COMITETUL DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA AL JUDEŢULUI BIHOR MUZEUL TARII CRIŞURILOR

REPERTORIUL Monumentelor naturii, arheologice, ilStorice',

etnografice, de arhitectură şi artă

din judeţul Bihor

ORADEA. 1974

Orice corespondenţă se va adresa Muzeului "Ţării Crişurilor" - Ora­dea, Str. Stadionului, nT. 2, Telefon: 1 2725

Please sencl any mail to the following address: Muzeul "Ţării Crişurilor", Str. Stadionului nr. 2, Oradea Tele­fon; 1 2725 Rumania

Toute correspondance sera envoyee il j'adresse: Muzeul .. Ţării Crişurilor", Oradea, Str. Stadionului 2, Telefon: l 27 25 Roumanie

Richten Sic biUe jedwelche Kores­pondenz an die Adresse: Muzeul "Ţarii Crişurilor", Str. Stadionului nr. 2, Telefon 12725 Oradea, Ru­mlinien

Repertoriul II fost elaborat de: Toma Beczy. Li­viu Borcea, Nicolae Chidioşan, Gabriela Crişan, Sever Dumitnşcu, Viorel Faur. Ion Godea, Elena Grigorescu. Rodica Hlrcă. Doimt Ignat-Sava. Ti­beriu JUlcSl!.k, Ion Marinescu. Ana Marossy. Te­reza M6zes, Ivan Ordent1ich, Ion Palna, Rozalia Poliş. Ecaterina Sasu, Susana T6th. Marlanll Zintz,

Redactor responsabil: SEVER DUMITRA$CU

CUVINT INAINTE

Repertoriul intocmit de colectivul Muzeului Tdrii C,işuriJor -din

Oradea a ]ncercal scl cuprjndd, 1n/r-o descriere succinUI, impusa de

natura lucrdrii, stadiul cunoştinţelor aulorilor asupra monumente/Ol

naturii, arheologice, istorice, etnografice, arhitectonice şi de arUl din

Oradea şi judetul Bihor.

Ne ddm seama cel nu am jzbutit sd cu/egem toale datele şi nici

majoritatea lor. Repertoriul are, de asemenea, unele greşeli inerente,

pentru care nu cerem circumstanţe atenuante, ci critica la obiect din

care sd rezulte noi informaţii şi Jdmurirea cU mai adecvati.! a proble­

melor ce se vor ridica.

Repertoriul se adreseazd tulma! celor interesaţi, specialiştilor, pro­

fesorilor, organelor locale, elevilor şi studenţilor. amatorilor, de la care

QştepUIm şi cuvenitele inlormatii viitoare PMtru completarea datelor

ce le deţinem.

Aceastd lucrare va provoca şi supdrclri, chiar proteste. Avertizdm de

la hun inceput eli. ele sint lntemeiate şi noi le meriUlm, edci deşi ne·am

strdduit, n·am jzbutit sa: da:m o lucrare pe mdsura dorintelor noastre.

Se vor "supdra� pe aceastd lucrare nu numai specialişW, care pen·

tru datele inedite sau necunoscute o vor folosi 1n lucrdrjJe lor, ci şi

localnicii, profesorii, studentii, elevii vdzlnd cd localitatea lor nu apare

cu descoperiri, cu monumente.

Pe acest temei (anuntdm anticipat cd am efectuat o ancheta: scrisa privind acest repertoriu in toate comunele şi localitaţile judeţului pri­

mind numeroase rl1spunsuri excelente pentru care aducem sincere mul·

tumiri, dar şi multe localitdţi de linde - şcolile mai ales - nu ne�au

dat nici un rdspuns) ne gIndim ed vom obţine noi informatii şi date

profitabile nu numai pentru evaluarea lor şliinţilicd, pentru cercetarea

vWoare, ci, 1n primul rlnd pentru inventarierea, !Testaurarea, conserva­

rea şi asigurarea perpetud a patrimoniului virtual de monumente şi

valori ale judeţului nostru.

3

Incercarea aceasta - prima de acest gen privind patrimoniul real şi virtual al judeţului nostru şi prima de aceastd amploare ln literatura

de specialitate cor.sultatd deseori, va rdm1ne, ndddjduim, un instmment

indispensabil de lucru pentru toli cei interesaţi.

Tuturor celor care ne vor ajuta sd completl!m acest repertoriu -

chiar dacd iniţial se vor supdra pe greşelile lucrdrii - le aducem cele

mai calde mulţumiri.

SEVER DUMITRAŞCU

Directorul Muzeului Tării Crişurilor

MONUMENTE ARHEOLOGICE

LISTA ABREVIERUOR

ACMIT=Anuaru} Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Transil-vania, Cluj, I-IV, 1926-1931-1938

AJ::=Archeo16giaj ErtesH6 AISC=Anuaru} Institutului de Studii Clasice, Cluj BER. RG.K.-Deutsches Archaologisches Institut Bericht der Rămisch­

Germanischen Komission N. CHIDIOŞAN, Grupa Suciu de Sus-Contribuţii la cunoaştetea grupei

Suciu de Sus in contextul epocii bronzului din elişana, SCN, 2, 1970.

S. DUMITRAŞCU, L. Mărghitan, Aşezc'frj şi descoperiri dacice I-Aşe­zdri şi descoperiri dacice din vestul şi nord-vestul Româ­niei din sec. II. i.e.n.-lI. e.n., Sargetia, VIII, Deva, 1971, pp. 45-55

S. DUMITRAŞCU, Aşezdt; şi descoperiri dacice I,-Aşezdri şi descope­rid dacice din vestul şi nord-vestul României 1n sec. II-IV e.n., tn Lucrdri Ştiintilice, II, Oradea, 1968, pp. 239-256

S. DUMITRAŞCU, Cetdti dacice 1n Crişana-Aşez1ri lorUficale şi ceteJ· tui dacice 1n partea de vest a Munţilor Apuseni, Crisia II, Oradea, 1972, pp. 121-148

S. DUMlTRAŞCU, Descoperiri din sec. N-V e.n.-Descoperiri arheo· logice din sec. N -v e.n. 1n judetul Bihor, Centenar Mu· zeal Orddean, Oradea, 1972, pp. 197-209

ESA-Eurasia Septentrionalis Antiqua F.A.-Folia Archeologica I. GLODARIU, Consideralii=Consideratii asupra circulatiei monedei

strdine 1n Dacia (sec. Il. i.e.n-I. e.n.), Acta M.N., VIII. Cluj, 1971

D. IGNAT, Rep.-Repertoriul descoperirilor neolitice din Bihor, Crisia, III. Oradea, 1973

MATERIALE-Materiale şi Cercelifri Arheologice, Bucureşti

5

I. OROENTLICH, Aria=Arla de rdspincUre a culturii Otomani de pe teritoriul României, Marmaţja, II, Baia Mare, 1971

M. ROSKA, Reperloriu=ErdeJy RegeszetJ Reperloriuma, 1, Oskor, Cluj. 1942

M. RUSU, Die Verhreitung-Die Verbreilung der Bronzehorle in Tran­silvaniei von Ende der Bronzezeit in die mitlJere Hallslall­zeit. Dacia, N.S. VII. 1963.

I. SABÂU, CircuJalia=Circulaţia monetard in Transilvan/a sec. XI-XIII in lumina izvoarelor numismat/ce, SCN, 11, Bucureşti, 1958

SCIV=Studii şi CerceUJri de Istorie Veche SCN-Studii şi Cerootdrj de Numismaticd AL. VULPE, ĂXTE=Axte und Beile In Rumanien, 1, Prahis/orische

Bronzelunde, Abteilung IX, 2 Band. C.H. Beck!sche Ver­lagsbuchhandlung, Munchen, 1970

VL. ZIRRA, BEITRĂGE=Beitrage zur kenntnis des Keltischen Latime in Rumanien. in Dacia, XV, 1971

Semnaturile autorilor au fost prescurtate după cum urmeaza: N C=Nicolae Chidioşan S O-Sever Oumitraşcu O I S=Ooina Ignat-Sava 1 O-Ivan Ordentlich

NOTĂ

LocllliUl1l1e centre de comun! sau oraşe sini Indicate numai cu denumirea. ln 10-calitălile marcate cu li: nu ell:Jst! monumente.

1. Abram·

(10)

2. Abrămuţ

Tn anul 1907 la locul numit "Muntele bătrin" (Oreg hegy) au fost descoperite intimplător resturile unui mormlnt de inhumatie care avea ca inventar 4 catarame de aur, datate in epoca prefeu­'dală (sec. IV-VI).

(NC)

3. Adonl, corn. Tarcea

Din locul numit "Ferma lui Wagner" (Wagner tanya) provine un topor de piatră de tip calapod, databil în epoca neolitid.

Tn "Insula KOrtOs" a fost descoperit un tirn"cop de aramă cu braţele tn cruce, aparţinind epocii eneoJitice. Dintr-un loc nepre­cizat de pe raza localităţii in anul 1904 a fost descoperit un disc de aur ornamenlat. In fosta vie "Szilasy" a fost descoperit la înce­putul -secolului un mormlnt de 1nhumaţie avind ca inventar un topor de bronz de tip Adoni, o brdţard din bronz şi un lant de aur. La marginea nordică a localitătii pe o insulă situată intr-un brat mort al rîului Er, aşezare aparţinind culturii Otomani. Toate aceste descoperiri se pot incadra in epoca bronzului.

Din locul "Pociaroş" provine un fragment de vas de la incepu­tul epocii prefeudale.

