrimbe ale acelui Pantazi Ghica, insusi fratele lui Ion Ghica, siavem a face cu un om care primise o instructie aleasa, statuse un timp,la Paris, cunoscuse personal pe cei mai mari scriitori si artisti aitimpului si avea de sigur mai multa lectura decit atitia din vre-mea lui : un Slavici II pretuia ; de atuncea nimeni nu mai pescuiestein romantismul lui difuz amintiri pretioase, observatii juste, opiniiindreptatite. Pana si la bietul de Pelimon, din aceeasi vreme, cindera foarte popular, gasesti in namolul de pagini moarte atitea de-scrieri de locuri, atitea schitari de tipun, nistoriceatitea inomenteprinse. Cu cita placere m'am oprit la plasticele scene si actiuni dinepopeia descalecarii Moldovii scnsa de Bucovineanul Vasile Bum-bac, pe care I-am apucat alb, sfios, complet izolat de lume, in patriar-hala lui Suceava I Un contemporan si prieten al lui Eminescu, VasileDimitrescu, care si -a zis apoi Paun si a fost supt acest nume unrespectat profesor in Bucuresti si invatatorul de romaneste al Prin-tului Ferdinand, avea idei de om in adevar cult si-si stapinia sigurversul. Ce frumoase traduceri si uneori si versuri originale a datla inceput acel magistrat Ciru Oeconomu ale arm romane sintde sigur mult mai putin atragatoare in molcoma for deslinard $ialtii atitia, ale caror nume singure plutesc, provocind doar un cretde ironic in coltul gurii.

    Dar, intre aceia carili au biografia si analiza operelor in istorialiteraturii romanesti, cei mai multi sint cunoscuti numai Intr'un

  • IATERATURA ROILTINA. NECIINOSC MA 5

    anume domeniu si dela o bucata de vreme numai. Ramii uimitcind ii gasesti cine stie unde, in cine stie ce rost, ascunsi prin foiobscure, pierduti prin unghere, necercetate chiar atunci,si totusi va-{lind talentul for sau macar inceputurile lui. Un Delavrancea, def apt complet neurmarit, un Vlahuta, luat in coarne de obrazniciamodernists si cu manuscriptele nestudiate, poate pierdute, asteaptaInca o atentie care de sigur li se datoreste. Ii putem vedea uneoriin atitudini care dovedesc cite iluzii isi face fiecare generatie innaivul ei orgoliu cu privire la ceea ce crede cg aduce nou-nout sinebanuit Inca de nimeni...

    In u Istoria literaturii rominesti contemporane * pe care aminceput a o tipart, semnalez nu odata astfel de descoperiri, carese imbulzesc. Dar in proportiile ce mi se impun, potrivit cu planulgeneral al istoriei scrisului romanesc, ce pot da acolo decit doarciteva rinduri, putine versun sau linii de proza mai caracteristicasi trimeterea din nota, pe care numai un

    binecercetator de amanunte o

    va culege ! Atunci m'am gandit ca ar fi s dau in intregime, puin-du-le in cadrul cuvenit, poezii intregi, complet nestiute sau uitate,si macar extrase dintr'o proza care a avut aceeasi soarta. Le inti-tulez a Pagini uitate din literatura noastra*.

    Pentru acest numar am placerea sa dau ceva necunoscut din scrii-tori ca Eminescu, Caragiale, Duiliu Zamfirescu si Delavrancea.

    II

    In 0 Foaia sotietatii * din Bucovina, interesanta publicatie perio-(ilea, pe care o desfigureaza ciudata ortografie a lui Aron Pumnul, seafla, la cutare paging din primul volum, o poezie neiscalita, La o mama,dupa care urmeaza versuri populare si numai dupa acestea o bucataa unui scriitor fara importanta, care semneaza. Versurile, in metrulobisnuit atunci, dar pe alocun cu cautarea onesta a unei rime maigrele decit a formelor gramaticale care-si corespund in verbe onin sufixe substantivale sau adjectivale, infatiseaza durerea pentruo femeie ncabolnava care e chemata in cer de cei doi copii, pe i-apierdut. Tara ei, pamintul cu tot ce cuprinde si poate sa dea ca min-giere cauta sa opreasca # muma cu durere, inima. cernita )>, gatasa zboare ca qfloarea din cimpuri, ca roua din flori )), si farmeceleacestei lumi a noastre, care cauta s o retie, sint asa de puternice de secoboara si ingerii, vrapti, spre dinsr-le :

    Ca ingerii insisi din cer se coborSi dau pentru ele nemurirea lor I..

    Cum se vede, e insusi germenul ideii care va provoca mult maitarziu splendidul poem al Luceafifrului. Dar atribuirea catre Eminescu

  • 6 RE VISTA FUNDATLLLOR REGALE

    care nu s'a folosit doar de aceste gingaviri ale unui talent abia.in-cepator, se hotar4te prin alte doua versuri, in care icoana i .nmaamintesc Mortua Est, care e, cum se she .astazi, din comparatia cumanuscrisele poetului, una din cele d'intam incercari ale lui, facandparte din volumul de tinereta pe care-1 pregame de tipar. Acesteversuri iata-le :

    $i-ar vrea ca sa treaca de -al lumii hotar,Scuturind din aripi al vietii amar.

    Eminescu n'a publicat nimic inaintea 41acrimioarelor a pentrumarele lui dascal Pumnul,. ncare sint din 1866, urmind in-data, 'apoi, inseilanle de romantism dupa ale lui Bolin