SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 144aapprriilliiee 22001122

http://apostolul.slineamt.ro

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL(n. 11 aaprilie 11881, RR\[inari - dd. 77 mmai 11938, CCiucea)

fost un poetromân, arde-lean, politiciande extrem\dreapt\, (pro-nazist, mason [iantisemit) [iprim-ministrulRomâniei de la28 decembrie1937 p`n\ la 11

februarie 1938. Membru alAcademiei Române dinanul 1920.

„Patriotismul este `n inimile sincere, `n afar\ de orice ten-din]\ politic\, un sim]\m`nt adev\rat [i ad`nc, [i `ntruc`t esteastfel, poate fi, `n certe `mprejur\ri, n\sc\tor de poezie. [i `nasemenea `mprejur\ri excep]ionale ne pare a se afla autorulnostru, c`nd `ntr-o parte a poeziilor sale reprezint\ [i rezum\iubirea [i ura, durerile [i speran]ele unui neam amenin]at `nexisten]a sa”.

Titu MMAIORESCU

OCTAVIAN GOGA

Anainte de 1912, anulconstituirii Asocia]iei~nv\]\torilor dinJude]ul Neam] casec]ie a Asocia]ieiGenerale a ~nv\-]\torilor din Româ-nia, preg\tirea at-mosferei prielniceunei astfel de organi-za]ii era de mult

`nceput\.Aceast\ preg\tire se datora

`n primul r`nd `nv\]\torilor de peValea Bistri]ei, care `l aveau `nfrunte pe Mihai Lupescu (1861-1922), `nv\]\tor model, `nzestratcu o mare energie creatoare [i

cu o deosebit\ capacitate orga-nizatoric\.

P`n\ a fi legiferate „cercurilorculturale", el aduna pe ̀ nv\]\toriide pe Valea Bistri]ei [i le f\ceacunoscute nout\]ile din dome-niul `nv\]\m`ntului primar [idespre Asocia]ia General\ a~nv\]\torilor din România, carefunc]iona `nc\ din anul 1898 [icare a avut primul congres laPloie[ti.

Primul pre[edinte al Sec]ieiJude]ene Neam] a fost`nv\]\torul Leon Mrejeriu (n. 10.02. 1879, Cot`rga[, Bro[teni,Neam]-d.14. 05. 1945, Mizil),fost elev al lui Mihai Lupescu.

Leon Mrejeriu, `mpreun\ cual]i colegi din acea vreme, `ntrecare, amintim pe ConstantinFedele[, mort `n Primul R\zboiMondial, Alexndru Ionescu,Constantin Scut\r\scu, IoanRadu [i mul]i al]ii au constituit,,Asocia]ia ~nv\]\torilor Nem]eni"care a fost printre primele dinRomânia. Asocia]ia avea [i areun caracter (scop) pe care [i l-ap\strat accentu`ndu-l p`n\ ast\zicu totul deosebit de al altor orga-niza]ii profesionale [i anume:Solidarizarea [i organizarea`nv\]\torilor `ntr-o comuniune nueste [i nu a fost numai m\surade ap\rare [i dob`ndire de drep-turi [i avantagii, ci este colabo-rarea tuturor spre a se puteag\si [i folosi cele mai potrivitemijloace pentru educarea copi-

ilor neamului [i poporului român. ~n toate activit\]ile membrii

asocia]iei, educatoare, `nv\-]\tori, profesori nu au discutatnumai probleme care `i privescpe ei, `n interesele lor personale,au discutat [i au dezb\tut pro-bleme de interes ob[tesc, na-]ional, pedagogic [i social.

Prin c`te a trecut neamulnostru [i la c`te a fost martor,Asocia]ia a ie[it mai mare [i mai`nt\rit\, `nc`t ast\zi dup\ o sut\de ani de existen]\ ea se poatem`ndri cu rezultate remarcabile.

ProfesorGheorghe AAMAICEI,

pre[edinte al Asocia]iei~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]

(ccontinuaare `̀n ppaag. 44)

CREANG| - APOSTOLUL"Lummeea aasta ee ppee ddos, ttoatee mmeerrgg ccu ssusu-nn jjos: ppu]inni ssuiee, mmul]i

ccoboarr\, uunnul mmaccinn\ lla mmoarr\. {{-aapoi aacceel uunnul aarree aatunncci pp`̀inneea, [[iccu]itul [[i ttaiee ddee uunndee vvrree [[i cc`̀t `̀i pplaccee, ttu ttee uui]i [[i nn-aai ccee-ii ffaccee"

u am rezistat s\pun acest frag-ment `n des-chiderea prezen-tului memento, `nciuda prea pu]ineisale leg\turi curestul, pentru rele-van]a pe care ocap\t\ el, `nprezentul refe-

ren]ial. Dar eu despreCreang\ - apostolul vreau s\v\ vorbesc, despre straniulm\r]i[or prins `n pieptulsim]irii române[ti de 1 Martie1837. Au trecut, iat\, [apte p\trimi de veac.

...Al cui apostol a fost Creang\? Mai `mi vines\ spun - al lui Eminescu. Marea genera]ie a cla-sicilor junimi[ti, Slavici, Caragiale, Creang\,adu[i de intui]ia poetului la cenaclu, au perpetu-

at peste decenii, mult dup\ moarteaacestuia, nu numai memoria sa [i oadora]ie f\r\ margini, dar [i obsesiaperfec]iunii `n crea]ie. Dar Creang\a fost mult mai mult dec`t at`t.

O, da, a fost, a[a cum s`ntemnoi to]i, un apostol al lumin\riimin]ilor tinere, al "iezi[orilor" dinmahalaua P\curarilor, spre care`nota zilnic prin noroaiele Ia[ilor [ic\rora le spunea, cu familiar\ apos-trof\ `n loc de profesoral\ impor-tan]\: "m\, ]`c\, ia treci la tabl\ [i f\pe cr\c\natul (M) [i peburduh\nosul (B)". A[a l-a g\sit unrevizor [colar cu ochi de noapte [i

fruntea de r\s\rit de lun\:"M\ recomand - Mihai Eminescu".

...{i copil\ria fiec\ruia dintre noi s-a luminatca de zorii tr`mbi]a]i de coco[i peste apa Ozanei.

A fost un apostol al c\r]ii, al iubirii de [coal\,

a[a cum a `nv\]at, nu de la "metecul" cartofor dela F\lticeni, ci de la B\di]a Vasile, cel "cuminte,harnic [i ru[inos ca o fat\ mare", de la profesorul"Nicolai Nanu, de la [coala lui Balo[ din Bro[teni"[i mai ales de la p\rintele profesor Isaiia Duhu;poate [i de la al]i dasc\li cu drag de carte. A fostun apostol al `nv\]\m`ntului ra]ional [i logic, `ndispre]ul frazelor gongorice care-i z\p\ceaumintea bietului Tr\snea (care, apropo, a ajunspreot, conform document\rii lui C\linescu). Ascris abecedare, c\r]i de citire, metodici depredare pentru clasele primare care s-au folositdecenii la r`nd. Cu destul\ acrimonie, colegiiredactori m\rturisesc obsesia sa pentru muncabine g`ndit\, pentru limba român\ care s\ suneromâne[te: era capabil s\ repete un ceas [i maibine o propozi]ie care nu i se p\rea bine con-struit\: "Din in, ca [i din c`nep\, tot p`nz\ seface". A fost un apostol al lucrului bine [i cu jude-cat\ f\cut.

A fost un apostol al bunului-sim] [i al ome-

niei, nu doar `mpietrind "caracuda" junimist\ cucomentarii care vitriolau snobismul unora, dar, lao adic\, neezit`nd s\-[i croiasc\ zdrav\n, ̀ n plin\strad\, cu b\]ul greu de corn, unicul fecior care,m`ndru de uniforma sa de proasp\t elev-ofi]er, sedep\rta st`njenit de tat\l care st\tea de vorb\ cuun m\tur\tor.

A fost un apostol al neamului, implic`ndu-secu pasiune [i cu ironia sa inimitabil\ `n politic\,martore ne s`nt versurile lui Iacob Negruzzi,viitorul s\u coleg de la "Junimea". A fost implicat`n mi[carea separatist\, condus\ de un impor-tant ierarh, atunci c`nd i s-a p\rut c\ Moldova aie[it p\c\lit\ din unirea cu Muntenia. A avuttriste]ea s\ vad\ acela[i ierarh, `n urma unorsfor\rii, aprob`nd excluderea sa, biet diacon care`nghi]ise at`tea, din cler.

...{i tot mai r\m`n at`tea de spus.

Ada PPOPOVICI(ccontinuaare `̀n ppaag. 88)

N

F\r\ `̀ndoiaal\ nne aafl\m `̀n ffaa]aa uunui eeveniment mmemoraabil. NNimeni nnu`mpline[te `̀n ffieccaare zzi oo ssut\ dde aani. AAssocciaa]iaa ~~nv\]\torilor ddin NNeaam] aa bbifaat,,aal\turi dde aalte ffaapte dde sseaam\,, [[i aacceaasst\ pperformaan]\. PPrimul eei mmerit eesste dde aasse ssupraapune `̀n mmaare mm\ssur\ ggloriei `̀nv\]\m`ntului rromânesscc,, uurm\torul,, iime-diaat - ssaau,, ppoaate,, cchiaar mmaai iimportaant ddecc`t pprimul - eesste aaccelaa dde aa ddevaanssaa ccoti-diaanul pprin gg`ndire ttemeinicc\,, pprin oorgaanizaare rriguroaass\,, pprin pperccepereaa ssenssibil\aa rreaalit\]ilor mmomentului [[i pprin rrezultaate ,, dde ccele mmaai mmulte oori,, dde-aa ddreptulexccep]ionaale.

Assocciaa]iaa ~~nv\]\torilor nnu aa ffosst [[i nnu eesste ddoaar oo oorgaanizaa]ie dde bbreaassl\. EEaaaa ppledaat nnu ddoaar ppentru CCaarte,, cci [[i ppentru PPaatrie [[i ss-aa jjertfit eefecctiv aat`t llaa ccaa-tedr\ cc`t [[i `̀n ttraan[ee. LLeg\turile ppe ccaare AAssocciaa]iaa lle ccultiv\ [[i `̀n pprezent ccuBaassaaraabiaa ss`nt oo ddovaad\ cc\ llecc]iaa `̀naaintaa[ilor aa ffosst bbine `̀nv\]aat\.

Din pp\ccaate nnu ttraaverss\m cceaa mmaai ssenin\ pperioaad\ ddin iisstoriaa RRomâniei.N\d\jduim cc\,, aaflaat ppe mm`ini dde iisspraav\,, sstindaardul `̀nv\]\m`ntului nnem]eaan vvaareu[i ss\ mmobilizeze [[i ss\ bbiruie oocceaanul dde pprosstie,, iinccon[tien]\,, ffaarisseissm [[inep\ssaare ccaare nne `̀ncconjoaar\.

{i,, `̀n nnumele aaccesstei ccredin]e,, ssaalut\m ccu ddraagosste [[i ccu rreveren]\Centenaarul AAssocciaa]iei ~~nv\]\torilor ddin jjude]ul NNeaam]!

Gabriel PLOSCA, pre[edintele SLLICS Neam] Mircea ZAHARIA, redactor [ef, revista Apostolul

CENTENARUL ASOCIA}IEI~NV|}|TORILOR

din jude]ul Neam] Un secol de activitate

Motto:CCiinnee `̀nnaall]]\\ ppee `̀nnvv\\]]\\ttoorr `̀nnaall]]\\ `̀nnssuu[[ii NNaa]]iiuunneeaa..

(Diesterweg)

~

ULTIMA OR| LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL aprilie 2012

„B\t\lia” grada]iilor…acan]\, vacan]\, numai c\ pentru cei mai merito[i din-tre dasc\li grijile nu au `ncetat cu totul, "b\t\lia"grada]iilor de merit fiind `n toi, p`n\ [i-n s\pt\m`napascal\ a ortodoc[ilor. Mirajul unui "ban `n plus" laleaf\, vreme de cinci ani,`i face pe ipoteticii c`[tig\toris\ lege zile [i nop]i de nesomn. "A concepe un astfelde dosar, necesit\ foarte mult\ munc\! Este nevoie defoarte multe dovezi care s\ demonstreze c\ cel careopteaz\ pentru o grada]ie de merit o merit\ pe deplin.La noi `n [coal\ avem depuse multe dosare, respectivde la <<Vasile Sav>> s`nt 11 cadre didactice , plus altetrei venite de la {coala <<Carol I>>, din cartierulNicolae B\lcescu, care este structura noastr\, toate

fiind cu poten]ial maxim pentru a se num\ra printre beneficiarii ceurmeaz\ a fi stabili]i la nivelurile superioare", a declarat Prof.Adriana Dr\ghici, director la Grupul {colar "Vasile Sav" Roman.

Dincolo, `n tab\ra candida]ilor la grada]ii, atmosfera a fost`ncins\ p`n\-n ultima zi ̀ n care s-au putut depune dosarele la nivelulstructurilor de baz\. "Sper s\ fie cu folos toat\ alerg\tura, toat\aceast\ zbatere pe care o facem pentru a recupera, practic, dinveniturile pe care le aveam `n urm\ cu doi ani ca profesor. Odiplom\, o str`ngere de m`n\, chiar gratitudinea elevilor [i adesea ap\rin]ilor - toate acestea constituie o recompens\ pentru tot ceeace faci. Dar nu bani. Prin tot ceea ce fac `n munca mea la catedr\nu caut s\ fiu r\spl\tit\ `ntr-un fel anume, `ns\ dac\ legea permiteo astfel de competi]ie, cu beneficiile de rigoare, mi- am spus <<dece nu ?!>>", a m\rturisit o profesoar\ cu state vechi la catedr\ .Asta doar, cum spunea domnia- sa, "dac\ selec]ia se va face dup\ceea ce con]ine dosarul, f\r\ a mai puncta [i alte… criterii"!

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIrofesorul Emil Bucure[teanu, cunoscut cititorilor no[tri princolabor\rile sale de-a lungul anilor, dar [i prin referirile noas-tre la c\r]ile sale, ne propune o nou\ carte PPrroopprriieettaatteeaa eessff`̀nntt\\ -, `n care [i-a propus s\ roman]eze o perioad\ str\b\-tut\ de România `n a doua jum\tate a secolului al XX-lea [i`n primii ani ai noului mileniu.

PPrroopprriieettaatteeaa ee ssff`̀nntt\\ este, de fapt, istoria unui sat, locali-zat de autor `n Moldova de Mijloc, `n localitatea Valea Oilordin Jude]ul Neam], din aceast\ zon\ mai fiind pomenite [ialte localit\]i: Piatra-Neam], Bicaz, Roman, Tazl\u, Borca,Buhu[i [. a. Protagoniste s`nt dou\ familii de ]\rani, Zavalichi[i Buzalichi, prezentate ̀ ntr-o trecere rapid\ a celor trei gene-ra]ii (Ion [i Gheorghe, veterani din Primul R\zboi Mondial,

feciorii acestora, Ghi]\, brigadier la sectorul zootehnic, Ion, brigadier lasectorul vegetal, ale gospod\riei agricole colective, [i copiii lor: Dan [i,respectiv, Raluca) de la sistemul capitalist la perioada de cooperativizarea agriculturii din anii de dictatur\ comunist\, de dup\ cel de Al DoileaR\zboi Mondial, [i, dup\ 1989, `napoi la capitalism, dar, de data aceas-ta, unul s\lbatic, cu totul diferit de cel din urm\ cu jum\tate de secol.

