revista apostolul nr. 143

Interviu ccu pprof.Gabriel PPlosc\,

pre[edinteleSindicatului LLiber~nv\]\m`nt NNeam]

indicatul Liber alLucr\torilor din ~n-v\]\m`nt [i Cerce-tare {tiin]ific\(SLLICS) Neam]trece printr-o peri-oad\ dificil\, nunumai datorit\ cri-zei economico- fi-nanciare, ci maiales a obstacolelor

pe care deciden]ii politici lepun `n calea mi[c\rii sindicaledin dorin]a tot mai v\dit\ de a-ielimina ca interlocutori de lamasa negocierilor [i de a`mpiedica exprimarea liber\,democratic\, a nemul]umirilorreale manifestate prin protestede strad\, pichet\ri sau alte

modalit\]i de lupt\ sindical\.Profesorul Gabriel Plosc\,pre[edintele SLLICS Neam],sindicat afiliat la Federa]ia Sin-dicatelor Libere din ~nv\]\m`nt

(FSL~), aduce o serie del\muriri necesare despreaceast\ tentativ\ de a destruc-tura sindicatul prin dou\ loviturisub centur\: modalitatea de

colectare a cotiza]iei membrilors\i [i nedegrevarea liderilor desindicat de la ore pentru a numai dispune de timpul necesaractivit\]ilor sindicale.

- DDomnule ppre[edinte,,sse mmaai aaplicc\ aaccel oordinccomun aal ffo[tilor mmini[tri aaiEduccaa]iei [[i FFinaan]elorPublicce pprin ccaare ccotizaa]iilenu sse mmaai oopreaau ppe sstaatulde pplaat\ aal ssaalaariaa]ilor ddin`nv\]\m`ntul ppreuniverssi-taar?- Din p\cate, da! Chiar

dac\ acel ordin comun abuziv[i ilegal a fost atacat `n diferiteinstan]e, [i exist\ acum oHot\r`re definitiv\ [i irevoca-bil\ a Cur]ii de Apel Timi[oara,chiar `n Contencios Admi-

nistrativ, care cere sus-pendarea ordinului, ceea ce ar`nsemna revenirea la situa]iadinaintea apari]iei lui. ~ntr-odemocra]ie real\ [i normal\,nu una mimat\ ca aceea `ncare tr\im noi `n România, oastfel de decizie a unei Cur]ide Apel ar fi fost pus\ imediat[i indiscutabil `n executare [i,mai mult, ar fi constituit unprecedent juridic demn de luat`n seam\ [i de alte instan]e. Lanoi, `ns\ exist\ un soi deiner]ie birocratic\ greu de sur-montat. Practic, acum am`n]eles c\ s-ar fi cerut ca `nProgramul REVISAL -cel `ncare se lucreaz\ salarizareaangaja]ilor din `nv\]\m`nt- s\reapar\ acea rubric\ alocat\cotiza]iei, `ns\ probabil c\ vamai dura mult timp p`n\ celucrurile vor reveni la normal.Noi am `n[tiin]at toate [coliledin jude] despre existen]aacestei hot\r`ri a Cur]iitimi[orene.

- AA[aadaar,, ccum sse rreaali-zeaaz\ `̀n aaccesst mmomentccolecctaareaa ccotizaa]iei?

SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 143iiaannuuaarriiee - mmaarrttiiee 22001122http://apostolul.slineamt.ro

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL

NOI S~NTEM VINOVA}I...

Presiuni asupra Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt

„Vom dep\[i aceste vremuritulburi [i nesigure!”

"S-aau ttemut cc\ nne aal\tur\mprotestatarilor!..."

ineri, 27 ianuarie, `ntre orele 15,00 [i 16,00, SindicatulLiber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt Neam] ar fi trebuits\ organizeze pichetarea sediului Prefecturii Neam].Pichetul nu a mai avut loc, deoarece sindicatului i s-acerut s\ picheteze Inspectoratul {colar al Jude]ului(ISJ) Neam], institu]ie cu care rela]iile nu s`nt tensio-nate, deci pichetarea institu]iei nu ar avea nici un rost.

Pre[edintele Filialei Neam] a Federa]ieiSindicatului Liber ~nv\]\m`nt (FSLI), Gabriel Plosc\,este profund nemul]umit de situa]ia creat\: "Nu ni s-aaprobat pichetarea Prefecturii Neam]. Mai mult, ni s-a

cerut s\ ne mut\m pichetul `n parcarea din fa]a sediuluiInspectoratului {colar al Jude]ului Neam], institu]ie cu care noicolabor\m bine [i nu avem nimic de `mp\r]it. Motivele invocate

s`nt de-a dreptul puerile. Ni s-a spus c\ nu putem organizapichetul la prefectur\, deoarece `n zon\ se deruleaz\ anumitelucr\ri. Revendic\rile noastre nu au leg\tur\ cu Inspectoratul{colar, ci cu Guvernul Boc, pentru c\ noi cerem lucruri ce s`nt decompeten]a Institu]iei Prefectului s\ le transmit\ la guvern [i carenu pot fi solu]ionate doar de Ministerul Educa]iei, ci de mai multeministere. A[a `nc`t, cu regret [i cu profund\ nemul]umireanun]\m c\ am anulat desf\[urarea pichet\rii".

Profesorul Gabriel Plosc\ consider\ c\ piedicile puse `nrealizarea acestei ac]iuni de protest s`nt de o cu totul alt\ natur\[i nu au leg\tur\ cu lucr\rile derulate `n zona PalatuluiAdministrativ:

"De fapt, eu cred c\ s-au temut ca nu cumva membrii no[tride sindicat s\ se al\ture celor ce protesteaz\ spontan, zilnic, `nzona parc\rii din fa]aTeatrului Tineretului. Acesta este motivulreal".

A. BB.

V

S

Contribu]ia sa lacrearea unei lite-raturi urbane s-aexercitat pe calenegativ\ a iro-niei; dar Cara-giale este singu-rul creator al nos-tru care a l\satmai multe tipuridec`t to]i proza-

torii veacului trecut"- PompiliuConstantinescu.

"Prin valoarea comediilorde moravuri [i de caractere,scrise, din p\cate, `ntr-olimb\ f\r\ circula]ie mondi-al\, I.L. Caragiale este,

probabil, cel mai mare dintreautorii dramatici necunos-cu]i"- Eugen Ionescu.

Programul activit\]ilordedicate s\rb\toririi

Centenarului Asocia]iei~nv\]\torilor din jude]ul

Neam]- 2012 Un eeveniment `̀n ddesf\[urare

„

CENTENARIon Luca Caragiale(30.I.1852 sau a II-a 1852, Haimanale - 22.VI.1912, Berlin)

`n\ acum am avut `nclina]ia de a blama pe cei de laconducerea ]\rii, de a `nvinui contextul politic [i eco-nomic, at`t intern, c`t [i extern, pentru situa]ia actual\a României. Cu timpul, mi-am dat seama c\ am comiso eroare. Cei pe care trebuia s\ arunc vina s`ntem noi,cet\]enii [tampila]i [i vaccina]i ai spa]iului carpato-danubiano-pontic. Noi s`ntem o mas\ amorf\, inert\,cu o mentalitate [i cu o educa]ie precar\, cu viziunilimitate asupra zilei de m`ine. Ne l\s\m u[or controla]if\r\ a protesta, ne supunem fatalit\]ii, unei situa]ii saudecizii care ne influen]eaz\ `n mod direct, umili, docili,

cu capul plecat. ~n preajma alegerilor locale, parlamentare saupreziden]iale dovedim c\ s`ntem ieftini, mul]umindu-ne cu un con-cert (dac\ se poate, de manele!), cu o saco[\ de alimente, cu osum\ infim\ `n schimbul deciziei de a vota, de a alege viitorul ]\rii.

Ne place s\ ne v\it\m - am face concuren]\ [i celebrelorbocitoare! - [i medit\m t`mp asupra epocii ceau[iste, ca apoi s\ajungem la concluzia c\ "atunci era mai bine". C`nd ni se punemicrofonul la gur\ [i obiectivul unei camere de filmat ne ]inte[te,avem grij\ s\ ne spunem oful, s\ v\rs\m o lacrim\, bine regizat\de noi `n[ine ca s\ dea bine la televizor [i care se scurge conti-nuu pe tot parcursul lament\rii. ~ntin[i pe canapeaua dinsufragerie, mai prindem o [tire sau o declara]ie la TV a vreunuipersonaj politic, a c\rui afirma]ie/ decizie ne enerveaz\,

provoc`ndu-ne o furtun\ de invective [i insulte pe care le eman\mvreo or\, termin`nd, apoteotic, cu aser]iunea: "Trebuie s\ facemceva, c\ a[a, cu \[tia, nu se mai poate!". Ne place, ca, dup\aceast\ concluzie, s\ c\sc\m gura la meciul de fotbal sau la emi-siunile cu mondenit\]i de mahala, pe care, de altfel, le admir\m.Noi s`ntem cei ce ne smiorc\im c\ s`ntem nemul]umi]i de lideriiacestei ]\ri, "ni[te nemernici ce `[i bat joc de noi", dar atunci c`ndne viziteaz\ ora[ul, nu [tim cum s\ fim primii ca s\-i pup\m `npartea dorsal\ sau s\-i ungem cu tot soiul de complimentelingu[itoare. Emitem pe band\ rulant\ idei revolu]ionare viz`ndr\sturnarea oligarhiei, dar privim cu dispre] [i cu superioritatec`nd `n ]\rile "civilizate" au loc manifesta]ii mai pu]in pa[nice,av`nd la baz\, totu[i, dreptul democratic de a protesta. Avem onem\rginit\ satisfac]ie s\ particip\m la discu]ii politice cu conviviino[tri, s\ ar\t\m ce e alb [i ce e negru, s\ oferim solu]ii - `nmintea noastr\ competente! -, dar, `n fond, nu avem habar desprepolitic\, despre democra]ie [i despre organismele acesteia. Nemanifest\m `ndr\zne]i dreptul de a ne `ncruci[a bra]ele [i de a neafunda `ntr-o letargie suveran\, uit`nd `ns\ c\ schimbarea cereac]iuni concrete, nu vorbe.

P

Pag. 5

„Ca]avencu: Domnilor! ... Onorabili con-cet\]eni! ... Fra]ilor! ... (Pl`nsul `l `neac\)Ierta]i-m\, fra]ilor, dac\ sunt mi[cat, dac\emo]iunea m\ apuc\ a[a de tare... Suindu-m\ la aceast\ tribun\ pentru a v\ spune [ieu ... ca orice român, ca orice fiu al ]\riisale ... `n aceste momente solemne (de abiase mai st\p`ne[te) m\ g`ndesc ... la]\ri[oara mea ... la România ... la fericireaei (pl`nsul l-a podidit de tot) ... la progresulei ... la viitorul ei! (...)

Fra]ilor, mi s-a f\cut o imputare [i suntm`ndru de aceasta! ... O primesc! M\ onoreza zice c\ o merit! ... Mi s-a f\cut imputareac\ sunt foarte, c\ sunt prea, c\ sunt ultraprogresist ... c\ sunt liber- schimbist ... c\voi progresul cu orice pre]. Da, da, da, detrei ori da! (...)

Ei bine! Ce zice so]ietatea noastr\? Cezicem noi? Iat\ ce zicem: aceast\ stare delucruri este intolerabil\! P`n\ c`nd s\ nuavem [i noi fali]ii no[tri? Anglia- [i arefali]ii s\i, Fran]a-[i are fali]ii s\i, p`n\ [ichiar Austria-[i are fali]ii s\i, `n fine, ori-care na]iune, oricare popor, oricare ]ar\`[i are fali]ii s\i ... (`ngroa[\ vorbele)Numai noi s\ n-avem fali]ii no[tri! ... Cumzic: aceast\ stare de lucruri este intolera-bil\, ea nu mai poate dura!”

(O scrisoare pierdut\)

Mihai TOPOLICEANU,student - Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice

Universitatea "Al. I. Cuza" Ia[i(Continuaare `̀n ppaag. 33)

Interviu rrealizat ddeAngela BBRUDARU

(ccontinuaare `̀n ppaag. 33)

ULTIMA OR| LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

ianuarie - martie 2012

una Ianuarie a adus[i `n acest an `nsufletele roma[ca-nilor, mari [i mici,lumina Luceaf\ruluicare, la mijloc deGerar, a `nc\lzit at-mosfera urbei `n-tr-un [ir de manifes-t\ri, una [i una...Chiar dac\ vacan]aprelungit\ de iarn\din 2011 a adus

fream\tul specific `n clase abiape 16 ianuarie, elevii n-aua[teptat sunetul clopo]elului.Astfel, la Asocia]ia francofon\din urbea mu[atin\, `n ajun de15 ianuarie, un grup de iubitoriai `nt`iului `ntre poe]i a marcatmomentul `n cadrul unui specta-col bilingv ai c\rui protagoni[tiau fost elevii SSiimmoonnaa OOrrbbaann,BBiiaannccaa BBuurrcc\\, IIooaannaa ZZaahhaarriiaa,de la {coala Gimnazial\"A.I.Cuza", dar [i cadre didac-tice care nu uit\ niciodat\ acestmoment de referin]\ al spiritu-alit\]ii române[ti. "M\ bucur c\`n fiecare an reu[im s\ urm\maceast\ tradi]ie `n cadrul aso-cia]iei francofone, unde `mpre-un\ cu elevii [i cu al]i colegi carevin aici s\rb\torim acestmoment deosebit [i sper s\ con-tinu\m la fel [i pe viitor, av`nd `nvedere c\ limba francez\ nueste chiar cea mai popular\ `n

r`ndul tinerilor, mai ales", a spuspprrooff.. RRooxxaannaa GGuu]]ooii de la C.T."Danubiana" Roman. Iar un altparticipant la acest eveniment aspus, sec: "F\r\ Eminescu, fiec\-l rostim `n limba român\, fiec\-l rostim `n limba lui Voltaire,suntem s\raci" !

Odat\ pornite cursurilesemestrului doi din acest an[colar, primii implica]i `nomagierea Luceaf\rului au fostelevii [i dasc\lii de la {coalagimnazial\ "Mihai Eminescu"care au adus din nou la Roman"Culoarea versului eminescian"`n cadrul unei expozi]ii care areunit, ca [i `n ceilal]i ani, lucr\risosite din toat\ ]ara pe adresaacestui concurs na]ional dejaconsacrat. Ultimii care aus\rb\torit "Poetul nepereche" `nacest an `n [colile roma[caneau fost romanvodi[tii aduna]isub coordonarea pprrooff.. GGaabbrriieellaaRRoommaannoo `n cadrul lucr\rilor unuisimpozion de excep]ie. Alte par-ticip\ri ale dasc\lilor roma[caniau fost consemnate `n cadrulunei activit\]i de mare [taifdesf\[urat\ la Muzeul de IstorieRoman, sub genericul "PorniLuceaf\rul", al c\rei coordona-tor a fost pprrooff.. ddrr.. OOvviiddiiuu TTrriiffaannde la {coala de Arte "SergiuCelibidache" din municipiu.

Eminescu, mereuprezent la Roman...

Lentru cei care `nc\ nu au dat vreodat\ ochii cu un omde z\pad\, sau cu Mo[ Cr\ciunul cel de toatecopil\riile, aceast\ bucurie a venit `n luna lui gerar, laGr\dini]a "Muguri de lumin\" din Roman. Aici, a fostorganizat\ o expozi]ie cu lucr\rile executate de c\treparticipan]ii la prima edi]ie a proiectului na]ional,sugestiv intitulat Scclipiri dde iiaarn\ - oameni de z\pad\,br\dule]i, nelipsitul Mo[ Cr\ciun, colind\tori reprezen-ta]i `n toate chipurile. "Ideea concursului na]ional<<Sclipiri de Iarn\>> s-a n\scut din miracolul pe care-lreprezint\ iarna pentru copii, din miracolul pe care l-aureprezentat iarna cu z\pezi imense [i bucuriile care

ne-au `nc`ntat [i nou\ copil\ria, din miracolul s\rb\torilor de iarn\care ne `nc`nt\ pe to]i, indiferent de v`rst\. Am considerat c\ prinintermediul acestui proiect educa]ional putem deschide noi c\i decomunicare cu celelalte unit\]i [colare [i pre[colare din ]ar\,c\rora, prin aceste parteneriate, s\ le oferim acorduri de bunepractici, de prietenie [i de colaborare, astfel `nc`t, prin tot ceea ce`nseamn\ experien]\, s\ optimiz\m activitatea noastr\ de zi cu zi.Putem spune acum, c`nd tragem linie la aceast\ ini]iativ\, c\ceea ce ne-am propus am reu[it din plin, gra]ie eforturilorcadrelor noastre, chiar peste m\sura a[tept\rilor ini]iale", a spusDaanaa SStoleriu, directorul Gr\dini]ei "Muguri de Lumin\", structur\a {colii de Arte "Sergiu Celibidache" Roman.

"Sclipiri" care mai de care... At`t directorul {colii de Arte "Sergiu Celibidache", prof. Viorel

Vanzariuc, c`t [i directorul adjunct al acestei institu]ii, prof.Ecaterina Popa, au fost pl\cut surprin[i de succesul deosebit alini]iativei, motiv pentru care [i la iarna viitoare acest proiect va

figura din nou `ntre activit\]ile de parteneriat ale gr\dini]ei dinsubordine. De remarcat este faptul c\ la invita]ia cadrelor roma[-cane au r\spuns prezent circa 700 de pre[colari [i elevi din toat\]ara. Participan]ii „s-au `ntrecut pe sine, care mai de care”, aveas\ afirme Roxaanaa GGaarlaacciov, una dintre educatoarele care auf\cut posibil acest deosebit succes. Iar cum orice basm nu poatesa aib\ dec`t un final fericit, pentru toat\ lumea, una dintrefinalit\]ile proiectului va fi publicarea unui volum ce va cuprindecrea]ii literare ale participan]ilor care au... sclipit de-adev\rateleala aceast\ sec]iune a ini]iativei celor de la Gr\dini]a "Muguri delumin\"...

Sclipiri de iarn\ la Gr\dini]a „Muguri de lumin\”

P

entenarul Caragiale mi-aadus aminte de procesulmarelui dramaturg acuzat deplagierea piesei "N\pasta" dec\tre Constantin Al. Ionescu,zis [i Caion.

Procesul a r\mas cele-bru `n istoria literaturiiromâne, a[a cum `l descriePaul {tef\nescu `n "Scrisori`n fa]a justi]iei".

S\ derul\m filmul ac]iuniiprocesului, `nceput la 5 mar-

tie 1902, `n fa]a cur]ii cu jura]i a jude]uluiIlfov. Sunt chema]i sub acuza]ie decalomnie prin pres\- Constantin Al.Ionescu, zis "Caion" [i Th. N. Stoenescu,directorul revistei `n care se reg\sescarticolele incriminate la adresa lui I. L.Caragiale.

Inculpa]ii sunt asista]i de avoca]iiOtetele[eanu, Mi]escu, Ionescu, B\ilea-nu, Moldovanu [i Al. {ontu.

I. L. Caragiale este asistat de avoca]iiDelavrancea, Panu [i Gr\di[teanu.

Potrivit articolului 24, din Constitu]iatimpului, a fost scos din cauz\

Stoenescu, directorulrevistei, cu motiva]ia c\ac]iunea nu este `ndrep-tat\ [i `mpotriva acestu-ia.

Umoristul G.Ranetti scria: "~n sal\,c`nd pledeaz\ Dela-vrancea, nu po]i intraf\r\ s\ pui pre]uri deintrare mai mari dec`t lareprezenta]iile cu SarahBernhardt". El mai pro-punea s\ se introduc\ ̀ ncodul penal un articol:"acuzatul pe care `lap\r\ Delavrancea-inocent din oficiu, dar Delavrancea s\-[irosteasc\ pledoaria pentru desf\tareapublicului".

Faptele: ~n Revista Literar\ nr. 16 din30. IX. 1901, sub direc]ia lui Th.Stoenescu, apare un text semnat de

t`n\rul Caion, `n careCaragiale, autorul "N\-pastei", era acuzat c\ arfi plagiat drama sa dup\o pies\ ungureasc\ inti-tulat\ "Nenorocul", scris\de un oarecare KemenyIstvan, dram\ t\lm\cit\pe române[te de c\treAlexandru Bogdan `n1848, la Bra[ov.

Dup\ mai multe dis-pute publicate `n revis-tele literare ale timpului,rezult\ c\ un scriitorungur, Kemeny Istvan,n-a existat niciodat\,

dup\ cum conclude `n "Sem\n\toarea"Ion Gorun.

Caion a schimbat `ntre timp tactica,sus]in`nd c\ `n realitate "N\pasta" esteplagiat\ dup\ "Puterea `ntunericului" deTolstoi.

"Felul de a cugeta, g`ndul personagi-ilor din "N\pasta” domnului Caragiale,nu-i dec`t cugetarea acelor umili]i mujicicare populeaz\ `ntinsul imperiu mosco-vit", scrie t`n\rul [i p\tima[ul Caion.

~n cele din urm\, are loc procesulCaragiale- Caion. La al doilea [i ultimultermen de judecat\ din 11 martie 1902,Constantin Ionescu zis Caion `nainteaz\instan]ei un certificat medical, cu inten]iade a ataca decizia dac\ procesul sejudec\ `n lipsa sa.

Curtea constat\ procedura complet\[i `n baza articolului 483 procedur\ cri-minal\ (cod procedur\ penal\) dispunejudecarea `n lips\.

Iat\ c`teva secven]e din cuv`ntareaavocatului B. {t. Delavrancea, ap\r\toruldramaturgului roman.

"... Cum domnilor? Un popor `ntregadmir\ pe Caragiale .... Admira]ia trecepeste Carpa]i. Bunul lui nume trece pestehotarele neamului românesc. {i pe acest

om s\-l acuze, sprijinit de falsuri, c\operele lui s`nt jafuri literare? Dar asta`nseamn\ a izbi `n credin]a, `n ad-mira]iunea [i `n fa]a românilor! {i ce s-ar`nt`mpla dac\ criticul impostor n-ar fi fostprins? Ce s-ar fi `nt`mplat dac\ nuadunam noi aceast\ mul]ime de probe?O m`ndrie a ]\rii ar fi fost vestejit\, nunumai Caragiale `nfierat!

{i ce idee [i-ar fi f\cut str\inii de noiromânii? C\ suntem un popor cares\rb\torim punga[ii, c\ gloriile noastre se`ntemeiaz\ pe jaf, c\ giul nostru este oru[ine, c\ n-avem con[tiin]\, nici demni-tate"?