M. Roskll, Repertoriu, p. 79 sq; 1. Qrdentllch, Aria, p. 20; AI. Vulpe, Axle, p. 62

(10)

4. AlbeşU· corn. Răbăgani (SO)

5. Alblş, corn. Buduslău

In locul numit "Sikmar", aşezare neolitică de unde provin numeroase Jragment� cerarruce.

De pe teritoriul 10calitătii dintr-un punct neprecizat se cu­noaşte un ceH şi un fragment de deşeu de turnare din epoca bron­zului.

(10)

7

8

6. Aleşd

In holarul localiUi,ţii intr-un punct neprecizat aşezare din epoca neolitic! de unde provin numeroase aşchii de obsidian şi ddltiţe de piatră.

Dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop de aramă din epoca eneolitică.

Tot dintr-un loc nepredzat provine un ceH şi o secerd, am­bele din bronz, atribuite fazei Bronz D.

M. Roska, Reper/oriu, p. 79; idem, A rezcsQkdnyok, tn Kozlemenyek,

Cluj, 1942, II. v. 1, p. 34; M. Rusu, DJe Verbreilung, p. 205.

(1 0)

7. Almaşul Mare·, corn. Bale (1 O)

8. AlmaşuI Mic·, corn. Bale (1 0)

9. Almaşu Mic·, corn. Sîrbi (5 O)

10. Alparea*, corn. Qşorhei (50)

11, Ant·, corn. Avram Iancu (1 O)

12. Apateu·, corn. Nojorid (5 O)

13. Arpăşel*, corn. Batăr (50)

14. AştUeu

In peştera "Igrita" din hotarul comunei s-a descoperit un tezaur compus din 26 denari romani imperiali după cum urmează: Antoninus Pius (138-161) - 8 del1'ari; Faustina Senior (+ 140) - 1 denar; Marcus Aurelius (161-180) - 8 denari; Lucius Verus (161-169) - 3 denari; Lucilla (+ 183) - 1 denar; Commodus (176---192) - 4 denari; Crispina ( 177-182) - 1 denar. Piesele te­zaurului se inscriu între 147-191, avînd un grad de uzură accen-

/tuat, fapt ce indică ascunderea tezaurului spre sfirşitul secolului

II e.n. Tezaurul a fost descoperit pe valea Crlşului Repede in afara granitelor provinciei romane Dacia, el dîndu-ne relaţii despre schimburile comerciale dintre dacii liberi şi provincia imperial! pe de o parte şi demonstrind, probabil, existenţa unui drum comer­cial pe valea Crişului Repede in antichitate.

E. Chlrllli, 1. EmOdi, Z. N6.năsi, Descoperiri monetare antice In Transilva­nia, In Ac/a M N, 1971, pp. 567-568.

(5 D)

15. Ateaş, corn. Cefa

In apropierea localitatii aşezare tip tel nefortificată apartinind culturii Otomani faza II din epoca bronzului.

r. Ordenllich, Aria. p. 21.

(1 O)

16. Auşeu·

(10)

17. Avram Iancu·

(5 D)

18. Bale

Din apropierea Sanatorului de Neuropsihiatrie provin nume­roase fragmente ceramice apartinind epocii neolitice, epocii bron­zului (cultura Otomani) şi La Tenului dacic. Intr-un loc neprecizat 'În anul 1899 a' fost descoperit un depozit de obiecte din �onz apartinind epocii bronzului. In p.!i.durea din apropierea 10caliUi\ii s-a gasit un fragment ceramic apartintnd probabil perioadei pre­feudale.

M. Roskll, Reper/oriu, p. 35

(10)

19. Batăr

Monede romane imperiale, provenind din această localitate au ajuns in anul 1910 În: Muzeul din Oradea, fiind înregistrate in vechile registre sub nr. 285-288. Piesele au fost emise în vremea urmatorilor imparati: Hadrian - 2; Antoninus Pius - 2; Commo­dus - 2; Gordian - 2; şi se pare că au făcut parte dintr-un tezaur

9

de monede romane imperiale care circulau in sec. Il-III e.n. in lumea dacilor liberi dil1j Crişana.

B. Mitrco, tn Dacia, XI, 1967, Nr. 44, p. 385.

(S D)

20. BăI Felix·, corn. SÎnmartin (NC)

21. Băile 1 Mai, corn. SÎnmartin

In apropierea ştrandului cu valuri, pe malul sting al piriului Pe ta au fost descoperite cîteva fragmente ceramice neoHtice şi amuJete de piatrd.

Din anul 1884 de pe raza băilor provine o monedd imperială romană (Faustina junior).

1nventorul Muzcului .:plrii Crişurilor"

(NC)

22. BiUta, oraş Nucet

In hotarul satului sint cunoscute nu numai speologilor ci şi arheologilor următoarele peşteri: Peştera de la "Păreţii Corlatu­lui"; "Izvorul Crişului Negru"; Peştera de la "Văruţa"; peştera de la "Dosul Broscoiuluiu• Nu cunoaştem, pin! tn prezent nici o des­coperire arheologică din aceste peşteri.

(S D)

23. BiUta Plai·, oraş Nucet (S D)

24. Bălaia·, corn. Tileagd (S D)

25. Bălent·, corn. Lazuri de Beiuş ( S D)

26. Bălnaca, corn. Şuncuiuş

In apropierea localităţii din peştera "Piatra Roşie" (VorOskoi barlang) provin mai multe obiecte de bronz, dintre care amintim două seceri, atribuite epocii Hallstatt.

1 0

In peştera "Piatra Morii" au fost gasite fragmenle de eera· micd din faza de trecere spre epoca bronzului şi un fragment de ceaşcd hallslalliand.

M. Roska, Reperloriu, p. 35 sq.

(1 0)

27. Bălnaca Groşi·, corn Şuncuiuş (10)

28. Deluş

In "Padurea Delanilor'� se cunosc 32 tumuli dintrc carc unul cercetat sistematic fără a se obţine vreun rezultat concludent.

(1 0)

29. Beluşele·, corn. Curaţele (S D)

30. BeUlr. corn. Tinca

In hotarul satului s-au gasit intimplător topoare de piatră din neolitic şi un nucleu de obsidian.

Dintr-un loc neprecizat au ajuns in Muzeul de Şti in tele Na­turii din Tinca o rlşniţcl circular! de calcar şi mai multe fragmente de oale lucrate la roată din pasta fina de culoare cenuşie, orna· mentate cu benzi de linii simple şi in val caracteristice ceramicii dacilor liberi de epocă romană din sec. III. c.n. (?)

S. DumHraşcu, Aşezdri şi dcscopetlrl dacice 1, p. 245.

(S D)

31. BeleJenl·, corn. Drăgăneşti (S D)

32. BerechJu·, corn. Cefa (S D)

33. BeUla-, corn. Sinmartin (S D)

34. Bicaci. corn. Cefa

In pădurea din apropierea localitătii a fost găsit un depozit de obiecte de bronz databil în Bronz D. In locul numit "Babastyai", celt din epoca bronzului.

11

Dintr-un loc neprecizat provin două monede de aur imperiale romane emise de Theodosius.

M. Rusu, Die Yerbreilung, p. :ros.

(10)

35. Bicăcel·, corn. Lăzăreni

(S D)

36. Blharea

12

Pe terasa stingă a pîrîului Ceşmeu, in partea de nord-est a satului. in dreapta şoselei Oradea-Satu Mare, se află Cetatea de pdmlnt d� la Biharea, cetatea lui Menum'orut, cum este denumită în

traditia locului, cunoscută incă din secolul trecut. Ulterior, în perioada interbelică şi mai ales după efectuarea unor săl>ături sis­tematice in ultimii ani, arheologii şi istoTicii şi-au dat seama că cetatea de tpămint de la Biharea s-a ridicat In perimetrul unei sta­Jiuni arheologice cu mai multe nivele de locui re, cele din epoca

veche (din antichitate), prefeudalism, şi feudalismuJ timpuriu (de­monstrind o continuitate d9 civilizaţie au/ohtond, in epoca dacid!.. in vremea dacilor liberi de epocă romană şi post romană şi in cea românească din feudalismul timpuriu.

a) Chiar şi epocile străvechi (preistorice) sint bine reprezen­

tate prin descoperiri arheologice. La sud de cetatea de pămînt şi pe locul ceUiţii se intindea in neolitic o aşezare apartinind purtă­torilor culturH Tisa, cărora le urmează sau ii continuă in eneo­!ilic elemente. purtători ai culturilor Baden şi Cototeni.

b) Cultura protothracică Otomani (II-III) este reprezentată la Biharea prin ceramica descoperHă in aşezarea' de la sud de cetate, la locul "Cărămidărie" şi probabil in depozitul de bronzuri de la sfirşitul acestei epoci şi inceputul hallstattului, depozit In­cadrat cronologic de M. Rusu, specialist in depozitele de bronzuri de pe teritoriul patriei noastre. in seria de depozite C1ncu-Suseni (Ha A,) .

c) Dacii din epoca arhaicd a civilizaţiei lor (Hallstattul mijlo­ciu şi tîrziu, de la inceputul La Teneului) au ridicat. după părerea noastră şi după cite cunoaştem pină in prezent, o cetate de o lormd neregulat<'1 pe terasa Ceşmeului, aşa numita "Cetate a Fete­lor" partial acoperită şi probabil partial refolosită in cadrul m arii

cetati patrulatere de la inceputul feudaUsmului romanesc, a feuda· Iismului timpuriu din centrul Europei.