Este o carte-document a unei perioade istorice reconstituite dinamintirile unui martor ocular, amintiri decantate `n timp [i a[ternute `npagin\ literar\ la senectute, cu deta[area pe care o ofer\ autorului v`rsta`n]elepciunii. ~n canavaua c\r]ii, s`nt inser]iate momente principale dinanii de transformare socialist\ a agriculturii, de la trecerea p\m`ntului "dinproprietatea `n dev\lm\[ie `n proprietatea `ntregului popor, deci anim\nui", la rezolvarea "problemelor teritoriale de pe malul P`r`ului Oilor"(a se citi, pretext de ceart\ `ntre vecini), ac]iune realizat\ doar `ntr-un ande "oamenii `n ro[u". Cititorul afl\: cum s-a f\cut colectivizarea, prin

l\murirea ]\ranilor de c\tre muncitorii veni]i de pe [antierul Hidrocentraleide la Bicaz; cum `ncercau ]\ranii s\ se opun\ colectiviz\rii fugind `np\duri, `n unele locuri, intervenind armata [i f\c`ndu-se arest\ri; cum s-arenun]at la cai; cum s-a desf\[urat adunarea celor 11. 000 de ]\rani,organizat\ cu prilejul `ncheierii procesului de colectivizare (1962) sau

lucr\rile Congresului al XIV-lea al P. C. R., dar [i cum s-a desf\[uratRevolu]ia din 1989 ("Azi la Timi[oara m`ine `n toat\ ]ara"); afl\: desprepractica agricol\ a elevilor; despre `mpotrivirea unui mare activist de par-tid ca Ceau[escu s\ fie reales la Congres (aluzie la un fapt real: propu-nerea lui Constantin P`rvulescu ca Ceau[escu s\ nu mai fi reales `nfunc]ia suprem\, la Congresul al XII-lea, `n 1979); certurile oamenilor dela p\m`nt,, dup\ 1990, ca [i `nainte de colectivizare, pentru ca, `n final,s\ fie pus\ `n discu]ie z\d\rnicia zbaterilor omene[ti. Astfel, Li]a, dup\ cei-a ]inut lum`narea celei mai bune prietene, Ti]a, plec\ spre cas\ trist\.Se a[ez\ pe cap\tul pun]ii subiectul certurilor dintre cele dou\ familii, cupicioarele aruncate deasupra firicelului de ap\ limpede ce curgea lini[tit,m`ng`ind pietrele.

- De c`nd or fi? De c`]i ani le-o fi sp\lat apele? {i nou\ nu ne trebuie

nici m\car o piatr\ dup\ ce murim. {i ne-am certat pentru o bucat\ deprund. {i c`te pietre s`nt de care nimeni n-are nevoie.

Nu s`nt uitate nici anumite personalit\]i (Constantin Matas\, "popacare s-a l\sat de cele sfinte [i s-a apucat de arheologie"), persoane cufunc]ii `n aparatul de partid sau profesori, ale c\ror nume, de[i anagra-mate, s`nt u[or de recunoscut, de c\tre cei care i-au cunoscut `nainte de1989: secretari ai comitetului jude]ean, S\nuce [i Hanuga, profesorul}ibuncu [. a.

Ca [i `n romanele precedente, Emil Bucure[teanu are acela[i felh`tru de a relata faptele, `n spiritul naratorului popular, folosind ingredien-tele stilului oral al nara]iunii, `n special, vocabularul graiului moldovenesc.

De[i `n numai o sut\ de pagini de text, relatarea faptelor ce alc\tu-iesc o imagine a vie]ii rurale din România, pentru mai bine de o jum\tatede secol, este f\cut\ ̀ n ritm alert ca ̀ n succesiunea momentelor unui sce-nariu cinematografic, autorul d`nd dovad\ c\ este st\p`n pe diferitelemodalit\]i de alc\tuire a unui text literar `n proz\, pe l`ng\ nara]iunea pro-priu-zis\, eviden]iindu-se alc\tuirea succint\, din tu[e pu]ine, dar sigure,a portretelor unor personaje (Mo[ Ilie[, Li]a, Ti]a, Dan) [i, mai ales, a dia-logului condus cu iscusin]\, [i cu grija ca vocabularul folosit de diferi]i in[is\ fie adecvat profesiei, func]ie [i preg\tirii intelectuale ale fiec\ruia.

PPrroopprriieettaatteeaa ee ssff`̀nntt\\ este un roman document ce trebuie citit de c\trecei ce au tr\it acele timpuri, dar mai ales de c\tre cei care vor afla astfelo imagine a comunismului, mai aproape de adev\r. La urma-urmei, oimagine din via]a oamenilor a[a cum a fost [i va fi mereu, cu sui[uri [icobor`[uri, cu bucurii [i necazuri, o via]a pe care, oric`nd [i oriunde,merit\ s\ o tr\im.

Constantin TTOM{A

n fiecare an, pe 25 martie, deBuna Vestire, cum nu se puteamai frumos, roma[canii maipoart\ `n suflet o s\rb\toare -aceea a patriarhului culturiiroma[cane, profesorul Gh. A.M. Ciobanu fiind unanimrecunoscut drept `nt`iul `ntrecei de stripe c\rtur\reasc\ dinurbea la care, tot `n luna luim\r]isor, au pus voievoziitemelie.

Profesor `ntre profesori, reper `ntregenera]iile de romanvodi[ti de ieri [i deast\zi, scriitorul, eseistul [i criticul de art\Gheorghe A. M. Ciobanu marcheaz\ deoarece decenii fiin]area spiritualit\]iiRomanului, oferindu-le celorlal]i, murito-rilor de r`nd adic\, briliante lumin\toarede inim\ [i de minte, prin opera [i prinprezen]a f\r\ egal a Domniei sale...Supranumit pe drept cuv`nt patriarhul cul-turii roma[cane, Gheorghe A. M. Ciobanus-a impus prin modalitatea de a d\ruicuno[tin]ele [i rodul puterii sale demunc\ oamenilor din [i de peste hotarulurbei mu[atine pentru care a fost [i var\m`ne o figur\ emblematic\..

Omniprezent la toate manifest\rileculturale - `n Roman [i `n toat\ Moldova -domnia- sa a readus [i readuce, picur`nddin sufletul s\u, muzica marilor valori uni-versale, dar [i a celor române[ti. Sute decomunic\ri, `nso]ite de demonstra]ii muzi-cale, au `nc`ntat de-a lungul anilor elevii [istuden]ii, determin`ndu-i `n mod discret s\`n]eleag\ bog\]ia spiritual\ a crea]iilorapar]in`nd clasicilor, romanticilor [i con-temporanilor.Un moment emo]ionat alanivers\rii de la finele lunii martie a fost [i

vizita unui alt remarcabil profesorroma[can, Dan Lauren]iu Leoreanu, carei-a adus ,, omagiul comunit\]ii c\reia ilus-trul c\rturar i-a dat o parte din str\lucireaultimelor decenii, vegheat cu vrednicie deD-na. prof. Elena Ciobanu, r\mas\ lar`ndu-i `n galeria de aur a romanvodi[tilorde odinioar\".

La cei aproape 90 de ani ai s\i, cubucuria-i molipsitoare, dar [i cu umorul [imodestia recunoscute de-acum, `nt`iul`ntre c\rturarii urbei mu[atine a spus:

"Mie `ntotdeuana `mipl\cea s\ citez filmul<<Opri]i planeta, vreau s\cobor>>, [i, pentru c\-mipl\cea sintagma asta,spuneam adesea <<Opri]iplaneta, vreau s\r\m`n>>... Acum, dincolode toate acestea, a[ vreas\ spun c\ este o bucuries\ fii pe planet\, o bucuries\ se bucure planeta c\ aifost [i tu pe ea, c\ ai…c\lcat-o `n picioare, [i obucurie pentru planet\ s\-[i deschid\ bra]ele [i s\ teprimeasc\ `n lini[tea ei"…

La mul]i ani „patriarhului” culturii roma[cane!

Ziua Romanului,la m`na dasc\lilor

i `n acest an, manifestarea dedicat\ primei atest\ri docu-mentare a municipiului a fost dominat\ de amploareasesiunii de comunic\ri [i referate riguros intitulat\ "Din isto-ria ora[ului Roman: 620 de ani de la prima atestare docu-mentar\". ~n ziua de 30 martie, la manifestarea g\zduit\de "Sala Unirii" a Muzeului de Istorie au fost prezen]i culucr\ri care au captat aten]ia auditoriului profesori din [co-lile roma[cane, oaspe]i sosi]i din alte localit\]i,sau chiarpersonalit\]i culturale de marc\, printre care s-a num\rat [iProf. Dr. Vasile Ursachi fostul director al prestigioasei insti-tu]ii roma[cane care a g\zduit evenimentul `n discu]ie.

Spicuind din programul manifest\rii , ar fi de remarcatdintre profesorii roma[cani deja consacra]i ca prezen]\ laacest gen de ac]iuni nume precum Carmen Elena Diaconu

("Pu]ini s`nt ale[ii"), Constantin Adamovici ("In memoriam: Mihai Simion- Pictorul lini[tii"), Monica Pescaru, (spicuiri din presa de demult), PetruFlenchea (Romanul de alt\dat\) sau Petrea Pavel, cel care a vorbitm\iastru despre "Sf`nta" de la Trife[ti, respectiv icoana f\c\toare deminuni care `nnobileaz\ Biserica "Sf. Nicolae". Ar mai fi de re]inutnumele lui Adrian Ciobanu, [ef sec]ie muzeal\ Roman, MihaelaCiobanu, muzeograf la Muzeul de Art\, Minodora Ursachi, un nume cugreutate `n mi[carea cultural\ roma[can\ din ultimele decenii, C\t\linaIvan, muzeograf la Muzeul de {tiin]ele Naturii. Acest [ir de nume [i depersonalit\]i a fost `ntregit de prezen]a la manifestarea din 30 martie a`nt`iului dintre c\rturarii roma[cani, Prof. Gheorghe A.M. Ciobanu, [i nu`n ultimul r`nd a primului gospodar al urbei, Prof. Dan Lauren]iuLeoreanu.

Drag\ tuturor roma[canilor,aceast\ manifestare anual\ a avutacum semnifica]ia unui eveniment special. Certificatul de na[tere alurbei dintre Siret [i Moldova, hrisovul de danie semnat de Roman IMu[at, la 30 martie 1392, unul dintre cele mai importante documentede la sf`r[itul secolului al XIV-lea,rotunjind o v`rst\ venerabil\ ce merit\a fi comemorat\ din plin.

Tradi]ia româneasc\ `nprogramul „{coala altfel”

rogramul "{coala altfel" a adus `n [colile roma[cane oanima]ie peste a[tept\ri,mobiliz`nd toat\ suflarea, dela micu]ii din gr\dini]e [i p`n\ la liceeni, `n ac]iuni caremai de care mai inedite , unde, cel mai adesea, au fostprezente [i cadre didactice sau personalit\]i alemunicipiului.

Una dintre ac]iunile cu mare priz\ la public, care avizat segmentul elevilor de liceu, s-a desf\[urat lamijlocul s\pt\m`nii rezervate acestui program `n Casade Cultur\ din Roman, combatan]ii `ntrec`ndu-se `ncontextul celei de a treia edi]ii a manifest\rii culturale"De la Dragobete la S\rb\toarea Rusaliilor - Tradi]ie [i

legend\ la români", ini]iat\ de c\tre prof. Dan Lauren]iu Leoreanu,primarul municipiului. Cu acest prilej liceenii roma[cani au avutocazia s\ demonstreze c`t de bine cunosc tradi]iile populareromâne[ti, c`[tig\torii din acest an fiind membrii echipajului de laGrupul {colar "Vasile Sav". Dar, dup\ cum a afirmat edilulRomanului la festivitatea de premiere "to]i cei prezen]i au fostc`[tig\tori" prin abordarea acestui gen de `ntrecere cu specificstrict autohton.

Anima]ia din s\pt\m`na cuprins\ `ntre 2 - 8 aprilie a pusst\p`nire [i pe celelalte institu]ii de cultur\ din urbea mu[atin\ careau cunoscut un aflux de public f\r\ precedent. "Am fost pl\cut sur-prins s\ constat apetitul elevilor pentru tot ceea ce `nseamn\spa]iu cultural [i sincer m\rturisesc c\ nu m\ a[teptam chiar laat`]ia vizitatori. M\ bucur, de asemenea, c\ am reu[it ca la toatecele trei institu]ii muzeale din municipiu s\-i ̀ nt`mpin\m pe elevi culucruri interesante [i am putut citi pe chipul lor bucuria de a ne fitrecut pragul", a spus Adrian Ciobanu, [ef Sec]ie Muzeistic\Roman.De un succes aparte s-a bucurat [i expozi]ia intitulat\"Fluturi [i petale" organizat\ la Muzeul de {tiin]ele Naturii, `ns\, `naceast\ perioad\, at`t s\lile Muzeul de Istorie, c`t [i cele aleMuzeul de Art\ s-au dovedit ne`nc\p\toare.

Tr\g`nd o linie dup\ s\pt\m`na cu "{coala altfel, pot spune c\ecourile au fost peste m\sur\ de favorabile acestui program pecare [i elevii, dar [i educatorii `l doresc [i pentru la anul. "A fost`ntr-adev\r o s\pt\m`n\ `n care s-a f\cut [coal\ <<altfel>>, `ncare au predominat ac]iuni dintre cele mai diversificate, de lacur\]enia `n parcul ora[ului, p`n\ la excursii [i vizite la institu]iilede cultur\, sau ac]iuni organizate exclusiv de c\tre elevi, lucruricare ne-au surprins `n cel mai pl\cut mod. Sper\m ca dup\ acestsucces, programul s\ fie men]inut `n structura anului [colar viitor,iar cu experien]a dob`ndit\ anul acesta s\ putem performa [i maibine" a spus Prof. Mihai Armanu, directorul {colii "MihaiEminescu" din Roman.

P ~

V{

P

Grupaj dde AA. OOPRI{

UN ROMAN DOCUMENTNNoott ee ddee ll ee cc tt oo rr ::

aprilie 2012PPaagg.. 33APOSTOLUL

{COALA NEM}EAN| LA ZI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

„Roman Vod\”, gazda unuisimpozion de anvergur\

a finele lunii martie, Colegiul Na]ional "Roman-Vod\" ag\zduit cea de a III-a edi]ie a unei manifest\ri de anver-gur\ interna]ional\, respectiv Simpozionul cu tema"Evaluarea - instrument de pilotaj pedagogic".Temadiscu]iilor a vizat `n mod deosebit modalit\]ile modernede evaluare a elevilor. Evenimentul a reunit cadre didac-tice de prestigiu din ̀ nv\]\m`ntul universitar, precum pro-fesor universitar doctor Carmen Mihaela Cre]u, asistentuniversitar doctor Nicoleta Rogoz, doctorand DianaChihaia, de la Facultatea de Psihologie [i {tiin]e aleEduca]iei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" dinIa[i, inspectorul [colar general adjunct Vasile Munteanu,inspectorul de specialitate Meda {tirbu, reprezentan]i ai

Casei Corpului Didactic, cadre didactice din Neam], Ia[i, Alba Iulia,Bucure[ti, Suceava, Tulcea [i Craiova.

Dimensiunea interna]ional\ a manifest\rii a fost imprimat\ deprezen]e de marc\, respectiv cadre didactice din Anglia, Belgia [iStatele Unite, ale c\ror lucr\ri se vor reg\si `n volumul "Alternativepedagogice aplicate", al\turi de cele prezentate de ceilal]i participan]i.De remarcat, `n acest context, contribu]ia [i eforturile depuse de c\treechipa de proiect format\ din profesorii Otilia Cocu], BeatriceL\pu[neanu, Maria Lozinc\, Vasile Munteanu, inspector generaladjunct, Mihaela Tanovici, director al Colegiului Na]ional "Roman-Vod\", Constantin Ostafe, director adjunct al Colegiului Na]ional"Roman-Vod\", precum [i aportul Ing. Cristian Tudor, de la institu]iagazd\.

A. OOPRI{

nc\ din primii ani devia]\, `nv\]\m s\ con-jug\m verbul "a`nv\]a", f\r\ a`n]elege suficient deprofund consecin]elepe termen lung aleneaplic\rii acestuia `npractic\. Bunicii no[tri[i, `n unele situa]ii,p\rin]ii no[tri nu auavut resurse [i oportu-nit\]i de a urma o

form\ sau alta de `nv\]\m`nt nici`n perioada anilor '50, iar unii nici`n epoca ceau[ist\.

Perioada post-decembrist\ a`nlesnit accesul la `nv\]\tur\ pen-tru pre[colari, pentru cei din`nv\]\m`ntul primar ori liceal. Maiales `n privin]a `nv\]\m`ntului uni-versitar s-a `nregistrat o evolu]ie`n sens ascendent, cei cu maipu]ine resurse [i cu at`t mai multtinerii cu situa]ie financiar\ pestemedie av`nd posibilitatea s\urmeze forme de `nv\]\m`ntdiversificate, at`t `n sectorul destat, c`t [i `n cel privat, intern [iextern. De[i ultimii 20 de ani auprodus, la noi, o r\sturnare devalori, istoria recent\ a ]\rilordezvoltate ne demonstreaz\ unlucru: numai prin manifestareaasidu\ a dorin]ei de studiu [i deaprofundare a informa]iei, vomputea s\ ne cre\m un mediu care

s\ ne ofere confort, posibilit\]i dec`[tiguri financiare, de stabilitate[i de modernizare a existen]ei.