~n final, curtea condamn\ pe incul-patul Constantin Al. Ionescu, zis Caion, lapedeapsa `nchisorii corec]ionale pe timpde 3 luni de zile [i la 500 lei amend\ `nfolosul statului. Mai condamn\ pe numitulinculpat s\ pl\tesc\ lui I. L. Caragiale,suma de 10000 lei daune interese.

Hot\r`rea este pronun]at\ pe 11 mar-tie 1902, `n Bucure[ti.

Tiberiu UU}|

Procesul I. L. Caragiale - CaionC

una februarie, celpu]in a[a cum sepune problema din-spre Direc]ia deS\n\tate Public\(DSP) Neam], ar tre-bui s\ marcheze unmoment de cotitur\`n ceea ce prive[tepunerea la punct asistemului de medi-cin\ [colar\.

"Prezen]a medicilor `n me-diul [colar este de mult o prob-lem\ foarte mare, asta de-oarece re]eaua de medicin\[colar\ din România, practic,este pe cale de dispari]ie, fiindfoarte pu]ini medici [colarir\ma[i `n sistem. De exemplu,`n ora[ul Roman sunt patrumedici [colari la toate unit\]iledin ora[ - ceea ce este foartepu]in - ca s\ nu mai spun c\ `nmediul rural nu exist\ nici unul.Lege am avut [i p`n\ acum, OGNr. 162/2008 stipuleaz\ c\ ceicare administreaz\ aceste [coli,respectiv consiliile locale, `nfrunte cu primarii localit\]ilor, auobliga]ia de a asigura acordareaasisten]ei medicale [colare `n

unit\]ile pe care le patroneaz\prin `ncheierea unui contract deprest\ri servicii cu un medic defamilie sau cu un medic stoma-tolog. Din c`te [tiu eu, `n jude]ulNeam] nici nu exist\ a[a ceva,exist\ doar c`]iva medici [colari[i ace[tia doar `n mediul urban",a declarat Angela Bica, medicde familie, vicepre[edinte alPatronatului Medicilor deFamilie Neam].

~ncep`nd cu 14 februarie,intr\ `n vigoare un nou ordincare face referire la modul deorganizare a cabinetelor demedicin\ [colar\.

"Acum, au fost trimise dinnou adrese de la DSP c\treconsiliile locale, pentru a luam\surile care se impun `n acestsector care este foarte deficitar`n jude]ul Neam], `n general,`ns\ medicii de familie [i-auar\tat disponibilitatea [i p`n\acum. ~n fiecare an noi amanun]at acest lucru prin adresescrise c\tre Prefectur\, c\treInspectoratul {colar, c\tre con-siliile locale, dar nu a interesatpe nimeni demersul nostru.Situa]iile `n care se discut\despre aceste aspecte suntdoar cele `n care se-nt`mpl\

vreun accidentla [coal\, cucircul de rigoa-re. Or asisten]a[colar\ este ne-cesar\ nu doarc`nd avem de-aface cu cazuride urgen]\.Copiii trebuieurm\ri]i [i ana-liza]i cu con-secven]\ de c\-tre cadre medi-cale speciali-

zate, [i anume: din punct devedere fizic, psihic, din punct devedere intelectual, deci suntmult mai multe activit\]i de f\cutastfel `nc`t cei c\rora li seadreseaz\ acest tip de asis-ten]\ medical\ s\ fac\ fa]\ dintoate punctele de vedere lasolicit\rile pe care le presupuneactivitatea de la [coal\", a maispus medicul Angela Bica.

Astfel, dup\ cum gr\ie[tenoul ordin, `n cur`nd, chiar de lajum\tatea lunii februarie separe, [colile din Neam] voravea asigurate serviciile medi-cale `n cabinete de medicin\[colar\, indiferent dac\ s`nt dinmediul rural sau urban [iindiferent dac\ `n acestmoment au sau nu au un astfelde medic specialist. De remar-cat este faptul c\, la momentulacestei ini]iative, `n Neamt seafl\ `n activitate doar 17 astfelde speciali[ti care deservescaproximativ 460 de [coli [igr\dini]e existente `n totjude]ul.

Grupaj dde AA. OOPRI{

SOS medicina [colar\ !

Lecunoa[terea [iomagierea zilei de15 ianuarie poart\`n sufletul roma[-canilor [i amprentaamintirii zilelor c`ndmarele poet chiar`[i purta pa[ii print`rg, pe vremea pec`nd era revizor[colar. Astfel, dinordinul ministerului,Mihai Eminescu a

inspectat {coala nr. 1 de fetecare func]iona `n localul de pestrada C.A. Rosetti. Descin-derea sa `n cetatea mu[atin\ afost consemnat\ pe 26 martie1876, poetul z\bovind `n t`rgdoar o zi, respectiv pe 27 mar-tie, raportul de inspec]ie nefiinddeloc favorabil - aici fiind con-semnate `ntre altele "absen-

teismul [i `nv\]atul pe de rost",tare ale [colii din urm\ cu maibine de 130 de ani pe care le-nt l̀-nim [i ast\zi. Aceasta nu estesingura prezen]\ a poetului `nt`rgul dintre Moldova [i Siret, `nvirtutea prieteniei sale cu juni-mistul V.G. Mor]un documenteleconsemn`nd [i alte asemenea[i, implicit, cu cercul sociali[tilorroma[cani din care f\cea parte[i cunoscutul junimist. Astfel,V.G. Mor]un `mpreun\ cu `nt`iul`ntre poe]i z\bovea la Roman,al\turi de alte nume cunoscute`n epoc\ precum ConstantinDobrogeanu Gherea sau C.Mille, aceste `nt`lniri av`nd loc `ncasa `nv\]\torului cu idei socia-liste Naum Paraschiv.

Duhul poetului`n cetatea mu[atin\...

R

ianuarie - martie 2012PPaagg.. 33APOSTOLUL

NESF~R{ITA NOASTR| TRANZI}IE


n 2011, la aproapedou\ decenii de ladebutul editorial("V`n\toare princiar\",Ia[i, 1992), poetulMihai Merticaru propu-ne cititorilor o antologie- "Umbra p\s\rii `nzbor" - ce con]ine textedin `ntreaga sa crea]ie`n versuri, oferindu-ne[i nou\, ca unul caream urm\rit atent

evolu]ia sa poetic\, acord`ndu-i unspa]iu special `n cartea noastr\"Contemporan cu ei" (Editura"Timpul", Ia[i, 2009), s\ facemc`teva referiri, din perspectiva unuiprim bilan] f\cut de `nsu[i autorul,pe care, ne place s\ credem, [i l-apropus la cap\tul unei prime [iample etape de crea]ie.

Antologia nu este realizat\ cao sum\ a tuturor textelor poeticecuprinse `n cele nou\ c\r]i ante-

rioare ("V`n\toare princiar\", I[.,1992; "Catedrala de azur", I[.,1994; "Scriere cuneiform\", I[.,1997; "~nt`lnire pe pod", I[., 2003;"Imperiul lupului", P.-N]., 2006;"~mp\r\]ia clipei, 333 micropoeme`n stil haiku", I[., 2007; "Arca luiPetrarca, 65 de sonete", I[., 2008,"~mp\r\]ia frigului", I[., 2009 [i"Geometrie liric\" (Editura Limes,Cluj-Napoca, 2010)), ci una care,dup\ cum a fost g`ndit\ de autor,d\ posibilitatea cititorului,cunosc\tor al poeziei din volumeledin care s-a realizat selec]ia s\constate c\ Mihai Merticaru aanalizat atent, cu priceperea deast\zi, cu ochiul maturit\]ii crea-toare, cu exigen]a ce se impune`ntr-o asemenea `ntreprindere.

Pentru cine nu i-a cunoscutcrea]ia poetic\ din cele nou\ volume,facem precizarea c\ autorul arenun]at la titlurile ciclurilor `n careerau structurate c\r]ile antologate,

dar [i la foarte multe texte, maiales din primele trei c\r]i, ajung`ndca din penultimul tom s\ renun]edoar la dou\ texte, iar la ultimul, s\`nlocuiasc\ dou\ versuri dintr-osingur\ poezie, "Femeia" (Strofa"Torsul i se unduie[te [erpe[te, /C\ uit\ [i trenul unde e gara, / IarSisif scap\ din spate povara / Ce`n h\ul negru se pr\v\le[te" este`nlocuit\ cu "Torsul i se unduie[te[erpe[te, / C\ uit\ [i trenul unde egara, / Tumultuoas\ precumNiagara, / ~n loc de soare,z`mbetu-i str\luce[te"). La fel deconving\toare, `n acest sens, este[i modificarea ultimei strofe din"Sonetul Cehl\ului" a c\rei form\din 2008 ("Ziduri de cremene,p\duroase culmi, / Cetate durat\din dor [i durut, / Tu ne-ai vindecatde cazne [i ur`t") a fost modificat\acum, benefic, astfel: "Ziduri decremene, p\duroase culmi, /Cetate etern\ [i crenelat\, / Azi,

ca [i ieri, str\luce[ti f\r\ pat\".Iat\ [i o imagine statistic\ a

selec]iei: din "V`n\toare princiar\",a re]inut doar 5 texte din 50; din"Catedral\ de azur", 15/91; din"Scriere cuneiform\", 32/73; din"~nt`lnire pe pod", 48/63; din"Imperiul lupului", 27/69; din"~mp\r\]ia clipei", 92/333 demicropoeme `n stil haiku; din "Arcalui Petrarca", 35/63; din "~mp\r\]iafrigului", 58/60; [i din "Geometrieliric\", 56/66.

Dar afirma]iile noastre referi-toare la exigen]a de acum a luiMihai Merticaru asupra proprieicrea]ii se sus]in, mai ales, pe bazaconstat\rii c\ au fost operatemodific\ri prin `nlocuire / ad\ugire,de la unul-dou\ cuvinte, la versuri[i chiar strofe `ntregi, schimb\ri pecare le apreciem inspirate [i caredau un plus de pre]iozitatepoemelor, sporindu-le valoarea

stilistic\. Ultima strof\ din poezia"Sp\l\torie", de exemplu, dincartea publicat\ `n 1994 ("odat\cu aceast\ ]es\tur\ blestemat\ /din care s-au croit ve[minte / pen-tru acoperit minciuni / ca ni[te s`nisfid\tori de fat\"), antologat\acum a devenit: "`n acea ]es\tur\blestemat\ / din care s-au croit

ve[minte / pentru acoperit visuri,fantezii [i speran]e".

Cartea de acum reconfirm\m\iestria artistic\, harul cu careeste `nzestrat poetul MihaiMerticaru, precum [i profesionalis-mul `n domeniul alc\tuirii struc-turilor poetice, oblig`ndu-l, toto-dat\, la men]inerea pe altitudineape care a ajuns [i dep\[irea ei `nc\r]ile viitoare.

Constantin TTOM{A

Concurs de crea]ie literar-artistic\„Patria mea, limba român\”

Concursul este organizat de Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam], `n colaborarecu SLLIC [i Inspectoratul {colar cu prilejul s\rb\toririi centenarului `nfiin]\riiasocia]iei [i se adreseaz\ tuturor elevilor din jude]ul Neam] cu `nclina]ii [i pre-ocup\ri literare.

Lucr\rile `n dublu exemplar vor fi trimise la sediul Asocia]iei ~nv\]\torilordin str. Sadoveanu, nr. 21, cu specifica]ia (Pentru concursul literar-artistic) p`n\la data de 15 aprilie 2012. Premiile [i men]iunile vor fi acordate cu prilejul cer-emoniei festive [i vor fi publicate `n revista Apostolul.

Asocia]ia ~~nv\]\torilor NNeam]

~BILAN} LA CAP|TUL UNEI ETAPE DE CREA}IENote de lector:

(urmaare ddin ppaag. 11)

Cade `n sarcina fiec\rui lider de sindicat din [colicolectarea acestor cotiza]ii, care se face `n baza uneiliste, a unui borderou. Lunar, se emite o chitan]\ colec-tiv\ care este mai apoi dus\ la colegii no[tri din fiecareunitate de `nv\]\m`nt ce au ca sarcin\ de serviciurealizarea acelei deduceri. Sistemul este foarte greoi [iasta s-a [i dorit de fapt, s\ ni se taie, dac\ s-ar putea,unica noastr\ surs\ de finan]are. Trebuie s\men]ion\m c\ aceast\ cotiza]ie este o sum\ modic\,ea reprezint\ limita minim\ legal\ de 0,5% din salariu[i ajunge undeva `ntre 2 lei [i 6,2 lei lunar, `n func]ie de

salariile membrilor no[tri. Nivelul de colectare este foarte sc\zut,`n luna cea mai bun\ am ajuns undeva la un procent de 50% dinfondurile care ar fi trebuit s\ ajung\ `n visteria sindicatului. ~n plus,deducerea cotiza]iei din baza de impozitare, potrivit art. 57 dinCodul Fiscal, este foarte greoaie. ~n acest fel, fiecare membru desindicat merge la serviciul de contabilitate din [coal\ cu acea chi-tan]\. Iar colegii no[tri au foarte mult de lucru [i mul]i dintre ei ne`nvinov\]esc pe noi, cei de la sindicat, pentru situa]ia creat\ [i nuministerul care a emis un ordin abuziv [i ilegal. Unii `n]eleg c\ defapt este doar o tentativ\ de a destructura sindicatele [i de a ledistruge chiar, cu asemenea obstacole, dar s`nt tot mai pu]ini ceicare vor s\ `n]eleag\ acest lucru.

- CCaare ccrede]i cc\ eesste mmotivul rreaal aal aaccesstui ccro[eu ppeccaare ffosstul mminisstru DDaaniel FFuneriu ((ccaare,, ddecclaaraativ,, eeraadesscchiss ddiaalogului ccu ssindiccaatele) ll-aa aapliccaat mmi[cc\rii ssindiccaaleprin aaccesst oordin?- Motivele s`nt mai multe. Dar, trebuie s\ venim cu o precizare

foarte important\ [i care pune `ntr-o anumit\ lumin\ deciziaaceasta. Chestiunea cu scoaterea de pe statul de plat\ a rubriciidedicate colect\rii cotiza]iei s-a aplicat doar `n dou\ domenii deactivitate - `n `nv\]\m`ntul preuniversitar [i pentru sindicatulpoli]i[tilor. Dac\ despre poli]i[ti nu mai este necesar nici uncomentariu, c\ este arhicunoscut\ situa]ia, pe cine [i cum au de-ranjat manifesta]iile de protest ale poli]i[tilor, Sindicatul din`nv\]\m`ntul preuniversitar a c\zut `n dizgra]ie pentru c\ a avut`ndr\zneala s\ formuleze mai multe ac]iuni `n instan]\ `n urmac\rora statul român trebuie s\ pl\teasc\ desp\gubiri salariale depeste 7 miliarde de lei (moned\ nou\ - n.r.) angaja]ilor din`nv\]\m`ntul preuniversitar [i probabil c\ aceast\ sum\ va cre[te,cu trecerea timpului. Dac\ statul român n-ar fi calculat eronatsalariile celor care lucreaz\ `n `nv\]\m`nt, `nc\lc`nd astfel legileexistente, atunci instan]ele nu ar mai fi dat c`[tig de cauz\ sindi-catului!

Un al doilea motiv este inten]ia de a modifica, prin ini]iativ\legislativ\, unele articole din Legea Educa]iei Na]ionale. {i vorbimaici `n primul r`nd despre componen]a CA din [coli, unde ceremca preponderen]a s\ o aib\ cadrele didactice, acum fiind o treimesocietate civil\ [i p\rin]i, o treime administra]ie public\ [i o treimecadre didactice, ceea ce nu este normal `ntr-o institu]ie `n care seface educa]ie. Profesorii [tiu cel mai bine ce au de f\cut `ntr-o[coal\, nu ONG-urile, nu reprezentan]ii prim\riei [i nici p\rin]iip`n\ la urm\! Ei ar trebui s\ aib\ un rol consultativ, dar nu sepoate merge p`n\ `ntr-acolo, `nc`t s\ vin\ al]ii s\-]i dicteze [i tu s\pui `n aplicare ceea ce ]i se cere `ntr-o [coal\. Risc\m s\ c\dem`ntr-o cu totul alt\ zon\, mult prea periculoas\.

Un alt articol pe care dorim s\-l promov\m este revenirea la

norma didactic\ de 16 ore pentru cei cu grup\ didactic\ I [i peste25 de ani vechime, [i pentru c\ cele 18 ore de acum vor conducela o sc\dere a num\rului de norme, ceea ce `nseamn\ mai pu]inelocuri de munc\ [i asta `i va afecta inclusiv pe cei tineri, pe debu-tan]i. Un alt articol se refer\ la revenirea la oportunitatea de a ie[ila pensie cu 3 ani mai repede, a[a cum era p`n\ acum, f\r\ caacest lucru s\ se considere pensionare anticipat\, `n special pen-tru femei, care la 65 de ani resimt oboseala mult mai mult dec`tb\rba]ii, s\ fim cinsti]i! Mai cerem reintroducerea salariilor [i agrada]iilor de merit pentru personalul didactic auxiliar, care`ncep`nd din acest an nu mai beneficiaz\ de acest drept. ~ns\,pentru c\ am auzit tot felul de interpret\ri, trebuie s\ men]ionezc\ pentru cei care au intrat deja la grada]ie de merit hot\r`rea nuse aplic\, ei beneficiaz\ `n continuare p`n\ la `mplinirea celor 4ani. Vorbim aici despre dosare noi, care nu se mai primesc.

- MMaai eexisstaa uun aalt oobsstaaccol `̀n bbunaa ddessf\[uraare aa aaccti-vit\]ii ssindiccaale ddin `̀nv\]\m`nt,, aaccele ddegrev\ri dde oore,, ccaare nnusse mmaai aaccord\. AA]i gg\ssit vvreo ssolu]ie ppentru aaccesst aasspecct?- Nu avem `nc\ nici o solu]ie. De la 1 ianuarie

anul acesta, liderii de sindicat nu mai beneficiaz\de acel drept, care spunea c\ la fiecare 2.000 demembri se degreva o norm\ `ntreag\, potrivitContractului Colectiv de Munc\ la nivel de ramur\care este `nc\ `n vigoare. Avem informa]ii c\ s`ntstate europene `n care liderii s`nt degreva]i deactivit\]ile didactice, recunosc`ndu-se astfel apor-tul sindicatelor la bunul mers al activit\]ii. Cei careau luat aceast\ decizie politic\ nu `n]eleg c\ noi,ca sindicat, prelu\m semnalele direct din [colipentru unele `nc\lc\ri ale legii, ale unor acte nor-mative, dup\ care aducem aceast\ situa]ie `ndiscu]ia comisiilor paritare la nivel de Inspectorat[colar, sau, `n func]ie de fiecare spe]\ `n parte [ide competen]a de solu]ionare, la nivel de comisieparitar\ ministerial\. Se g\seau solu]ii derezolvare, detension`nd astfel multe posibile con-

flicte [i reintr`nd `n normalitate. ~ns\, `n ciuda tuturor acestorgreut\]i, Sindicatul ~nv\]\m`nt Neam] `[i va continua activitatea [isper\m c\ vom reu[i s\ convingem, prin argumente sau prinac]iuni de protest, deciden]ii politici c\ sindicatele au rolul lor `ntr-odemocra]ie real\.

- UUnde ssaau ccum ccrede]i cc\ sse vvor oopri ttoaate aaccesste aacc]iunicconccertaate `̀mpotrivaa mmi[cc\rii ssindiccaale?- Asta depinde de `n]elepciunea sau dimpotriv\, infatuarea,

celor care ne vor conduce destinele `n continuare. Sindicatele din`nv\]\m`ntul preuniversitar s`nt cel mai bine organizate, s`ntem ofor]\ [i atunci se `ncearc\ `n fel [i chip mic[orarea acestei puteriprin destructurarea sindicatului. Doresc s\ transmit un mesajfoarte clar deciden]ilor politici [i tuturor celor care doresc s\ nescoat\ cu orice pre] `n afara legii, s\ ne desfiin]eze: toate acestelovituri nu o s\ duc\ la distrugerea mi[c\rii sindicale, dimpotriv\!S`ntem preg\ti]i s\ ducem mi[carea sindical\ mai departe, de[irecunoa[tem c\ greut\]ile s`nt foarte mari. Dar, `mpreun\ cumembrii no[tri de sindicat, s`ntem convin[i c\ vom dep\[i acestevremuri tulburi [i nesigure.


oi s`ntem du[manii`nver[una]i, decla-ra]i [i ne`nduple-ca]i ai corup]iei din]ar\, dar, `n mo-mentele cruciale,de cump\n\, c`ndbeleaua se hot\-r\[te s\ ne vizi-teze, apel\m con-[tiincio[i la buzu-

narele `n care stau la c\lduric\micile "aten]ii" menite s\ neu[ureze vie]ile [i s\ ne scoat\din impas. Declarativ, nefacem "datoria" [i ne exercit\mdrepturile constitu]ionale c`nd

protest\m `n fa]a parlamentu-lui, dar iubim mai mult s\`ncingem o hor\ sau o s`rb\printre lozinci reformate [i apois\ ne `ntoarcem la cuiburilenoastre satisf\cu]i de respon-sabilitatea civic\ de care amdat dovad\. ~n vorbe, s`ntempatrio]i, iubindu-ne ]ara cutoate resursele ei naturale, cul-turale, geografice [i istorice,dar ne scoatem fesul [i nesc\rpin\m ]easta c`nd s`ntempu[i `n situa]ia de a le conser-va, c\ci s`ntem at`t de egocen-trici `nc`t nu avem habar deele. Ne l\ud\m cu frumuse]ile]inuturilor noastre, dar netransform\m ]ara `ntr-un co[

de gunoi [i `ntoarcem cuindiferen]\ spatele c`nd vinevorba de p\strarea mediului `nforma sa cea mai decent\.

Noi s`ntem cei care `linvoc\m pe Dumnezeu s\ neajute, s\ ne apere [i s\ nescoat\ din criza financiar\(poz`nd `n sfin]i, totodat\), dar`i schimb\m, f\r\ nici oezitare, sensul c`nd `l folosim,evlavios, al\turi de structuralexical\ "m\-tii". ~nchidemochii, cu o indiferen]\ aproapecriminal\, c`nd semeni de-aino[tri sufer\ [i au nevoie deajutor, dar clam\m esen]asolidarit\]ii umane atunci c`ndnoi `n[ine s`ntem cei viza]i.