In partea de sud a cetăţii, la locul "Lutărie" şi in cetate apare un strat arheologic compact, dacic hallstattian (C şi O) şi de la inceputul La TEmeului (sec. IV-II l.e.n.). In secolul al IV·lea, te.n., poate la inceputul sec. III te.n. dacilor de la Biharea li se

adaugă un contingent de populaţie ceIticd, elal" identificată in aşe· zare prin ceramica sa specificd, cu forme caracteristice şi mull gralit in pastă. Poate impotriva ceHilor sau In tovărăşie cu ceHii, apărindu·se de alţi invadatori (romanii?) au ridicat dacii de la Biharea cetatea de pdmint numiUl. razi Cetatea Fetelor. O cetate da· cică. o locuire dadcă sigură la Biharia presupusese corect, desigur în limitele altor cunoştinţe, şi P. CseplO, arheolog orădean. la

inceputul sec. XX. d) ştim astăzi sigur, pe baza materialului concret, ceramicd,

unelte, ustensile, podoabe, că dacii de la Biharea continuă să 10· cuiască în vechea lor aşezare (poate şi în cetate - Cetatea Fete­lor) şi in epoca romand, singuri sau alături de celUi localizaţi lîngă aşezarea daci că, in cazul In care nu se vor fi asimilat in masa populaţiei dacice.

Alături de ceramica dacicd tipicd (lucrată cu mina şi la roată) s-a descoperit la Biharea (mai ales Ungă colţul de nord-est al cetăţii) şi multă ceramicd romand, terra sigilIata, ceramică cărămi· zie şi gălbuie de factură romană provincială. Aşezarea dacicd de epoc� romana se intindea ,in partea de nord-est a ceta-tii şi p� locul actualei cetăţi (cetatea mare, patrulateră de pămînt). Această realitate, locuirea staţiunii in epoca romană a fost obser·vată just şi de ·P. CseplO şi J. Karacsonyi, încă acum mai biue de şapte decenii.

el Aşezarea este locuită in continuare şi in sec. IV-VI e.n. Arheologul elujean M. Roska a dezvelit in săpăturile sale din 1924-1925 morminte din sec. N e.n., ·iar S. Dumitraşcu in anul 1973 cu ocazia săpăturiior efectuate 1n cetate şi la locul "Lutărie" a descoperit ceramicd, unelte şi podoabe din sec. IV.....,V e.n., din­tre care amintim doud cdni, una mai mica şi a doua cu buza lobată şi toarta torsionată, imitînd piese de metal. In anul - 1954 M. Rusu a dat la iveală, cu ocazia efectuării s'ăpăturii sale de sal­vare, de un bordel din sec. V -V 1 e.n. Ceramică din sec. VI e.n. a fost descoperită şi mai apoi,· in săpăturl1e lui S. Dumitraşcu din 1973.

13

1 4

f) Un bogat nivel autohton. romanesc, din sec. VII-X e.n. a ieşit la iveală in urma slipăturilor din anul 1973 erectuate in ce­tate şi 1n aşezarea de la sud de cetate la locul "Lutărie". Au fost descoperite unelte, ustensile (rîşniţe. greutăţi de lut etc.) şi eera­

micd:

1. lucrată cu mln8, neorMrnenlaUl.

2. lucrată !8 roata Inceală şi ornamentată cu lInII simple sau linii in val.

trase timid pe pasta m08le a vaselor. 3. lucrată la roata npidă (pe alocuri mai păstrind elemente tehnologice

de factură post romani, eventual germană veche) şi ornamentată cu

benzj de linii simple sau Jn val, uneori intercalate.

Se pare cA in sec. VII-VIII lingă satul românesc de la Biha­rea s·au aşezat şi un grup de slavi, care vor convietui cu populaţia autohtonă şi care vor fi asimilaţi de aceştia in secolele urmă· toare (IX-XIlI). Acest proces pare a se oglindi tn studierea cera­micii din aşezare, unde, inceptnd cu sec. VIII incepe să predomine ceramica autohtonA, neslavA, or'namentalA in maniera tradiţională a lumii romanice din Dacia, deosebită de ceramica slava arhaică. de cea turcomană (avară, pecenegă sau cazară?) sau mai tîrziu de cea maghiară.

După cite ne dlim seama ptnă tn prezent, in sec. VIII-IX a fost ridicată cetatea patruJaterd de p(1mlnt - cetatea lui Menu­morut. Construirea cetaţii de la Biharea de populaţia locului tn sec. VIII-IX a fost observată, pe criterii Istorice, de geografie istorică şi de medievistul maghiar Gy. GyOrffy. Cetatea patrula­terd de p(1mlnt de la Biharea indică, după părerea noastră, prin forma sa, o origine sudică, remanent romand sau mai degrabă bi­zantină, deosebită de cetătile slave din centrul Europei -de tipul Stare-Mesto-Mikulcice, care au forme neregulate. arhaice. In această cetate s·au dat luptele dintre populaţia românească, poate impreună cu slavii localizati in aceste teritorii şi celele maghiare din sec. X e.n. Sintetizind ştirile istorice şi arheologice istoricul

Ştefan Paşcu sc(ia despre cetatea de la Biharea urmatoarele: "Castrul Biharea era centrul voievodatului lui Menumorut, cete.­

tea de reşedintă a voievodului: aici se organizează cea mai in­dirjită rezistenţA; de 50arta acesteia era legata soarta "ţarii" Cri· şurilor; aici au găsit maghiarii mari bogăţii. Caslrul Biharea este

lasat mai departe in stapinirea lui Menumorut - dinpreună cu

un vast hinterland al acesteia, spre sud pină la Crişul Alb - după impăcarea dintre "ducelc" Bihorului şi "duccle Arpad".

Dup! părerea lui M. Rusu nu ar fi exclus oa cele 8 morminte de călăreţi descoperite pe dealul "Şumuleu" (orientate est-vest, cu capul spre apus şi picioarele spre răsărit. cu inventar caracte­ristic maghiar pentru prima jumătate al sec. X e.n.: podoabe -inele de tîmplă, brătăr.j, arme - virfuri de săgeţi, 'topoare, o sabie; ustensile - amnare; piese de harnasament - zăbale, scarite dc şa; la picioarele mortilor fiind depuse capete de cal) "s! fi aparţi­nut ungurilor căzuti in lupta pentru cucerirea cetătii". Se pare că din aceast! vreme dateaz! şi cele citeva fragmente ceramice nelo­cale găsite in cetate şi care ar putea indica o prezenţă străină, dar temporară, in mijlocul comunităţii locale din cetate, eventual a pecenegilor care au avut o vreme dominatia politică şi in aceste plirţi.

g) Atit in cetate cît şi in aşezarea tie ling! cetate viata comu­nitatii locale va continua in vechile coordonate tI\' sec. X-XI. după trecerea evenimentelor pomenite fn Cronica 'lui Annonymus. In să-­păturile din 1973 s-a descoperit ceramicd şi piese de inventa!' datînd din aceste secole. Ceramica păstrează trăsăturile sale caracteris­tice din sec. VIII-IX, este o continuare organică, tehnologică, tipo­logică şi stilistică a ceramiciî locale - lucrat! la roata rapidă şi ornamental! cu benzi de linii simple şi in val. Sporadic tşi fac loc f'lemente noi - ceramică imitind pe cea bizantind, ornamentată cu linii incizate - .striuri (Kammstrich) şi ceramică ornamentată cu rotita, probabil de:provenientă central-europeană. La "Lutărie" s-au descoperit resturile unei locuin/e datînd din aceste secole. Acesteia i se adaugă cele două cuptoare săpate, in 1954 de M. Rusu, la locul "Cărămid!rie", datate, de asemenea in sec. X-XI. Aceste cle­mente de culturii materială, ca de a1tfel şi ştirile istorice, întăresc părerea că vechea comunitate din aşezarea autohtonă de la Biharea, con tinu! să vietuiască în vechile sale coordonate in acest secole (careia, se pare că i se adaugI!: şi elemente pecenego-cumane in sec. XI) şi mai apoi tn sec. XlI-XlII. Acestor secole le corespunde nu numai descoperirea de ceramicd, unelte, ustensile ci şi cele peste 500 morminte (506 dezvelite de M. Roska in 1924-25 şi 18 dezvc­Iite de M. Rusu in 1954) din cimitirul de la locul "Căr!midărie", la sud de cetate, din care lipsesc Cu desdvÎrşjre armele. Au fost gă­site in schimb podoabe - inele de timplă, coliere, brăt!ri, pandan­tive, mărgele din pastă şi sticla, monede, vase, aratin'd un cimitir

15

16

al unei comunităţi paşnice, vechea aşezare, dezvoltată poate, mă­rită, făcînd faţă noilor condiţii istorice.

Şi in incinta cetăţii, sub nive'lul din sec. XI-XlII, au fost des­coperite în 1973 incă 9 morminte (probabil un alt cimitir) cu inven­

tar foarte sdrac ('inele de bronz şi argint), şi care, deocamdată, din lipsa monedelor, a inventarului concludent şi a unor analize anlro­pologice fel'Ille nu pot fi datate şi atribuite cu precizie, din punct de vedere etnic .

... Deţinem în. schimb concluziile unui studiu recent de antropolo­gie publicat de Olga Necra'sov in care se conclude că scheletele din cimitirul de la Biharea - "Cărămidărie" prezintă certe urme de

asemdnare ou doud grupuri de schelete de la sud-est de Carpati, o populaţie brahicefală cu evidente urme mediteranoide, cu unele elemente protoeuropoide şi nordice, după opinia cercetătoarei amin­tite, ele fOJlIIlee.ză o serie autohtonă, diferită de seTlia slavă de tip moravian de la Ciumbrud.