~n prezent, `nv\]\m`ntulromânesc nu traverseaz\ ceamai fericit\ perioad\ din epocamodern\. Inconsecven]a decizi-ilor, modificarea repetat\ [i nejus-tificat\ a legisla]iei `n privin]a pro-gramelor [colare, a structurii anu-lui de studiu, a metodelor de eval-uare sumativ\ [i final\ au deter-minat, `n ultima perioad\, instau-rarea unei st\ri de confuzie total\[i - de ce s\ nu recunoa[tem? - atemerii de viitor `n r`ndurileultimelor genera]ii de elevi [i, numai pu]in, a p\rin]ilor.

~n ciuda acestei situa]ii, eleviide ast\zi, implica]i `ntr-o form\sau alta de `nv\]\m`nt, trebuie s\`n]eleag\ faptul c\ reu[ita `n planprofesional este condi]ionat\ decunoa[terea aspira]iilor person-ale, de alegerea corect\ a profe-siei, de comunicarea `ntr-un re-gistru decent elev - cadru didactic[i, mai ales, de aplecarea pro-fund\ asupra studiului. Acum, `nal treilea mileniu, mai mult dec`toric`nd, cheia succesului r\m`netot modul `n care `n]elegem s\conjug\m verbul "a `nv\]a" pe totparcursul vie]ii.

Daniela OOCHIAN {coala Postliceal\, anul I TB

EU ~NV|}, TU ~NVE}I…

L

~

are este viziunea tadespre un stil de via]\durabil peste 20 deani? La aceast\ `ntre-bare ar trebui s\r\spund\, `n cadrulConcursului "Gene-ra]ia '92", tineriieuropeni n\scu]i `n1991, 1992 sau 1993printr-un materialvideo care s\ prezinte

viziunea lor. Materialele videotrebuiaui trimise `n perioada 1martie - 2 aprilie.

C`[tig\torii concursului vor fiinvita]i s\ participe la un eveni-ment dedicat dezvolt\rii durabilecare va avea loc la Copenhaga,

pe data de 5 iunie, c`nd vor primi[i premiile. Premiile s`nt destul deatractive: premiul I -3.000 deeuro [i medalie; premiul II -2.000de euro [i medalie; premiul III -1.000 de euro [i medalie, `n timpce prefera]ii publicului vor fir\spl\ti]i doar cu o medalie.

"~n urm\ cu dou\zeci de ani,[efii de stat s-au reunit la Rio deJaneiro pentru primul "Summit alP\m`ntului". Conferin]a areprezentat un eveniment istoric,duc`nd la o serie de tratate `ndomeniul mediului. ~n luna iunie aacestui an, [efii de stat se vor`nt`lni din nou, `n speran]a c\aceast\ `nt`lnire va marca un altmoment de cotitur\ cu con-

secin]e pozitive pentru mediu,Agen]ia European\ de Mediu(AEM) dore[te s\ g\seasc\ tinericu o viziune proasp\t\ despremodul `n care pot fi solu]ionatecele mai acute probleme demediu" precizeaz\ organizatorii.

Materialele video trebuie s\aib\ durata `ntre 30 de secunde[i 2 minute [i s\ prezinte viziuneapersonal\ a concuren]ilor despreun stil de via]\ durabil.Concuren]ii pot prezenta, deexemplu, principalele problemede mediu din ]ara lor [i viziunealor despre modul de solu]ionare aacestora. O alt\ posibilitate ar fica ei s\ se concentreze asupra

modului `n care genera]ia lor arputea orienta transformareaEuropei spre un stil de via]\ maidurabil.

~n concurs s`nt acceptate ovarietate de moduri deprezentare, de exemplu con-curen]ii pot alege `ntre jurnalism[i fic]iune, ac]iune `n direct [ianima]ie, interviuri [i imagini.Dac\ materialele video s`ntprezentate `n alt\ limb\ dec`tenglez\, acestea trebuie s\con]in\ subtitrare `n englez\.

Publicul va avea la r`ndul luiocazia s\ voteze materialul videopreferat pentru premiul "buzz"prin intermediul mijloacelor decomunicare social\.

Concurs video pentru tineri „Genera]ia '92”

`mb\t\, 24 martie, a avut loc o manifestare de tradi]ie aColegiului Tehnic "Gheorghe Cartianu" din Piatra Neam],Concursul Na]ional de Referate [i Comunic\ri "{tefanProcopiu", structurat pe trei sec]iuni: Fizic\, {tiin]e [itehnologii, Metodic\ [i predare [tiin]ific\, care are o tradi]iedemn\ de invidiat pentru o astfel de manifestare, a `mplinit20 de ani de la prima manifestare de tipul simpozion subacela[i patronaj spiritual al cercet\torului , profesorului [ibinecunoscutului om de [tiin]\ {tefan Procopiu, somitate afizicii [i chimiei române[ti.

La edi]ia din acest an elevii au venit cu 18 lucr\ri lasec]iunea gimnaziu fizic\, din domenii diferite [i interesante

(Microturbina cu aburi, Sistemul de fr`nare al autovechiculelor,Generator electric, Energia eolian\, Poluarea [i protec]ia mediului`nconjur\tor etc), dar [i cu19 lucr\ri la sec]iunea fizic\ liceu, la care [i-aprezentat lucrarea despre "Electrografie"[i elevul Str\til\ Tudor Ion, dela "École Européenne" Bruxelles, Belgia, dar [i elevi din Suceava, Ia[i,Or\[tie [i Ungheni, Republica Moldova. La sec]iunea {tiin]e [iTehnologii, au fost prezentate 19 lucr\ri din cele mai variate domenii ale[tiin]ei, cum ar fi: "Energia solar\ - energia viitorului", "Expansiunearobo]ilor - {anse [i provoc\ri pentru viitor" sau "Materiale textileinteligente - rezultatul tehnologiei textile avansate [i tehnologiei infor-

maticii [i electronicii". Ca de obicei, a existat [i sec]iunea dedicat\ pro-fesorilor, cea de "Metodic\ [i inovare pedagogic\", care s-a bucurat deun real succes [i `n cadrul c\reia au fost prezentate nu mai pu]in de 48de lucr\ri cu caracter metodic care mai de care mai incitante [i alte 30de lucr\ri cu caracter [tiin]ific fiind prezentate `n partea a doua asec]iunii.

Cu fiecare an ce a trecut de la debut, aceast\ manifestare [tiin]ific\dedicat\ cadrelor didactice, dar [i elevilor cu ambi]ii `nalte `n aceste dis-cipline de studiu, a c\p\tat noi dimensiuni, at`t din punctul de vedereal tot mai largei particip\ri, c`t [i din punct de vedere [tiin]ific, lucr\rileprezentate `n cadrul simpozionului devenit de patru ani `ncoace con-curs na]ional de referate [tiin]ifice au fost tot mai complexe, mai com-plete fiind apreciate ca atare.

Manifestarea este considerat\ un reper pentru `nv\]\m`ntul tehnicdin ]ar\, la fiecare edi]ie a `nregistrat o tot mai mare participare, lucr\rile[i referatele de comunic\ri prezentate aici `n domenii precum electro-nica, mecatronica sau tehnologia informa]iei fiind foarte bine apreci-ate at`t `n ]ar\, c`t [i peste hotare. La edi]ia de anul trecut, concursul s-abucurat de prezen]a profesorului Dominique Lefevre, expert, [ef deproiect la Polul Na]ional - Educa]ie pentru dezvoltare durabil\,Academia din Amiens.

La CCartianu,

Concursul Na]ional „{tefan Procopiu”

omisia jude]ean\ de admitere laliceu din cadrul Inspectoratului{colar al Jude]ului Neam], prezi-dat\ de inspectorul [colar generaladjunct Liliana Georgescu a f\cutpublice cele 24 de centre zonalede `nscriere la admiterea compu-terizat\ pentru anul [colar 2012-2013. Dou\ dintre aceste centrevor fi la Piatra Neam], la {coalaElena Cuza [i la Colegiul Na]ionalde Informatic\, trei `n municipiul

Roman - {coala Vasile Alecsandri, ColegiulNa]ional Roman-Vod\ [i {coala Alexandru

Ioan Cuza -, alte trei centre fiind constituite laT`rgu Neam] la Liceul Economic VasileConta, Colegiul Na]ional {tefan cel Mare [i laColegiul Tehnic Ion Creang\.

1 mai 2012 este data limit\ pentruafi[area ofertei de [colarizare concretizat\ `nprofiluri, domenii [i calific\ri profesionale,pentru `nv\]\m`ntul liceal, filiera tehnologic\,stabilirea codurilor pentru fiecare unitate, pefiliere, profiluri, specializ\ri [i pentru creareabazei de date la nivelul fiec\rei unit\]i gim-naziale [i la nivel jude]ean, cu datele perso-nale ale elevilor de clasa a VIII-a. ~n aceea[iperioad\ urmeaz\ s\ fie editat\ bro[ura cu

informa]iile despre admitere, iar p`n\ pe 5mai, `n fiecare [coal\ trebuie s\ ajung\bro[urile [i lista cu centrele de `nscriere pre-cum [i [colile arondate lor. ~n acest timp,unit\]ile de `nv\]\m`nt vor afi[a graficul[edin]elor de completare a op]iunilor de c\treabsolven]i [i p\rin]ii lor.

~n perioada 7 mai - 1 iunie, vor avea locsedin]ele de instruire cu p\rin]ii [i elevii pen-tru prezentarea procedurilor de admitere [i aplanului de [colarizare `n baza c\rora `[i vorexprima op]iunile.

Grupaj dde AAngela BBRUDARU

Preg\tirea admiterii computerizatepentru anul [colar 2012 - 2013

C

S

C

ubiectul re`nfiin]area [colilor profesion-ale care a suscitat interesul `ndeosebial televiziunilor de talk-show pare a sefi epuizat cel pu]in deocamdat\. {colilenu vor fi re`nfiin]ate din anul [colar2012-2013, cum s-a tot zvonit, vor fi`nfiin]ate `n schimb clase de meseriisau profesionale `n Liceele tehnolo-gice.

Anul trecut, `n decembrie,Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului a realizat un

sondaj `n r`ndul unit\]ilor de `nv\]\m`nt preuni-versitar pentru a afla dac\ este sau nu oportun\`nfiin]area acestor clase profesionale. {i mareamajoritate au fost de acord, mai ales c\ exist\ unsegment de elevi care au foarte mici [anse s\promoveze examenul de bacalaureat [i care nuar avea nici un viitor ca proaspe]i absolven]i deliceu, cu un certificat de absolvent `n buzunar [inu cu diploma de bac.

Inspectorul [colar general adjunct Vasile

Munteanu ne d\ o serie de detalii: "Unii au solici-tat ca aceste clase s\ `nceap\ cu clasa a X-a.Clasele vor fi `nfiin]ate numai `n liceele tehnolo-gice pentru c\ o condi]ie de baz\ pentrurealizarea lor este s\ existe dot\ri, resurs\uman\ calificat\ [i pe l`ng\ baza material\ maitrebuie s\ existe [i contracte cu firmele localepentru realizarea stagiilor de practic\. ~n jude]ulNeam] urmeaz\ s\ fie `nfiin]ate 23 de clase, celemai multe dintre ele, 11, pentru mecanici, urmatede industrie textil\, alimenta]ie public\ [i servicii".

Multe ccomisii [[i ccomitete,pu]ine eefecte

~n plus, de c`]iva ani, Centru Na]ional deDezvoltare a ~nv\]\m`ntului Profesional [i Tehnicimplementeaz\ mai multe proiecte ce beneficiaz\de cofinan]are european\, cum ar fi "Corelareaofertei educa]ionale a `nv\]\m`ntului profesional[i tehnic cu cerin]ele pie]ei muncii", `n parteneriatcu ISCTE-IUL Instituto Universitário de Lisboa,

Federa]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt [iInstitutul Na]ional de Cercetare {tiin]ific\ `nDomeniul Muncii [i Protec]iei Sociale. Proiectul ̀ [ipropune "cre[terea relevan]ei ofertei de formareprofesional\ ini]ial\ prin `nv\]\m`ntul profesional[i tehnic preuniveritar (IPT) `n raport cu nevoilepie]ei muncii [i cerin]ele de dezvoltare economic\[i social\, din perspectiva societ\]ii bazate pecunoa[tere, prin `mbun\t\]irea documentelor deplanificare strategic\ `n IPT la nivel judetean [ilocal".

Grupul ]int\ al proiectului este reprezentat dedirectorii unit\]ilor de `nv\]\m`nt profesional [itehnic, iar relevante ar fi obiectivele specifice aleacestui proiect, dac\ ele s-ar pune [i `n practic\[i nu ar r\m`ne la stadiul de dezbatere... pe h`rtie.Astfel, se vorbe[te despre "cre[terea relevan]eiPlanurilor Locale de Ac]iune `n ~nv\]\m`ntul pro-fesional [i tehnic (PLAI) `n raport cu nevoile deeduca]ie [i formare profesional\ previzionate lanivel regional [i jude]ean; cre[terea coeren]ei`ntre nivelurile regional [i jude]ean de planificarestrategic\ printr-o mai bun\ integrare `n PLAI a

priorit\]ilor stabilite la nivel regional (PRAI) [i arecomand\rilor rezultate din monitorizarea pro-gresului `n implementarea PLAI; cre[tereacoeren]ei `ntre nivelurile jude]ean [i local de pla-nificare strategic\ prin monitorizarea de c\treCLDPS a Planurilor de Ac]iune ale [colilor (PAS)[i cre[terea comparabilit\]ii `ntre Planurile Localede Ac]iune `n ~nv\]\m`ntul profesional [i tehnic(PLAI) prin adoptarea unor abord\ri comune faci-litate de schimburile de experien]\ transna]ionale(vizite de studii `n ]\ri ale UE) [i schimburile deexperien]\ interjude]ene (activit\]ile de Peerlearning `ntre CLDPS)”.

Bine ar fi dac\ lucrurile acestea s-ar pune `npractic\ cu adev\rat [i dac\ elevii care vor mergec\tre aceste clase profesionale, din varii motive(unii pur [i simplu c\-i [coala aproape de domici-liu, al]ii ca s\ nu se omoare cu `nv\]atul!), ar aveasiguran]a c\ meseria pe care o `nva]\ `n liceultehnologic [i `n care efectueaz\ practic\ `n pro-duc]ie o vor putea practica ca anagaja]i, laabsolvire.

A. BBRUDARU

Din anul [colar viitor, clase de meserii `n liceele tehnologice

S

((uurrmmaarree ddiinn ppaagg.. 11))

ctivitatea asocia]iei a cunoscut mai multe perioade de-a lun-gul timpului:

I. - PPerioada aanilor 11912 - 11944, c`nd activitatea aso-cia]iei poate fi apreciat\ ca deosebit\, concretizat\ `n maimulte domenii. Astfel,revista {coala [i via]a, anul X, nr. 1din septembrie 1939, pp. 155-255, editat\ de Asocia]iaGeneral\ a ~nv\]\torilor din România (director T. D.Iacobescu), analiz`nd activitatea sec]iilor jude]ene f\ceaurm\toarele aprecieri despre Asocia]ia ~nv\]\torilor dinjude]ul Neam], pe care noi, `n continuare, le sintetiz\m:

- Sec]ia a fost `nfiin]at\ `n anul 1912 [i a avut urm\toriipre[edin]i:

Leon Mrejeriu; - 1912-1914 Constantin Fedele[ - 1914-1916, (d. `n r\zboi)Constantin Stan - 1916-1920, inspector general;Ioan Radu - 1920 p`n\ azi (1939), directorul {colii Nr. 1 din Piatra-

Neam]. Referindu-se la realiz\rile Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul

Neam], amintita revist\ men]iona:- Sec]ia de la Neam] are local propriu [i num\r\ `n prezent 672 de

membri; - Domnul Radu este pre[edintele actual, sub care cl\direa a fost

cump\rat\ de la Banca Na]ional\, cu bani din cotiza]ii [i cu bani adu[ide Leon Mrejeriu de la Minister [i este denumit\ Casa ~nv\]\torului;

- Banca Corpului Didactic, `nfiin]at\ `n anul 1924, este cea dint`i din]ar\;

- Sec]iunea are revista Apostolul (este vorba de seria I, care aap\rut `n perioada noiembrie 1934 - decembrie 1944).

II. - PPerioada aanilor 11944 - 11989, este cea `n care, de[i Asocia]ia~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] nu a fost desfiin]at\, [i-a `ncetat activi-tatea.