Noi, cet\]enii României,s`ntem cei vinova]i de tot cese `nt`mpl\ ast\zi r\u cu noi.~n loc s\ ac]ion\m ferm, pre-fer\m pentru schimbareasitua]iei s\ ne victimiz\m, s\c\ut\m ]api isp\[itori [i s\a[tept\m salvarea de laDumnezeu sau de la vreunalt "t\tuc"... {i, tot noi, pre-fer\m, `ntre timp, s\ ne lu\mlumea `n cap sau s\ umplemc`rciumile (ap\rute ca ciuper-cile dup\ ploaie) [i s\ bem `ncontul aloca]iilor copiilor saual ajutoarelor sociale, carese las\ tot mai mult a[tep-tate...

NOI S~NTEM VINOVA}I

N

„Vom dep\[i aceste vremuri tulburi [i nesigure!”

-

{COALA NEM}EAN|, LA ZI




Un mare [antier al MECTSDin anul [colar 2012-2013,

Dispar aproape900 de elevidin liceele nem]ene Mai pu]ine calific\ri [i maipu]ine ore pentru profesori

na dintre priorit\]ile unit\]ilor de `nv\]\m`nt nem]ene[i ale conducerii Inspectoratului {colar Jude]ean(ISJ) Neam] este, `n acest moment, realizarea tutu-ror documentelor ce vor sta la baza Planului de[colarizare la nivel de jude] pentru anul [colar 2012-2013.

Astfel, din liceele rurale `n principal, dar [i dinunele colegii urbane, vor disp\rea c`te una sau dou\clase a IX-a, `ntreaga structur\ a planului de[colarizare urm`nd s\ sufere modific\ri, inclusiv dereg`ndire a specializ\rilor [i calific\rilor oferite.Reducerea num\rului de clase va aduce cu sine [i

reducerea num\rului de ore, astfel `nc`t este foarte posibil ca peanumite discipline s\ dispar\ unii dintre suplinitorii existen]ianul acesta `n sistem, pentru c\ despre reducerea normelor`ntregi nu se pune deocamdat\ problema. Potrivit noii Legi aEduca]iei Na]ionale, fiecare din cele peste 400 de unit\]i de`nv\]\m`nt preuniversitare cu personalitate juridic\ va organizaconcursurile pentru angaj\rile de personal, comisiei jude]enede mobilitate ce func]ioneaz\ la nivelul ISJ Neam] r\m`n`ndu-imult mai pu]ine responsabilit\]i [i atribu]ii `n acest segment almobilit\]ii personalului din `nv\]\m`nt.

Potrivit planului de [colarizare pentru jude]ul Neam], de latoamn\ vor func]iona 185 de clase a IX-a, cursuri de zi, cu doar17 mai pu]ine dec`t `n momentul de fa]\. Astfel, `n anul [colar2012-2013 vor func]iona 46 de clase pe filier\ teoretic\, 113clase pe filier\ tehnologic\ [i 18 clase pe filiera voca]ional\(`nv\]\m`nt sportiv, de art\ sau teologic).

Dispari]ia acestor clase, inclusiv a unor norme didactice, vaafecta 14 dintre unit\]ile de `nv\]\m`nt liceal. Trei unit\]i [colarevor pierde c`te dou\ clase a IX-a: Colegiul Tehnic "GheorgheCartianu", Grupul [colar Economic Administrativ din Piatra-Neam] [i Colegiul Tehnic "Ion Creang\" T`rgu-Neam]. ColegiulTehnic de Transporturi, Colegiul Tehnic, Grupul {colar DimitrieLeonida din Piatra-Neam], Colegiul Tehnic Danubiana, ColegiulTehnic Miron Costin, Grupul {colar Vasile Sav, Colegiul TehnicPetru Poni din Roman, Grupul {colar Roznov, Colegiul Na]ional{efan cel Mare T`rgu-Neam], Liceul Tehnologic Nisipore[ti -Bote[ti [i Liceul Tehnologic Adjudeni -T\m\[eni vor r\m`ne cuc`te o clas\ mai pu]in fa]\ de acest an [colar.

~n ciuda lefurilor destul de mici, raportat la salariile colegilorprofesori din alte state europene, trebuie s\ men]ion\m c\`nv\]\m`ntul r\m`ne totu[i unul dintre domeniile de activitatecare constituie `nc\ o alternativ\ viabil\ [i ceva mai sigur\ deangajare, `n educa]ie fiind cei mai mul]i angaja]i din jude], peste8.000.

C`t prive[te problema clasei preg\titoare, din declara]iileunor oficiali ai Ministerului Educa]iei Cercet\rii Tineretului [iSportului rezult\ c\ acestea vor putea fi realizate, `n anul [colarurm\tor, at`t `n unit\]ile de `nv\]\m`nt pre[colar (gr\dini]e), c`t[i `n unit\]ile de `nv\]\m`nt primar care s`nt acreditate `n acestsens [i care de]in resursele de personal [i de logistic\ acope-ritoare pentru realizarea acestor clase ce fac leg\tura `ntregr\dini]\ [i clasa `nt`i din segmentul de `nv\]\m`nt primar.

U

Absen]i din b\nci,prezen]i `n baruri!

n primul semestru al acestui an[colar, seriozitatea [i corecti-tudinea cu care au fost rapor-tate datele c\tre Inspectoratul{colar al Jude]ului (ISJ) Neam]referitoare la prezen]a la ore aelevilor au scos la lumin\ unadev\r [tiut, dar ascuns multtimp sub pre[: `n medie, 468 deelevi nem]eni lipsesc de la maimult de 10 ore de curs `ntr-olun\ de [coal\. Procentual,

raportat la num\rul total de 64.928 deelevi, procentul de absen]e nemotivate afost de 1,69% `n prima lun\ a anului [colar2011-2012, de 1,59% `n octombrie, arevenit la 1,69% `n noiembrie pentru ca `ndecembrie acesta s\ scad\ la 1,20%.

Copiii c\p[unarilor aulegat [coala de gard

De c`nd a sunat clopo]elul, 143 deelevi au fost pierdu]i pe traseu, ace[tianemaiajung`nd la [coal\ [i absent`ndnemotivat `ntregul semestru. Chiulangiiiprovin fie din familii numeroase cu prob-leme financiare grave, fie din familii dezor-ganizate sau cu ambii p\rin]i pleca]i lamunc\ peste hotare, `n Italia sau Spania.

Potrivit informa]iilor furnizate deinspectorul general [colar adjunct aljude]ului, Vasile Munteanu, `n topul [colilorcu cele mai multe absen]e nemotivateacumulate `n primul semestru conducc`teva colegii tehnice `n care problemaprincipal\ pare s\ o reprezinte eleviinaveti[ti. Astfel, `n fruntea topului chiu-langiilor s-a situat Colegiul Tehnic "IonCreang\" din T`rgu Neam], urmat`ndeaproape de Colegiul Tehnic deTransporturi Piatra Neam], `n timp ce pelocurile trei [i patru, din perspectiva

num\rului mare de absen]e nemotivate,se situeaz\ dou\ colegii tehniceroma[cane "Danubiana" [i "Miron Costin".Trebuie men]ionat [i faptul c\ numeleunora dintre aceste colegii precum "IonCreang\" sau "Danubiana" se reg\seaudestul de des `n anii [colari anteriori [i `ntopul [colilor cu rezultate bune laolimpiade sau concursuri [colare, pe l`ng\chiulangii.

"Problema absenteismului [i afrecven]ei copiilor la ore este un alt mare[antier pe care Ministerul Educa]iei [i noi,Inspectoratul {colar, l-am deschis`ncep`nd din acest an [colar [i dorim s\g\sim cele mai bune solu]ii pentru a-i ]inepe copii la [coal\ [i s\ avem rezultatefoarte bune `n reducerea absenteismului.Profesorii [i mai ales dirigin]ii trebuie s\g\seasc\ `mpreun\ cu p\rin]ii cele maibune metode, punctual, individualizat pefiecare situa]ie `n parte", a precizatLumini]a Georgeta V`rlan, inspectorul ge-neral [colar al jude]ului, care remarca `nc\din noiembrie anul trecut, dup\ ce au avutloc primele controale tematice pe aceast\tem\ `n unit\]ile de `nv\]\m`nt din jude],paradoxul din spatele acestor cifre. Cifrecare s`nt `ntr-adev\r mai mari dec`t celeraportate `n anii [colari anteriori, dar defapt reflect\ [i un aspect pozitiv: acela c\directorii de [coli [i profesorii dirigin]i au`nceput s\ `n]eleag\ c\ dac\ vor ascundeadev\rul `mbr\c`ndu-l `ntr-o form\ maipl\cut\ sau ajust`nd cifrele problema nuva disp\rea, ba dimpotriv\ vor transmiteun mesaj eronat elevilor care vor consi-dera c\ pot chiuli c`nd vor, dac\ au "un textbun" la `ndem`n\ pe care s\-l serveasc\dirigintelui "`n]eleg\tor".

Bolnavi `nchipui]i[i naveti[ti

Pornind de la aceast\ premis\, esterelevant\ analiza situa]iei comparative aabsen]elor nemotivate [i a celor motivate

din totalul celor `nregistrate `n [colilenem]ene. Cele mai multe absen]e au fost`n lunile octombrie [i noiembrie, 163.062,respectiv 186.305, c`nd propor]ional cunum\rul total a crescut [i num\rulabsen]elor motivate - 59. 642 `noctombrie [i 76.778 `n noiembrie - `n timpce num\rul absen]elor nemotivate ar\mas aproape constant `n cele dou\ luni`n care absenteismul a atins cota de v`rf:103.420, respectiv 109.627.

Motivul cel mai des invocat `n cazulabsen]elor motivate de profesorii dirigin]i,care nu au `n spate o adeverin]\ medical\de scutire pe caz de boal\, este acela c\elevii respectivi fac naveta [i din aceast\cauz\ lipsesc frecvent de la ultimele ore[i/sau `nt`rzie la primele ore ale dimine]ii.~n acest caz, conducerea ISJ Neam] afir-ma `nc\ din perioada controalelor efectu-ate `n noiembrie- decembrie anul trecut,c\ vor fi c\utate solu]ii `mpreun\ cu opera-torii de transport `n comun pentru ca ace[tielevi s\ ajung\ `n timp util la ore [i s\ aib\variante pentru deplasarea c\tre cas\ lasf`r[itul cursurilor.

Inspectorul general [colar atr\geaaten]ia [i dirigin]ilor, p\rin]ilor, dar [imedicilor de familie sau speciali[ti, caredau cu prea mult\ u[urin]\ scutiri medi-cale unor elevi care s`nt, de multe ori, bol-navi `nchipui]i: "Ace[ti tineri trebuie s\`n]eleag\ c\ trebuie s\ devin\ mai respon-sabili [i mai serio[i, pentru c\ mai t`rziu nuva veni nimeni s\ le motiveze absen]a dela locul de munc\".

Dac\ punem cap la cap aspectele re-levate de aceast\ analiz\ a situa]ieifrecven]ei la cursuri `n primul semestru alanului [colar, cu rapoartele echipelormixte de poli]i[ti [i jandarmi careefectueaz\ controale prin barurile [i altelocuri ale pierzaniei din mediul urban, `nspecial, s-ar putea s\ avem surprizanepl\cut\ s\ constat\m c\ mare partedintre chiulangii, au, de fapt, vicii de ...adul]i.

~

{colile pierd bani pentru ... chiulangii!in acest an [colar, prioritatea maxim\ pentru`nv\]\m`ntul preuniversitar, declarat\ at`t deInspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam], c`t [i deMinisterul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului(MECTS) este reducerea abandonului [colar [i aabsenteismului.

Potrivit noilor norme [i regulamente, exist\sanc]iuni pentru fiecare caz `n parte. Este important de[tiut faptul c\ finan]area urmeaz\ elevul, iar dac\ ele-vul nu frecventeaz\ unitatea de `nv\]\m`nt, nici baniinu pot fi aloca]i.

Astfel, fondurile primite de anumite unit\]i de `nv\]\m`nt `n

care num\rul absen]elor `nregistrate este mai mare se vor dimi-nua propor]ional cu frecven]a elevilor la cursuri. Dac\ ar fi s\ducem lucrurile la extrem, o [coal\ cu prea mul]i chiulangii esteuna care risc\ p`n\ [i pierderea unui anumit procent din salariilecadrelor didactice.

O situa]ie alarmant\, `n privin]a cre[terii num\rului de elevicare chiulesc de la ore, s-a `nregistrat, `n primul semestru al aces-tui an [colar, `n 4 unit\]i de `nv\]\m`nt nem]ene, unul din riscurilepe care acestea [i le asum\, `mpreun\ cu chiulangiii, este acelaal pierderii unei p\r]i din finan]are.

Grupaj dde AA. BBRUDARU

D

VOCABULARUL ACTUAL AL NA}IUNII (3)Terminologia administra-tiv-juridic\ [i economico-

financiar-bancar\up\ cuvintele [i structurile de cuvinte disp\rute sau pecale de dispari]ie, `n ultimele dou\ decenii, dup\ cele carereflect\ muta]iile din via]a politic\ a ]\rii din aceea[iperioad\, lu\m `n discu]ie terminologia administrativ -juridic\ [i cea economico -financiar - bancar\.

Apari]ia unor noi institu]ii centrale, regionale [i localea impus, `n chip firesc, o terminologie adecvat\ denumiriiministerelor, autorit\]ilor [i agen]iilor na]ionale, com-panilor [i regiilor autonome: M.E.C.T.S. (MinisterulEduca]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului), ANAF(Agen]ia Na]ional\ de Administra]ie Fiscal\),A.N.P.C.D.E.F.P. (Agen]ia Na]ional\ pentru ProgrameComunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii

Profesionale), ANTS (Autoritatea Na]ional\ pentru Tineret [i Sport),R.N.P. (Regia Na]ional\ a P\durilor), S.N.L.O. (Societatea Na]ional\a Lignitului Oltenia),

Cuvinte [i structuri de cuvinte noi din sfera juridic - administrativ\

s-au ad\ugat altora existente anterior: amend\, angajat, angajator,apel, apelant, arbitraj, arend\, Avocatul Poporului, cadastru, cartefunciar\, cesiune, cite-manager, clauz\, CNP (cod numeric perso-nal), comodat, concediere, concesionare, contencios administrativ,contract, deconcentrare, descentralizare, ecologizare, edil, fond fun-ciar, func]ionar public, a gestiona, gestiune, interdic]ie, mediere,

notar public, partaj, poprire, prefect, revocare, reziliere, subprefect.Cu mult mai numero[i s`nt termenii care desemneaz\ noile

realit\]i economice [i mecanisme financiar- bancare, `n procesulcomplex de trecere de la economia etatizat\ la cea de pia]\:absorb]ie (de fonduri europene) , accesare, achizi]ie, acciz\, acordfiscal, ac]ionar, agent de v`nz\ri, agen]ie, antreprenor, anvelop\salarial\, asocia]ie (agricol\, de proprietari, familial\), bani, banc\,Banca Mondial\, bancher, blocaj (economic, financiar), blocarea(ajutoarelor sociale, conturilor, pensiilor, salariilor), bon fiscal, bonus,buget, bugetar, burs\, caiet de sarcini, capital (de stat, privat), capi-

talism, capitalizare, card, cas\ de amanet (de schimb valutar),cerere, cod fiscal, colaps, comer], comision, companie, consum, con-sumism, cont bancar, coplat\, crean]\, credit, creditor, cre[tere(descre[tere) economic\, criz\ economic\ (financiar\), curs valutar,datorie (extern\), debit, debitor, debu[eu, declara]ie de avere (fis-cal\), dividende, dob`nd\, economie de pia]\ ( subteran\), ecu, euro,evaziune fiscal\, evazionist, export, factur\ fiscal\, faliment,finan]are, finan]ator, firm\, FMI (Fondul Monetar Interna]ional), fon-duri (europene, structurale), firm\ (grup de firme), Gard\ Financiar\,a gira, girant, han, hotel, incapacitate de plat\, indexare, infla]ie,infrastructur\, insolven]\, import, impozit, impozitare, investitor,investi]ie, ipotec\, `mprumut, licita]ie, livrare, marf\, miliardar, mili-onar, ofert\, partener, parteneriat, patron, patronat, pensiune, plan deafaceri, poli]\ de asigurare, productivitate, program, proiect (euro-pean), plan de afaceri, privat, privatizare, promo]ie, promovare, rat\,regie autonom\, rectificare bugetar\, restructurare, recep]ie, rece-siune, roviniet\, scaden]\, SCA (societate comercial\ pe ac]iuni),SRL (societate cu r\spundere limitat\), sponsor, sponsorizare,supraimpozitare, subdezvoltare, tax\, târg de carte, de `mbr\c\minte[i `nc\l]\minte, educa]ional, de job-uri, de animale, de produsetradi]ionale),valut\, valutist, v`nzare-cump\rare. (va urma)

Prof. GGheorghe }}IG|U

D CCuullttiivvaarreeaalliimmbbiiii rroommâânnee


CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR


FUNERIADA - ~nscrierile pentru clasa preg\titoareotrivit noii Legi a Educa]iei,din septembrie 2012, apareun nou nivel de trecere`ntre `nv\]\m`ntul pre[colar[i cel primar, numit "clas\preg\titoare". ~n clasapreg\titoare, vor `nv\]acopiii care p`n\ la 31august 2012 vor avea [aseani `mplini]i sau, `n cazurispeciale, cei care vor `mpli-

ni aceast\ v`rst\ p`n\ la 31 decembrie2012.

~n aceast\ marj\ de v`rst\ s`ntcuprin[i aproximativ 4.000 de copiidin jude]ul Neam], potrivit datelorfurnizate de inspectorul [colar de spe-cialitate, Rodica V\deanu, dinInspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ)Neam]. "~n Neam] s-ar putea constitui,din estim\rile noastre, un num\r de

209 astfel de clase preg\titoare. ~ns\,vor fi diferen]e `ntre aceste estim\ri [iceea ce se va `nt`mpla efectiv dup\`nscrierea copiilor `n aceste clasepreg\titoare, deoarece p\rin]ii unuicopil care are ace[ti 6 ani `mplini]i tre-buie s\-[i `nscrie copilul la grupamare de gr\dini]\, dac\ nu a trecutprin acest nivel de preg\tirepre[colar\, depinde de la ce v`rst\ afost `nscris copilul la gr\dini]\. Dac\ aparcurs [i grupa mare, p\rintele poateopta pentru `nscrierea la aceast\clas\ preg\titoare sau, dac\ el con-sider\ c\ este suficient de bine dez-voltat psiho-somatic [i are nivelul decuno[tin]e necesare acumulate de lagr\dini]\, `l poate `nscrie `n clasa `nt`i,dac\ Comisia de exper]i din unitateade `nv\]\m`nt pentru care opteaz\ `[iva da avizul `n acest sens".

~n clasa preg\titoare, prezen]a lacursuri va fi obligatorie, copiii vor`nv\]a juc`ndu-se [i nu vor primi notesau calificative. Activit\]ile efective `nclasa preg\titoare vor constitui o tre-cere de la gr\dini]\ la clasa I, prinorele de curs copiii urm`nd s\ sefamiliarizeze cu literele, cu cifrele, cuinterac]iunea cu al]i copii [i cu lucrul`n echip\.

~nscrierile pentru clasele preg\-titoare vor `ncepe pe 5 martie a.c.,`ns\ p`n\ la `nscrieri urmeaz\ caMinisterul Educa]iei s\ trimit\ `n teri-toriu, prin intermediul Inspectoratelor{colare, bro[urile informative desti-nate p\rin]ilor pentru ca ace[tia s\-[ipoat\ `nscrie copiii `n cuno[tin]\ decauz\. ~nscrierile se vor face electro-nic. La aceste clase vor preda profe-sori pentru `nv\]\m`ntul primar (fo[tii

`nv\]\tori) forma]i din luna mai a anu-lui trecut, iar `nv\]\torii de clasa a IV-a vor lua `n toamn\ clasa I sau clasapreg\titoare. Diferen]a de posturi seva scoate la concurs [i locurile se vorocupa `n perioada de var\.

Totodat\, ministerul va emite `nperioada imediat urm\toare meto-dologia [i curriculumul `n baza c\ruiase vor desf\[ura orele de curs `naceste clase preg\titoare.

M\sura, prev\zut\ de Legeaeduca]iei, este "necesar\ `ntruc`tRomânia are ast\zi cea mai b\tr`n\popula]ie [colar\ la debutul`nv\]\m`ntului obligatoriu din Europa[i prin ea se urm\re[te trecereafireasc\ de la joac\ la `nv\]are", adeclarat fostul ministru al Educa]iei,Daniel Funeriu.

"Pactul na]ional pentru educa]ie [i

Legea educa]iei pun accent pe aduc-erea copiilor `n `nv\]\m`ntul obligato-riu c`t mai devreme, la [ase ani, ceeace este un real progres. Anul acestagestion\m situa]ia `n care avem `nsistem dou\ grupe de v`rst\ `ntr-una:grupa mare, preg\titoare pentru[coal\, care cuprinde tran[a de v`rst\5-7 ani, neexist`nd `n vechea lege unsistem unitar. Prima consecin]\ aacestor m\suri este c\ peste 20.000de copii, care pe vechea legisla]ie nuar fi fost cuprin[i `n nicio form\ de`nv\]\m`nt, se vor reg\si printre ceicare merg la clasa preg\titoare `n2012. Ace[ti copii ar fi fost `n e[ec[colar din prima lor zi de [coal\ pevechea lege", a explicat DanielFuneriu.

Angela BB.