Din secolele XIII/XIV mai amintim descoperirea la Biharea, pe lîngă ceramică, a unor pinteni de tier cu rotild, restul elementelor de cultură materială, mai tirziu nu interesează rindurile ,de faţă.

h) Se ouvine in schimb să amintim că cetatea de la Biharea, legată de începuturile istoriei noastre medievale, pomenită in Cro­nica lui Annonymus, va fi şi prima cetate din istoria Transilvaniei care ne-a rămas atestată tn documentele de cancelarie ale evului mediu, deci cea mai veche atemre documentară tn zonă din anul 1075 (v. Documente privind istoria Romaniei, Seria C, Transilvania, I. Buc., 1954, Documentul nr. 1 ; Codex Diplomaticum et epistolaris

Slovaciae, Bratisl'ava, 1971, Documentul Nr. 58).

De altfel secolul al XI nu a fost liniştit pentru vechea aşezare. Feudalitatea catolică incearcă să se instlipinească asupra cetăţii şi asupra ţinutului înconjurător. Tocmai pentru concretizarea unei atari politici, pentru îngenuncherea forţelor locale şi a influenţei lmpărăţiei bizantine se va incerca stabilirea la Biharea a unei epis­copii catolice incă în 1061 (cu un episcop originar din Namur Lotharingia). Se 'Pare insă că această incercare nu a dat rezultate scontate şi Ladislau 1, după 1093-1094, întemeind Capitlul din Oradea, va implica şi mutarea aici a epi'scopiei de la Biharea. Pier­zindu-şi importanţa religio'asă, Biharea va mai detine o vreme primatul puterii comitatense in Bihor, pină cînd, in rivalitatea

dintre Biharea şi Oradea, aşezarea de pe Crişul Repede işi va cîştiga intîietatea. Era aceasta şi o expresie ,a rezistenţei vechilor realiUi.ţi autohtone, în lupta cu feudalitatea catolică, care va fi nevoită, pentru a-şi asigura supremaţia să rildice un alt centru politic şi religios, ;Oradea de dinainte de invazi'a tă'tară şi de după 1241/42. De altfel, Biharea, imprejurimile sale, au fost călcate de pecenegi şi cumani (uzi) in 1068 şi 1091, invazie turcomană, ce a contribuit, probabil, la reducerea importanţei politice a vechii aşe­zări şi a cetătii sale de pe terasa pirîului Ceşmeu, de la poalele Muntilor Plopişului. In locul vechii cetăti şi a aşezării de odinioară va rămine doar un sat obişnuit dăinuind pină astăzi in haina do­bîndită în deceniile şi secolele evului mediu transilvan.

P. Csepl6, RegeszeU asatâsokr6/ a Bihari varban, In Ai:, XXI, 1901, pp. 69-72; J. Karacsonyi, AsaMsdval a Bihari loldvdrban, in Al?, XXI, 1901, pp. 12-74; I. G. Russu, M. Serban, N. Metioc, T. Farkas, M. Rusu, Date an/ropomelrice asupra popula/iei vechI "Ce/a/ea Blharea·, In Articole şi lucrdrl ş/iin/ifice, IMF-Cluj, 1954, p. 51 şi urmi M. Rusu, Contributii ar­

heologice la istoricul ceM/ii Bihalea, In Af/C, III, 1960, pp. 18-22; Gy. Gyorffy, Az AlpQd-korl Magyalarszag lorlenell lo/dla/za, Budapesta, 1966, pp. 601--602; M. Rusu, Note asupra le/a/fIlOl culturale din/re slavi ş/ po­pula/ia romanicd din Transilvania (sec, VI-X), In Apulum, XI, 1971, pp. 713--126, Codex Diplomaticus el epistola ris Siovaciae (sub redacţia lui .Richard Marsina), Ed, AClldemiei Slovace de Ştiinţă, Bratlslava, 1971, p. 53, Documentul No. 58; St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, I. Cluj, 1972, p. 43 şi urm.; Olga Necrasav, Evolulion de la slruclure antropologique de la popu/alion de /a Roumanie, depuis le pa/eolilhique lusqu'a nos lours cI les probU:mes qui s'y IOllochenl, In Annuarire Roumain d'An/ropologie, 10, 1973, pp. 13--19; S. Dumitraşcu, SondaJul alheologic din iulie 1973 In ceta· lea de /a Biharea, In Crisia, IV, Oradea, 1974 (sub tipar).

(S O)

37, Btrtin·, corn. Vadu Crişului (S O)

38. Btstra·, corn. Popeşti (S O)

39. Bile·, corn. Criştioru de Jos (SO)

40. Bogel·, corn. Tăuteu (S D)

41. Bolanu Mare·, (S O)

2 - Repenor1ul monumentelor din jud. Bihor 17

42. Bolu, com. Clumeghlu

La locul "Cimpia Veche� (Omezo), lingă 'braţul mort al Crişu­lui Repede au fost găsite in urma lucrărilor agricole fragmente ceramice lucrate la roată din pastă neagră şi cărămizie, ornamen­late cu benzi de linii simple şi in val. Fragmentele provin, pro­babil, din locuinţele distruse ale unui sat datînd din sec. VIII-IX e.n. Materialul este inedit şi 'Se păstrează in Muzeul ŢArii Crişuri­lor din Oradea.

Informa\ie: Kiss Iosif.

(5 D)

43. Borod·

(5 D)

44. Borozel·, corn Borod

(5 D)

45. Bor$

In loc neprecizat din raza localităţii a fost descoperit un de­pozit de bronzuri, din care s-'a mai pastrat un ceH de bronz, databil la sfîrşitul epocli bronzului.

Tot dintr-un loc neprecizat provine o urnă bilronconică, pro­babil din prima epocă a flcrului.

Din locuri neprecizate provin două monede imperiale romane emise de Vitellius şi Iulia Augusta.

(10)

46. Borşa·, corn. Săcădat (5 D)

47. Borumlaca·, corn. Suplacu de BareAu (1 O)

48. Borz·, corn. Şoimi (5 D)

49. Boteao·, corn. Ineu (5 D)

18

50. Oratca

In punctul "Coasta LuchU", tntr-un adăpost sub stincA au fost descoperite unelte din cremene aparţinind paleoliticului mijlo'­du şi o aşchje din ohsidianA.

M. Roska, Repeflodu, p. 32/23, idem, L'/ndustrlc mouslerJene de Bra/ca, In P.A., 1-11, p. J..-6.

(O 1 S)

51. OrAdet, corn. Bunteşti

Se cunoaşte din literatura speologică (Emil RacoviţA) "Peş­tera TAtAroaiei", care ar .putea interesa şi pe arheologi. Nu cu­noaştem, pinA tn prezent. nici o descoperire arheologicA.

( S O)

52. Br3teşU·, corn. RăbAgani (S O)

53. Brlhenl*, corn, Lunca ( S O)

54. Bruslurl* (S O)

55. Brusturl*, corn. Finiş (SO)

56. Bucium*, corn, Ceica (S O)

57. Bucuroala*, corn. Copăcel (S O)

58. Budol, corn. Popeşti

2·

In viile din apropierea satului 5-a descoperit inUmplător un mormInt din S&. Xl-XII, din inventarul căruia tăceau part� o

brdţard, pandanUve, un cerceI de tImpld şi monede. Vechile regis­tre ale Muzeului din Oradea, fn insemnările lor din 1913, Iasă să se inţeleagă ca. ar fi vorba de mai multe morminte (dupA Inv�n­tarul numeros, care, se pare, nu putea proveni de la un singur mormint?).

(S O)

\9

59. Bu�ureasa

In literatura speologicA sint amintite mai multe pesteri Si formaţiuni ca: "Peştera de la Alun" (Emil Racoviţa); "Peştera Zmeilor din Onceasa" (cu faunA ca Ursus, Hyoena, Felis); "Izbu­cui de la Radeasa" (Emil Racovită) ; "Cetatea de la Rădeasa"; "Peş­tera de la Preluca", ce ar putea interesa alături de paleontologi, şi pe arheologi. Din aceste peşteri se pastrau la Cluj - Ursus speJaeus GoJdf; la Sibiu - Canis spelaeus Goldl; la Cluj, într-o altă colectie - Pordus speJaeus Go/df (v. monumente ale naturii).

(5 D)

60. Buduslău

Spre sud-vest de localitate aşezare, aparţinind epocii neo­Iitice.

In apwpierea locali tAţii mai mulţi tt/ml/li de dimensiuni mari, aparţinînd unei epoci neprecizate.

(10)

61. Bulz· (SD)

62. BunteşU· (5 D)

63. Burda·, corn. Budureasa (SD)

64. Burzuc·, corn. Sîrbi (SD)

65. Butani·, corn. Măgeşti (SD)

66. Cacuc1u Nou', corn. Măgeşti (1 O)

67. Cacuclu Vechi·, corn. Auşeu (1 0)

68. Cadea, corn. Săcuieni

In locul numit "Cimpul nisipos" (Fovenyes mez6), fragmente ceramice aparţin ind epocii neolitice.

20

Pe "Dealul Pleşuvw (Kopasz domb) aşezare fortificata cu şanţ de apărare din epoca bronzului, cultura Otomani, faza 1-11. Din loc neprecizat provine un ceH cu plisc, probabil din epoca prima , a fierului.

Dintr-un punct neprecizat tezaw de 'Podoabe din argint dacice compus dintr-un lanţ simplu, 3 fjbule cu nodozităU şi mai multe monede romane republicane şi imitaţii, sec. II. Le.n. Tot dintr-un punct neprecizat provine o monedd imitatie romană.