- Bunurile materiale ale Asocia]iei au fost confiscate, o parte fiindpreluat\ de Sindicatul Muncitorilor din ~nv\]\m`nt [i Cultur\;

- Cu mare greutate s-a putut p\stra Casa ~nv\]\torilor, de pe StradaPetru Rare[ nr. 24, `n care a avut sediul, `n dou\ camere, Sindicatul~nv\]\m`nt [i Casa de Ajutor Reciproc, care a provenit din BancaCadrelor Didactice. To]i banii g\si]i `n casa de bani, precum [i titlurile devaloare au fost confiscate/furate de glorioasa Armat\ Ro[ie.

Membrii Asocia]iei se mai `nt`lneau la anumite activit\]i sindicale [iprofesionale, `n mod deosebit la Corul sindicatului `nv\]\m`nt [i tr\iaucu speran]a c\ lucrurile vor deveni din nou la normal. Unii dintre ei auprins aceste noi schimb\ri, reu[ind s\ ne mobilizeze [i pe noi cei maitineri.

III. - DDup\ ddecembrie 11989. Imediat dup\ revolu]ie, un grup dinvechea gard\, `mpreun\ cu unii mai tineri, au reu[it s\ revitalizezeAsocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam].

Prin Sentin]a civil\ nr. 163 din 5 octombrie 1990 a Judec\torieiPiatra-Neam], r\mas\ definitiv\ [i investit\ cu formul\ executorie,Asocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] a fost re`nfiin]at\ [i recunos-cut\ cu statut de personalitate juridic\.

La [edin]a de re`nfiin]are din ziua 2 octombrie 1990, la care au par-ticipat 121 cadre didactice (educatoare, `nv\]\tori [i profesori), dup\cum este stipulat ̀ n procesul-verbal ̀ ncheiat cu aceast\ ocazie, s-a alesun comitet format din urm\toarele cadre didactice: `nv\]\torulGheorghe {erban - pre[edinte, `nv\]\torul Ioan Hum\ - vicepre[edinte,`nv\]\torul Constantin Cuciuc [i profesorul Emil Nicolau - membri, insti-tutorul Petre Radu- secretar.

Comitetul [i-a propus ca sediul asocia]iei s\ fie `n imobilul dinStrada Petru Rare[ nr. 24, fosta Cas\ a ~nv\]\torilor, unde func]ioneaz\azi Casa Corpului Didactic a Jude]ului Neam], Sindicatul din ~nv\]\m`nt[i Cercetare Neam] [i Casa de Ajutor Reciproc ~nv\]\m`nt.

Prin sentin]a civil\ nr. 759, din 18.februarie 1991, a Judec\torieiPiatra-Neam], s-a hot\r`t, redob`ndirea imobilului Casa ~nv\]\torului dinStrada Petru Rare[ nr. 24 de c\tre Asocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ulNeam] cu dreptul de unic proprietar.

Ca urmare a r\m`nerii definitive a acestei hot\r`ri, `ntre Consiliul de

Administra]ie al Asocia]iei ~nv\]\torilor [i Inspectoratul {colar alJude]ului Neam], ca ordonator de credite, coordonator al CaseiCorpului Didactic, s-a `ncheiat contracte de comodat, iar cu Sindicatul~nv\]\m`nt [i Casa de Ajutor Reciproc, protocoale care s`nt valabile [i`n prezent.

Dup\ decesul pre[edintelui Gheorghe {erban (1995), Consiliul deconducere al Asocia]iei ~nv\]\torilor s-a `ntrunit `n [edin]\ de lucru, ahot\r`t completarea consiliului. A fost completat prin alegerea profe-sorului Gheorghe Amaicei, care a devenit noul pre[edinte al Asocia]iei~nv\]\torilor Neam]. Tot `n aceea[i [edin]\ de consiliu, s-a hot\r`t cadocumentele (actele) existente ale asocia]iei s\ fie preluate pe baz\ deproces-verbal de c\tre profesorul Gheorghe Amaicei de la doamnaViorica Teli[c\ (Dorneanu), director al Casei Corpului Didactic din aceavreme, documente pe care le primise de la fostul pre[edinte.

~n vederea reorganiz\rii activit\]ii Asocia]iei ~nv\]\torilor, s-a con-stituit un comitet de ini]iativ\, iar activitatea acestui comitet s-a hot\r`ts\ fie consemnat\ `n registrul de procese verbale. Noul comitet a`nceput s\ fac\ preg\tirile ]inerii conferin]ei asocia]iei.

~n ziua de 14. aprilie 1995, s-au desf\[urat lucr\rile conferin]eiAsocia]iei, la care au participat [i invita]i. S-a luat `n discu]ie urm\toareaordinea de zi:

- Informare asupra activit\]ii Asocia]iei de la re`nfiin]are [i p`n\ ladata conferin]ei;

- Aprobarea noului statut al Asocia]iei ~nv\]\torilor;- Sarcinile ce urmau a fi `ndeplinite `n perioada urm\toare;- Alegerea noului consiliu de conducere;- Discu]ii [i comunic\ri,Conferin]a a propus ca noul consiliu s\ fie format din trei membri

onorifici [i nou\ membri activi.Iat\ componen]a noului consiliu:* mmembrii oonorifici- Constantin Cuciuc- Emil Nicolau - Ioan Hum\* mmembrii aactivi, aale[i ppe ffunc]ii:

- Gheorghe Amaicei, pre[edinte,- Gh. Vadana, prim-vicepre[edinte,- George Grigoric\, vicepre[edinte, responsabil cu probleme pro-

fesionale,- Gheorge-Adrian Armencea, secretar,- Dan Agrigoroaie, inspector [colar din partea Inspectoratului

{colar al Jude]ului Neam],- {tefan Corneanu, reprezentant al Sindicatului ~nv\]\m`nt,- Paraschiva P\duraru, membru,- Ion Iacob, casier,- Octavian Barna, membru, reprezentant al C. A. R. ~nv\]\m`nt. Men]ion\m c\, de la `nceput, `ntre membrii consiliului a existat o

atmosfer\ de lucru foarte bun\, fapt care a condus la ob]inerea derezultate meritorii, dep\[ind cu bine greut\]ile ap\rute pe parcurs.

Prezent\m, `n continuare, cele mai importante realiz\ri: - editarea lucr\rilor: Locuri, oameni [i [coli de pe plaiuri nem]ene,

scris\ de Constantin Luchian (2003) [i Pagini din istoria `nv\]\m`ntului`n jude]ul Neam] - antologie (2008), lucr\ri apreciate de mass-media;

- `n colaborare cu Complexul Muzeal Jude]ean Neam], am organi-zat 25 simpozioane cu tema Dasc\li nem]eni de alt\dat\;

- participarea la anivers\rile Colegiului Na]ional Gheorghe Asachidin Piatra-Neam], la care s-au `nm`nat unor colegi diplome aniversare,la 85 la 90 [i la 95 de ani;

- am reu[it, dup\ multe procese de-a lungul anilor (ianuarie 1999-24 octombrie 2002) s\ redob`ndim [i imobilul din Strada MihailSadoveanu, din Piatra-Neam], fostul C\min al ~nv\]\torilor, unde, `nprezent, se afl\ sediul Asocia]iei noastre.

Tot la capitolul realiz\ri, putem aminti rela]ia de parteneriat dintreAsocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] cu Asocia]ii similare dinRepublica Moldova, concretizat\ prin participarea unei delega]ii de laNisporeni la Congresele al XXIX-lea, al XXX-lea [i al XXXI-lea aleAG~RO.

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

PPaagg.. 44 APOSTOLUL aprilie 2012

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

A

Un secol de activitate

AAdduucceemm mmuull]]uummiirriillee nnooaassttrree cceelloorrccaarree aauu ccoonnttrriibbuuiitt llaa bbuunnaa oorrggaannii-

zzaarree [[ii ddeessff\\[[uurraarree aa ss\\rrbb\\ttoorriiiiCCeenntteennaarruulluuii:: CCOONNSSIILLIIUULL

JJUUDDEE}}EEAANN NNEEAAMM}},, CCOONNSSIILLIIUULLLLOOCCAALL PPIIAATTRRAA-NNEEAAMM}},,

PPRRIIMM||RRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII PPIIAATTRRAA-NNEEAAMM}},, PPRRIIMM||RRIIAA

MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII RROOMMAANN,,PPRRIIMM||RRIIAA OORRAA{{UULLUUII TTÂÂRRGGUUNNEEAAMM}},, PPRRIIMM||RRIIAA OORRAA{{UULLUUII

BBIICCAAZZ,, IINNSSPPEECCTTOORRAATTUULL{{CCOOLLAARR NNEEAAMM}},, MMUUZZEEUULL DDEE

IISSTTOORRIIEE PPIIAATTRRAA-NNEEAAMM}},, SSIINNDDII-CCAATTUULL ~~NNVV||}}||MMÂÂNNTT NNEEAAMM}},,DDEEPPUUTTAATTUULL CCUULLII}}|| TT||RRÂÂ}}||,,

VVAASSIILLEE OOAATTUU,, mmaannaaggeerr aallSS..CC.. UUNNIICC SS..AA..

10 mai 2012

rele 9.00 - 12.00, Sediul Asocia]iei- Primirea invita]ilor;- Cazare la Grupul {colar Economic-Administrativ.

Orele 13.00 - 16.00, Muzeul de IstoriePiatra-Neam]

- Colocviul `nv\]\torilor nem]eni de alt\dat\;- Lansarea volumului "Un secol de existen]\ a

Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] 1912-2012";- Vernisajul expozi]iei de carte didactic\.

11 mai 2012

Orele 10.00-13.00, Sala de Conferin]ea Consiliului Jude]ean Neam]

- Adunarea festiv\;

- Program artistic prezentat de forma]ii ale Liceului de Arte"Victor Brauner" [i Colegiului Pedagogic "Gheorghe Asachi".

Orele 14.00-16.00, Casa ~nv\]\torilor

- Dezvelirea pl\cii comemorative; - Vizitarea Casei Corpului Didactic.Orele 16.00-18.00 - program liber, vizitarea

ora[ului.Orele 18.00-22.00 - masa festiv\.

12 mai 2012

Orele 9.00-18.00- Excursie `n jude]ul Neam] : Piatra Neam] - R\zboieni -

Humule[ti -V`n\tori-Neam] - M\n\stirea Neam] - Tg. Neam] -B\l]\te[ti -Piatra-Neam];

Orele 18.00-22.00 - plecarea invita]ilor.

Programul manifest\rilor dedicate s\rb\toririiCentenarului Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]

O

socia]ia ~nv\]\to-rilor Neam] e cente-nar\. Vivat Asocia-]ia! Te felicit\ d\s-c\limea nem]ean\care a `nfruntat maitoate lipsurile ofe-rite de interminabilatranzi]ie. Tr\iesc m\-re]ul eveniment to]ieducatorii, `nv\]\-torii [i profesoriiminuna]i, p\trun[i

de puterea socrificiului, to]i ceicare `]i cunosc congresele, con-ferin]ele [i comemor\rile orga-nizate `n memoria merituo[ilor`nainta[i. Exemple?

29 martie 1942, Biserica Sf.Ioan Domnesc din Piatra Neam],Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam],`mpreun\ cu Inspectoratul {colaral jude]ului Neam] au comemoratpe eroii `nv\]\tori c\zu]i pec`mpul de onoare pentru elibe-rarea p\m`nturilor str\mo[e[tir\pite de ru[i. Participan]i lacomemorare: oficialit\]ile locale,familiile `ndoliate ale eroilor, unnum\r mare de `nv\]\tori dinjude]. Au vorbit cu nem\rginitrespect [i evlavie despre cei 40de `nv\]\tori c\zu]i admirabilpentru re`ntregire: C. Pricop -din partea Ministerului Culturii,M. Gavrilescu - reprezentatulcorpului preotesc [i M.Avadanei - delegatul Asocia]iei~nv\]\torilor Neam]. Numeleeroilor comemora]i s`nt d\ltuitepentru vecie pe monumenteledin comunele Neam]ului. {i laTarc\u, [i la Alexandru cel Bun,[i la S\vine[ti.

Cine a fost Mihail Avada-nei? Un om distins, un dasc\lnem]an de excep]ie. O minteluminat\ care a trudit toat\ via]apentru [coala româneasc\. Un`nv\]\tor „bine”, [i la propriu [i

la figurat. Avea o `nf\]isareimpun\toare [i o privire ce tesfredelea p`n\ `n inim\. Vorbeacu o sigurant\- de parc\ ar cititdin carte. Locuia `n mahalauaPrecista, la umbra Borzoghea-nului pe actuala str. Prof. IonNegre. ~ntr-o cas\ modest\, cucerdac, orientat\ spre Cerne-gura. Casa sa era gard `n gardcu cea a c`nt\re]ului de laBiserica Precista, pe numele lui,Simionescu. Tr\ia `nconjurat deflori, verdea]\, c\r]i, bro[uri [ireviste. A fost [i unul din fonda-torii revistei „Apostolul” pe careo citi]i acum. {i-au amintit des-pre el, mul]i `nv\]\tori: G`rbule]de la V\leni, Gavrilescu de laDumbrava Vale, Mircea de laP`ng\ra]i. C`nd s-a dat faimosulordin de trecere a Prutului, atrecut [i el „dincolo”. N-arecunoscut Tratatul ultrasecretRibbentrop Molotov. Zei]aFortuna l-a ocrotit, s-a `ntors laPiatra `ntreg [i nev\t\mat. Apus um\rul la reorganizarea`nv\]\m`ntului falimentat der\zboi.

~n a doua parte a vie]ii,`nv\]\torul de o delicate]euria[\, Av\danei s-a retras laIa[i. L-a atras „capitala cultu-ral\” a României. Prima univer-sitate din ]ar\. Locuia `n „coas-ta” Universit\]ii „AL. I. Cuza”,deasupra Str. P\curari. De[i aajuns universitar n-a uitat nicio-dat\ Neam]ul. Nici noi nu l-amuitat pe el. ~nv. Iacob de laTarc\u l-a caracterizat cel maibine: „Matale, coane Mihai, aifost un `nv\]\tor care nu poatefi uitat de [coala româneasc\”.{i nu l-am uitat. Nici la cente-narul Asocia]iei ~nv\]\torilor dinNeam].

DDuummiittrruu RRUUSSUU

VIVAT ASOCIA}IA

A

aprilie 2012PPaagg.. 55APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII

CentenarCONSTANTIN BOR{

lustrul Profesor [i Om, Constantin D. Bor[ s-an\scut la 13 mai 1912 `n familia inginerului silvicDimitrie Bor[, fiind mezinul dintre cei patru copii.Fratele s\u Onu] Bor[ s-a stins la v`rsta de 17 ani -pe atunci elev la Liceul Internat din Ia[i - iar surorilesale, de o rar\ educa]ie [i delicate]e, au fost profe-soare de renume: Margareta- profesoar\ dematematic\ [i N\nu]a- profesoar\ de fizic\-chimie.

Domnul profesor Bor[ s-a n\scut [i s-a format`ntr-o familie cu profunde tradi]ii intelectuale, cudeosebit sim] [i comportament patriotic [i cu atitu-dine d d\ruire total\ fa]\ de profesie.

Tat\l s\u, intelectual erudit format `n primelegenera]ii de ingineri români ca specialist, a de]inut func]ii demare r\spundere `n silvicultur\, a realizat studii [i lucr\ri, s-a`ngrijit de p\durile din Mun]ii Neam]ului, a contribuit direct la`nfrumuse]area, prin planta]ii, a localit\]ilor din jude]ul Neam].Astfel a r\mas, pentru posteritate, aleea de brazi dintrem\n\stirea Neam] [i schitul Pocrov.

Domnul profesor Constantin Bor[ a copil\rit, a trecut prinstudii gimnaziale [i par]ial liceale `n ora[ul natal Piatra Neam]continu`ndu-[i apoi studiile liceale la Liceul Internat din Ia[i -liceu absolvit de asemenea [i de tat\l s\u `n 1885. Aici a fostcoleg cu Adolf Haimovici, viitorul profesor doctor docent alUniversit\]ii din Ia[i - facultatea de matematic\.

Continu\ studiile universitare `n cadrul Universit\]ii"Alexandru Ioan Cuza"- Facultatea de [tiin]e, sec]ia matematic\.Preocupat de studiu [i cercetare, s-a remarcat ca student,activ`nd `mpreun\ cu Adolf Haimovici [i Ion Creang\ `n cadrulSeminarului Matematic din Universitate sub conducerea renu-mitului profesor Alexandru Myller. ~[i ia licen]a `n anul 1935 cusubiect de tez\ de geometrie proiectiv\, la cel mai exigent pro-fesor al facult\]ii - Octav Mayer.