Programul activit\]ilor dedicate s\rb\toririiCentenarului Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]- 20121. DOMENIUL

ORGANIZATORICnformarea unit\]ilor [colare privind activit\]ileAsocia]iei [i calendarul manifest\rilor aniversare dec.2011- ian. 2012;

- ssemnarea pprotocolului dde ccolaborare ccu II{JNeam]- ddec. 22011;

- `̀ncheierea dde ccontracte dde pparteneriat ccu uunit\]ile[colare ddin jjude]- iian. 22012;

- `̀ncheierea dde ccontracte dde pparteneriat ccu ffactorii[i uunit\]ile ccu ccare sse ccolaboreaz\, ccu iinstitu]iilejude]ene [[i ccu rreprezentan]ii mmarilor uunit\]i jjude]ene

private, iian.- ffebr. 22012;- pprimirea dde nnoi mmembri `̀n aasocia]ie- ppermanent;- ccooptarea `̀n ccomitetul dde oorganizare [[i `̀n ccomisiile ppe

domenii dde aactivitate aa uunor ccadre ddidactice ddin [[colile jjude]ului-dec. 22011- iian. 22012;

- llansarea pproiectului ""Anul eeuropean aal `̀mb\trânirii aactive [[ial ssolidarit\]ii `̀ntre ggenera]ii", ffebr. 22012;

- mmonitorizarea aactivit\]ilor ddin pprogram `̀n CConsiliul DDirector-lunar;

- oorganizarea uunor cconferin]e dde ppres\ `̀n ccare vvor ffi pprezen-tate aactivit\]ile CCENTENARULUI, iian.- aaprilie 22012;

- eeditarea uunui nnum\r sspecial aal rrevistei AApostolul, ddar [[i aaunor aarticole ddin aactivit\]ile rrealizate ppe ttot pparcursul aanului 22012cu pprivire lla CCENTENAR- mmai 22012;

- ppreg\tirea [[i oorganizarea aadun\rii ffestive, aaprilie- mmai 22012,[i eelaborarea `̀n aacest ssens aa uunor mmateriale ppublicitare, PPLI-ANTE, BBULETIN IINFORMATIV eetc, mmartie- mmai 22012;

- sstrângerea [[i vvalorificarea ttuturor mmaterialelor iinformative ccuprivire lla eeveniment, ggr\itoare aasupra vvie]ii [[i aactivit\]ii AASO-CIA}IEI `̀n ccei 1100 dde aani aai eexisten]ei ssale ((articole ddin ppresavremii, rreviste, ppublica]ii llocale [[i ccentrale, llucr\ri aale ccelor cce aau`nfiin]at [[i ccondus AASOCIA}IA `̀n ddiferite pperioade [[i ccare ss\reprezinte ttemeiul rreal aal `̀ntocmirii MMONOGRAFIEI aacestei iinsti-tu]ii, iian. - mmai 22012.

2. DOMENIULMETODICO {TIIN}IFIC- ssesiune dde ccomunic\ri ""DASC|LII NNEM}ENI DDE

ALT|DAT|", ffebruarie 22012;- eexpozi]ie dde ccarte ((beletristic\, tteze dde ddoctorat, ggrad ddidac-

tic, mmonografii, cculegere dde ttexte lliterare, jjocuri [[i ccântece ppentrucopii, dde eexerci]ii [[i pprobleme, aalte aauxiliare ddidactice), aaprilie2012;

- ssimpozion iinterna]ional ""Educa]ia `̀n ffa]a pprocesului dde gglo-balizare. UUnde ssunt vvalorile `̀nv\]\mântului rromânesc?", mmai 22012;

- eeditarea MMONOGRAFIEI AASOCIA}IEI ~~NV|}|TORILORDIN JJUDE}UL NNEAM} [[i aa uunui aalbum aal aactivit\]ilor aacesteia,mai 22012;

- ssimpozion jjude]ean ""~nv\]\mântul rromânesc `̀ntre ttradi]ie [[i

modernitate- 1100 dde aani dde lla mmoartea llui SSpiru HHaret", nnoiembrie2012;

- aatelier dde llucru ""Alternative lla `̀nv\]\mântul pprimar ddinRomânia"- mmai 22012.

3. MANIFEST|RI CUVALOARE NA}IONAL|- ssimpozionul nna]ional ""Unirea PPrincipatelor RRomâne `̀n

con[tiin]a rromânilor" [[i ddezvoltarea [[colii nnem]ene ddup\ rreforma`nv\]\mântului, `̀nf\ptuit\ dde ddomnitorul AAlexandru IIoan CCuza,ianuarie 22012;

- CCaragiale, ccontemporanul nnostru, 1160 dde aani dde lla nna[tere,februarie 22012;

- ss\rb\tori dde ssuflet, ""8 MMartie- cchipuri dde `̀nv\]\toarenem]ene", mmartie 22012;

- 330 iiunie, ZZiua ~~nv\]\torului, 330 iiunie 22012;- 11 DDecembrie, ZZiua NNa]ional\ aa RRomâniei, ddecembrie 22012;- ccomemorarea eeroilor ddintre `̀nv\]\torii NNeam]ului cc\zu]i lla

datorie ppentru aap\rarea ]]\rii, iiunie 22012;- ss\rb\torirea llimbii rromâne- ssimpozioane, sseptembrie 22012;- ccentenarul CConstantin BBor[, mmai 22012.

4. CULTURAL - ARTISTIC- SPORTIV - TURISTIC

- oorganizarea CClubului dde [[ah [[i ddesf\[urarea aactivit\]ilordup\ pprogramul aacestuia, ffebruarie 22012;

- zzilele CCreang\, aactivit\]i ccultural- aartistice ddedicate `̀mplinirii

a 1175 dde aani dde lla nna[terea sscriitorului, mmartie 22012;- ppelerinaj ""Pe uurmele pp\rintelui CCleopa" [[i aale aaltor mmonahi [[i

reprezentan]i aai bbisericii oortodoxe rromâne [[i nnu nnumai;- eexcursii `̀n jjude] [[i `̀n zzona MMoldovei- BBucovinei, 33 sseptem-

brie 22012;- bbalul `̀nv\]\torilor, iiunie 22012;- cconcursul lliterar mmuzical ""Lumea ppove[tilor", 22 aaprilie 22012;- pproiect eeduca]ional ""Ora[ul mmeu `̀n ssecolul XXXI, ssatul,

leag\nul ccopil\riei mmele", mmartie 22012;- cconcurs ""Pe uurmele iistoriei", mmai 22012;- pproiect eeduca]ional ""Micii vvoluntari aai bbinelui", aaprilie 22012;- cconcurs ""Portret dde ddasc\l", iiunie 22012;- eexpozi]ie dde ccarte vveche [[i nnou\ ccu llucr\ri lliterar [[tiin]ifice,

metodice [[i ppedagogice ddin ccolec]ia ccadrelor ddidactice nnem]ene,mai- iiunie 22012;

- cconcurs lliterar aartistic ""Patria mmea, llimba rromân\", mmai2012.

5. ADMINISTRATIV - GOSPOD|RE{TI

- aamenajarea uunui CCentru dde iinformare [[i ddocumentare, mmar-tie 22012;

- ppreg\tirea ssediului AAsocia]iei ppentru mmanifest\rile ddedicateCENTENARULUI- sspa]ii dde ccazare, cclub, bbibliotec\, eexpozi]ii,activit\]i `̀n aaer lliber, mmartie- aaprilie 22012;

- ddotarea sspa]iilor nnou aamenajate ccu mmobilier aadecvatac]iunilor ppropuse, aaprilie 22012;

- ccolectarea dde ffonduri nnecesare pprocur\rii [[i ppreg\tirii mmate-riale aa ttuturor aac]iunilor [[i rreu[itei aacestora.

Centenarul Asocia]iei ~nv\]\torilor, `n derulare

I

P

onform programu-lui stabilit pentrus\rb\torirea cente-narului Asocia]iei~nv\]\torilor, laCasa ~nv\]\torilor,pe 15 ianuarie2012 a avut locaniversarea a 162de ani de lana[terea marelui

poet Mihai Eminescu, printr-un simpozion sus]inut deGheorghe }ig\u (Actualitatealui Eminescu), ConstantinBaroi (Concep]ia politic\ a luiEminescu), {tefan Corneanu(Mihai Eminescu, chestiunea

evreiasc\), Constantin Tom[a(Caietul vienez- primelepoezii eminesciene preg\titepentru tipar), Gheorghe}\b`rnac (Eminescu jurna-list), Ion Popescu (Contribu]ialui Eminescu la dezvoltareaculturii na]ionale), precum [iprintr-un recital de poezieeminescian\ sus]inut de DanIacob.

Asocia]ia ~nv\]\torilor aparticipat de asemenea,al\turi de Inspectoratul{colar, la organizarea ani-vers\rii Unirii Moldovei cu}ara Româneasc\ 24 ianua-rie, sub egida Muzeului

Jude]ean de Istorie. ~n aceea[i perioad\,

Comitetul Director a avut`nt`lniri de lucru cu reprezen-tan]i ai Inspectoratului {colar,Sindicatului Liber din~nv\]\m`nt, privind colabo-rarea [i parteneriatul cu aces-te institu]ii pentru organizareacentenarului, iar `n perioadaimediat urm\toare urmeaz\`nt`lniri la Consiliul Jude]ean,Consiliile municipale [ior\[ene[ti pentru analizareaacelora[i parteneriate decolaborare [i sprijinire a cen-tenarului.

Colectivul de redactarepentru Monografia Asocia]iei

~nv\]\torilor s-a `ntrunit `n trei[edin]e, s-au stabilit temele [icolectivele de lucru, [isper\m ca la sf`r[itul luniiaprilie, aceasta s\ intre latipografie.

Sprijini]i de Inspectoratul{colar [i Sindicatul Liber din~nv\]\m`nt, `n perioada ime-diat\ vom demara [i ac]iunile[i activit\]ile la nivelulora[elor, localit\]ilor [iunit\]ilor [colare pentrus\rb\torirea centenarului.

Comitetul DDirectoral AAsocia]iei~nv\]\torilor

din NNeam]

C

PA{I SPRE EUROPA




Curs Malta:Programul de formare continu\ Comenius

„ICT for Collaborative, Project-Based,Teaching and Learning”

n perioada 17-23 iulie 2011, `n Malta, s-adesf\[urat programul de formare continu\Comenius "ICT for Collaborative, Project-Based,Teaching and Learning", organizat de SmartSolutions Ltd (www.smartsolutionsmalta.com).

La acest curs au participat profesori din 19 ]\rieuropene - Austria, Belgia, Estonia, Finlanda,Fran]a, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia,România, Slovacia, Spania, Suedia [i Ungaria.~nv\]\m`ntul nem]ean a fost reprezentat de profe-sorii Florin Moldovanu (Colegiul Na]ional "Roman

Vod\" Roman.) [i Adriana Dr\ghici (Grupul [colar "Vasile Sav"Roman).

Costul total al activit\]ii de formare, transportul, cazareaau fost suportate de c\tre Agen]ia Na]ional\ pentru ProgrameComunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii Profesionale [ide c\tre Comisia European\ (ANPCDEFP -http://www.anpcdefp.ro), prin "Programul de `nv\]are pe totparcursul vie]ii" (http://www.llp-ro.ro). Limba de desf\[urare acursului a fost engleza. Programul de formare a avut o durat\de 40 de ore [i a inclus at`t cursuri, c`t [i activit\]i culturale.

Cursul a constat `n activit\]i practice, g`ndite astfel `nc`t s\ne ajute `n proiectarea activit\]ilor didactice. Pe tot parcursulcursului ne-am familiarizat cu conceptele e-learning [i am uti-lizat softuri cu impact educa]ional deosebit - Comic Life, Prezi,Photo Story 3, Digital Story Telling, Audacity, Stop MotionAnimation. Activit\]ile realizate `n cadrul cursului au contribuitla dezvoltarea competen]elor de utilizare a unor platformecolaborative: wiki, blog. Ultima parte a cursului a cuprinssesiuni de formare referitoare la instrumentele TIC adaptatepentru persoanele cu nevoi speciale.

Pentru familiarizarea cu spa]iul cultural maltez, organiza-torii cursului au inclus `n program dou\ excursii: una laValletta, capitala Maltei, cealalt\ pe urmele culturii [i civiliza]ieimalteze: Muzeul de arheologie - templul preistoric Hagar Qim,Grota albastr\ [i fosta capitala a statului maltez, Mdina(ora[ul t\cut).

Con]inutul prezentului material reprezint\ responsabili-tatea exclusiv\ a autorului [i Agen]ia Na]ional\ [i ComisiaEuropean\ nu s`nt responsabile pentru modul `n care acestcon]inut va fi utilizat.

F. MOLDOVANU

((uurrmmaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))

activit\]i de prezentare (bazatepe func]ia ludic\ a `nv\]\rii [ipe mijloace mnemotehnice de`nv\]are); insistare pepronun]ie [i pe scheme dememorare a principalelorsunete specifice alfabetuluifrancez, a numeralului (jocul cucelularul pentru `nv\]areanumerelor [i a sunetelor, calcu-lul mental - concurs, jocul lui 11,jocul dirijorului - gestic\ speci-

fic\ [i memorarea unor numere, sub form\de concurs pe echipe, num\r\toarea rit-mat\, jocul datelor, jocul apelului, jocul dezaruri pe baz\ de calcul matematic bazic -concurs); jocuri de vocabular (joculomidei), cu insistare pe dezvoltareaabilit\]ilor personale ale elevilor, referi-toare la desen, vocabular, gramatic\(interoga]ia direct\, lan]ul substantiv-verb-adjectiv pornind de la o culoare);asocierea ludic\, prin folosirea unui obiectdin h`rtie confec]ionat de elevi (solni]a, jur-nalul intim, caietul clasei) a unei `ntreb\ricu o culoare [i un num\r, pentru expri-marea unor diverse acte de limbaj; sepune accent pe caracterul interdisciplinaral activit\]ilor, prin: ilustrarea obiectelorconfec]ionate cu desene [i imagini,asocierea diverselor regiuni de pe hartaFran]ei cu personalit\]i, specialit\]i gastro-nomice, monumente;

2. atelier de scriere: crearea de texte`n cadrul echipei de crea]ie, `n func]ie dediverse tipuri de literatur\: literatur\ SF,roman poli]ist, documentar, fapt divers, li-teratur\ suprarealist\, sms, basm, teatru,roman de aventuri etc., cu folosirea dis-cursului direct/indirect [i a alternan]ei tim-purilor verbale; activit\]i de scriere subform\ de dictare (dictarea `n picioare -concurs); folosirea `ntr-un text poetic aconjunc]iei [i urmat\ de indicativ;realizarea de caligrame pe echipe;

3. integrarea elementelor de con-struc]ie gramatical\ `n activit\]i practice:interoga]ia direct\ - sondajul de opinie,folosirea corect\ a timpurilor trecutului -interviul imaginar, biografia; folosirea sub-jonctivului - cina festiv\ (joc pornind de ladescrierea unor personalit\]i ale societ\]iicontemporane franceze;), jocul de rol;

4. activit\]i pe baza unor extrase defilm, a unor afi[e, a unui scurt metraj - lec-tura imaginii, recompunerea unui filmplec`nd de la mesajele/imaginile centrale;compunerea unui text pe marginea uneiimagini;

5. introducere `n literatura contempo-

ran\ francez\; 6. utilizarea c`ntecului pentru

predarea-`nv\]area limbii franceze: intro-ducerea `ntr-un gen nou de muzic\francez\: slam, Grand Corps Malade(introducere `n limba francez\ vorbit\, `nverlan);

7. utilizarea TIC `n predarea-`nv\]arealimbii franceze: prezentarea platformeiLFEE [i a stagiului (http://www.lfeeplat-form.net/): stagiarii au `nregistrat materiale[i au vizualizat materialele create `n timpulstagiului; prezentarea unor site-uri utiliza-

bile la clas\: www.akinator.com pentrujocul dialogului simulat, `n vederea g\siriiunor r\spunsuri de cultur\ [i civiliza]ie,www.voki.com pentru realizarea propriei`nregistr\ri, folosind programul audacity(realizarea unui buletin meteo, pentruprezentarea timpului probabil);

8. activit\]i teatrale de practic\ a limbiifranceze: jocul televizat (cu realizareaunor afi[e de prezentare a echipelor pebaza unor `ntreb\ri generale); jocul pune`n eviden]\ tehnici de memorare a detaliu-lui [i a cunoa[terii celuilalt.

LFEE a furnizat un set de materialedidactice (fragmente de filme, softeduca]ional, fi[e pedagogice, prezent\ri,imagini, recomand\ri bibliografice [isitografice) foarte utile fiec\rui participantla curs. Participarea la acest stagiu a`nsemnat un important schimb de expe-rien]\ cu ceilal]i profesori europeni delimb\ francez\.

Formatoarele au propus [i activit\]iculturale de descoperire a civiliza]ieifranceze: [edin]\ de film, descoperireagastronomiei lyoneze, ini]iere `n jocul depetanc\, vizita ghidat\ a centrului vechi al

Lyonului, excursie la Pérouges, realizate`n continuarea activit\]ilor de curs, cu posi-bilitatea g\sirii de materiale reutilizabile laclas\ de c\tre stagiari.

To]i participan]ii la curs au primit, pel`ng\ certificatul de curs, un Certificat deMobilitate Europass.

Din proprie ini]iativ\ [i cu sprijinuluneia dintre formatoare, prin intermediulAcademiei din Rennes, voi organiza ovizit\ de preg\tire a unui viitor proiectComenius a directorilor unor [colifranceze, sco]iene, portugheze la Piatra-

Neam], la Colegiul Na]ional "Petru Rare[".Voi organiza, `n fiecare an, o tab\r\ delimba francez\ pentru elevi `n jude]ulNeam], cu participarea unor formatori dela LFEE, `n continuarea proiectului detab\r\ de `nv\]are a limbii franceze `nFran]a, la Salignac, prin LFEE, pe carel-am `nceput [i desf\[urat, `n acest an,pentru 13 elevi [i 2 profesori de la ColegiulNa]ional "Petru Rare[" din Piatra-Neam].Tab\ra se va desf\[ura pe durata uneis\pt\m`ni `n România [i a unei s\pt\m`ni`n Fran]a, `n lunile iulie [i august.Participarea la tab\r\ va fi finan]at\ defiecare elev român.

Recomand oric\rui profesor defrancez\ participarea la un astfel de sta-giu, contactul cu experien]ele didactice alecelorlal]i, cu activitatea formatorilor vor`mbog\]i pe fiecare participant. Iar limbape care o pred\ este astfel `n]eleas\, `ncontext socio-cultural specific.

Prof. MMirela-CCristinaGRIGORI

Colegiul Na]ional "Petru Rare[",Piatra-Neam]

BURSELE DE FORMARE CONTINU| COMENIUS

ai sensibile [i adesea mai mig\loase `n cazuistica zil-nic\, memoriile feminine par alt\ specie dec`t celemasculine. U[or machist\, literatura român\ nu e`ndeajuns de bogat\ `n aceast\ specie. Publicarea jur-nalelor [i amintirilor unor Jeni Acterian, Anne Bentoiusau Alice Voinescu a dezv\luit nu doar fa]a intimist\ [irafinat\ a unui feminin interbelic românesc, dar a adusdate noi `n istoria unor familii [i grup\ri intelectuale dela noi. F\r\ a fi ele `nsele scriitoare de prim raft, diaris-tica [i memorialistica lor s`nt scrise cu talent, consti-tuindu-se `ntr-un background bemolat al lumii noastreliterare, redesenat\ `n tablouri inedite. Autoarele s-au

dovedit, pe de o parte, observatoare acute ale fenomenelor cul-turale contemporane lor, iar pe de alta, c\ut\toare autentice ale`mplinirii intelectuale, `ntr-un mediu preponderent masculin, pecare l-au concurat cu instrumente egale [i rezultate pe m\sur\.

~n aceast\ categorie se `nscrie [i cartea Corneliei Pillat,Ofrande (Humanitas, 2011), aflat\ la a doua edi]ie, cu ad\ugirisemnificative ale `ngrijitoarei textului (Monica Pillat, fiica autoarei).Scrise destul de t`rziu, c`nd evenimentele s-au decantat destul cas\ poat\ fi judecate narativ, memoriile fac parte, de fapt, dintr-osaga familial\, `n care mai intr\ volumele de coresponden]\ alemembrilor familiei Pillat, precum [i romanele lui Dinu Pillat, toatepublicate deja, comentate `n pres\ [i intrate `n con[tiin]a publicu-lui. Mecanismul redact\rii e compensatoriu, reprezent`nd, `ntr-oepoc\ a declinului spiritual, `ncercarea de a retr\i un timp auroral,

cel `n care dou\ familii at`t de diferite (dar at`t de reprezentativepentru culoarea social\ a României tihnite de dinainte de AlDoilea R\zboi) s-au `nt`lnit prin c\s\toria descenden]ilor ei: fami-lia cizmarului Gheorghe Ene-Filipescu, venit `n Bucure[ti pentru asc\pa de s\r\cie [i pentru a-[i face un rost, [i cea a poetului IonPillat, `nrudit cu renumi]ii Br\tieni [i `ncadrat deja de un statut ofi-

cial mai mult dec`t onorabil. "Cur`nd dup\ moartea tatei", noteaz\Monica Pillat, `n textul introductiv, "survenit\ `n decembrie 1975,mama mea, Cornelia Pillat, a `nceput s\ r\sfoiasc\ vechi albumede familie, s\ reciteasc\ scrisori din tinere]e, c\ut`nd nu doar s\evadeze `n trecut, ci [i s\ dea de rostul dramaticelor `nt`mpl\ricare i-au zguduit existen]a. S-a a[ezat la biroul la care poetul IonPillat [i apoi fiul s\u, Dinu, `[i decantaser\ tr\irile, sublim`ndu-le`n art\, [i a `nceput s\-[i depene pe foile albe amintirile. (...)Refugiul `n trecut nu era o experien]\ nou\ pentru Cornelia Pillat.Ca istoric de art\, specializat `n pictura mural\ din secolele alXVII-lea [i al XVIII-lea, ea g\sise `n bisericile pe care le studia ooaz\ de sacralitate, d\t\toare de n\dejde `n vremurile grele aledictaturii comuniste". D`rzenia unei femei care lupt\, prin scris, culipsa libert\]ilor fundamentale [i cu un timp care erodeaz\ o pos-teritate meritorie e tipic\ nu doar pentru pozi]ia moral\ a unei in-

telectuale de excep]ie, discret\ [i vertical\, dar [i pentru un mem-bru dintr-o familie obi[nuit\ s\ biruiasc\ timpurile. Tat\l autoareis-a ridicat social `n scurt timp, av`nd propriul magazin de`nc\l]\minte pe Calea Victoriei, f\c`ndu-[i o cas\ [i asigur`ndcopiilor o educa]ie centrat\ pe cultur\, pe care el o asimilaseautodidact. Ca membru al grupului social-democrat care a refuzatorice colaborare cu fac]iunea comunist\, `n 1946, a fost arestat [itorturat, murind, bolnav [i ne[tiut, `n `nchisoare. Mariajul cu DinuPillat o introduce `ntr-o atmosfer\ efervescent\ intelectual [i artis-tic, `ntre]inut\ de tat\l acestuia, celebrul poet tradi]ionalist, `n casac\ruia biblioteca [i discu]iile literare erau o obi[nuin]\, dar [i deso]ia acestuia, Maria Pillat Brate[, pictori]\. Dincolo de toate, egr\itor faptul c\ Dinu Pillat a fost asistentul lui G. C\linescu [i c\s-a remarcat ca o prezen]\ activ\ `n publicistica literar\ a vremii,`ntr-o genera]ie lovit\ de schimb\rile dramatice ale regimului dedup\ 1945. Cei mai mul]i prieteni ai lui Dinu Pillat [i ai familiei sale(Nicolae Steinhardt, Vasile Voiculescu, Alexandru Paleologu,Ionel Teodoreanu), au trecut prin etape concentra]ionare sau aufost obliga]i la t\ceri [i compromisuri maculante. ~ncerc\rile [i rup-turile existen]iale vor continua, `n parcursul destinal al autoarei,culmin`nd cu arestarea [i condamnarea so]ului, [ef de lot `ntr-uncelebru proces politic, [i cu greut\]ile inerente instal\rii comunis-mului: marginalizarea, urm\rirea permanent\, dificult\]ile traiului,

Memorii feminine

~1.