D. Ignllt, Rep., p. 8; 1. OrdenUlch, Aria, p. 21; N. FetUcb, Archllologischc Belllllge zur Geschichte del Sa/malisch - Dohlschen Beziehungen, pl. XXXVIII, p. J61; I. Glodllriu, Consideratii, p. 82; Z. Nil.n!lsi, Repelloliul obiectelor de bronz din Muzeul de istolle Sffculenl, In Crlsia, IV. 1974. Oradea (sub tlper).

(10)

69. Calea Mare-, corn. Lazăreni (S O)

70. Cauaceu, corn. Biharea

Din locul numit "Dealul cu pietre" (Ko dombon) se semnali-· zcazA unelte de cremene şi obsidian făr! a se preciza epoca.

Pe teritoriul localităţii cimitir databil in perioada feudalismu­lui timpuriu, cultura Bjelo - Brîdo, unde au fost efectuate săpă-· turi in anul 1899.

P. CseplO, A hull6 Puszla -Kovăcsi lelelehrlJl,ln AE, 1899, XIX, p. 360, sqq.

(1 O) •

71. CăbeşU-

(S O)

72. Călacea-, corn. Oleea (SO)

73. CăIătea, corn. Aştileu

In hotarul satului se cunosc mai multe peşteri: "CuglişH, (E. Racovlţă), "Valea Mierel", "Vidă reti", "CobleşW, care pe lînga interes speologie ar putea prezenta interes pentru 'cercetarea pa­leoJiticului şi neoliticuJui de pe valea Crişului Repede.

21

Speologii amatori au gasit in 1958 in "Peşterea CuglişW frag­mente de oase umane şi citeva mdrgele de pasta aparţinind pe­�ioadei prefeuda'le - sec. III-IV e.n. (Inforonatie N. Chidioşan).

(S O) .

74. Căpilna ,

'.

,

',75.

76.

77.

La marginea vestică a localităţii, chiar pe malu'l sting al Cri­şului Negru s-a depistat in anul 1960 o aşezare dadeă cu un ma­terial ceramic caTe datează aşezarea in sec. l-ll e.n. Aşezarea necercelată a fost parţial distrusă de ape.

(N C)

Căr3ndenl·, corn. Uizăreni (N C)

Cărănzel·, corn. Lăzăreni (10)

Cărăsău. corn. Cociuba Mare

La sud de sat, pe valea Clirăsăului, la locul "Cetate"? a fost descoperită ceramicd neoliticd (Ti sa Il - Tiszapolgar). Materia­lul se pas trează in Muzeul şcolar din Petid.

Tot de pe valea Clirlisăului provin fragmente ceramÎCe cenuşii (printre care şi fragmente de chiupuri dacice?) de epocă romană

1 . (-sec. 1Il e.n. ?) lucrate la roata şi cioburj feudale timpurii? (inedit).

Informaţii: prof, 1. Collea - Clirllsliu,

( S O)

78. Cărplnet· (S O)

79. Căuaşd·, corn. Tulca (SO)

80. Cefa

22

In pel'imetrul pescăf1iei. Ia, locul "La Pădure" se afla o statiune OIheoJogicd (partial distrusli de bazinele piscicole) cu mai multe nivele de locui re: neolitic. dacic de epocli rO/ffiana, cioburi sarma­tice? şi din feudalismul timpuriu (sec. XI-XII e.n.) printre care amintim şi fragmente de cazane de lut. Materialul .se plistreaza in Muzeul Institutului pedagogic din Oradea (inedit),

(S O)

81. Celca· (10)

82. Cetea·, corn. Barad (S O)

83. Celşoara, corn. Ceica

Dintr·un loc neprecizat provin 2 monede republicane romane din argint.

(1 0)

84. Cenaloş·, corn. Ciuhoi (S O)

85. Celariu

In condiţii de descoperire neprecizabile tS·a gasit in hotarul localităţii un tlrndcop de aramă cu braţele în cruce, aparţinind epocii eneoliUce.

M. Roska, A rhcsd:kdnyok, In K6z/emenyek, II, Cluj, 1942, 1, p. 38.

(N C)

86. Cherechlu

Dintr--un depozit mai Iffiare de obiecte de Ibronz, s·au păstrat doar 2 celturi, 2 seceri cu limbă şi 2 fragmente de tabld databile la sfirşitul epocii bronzului.

M. Rusu, D/e Verbrellung, p. 205.

(1 0)

87. Cbereslg, corn. Girişu de Criş

Pe malul drept al canalului colector, în dreptul loca1itătii a fost descoperit un vas celtic.

Sint semnalate mai multe monede imperiale romane. In apropierea donjonului au fost descoperite sedIile de şa, şi

pinteni. Sondajul arheologic din anul 1902 a dezvelit o parte a zidu· lui de incintd, s·au descoperit virfuri de sdgeti, unelte din fier. cahle. (lnf. N. Chidioşan).

Dacia, N.S., p. 453 (O 1 S)

23

88. Cherlu·, corn. Oşorhei (SO)

89. Cheşa·, corn. Cociuba Mare (S O)

90. Cheşereu, corn. Cherechiu

Din locuri neprecizate provin mai multe topoare de piatră. tn "Pădurea Varo" (Vara erelo) au fost găsite două topoare de piatrli tip calapod apartinind epocii neolitice.

Pe "Dealul Episcopului" (PUspOk domb) aşezare fortificată cu şanţ din epoca de bronz cultura Otomani .faza 1-11. Pe "Insula Mare" (Nagy sziget) aşezare din epoca de bronz cultura Otomani faza III. Dintr-un punct neprecizat provine un vîrf de pllmnal din bronz. rrot intr· un punct neprecizat (probabil "Dealul BU!'lSucului") a fost §âsit un depozit de bronzuri compus din 1 Jange, 3 seceri, I fragment de celt oatflibuite perioadei Hallst<att A. 1 . J

Dintr-un punct neprecizat provin 3 denari republicani romani apartinind probabil inventarului unui mormint.

La marginea localităţii, pe fostul teren al lui Paksy Dezso, au fos� g!!.site 3 morminte atribuite sarmatilor.

Pe "Dealul Izvorului" (Forră.sdomb) au fost g!!.site 9 morminte atribuite cu probabilitate gepizilor tirzii sau avarilor.

M. Roskll, Reperlollu, p. 80, 1. Ordentllch, Aria, p. 22; M. RlIsu, Die Vcrbr�i. lUng, p. 207; M. ComşlI, Unele dale privInd regiunile din nord·vcslul Romd­nici ln sec. V_IX, tn Centenar Muzeal Orădean, Oradea, 1972, p. 211; E. Chirilă, 1. Emooi, Z. Nanllsi, DescoperirI monetarc antice In Transilvania (VIU), in Acla M.N., VIII, 1971, p. 568.

(1 0)

91 . Chel, localitate suburbanli Marghita

De pe fosta fermli "Lukaszy" provin 2 vase, probabil in­ventarul funerar a unor morminte databile in epoca bronzului.

M. Roska, Reperlodu, p. 121 (1 0)

92. ChIJle·, corn. Copacel (N C)

93. Chlorag·, corn. Sîrbi (S O)

24

94, Chlraleu·, corn. Chişlaz (S O)

95. Chlrlblş·, corn, Tauteu (S O)

96. Chlstag·, corn. Aştileu (S O)

97. Chlşdu, corn, Pietroasa

Tn holarul localitatii speologii au cercetat mai multe peşteri: "Peştera Nandru", "Peştera Dori", "Peştera Sura Bogei" (Emil Ra· covita), "Peştera Huda lzbuclui de la Cetăti", "Peştera Anda de la Chişcau� care ar putea prezenta interes pentru arheologi.

(S O)

98. Chlşlrld, corn. Nojorid

tn hotarul localitatii s·a descoperit intr-'O imprejur-are necu· noscuta o }ama de obsidian.

Tot dintr· un punct neprecizat provine un depozit de bronzuri aparţinînd orizontului cronologic al scriei de depozite Uriu - Ora· gomircşti.

M. Roska, Reperlofiu, p. 130, S.v.; Al. Vulpe. AXle. p. 83 şi S.v.

(S O)

99. Cblşlaz· (S O)

100. Cibel·, corn. Sinmartin (S O)

101. Ciacaaia, corn, sacuieni

Dintr'-un loc neprecizat provine 1 tirnacop de arama din epoca eneolitica.

Tit raza localitatii este semnalata o aşezare din epoca bron· zului. Din aceasta aşezare provin numeroase unelle de os, topor de piatra, greI/tate de lesIIl şi 1 dalta de bronz. tn condiţii necu· noscute a fost descoperit 1 pandantiv ltmllJd avind un brat rupt. To "Hotarul Csengeri� (Csengeri dGlă) in anul 1957 a fost desco­perit un depozit de bronzuri din care s-au pastrat: 1 tant orna-

25

mental de harnaşament, 1 topor de luptă cu disc şi spin, 1 colier şi 2 brdţ1ri.

Z. NAnAsi, Reper/or/ul obiectelor de bronz din Muzeul de Istorie SdcUieni, In Crisia, IV, Oradea (sub tipar).

(10)

102. Ciuboi"

(50)

103. Ciuleştl .. , corn. Spinuş

(5 O)

104. Ciumeghlu

In grădina C.A.P.-ului a fost descoperit in 1967 un de nor re­publican roman ( 100-97 t.e.n.).

E. Chlrilă, N. Chidloşan, S. Dumitrdşcu, N. Stctu, Descoperiri monc/orc an· tice din Transilvan/a (IV). In Studii şi comunicări No. 14, Muzeul Bru­

kenthal, Sibiu, 1969, p. 248.