Din motive familiale, ca urmare al celui de Al Doilea R\zboiMondial, renun]\ la cariera universitar\, revine la Piatra Neam],`n casa str\mo[easc\ din strada Precista nr.3 (devenit\Pluta[ului) [i se consacr\ activit\]ii didactice. A func]ionat mai`nt`i la Liceul de B\ie]i (devenit Petru Rare[), unde a fost [idirector `n perioada 1948 - 1951, apoi a fost, peste 25 de ani,profesor la Liceul de Fete (devenit Calistrat Hoga[ ) .

Domnul profesor Bor[ a fost un model de dasc\l perfect, unom care a sfin]it locul, un specialist pentru care [tiin]aMatematic\ a fost o constant\ a vie]ii. Cu aceast\ pasiune arealizat [i publicat c\r]i de specialitate `n toate componentelematematicii, a scris articole pentru publica]iile din `nv\]\m`nt,pentru Gazeta Matematic\ seriile A [i B, a elaborat proiecte demanuale [i chiar i-a fost aprobat un manual de Analiz\Matematic\, dup\ care au `nv\]at, pentru multe genera]ii, to]ielevii din ]ar\.

Personalitate puternic\, domnul profesor Constantin Bor[s-a impus prin tact, simplitate [i naturale]e, reu[ind s\ atrag\ [is\ dinamizeze activitatea de studiu permanent [i deperfec]ionare a profesorilor din jude]. ~i dator\m `nfiin]areaSociet\]ii de [tiin]e Matematice - filiala Neam], precum [iaprecierea "[coala Matematic\ de la Piatra Neam]". De aseme-nea, s-au realizat la Piatra Neam] cursuri na]ionale de var\,consf\tuiri, conferin]e, tabere na]ionale pentru elevi la realizareac\rora au contribuit [i cadre universitare precum: academicieniiGrigore Moisil, Nicolae Teodorescu,Caius Iacob, Radu Miron;profesorii universitari Ion Creang\, Olga Costinescu, Dan Papuc,Dan Br`nzei - personalit\]i cu adev\rat preocupate de esen]a [icalitatea ̀ nv\]\m`ntului,cu o profund\ considera]ie pentru expe-rien]a didactic\ a profesorilor de calitatea domnului ConstantinBor[. De men]ionat, la ini]iativa acestuia, s-a editat la PiatraNeam] publica]ia Caiete matematice `n care, `n mai multenumere, au fost `nserate prezent\ri metodice ale celor mai difi-cile tematici din programele [colare [i din cele de perfec]ionare.

Domnul profesor i-a antrenat `n munca de cercetare, comu-nicare [i publicare [i pe elevi - fie ca rezolvitori de probleme `nGazeta Matematic\, fie ca prezentatori de comunic\ri la cercuri[i sesiuni, [i chiar prin colaborarea cu articole la Orizonturirevista [colii care avea numere speciale de matematic\.

~n afara preocup\rii de baz\ - de matematician [i profesor -Constantin Bor[ a fost animator al vie]ii culturale din ora[ [i din]ar\ sus]in`nd [i `ncuraj`nd tinerele talente, mobiliz`ndu-le laCenaclul Literar, public`nd frecvent versuri sub pseudonimulLucian Mircea.

Onest, generos,`nzestrat cu o etic\ de via]\ de nezdruncinat,poate fi considerat un st`lp la temelia `nv\]\m`ntului românesc.Pentru meritele sale deosebite i s-au decernat numeroase dis-tinc]ii, recunoa[teri depline [i meritate, care au culminat cu acor-darea titlurilor de Profesor emerit, Cet\]ean de onoare `n ora[exist`nd [i o strad\ care-i poart\ numele - str. Constantin Bor[.

Acum, la aniversarea [i comemorarea a 100 de ani de lana[tere, fo[tii elevi care l-au respectat, pre]uit [i adorat pentrubog\]ia [i vastitatea cuno[tin]elor sale [i pentru iscusin]a, pri-ceperea [i harul cu care le-a influen]at via]a [i profesia, al\turi defo[tii s\i colegi care l-au avut model de DASCAL [i OM, `[iexprim\ gratitudinea pentru domnul profesor Constantin Bor[ [ipentru so]ia sa, doamna Maria Bor[, care i-a asigurat lini[teanecesar\ pentru a se consacra profesiei [i a deschis u[a , cuamabilitate, pentru absolut to]i "vizitatorii".

Prof. AAna CCATZAITI

I

entru elevul MihaiEmilian Manca[,proasp\t absolvental clasei a IX-a laLiceul "Petru Rare[",matematica, al\turide fizic\ [i chimie,era amplasat\ `nterra incognita.

~n toamna anului1950, s-a zvonit `n

clasa noastr\, a X-a B, c\ nepusese Dumnezeu m`na `ncap: venea la noi, la matema-tic\, `nsu[i directorul liceului,renumitul erudit ConstantinBor[. Fericire pentru cei pu]ini,care `nc\ nu uitaser\ tabla`nmul]irii [i se g`ndeau deja lapolitehnic\; dezastru pentrunoi, cei mul]i [i ageamii!

Fama vagatur. Despre pro-fesor umblau vorbe, [i maia[a, [i mai altfel. C\ era unvr\jitor al matematicii. C\ nucuno[tea alte note dec`t 10 [i2, f\r\ de intermediare. C\ to]ielevii lui, f\r\ excep]ie, senumeau Costic\, pentru care`nt`mplare i se iscase [idasc\lului cognomenul "Costi-c\". {i altele, [i altele...

Eu `ns\ cunoscusem deaproape alt om. ~n casa scri-itorului Dumitru Alma[, st`ndeu sfios deoparte, cu urecheatreaz\, auzeam vorbe alesedespre marii poe]i ai lumii,despre filosofii `nc\ nedes-coperi]i de mine `n c\r]i,despre vremea dramatic\ `ncare supravie]uiau cu `nd\-r\tnicie marii intelectuali,despre fo[tii mei profesori dingimnaziu, doi dintre ei, doigigan]i, Aurel Rotundu [i VictorSavin, arunca]i `n pu[c\riilecomuniste, despre poetul Har.Mihailescu, latinist de for]\,alungat din ora[ tocmai `n fun-dul mun]ilor, la reeducare,despre... Acolo, `n salonulluminat discret de o veioz\cuminte de pe biroul scriitoru-lui, lumea avea alte culori, altesonuri, fiindc\ vorbeau doiarti[ti, un poet [i un prozator,cel de-al doilea cu un viitorstr\lucit `n cariera universitar\[i `n literatura român\, cel

dint`i un mare matematician [iun des\v`r[it pedagog.

{i apoi `l mai cunoscusem[i `n serile c`nd se adunaucenacli[tii de la "Slova Nou\",unde uceniceam cu sfial\ [isperan]\. Cei mai mul]i cena-cli[ti se `ndeletniceau cupoezia, sub directa veghere alatinistului Har. Mihailescu,venit anume, pentru serilecenaclului, de la Borca laPiatra. Eu m\ `mpotmolisem `n

ni[te `ncerc\ri ratate de teatru(S\ scrii `n cel mai afurisit genliterar?! Peste poate!) [i dom-nul Constantin Bor[ m\c\l\uzea cu bl`nde]e c\treproz\. {tiam c\ publicase po-ezii sub pseudonimul LucianMircea, dar nu `ndr\zneam s\-ipun `ntreb\ri indiscrete, ceamai ap\s\toare fiind: De ce a]irenun]at? Am `n]eles mult mait`rziu cauza: ideile sale esteticenu se potriveau principiilor"realismului socialist" [i com-promisurile ce i se cereau`ntreceau orice m\sur\.

Sub directa sa `ndrumare,am debutat `ntr-o revist\ie[ean\, cu o schi]\ destul deanemic\, `n anul 1951. Voises\-mi dea curaj magistrul!

~n vremea aceea, c`ndve[nicul Costache Negru sunade intrare la ore, se pustiaucoridoarele. ~n lini[te des\-v`r[it\, `ntr-o atitudine aproapemilitar\, a[teptam intrareadasc\lului. {i acela nu `nt`rzianiciodat\, indiferent cum senumea [i ce obiect preda! A[as-au petrecut lucrurile [i `n

prima noastr\ or\ de matema-tic\ din clasa a zecea. Noi,`ncremeni]i la marginea pu-pitrelor. U[a deschis\. Trebuias\ intre nu doar profesorul celnou, ci mai cu seam\ directorulConstantin Bor[.

{i a intrat. A intrat unb\rbat scund, sub]iratic, cusacoul `ncheiat la to]i nasturii,cu capul descoperit [i u[oraplecat c\tre st`nga [i cuar\t\torul dreptei m`ng`indt`mpla. Nu avea cu sinetradi]ionalul catalog, pe carenu-l purta niciodat\ prin clase.Dup\ salutul tradi]ional, nici oclip\ pierdut\. Rotindu-[iprivirile c\tre noi [i v\z`nd c\unii se piticesc pe dup\ cei dinfa]\, l-a c\utat pe cel maighebo[at sub troianul despaim\ [i a cuv`ntat aproape`n [oapt\: "M\i Costic\,pofte[te la tabl\!" Acel Costic\,pl`ng`ndu-[i de mil\, avu cura-jul s\-[i previn\ profesorul c\este `n afara obiectului, cori-gent an de an, [i c\ nu e cazuls\-[i piard\ dasc\lul bun\tatede timp cu d`nsul. DomnulBor[ a z`mbit discret [i, f\r\ a-l `ntreba de nume pe nefericitulcare-[i t`ra picioarele de plumbc\tre tabl\, i-a replicat bl`nd:"Costic\, inginer te fac!"

{i inginer l-a f\cut. {i `nc\un inginer de mare valoare.Din cei aproape treizeci deelevi ai clasei, dup\ liceu,aproape to]i au devenitingineri.

F\r\ de catalog, f\r\ s\

pun\ vreodat\ m`na pe cret\,Constantin Bor[ ne-a deschist\r`mul minunat al matematicii,cu bl`nde]e, cu `ndem`nare, cunote de 2 [i, mai ales, de 10.Era o adev\rat\ vraj\. M-amdescoperit dintr-odat\ iubitorde geometrie [i trigonometriemai mult dec`t de proz\, a[a c\la finele anului reprezentamliceul la olimpiada de matema-tic\, al\turi de selec]ia pentruliteratur\.

Dar c`nd a fost s\-mi alegdrumul de dup\ liceu, de[i euvisam s\ devin geolog, a puspiciorul `n prag [i, decis, mi-azis: "Tu, Costic\, ai s\ dai exa-men la Litere [i ai s\ fii profe-sor de literatur\!" F\r\ replic\.{i a[a a fost!

Poate c\ aceste palidevorbe ale fostului elev nu sepliaz\ pe ideea de comemo-rare. Poate c\ ar fi trebuit s\scriu pe larg [i elogios despref\uritorul [colii de matematic\din Piatra-Neam]. Numai c\ `nfelul acela a[ fi scris despre ostatuie; iar pentru mine [i pen-tru at`tea genera]ii de elevi pecare i-a vr\jit `ntru matematic\,inegalabilul "Costic\" a fost `nprimul r`nd omul, p\rintele,pedagogul des\v`r[it, neuitatulmodel de maresufle]ie [i profe-sionalism.

Una dintre fericirile ado-lescen]ei mele este nemai-pomenitul noroc de a-i fi fostucenic!

Mihai-EEmilianMANCA{

MIRACOLUL MATEMATICII

P

PROGRAMUL MANIFEST|RILOR

11 mmai 22012

Ora 9.30COLEGIUL NNA}IONAL ""CALISTRAT HHOGA{"

PIATRA NNEAM}CONCURSUL DE MATEMATIC| "CONSTANTIN

BOR{"Ora 10.00

COLEGIUL NNA}IONAL ""CALISTRAT HHOGA{"PIATRA NNEAM}

~NT~LNIRE ~NTRE GENERA}IIDESCHIDEREA CABINETULUI DE MATEMA-

TIC| "PROFESOR CONSTANTIN BOR{"Particip\:- Absolven]i ai promo]iei 1974- Fo[ti elevi ai profesorului Constantin Bor[- Profesori de matematic\ din municipiu

- Cadre didactice din [coal\- EleviVIZITAREA EXPOZI}IEI OMAGIALE CU LUCR|RI ALE

PROFESORULUI CONSTANTIN BOR{

12 MMai 22012

Ora 8.30CIMITIRUL ""ETERNITATEA ""SLUJB| DE POMENIRE

Ora 10.00

COLEGIUL NNA}IONAL ""CALISTRAT HHOGA{" PPIATRANEAM}

SIMPOZION DE MATEMATIC|Particip\ cadre didactice din `nv\]\m`ntul universitar [i pre-

universitar, elevi.PREMIEREA PARTICIPAN}ILOR LA CONCURSUL DE

MATEMATIC| "CONSTANTIN BOR{".

CENTENARUL PROFESORULUI CONSTANTIN BOR{

S

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

NIHIL SINE DEO

PPaagg.. 66 APOSTOLUL aprilie 2012

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Termeni referitori la via]a social\

ocabularul românesc actual este nu numai hainag`ndurilor [i sentimentelor noastre, ci [i oglinda felului`n care s-a a[ezat [i se mi[c\ societatea de azi, amodului nostru de existen]\ [i comportare.

Dup\ sferele de referin]\, termenii sociali ai zilelornoastre se pot grupa astfel:

* oocupa]ii (( `̀ndeletniciri [[i sstatut ssocial): agent imo-biliar, de paz\ (de v`nz\ri), angajat, angajator, bioe-nergetician, bugetar, broker, cer[etor, concediat, con-trabandist, contributor, c\p[unar, dealer, defavorizat,disponibilizat, emigrant, economist, favorizat, It-ist,kinetoterapeut, jandarm, informatician, imigrant, handi-

capat, latifundiar, maseur, pensionar, poli]ist, restructurat, prosti-tuat\, proxenet, privelegiat, s\rac, stilist, zugrav, [omer, [u], trafi-cant, vame[, valutist;

* sstandardul dde vvia]\: ajutor social (umanitar), austeritate,avion (elicopter, iaht) personal, bere, cantina s\racilor (social\),coplat\, cofinan]are, copaticipare, destina]ie exotic\, distrac]ie(petrecere) la maxim, c`rna]i cu fasole, cre[teri de pre]uri, factur\la `ntre]inere, co[ul zilnic, economat, locuin]\ social\, cas\ de

vacan]\, f`nt`n\ artezian\ (muzical\), pachet cu alimente (de ser-vicii), pensie (nesim]it\, special\, redus\), hotel (1,2,3,4,5 stele),pensiune (1,2,3,4,5 margarete), m\suri de austeritate, piscin\,patinoar, parc de distrac]ii (de joac\), reduceri (de pre]uri, salari-ale, de personal), poman\ (electoral\), s\r\cie, [omaj, subzis-

ten]\, subnutri]ie, subdezvoltare, subven]ie, salariu minim garan-tat (mediu pe economie), sarmale (de s\rb\tori), tichet de mas\(de vacan]\), vin fiert;

* vvicii oomene[ti: alcoolism, cer[etorie, droguri, ipocrizie,`n[el\torie, minciun\, pedofilie, prostitu]ie, proxenitism, p\c\nele,[mecherie, ]eap\, tic\lo[ie;

* aasisten]\ ssanitar\: ambulan]\, corup]ie, clinic\, c\pu[area(politizarea) sistemului medical, descarcerare, insecuritate sani-tar\ ,intubare, laparascopie, medic (de familie primar, rezident,specialist), medicin\ preventiv\, medicamente, (re]ete) compen-sate (gratuite), pachet minim garantat de servicii medicale, EKG,

RMN, ecografie, descentralizarea sistemului, desfiin]area unorspitale, Raed Arafat (demisie, revenire), SMURD, UPU, casa des\n\tate, CAS;

* aalte ffenomene ssociale: asigurare (facultativ\, obliga]orie , des\n\tate), avere (ilicit\, licit\), anveloprea blocurilor, anvelope deiarn\, bairam , bar, boschetar, beizadea, cas\ praznical\, con-tribu]ie b\neasc\ la biseric\, centru de plasament (social), con-versie profesional\, chef, club (restaurant, magazin), de fi]e),Dracula, c`ini comunitari, (maidanezi), dezv\luirii ssenzaa]ionaale,fi]e joc piramidal (Caritas, F.N.I, Gerald) , gigacalorie, horoscop,`nghesuial\ (la agheasm\, la deschiderea supermaketului, lapoman\), festivalul (berii, c`rna]ilor, hanurilor, usturoiului, vinului,obiceiurilor de iarn\), funda]ie, `nghetarea salariilor (pensiilor),O.N.G. - uri, megadistrac]ie, megastar, megaconcert, pi]ipoanc\,populism, BINGOMETROPOLIS, TELEEUROBINGO - SHOW,nunta anului, divor], spectacol ( revelion) incendiar, viol, violen]\(extrem\), zilele [colii (liceului, comunei, ora[ului).