M

Adrian GG. RROMILA(ccontinuaare `̀n ppaag. 77)


NIHIL SINE DEO

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII(urmaare ddin ppaag. 66)

urerea risipirii unei mo[teniri culturale [i materiale.Contrastul puternic dintre un prezent al disolu]iei [i untrecut plenar va genera nostalgia a c\rei intensitatedeclan[eaz\ impulsul rememor\rii. Pentru un expert `narta vechilor icoane [i pentru un supravie]uitor printrec\r]i, ea nu se putea face dec`t prin scris.

"Povestea" Corneliei Pillat curge, `n parte, crono-logic, de la copil\rie la maturitate, ba chiar de la insta-larea p\rin]ilor ei `n Bucure[ti, `n primii ani ai secoluluiXX. Dar adesea timpurile alterneaz\, produc`ndu-serupturi narative favorizate de comentariul unor eveni-mente sau de insisten]a pe leg\turi `ntre unele [i altele,

succesive sau simultane. "Romanul" memorialistic, structurat caatare de numeroase capitole cu titluri epice, rezumative, aparemeandrat, cu multe deschideri, paranteze [i aglutin\ri: punctenodale ale existen]ei (multe legate de obiecte, locuri [i momente),portretele oamenilor pe care i-a cunoscut [i care au condi]ionatdestinul familiei (evolu]ia celor mai importan]i e urm\rit\ p`n\ lacap\t), fragmente de discu]ii sau de scrisori, descrieri de inte-rioare, desene de atmosfer\, l\muriri hermeneutice la texte ale luiIon Pillat sau ale lui Dinu (contextualizate relevant `n perimetrulunor fapte [i sentimente), excursuri de istoria artei (ocazionate decercet\rile operate de autoare, ca specialist).

Cezura principal\ o face, desigur, instalarea comunismului [i,odat\ cu acesta, `n ciuda speran]elor c\ anglo-americanii vorsalva situa]ia, niciunul din lucrurile care au fost nu mai poate ficum a fost. E [i acesta un motiv pentru care intensitatea textuluiare un efect empatic [i cuceritor. Unii dintre prieteni [i dintre rudereu[esc s\ fug\ "dincolo", al]ii s`nt aresta]i sau suspecta]i perma-nent. Libertatea de crea]ie [i cea de exprimare s`nt suprimate,treptat, [i s`nt trecute sub auspiciile luptei de clas\. Spectrul

vinov\]iei politice plute[te peste tot, cu prec\dere asupra intelec-tualilor. S\r\cia `i atinge pe mul]i dintre scriitorii epocii, da]i afar\din slujbe sau obliga]i s\ renun]e la case [i bunuri. Un asemeneatimp reverbereaz\, pentru Cornelia Pillat [i pentru cei ca ea, `ntr-ointimitate creatoare melancolic\, singurul loc unde teroarea ro[ienu poate p\trunde. Toate rememor\rile cap\t\, astfel, o patin\liric\ inevitabil\, menit\ s\ proiecteze o lumin\ binef\c\toarepeste mozaicul bogat al lucrurilor "care au fost". O epoc\ `ntreag\pare a fi `ngropat\, `n "romanul" Corneliei Pillat, de umbrelenefaste ale noilor eoni, dar, concomitent, aceea[i epoc\ e salvat\prin evocarea providen]ial\ [i estet\ a unui privitor-participant deelit\. Memoria releag\ crezurile, `ncerc`nd s\ lege din nou, prin

poveste, ceea ce un anume timp a separat. {i tot memoria preiasuferin]ele [i bucuriile consumate `ntr-o via]\ plin\, trans-form`ndu-le `n ofrande pentru posteritatea unei lumi. Mai ales c`ndlumea aceea a fost una a rafinamentului absolut.

Avem `n cartea Corneliei Pillat o poveste personal\, una defamilie [i una a epocii pe care a traversat-o autoarea. Toate neredau pl\cerea de-a citi cartea nu doar ca obiect estetic, ci [i careflexie direct\ a bucuriei de a tr\i. Acum, c`nd memoriile s`nt pos-tume, a[ completa c\ e vorba, `ntr-adev\r, de bucuria de-a tr\i,dar [i de a-]i aminti [i a scrie, p`n\ la cap\t, ca martor absolut [isupravie]uitor de elit\.Memorii feminine

d

p\rut la Editura Basi-lica a Patriarhiei Ro-mâne, volumul Fru-muse]ea sfin]eniei alcunoscutului teologgrec Hrisostom Sta-moulis ̀ [i propune s\abordeze un do-meniu mai pu]in ex-plorat `n teologia or-todox\ româneasc\

de p`n\ acum, anume esteticateologic\.

Autorul lucr\rii este profesorde teologie la Facultatea deTeologie din Tesalonic, succesoral celebrului dogmatist NikosMatsoukas, compozitor [i poet,cercet\tor cu reale preocup\ri `ndomeniul Patristicii, ermineutconsacrat al Sf̀ ntului Chiril alAlexandriei despre care a scrisnumeroase studii, un buncunosc\tor `n domeniul artelor,precum [i teolog implicat `n dia-logul teologiei cu lumea cultural\din Grecia [i nu numai.

Traducerea lucr\rii din limbaneogreac\ a fost realizat\ dedrd. Nicu[or Deciu.

Dup\ cum precizeaz\ tra-duc\torul, lucrarea profesoruluiHrisostom Stamoulis reprezint\un eveniment unic `n spa]iuledit\rii de carte teologic\ din ]aranoastr\, `n principal datorit\ ori-ginalit\]ii demersului teologicfoarte cuprinz\tor, prin care

autorul `ncearc\ o sintez\diacronic\ a teologiei frumosului,dar totodat\ [i provocarea me-diului cultural la o deschiderespre modul de existen]\ divino-uman, specific Ortodoxiei.

Tema de baz\, Frumuse]eaSfin]eniei - Prolegomene la oestetic\ filocalic\ a Ortodoxiei, `njurul c\reia se ]ese apoi `ntreagademonstra]ie a lucr\rii, esteaceea legat\ de sensul exis-ten]ei sim]urilor omului `n teolo-gia ortodox\ [i posibilitatea aces-tora de a se `mp\rt\[i de fru-muse]ea dumnezeiasc\ [inecreat\.

Av`nd ̀ n vedere caracterul eilarg [i deschis c\tre cultura laic\,lucrarea profesorului Stamoulispoate constitui un importantreper pentru teologia estetic\româneasc\ [i, totodat\, unnecesar mijloc de dialog culumea cultural\ european\.

Prof. ddr. MMihaiFLOROAIA

O nou\ apari]ie editorial\

Frumuse]easfin]eniei

An multe tratate de specialitate s-a ar\tat deseori c`t de importanteste ca [i profesorul s\ `nve]epe tot parcursul vie]ii. JohnDewey, `n cartea sa"Democra]ie [i educa]ie"sus]inea c\ societatea nu exist\doar prin transmitere [i princomunicare, ci ea exist\, `n spe-cial, `n procesul transmiterii [i `ncel al comunic\rii. Elevii sunt

inspira]i de abilit\]ile profesorilor lor caarhitec]i ai propriilor lor `n]elegeri, ca auto-evaluatori [i autodidac]i.

Experien]a de p`n\ acum a ar\tat c\folosirea instrumentelor TIC la lec]ii esteapreciat\ de to]i elevii. Utilizarea lor facelec]ia mai u[oar\ [i mai atractiv\, d\ orelorde curs un status `nalt, `n special c`ndintroducem elemente de interactivitate,web sau videoconferin]e. Elevii [i profe-sorii lor devin m`ndri de activit\]iledesf\[urate, de materialele preg\tite,cre[te motiva]ia [i cu to]ii devin implica]icu adev\rat `n ceea ce fac.

De obicei, noi definim profesorul dereligie ca fiind un sprijin real, moral,preg\tit s\ `n]eleag\ [i s\ identifice toatenevoile elevilor s\i, pe de o parte, iar pe dealt\ parte, gata s\ `mp\rt\[easc\ cu eic\l\toria de la cunoscut c\tre necunoscut,de la material c\tre spiritual, c\tre un sensmai profund: duhovnicesc. Profesorul dereligie contemporan preg\te[te h\r]ile,imaginile sub form\ de albume,prezent\rile, afi[ele, scheme, dic]ionareleteologice etc. mult mai u[or cu ajutorul cal-culatorului [i al noilor tehnologii, pentru afacilita `n]elegerea `nv\]\turilor saucon]inuturilor [i competen]elor pe care tre-buie s\ le dob`ndeasc\ elevul la finalullec]iei.

Avantajele acestui fel de instruire con-stau `n faptul c\, prin organizarea proce-sului de predare - `nv\]are, principiiledidactice (al sistematiz\rii [i continuit\]ii,al `nsu[irii con[tiente [i active, al accesi-bilit\]ii [i `nsu[irii temeinice acuno[tin]elor) ac]ioneaz\ concomitent [i `nfiecare moment al activit\]ii elevului cuprograma stimul`nd formarea [i dez-voltarea capacit\]ilor intelectuale, precum[i munca independent\. Se reduce multtimpul necesar `nsu[irii cuno[tin]elor [i alcelui de transmitere a informa]iilor profe-sor-elev sau manual-elev.

TIC ne ajut\ pe noi, profesorii de

religie: s\ descoperim noi metode interac-tive potrivite pentru lec]ii, s\ elimin\meventualele dificult\]i pe care le-am`nt`mpina `n predarea con]inuturilor, s\afl\m c`t mai multe detalii despre con]inu-turile predate, s\ facem evalu\ri complete[i subiective, s\ ]inem leg\tura permanentcu elevii, p\rin]ii acestora, cu al]i colegi,s\ dezvolt\m proiecte complexe legate derealitatea cotidian\.

Pe de alt\ parte, calculatorul ofer\posibilit\]i reale de individualizare a instru-irii. El se poate transforma cu ajutorul pro-fesorului dintr-un mijloc de transmitere ainforma]iei, `ntr-un instrument ce ofer\programe de `nv\]are adaptate conduitei[i cuno[tin]elor elevului.

Integrarea instrumentelor TIC `n pro-cesul de predare-`nv\]are-evaluare atrage

dup\ sine [i g\sirea r\spunsurilor laurm\toarea serie de `ntreb\ri: Cum pot utiliza instrumentele TIC

pentru a sprijini predarea [i `nv\]areaelevilor la disciplina Religie? Care sunt instrumentele TIC cu aju-

torul c\rora pot realiza evaluarea laReligie? Cum `nv\]\m elevii s\ se informeze

pe Web astfel `nc`t s\ ob]in\ `nv\]\turimoral religioase corecte? ~n ce scop salv\m informa]ia de pe

Web? Produsele multimedia ale `nv\]\rii

elevilor pot fi rezultatul acestor c\ut\ri/descoperiri? Ce tip de materiale ar `mbun\t\]i

`nv\]area `n cazul elevilor mei? Cum pot fi utilizate la clas\ instru-

mentele de comunicare prin Internet? ~nce scop? Exist\ reguli de comportament pe

Internet? De ce trebuie s\ respect\maceste reguli? Care este leg\turarespect\rii acestor reguli cu Religia? Ce aduce nou `nv\]area pe Web

(wiki, blog) pentru mine ca profesor deReligie [i pentru elevii mei?

Dintre instrumentele TIC utilizatefrecvent la clas\ de c\tre profesori [i eleviamintim:

- Prezent\rile: materiale descriptive,`mbog\]ite cu materiale video [i/sauaudio, diagrame, leg\turi (de obicei link-uri) c\tre alte surse. Microsoft PowerPointeste aplica]ia prin care se pot realizaprezent\ri de succes. C`teva sugestii: pune pe slide numai informa]iile

importante (titluri, cuvinte cheie); respect\ regula 6/6 (6 r`nduri a c`te

6 cuvinte pe r`nd); excep]ie fac defini]iile; folose[te un fundal deschis la

culoare [i acelea[i format al textului; marcheaz\ cuvintele cheie (bold,

italic, color); folose[te materiale video [i audio,

tabele, grafice; nu citi]i ideile de pe slide-uri, ci

prezenta]i-le deschis; dac\ dori]i ca la un moment dat ele-

vii s\ fie aten]i c\tre vorbitor, folosi]i unslide gol; folosi]i notele de subsol pentru a

marca sursele expuse `n prezentare; evalueaz\ durata prezent\rii.Alt\ variant\ este prezi

(http://prezi.com/): aplica]ie utilizat\ pentruprezent\ri unde `nt`lnim panoramare(zoom), itinerare, leg\turi, imagini, video-clipuri, texte, fi[iere pdf, desene etc., estemai atractiv\ dec`t Power Point, se poatesalva, trimite prin mail [i este gratuit (opensource).

Introducerea TIC `n cadrul orelor deReligie necesit\ o aten]ie deosebit\`ntruc`t, ca orice instrument foarte puter-nic, poate d\una la fel de mult pe c`t poateface bine sau poate eficientiza ora. Opedagogie sau metodic\ prost `n]eleas\poate avea efecte nocive asupra `ntregiimaterii parcurse, de aceea profesorii dereligie poart\ o responsabilitate enorm\de a se asigura c\ introducerea TIC `nclas\ este bine gestionat\ [i c\ beneficiilepoten]iale sunt realizate, `n timp ce peri-colele sunt minimizate sau chiar eliminate.

Prof. ddr. MMihai FFLOROAIA

~

Instrumente TICutilizate la disciplina Religie

CULTURA ~N CASA SINDICATELOR




u [tim dac\ cele 1500 destudii [i articole publicate deEminescu au fost luate `nconsidera]ie de critica lite-rar\ atunci c`nd, `n timp,poetul a devenit cu adev\ratprimul [i cel mai solid reperal poeziei române[ti, darsuntem convin[i c\ prinaplecarea cu mult\ aten]ieasupra acestora, personali-tatea poetului se `ntrege[te,

omul care a fost Mihai Eminescu apare`ntr-o nou\ dimensiune, cea a con-frunt\rii zilnice cu via]a, cu realitateacomplex\ a existen]ei.

~n afara c`torva articole din tinere]e,publicate `n ziarele Federa]iunea [iAlbina din Pesta, activitatea sa publicis-tic\ se grupeaz\ `n jurul a dou\ ziare:Curierul de Ia[i (1876- 1877) [i Timpul(1877- 1883).

Problematica publicisticii emine-sciene este foarte variat\, dar poate figrupat\ pe c`teva aspecte fundamen-tale viz`nd: institu]iile statului, aspecte

economice [i sociale, pierderile [iintegritatea teritorial\, probleme cultu-rale de o mare diversitate.

~ntre toate acestea, o problem\aparte, nu at`t pentru poet, c`t, mai ales,pentru cei din jurul s\u (critici [i adver-sari) este chestiunea evreiasc\, prob-lem\ pe care o abordeaz\ `n corela]iedirect\ cu dob`ndirea Independen]eiNa]ionale [i a recunoa[terii ei pe planeuropean. Problema este tratat\ cudeosebit\ acurate]e [i responsabilitate,pe parcursul a aproape 100 de articole,grupate [i publicate `ntr-un volumprefa]at de cunoscutul eminescologDumitru Vatamaniuc, Mihai Eminescu,Chestiunea evreiasc\, ap\rut la EdituraVestala, Bucure[ti 2010.

Volumul reune[te textele luiEminescu consacrate chestiuniievreie[ti din România [i din alte ]\ri,tip\rite `n edi]ia complet\ academic\ a

operelor eminesciene (Eminescu,Opere. Publicistic\. volumele IX, 1984;X, 1981; XI, 1984; XIV, 1985; XVI,Coresponden]a, 1989).

Textele au fost reproduse integral [iorganizate pe sec]iuni:

I Chestiunea israelit\;II Congresul de la Berlin [i

Constitu]ia României;III Situa]ia din România [i presa

româneasc\ condus\ [i sus]inut\ deevrei;

IV Evreii din Prusia, Ungaria,Austria;

V Aspecte culturale;VI Fragmentarium.Volumul respect\ `n bun\ m\sur\

criteriile [tiin]ifice [i deontologice aleculegerilor antologice (reproducereatextelor dup\ edi]ii ce au fost confrun-tate cu manuscrisele originale,respectarea titlurilor [i ortografiei

folosite `n original, note, comentarii [itrimiteri, unde este cazul la normeleortografice actuale etc).

Urmare a lectur\rii c\r]ii, ne vompermite s\ inser\m c`teva observa]iif\r\ nici o preten]ie de originalitate, cidoar ca atitudine proprie fa]\ de uneleinvective aduse poetului pentru un pre-supus na]ionalism exacerbat, uneori cuaccente antisemite sau iredentiste.

Poetul nu discut\ chestiuneaevreiasc\ dec`t raportat\ direct la eveni-mentele politice ale Europei `n str`ns\corela]ie cu situa]ia [i implicarearomânilor. Astfel, Conferin]a marilor pu-teri, ]inut\ la Constantinopol, `n decem-brie 1876 [i ianuarie 1877, prin careacestea se preg\teau s\ aplicesanc]iuni Imperiului Otoman, pentrupolitica pe care o ducea fa]\ depopoarele de sub st\p`nirea sa, ofer\poetului cel mai bun prilej pentru a ridi-

ca din nou problema provinciilorromâne[ti trecute ca "provincii privile-giate" (`n cadrul Imperiului Otoman).

Eminescu consacr\ Conferin]ei dela Constantinopol mai multe articole [i`n acest context se ocup\ [i dechestiunea evreiasc\. Studiul cel maiimportant, publicat `n Curierul de Ia[i, `nianuarie 1877, structurat `n trei p\r]i,Evreii [i Conferin]a are la baz\ un prin-cipiu fundamental al societ\]ii umane,cel al muncii, pentru afirmarea individu-lui [i popoarelor.

"La orice popor, drepturile publice [iprivate au fost rezultatul unei munciseculare [i a unor sacrificii `nsemnate"(pg. 30).

El precizeaz\ `n continuare: "muncaeste singura creatoare a tuturor drep-turilor" ... "munca temeinic\ este singu-ra `ndrept\]ire pe acest p\m`nt". Acesteprincipii le aplic\ poetul situa]iei evreilorde-a lungul timpului pe teritoriile

Mihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\

„Teatrul Vostru” [i Festivalul „Yorick” `[i continu\ activitateaCompania "Teatrul Vostru", `nfiin]at\ de `ndr\gita actri]\Draga Olteanu Matei, `[i continu\ activitatea, av`nd ladispozi]ie chiar mai multe spa]ii `n acest scop. Chiardac\ contractul `n participa]iune semnat `n urm\ cu 5ani - pe vremea c`nd regretatul Titi Luca era director alCasei de Cultur\ din Piatra Neam]- a expirat, actualuldirector al institu]iei, Stelian Grigore, se declar\ deschisla continuarea colabor\rii cu distinsa doamn\ a sceneiromâne[ti [i cu trupa acesteia.

"Nu mai avem `ncheiat contract cu Compania"Teatrul Vostru" pentru c\ nu a fost solicitat\ prelun-girea acestuia. Juridic vorbind, `ntre Casa de Cultur\ a

Sindicatelor [i aceast\ companie nu mai exist\ nici un fel derela]ii legale din data de 24 octombrie 2011, c`nd a expirat acelcontract. ~ns\, noi avem toat\ deschiderea pentru doamna DragaOlteanu Matei [i actorii companiei [i am acceptat deja progra-marea unor repeti]ii, realizat\ de comun acord cu domnul DoruSpiridonescu, directorul companiei. Deja se lucreaz\ la o pies\nou\ [i scena Casei de Cultur\ va fi la dispozi]ia actorilor"Teatrului Vostru", ne-a spus Stelian Grigore, directorul Casei deCultur\ a Sindicatelor din Piatra Neam].

Pe de alt\ parte, pre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ)Neam], Vasile Pruteanu, i-a oferit Companiei "Teatrul Vostru" Sala"Calistrat Hoga[" a institu]iei, care este dotat\ [i cu scen\, [i areo capacitate de 240 de locuri, `ns\ `n care luminile [i sonorizareanu s`nt tocmai ceea ce-i trebuie unui spectacol de teatru.

„Escu” de TudorMu[atescu se afl\

`n stadiul de lectur\Actri]a Draga Olteanu Matei beneficiaz\ acum [i de sprijinul

generos al Pensiunii "Troian", unde de altfel se [i deruleaz\partea de lectur\ a piesei "Escu" de Tudor Mu[atescu, spectacolce va fi montat `n urm\toarele luni, cu actorii Companiei "TeatrulVostru". "Noi ne-am propus s\ mont\m comedii române[ti scrise`n perioada dintre cele dou\ r\zboaie mondiale. Primele repeti]ii,partea de lectur\ a piesei "Escu" de Tudor Mu[atescu, le realiz\m`n spa]iul pus la dispozi]ie de prietenii no[tri de la PensiuneaTroian din Piatra Neam], unde avem condi]ii optime de lucru,avem [i depozitul de recuzit\ [i costume tot la aceast\ pensiune.De aceast\ dat\, colabor\m [i cu fosta trup\ de dansuri popularede la "Carmen Saeculare", dar mai multe am\nunte vom da lamomentul potrivit", ne-a spus Draga Olteanu Matei.

C`t prive[te contractul expirat, actri]a afirm\ c\ nu poate s\-lprelungeasc\, din motive financiare. "Multe dintre spectacolelejucate de Compania "Teatrul Vostru" au fost cu titlu de gratuitate,iar la acele spectacole la care se vindeau bilete, noi `mp\r]eamc`[tigul pe jum\tate cu Case de Cultur\. Or, `n aceste zile nu maiputem vorbi, din punct de vedere financiar, despre un asemeneacontract. Dac\ domnul director binevoie[te s\ ne primeasc\ lascen\, prietene[te, noi vom fi bucuro[i, s\ ne continu\m repeti]iile[i s\ continu\m cu spectacole `n sala acestei institu]ii", a conchisactri]a Draga Olteanu Matei.