(NC)

105. Ciutelec", corn. Tăuteu

(5 O)

106. Cimp", oraş. Vaşdi.u (50)

107. Cimpaol

In peştera "Dimbul Colibii" de pe valea Sighiştelului (peştera a li-a) oS-au efectuat săpături paleontologicc descoperindu-se, cu această ocazie, material neolitic ce �e ipAstrează in Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj.

N. Vlo!lS�. o contributie ia problema legdturilor cu/lUrJi T/sa cu alte culturi neoJilice din Transilvania, in SCN, 1, 1961, p. 17; D. 19nat. Rep., p. 8 s.v.

(5 O)

108. Cimpanl de Pomezeu·, corn. Pomezeu (5 O)

109. Cîmp Moll·, oraş Vaşcău

(5 O)

26

1 10. Cocluba Mare

In partea de hotar "Cohăreşti" se află o staţiune arheologic! cu doua orizonturi de locuire: tn prima vinstă a e'Pocii tierulu) (Hallstalt) şi in sec. II1-IIV. e.n. Au fost descoperite din Hallstalt, mai multe vase mari de provizii (urne villanoviene) şi un vCfscior mic cu corpul 1n formă de raţa cu cioc (askos). Din orizontul de epoca romana s·a1.1 descoperit numai Jragmente ceramice cenuşii, p,rintre 'Care şi o toarl1 00 amlord? avînd imprimata pe ea o ştampila.

La punctUl "Fînt1nita", intre sat şi valea "Ratăşcl� se gă­seşte o a doua statiune arheologica cu 3 nivele de locui re: eera· micd neolitica, hallslattiană şi un orizont puternic cu locuinţe ale dacilor liberi de epocă romană (sec. ll-IU e.n.), in care s-a des· coperit ceramicd lucrata cu mina şi la roată, printre care amintim chiupuri mari, cenuşii. de veche tradiţie autohtona.

S. DumHraşcu, Cercelt'lrl arheologice Ja Depfcsiunca Holodulul (1) (St'lpdlu. rIIe de la Cociuba Mare, J. Bihor), tn Crisill, III. 1973, pp. 139-161.

(S O)

1 1 1 . Cocluba Mică, corn. Pietroasa

Incă Emil Racoviţă cunoaşte "Peştera de la Ponor" din hotarul satului, prezentînd importantă pentru speologi, dar in care ar pu· tea să existe şi urmQ de locui re umană.

(050)

112. Codrlşoru·, corn. Auşeu ( S O)

1 13. Cadru·, corn. Şoimi (S O)

114. COhanl·, corn. Abram (SO)

115. COleşU·, oraş Vaşcău (S O)

116. Copăcel· lSO)

1 17. Copăcenl*, corn. Sîmbăta (SO)

27

1 18, CorbeşU·, corn, Ceica

(5 O)

1 1 9, Corboala·, corn. Boianu Mare

(1 O)

120. Cordiu·, corn. Sinmartin

( 5 0)

J21 . CornlşeşW, corn. Dobreşti

(5 O)

122. Cornllel·, corn. Borod

( 5 0)

123. Coşdeni·, corn. Pomezeu

(5 0)

124. Cotlglet. corn. Ceica

Dintr-un loc neprecizat provine un fragment de topor de piatră apartinînd epocii neolitice.

Tot dintr-un punct neprecizat provine un tirndcop <de aramă cu un singur tăiş, aparţinind epocii eneolitice.

M. Roska, A rezcsdkânyok, In Koz/emenyek, 1942, II, p. 40

(50)

125. Crestur, corn. Abrămuţ

Pe promontoriul .. Cetătuia" aşezare fortificată cu sant şi val de apărare din epoca bronzului cultura Otomani faza 1 Si II.

I. Qrdentlich, Aria, p. 22

(10)

126. Cresula·, corn. Curătele (10)

127, Crlştloru de Jos·

( 1 0)

128. Crlştloru de Sus·, corn. Criştioru de Jos ( 1 0)

28

129. CIinceşU·, corn. Dobreşti (10)

J 30. Cubulcut. corn. Slicuieni

Pe locul numit "padurea lui Frater" (Frater erd6), aşezare neolitic! de unde provin numeroase fragmente ceramice. Din locuri neprecizate provin 1 nucleu de obsidian şi I topor de piatra. De pe "Dealul bAtrIn" (Oreg hegy) provine 1 daltd de arama, t tir·

nacop de aramA cu un singur t!iş, fragmente ceramiee, toale atri­buite epocii eneolitice.

Dintr-un punct neprecizat provine 1 depozit de bronzuri, COOTl­pus din 5 piese de harnaşament, şi 1 lamd de pumnal databile in faza Bronz D. Dintr-un alt punct neprecizat provine un depozit de bronzuri format din cea 30 de tutuli. Din locuri neprecizate provin numeroase fragmente ceramice aparţinind culturii Oto­mani. Sint semnalate mai multe !ragmente cewmÎCe hallstattiene din locuri neprecizate de pe raza locali taţii.

M. Roska, Repertoriu, p. 138; Idem, A rhcsdkdnyok, tn Kozlcmenyek, II,

1942, II, p. 40; D. Ignat, Rep., p. 9; M. Rusu. Dlc Verbrejtung. p. 205.

(l0)

1 3 1 . Cucucenl·, corn. Rieni ( S D)

132. Cuieşd", corn, Brusturi (5 D)

133. Curălele· (l 0)

134, Cwtuiuşeni

La "Ferma Mica� (Kis tanya) au fost scoase citeva fragmente preistorice.

Pe "Dealul Caramidariei" (Eget6 hegy) au fost descoperite incidental vase de lut şi fragmente ceramiee. aparţinînd epocii de bronz. La acest punct s-a efectuat in 1932 un sondaj arheologic care a avut ca rezultat recuperarea unor ceşti apartinind ultimei faze a culturii Otomani. CercetArile arheologice întreprinse in 1968 au sesizat un nivel de locuire datat, pe baza materialului eera mic $i a unui inel de bucJd in formă de barcă, la finele epocii

29

30

bronzului. Intre materialele oeeramke au fost descoperite fragmente apartinind cul-turilor Wietenberg III şi Suciu de Sus. In condiţii de descoperire necunoscute au fost găsite ocazional la "Dealul Cărămidăriei" şi in alte puncte din localitate mai multe obiecte de bronz (2 brdţdri cu capetele desfăcu te, 1 pumnal, 1 ceH de bronz, 1 vîri de lance). Aparţinind tot epocii bronzului tardiv şi inceputul epocii hallstattiene amintim un depozit de bronzuri descoperit in 1953 într-una din grădinile din localitate. Depozitul se compune din 3 brdldri masive, cu capetele desfă'Cute, 2 seceri cu limbă la miner, 9 turte de bronz şi partea superioară a unui topor cu ari­pioare. Aceleiaşi perioade ti apartin: un mormint (probabil de in­cineratie) descoperit in 1946 şi care avea ca inventar 1 vas cu picior, 1 ceaşcd" 1 farfurie (castron?) şi 1 v.e.rigd ,(?l de bronz; 1 mormint cu o urnd funerară descoperit in 1947 la "Dealul Cără­midăriei".

Intre vie şi drumul care duce la gară, au fost 6coase incidental în 1969 2 morminte de incineraţie cu un bogat inventar arheologic datate la finele hallstattului şi atri'buite dacilor.

Localitatea Curluişeni a intrat in 'literatura arheologică mai ales datorită descoperiri,lor celtice. Sint cunoscute cca 50 de mor­minte de inhumatie şi incineraţie in groapă sau în urmă. Majori­tatea lor .provin din descoperir,j intimplătoare. Din această cate­gorie amintim mormintul cu car de JupUi. Sondaje arheologice au fost întreprinse in 1932, 1936, 1938, şi săpMuri de mai mare am­ploare in 1968 cind au fost cercetate 1 1 morminte aparţinînd am­belor rituri funerare. Ele se remarcă printr-un inventar funerar foarte bogat, unele avînd peste 20 de piese adiacente (vase, ceşti, strdchini, IibuJe de bronz şi fier, br1ţdri, colier, unelte, etc.). Intre produsele ceramice se remarcă vasele lucrate cu mîna de factură locală, precum şi vasele celtice cu motive decorative imprumutate din repertoriul autohton. Covirşitoarea majoritate a descoperirilor celtice provin de la "Dealul Cărămidăriei".

De la "Dimbul livezW (Liget domb) provin c1teva piese de fier (umbo-uri, de scut, UIlelte, etc.), descoper'ite in 1933 intr-un depozit sau in morminte, da�ate in sec. III-IV şi atribuite even­tual gepizilor timpurii.

Pe "Dealul Cărlimidăriei" se semnalează o aşezare datată 'in secolele IX-XII in care 5-a descoperit şi o monedd bizantină. In 1931, a fost efectuată o săpătură arheologică la "Dealul capelei"

135.

136.

137,

138.

139.

140.

(Kapolna hegy) care a desvelit ruinele unei biserici, probabil ro· manidi şi 4 morminte cu inventar funerar specific sec. XI-Xn.