Ca de fiecare dat\, lista acestor termeni este incomplet\, sin-gurul criteriu de selec]ie fiind frecven]a [i aria de circula]ie.

Prof. GGheorghe }}IG|U

ompeten]a digital\ reprezint\capacitatea unei persoane `n uti-lizarea calculatorul, de]inereacuno[tin]elor [i deprinderilortehnice de baz\ necesare oric\ruiutilizator al zilelor noastre. ~n ierar-hia competen]elor pe care leachizi]ionam pe parcursul vie]ii,acest tip de cuno[tin]e [ideprinderi tind s\ coboare sprenivelul de baz\, al deprinderilor detip scris-citit, deprinderi care neofer\ `n primul r`nd posibilitatea

accesului la informa]ie. Pe de alt\ parte, pel`ng\ enumerarea unor deprinderi foarte speci-fice, de ordin tehnic, exist\ referiri la o serie deaspecte de ordin mai general. Fiecare dintrenoi accept\m ideea c\ acest tip de competen]\implic\ [i niveluri mai `nalte de func]ionare cog-nitiv\: persoana care utilizeaz\ tehnologiainformatic\ `n activitatea sa trebuie s\ `nve]es\ scrie [i s\ citeasc\ dar, `n acela[i timp, s\analizeze critic, s\ interpreteze [i s\ aleag\informa]ia corect\ [i sigur\ la care are acces `nsite-uri, forumuri de discu]ie, chat rooms [ialtele.Pentru a `n]elege acest tip de competen]\,putem privi calculatorul ca un instrument, ounealt\, pentru a `nv\]a s\ scriem, s\ utiliz\mcomponentele hard [i soft `n realizarea uneimultitudini de sarcini (`nv\]area alfabetului IT);`n acela[i timp, putem aborda calculatoarele,re]elele, interac]iunile posibile `ntre acestea, cafiind o tehnologie `n sine - o lume unitar\ deprocese sistematice, o nou\ structur\ [imetafor\ care ne ghideaz\ g`ndirea [i ac]iunea- `nv\]`nd astfel s\ citim [i s\ interpret\mimpactul pe care noua tehnologie `l are asupranoastr\.

Pentru utilizarea Internetului este necesar\st\p`nirea unui set de competen]e care includ:abilitatea de a face judec\]i `n cuno[tin]\ decauz\ despre ceea ce poate fi g\sit on-line,g`ndirea critic\ fiind cheia care face posibil\ oevaluare echilibrat\, diferen]iind `ntre con]inut

[i prezentarea sa, capacitatea de a citi [i`n]elege informa]ia `ntr-un mediu dinamic [inonsecven]ial, deprinderi de asamblare acuno[tin]elor; construirea unui corp decuno[tin]e `n care se poate avea `ncredere, uti-liz`nd informa]ia din diverse surse, `mpreun\ cuabilitatea de a colecta [i evalua at`t fapte, c`t [iopinii, `n mod ideal, f\r\ a fi denaturate,deprinderi de c\utare a informa]iei, `n specialimplic`nd utilizarea motoarelor de c\utare dinInternet, gestionarea fluxului multimedia,crearea unei strategii informa]ionale perso-nale, cu selectarea surselor [i a mecanismelorde transfer al informa]iei etc.

Acestea fiind cunoscute, se cere profe-sorului de Religie s\ posede anumite compe-ten]e specifice activit\]ii pe care o desf\[oar\,precum: abilitatea de a opera [i lucra cu infor-ma]ia [i tehnologia digital\, abilitatea de a pro-mova `nv\]area `n colaborare `n mediile online,abilitatea de a motiva pe cei care `nva]\ uti-liz`nd TIC, abilitatea de a cre[te participareacivic\, creativ-cultural\, moral - religioas\ aelevilor, abilitatea de a utiliza metodologii [itehnologii mai complexe care s\ accentuezeprofunzimea `n]elegerii [i aplicareacuno[tin]elor dob`ndite `n [coal\ vis-a-vis deproblemele reale ale lumii contemporane, abili-tatea de a conduce procesul de `nv\]are -predare - evaluare astfel `nc`t elevii s\ fie impli-ca]i `n activit\]i de `nv\]are complexe bazate peproiecte [i pe colaborare, care pot dep\[i salade clas\ [i pot presupune colabor\ri la nivellocal sau global, competen]a de a accentua`nv\]area pe cel care `nva]\ (utiliz`nd plat-formele virtuale de `nv\]are), competen]a de aoferi suport educa]ional la distan]\ prin comu-nicare predominant scris\, competen]a de aputea evalua online (testare ini]ial\, continu\ [ifinal\) a elevilor, necesitatea de a [ti c`nd, cum[i unde s\ utilizeze tehnologiile, precum [i c`ndnu trebuie s\ le utilizeze pentru activit\]ile laclas\, pentru prezent\ri [i/sau pentru ob]inereade informa]ii legate de con]inuturile religioase.

Pentru a-[i dezvolta aceste abilit\]i [i com-

peten]e, profesorul de religie trebuie Top ofForm s\ se familiarizeze cu competen]ele ge-nerale [i specifice programelor claselor la carepred\, s\ cunoasc\ legile [i reglement\rile `nvigoare privind utilizarea TIC, s\ coopereze cucolegii de TIC despre cum [i c`nd ar putea s\aplice instrumente TIC la disciplina religie, s\explice clar la `nceputul lec]iei care s`ntcerin]ele [i instrumentele TIC utilizate `nrealizarea materialelor cu caracter religios, s\con[tientizeze elevii cu privire la utilitatea temeireligioase prezentate prin utilizarea instru-mentelor TIC, s\ adopte o atitudine respons-abil\, s\ manifeste o atitudine critic\ fa]\ deinforma]iile ob]inute din re]eaua Internet [i s\sugereze site-urile pertinente con]inutului studi-at, s\ fie deschis particip\rii la activit\]i decolaborare [i, nu `n ultimul r`nd, s\ cunoasc\limitele folosirii instrumentelor TIC, pentru a nu-i`ndep\rta pe elevi de via]a spiritual\.

Profesorul de religie, prin competen]eleTIC, utilizeaz\ instrumentele digitale `n scopulrealiz\rii `n cadrul orelor de religie de compe-ten]e/abilit\]i legate de colaborare, deschidere,reflec]ie, formare a identit\]ii moral - religioase,`ncredere, responsabilitate [i g`ndire critic\,social\, precum [i prin constituirea unor comu-nit\]i de `nv\]are on-line [i schimburi de bunepractici.

Profesorul de religie va revizui cu regulari-tate competen]ele digitale, deoarece tehnolo-gia evolueaz\ rapid [i abilit\]i noi apar odat\ cunoile tehnologii. De aceea, cursurile de per-fec]ionare s`nt absolut necesare. Punerea `npractic\ a competen]elor TIC aliniaz\ disciplinareligie cu toate celelalte discipline, o actuali-zeaz\ `n sensul concordan]ei reale cu lumeacontemporan\ [i cu toate evenimentele [ischimb\rile ce au loc `n ea, o face mai atrac-tiv\, mai u[or de `n]eles oferindu-i [i dimensiu-nile spirituale [i pragmatice.

DDrr.. MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA

Competen]ele digitale necesare cadruluididactic pentru disciplina Religie

Recurs la memorie Omul este o corabie mic\ `n care se afl\ idei [i balauri, c\r\ribolnave, c\ut\ri [i nelini[ti, pr\p\stii f\r\ sf`r[it. Dar tot acoloeste [i Dumnezeu, s`nt [i `ngerii, via]a [i `mp\r\]ia Domnului,lumina [i Apostolii, Cet\]ile cere[ti [i comorile de Har: acolo,`n sufletul omului s`nt toate.

Sf`ntul Macarie

mi revine deosebita onoare de a prezenta lucrareap\rintelui Neculai Cojocaru, Mic recurs la memorie.File r\zle]e din jurnalul unui preot de ]ar\, ap\rut\ laEditura Doxologia, Ia[i, 2011.

Editat\ cu binecuv`ntarea ~naltpreasfin]ituluiP\rinte Mitropolit Teofan al Moldovei [i Bucovinei,cartea abordeaz\ `n cele 174 de pagini, analize aletrecutului, radiografii ale prezentului [i str\fulger\riale viitorului. Preocupat de disolu]ia valorilor, iubitor altradi]iilor [i obiceiurilor de pe Valea muntelui, autorulevoc\ evenimente memorabile, adev\rate modele deurmat, memorii ale locurilor [i timpurilor sfinte, mesajedin `n]elepciunea popular\, experien]e acumulate la

catedra de religie a Grupului {colar "Mihail Sadoveanu" Borcaetc.

Cele 35 de povestiri, eseuri [i considera]ii analitice precumL\sa]i copil\ria s\ vin\ la mine [i n-o opri]i, ~ngera[ul cu pistrui,~n catedrala sacr\ a Cuv`ntului, Copil\rind cu Iisus, spre ~nviere,Binecuv`ntare spre cunoa[tere, Un jurnal al fericirii… pierdute,Tem\ pentru acas\, Criza [i genera]ia pustiului, Lumina crucifi-cat\, C\ut\ri adolescentine, Amintiri din viitor, Sincretism, sec-tarism, secularizare, Quo vadis…? De la Borca p`n'la Roma [i-napoi, Trebuiau s\ poarte un nume etc. s-au n\scut din expe-rien]a pastoral\, pedagogic\ [i cultural\ a p\rintelui NeculaiCojocaru, un model de slujire pentru locuitorii de pe ValeaBistri]ei. Pentru a `n]elege c`t mai bine clipa tr\it\ facem apel laistorie. Compara]ia pe care autorul o face `ntre istoria poporuluiromân [i cea a poporului ales al Vechiului Testament ne face s\medit\m asupra anumitor aspecte deloc de neglijat. Drumul de larobie spre libertate, trecerea prin Marea Ro[ie (simbolul grani]eidintre cele dou\ lumi), timpul de 40 de ani petrecut prin pustie auf\cut ca "genera]ia clipei bolnav\ de gustul robiei" [i iresponsa-bil\ `n fa]a libert\]ii s\ dispar\ din istorie. Poporul român imple-menta `nainte de 1989 colectivizarea, ideile sovietice, lupta declas\, mesajele partidului comunist etc., ca dup\ 1990, `ntr-odemocra]ie original\, s\ aib\ TVR liber\, revolu]ie furat\, lovitur\de stat, economie de pia]\, Caritas, Big Brother, Hallowen,Tr\da]i `n dragoste, Fata lui tata etc.

Discu]iile purtate cu tinerii, indiferent pe ce tem\, duc la con-cluzia c\ au o mentalitate lipsit\ de duhul cre[tin, `n]eleg`nd c\ afi liber `nseamn\ a face tot ceea ce dore[ti indiferent de con-secin]e. Satanistul Alleister Crowley (+1947) sublinia `ntr-olucrare faptul c\ prima lege a diavolului este s\ faci ce vrei.

Dac\ sincretismul religios duce la diluarea identit\]ii, sec-tarismul reprezint\ un atentat la unitate, iar secularizarea estefenomenul tr\it personal [i social, `n care via]a este organizat\ ca[i cum nu ar exista Dumnezeu. Secularismul nu neag\ neap\ratexisten]a lui Dumnezeu `n istorie, `ns\ nu sesizeaz\ prezen]a Lui,nef\c`ndu-se distinc]ia clar\ dintre virtute [i p\cat.

~ndemnul final adresat tinerilor este de a c\uta triada Biseric\- Familie - {coal\. Numai fugind de toate r\ut\]ile promovateast\zi (libertate f\r\ moral\, politic\ f\r\ principii, educa]ie f\r\caractere, religie f\r\ jertf\, bog\]ie f\r\ munc\ etc.) [i urm`ndmodelele reale vor putea deveni oameni `n adev\ratul sens alcuv`ntului.

DDrr.. MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA

~C

V

(urmaare ddin nnum\rul 1143)

cup\ un loc distinct `n volum [i dialogul cu presaromaneasc\ sus]inut\ de comunitatea evreiasc\ din]ara noastr\, dialog sus]inut [i de unele ziare, caFraternitatea, CCump\na, AAp\r\torul, care combat imi-grarea evreilor, pe motiv c\ România, ]ar\ agrar\, nule putea asigura condi]ii de via]\.

~ntr-un alt articol consacrat situa]iei evreilor din alte]\ri, precum Prusia, Ungaria, Austria, Rusia, Eminescuarat\ c\ nu e nimeni vinovat, `n nici un caz România,c\ evreii fuseser\ supu[i `n aceste ]\ri la un regim deopresiune [i de aici migrarea `n alte ]\ri, unde s\-[ig\seasc\ ocupa]ii [i `ndeletniciri, mai pu]in cele legate

de munca fizic\ [i utilit\]ile practice.Despre obiectivitatea [i modul neutru de a trata situa]ia

evreilor st\ m\rturie atitudinea poetului fa]\ de unele activit\]i de

natur\ spiritual\, cum ar fi aten]ia acordat\ [colii, mi[c\rii teatrale(`nfiin]area Teatrului Evreiesc din Ia[i [i rela]iile cu unii evreidemni de toat\ stima- Moses Gaster, Tiktin, Rosetti- Roman etc).

Nimeni dintre contemporanii lui Eminescu nu a propusmunca, principiu unic `n progresul societ\]ii române[ti [i nu a criti-cat cu mai mult\ fermitate [i energie fuga de munc\, principalapiedic\ `n epoca de tranzi]ie spre România modern\. Fuga demunc\ [i promovarea `n ierarhia social\ pe alte c\i se constituie[i ast\zi principala piedic\ `n tranzi]ia spre România de m`ine.Similitudini cu perioada actual\ sunt mult mai multe, ideile [i argu-mentele pe care le aduce poetul sunt la fel de actuale acum, c`ndmunca, adev\rul, cinstea [i onestitatea sunt `nlocuite cu minciu-na, ipocrizia, demagogia [i, cel mai grav, denigrarea [i anulareavalorilor.

De aceea, mai mult ca oric`nd, avem datoria de a pre]ui [iap\ra scrisul lui Eminescu, expresie a demnit\]ii na]ionale,con[tiin]ei profesionale [i talentului de excep]ie, f\r\ egal `n cul-tura român\.

Mihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\

O

CCuullttiivvaarreeaalliimmbbiiii rroommâânnee

Vocabularul actual al na]iunii (4)

aprilie 2012PPaagg.. 77APOSTOLUL

LEC}IA DE ISTORIE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIII {{ocul pprezentului

i mai pu]in `nc\ se bazeaz\ pe o`n]elegere a viitorului, pe o cunoa[tere acapacit\]ilor de care va avea Johnnynevoie pentru a tr\i v`rtejul schimb\rilor.Ele se bazeaz\ pe iner]ie [i pe un conflicts`ngeros al breslelor univer-sitare, fiecaredin ele fiind interesat\ doar s\-[i`mbun\t\]easc\ salarizarea, bugetul [istatutul.

Aceast\ program\ analitic\ anacro-nic\ este la originea standardiz\rii [coli-lor elementare [i medii. (...) Varia]iile dela o [coal\ la alta s`nt minime. Programa

analitic\ este ]inut\ pe loc de condi]iile rigide deintrare la facult\]i, care, la r`ndul lor, reflect\ cerin]eleprofesionale [i sociale ale unei societ\]i pe cale dedispari]ie." (subl. ns.)

Pe deasupra, oric`nd ar avea nevoie de aseme-nea informa]ii, cet\]eanul de m`ine le-ar g\si `nc`teva secunde. Exist\ posturi de televiziune [i site-uri care fac adev\rate spectacole din asemeneaitemi de cultur\ general\. Desigur, le-ar g\si dac\ i-arinteresa. O statistic\ la care ne raport\m frecventspune c\, pentru cam 80 % din tinerii Statelor Unite,istoria antic\ a avut loc prin anii... 1985.