Festivalul Yorick - edi]iejubiliar\

Dup\ ce, anul trecut, tradi]ionalul Festival Yorick organizat deCasa de Cultur\ a Sindicatelor din Piatra Neam], timp de 19 ani,nu a mai putut avea loc din motive financiare, institu]ia neav`ndsuficiente fonduri pentru a realiza cea de-a XX-a edi]ie `n 2011,

anul acesta conducerea Casei dore[te s\ aduc\ mul]umiri tuturortrupelor care s-au dedicat teatrului neprofesionist `n ultimele dou\decenii printr-o edi]ie jubiliar\.

"Edi]ia a XX-a, una jubiliar\, va fi organizat\ `n perioada 14-19 mai [i ne dorim s\ fie una cu adev\rat deosebit\", ne spune

directorul Casei de Cultur\, Stelian Grigore. "~n primul r`nd nu vamai fi un festival competi]ional a[a cum am obi[nuit trupele par-ticipante din ]ar\, ci va fi un festival de tip green-card, o edi]iededicat\ excelen]ei prin care vom recompensa trupele, regizorii [iactorii de marc\ ce au participat, `n timp, la Festivalul Yorick.Participarea la festival va fi pe baz\ de invita]ii, deja am transmismarea majoritate a invita]iilor [i au `nceput s\ ne vin\confirm\rile. Un astfel de exemplu este Teatrul Metropolis dinBucure[ti, care va fi prezent la edi]ia jubiliar\ a Yorick-ului".

Trupele vor prezenta spectacole de teatru `n festival, `ns\ pre-miile nu vor mai recompensa presta]ia de la aceast\ edi]ie, ciactivitatea din ultimii ani [i `ntr-un fel fidelitatea fa]\ de FestivalulYorick.Vor fi acordate premii de excelen]\ pentru "Cea mai bun\trup\", "Cel mai bun regizor", "Cel mai bun actor /actri]\","Celemai originale costume" etc. ~n plus, festivalul va fi completat [i cu

ceea ce vor deveni noi sec]iuni ale festivalului competi]ional dinanii urm\tori, adic\ muzic\ [i poezie.

~ndr\gosti]iide „sc`ndur\”!

Festivalul Yorick a prins via]\ la ini]iativa omului de teatruGheorghe Hibosvchi din Piatra Neam], absolvent al Facult\]ii deTeatru Ia[i, sec]iunea regie [i apoi teatrologie, care acumactiveaz\ `n Teatrul de Joac\ de la Biblioteca Jude]ean\, dar [i `ntrupa sa particular\, al\turi de actri]a [i so]ia sa, Maria Hibovschi.De acest festival `[i leag\ numele [i regretatul Titi Luca, director alCasei de Cultur\, care a [i dat via]\ multor personaje shakespe-riene [i caragiale[ti, pe scena institu]iei.

Actri]a Draga Olteanu Matei a fost ani de-a r`ndul pre[edinte alcomisiei de jurizare, declar`nd `n repetate r`nduri c\ nu [i-a imagi-nat c\ un festival de teatru poate aduna at`ta suflet [i at`t de multtalent [i care [i-a adus propria contribu]ie `n realizarea unora din-tre edi]iile festivalului.~ntre cei care au decis acordarea TrofeuluiYorick [i a premiilor festivalului s-au mai num\rat actorul CornelNicoar\, fost director al Teatrului Tineretului [i ziaristul MirceaZaharia, fost director al TT-ului, dar [i al]i actori [i oameni de cul-tur\ locali [i din ]ar\.

Conceput `n prim\ faz\ ca un festival shakesperian, toate tru-pele participante venind cu montaje ale pieselor clasice ale dra-maturgului britanic, el a evoluat `n timp c\tre ceea ce este ast\zi,un festival `n care `[i arat\ m\iestria acei actori care `[i rup dintimpul liber, pentru c\ marea lor majoritate s`nt angaja]i `n cu totulalte domenii de activitate, [i pun mult suflet [i ore `ntregi de trans-pira]ie pe "sc`ndur\" (scen\ `n argou actoricesc) `n repeti]ii [i spec-tacole. ~n multe cazuri, costumele [i scenografia s`nt realizate dinmateriale achizi]ionate din propria contribu]ie a membrilor acestortrupe, `ndr\gosti]ii de teatru care nu precupe]esc nici un efort pen-tru a-[i duce mai departe pasiunea.

Laa mmul]i aani,, YYoricck!

Angela BBRUDARU

C

N

{tefan CCORNEANU(ccontinuaare `̀n ppaag. 99)

Antologia revistei APOSTOLUL - I.L. CCaragialeTALMUD

(Fabul\)

“Tu, {mul, e[ti lene[ - zice {trul,Tu nu vrei s\ lucrezi destul,{i d-aia nu c`[tigi nimic\.Tu de vrun an tot mig\le[tiO iconi]\ mititic\:O tot suce[ti [i `nv`rte[ti,{i v\d c\ n-o mai ispr\ve[ti...Eu `ntr-o var-am ispr\vitO m\n\stire [i un schit,Cu `nvelit [i cu vopsit!”Iar {mul r\spunde trist: “Hei! {tiu...

Dar... tu - tu e[ti tinichigiu,Iar eu - eu sunt giuvaergiu...”

MoralaUna-i {trul [i alta {mul

CUGET|RI

* Evanghelistul ne spune: dac\-]i d\ cineva o palm\,`ntoarce obrazul t\u [i pe partea cealalt\. Bun\tateamoralistului putea merge mai departe: dac\ prinzipe cineva la nevast\-ta, cere-i pardon [i pofte[te-l [im`ine sear\.

~ntr-o serat\ literar\, opiniile cele mai sinceresunt adesea c\sc\turile.

Artistul trebuie s\ fie b\rbat - muzele suntfemei.

Deplorabil te poate face oricine; numai tu `nsu]i te po]iface ridicul.

„


RECURS LA MEMORIE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIomâne[ti, f\c`nd o demar-ca]ie net\ `ntre evreii stabili]i`n ]ar\ de mult\ vreme, caref\ceau o munc\ util\ lor [isociet\]ii [i evreii proasp\timigran]i care se ocupau cu"traficul [i scumpirea artifi-cial\ a mijloacelor de trai".

Poetul ia ap\rareaevreilor care practicau omunc\ util\ [i atrageaten]ia, `n repetate r`nduri,

c\ observa]iile sale critice nu se refer\la ei.

La Ia[i, Eminescu cultiv\ o prieteniestr`ns\ cu Moses Gaster, Heiman Tiktin,Rosetti- Roman, violonistul TomaMicheriu etc.

El pune `n discu]ie [i o alt\ prob-lem\, mai important\ dec`t ceaevreiasc\, organizarea societ\]iiromâne[ti, unde peste vechile structurifeudale se implanteaz\ forme struc-turale moderne ce nu corespund [i princare se cuib\resc fel de fel de lipitori,

printre care [i mul]i imigran]i evrei,aceasta pe linia criticismului junimist,dar [i pe argumente reale, constatativea unui proces `n plin\ desf\[urare.

Eminescu considera de neocolitintroducerea institu]iilor care preg\tescdrumul spre România modern\ [i vaar\ta c\ ele, odat\ introduse, f\ceauparte din societatea româneasc\.Problema care se punea nu privea`nl\turarea lor, ci `nzestrarea cu un fondnou, prin introducerea `n toate struc-turile a oamenilor cinsti]i [i competen]i,cu ignorarea apartenen]ei lor la un par-tid sau altul. Criteriul pentru `nzestrareaformelor cu un con]inut nou `l constituiemunca, singura care asigura progresulsociet\]ii române[ti.

România nu era preg\tit\ economics\ `nt`mpine imigran]i. Imigr\rile evreilordin Rusia [i Gali]ia ocup\ ora[ele [it`rgurile din Bucovina [i Moldova unde

acapareaz\ comer]ul [i se extind lasate, spre a practica pe scar\ larg\c`rcium\ritul. Consecin]ele imigra]ieiasupra ]\ranilor [i a micilor meseria[is`nt devastatoare. Apari]ia c\m\t\riei [inego]ul pe datorie aduc la sap\ de lemnmulte gospod\rii ]\r\ne[ti.

Peste toate acestea, Alian]aisraelit\ se prevaleaz\ de prevederileevreilor imigran]i `n România,organiz`nd [i o campanie violent\ [inedemn\ `n presa european\. Româniaeste acuzat\ pentru persecutareaevreilor [i chiar organizarea de pogro-muri. Doi solda]i escorteaz\ treivagabonzi spre a fi prelua]i deautorit\]ile austriece din Bucovina [imai mul]i evrei se fotografiaz\ cu ei,`ncadra]i de cei doi militari. Fotografiaeste trimis\ Alian]ei israelite, iar cer-curile din str\in\tate `i fac o larg\ pub-licitate ca m\rturie a opresiunii militare

din România. Un prefect de Vasluiinterzice, conform legii, unor evrei,deschiderea de noi c`rciumi la sate [ieste denun]at `n presa str\in\ ca orga-nizator de pogromuri. La Ia[i, o cari-catur\ cu un pogrom este folosit\ caargument documenetar `n presa dinstr\in\tate. Eminescu ia atitudine, pebun\ dreptate, `mpotriva acestor calom-nii [i ale Alian]ei israelite [i arat\ c\ `nc\de la {tefan cel Mare, evreii s-au bucu-rat de unele privilegii, iar Alexandru IoanCuza manifesta cea mai larg\ `n]ele-gere fa]\ de ei.

~n timpul Congresului de la Berlin,iunie-iulie 1878, c`nd România nu esteadmis\ la lucr\ri, de[i cu mari sacrificiimateriale [i umane particip\ la r\zboiul1877-1878 din Balcani, ba, mai mult, secere modificarea constitu]iei `n favoareaevreilor, Eminescu `ntocme[te studiulCestiunea israelit\, cu o bogat\ docu-

mentare, pe care `l public\ `n Timpul, `nmai-iunie 1879. Constitu]ia noastr\prevedea unele restric]ii la acordareacet\]eniei evreilor, `n art. 7, o prevederefoarte veche privind c`rcium\ritul lasate, admis numai p\m`ntenilor, nu [ievreilor. Poetul `[i define[te [i deaceast\ dat\ pozi]ia, cu o energiedeosebit\. El respinge interven]iastr\in\ `ntr-o chestiune intern\ a ]\riinoastre. Chiar dac\ modificarea arti-colului 7 se impunea, nu era nevoie deinterven]ii din afar\.

Discu]ii aprinse se duc [i `n privin]amodalit\]ii de `ncet\]enire a evreilor.Alian]a israelit\ cerea ca acordareacet\]eniei s\ se fac\ `n mas\, iarEminescu se pronun]\ pentru acor-darea cet\]eniei individual, cum se pro-ceda [i pentru românii din afaragrani]elor de atunci ale ]\rii.

Triumf\ p`n\ la urm\ ideea luiEminescu, dup\ dezbateri aprinse `nSenat, `n Adunarea deputa]ilor [i `npres\.

((ccoonnttiinnuuaarree `̀nn nnuumm\\rruull vviiiittoorr))

Mihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\r

IANUARIE

11/1957 - n. CarmenAlbu-DDiaconu, laPiatra-Neam]. Artistplastic. Studii: Insti-tutul de Art\ "Ni-colae Grigorescu".Numeroase expozi]iipersonale, de grup[i colective dinPiatra-Neam] [i din]ar\. Lucr\ri `ncolec]ii din Paris,

Berlin, Roma. La mul]i ani! 17/1977 - n. Lauren]iu

Dimi[c\, la Piatra-Neam].Liceul de Art\ "Victor Brauner"[i Universitatea de Art\ Cluj-Napoca. Expozi]ii personale:Bac\u, B`rlad, Bucure[ti,Gala]i, Sibiu, (`n ]ar\), Belgia,Fran]a, Italia, SUA. Lucr\ri deart\ monumental\ `n tehnica

sgraffito: Cluj-Napoca, DealulMare, Piatra-Neam]. La mul]iani, Maestre! 26/1912 - n. Ion RRotaru,

la Slobozia, Roznov, Neam] (d.1971, Bucure[ti). Profesor,publicist. Licen]iat `n filozofie.Director al cotidianului "Na]io-nalul nou" din Capital\.Colabor\ri: "Adev\rul literar [iartistic", "Universul", "Curen-tul". Public\ literatur\ pentrucopii [i manuale [colare, oparte `n colaborare. 28/1932 - n. Emil

Bucure[teanu, la Slobozia,Roznov, Neam]. Facultatea deFilosofie a Universit\]ii Bucu-re[ti. Redactor la ziarul "Fla-c\ra" din Piatra-Neam], profe-sor la Liceul "Petru Rare[",

Colegiu Na]ional de Infor-matic\ din Piatra-Neam]. Vo-lume: "Naiana [i Ra[ela","Student `n filosofie", "Paginide dragoste", "Poe]i nem]eni"(Antologie), "Poemele iubiri",Povestiri", "Cronici, eseuri"[. a.La mul]i ani, Domnule Pro-fesor! 31 ianuarie 1882 - n.

Sidonia HHoga[, la Piatra-Neam] (d. 19. 04. 1976, Piatra-Neam]). Profesoar\, memoria-list\. Fiica lui Calistrat Hoga[.Dup\ studii la Piatra-Neam], cudasc\li str\luci]i, va urmaConservatorul din Ia[i, av`nd-oprofesoar\ pe Florica Mezin-

cescu. A profesat la Ploie[ti, iardup\ R\zboi, la Piatra-Neam]({coala Particular\ de Fete"Eugenia Popovici [i ValentinaFoc[a" ce va deveni Liceul deFete, `n prezent, Colegiul"Calistrat Hoga[" [i {coalaNormal\ de B\ie]i "GheorgheAsachi". ~n septembrie 1939,organizeaz\ o camer\ specialamenajat\, pentru vizitare,dedicat\ memoriei tat\lui, `n1940, public\ "Tataia - Amintiridin via]a scriitorului CalistratHoga[". ~n 1967, a donat statu-lui casa p\rinteasc\ pentru a firestaurat\ [i organizat\ camuzeu memorial.

FEBRUARIE

7/1932 - n. VirgilR\ze[u, la Br\ila. Dr. `n medi-cin\. Prozator. Institutul deMedicin\, Ia[i. Din 1963,medic primar, [ef de sec]iechirurgie, la Piatra-Neam].

Membru al unor organiza]ii[tiin]ifice [i profesionale dinRomânia [i interna]ionale.Cet\]ean de Onoare alMunicipiului Piatra Neam](2002). Autor al mai multorc\r]i de specialitate [i literare.La mul]i ani Domnule Doctor! 13 februarie 1937 - n.

Constantin GGrasu, la Tarc\u,Neam]. Geolog, prof. univ. dr.

(1969). Facultatea deGeografie-Geologie, Ia[i. Alucrat `n `nv\]\m`nt, la Muzeulde {tiin]ele Naturii din Piatra-Neam], cercet\tor la Sta]iunea"Stejarul", cadru didactic uni-versitar. Peste 100 de lucr\ripublicate `n presa de speciali-tate [i mai multe volume `nnume propriu [i `n colaborare.Dou\ volume de memorialis-tic\: "Vacan]e pierdute" [i"Vacan]e recuperate". La mul]iani, Domnule Profesor! 20/1947 - n. Leonard

Rotaru la Valea lui Ion, Bl\ge[ti,Bac\u. Gimnaziul, la Roznov,Neam], {coala Pedagogice,Bac\u, Facultatea de Litere aUniversit\]ii Bucure[ti. Carier\didactic\: profesor la [colile dinZ\ne[ti, Neam], nr. 4, [i nr. 27,din Piatra-Neam], Inspector despecialitate la Inspectoratul{colar al Jude]ului Neam],(1988-1997), Pre[edinte alConsiliului Municipal alPionierilor din Piatra-Neam](1974-1976), Distins cu titlul deProfesor eviden]iat (1987), cuDiploma de Excelen]\ [i Trofeulde Excelen]\ `n Educa]ie(2010). Membru fondator alrevistei de cultur\ Asachi,

(1991). A coordonat suplimentulliterar al acesteia: Didactica.Autor al mai multor c\r]i. Lamul]i ani, Domnule Profesor! 28/1922 - n. Eugen

Cr\ciun, la Piatra-Neam] -2001). Artist plastic. Academiade Arte Frumoase, Ia[i [iInstitutul "Nicolae Grigorescu"Bucure[ti. A participat la toatemanifest\rile artistice anuale,republicane, festive, comemo-rative de pictur\, grafic\ [i artedecorative. La Festivalul"Lasc\r Vorel" (1974). LaExpozi]ii colective:Austria,Italia, Fran]a, Cehoslovacia,URSS, India, China [. a.

MARTIE

8/1907 - n. Gheorghe II.Ungureanu, la Schit, Ceahl\u,Neam] (d. 29. 12. 1975).Istoric, publicist. Facultatea deDrept, Ia[i. Director al Arhi-velor Statului, Ia[i. Scrieri:"Jurisconsultul Damaschin I.Bojinc\…", "Justi]ia `n Moldova(1741-1832)", "~nv\]\m`ntuljuridic `n Academia Mih\i-lean\", "Istoria avocaturii `nMoldova", "Documente privi-toare la anul revolu]ionar 1848`n Moldova", "Documente lite-rare" [. a. 13/25/1872, n. G. TT.

Kirileanu, la Holda, Bro[teni,

Neam] (d. 12. 11. 1960, Piatra-Neam]). Istoric literar, memori-alist, folclorist, editorul celeimai complete edi]ii a operei luiIon Creang\ (1939).Facultatea de Drept, Ia[i.Magistrat la Ia[i, la Bro[teni,profesor, inspector comunal.

Din 1905, secretar al Can-celariei Casei Regale, iar din1909 p`n\ `n 1930, c`ndRegele Carol II `l destituie, [ibibliotecar. ~n 1935, se sta-bile[te la Piatra-Neam]. Adonat Bibliotecii Jude]eneNeam] (februarie 1956), careast\zi `i poart\ numele, peste25. 000 de volume. 14/1937 - n. Gheorghi

Apostu la Bozenii de SusNeam]. Institutul de ArtePlastice "Ion Andreescu" Cluj.Profesor Academia de ArteVizuale din Cluj. Premiul I lacel de al IV-lea TrofeuInterna]ional Humana ArtToma 1975. A pictat iconosta-sul de la paraclisul M\n\stiriiRohia, Maramure[. 14/1907 - n. Mihai

David-GGhind\oani la Ghind\-oani, Neam] (17. 03. 1999,Ghind\oani). ~nv\]\tor, c\rtu-rar. {coala Normal\ de B\ie]idin Piatra-Neam]. Colaboratoral revistelor: "Apostolul", "Gra-iul d\sc\limii" din Sighi[oara [ila alte reviste din Ia[i [iBucure[ti. Scrieri: comedia"Fluierul fermecat", publicat\ laEd. "Gheorghe Asachi" dinPiatra-Neam]. Schi]a "Compa-nia sanitar\" e semnat\ cupseudonimul Mihai Ghind\ [ipublicat\ `n revista "~nsemn\riie[ene" cu titlul "Activitateextra[colar\". C\r]i: "Aventu-rile lui Singurel", "M`ndr\Basarabie, dulce Bucovin\""Cr`ncenul veac XX [i ororilesale". 18/1947, n. Emil

Nicolae (pseudonimul lui

Emanuel Nadler) la Bac\u.Facultatea de Filologie, Ia[i.

Stabilit la Piatra-Neam] `n1950. Scriitor, critic literar [i deart\, cunoscut ca specialist `nistoria c\r]ii vechi; membru alU. S. Scrieri: "Poetul adormit `ndragoste", "Rostirea unui flu-ture-n lumin\", "Studii/ Confe-siuni/Capricii", "Psihodrom","Femeia [i femela", trilogia"Omul de h`rtie", "Mortul per-fect" [i "Paranoima" [. a. Lamul]i ani, Maestre! 19/1932 - Vremir

Mircea la Lipoveni-Români,Neam] (d. 1991) Academia deArt\, Ia[i [i Institutul "IonAndreescu", Cluj. Artist plastic,cadru didactic universitar. Aexpus `n expozi]iile Filialei U.A. P. Cluj, la expozi]iile de grup[i la selec]iile na]ionale organi-zate la Bucure[ti. Expozi]ii `n]ar\ [i `n str\in\tate (Moscova,Osaka). Lucr\ri de art\ monu-mental\ la Cluj, C`]c\u-Dej [.a. 23/1912 - n. Geo

Barton, la Piatra-Neam] (d. 10.06. 1982, Bucure[ti). Actor.Conservatorul de Art\ Drama-tic\, Bucure[ti. Filme: "R\sun\valea", "Moara cu Noroc","Bijuterii de familie", "Dacii","{tefan cel Mare", "Fra]ii Jderi"[.a. 30/1942 - n. Eugen

Tureschi, la Roman (8. 12.1988, Piatra-Neam]). Prof.,ziarist, eseist. Facultatea deFilozofie (sec]ia ziaristic\),Bucure[ti (1966). Ziarist la"Steagul Ro[u" (Bac\u) [i"Ceahl\ul" (Piatra-Neam]. Acolaborat la: "Ateneu", "Croni-ca", "Luceaf\rul", "România li-terar\", "Flac\ra" [. a. (C.T.)

REMEMOR|RI NEM}ENE

SUMARUL ANULUI 2011




(urmaare ddin nnum\rul ttreccut)

II. {ocul prezentului

eput`nd, a[adar, culpabiliza elevul, oricum `n plin procesde structurare mental\, deci nu mai responsabil de pro-pria sa invalidare intelectual\ prin concuren]ialism dec`tar fi `n fa]a legii de o infrac]iune, se cuvine s\ c\ut\m unalt vinovat. Sigur, computerul este mai acaparant prinfacilitatea [i uria[a sa ofertan]\ dec`t celelalte forme deeduca]ie, dar acesta nu intr\ `n direct\ opozi]ie cueduca]ia institu]ional\.