M. Roska, Repertoriu, p. 80--81; 1. Ordentlich, Aria, p. 22-23; N. Chidioşlln.

GruPIi Suciu de Sus 1n SCIV, 2, 1970, p. 288; Z. Nănăsi, Repertoriul

obiectelor de bronz din Muzeul de Istoric din Sdcu/lml, In Crisia, IV,

Oradea, 1974, (sub tipllr; M. Rusu, Die Verbreilung, p. 205j Z. Nămisi,

Morminte halJstal/Jenc tJrzii de la Curluişeni, tn Studii şi ComunicAri,

1969, Satu Mare, p. 85 sqqj VI. Zina. Bei/rage, p. 189, sqq; M. Roska,

Sepulture cell1que ci char de Erk6rtveIyes, In K6z/emenyek, II, Cluj,

p. 81-84; Idem, Neuie kellische Funde von Erkorlvelyes, In Koz,

lemenyek, II, 1942, p. 35-38; Z. N,ănăsi, Descoperiri In necropola celticli

de la CUIIUiuşcni, In Crisia, III, Oradea, 1973, p. 29 sqq; l. BOna, Az

Ujkollyani gemwn lovas sir, In AE, 2, Budapesta, 1961, p. 192 sq,

fig. 9; S. DumHraşcu, Descoperiri arheologice din sec. IV-V. e.n., În

Centenarul Muzeal OrMean, Oradea, 1972, p. 198; M. Rusu, Contribulii

arheologice la Istoricul cetillii Blharea, in AlSC, 1Il, 1960, nota 14.

(N Ci Cusuluş·, corn, Lazuri de Beiu$

(1 0) Cuzap·, corn. Popeşti

(l 0) Damlş·, corn. Bratca

(1 O) Delani·, oraş Beiuş

(1 O) Delurent·, corn. Bratca

(1 O) Derna

La sud-est de fabrica de asfalt pe "Dealul Comorii" (Kincses hegy, Schatzberg) sau "Peniza� a· fost descoperită in perioada interbelică o brCllarCl dadcă de argint cu capete de animal (păstrată in colectia preotului Potora din Marghita) şi 2 monede de argint: 1 denoI roman republican şi 1 monedd de tipul Dyrrhachium, am· bele ajunse in colecţia ing. IuliU!J. Barcsai din Deva.

Trebuie să precizăm că in prezent locul unde s·a făcut desco­perirea "Dealul Comorii" ("Dealul cu bani U) se afla in hotarul că'tunului satului SăcăIăsău Nou.

C. Daicoviciu, Neue MitteJlungen aus Dazicn, in Dacia, VII-VIIf, 1937-1940,

Buc., 1941. pp. 322-323, s.v.

(S D)

31

141. Dernişoara·, corn. Derna (1 0)

142. Dicăneşti"', corn. Drl1geşti (10)

143. D1Jir·, corn. Abram (10)

J 44. Diosig

tn anul 1892 a fost descoperit intr-un loc neprecizat un topor de piatrl1 de tip calapod. Un topor identic a fost gl1sit în locul de holar numit "Belso Bâji". Ambele descoperiri se incadrează in epoca ncolitică.

tn via de pc dealul "Ianca mică" (Kis Janka) s-a găsit un 1îrnclcop de aramă cu bratele in cruce, databil în epoca eneoli­tică. Dintr-un loc neprecizat provine 1 celt de bronz databil la sfirşitul epocii de bronz. Pe tcrasa superioară a Văii Erului, in locul numit "Colonie" , aşezare din epoca 'bronzului din faza 1 şi Il a culturii Otomani. 1n acelaşi loc a fost descoperit 1 mormînt de inhumatic in poziţic chircită, apartinînd unui 'copil avînd drept inventar 2 vase. Mormintul se poaie data in faza a III-a a culturii Otomani.

tn diferite puncte de pe raza localitătii -se semnalează un nu­măr relativ mare de tumtlli apartinînd unor epoci neprecizate. Pe dealul viilor, cimitir de incineraţie celtic. Din inventarul acestor morminte, amintim in mod special 3 brcltcl.ri din bronz cu sc­miove.

Din loc neprecizat, un tezaur de monede republicane romane.

M. Roska, R('perloriu, p. 40 sq; Idem, A rczcsâkrlnyok In K6zlemenyek. II, 1941 p. 30; V. Plrvan Gelica, p. 542, 706. 786, fig. 375; VI. Zirra, Beilrdge, p. 196; M. Chilescu, Descoperirea mOMtar!! la &!iuş, In Studii şi cercetliri

de numismaticli, IV, 1968, p. 361.

( 1 0) 145. DobreşU·

(1 O) 146. DobricloneşU, corn. Măgeşti

32

Pe "Valea Dobricioneştilor" spre Săcăşeni in locul numit "Mai sus de Bodeuţi", s-a găsi·t un "tO"por de piattra cu gaură de inmănu­şare databil in epoca neolitică.

Inf. L. Borcea.

( 1 0)

147. Dolea·, cum Suplacu de Barcău (10)

148. DrăgheşU· (10)

149. DdgeşU· ( 1 0)

150. Dr3goteni·, corn. Remetea (10)

151. Dumbrava·, corn. Holod (10)

152. Dumbrăvanl·, corn. Bunteşti (10)

:1 153. Dumbrăvlta·, corn. Holod

(10)

154. Dumbrăvlţa de Codru·, corn, $oimi (1 0)

155. DuşeşU, corn. Ceica

Dintr·un punct neprecizat !provine o mdciucd de piatra. şle· fuit!!., apartintnd probabil epocii neoJitice.

Inf. N. ChldioşlI.n (10)

156. FilDclca·, corn. Abrămuţ .... (1 0)

157. Felcherlu·, corn. Oşorhei (10)

158. Fegernlc·, corn. Sîrbi (10)

159. Fegernlcu Nou·, corn. Sirbi (10)

160. Fenerlş·, corn. Pocola (10)

3 - Repertoriul monumentltlor din jud. B!hor 33

161. Ferice·, corn. Sunteşti (DI S)

162. Flniş·

(NC)

J63. Fizlş·, corn. Finiş (10)

164. Finaţe·, corn. Cimpani (10)

1 65. Pişca·, corn. Vîrciorog (10)

166. Foglaş·, corn. Suplacu de Sardiu (10)

167. Fonău·, corn. Husasău de Tinca (10)

168. Forău·, corn. Uileacu de Beiuş (1 0)

169. Foroslg·, corn. Holod (10)

170. Fughlu, corn Oşorhei

In literatura de specialitate descoperirile sint semnalate la Fu­ghiu - Oşorheiu (Fugyivasarhelyrel) nefăcîndu-se distincţie intre cele două localităţi.

La sfîrşitul secolului trecut au fost descoperite aici 3 tipare de gresie pentru turnat, 2 seceri, 1 pumnal şi 1 vîrf de lance, pro­venite probabil dintr-un atelier local de turnare de la finele epocii bronzului.

Hoemes M6ricz, Oskori es r6mCli lelelek Magyarorszdgb61 a Becsl udvari lermi!szelralzi Muzeumban, In AE, XXIV, 1904, p. 208. fig. 1-3, V. Pirv8n. Getic8, p. 318.

(N C)

171. Galoşpetru, corn. Tarcea

34

Din "Pădurea Frater" (Frater erde) provin numeroase unelte din cremene atribuite mouslerianului.

Tot din acelaşi loc s·int semnalate şi topoare de piatră din epoca neolitică. Aşezdri din aceiaşi epocă se cunosc pe "Dealul

legii � (Torveny domb) şi in locul numit "Groapa cu lut (Sârga(Ol­des gOdOr).

Din epoca de bronz 'Se cunosc aşezdri in punctele "Podul cu cinci gauri" (Otlyukas hid), apartinind culturii Otomani (aza 11 şi pe grindul din "Pădurea FrAter" (FrAter erd6), apartinind cul­turii Otomani faza III. La "Ferma Mică � (Kis Tanya) s-a gasit un depozit mare de obiecte din bronz. atribuite fazei finale a epocii bronzului.

Tot din "Pădurea Frater" sint amintite 5 moneoo imperiale romane fără datare precisă, cit şi numeroase fragmente ceramice, lucrate la Ioata, atribuite sec. IV e.n.

In anul 1954 pe "Dîmbul MorW (Malom domb) a fost găsit un mormînt de inhumaţie databil în sec. X pe baza inventarului adiacent.

M. Roska, Reper/oriu, p. 96; D. Igoat, Rcp., p. 9; 1. Ordentlich, Aria, p. 23; N. ChidioşlIn, MormJn/uJ din perioada leudaJismuJUi IImpuriu de la Ga­

Jaspe/reu (RaIon Marghila), In Studii şi Comunicări, 12, Muzeul Brukenthal, Sibiu, p. 237 sqq, M. Rusu, Dfe Verbref/ung, p. 206; Z. Szekely, Ş/frj cu

privire la unele descoperiri monelare din Transilvania, In SCN, 1, Buc., 1957, p. 472.

(1 0)

172. GăIăşen1·, corn. Mageşti (10)

173. GăIătanl·, corn. Tileagd (1 0)

174. Gepiş·, corn. Lăzăreni

(NC)

175. Gepiu, corn. Cefa

3'

Dintr-un 'loc neprecizat s-au descoperit izolat 1 topor de piatră. şlefuită şi 1 celt de bronz. Dintr-o eroare localitatea a in­trat in literatura de specialitate şi ca loc de descoperire a unor topoare de luptă din bronz, acestea fiind găsite de fapt Ia "Pusta Gepiu" de lîngă Roşiori, corn. Diosig.