S\ ne devin\ foarte clar: `nv\]\m`ntului lancas-terian, bazat `ndeosebi pe memorie [i valabil at`tavreme, i-a luat locul `nv\]\m`ntul ra]ional, bazat peg`ndire. Acestuia `ncepe tot mai insistent s\-i ia locul`nv\]\m`ntul selectiv, bazat pe afectivitate [i pe ludic(ne[tiind ce vor, ne[tiind ce s\ vrea, elevii re]in doarceea ce-i atrage, ceea ce con]ine [i o component\afectiv\, ludic\). Nu ne place, dar este un fapt real.Elevii viitorului nu vor putea fi sili]i s\ `nve]e ceva, cuat`t mai mult cu c`t nu este `nc\ limpede ce.

Simplificarea programelor analitice nu este dec`tpaliativ\. Un singur exemplu: s-au introdus `n pro-grama analitic\ Logica, Educa]ia antreprenorial\,Ecologia. Acestea `i fac pe elevii de ast\zi s\g`ndeasc\ silogistic, s\ economiseasc\ banii sau s\nu mai arunce gunoiul pe jos?

...Mai ad\uga]i la toate acestea [i dezinteresulpentru `nv\]\m`nt al unei clase politice repetente [ipreferin]a de a prelungi starea de fapt prin imbe-cilizarea genera]iilor viitoare de votan]i. Mai ad\uga]iincapacitatea de a crea surse de venit, deci de aavea un buget suficient de amplu spre a avea [i pen-tru `nv\]\m`nt bani suficien]i. Mai ad\uga]i [i emi-gra]ia de pe pia]a muncii, un fenomen pentru carecriza economic\ este foarte r\uprevestitoare.

III. {{coala pprezentului vviitor

Pentru ce `i preg\tim, atunci, pe elevii no[tri?Ineluctabil, dup\ ce vor ie[i, la diverse v`rste [i cudiverse grade de preg\tire profesional\, dup\ ce -majoritatea - `[i vor completa studiile `ntr-o form\sau alta a `nv\]\m`ntului superior sau postliceal, vortrebui s\-[i g\seasc\ o surs\ de venit, alta dec`tbanii de buzunar primi]i de la p\rin]i. Or, toate cate-goriile ocupa]ionale par a fi supuse recesiunii.Industria (tot mai neperformant\), agricultura (totmai neproductiv\), comer]ul (tot mai afectat desc\derea nivelului de trai al popula]iei), serviciile (`nsc\dere, datorit\ acelora[i factori, ca [i tot maislabei preg\tiri a profesioni[tilor). Iar emigrarea `nbloc nu mai e o solu]ie, dat\ fiind explicabila reac]iede respingere a str\in\t\]ii, sufocate de propria rat\cresc`nd\ a [omajului. Ce vor deveni elevii no[tri.Evit\m s\ d\m r\spunsul care se afl\ pe buzeletuturor.

S\ spunem c\ unele m\suri privind predictibili-tatea relevan]ei sociale a [colariz\rii s-au luat. S\men]ion\m aici

- flexibilitatea curricular\,

- diversificarea [i modernizarea profilurilor de[colarizare,

- modularea `nv\]\m`ntului tehnic, - introducerea unor specializ\ri corespunz`nd

unor ocupa]ii / meserii moderne sau cerute pe pia]amuncii,

- includerea elevilor [i cadrelor didactice `n pro-grame de perfec]ionare sau recalificare profesio-nal\,

- flexibilitatea admiterii `n `nv\]\m`ntul superior(fie ea interesat\ sau nu).

...Dar - nu vi se pare c\ toate acestea au un aerdeja dep\[it: se adreseaz\ mai mult zilei de m`inedec`t celor mai `ndep\rtate? Evident, aceasta ar ]ine,nu de ni[te "consilii ale viitorului", cum preconizaToffler, ci de voin]a, interesul [i priceperea factorilorde decizie. Ideea de a acorda "[anse egale pentruto]i absolven]ii" nu trebuie s\ se concretizeze obli-gatoriu `n uniformizarea preg\tirii lor ci, poate, `ninova]ie curricular\ [i `n autonomie sporit\ la polulunit\]ilor de `nv\]\m`nt. Problem\, din nou, fr`nat\de impactul crizei economice [i a brumei de m\suride protec]ie social\...

DDrr.. AAddrriiaannaa PPOOPPOOVVIICCII((vvaa uurrmmaa))

Elevul pseudocibernetic

{

REMEMOR|RI - APRILIEcoala româneasc\tr\ie[ti prinoameni. Prin apos-tolii neamului, carepot fi de dou\feluri: cu voca]ie [iprofesori de profe-sori. Primii merit\statui, restul auajuns `n `nv\]\m`ntdin `nt`mplare.Probabil de frica

stagiului militar. Paradoxal,abia sc\pa]i de facultate, vors\ [i p\r\seasc\ [coala. Leeste g`ndul numai la plecare,la z\rile de farmec pline.Apostolii neamului de bun\factur\ s`nt respecta]i, admi-ra]i [i numi]i dasc\li de via]\.A[a `i numesc fo[tii elevi,pentru c\ nu-i uit\ toat\via]a. H`trul Creang\ nu l-auitat niciodat\ pe b\di]aVasile, dasc\lul lui de suflet.De ce? L-a `nv\]at primelelitere din sf`ntul abecedar"az" [i "buche". MareleSadoveanu l-a creionat peDomnul Trandafir dup\ chi-pul [i asem\narea lui N.Busuioc, `nv\]\torul s\u. Prin1936, un profesor de filozofiedin Bra[ov, era poreclit deelevii din liceu " Dementul".Motivul? Era de[tept deplesnea. Avea r\spunsuripentru toate `ntreb\rile. Uraprostia [i obr\znicia. Numelelui? Emil Cioran. Ex- liceanulMircea Eliade, exigetul demai t`rziu `n istoria religiilor, aavut [i el dasc\li da]i naibii.Mai ales la matematic\ [igerman\ unde a [i chixat.Cite[te: a r\mas corigent.Cum a sc\pat? A fugit de lareal la uman, iar de german\l-au sc\pat ru[ii " eliberatori".Au scos germana din [coliodat\ cu introducerea limbiiruse. Pe vremea lui {tefanVoitec.

Ca elev, student [i profe-sor am avut onoarea [inorocul s\ studiez cu mul]idasc\li. Unii, mai str\luci]idec`t al]ii. Lista lor e lung\.La care mi-a r\mas inima?La Doamna de român\, profade la Liceul " Petru Rare["din Piatra Neamt din perioa-da 1952-1955. GeorgetaBuzil\- Pumnea era t`n\r\,frumoas\, ager\ la minte [iapropiat\ de noi. To]i b\ie]i o

iubeau. A dat dovad\ profe-sionalism, pricepere, d\ruire,spirit de observa]ie, respon-sabilitate, comunicare… Afost mare dom'le! A[a cumse [tie deja, dasc\lul este unactor. A[a cum muncaactorului depinde de public,scenarist, regizor [i parte-nerul de scen\, cea a profe-sorului nu poate exista f\r\ ocorela]ie str`ns\ cu elevii [ip\rin]ii acestora, chiar [i cucolegii de breasl\. Succesulse `mparte la to]i, `n timp ceinsuccesul ]i-l asumi numaitu. Profesorul. Am f\cutromâna cu dumneaei, la"Liceul scurt de trei ani",instaurat de "eliberatori"dup\ modelul sovietic. Cumpe vremea primului cincinal,literatura sovietic\ era `nvog\ am fost `ndopa]i cu"T`nara gard\", "Povesteaunui om adev\rat" [i " VasiocTrubaciov [i prietenii s\i ". Peatunci nimeni nu auzise deElvis Presley sau ErnestHemingway. Nici desprecapodoperele " B\tr`nul [imarea", "Adio arme", "Pentrucine bat clopotele", …Doam-na de român\ ne recomand\cu c\ldur\ pe Eminescu,Caragiale, Rebreanu, Ar-ghezi. {i, de ce nu, peCreang\. Care la acele vre-muri era considerat " fiu dechiabur cu sl\nin\ `n pod [if\in\ `n lad\". Bietul Crean-g\!

Doamna noastr\ ne las\mai boga]i suflete[te dup\fiecare or\. De[i eraz`mbitoare punea ordine `ntoate dintr-o singur\ privire.Permanent ne sf\tuia s\citim. Mult. C`t putem demult. {i pentru c\, a plecatdintre noi, `i transmitem unmesaj sincer. Iata-l! " Nu v\teme]i Doamna profesoar\,pasiunea cititului mo[tenit\de la dvs. nu s-a stins nicio-dat\". V\ pre]uim [i acum.Petre }u]ea spunea c\ profe-sorul adev\rat este "un fabri-cant de oameni". Seam\n\cu un t`mplar care ia un lemnmurdar din noroi , `l spal\ [i `lface " mobil\ de lux". Sun\frumos, nu?

Dumitru RRUSU

DASC|LI DE VIA}|

{1/1944, n. FlorinFlorescu, C`nde[ti,Buz\u, prof. lidersindical, cel care amilitat pentru `nfi-in]area SindicatuluiLiber al Lucr\torilordin ~nv\]\m`nt(1990) [i, `mpreun\cu Dumitri]a Vasilca,Lucian Corneanu [iMircea Zaharia, a

hot\r`t publicarea, din martie1999, a revistei ,,Apostolul"(seria nou\). 2/1938, n. C\t\lin-Florin

Stupcanu, la Filioara, Agapia,Neam] (d. 26. 09. 2000).Profesor, ziarist, om de aleas\cultur\. Facultatea de Istorie,Ia[i. A lucrat `n `nv\]\m`nt, `npres\ (ziarele "Flac\ra" [i

"Ceahl\ul" din Piatra-Neam],"Steagul Ro[u", din Bac\u), afost director al Muzeului de

Istorie din Neam]. Volumul"Z\pad\ [i fum (scrieri detinere]e)" alc\tuit din versuri [iproz\ scurt\, i-a ap\rut pos-tum. 2/1952 - n. Vladimir

Tescanu (pseud. lui ViorelBuruian\), la Tescani, Bac\u;tat\l s\u provine din Dobreni,Neam]. Prof. de limba francez\la Piatra-Neam]; scriitor, tra-duc\tor. Facultatea de Litere,Bucure[ti. A frecventat Cena-clurile conduse de EugenSimion [i Ov. S. Crohm\lni-ceanu. Debut `n "Ateneu"(1985). Dou\ romane:"Palipsest", 1988), "Negru [iroz" (1997). Membru alAsocia]iei Scriitorilor Profe-sioni[ti din România. La mul]iani! 4/1881 - a ap\rut primul

num\r al Revistei "ASACHI,revist\ [tiin]ific\, literar\" edi-tat\ lunar, la Piatra-Neam],(p`n\ la 10. 02. 1885). Revista[i Societatea Literar\ [i{tiin]ific\ omonim\ au luatna[tere din ini]iativa unui grupde intelectuali format `nultimele dou\ decenii ale se-colului al XIX-lea, dup\ modelulSociet\]ii "Junimea" din Ia[i,av`nd un comitet de redac]iealc\tuit din: dr. D. Cantemir, C.Hoga[, I. Negre, Victor Dogariu[i V. C. Bu]ureanu. Au publicatversuri: Gr. N. Lazu, CalistratHoga[, Isidor P. E[anu, G.Boteanu; proz\ [i articole decritic\: Calistrat Hoga[; D.Cantemir [i V. C. Bu]ureanusemneaz\ articole pe teme[tiin]ifice; I. Mironescu, articolereferitoare la `nv\]\m`nt. 9/1949 - n. Gheorghe

Diaconu - Gdia, la Galda deJos, Alba (d. 2008, Piatra-Neam]). Artist plastic.Facultatea de Arte Plastice,Ia[i. Membru al UAPR. (1991).Expozi]ii personale: Piatra-Neam], Rouane - Fran]a,Valencia [i Peniscola, Spania,Vene]ia, Italia, Nazaret [iIerusalim, Israel, Sydnei,Australia. Premiul "GeorgeApostu", la Saloanele MoldoveiBac\u-Chi[in\u (1999). 10/1912 - n. Ilie Cleopa

(Constantin din botez), laSuli]a, Boto[ani (d. 5. 12. 1998,

Sih\stria), arhimandrit. C\lu-g\rit `n 1937, a fost consideratunul dintre cei mai cu harduhovnici din a doua jum\tatea secolului al XX-lea. 13/25. 03. 1872 - n. G. T.

Kirileanu, la Holda, Bro[teni -(d. 13. 11. 1960, Piatra-Neam]).Studii: Gimnaziul, la F\lticeni,[coala de c`nt\ri a lui NeculaiBarcan din Piatra-Neam] (unan), {coala Normal\ "VasileLupu", Ia[i, Facultatea deDrept. Ajutor de judec\tor laIa[i, la Judec\toria dinBro[teni, profesor de limbaromân\, inspector comunal laBro[teni. ~n 1905, a fost solici-tat de Louis Basset (secretar alRegelui Carol I) s\ finalizezemonografia mo[iei regaleBro[teni. Din 1906, lucreaz\ laPalatul Regal (serviciul decoresponden]\), apoi ca biblio-tecar (1909-1930) [i secretar alFunda]iei "Regele Ferdinand I",

p`n\ `n 1935, c`nd se retrage laPiatra-Neam]. Dup\ mai multenecazuri din partea autorit\]ilorcomuniste, pe motiv c\ fusesebibliotecar regal, doneaz\ sta-tului (24. 02. 1956) aproape30000 de publica]ii, care vorconstitui biblioteca documen-tar\ ce va func]iona `n propriacas\, apoi, din 1974, laBiblioteca Jude]ean\ Neam],institu]ie ce va primi numeledistinsului c\rturar (13.03.1992). A fost redactor laRevista "{ez\toare" (1898),unul dintre `ntemeietoriiRevistei "Ion Creang\" (1908).Colabor\ri: "Buletinul "MihaiEminescu"", "Convorbiri litera-

re", "F\t-Frumos". Principala saactivitate a fost destinat\studierii [i edit\rii operei lui IonCreang\, realiz`nd cea mai va-loroas\ edi]ie a operei acestuia(Ion Creang\, "Opere", ed.,note [i glosar de G. T.Kirileanu, B., Ed. Funda]ieipentru Literatur\ [i Art\"Regele Carol II", 1939). Maiad\ug\m meritele sale decercet\tor `n domeniul folcloru-lui, de autor al unor studiiantropologice despre ]\ranulromân, imensa informa]ie dindomeniul literar [i istoric, dar [ia unei imense coresponden]e. 19/1847 - n. Calistrat

Hoga[, la Tecuci (d. 28, 08.1917, Roman), profesor, scri-itor. Nu insist\m, personalitatea[i valoarea operei sale s`ntarhicunoscute. 19/1914 - n. Gheorghe

Iacomi, la Piatra-Neam] (d. 18.10. 1991), doctor medic., publi-cist. Facultatea de Medicin\ dinCluj / Bucure[ti, absolvit\ cu"magna cum laude". Nume-roase articole [i studii de spe-cialitate. Renumit turist, autor allucr\rilor: "Ghidul Ceahl\ului","Harta turistic\ a Cehl\ului","Ceahl\ul `n spiritualitatearomâneasc\", "Din trecutulvie]ii monahale [i cre[tine[ti `nzona Ceahl\ului" [. a. 27/1949 - n. Irina

Irimescu, la Piatra-Neam] (d. 9.06. 1970, Bucure[ti), poet, pic-tor, sculptor. Student\ laInstitutul "Nicolae Grigorescu",Bucure[ti, se remarc\ din primiiani ca un veritabil talent.Postum, volumul "Versuri"(1971). 29/1965 - n. Lucian

Tudorache, la Independen]a,Gala]i. Academia de Art\"George Enescu". MembruUAP. Expozi]ii: Bac\u, Bistri]a,Bucure[ti, Gala]i, Ia[i, Piatra-Neam], Sl\nic Moldova, Vene-]ia, Torino, Bruxelles, Biela -Italia. Lucr\ri monumentale:"Germina]ie"; "{tefan cel Mare[i Sf`nt", "Mihail Kog\lniceanu","Victor Brauner", "Duhulapelor" [. a. Burs\ UNESCO,la Centrul European dinVene]ia. (C.T.)

\t\citor, cu ochii tul-buri,Cu trupul istovit decale,Eu cad neputincios,st\p`ne,~n fa]a str\luciriitale.~n drum mi se des-fac pr\p\stii,

{i-n negur\ se-mbrac\ zarea,Eu `n genunchi spre tine caut:P\rinte,-or`nduie-mi c\rarea!