P`n\ de cur`nd, ne pl`ngeam c\ educa]ia formal\este puternic concurat\ de cea informal\ [i nonformal\,de ponderea sc\zut\ a [colii, a familiei etc. `n educa]ie,c\ grupul social este cel care determin\ sau chiar

hot\r\[te axiologia genera]iei. Dar, iat\, a sc\zut [i ponderea aces-tuia. Cu timpul, p`n\ [i atotputernicul grup, 'ga[ca', 'pr'etenii' adec\zut din atotputernicia sa, datorit\ comodit\]ii socializ\rii de ladomiciliu. Nu hamburgerii s`nt principalii vinova]i pentru obezitateatinerei genera]ii, ci sedentarismul: ziarul, radioul, tv, computerul.

De o vreme `ncepem s\ con[tientiz\m c\ avem de-a face cuun cerc vicios pe punctul de a deveni spiral\ descendent\: com-puterul ocup\ tot mai mult timpul [i interesul elevului de ast\zi; dar

refugiul `n fa]a acestuia, faptul c\ doar acolo copilul / adolescentul/ t`n\rul g\se[te ceva ce-l absoarbe, ce-i ofer\ maximum de satis-fac]ie cu minimum de efort este simptomatic pentru respectiva ge-nera]ie, induc`nd ideea c\ nu g\se[te `n alt\ parte ceea ce dore[te,ceea ce r\spunde interesului [i preocup\rile sale.

C\ acest fenomen este `ngrijor\tor pentru viitor, c\ poate aveaun impact negativ major pentru evolu]ia speciei, aceasta este deja

treaba sociologilor, psihologilor, antropologilor. Profesorii `ncep s\`n]eleag\ faptul c\ fuga la computer nu este o cauz\, ci un efect.Oricum, refuzul adolescentului contemporan de a accepta struc-turile educa]ionale prestabilite este un fenomen pozitiv, ineluctabil[i indiscutabil.

Este pur [i simplu vorba despre o deplasare a centrului deinteres dinspre cultura general\, `n]eleg`nd prin aceasta cititul,vizionarea de spectacole, concerte, for]area propriilor limite `ntrudob`ndirea c`t mai multor competen]e (sau m\car orient\ri) `n c`tmai multe domenii. Cultura general\ era util\ sau nu `n sine, dar: asigura o socializare suficient\ (cine nu folosea, de pild\,

limba `n mod corect era - [i mai este `nc\ - marginalizat) favoriza dezvoltarea proceselor cerebrale (observa]ia, reac-

tivitatea referen]ial\, ra]iunea, logica, memoria) r\spundea, mai mult sau mai pu]in, orizontului de a[teptare

consacrat de c`teva secole, cam de la Iluminism `ncoace, `n care a[ti c`t mai multe `nsemna a fi un om complet.

Deplasare - `ncotro? Progresul tehnic marcheaz\ un ritm lalimita isteriei, care `ncepe s\ `ngrijoreze sociologii. Dovad\ - abiaacum se `ncearc\ a face oamenii s\ con[tientizeze impactul nega-tiv pe care mentalitatea produc]iei ira]ionale `l are asupra planetei.Dovad\ - livrarea unor obiecte sau servicii, care alt\dat\ necesitauuria[e fabrici (tip\rirea c\r]ilor / ziarelor, prepararea alimentelor,emisiunile audio-vizualului etc. etc.) poate fi f\cut\ ast\zi cu uria[eeconomii de spa]iu, timp, poluare. Dovad\ - unii termeni, abiaadmi[i, cu destul\ u[urin]\, ca neologisme, devin arhaisme saubarbarisme: band\ magnetic\, dischet\, casetofon.

Educa]ia formal\, at`t de mult discutat\, care a prelungit anu-mite modele din simpla perpetuare a unor axiologii inculcate profe-sorilor de c\tre profesorii lor, pare a ajunge la un anticlimax utilitar.Dac\ o muta]ie a viitorului sau o catastrof\ planetar\ ar transformaomenirea `ntr-o specie daltonist\, schimb`nd raportul dintre celulelecu conuri [i cele cu bastona[e din retin\, nu am putea persista `ntruformarea elevilor sub raportul educa]iei plastice [i s\ le repro[\mlipsa de sensibilitate pentru culoare.

Dr. AAdriana PPOPOVICIColegiul Tehnic "Gh. Cartianu" Piatra Neam]

(ccontinuaare `̀n ppaag. 111)

Elevul pseudo-ciberneticN

Ianuarie

Antologia revisteiApostolul, Eminescu 161;Mihai Eminescu, Doina; Bilbor Bogdan,

Educa]ia, prin prisma istoriei [iculturii; Floroaia Mihai,

Evocare- Realizarea sensului-Reflec]ie `n cadrul orelor dereligie; Dic]ionar bilingv de ter-meni religio[i ortodoc[i; Gheghici Marius,

100000 de semn\turi pentrumodificarea Legii educa]iei;Andrei Marga respinge limi-tarea drepturilor la studii;{coala nem]ean\, la zi; Opri[ Alexandru, Sub

zodia lui Eminescu; O legef\cut\ pe genunchi; Culoareaversului eminescian, pesimeze; Rusu Dumitru, Legea

Educa]iei, pro [i contra; Baft\la examene! Sava Nina Camelia,

Beneficiar\ a unui programeuropean; Simsensohn Edith, O

nou\ experien]\ european\:cursul "Effective use of ict-enriched applications in edu-cation"; SLLICS, Raport de

activitate pentru 2010; Socol Valeriu, Violen]a

`n sport [i `n [coal\; Sumarul revistei

Apostolul- 2010; Tom[a Constantin, Un

poet ce nu este deloc `nderiv\; Rememor\ri pedagog-ice nem]ene; Zaharia Mircea, Unirea

cea mic\, file de cronic\;Retrospectiv\ [tiin]ific\ 2010,

interviu cu prof. univ. dr. VasilePostolic\.

Februarie

Antologia revisteiApostolul, Mihai Eminescu-Publicistic\; Brudaru Angela, De-a

morile de v`nt; Bucure[teanu Emil,

"Alte m\[ti, aceea[i scen\"; Corneanu {tefan,

Vasile Alecsandri [i Unirea; Danci Nicoleta, Zilele

Mitropolit Visarion Puiu, laedi]ia a XV-a; Floroaia Mihai, Alter-

nativa educa]ional\ Freinet,variant\ a sistemului de`nv\]\m`nt; Apostolat educa-]ional;Gheghici Marius, {coa-

la nem]ean\ la zi; Olaru Liviu Constan-

tin, Creating e-learning cours-es- hands-on tools&practicalTIPS; Opri[ Alexandru, De

neamul mu[atinilor; Anul inter-na]ional al chimiei; Eco RomanVod\;Plosc\ Gabriel, Solida-

rizare pentru o legisla]ie maibun\;Radu Elena Lumini]a,

Pa[i spre descifrarea mesa-jelor artistice din texte literare;Rusu Dumitru, Necu-

noscute sunt c\ile reformei; {iprofesorii fug de [coal\;Ticu Ana Maria, "Dou\

lacrimi gemene ...", Chi[in\u [iT`rgu Neam];Tom[a Constantin, Re-

memor\ri pedagogice nem-]ene; Melchisedec {tef\nescu,lumina ortodoxiei romane[ti;

}ig\u Gheorghe,Umor [colar involuntar; Zaharia Mircea, La-

crim\ limbii române; La mul]iani, Puiu Vadana!; Vasilca Dida, Despre

revistele [colare; Pa[i spre ci-viliza]ie.

Martie

Alui Gheorghe Adri-an, ~nchisoarea de la Aiud. ~nintimitatea iadului; Amaicei Gheorghe,

Prof. univ. dr. Dumitru Alma[;Antologia revistei Apos-

tolul, Nichita St\nescu;Buruian\ Geanina, Pe-

riplu european;Corneanu {tefan, Va-

sile Alecsandri [i Unirea;Cristea Ramona, ~n c\-

utarea sensului pierdut; Floroaia Mihai, G`n-

duri pentru suflet; Clerici or-todoc[i `n `nchisorile comu-nisteGheghici Marius, Un di-

alog social `ntrerupt; {coalanem]ean\, la zi; Irina Roxana Elena,

Premiile European LanguageLabel 2010;Opri[ Alexandru, Stu-

dent pentru o zi, o repeti]ie bin-evenit\; Afar\, te asiguri pevia]\; Rusu Dumitru, La ca-

tedr\ sau la partid?; De fraier,mam\ soacr\, de fraier; Sava Nicolae, Cezar

}ucu, un matematician conver-tit la poezie;{coala privat\, `n pre-

mier\ la Roman; Roman-

vodi[tii, la Google Code-In; Simionescu Elena,

St\p`ni pe nimic;St\nescu Nichita, Auto-

portret; Tom[a Constantin,

Rapsodie român\ `n proz\;

Rememor\ri pedagogice nem-]ene;Vasilca Dida, U[or cu

pianul pe sc\ri; Zaharia Mircea, Fu-

neriu m\'sii!; Revista Conta,premiat\ de ARIEL;

Aprilie

Agape Ana Maria, Tu-rul Europei... `ntr-un ora[;Alui Gheorghe Adrian,

~nchisoarea de la Aiud. ~nintimitatea iadului; Antologia revistei A-

postolul, Radu Gyr- Iisus `ncelul\;Cioran Emil, Scurt\ con-

fesiune;Corneanu {tefan, Di-

alog despre educa]ie; Aso-cia]ia `nv\]\torilor, la zi debilan]; Vasile Alecsandri [iUnirea;Floroaia Mihai, Tradi-

]ie [i `nnoire `n cultul ortodox;Radu Gyr, un suflet d\ruitcredin]ei;Gheghici Marius, Dosa-

riada- un inutil r\zboi alnervilor; {coala nem]ean\ lazi; Sezonul olimpiadelor;Grigoric\ George, Ar-

monii de prim\var\; Lostun Mihai, Expe-

rien]\ berlinez\;Nechifor Dumitru, Pe

urmele domnului Trandafir; Lamul]i ani Colegiului Na]ionalCalistrat Hoga[!;

Noica Constantin, EmilCioran;Opri[ Alexandru, Ro-

man Vod\- Eco; Chimia, aurul[i roma[canii; Cangurul dinraft; Performan]a, precum obr\]ar\ de aur;Rusu Dumitru, Nave-

ti[tii;T\r\c\oanu C\t\lina,

Colegiul Na]ional CalistratHoga[, reprezentat la work-shop-ul Grundtvig E-Safety;Portofoliul digital europeanpentru autoevaluarea profeso-rilor [i pentru dezvoltare per-sonal\;Tom[a Constantin, Re-

vista Asachi, 130 de ani de laapari]ie; Rememor\ri peda-gogice nem]ene; MunteleCeahl\u, subiect mereu actual; }ig\u Gheorghe, La-

crim\ limbii române;Vasilca Dumitri]a, Dum-

nezeu s\ binecuv`nteze profe-sorii;

Mai

Amaicei Gheorghe, Co-memorare; Antologia Revistei

Apostolul, Lucian Blaga;Corneanu Lucian, Aso-

cia]ia ~nv\]\torilor Neam],schimb de experien]\ laR\d\u]i; Vasile Alecsandri [iUnirea; Cr\ciun Stelu]a, Pa-

ris, mon amour;Danci Nicoleta, Epis-

copul Melchisedec {tef\nescu,cinstit ca un sf`nt;Floroaia Mihai, Uit\-te

o clip\, soarele r\sare;Legend\, tradi]ie [i adev\ristoric la poalele MunteluiCeahl\u; Dr\goi Mihaela, Va-

can]ele copil\riei lor; Gaid\u Sorin Mihai,

Gheorghe Cuciureanu, ineditulviziunii plasticeGheghici Marius, Eu-

ropa nu-]i bag\ `n traist\;Profesorii, cu dreptatea `nserviete, prin tribunale; {coalanem]ean\, la zi;Lovinescu Eugen, Lu-

cian Blaga;Misievici Cristian, Un

vrednic ctitor de [coal\;Obreja Mihai, La ani-

versar\;Opri[ Alexandru, The

best of Roman Vod\, VilaHoga[, redat\ circuitului devalori roma[cane, O oaz\ despiritualitate, Elevii de la VasileSav, premia]ian]i in corpore; Pamfil Alina, Cente-

narul Colegiului Na]ional Ca-listrat Hoga[; Petrovici Adriana,

ALSEEDA la Grupul [colarVasile Sav; Plosc\ Gabriel, Pro-

movarea conceptului egalit\]iide [anse `n [colile dinRomania;Romila G\in\ Adrian,

Lacrima limbii romane; Rusu Dumitru, Ai in-

ternet, ai parte; Nasc [i `nS\vine[ti oameni;Tom[a Constantin, O

carte despre ardeleni scris\ deun moldovean; Rememor\ripedagogice nem]ene;

Zaharia Mircea, Per-cu]ia desleag\ mistere;

Iunie- iulie

Amaicei Gheorghe,Ziua ~nv\]\torului, `n StatutulAsocia]iei; Antologia Revistei

Apostolul, Psalm; Imnul`nv\]\torilor; Antonovici Constan-

tin, Ziua Educa]iei sau ZiuaEducatorilor?Bucure[teanu Emil, In

memoriam Radu Zaharescu; Chindea Anu]a, Arta

de a comunica; C`rcu Nadia, ~nt`lnire

la Ankara; Corneanu {tefan,

Eminescu [i problemele`nv\]\m`ntului;

Dimon Florin, C`tevar`nduri pentru noi, `nv\]\torii; Dr\goi Mihaela,

Congresul ~nv\]\torilor dinRepublica Moldova; Vara laPalat: Clubul de vacan]\,deschis `ntreaga var\;Filip Mina Valeria, Aur

interna]ional pentru iconarii dela M\n\stirea Neam]; Floroaia Mihai, O

nou\ experien]\ `n cercetareapostdoctoral\: UniversiteCatholique de Louvain;Romanii transilv\neni `ntrevalahi [i schismatici; Gheghici Marius,

Olimpiada Interna]ional\ deLimb\, Comunicare [iLiteratur\ Roman\; Irina Roxana Elena,

Schimb cultural european la[coala cu clasele I-VIII Oan]uP`ng\ra]i; Opri[ Alexandru,

"Bun\tate [i putere" la Grupul[colar Vasile Sav; O zi depoveste pentru copiiiroma[cani; Micu]a campioan\;Tinerii preocupa]i de soartamediului; Temelie pentru onou\ [coal\, la Horia; ClubulCopiilor `n ... dans; TrupaGONG love[te din nou; Popescu Ion, Scrieri

pedagogice; Rusu Dumitru, Vivat

profesores!; Jocul de-avacan]a;Rusu Liviu, Arc peste

timp 22 iunie 1941- 22 iunie2011;Tom[a Constantin, Un

crez didactic; Rememor\ripedagogice nem]ene; Vasilca Dumitri]a,

Lacrima {colii; Zaharia Mircea,

Recunoa[tere european\;

August- septembrie

Antologia RevisteiApostolul, George Bacovia -130; Brudaru Angela,

"Promovarea prin activit\]i ino-vatoare a egalit\]ii de [anse [ide gen..."; Lunga var\fierbinte; Formare profesional\pentru profesorii de francez\`n Belgia; Premii pentru"Artis"; Cojocariu Neculai,

Criza [i genera]ia pustiului;S\rb\toarea munteluiCeahl\u- s\rb\toarea vederiiluminii necreate;Corneanu {tefan, Va-

dana Gheorghe, Al 22-leaCongres al AGIRo; {coala,pus\ la zid;Dr\goi Mihaela, {coala

altfel [i la fel; Floroaia Mihai, Cre-

din]a `n via]\ [i promisiunileEvangheliei; Mar]olea Maria Da-

niela, Poenaru Elena Daniela,A fi sau a nu fi?;Munteanu Carmen Ni-

coleta Curs de formare `nBelgia: Using video to supportlifelong learning;Olaru Cleopatra, Opor-

tunit\]i de formare continu\pentru cadrele didactice;Opri[ Alexandru, Ca-

s\ nou\ pentru Clubul Copiilor;Debut literar matinal; Come-morarea MitropolituluiVisarion Puiu; La an nou ...preot nou!;Rusu Liviu, Povestea

unui Congres;T\rc\oanu Mihaela C\-

t\lina, Eurodidaweb- o nou\mobilitate de formare continu\

Comenius la Colegiul CalistratHoga[; Tom[a Constantin,

Gheorghe Teodorescu Kiri-leanu, un portret realizat deConstantin Bostan; Reme-mor\ri pedagogice nem]ene;}ig\u Gheorghe, Lim-

ba român\ corect\ [i curat\ se`nva]\ `n [coal\;Vasilca Dumitri]a, Aripi

de `nger;

Octombrie

Antologia Revistei A-postolul, Din alt\ lume- MihailSadoveanu; Bartolf Hedwig, Pro-

iectul Compas, pe perioadaverii;Brudaru Angela, Con-

federa]iile sindicale merg laBruxelles; Ne batem pentrudumneavoastr\; Profesorii, `nstrad\ de Ziua Educa]iei; "Banide liceu"; Simpozionul "S\ neamintim Holocaustul"; Rare[ul,pus pe fapte mari;Cojocariu Neculai, M\-

rul din gr\dina eternit\]ii;Testomania;Corneanu {tefan, Os-

pe]ie `n Basarabia; Dr\goi Mihaela, Tes-

tele ini]iale, utile dar insufi-ciente;Floroaia Mihai, Liceul

"La Salle" Pilde[ti- la ceasaniversar; ~ntre identitatena]ional\ [i toleran]\ reli-gioas\; Foit Sorin, Uniforme

[colare la Cartianu; Manolescu Nicolae,

Mihail Sadoveanu- 50 de anide nemurire; Opri[ Alexandru, La

gimnaziu p`n\ `n clasa a IX-a;Toamna s\rb\tori]ilor; {coalacu poet ...; {colile roma[cane,f\r\ num\r; "Atmosfera [i culo-rile toamnei" v\ pot aduce pre-mii!;Prepeli]\ Daniela, "De

ziua noastr\ ...";

Rusu Dumitru, Cu op-timism, despre [coal\; "B\i, l-ailuat?"; T\rc\oanu C\t\lina,

Noi experien]e europene laColegiul Na]ional "CalistratHoga[";Tom[a Constantin, Ple-

doarie pentru formarea omului`ntreg; Rememor\ri pedago-gice nem]ene;}ig\u Gheorghe, Gra-

matica Academiei (2005),DOOM (2005) [i necesitatea`nnoirii studiului limbii române`n [coal\; Vasilca Dumitri]a, Ci-

ne mai vrea s\ se fac\ azi`nv\]\tor `n România?; Logicatestelor ini]iale la logic\?;Zachman Mihaela, Am

ales [coala din România!

Noiembrie

Antologia Revistei Apos-tolul: Nicolae Iorga; Brudaru Angena,

ETUCE, solidar cu sindicateledin `nv\]\m`ntul românesc; Dela protestul spontan, lapichetarea MECTS; Ziua profe-sorului debutant; La Colegiul"Gheorghe Cartianu", proiectul"{coal\ `n produc]ie" finalizat;La Colegiul Na]ional deInformatic\, proiectul"YoungJournalists- Heralds ofTradition"; ParteneriateComenius `ntre [coli din

Suedia [i Neam]; {coalanem]ean\ la zi; O glum\ bun\:Uniforme pentru dasc\li, sub-ven]ionate de MECTS; Ciuc\ Valentin, Du-

mitru D. Bostan;Corneanu {tefan, Jo-

curile Fortunei, Doina GavriliuTeodoru; Cristea Marilena,

Tem\ pentru acas\; Dr\goi Mihaela, Tu

faci lista scurt\!Floroaia Mihai, Icoane

f\c\toare de minuni `nTransilvania; }iganii dinRomânia- o abordare istorico-geografic\;Opri[ Alexandru, Edu-

ca]ie extra `n [colile ro-ma[cane; Regal "Dan Puric" laRoman; Campioane, `n pre-mier\; Cristinel Prisacaru, laprima personal\ la Muzeul deArt\ Roman; Prepeli]\ Daniela, Scri-

soare c\tre Sadoveanu;Rusu Dumitru, Oglinzi

str`mbe; Avea dreptateCreang\?Tom[a Constantin, ~n

Neam], un nou membru alUniunii Scriitorilor: prof. Cezar}ucu; Rememor\ri pedagogicenem]ene;}ig\u Gheorghe, Re-

vista Asachi- 130 de ani deistorie; Vocabularul actual alna]iunii; Zaharia Mircea, Fru-

mos e `n noiembrie la Vene]ia;Spectacole mari, `n mont\rimici- Festivalul de teatru PiatraNeam], edi]ia a 26-a.

Decembrie

Amaicei Gheorghe,

Centenarul Asocia]iei ~nv\-]\torilor; Antologia Revistei

Apostolul: Memorabilul Petre}u]ea;Brudaru Angela, "Noi

r\m`nem pe baricade indiferentde piedici", interviu cupre[edintele FSLI Neam],Gabriel Plosc\; Liceenii de laHoga[ au m\r[\luit contracrizei valorilor; Concurs inter-na]ional de scurt-metraje "1 of7 Billion"; AmbasadoareaFinlandei a predat lec]ia depatriotism; Conferin]a de pro-gres a proiectului COMPAS;Tot Rare[ul ...; InfodebateOpen;Cojocariu Neculai, Un-

de s`nt, Doamne, z\pezile dealt\dat\?Dr\goi Mihaela, Cam-

panie FSLI: Educa]ia, pe locul I; Floroaia Mihai, Curs

de formare pentru cadreledidactice din `nv\]\m`ntul par-ticular nem]ean; Cuvinte pen-tru ascultare; Grigori Mirela Cris-

tina, Bursele de formare con-tinu\ Comenius; Irina Roxana Elena,

Parteneriat european; La[coala cu clasele I-VIII Oan]u,al doilea proiect multilateralComenius; Liiceanu Gabriel, Pe-

tre }u]ea; Opri[ Alexandru, Im-

pact de S\b\oani; Colindulromânesc, redivivus ...; Unregal dedicat colindului; Fes-tivalul "Doruri mu[atine", edi]ia2011; Popa Cristina Ale-

xandra, Concursul Interna-]ional de Interpretare Muzical\[i Coregrafie "Emanuel Ele-nescu";Popovici Adriana, Ele-

vul pseudo-cibernetic;Ro[anu Mariana, The

Energy Way;Rusu Dumitru, S\rb\-

tori fericite!; Plugu[orul pen-sionarilor;Tom[a Constantin, Ple-

doarie pentru formarea omului`ntreg; Rememor\ri nem]ene;}ig\u Gheorghe, Voca-

bularul actual al na]iunii, ter-meni politici.

(M.D.)