~n pieptul zbuciumat de doruriEu simt ispitele cum sap\,Cum vor s\-mi tulbure izvorulDin care sufletul s-adap\.Din valul lumii lor m\ smulge{i cu pova]a ta-n]eleapt\,~n veci spre cei r\ma[i `n urm\,Tu, Doamne, v\zul meu`ndreapt\.

Dezleag\ min]ii mele taina{i legea farmecelor firii,S\de[te-n bra]ul meu de-apururiT\ria urii [i-a iubirii.D\-mi c`ntecul [i d\-mi lumina{i zvonul firii-ndr\gostite,D\-i raza soarelui de var\

Pleoapei mele ostenite.

Alung\ patimile mele,Pe veci strigarea lor o fr`nge,{i de durerea altor inimi~nva]\-m\ pe mine-a pl`nge.Nu rostul meu, de-a pururiprad\Ursitei ma[tere [i rele,Ci jalea unei lumi, p\rinte,S\ pl`ng\-n lacrimile mele.

D\-mi tot amarul, toat\ trudaAt`tor doruri f\r\ leacuri,D\-mi viforul `n care url\{i gem robiile de veacuri.De mult gem umili]ii-n umbr\,Cu umeri g`rbovi de povar\...Durerea lor `nfrico[at\~n inim\ tu mi-o coboar\.

~n suflet seam\n\-mi furtun\,S\-l simt `n matca-i cum sezbate,Cum tot amarul se revars\Pe strunele `nfiorate;{i cum sub bolta lui aprins\,~n smal] de fulgere albastre,~ncheag\-[i glasul de aram\:C`ntarea p\timirii noastre.

Octavian GGOGA

n condi]iile vremii `ncare vie]uim, c`ndfamilia pierde, une-ori, destul de u[orbusola educa]iei,preocupat\ mai multde existen]a cotidi-an\, `ntr-o societate`n care se confund\frecvent valoarea cunonvaloarea, tineriig\sesc anevoios unmodel autentic `ncare s\ cread\ [i pe

care s\-l urmeze. Ceea ce seetaleaz\ ast\zi ca model paremai degrab\ un pseudomodel. ~naceast\ conjunctur\, sarcina[colii [i a pedagogului spore[te`n dificultate, avalan[a falselorvalori p\r`nd de neoprit…

~n contemporaneitate, ideeade model trebuie privit\ dintr-operspectiv\ mai larg\. Nu maipoate fi raportat\ la un singurindivid, ca persoan\ care`nsumeaz\ calit\]i de excep]ie.Auzim f\c`ndu-se referiri privindvaloarea unui cercet\tor, intelec-tual, profesor, sportiv, actor.Seria poate continua p`n\ a numiaproape toate profesiile care s`ntexersate `n lume. O persoan\considerat\ model dispune decalit\]i deosebite aflate la valoa-re maxim\ de exprimare `ntr-unanumit domeniu de manifestareuman\. Important\ este `ns\ va-loarea moral\ f\r\ de care cele-lalte virtu]i nu ar putea fi puse `nlumin\.

Strada [i media s`nt spec-taculoase `n sine [i, ca atare,atractive `n con]inut [i form\, maiales pentru copii [i tineri, afla]i`nc\ departe de puterea dis-cern\m`ntului. Exist\, `n ado-lescen]\, tenta]ia de a imita cuorice pre]. Un motiv ar fi [iatragerea aten]iei m\car [i pen-tru o zi, ie[irea ̀ n fa]\ av`nd mareimportan]\ la o anumit\ v`rst\,indiferent cum, mai ales `n lumeacomunit\]ii, grupul de strad\av`nd alte criterii de organizaredec`t cel [colar.

Spectacolul stradal, uneleemisiuni televizate induc ideeac\ totul este facil, c\ po]i duce ovia]\ u[oar\, f\r\ munc\, f\r\carte, c\ lumea clubului denoapte te poate scoate `n fa]\.Ele aduc un prejudiciu seriosactului educa]ional promovat defamilie [i de [coal\.

Pu]ini ochi sesizeaz\ unmodel autentic. Adev\ratulmodel se las\ greu descoperit,nu are nimic spectaculos. ~nschimb, lumea c`nt\re]ilor, lumeasportivilor, lumea manechinilorau un serios impact asupratinerilor. Ele ofer\modele vr`nd-nevr`nd.Dac\ selec]ia arfunc]iona, nimic r\u `nasta. C\ci [i `n domeni-ile respective apar va-lori autentice careadun\ la baza deveniriilor serioase sacrificii,renun]\ri, ore de munc\epuizant\. Surprinz\tor,

cei mai mul]i adolescen]i care `[ialeg modele din lumeasportivilor, manechinilor sauc`nt\re]ilor nu cunosc mai nimicdin etapele drumului parcurs derespectivele persoane. Mai mult,nu cunosc nimic despre via]apersonal\ sau despre familiaacestora. Valoarea moral\, `naceast\ `mprejurare, nici nu intr\`n discu]ie.

De cele mai multe ori, via]aarat\ c\ etalonul se afl\ `n prea-jma noastr\, `n familie, la[coal\, printre rude, prieteni,cuno[tin]e. Poate fi p\rintele unmodel? Cu siguran]\! Poate fipedagogul un model? Desigur!{i `nc\ unul autentic pentru c\este `nzestrat cu [tiin]a`ndrum\rii, av`nd studii care `lrecomand\ `n aceast\ privin]\.

Societatea are modele?Sigur c\ da, `n m\sura `n careare la baz\ iubirea semenuluifa]\ de semen [i se sprijin\ perespectul fa]\ de legea uman\.

Exist\ un model ideal? Greude spus, greu de g\sit. Istoriaumanit\]ii ofer\ numeroaseexemple de personalit\]i deexcep]ie. Dar nu credem c\modelul ideal are prioritate `nmomentul de fa]\. De cele maimulte ori, un gest, o fapt\ bun\pot deveni exemple pilduitoarepentru un t`n\r `n plin\ formare.A reg\si `ntr-o persoan\ auten-ticul, bucuria [i curajul `ntre-prinderii faptelor bune `nseamn\a g\si modelul.

Se afl\ `n jurul nostruoameni care valorific\ poten-]ialit\]i, talente, calit\]i cu unfiresc ce impresioneaz\. Merit\s\ men]ion\m c\ a avea unmodel este un frumos exerci]iude admira]ie. Reu[ita depinde dec`t\ distan]\ se las\ fa]\ de celadmirat, prin propria deta[are,prin cunoa[terea de sine.Urmeaz\ s\ se descopere dec\tre fiecare autenticul, particu-laritatea care st\ la bazaexers\rii rostului `n via]\.

{coala este spa]iul multor`nt`mpl\ri vii, atr\g\toare, provo-catoare. Ele r\m`n mereu `npachetul prioritar cu amintiri, cubunele [i relele care ne-au mar-cat anii copil\riei. Elevi [i profe-sori, profesori [i elevi! Eternaecua]ie educa]ional\! Elevul [iprofesorul formeaz\, `n multesitua]ii, o echip\ conjunctural\.Rareori elevul are posibilitateas\-[i aleag\ prin propria voin]\educatorul, cel pu]in `n momen-tul de fa]\.

Profesor Leonard RROTARU

(continuare `̀n nnum\rul vviitor)

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

PPaagg.. 88 APOSTOLUL aprilie 2012

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Gabriel PPLOSC| - ddirector ggeneral; FFlorin FFLORESCU - dirreecctorr ffonndatorr

Iosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc, GGheorghe AAMAICEI, GGabriela GGRIGORE.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, Constantin TTOM{A, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct,DDuummiittrrii]]aa VVAASSIILLCCAA,, MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA,, AA.. OOPPRRII{{ ((aappoossttoolluull__mmuussaattiinn@@yyaahhoooo..ccoomm)) - ssuubbrreeddaacc]]iiaa RRoommaann,, CCaarrmmeenn DDAASSCC||LLUU ((sseeccrreettaarr)),,

DDoriann RRADDU - ttehnnoredactare, ffoto.

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,

tel/fax: 222.53.32, Piatra NNeam]

Textele se pot trimite [i pe adresarevista_apostolul@yahoo.com

CREANG| - APOSTOLUL(urmaare ddin ppaag. 11)

-a]i `ntrebat vreodat\ de ce, odat\ absolvite cursu-rile de la Socola, Creang\ nu s-a `ntors acas\? Nuignor\ nimeni dispre]ul cu care vorbe[te desprelumea de peste Siret, unde "apa-i rea [i lemnele pesponci; iar vara te `n\du[i de c\ldur\, [i ]`n]arii techinuiesc amarnic", ceea ce orice student `n anul I,plec`nd la facultate la Ia[i sau Bucure[ti `n oricetimp, va fi prefirat `n minte. {i totu[i, Creang\ n-arevenit `n lumea sa drag\, dec`t `n ocazionaleescapade. A r\mas la Ia[i, `ntr-o clim\ chinuitoarepentru s\n\tatea sa [ubred\, apostol [iambasador al unei lumi frumoase [i senine, "cu

gospodari tot unul [i unul, cu fl\c\i voinici [i fete m`ndre, care[tiau a `nv`rti hora, dar [i suveica".

A fost ambasador al limbii bogate, dulci-acri[oare, amoldoveanului de la munte [i a ap\rat-o cu `nfocare, p`n\ afost recunoscut de "boierii" junimi[ti ca autoritate incontestabil\`n tot ce ]ine de folclor, de via]a românului. Dup\ [edin]ele decenaclu prefera mondenelor popasuri la club sau cafenea s\-lr\peasc\ pe Eminescu c\tre o c`rcium\ de capul c\reia nu eramare lucru, dar unde aflase el un vin f\r\ pereche. Dar asta ealtceva; la intrarea sa `n sala cenaclului era totdeauna`nt`mpinat cu un entuziast "Aaaa, Creang\!...".

A r\mas m`ndru de meleagurile sale, de meleagurile noas-tre [i nic\ieri, nici `n Pove[ti, nici `n Povestiri, nu vorbe[teCreang\ mai liric, mai `nsufle]it, mai serios dec`t `n acele frag-mente de Amintiri... care prefa]eaz\ fiecare dintre cele patrucapitole ale operei. A r\mas apostolul sim]irii, g`ndirii, gr\iriinem]ene, care a a[teptat cu fruntea sus venirea celuilalt apos-tol, dintr-o genera]ie mai t`n\r\ - Sadoveanu.

Vor mai trece multe p\trare de veac [i copiii tot vor mai r`dede st`ng\cia lui Nic\ la urat, de dohotul lui mo[ ChiorpecCiubotarul, de toate n\zdr\v\niile [i naivit\]ile lui, de [iretenia[i de l\comia lui, de [oltic\riile din pove[ti. Chiar dac\ `n]elegtot mai pu]ine cuvinte.

Pentru acum, ajunge. S\ru-m`na, domn' Creang\, apos-tole...

V

a sf`r[itul lunii s-a lansat, la Institutul Francez din Bucure[ti,`n prezen]a lui Stanislas Pierret, directorul InstitutuluiFrancez din România, consilier al Ambasadei Fran]ei, [i a luiJacques Bortuzzo, ata[atul de cooperare educativ\ alAmbasadei Fran]ei, proiectul "Profil.fle", parteneriat `ntreAmbasada Fran]ei [i Ministerul Educa]iei Cercet\riiTineretului [i Sportului (MECTS). Pentru 2012-2013,Ambasada Fran]ei prin Institutul Francez, `n colaborare cuMECTS, prin expertul tehnic interna]ional CECRL, a propusjude]ul Neam] ca jude] pilot din 15 la nivel na]ional - `nMoldova, jude]ele Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], `ntr-unproiect `n cadrul "Programului franco-român de predare-`nv\]are a limbii franceze `n sistemul educativ românesc".

Jude]ele pilot au fost alese `n func]ie de importan]a acordat\ pred\rii-`nv\]\rii limbii franceze `n [coli [i a implic\rii actorilor educa]ionali.

"Prima etap\ a proiectului prevede, pentru anul 2012-2013, creareaunei re]ele de [coli pilot, crearea unui grup de formatori `n didactica lim-bii franceze acredita]i de MECTS [i Consiliul Na]ional de FormareProfesional\ a Adul]ilor, dar [i selectarea [i formarea formatorilor,

conceperea, acreditarea [i derularea unor module de formare `ncadrul Caselor Corpului Didactic de c\tre formatorii acredita]i. Din c`te

am fost informa]i proiectul va fi extins pentru perioada 2013-2015. Pentrujude]ul nostru partenerii locali s`nt Institutul Francez din Ia[i,Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam] [i CCD Neam]", ne-a spusinspectorul de limb\ francez\, Cristina Girgori, din cadrul ISJ Neam].

{colile pilot ce urmeaz\ s\ fie selectate `n jude] vor fi un liceu teo-retic, un liceu voca]ional sau profesional [i o [coal\ general\, din care ounitate de `nv\]\m`nt din mediul rural `n cadrul c\rora se va urm\ri`nnoirea practicilor de predare a limbii franceze, integrarea pred\rii-`nv\]\rii limbii franceze `n Proiectul de Dezvoltare Institu]ional\ (PDI-ul)[colii, s\ favorizeze accesul elevilor [i al profesorilor la resurse `n limbafrancez\, s\ amelioreze nivelul de performan]\ `n limba francez\ alelevilor la examenele/testele na]ionale, la probele pentru ob]inerea cer-tificatelor lingvistice, dar [i s\ dezvolte activit\]i [colare inovative, activi-t\]i extra-[colare [i parteneriate educative care s\ `ncurajeze dez-voltarea competen]elor `n limba francez\ ale elevilor.

Deocamdat\, proiectul se afl\ `n faza de selec]ie a [colilor pilot [i aformatorilor (pe baza candidaturilor depuse). ~n `nv\]\m`ntul preuniversi-tar, proiectul urm\re[te promovarea limbii franceze `n [colile române[ti,`ncurajarea parteneriatelor educative franco-române [i favorizarea acce-sului la informa]ie [i documentare `n cadrul CDI-urilor.

B. AAngela

a `nceputul lunii mar-tie, `n sala de con-ferin]e a GrandHotelCeahl\ul din PiatraNeam] a avut locseminarul de lansarea "Ghidului pentruegalitatea de [anse [ide gen" din cadrulproiectului "Promo-varea prin activit\]iinovatoare a aegalit\]ii de [anse [i

de gen `n cadrul organiza]iilorpartenerilor sociali, cu accent peinstitu]iile de educa]ie". Proiectul

este implementat de Federa]iaSindicatului ~nv\]\m`nt `n cadrulunui parteneriat realizat cuUniunea Jude]ean\ a SindicatelorLibere din ~nv\]\m`nt Bistri]aN\s\ud, ESTE - Funda]ia pentruStudiul [i Dezvoltarea regiunii deest a Madridului (Spania), EFAL -Asocia]ia de Formare a Lucr\-torilor din Italia, TILS RomâniaSRL [i firma de consultan]\ [i for-mare `n management organi-za]ional [i `n managementulschimb\rii Camporlecchio Edu-cational.

Ghidul este unul dintre rezul-

tatele concrete ale proiectului,finan]at din FSE, al\turi de analizaeuropean\ [i na]ional\ multi-regional\ a situa]iei egalit\]ii de[anse [i de gen `n ]ara noastr\ [ide bro[ura "Equal". ~n proiect vormai fi realizate un set de instru-mente de promovare a acestorprincipii, o platform\ multi-regio-nal\ de comunicare on line accesi-bil\ partenerilor sociali, institu]iilorde educa]ie [i autorit\]ilor publice[i locale, precum [i un manual deutilizare a acestei platforme."Seminarul de lansare a Ghidului

urmeaz\ s\ aib\ loc, dup\lansarea sa la Bistri]a N\s\ud [i lanoi, la Piatra Neam], `n luna iunie[i la Bucure[ti. Exist\ mai multeastfel de ghiduri ale egalit\]ii de[anse, `ns\ noutatea absolut\ sauplus valoarea celui pe care-llans\m noi este legat\ de faptulc\ noi ne referim [i la institu]iile deeduca]ie [i la [anse egale inclusivpentru copiii care se formeaz\ `n[coli", a precizat pre[edinteleFilialei Neam] a FSL~, managerulproiectului Gabriel Plosc\.

A. BBRUDARU

Ghid pentru egalitatea de [anse `n educa]ie

Neam]ul, jude] pilot `ntr-un program franco-român

L

L

~R

Rug\ciuneCU SIGURAN}|,{COALA POATEOFERI AUTENTICEMODELE UMANE

ANTOLOGIA REVISTEI APOSTOLUL