SUMARUL ANULUI 2011

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII


pre ce se `ndreapt\, atunci, interesulelevilor no[tri de azi [i, mai ales, demìne? ~n lipsa unui sistem axiologic`nt\rit prin confirmare social\, ceea cer\m`ne este pl\cerea. S`nt interesa]i deceea ce ì atrage, de ceea ce le ofer\ osatisfac]ie epidermic\, imediat\. De aici- atrac]ia pe care o exercit\ jocurile digi-tale, muzica simplist\ [i, maximum deimplicare intelectual\, filmele [i serialeleieftine. {coala nu mai intereseaz\. Iarcei pe care [coala ì intereseaz\ nu mai

s`nt c`[tig\torii vie]ii: vor fi devansa]i de cei cu opreg\tire sumar\ [i formal\, dar cu "pile".

S\ aib\, atunci, [i [coala partea sa de vin\pentru aceast\ `ndep\rtare a elevului deexigen]ele unei educa]ii-tip?

Ne afl\m la sf`r[itul - mai potrivit ar fi s\spunem `n pragul colapsului - societ\]ii de tipindustrial. Accentul pe industrializare a determinat,cum spuneam, supraproduc]ia, care a deplasataccentul pie]ei locurilor de munc\ spre sfera ser-viciilor - inclusiv `n domeniul informa]ional [i, apoi,

al informaticii, [i acesta aflat acum `n situa]ia dedumping. Pentru sus]inerea acestei structuri s-apracticat o politic\ macro-economic\ [i financiar\p\guboas\, care, iat\, se sparge `n capul nostru.Ce ì a[teapt\ pe elevii no[tri `n viitor? Care va fipia]a locurilor de munc\? Exact, ce va mai `nsem-na "munc\" `n deceniile imediat urm\toare? Pentruce s\-i preg\tim, `ncotro s\-i orient\m, c`nd, iat\,nu le putem da certitudini nici `n privin]a exame-nelor de sf`r[it de ciclu [colar? Ce anume s\-i`nv\]\m, spre ce s\ deplas\m accentul, pentru aavea certitudinea c\, dincolo de parcurgerea pro-gramei [colare, cele `nv\]ate la [coal\ le vor fi devreun folos `n via]\?

P\rin]ii no[tri au `nv\]at la liceu c`te opt ani delatin\ [i opt de greac\. Am f\cut cu to]ii `n liceu, bachiar [i la facultate, obiecte a c\ror relevan]\ pen-tru cariera noastr\ ulterioar\ a fost absolut nul\.Ne-au format memoria, g`ndirea logic\, disciplinamuncii, ne-au `mbog\]it procesele mentale. Dar penoi ne a[tepta, aproape cu obligativitate, un loc de

munc\. Pe ei ce ì a[teapt\?~nc\ din 1970, `n copil\ria ciberneticii, pe c`nd

computerul nici nu era recunoscut ca o poten]ial\alternativ\ la aproape `ntreaga suprastructur\social-economic\, Alvin Toffler nu se sfia s\ aver-tizeze:

"Ceea ce trece ast\zi drept `nv\]\m`nt (...) nueste dec`t un anacronism dezesperant. (...)Sistemele noastre de `nv\]\m`nt nici nu au reu[it`nc\ s\ se adapteze pe de-a-ntregul la epocaindustrial\ c\ [i apare, pe nea[teptate, `n fa]a lornevoia unei noi revolu]ii - revolu]ia supraindustri-al\. (...) C\ci vom constata c\ un `nv\]\m`nt cuadev\rat supraindustrial nu este posibil dec`t dac\deplas\m spre viitor concep]ia noastr\ despretimp." (subl. ns.)

Ne doare inima s-o spunem, dar sistemul nos-tru de valori, structurat prea mult `n descenden]ailuminist\ a importan]ei culturii generale este dejadep\[it; ba, s-o spunem deschis, [i pe vremeanoastr\ suferea de un anumit formalism.

Recunoa[te]i ast\zi c\ multe 'analize literare' lecopia]i din prefe]ele volumelor [i c\ multe rezolv\ride probleme le lua]i de la sf`r[it, din paginile cusolu]ii? Este adev\rat c\ noi citeam prefe]ele [ioperele [i c\, m\car, `ncercam s\ rezolv\m prob-lemele.

Mai are nevoie cet\]eanul viitorului de ap\trunde patetismul pove[tii de dragoste dintreHyperion [i C\t\lina sau dintre Allen [i Maitreyi?Mai are nevoie de aprofundarea calculului integral,de studiul civiliza]iilor minoice sau al celor arhaicedin Orientul Mijlociu? ~l mai intereseaz\ c`nd,dar\mite ce au scris Suetoniu, Shakespeare,Sartre sau Sorescu? C`nd a ap\rut [i c`nd adisp\rut Pangeea? Care este num\rul luiAvogadro sau binomul lui Newton? C`nd [i de ceau disp\rut trilobi]ii? M\rturisi]i sincer, dincolo deproblemele de specialitatea fiec\ruia, pe dum-neavoastr\ v\ preocup\ aceste informa]ii? Sau,cumva, "Actuala program\ analitic\ [i `mp\r]irea ei`n compartimente ermetice nu se bazeaz\ pe cer-cetarea aprofundat\ a necesit\]ilor umane con-temporane.

((ccoonnttiinnuuaarree `̀nn nnuumm\\rruull vviiiittoorr))

SElevul pseudo-cibernetic

Casa Corpului Didactic Neamtva `ncepe programul de formare"MANAGEMENTUL CLASEI DEELEVI".

Men]ion\m ca este un programmediu: 49 ore de formare - 13 credite.

Cursul cost\ 150 de lei care potfi pl\ti]i p`n\ la finalizare.

Dac\ dori]i s\ v\ `nscrie]i trans-mite]i un formular de `nscriere prin fax(0233/223885), prin e-mail (la [email protected]) sau v\ `n-scrie]i complet`nd formularul de `n-scriere online. (www.ccdneamt.ro/Inscriere cursuri).

Descrierea pprogramului dde ffor-mare: Managementul claseide elevi

* PPublic - ]]int\: Personaldidactic din `nv\]\m`ntul pre-universitar.

* DDurata: Program de for-mare continu\, din oferta deprograme a Casei CorpuluiDidactic Neam] datoratreformei, conf. art. 33, alin 2,din legea 128/1997; (programmediu: 49 ore de formare - 13

credite).* PPlanificarea mmodulelor ttema-

tice:- Modulul 1: Conceptul de mana-

gement; - Modulul 2: Managementulclasei; - Modulul 3: Componete alemanagementului clasei: manage-mentul con]inuturilor; - Modulul 4:Componete ale managementului cla-sei: managementul rela]iilor interper-sonale; - Modulul 5: Componete alemanagementului clasei: problemelordisciplinare;

Gabriela LLiviaCURP|NARUProfesor - metodist

C.C.D. Neam]

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

PPaagg.. 1122 APOSTOLUL ianuarie - martie 2012

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Gabriel PPLOSC| - ddirector ggeneral; FFlorin FFLORESCU - dirreecctorr ffonndatorr

Iosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc, GGheorghe AAMAICEI, GGabriela GGRIGORE.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, Constantin TTOM{A, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct,DDuummiittrrii]]aa VVAASSIILLCCAA,, MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA,, AA.. OOPPRRII{{ ((aappoossttoolluull__mmuussaattiinn@@yyaahhoooo..ccoomm)) - ssuubbrreeddaacc]]iiaa RRoommaann,, CCaarrmmeenn DDAASSCC||LLUU ((sseeccrreettaarr)),,

DDoriann RRADDU - ttehnnoredactare, ffoto.

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,

tel/fax: 222.53.32, Piatra NNeam]

Textele se pot trimite [i pe [email protected]

IN MEMORIAM

Un sufletde vioar\

~n zi de mare s\rb\toare, dup\slujba de transformare prin sfin]ire aapei `n aghiazm\, s-a ridicat `nv\zduh [i sufletul Domnului Profesor,

MARIAN {ERBAN(19.XII.1954 - 6.I.2012)

ca s\ completeze grupul b\ie]ilor vrednici [i frumo[i din cer.El `ntotdeauna se l\sa a[teptat, dar nicioat\ nu lipsea de la

`nt`lnirile vesele ale arti[tilor. Nu vorbea mult, dar spunea multe,aducea o stare de lini[te, de[i era mai tot timpul nelini[tit, induceasiguran]\ [i confort, calma spiritul cu c`te o vorb\ de duh sau cu unbanc nou [i bun.

Era profesor de vioar\ [i, mai nou, de teorie: sensibil, discret,cuminte, manierat, ne a[tepta `n curtea Liceului de Art\ t\cut, cu o]igar\ aprins\ [i un z`mbet trist, parc\ resemnat prea devreme [ipreg\tit pentru orice fel de soart\.

Era de-acolo! Era om de [coal\: talentat, r\bd\tor, tolerant,`n]elept, `n]eleg\tor cu to]i elevii, cald [i apropiat de to]i colegii.

Putea s\ asculte ca nimeni altul, te bazai pe ajutorul lui necon-di]ionat oric`nd, pentru c\ Marian nu [tia s\ spun\ "nu" nim\nui.

Poseda un fin sim] al umorului, care se armoniza `ntr-un modparadoxal cu firea lui melancolic\, ceea ce ì `nlesnea practicareaunei subtile ironii, ca prob\ a inteligen]ei. Era ceea ce genericnumim cu drag [i cu mult respect "prietenul nostru", f\r\ de careliceul r\m`ne mult mai trist.

Statornic [i fidel cauzei [colare tot mai tulburate de-at`teaschimb\ri, el ne-a `nv\]at cum s\ le lu\m pe toate-a[a cum vin,cum s\ plutim cu elegan]a unei lebede `n furtun\..., ne-a `nv\]at"mersul pe valuri `n picioare".

C`nd `l `ntrebam despre fetele lui, Alexandra [i Cristina, ìr`deau ochii cu tot cu musta]\, pentru c\ le iubea a[a de mult.

Dup\ o suferin]\ cumplit\, dar solemn\, lucid p`n\ `n ultimaclip\, s-a stins demn, `n patul din casa mamei lui, pe care-o trans-formase-ntr-o icoan\, cu ochii la poza nepo]elului Albert Mihai, decare era at`t de m`ndru.

F\r\ Marian, am r\mas mai singuri [i mai s\raci, pentru c\ aplecat dintre noi un OM BUN, un suflet de vioar\!

Aprindem o lumin\, ca un pios omagiu, pentru ca ~nainteMerg\torul s\-i c\l\uzeasc\ pa[ii sufletului lui bl`nd [i ne rug\m caBunul Dumnezeu s\ `l a[eze la un loc cu drep]ii, s\-l ierte [i s\-lodihneasc\ `n pace!

8 Ianuarie 2012 PPrrooff.. DDiiddaa VVAASSIILLCCAA

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLIIII IIII NNNNEEEEAAAAMMMMUUUULLLLUUUUIIII MANAGEMENTULCLASEI DE ELEVI

rau absolven]i de{coala Normal\.Tineri fiind, visau s\mearg\ la ]ar\, s\-ilumineze pe cei mul]i,l\sa]i de izbeli[te. {is-au dus. L-au ascul-tat pe b\tr`nul SpiruHaret, celebrul lorministru. Nu s-auru[inat c`nd au pusm`na pe coas\, furc\,

coarnele plugului. Nu s-auemo]ionat c`nd le-au explicat]\ranilor c\ "locul unde au v\zutprima dat\ soarele e sf`nt". ~l por]i`n inim\ toat\ via]a. S-au integratat`t de bine `n via]a celor mul]i`nc`t au devenit fiii satului. {i pen-tru c\, toat\ via]a am tr\it `ntreapostolii neamului v\ prezintc`]iva. Deosebi]i, nemuritori.

P`rloag\ NNicolae - `nv\]\tor[i director de [coal\ `n satul luiSavin ( S\vine[ti). Toat\ activi-tatea sa a fost legat\ de [coal\ [i

copii. Ajunge director `n zenitulmuncii lui pedagogice. ~i cuno[tipe elevi dup\ nume [i porecle.Sl\biciunea lui era o zg`tie decopil\ ager\ la minte [i silitoarela carte, ca Sm\r\ndi]a popii dinHumule[ti, colega lui Creang\.Porecla ei? Buricata, cum puneai`ntrebarea, se burica `n v`rfuldegetelor [i r\spundea. Mait`rziu, Buricata a ajuns `nv\-]\toare, ca Domnul. Care Domndup\ ce a ostenit s-a retras `ncimitirul satului, `mpreun\ cutovar\[a de via]\, `nv\]\toareaCocuta. Fo[tii s\i elevi, ast\zioameni gospodari, spun c\`nv\]\torii P`rloag\ s-au dus `nCer s\ alfabetizeze `ngerii. A[a ofi?

Filimon CConstantin alt\ le-gend\ a `nv\]\m`ntului nem]ean.A f\cut tandem cu `nv. GavrilescuDumitru la {coala din DumbravaVale. Cite[te: predare simultan\la clasele I-IV. A instruit [i educat

numeroase genera]ii. Vorbeaelevilor cu patos. Cam a[a: "Ave]io singur\ patrie, s-o iubi]i. S\ v\da]i via]a pentru ea. Restul ]\rilorde pe glob s`nt state. At`t ". A par-ticipat la r\zboiul de re`ntregire [ia sc\pat `ntreg. N-a ap\rut pelista celor 40 de apostoli ai nea-mului c\zu]i la datorie pentru eli-berarea Basarabiei, Bucovinei deNord [i }inutul Her]a. A tr\itintens, l\s`nd `n urma lui fapte,certitudini, `ndoieli, vise, regrete[i binecuv`nt\ri. P\rea nemul]u-mit tot timpul.

Velichi AAna - un munte devoin]\ [i speran]e. A f\cut navetatoat\ via]a. Venea de la Piatra cuautobuzul naveti[tilor. La S\vi-ne[ti cobora [i o lua per pedesapostolorum p`n\ la DumbravaDeal. Sat situat `n spateleCombinatului de ~ngr\[\minteAzotoase. Aici o a[teptau copiiis\-i `nve]e s\ citeasc\ [i s\ scrie.Zilnic b\tea 12 km dus [i `ntors.

~n cariera sa de apostol a tocit oc\ru]\ de botine. C`te ploi [iviforni]e au prins-o pe Doamna?Cel de Sus [tie. I-a ridicat cinevastatuie pentru sacrificiile sale?Nicidecum. ~nvin[ilor nu li seridic\ statui, nici busturi, ziceamarele Iorga. Iar pensionarii deazi s`nt ni[te `nvin[i. S`nt la peri-feria societ\]ii.

Lista oamenilor minuna]inumi]i apostolii neamului ar puteacontinua cu: Chebac MMaria,Cazacu CCornelia, CCociobanuEugenia, FFor]u EEcaterina [i, [i, [i.Numai c\ o parte din ei se odih-nesc `n ]intirimul satului. Auostenit. O dat\ cu plecarea lor adisp\rut o lume. Aten]ie, lumeaoamenilor minuna]i. Ce a r\mas`n urm\? Amintirile, vii, neofilite.At`t. C\ ast\zi mul]i apostoli s`ntatra[i de mirajul politic [i negli-jeaz\ catedra, nu-i bine!

Dumitru RRUSU

omânii nu mai citesc cu s`rg. Mai nou `[i citesc viitorulluminos `n za]ul ce[tii de cafea sau `n ghioc, ca Z\voran-ca. Alarmant e c\ nici \ia mici, [colarii, nu mai pun m`nape carte. Butoneaz\ zile `ntregi televizorul [i calculatorul.Au `nlocuit cititul, substan]a cu imaginea care ì scute[tede g`ndire. Fug de efort. O statistic\ recent\ ne arat\ c\mioriticii au `n apartamentele lor mai multe calculatoare [ilaptopuri dec`t frigidere. Normal. Lumea progreseaz\.Epoca cititului a apus. Apropo, sti]i ce `nseamn\ ICT?Informa]ie, tehnologie, comunicare. Cine le st\p`ne[tecap\t\ pa[aport de cet\]ean al lumii avansate. Cine batepasul pe loc, r\m`ne de c`rd.

Cum România este o ]ar\ mic\ cu probleme mari, prive[te cusperan]e spre viitor. Care viitor este blocat de o u[\ `nchis\, f\r\cheie. Cine deschide u[a? Tineretul studios de ast\zi, viitorul ]\rii.Numai c\ fiecare absolvent de facultate `[i are "nordul s\u". Un ]el `nvia]\. Superdotatul o taie spre ]\rile de farmec pline. Motiva]ia sa? "~n

]ar\ nu am ce face!" Nu mai e t`n\rul din perioada interbelic\ [colit laParis care dup\ absolvire `[i sufleca m`nicile [i `mpingea la carul ]\rii.Cine r\m`ne `n România? {mecherul de tranzi]ie. Descurc\re]ul curezultate modeste la `nv\]\tur\ dar cu coroni]\ la [coala vie]ii. Tipulcare a fraudat examenele la facultate [i a comercializat ]ig\ri [i vin `nc\minul studen]esc. Omul uns cu toate alifiile. Vocabularul s\u reduse format din vocabular pe[che[, plocon, bac[is. {tie s\ deschid\orice u[\ cu capul. {opte[te tainic mai - marilor s\i: "am un plic pen-tru dvs.", "vin din partea lui", "m-a trimis domnul…" {i, paradoxal,u[ile se deschid. Toate, chiar [i cele capitonate.

Cum s-a ajuns aici? V\ explic mintena[. Dup\ Decembrie ‘89, nus-a mai investit `n tineret, m`ndria ]\rii de alt\dat\. Reformarea [coliia `nsemnat pasti[area unor modele str\ine, pretinse grozave, care n-auavut lipici la români. Mini[trii Educa]iei au fost schimba]i ca [i ciorapiiiar unii au fost recruta]i dintre medicii ginecologi.

Dumitru RRUSU

{mecherul de tranzi]ie - FRAUDENS

sunat de ie[ire.Vl\du] scoate dingeant\ pache]elul cum`ncare.

Mmmm, bunicai-a preg\tit gustarealui preferat\: dou\banane [i napolitanecu ciocolat\. I-ar da[i lui Liviu, colegul luide banc\, o banan\c\ s-a dovedit un pri-

eten adev\rat. La testul dematematic\, problemele erauat`t de grele ... [i- c`nd i-a cerutprintre din]i [i `n spatele unuiacces de tuse s\-l ajute- Liviu al\sat cotul mai jos [i a `mpinsciorna, pe care scria, spremijlocul b\ncii [i-apoi ... a fostfloare la ureche s\ copieze re-zolvarea. Ce fericire s\ ai a[a unprieten! Ar face [i el orice s\-lajute la nevoie!

Va lua o not\ bun\ [i ì va

cere tatei, c`nd ì va da lucrareacu 9 sau 10 s\ o semneze, s\-icumpere un joc nou pentru cal-culator, din acela abia lansat pepia]\...

Acum i-ar da [i bunuluicoleg o banan\, dar acesta aplecat s\ vad\ ce face Daniela,sora lui dintr-a doua.

Aproape de fereastra clasei,copilul m\n`nc\ bananele [i ...ce s\ mai mearg\ p`n\ la co[ulde gunoi, arunc\, pe furi[, cojilepe geam. N-are cine s\-l vad\.Niciun profesor nu este `n clas\;fetele chicotesc `n ultima banc\,r\sfoind o revist\ mai deo-cheat\, iar b\ie]ii "au pus" de unfotbal, av`nd, pe post de minge,o sticl\ goal\ de pepsi. "Ce gus-toase s`nt napolitanele!"

Pauza s-a terminat. ~ncepeora de francez\, dar locul del`ng\ el r\m`ne gol. Niciodat\Liviu n-a chiulit de la vreo or\.

Ce s-o fi `nt`mplat? Se aude dince `n ce mai puternic: niii-nooo,niii-nooo, niii-nooo. E salvarea,pentru ce s\ fi venit? ~n sf`r[it,zgomotul ei agasant a disp\rut.~n clas\ intr\ diriginta. O roag\pe profesoara de la catedr\ s\-ipermit\ s\ fac\ un anun]."Dragiimei, colegul vostru, Liviu, asuferit un accident grav: un trau-matism cranio-cerebral. A venitsalvarea [i l-a dus la spital.George, te rog, dup\ ore s\-istr`ngi c\r]ile [i caietele, s\ i leduci mamei lui acas\, pentru c\tu e[ti prietenul lui cel mai bun."

Dup\ mas\, cu geantacolegului `n m`na dreapt\, sun\prelung la u[a apartamentului `ncare locuie[te Liviu. Sedeschide. Mama prietenului s\uapare cu ochii pl`n[i, palid\,`ngrijorat\.

- S\rut m`na! Am aduslucrurile lui Liviu. ~mi pare foarter\u de ce s-a `nt`mplat, dac-a[[ti cine l-a lovit, nu m-a[ l\sap`n\ nu l-a[ r\zbuna! I-a[ ar\taeu derbedeului care i-a f\cut r\ucelui mai bun prieten al meu!

- Nu, nu l-a lovit nimeni,r\spunse stins mama. Aalunecat. A alunecat pe o coaj\de banan\, aruncat\ de cineva,nu se [tie de cine, pe fereastr\.Tu n-ai fi f\cut a[a ceva, dragulmeu, doar te cunosc, e[ti unb\ie]el educat ...

Dou\ [iruri de lacrimi vino-vate izvor\sc din ochii copilului.

- N-am vrut, `ng`n\ abiaauzit printre suspine, n-am vrut!

- Sigur c\ n-ai vrut s\-]i [tiiprietenul la spital, doctorii spunc\ are [anse s\ scape, dar,probabil, va fi ]intuit `ntr-unscaun cu rotile. Nu [tiu cine ar fiputut zv`rli cojile acelea bleste-mate, oare nu s-a g`ndit la con-secin]ele faptei sale ....

"Nu, nu s-a g`ndit" repetaGeorge ̀ n g`nd, cobor`nd sc\rile.Ar fi vrut s\ `ntoarc\ timpul`nd\r\t, dar lucrul acesta eimposibil.....

ianuarie 2012, pprrooffeessoorr,,

MMoonniiccaa CCRRIISSTTEEAA

Nu, nu s-a g`ndit!"Oricce ee[ecc ppe ccaare ll-aam aavut,, ooricce ggre[eli ppe ccaare lle-aam

f\ccut .... aau ffosst uurmaareaa uunor ffaapte ff\r\ jjudeccaat\"Bernard M. Baruch

E

R

A

CCCCuuuuvvvv `̀̀̀nnnntttt cccc\\\\ttttrrrreeee cccciiiittttiiiittttoooorrrr

revista apostolul nr. 143

Education