M. Roska, Repetloriu, p. 100/5

(l'! C)

35

176. Gheghie*, corn. Auşeu (N C)

177. Ghenelea, corn. Viişoara

In anul 1968 au fost descoperite int!mpUHor Intr-o nisipArie din dreapta drumului dintre Marghita şi Ghenetea, In hotarul sa­tului, 4 cast/oane şi 1 strachind, lucrate la roată din pasUl. fin! cenuşie. Vasele sint ornamentale cu motive ştampate (cerculeţe, rozete, figuri geometrice) imitind ceramica romană terra sigillata. DateazA din sec. III-IV e.n. şi pot fi atribuite populatiei autohtone - dacilor liberi de epocii roman! din bazinul Barc!ului, - sau neamurilor "barbare� pAtrunse ulterior in aceste pArti. Se inca­dreazA în orizontul cultural cu ceramicd stampatd, cenuşie, (tipul Blazice1). Descoperirea fiind facutA tn conditii nesigure, nu se pot aduce alte precizAri de ordin cultural - istoric.

S. Dumltnşcu, Z. Nân4sl, Ceramlcd descoperJld la Ghenelea (1. Blllor),

In Salu Mare. Studii şi Comunicdrl, Satu Mare, 1972, pp. 227-295.

(S D)

178. Ghida·, corn. Bale (1 0)

179. Ghlghlşenl·, corn. Rieni (NC)

180. Ghlorac·, corn. Ciumeghiu (1 0)

181. Glnta, corn. CApilna

Din hotarul satului dintr-un loc neprecizat provin unelte de obsidian apartinind epocii neolitice.

(N C) ,

182. Girlşu de Crlş

36

In hotarul localWl.tli sint cunoscute mal multe statiuni arheo­logice. datorate sApAturilor sau cercetArilor de ·teren efectuate aici:

1. rn punctul "La rituri" a fost cercetatA o aşezare apartinind culturii Cotofeni suprapus! de o aşezare din prima epocA a tierului (Hallstatt). La suprafata au fost descoperite de asemenea fragmente

183.

ceramice 8'partinind sec. IX-XII 'Precum şi buze de cazane pece� nege.

2. In punctul "A1ceu� aşezare tip tel, tntlhită cu şanţ de apA� rare apartinind culturii Otomani faza 1-111. Au fost executate cercetări sistematice.

3. In punctul "Peste Crlş� sau "Intre ,poduri" a fost cercetoaUi o aşezare din prima epocă a fierului şi au fost descoperite mate· dale ceramice din sec. II-III e.n., precum şi ceramicc'1 <apartinind sec. IV e.n.

4. In cartierul "Pietroasa" pe malul canalului colector aşezare dacic! din sec. I Le.n.-I.e.n.

5. In hotarul Alceu, punctul "Fîntîna lui Ivani" a fost desco· peritii ooramicc'1 apartinind sec. IV e.n.

6. In punctul "Roman" au fost descoperite fragmente ceramice datate tn sec. VI-VIII e.n.

7. In punctul "GheJland" au fost descoperite vase din sec. XIII-XIV.

S. Dumitraşeu, Colectia arheolog1cd "Eugen Patoron", In LucrAri ştiinli.

nee. J, InstitutUl pedagogic, Orlldee, 1967, p. 73-79; Idem. Aşezdri şi des­coperIrI dacice 1, p. 247-248; Idem. Aşezarea Calo/eni de la Glriş Rlturi,

In Lucrllri ştiinllfice, II, Institutul PlXlegoglc, Oredee, 1968, p. 258-264; 1. Ordent1ich, Aria, p.

(D 1 5)

Girişu Negru·, corn. Tinca (5 D)

J84. GluleşU·, corn. Pietroasa (1 0)

185. Gaila·, corn. Căbeşti (NC)

186. Grădinari·, corn. Drăgiineşti (N C)

187. Groşi·, corn. Auşeu (N C)

188. Gruilung·, corn. Lazăreni (N C)

37

189. Gurani·, corn. Pietroasa (NC)

190. Gurbedlu·, corn. Tinca (S O)

191. GwbeşU·, corn. Căbeşti (NC)

192. GurbeşU·, corn. Spinuş (1 O)

193. Haleu, cam. Sînmartin Pe malul Petei şi in grădinile ce se aliniază de-a lungul ei

se semnalează o aşezare neolitică cu fragmente ceramice, vetre dC) foc etc.

In hotarul localităţii au fost descoperite izolat mai multe ma­nede romane. Astfel, tn 1884 o monedd imperială de argint (Faus­tina junior), in 1874 denar imperial (Hadrian), iar in 1893 alte 3 monede romane (1).

In jurul bisericutei de la marginea satului au fost descoperite schelete umane.

D. Ignal, Rep., p. 10; Bucur MUrea, Decuverles reccnlcs el plus anclenncs de monnales an//ques el byzan/lnes en Roumanie, In Dacia, N.S., XI, 1967, p. 387.

(N C)

194. HăuceşU·, corn. Spinuş (N C)

195. Hidiş·, corn. Pomezeu (NC)

196. Hldlşel·, corn. Dobreşti (NC)

197. Hld1şelu de Jos·, corn. Hidişelu de Sus

(N C)

198. Hidlşelu de Sus·

(NC)

199. Hincblrlş·, corn. Lazuri de .Beiuş

(NC)

38

200. H1rşeşU-, corn. Cîmpani (NC)

201. Hodlş, corn. Holod

In vara anului 1969 in curtea casei lui Calea Petru s-a des­coperit un tezaur de podoabe de aur compus din urmatoarele piese: 1 brt1ţart1 cu -secţiune ovrala, alta cu secţiunea rombica, 2 bratdri cu capetele terminate tn cite 2 spirale, 1 inel de buclt1 tn forma de barca, 3 inele din placa. pandantive, nasturi. Tezau­

rul s e incadreaza la sfîrşitul epocii de bronz şi inceputul epocii de fier (Br. D - Ha A).

In hotarul satului se gasesc 3--4 tumuli ce s-ar putea lega de descoperirea tezaurului (in!. S. Durnitraşcu).

M. Rusu. Consldefatlj asupra mela/urglei aurului din TransilVania In bronz D şi HaUs/a!l A, In Acta N.N., IX, Cluj, 1972, p. 46.

(NC)

202. Hodlşel-, corn. Şoimi (NC)

203. Hodoş-, corn. Salard (NC)

204. Holod-(S D)

205. Homorog*, corn. Madăras (S D)

206. Hotar·, corn. Tetche a

(NC)

207. Hothel·, corn. Lunca (NC)

208. Husasiiu de Criş·, corn. lneu (NC)

209. Husasău de Tlnca-

(S D)

210. Huta-, corn. Boianu Mare (N C)

39

211 . Huta Voievozi·, corn. Sinteu (N C)

212. Ianca·, corn. Diosig (1 O)

213. Ianoşda, corn. MAdliras ,

tn 1898 in vatra satului s-a descoperit o mtlciuctl din bronz .<fatatA la sfirşitul epocii de bronz.

In 1902 s-'a descoperit intr-un loc neprecizat un topor de pia­Iră şi mai multe mtlrge/e de pămint (pastă) provenind probabil din inventarul funerar al unui mormint din perioada comunei primi­tive.

tn 1896 in urma unei sumare cercetări arheologice s-au des­coperit urmele unui sat medieval la punctul numit "Cînepişte" (KenderfOld). Au fost scoase vase de lut, cahle, vlrfwi de stlgeti, cuie, pinteni, z'bale, etc.

(NC)

214. Inand, corn. Cefa

Hotarul satului lnand, spre Cefa, este străbătut de valurile de pdmlnt din vestul patriei noastre, care strabat Banatul şi Cri­şana de la 5ud spre nord. Sint constructii antice (val şi şant) de pamint, datind, pare-se, din -sec. IV e.n. Au fost ridicate de ro­mani in fata alacurilor barbare venite dinspre est, ca o linie in­depdrtatd de siguranţ"- a Dunării mijlocii. Se aseamană şi se pare ca au jucat acelaş rol, in strategia romana a Imperiului tirziu, ca Brazda lui Novac in Muntenia, pentru linia de aparare a Du­narii de Jos. (Inedit).

s. Dumitraşcu, ConfrJbutii la cunoaşferea granitelOr de vesl a DacieJ 10-mane, in Acla /'i.N., VI, Cluj, 1969, pp. 483-491, fig. 1.

(S D)

215. InceşU·, corn. Ceica (NC)

216. lneu· (NC)

217. loanlş·, corn. Finiş (NC)

40

218. Iteu·, corn. Abram (NC)

219. Iteu Nou·, corn. Abram (N C)

220. Izbuc·, corn. Cărpinet (N C)

221. Izvoarele·, corn. Viişoara (NC)

222. Josanl·, corn. Olbeşti (N C)

223. Josanl, corn. M!geşli

Dintr-un loc neprecizat provin 6 t1rndcoape de aram! cu bra­tele în cruce ce se pot incadra tn epoca eneolitidi.

Tot dintr-un punct neprecizat provine un depozit de obiecte de bronz compus din 19 celturi, şi mai multe de.�eurj de turnare databile in faza HaJlstatl B. 1 .

M. Roska, Reperloriu, p. 142; Idem, A lezcscikcinyok, t n Kozlcmcnyck, II, 1942, p. 40; M. Rusu, Dic Verbrci/ung, p. 208; V. Pirvan, Gclica, p. 410.

(10)

224. Lacu Sarat·, corn. Pomezeu (NC)

225. Lazurl", corn. Roşia (NC)

226. Lazuri de Beluş·

(NC)

'l.27. Hizarenl·

(NC)

228, leleşU·, corn. Bunteşti (NC)

229. lehecent·, corn. C!rpinet (NC)

41

230. Leş, corn. Nojorid

In hotarul satului se aflii o aşezare de tip tel de pe care au Iost culese in periegheză arheologică cioburi Cotofeni (materia­lele se piistrează la Institutul pedagogic Oradea).

(S D)

231. Llvada Beiuşulul", corn. Drăgăneşti (NC)

232. Livada de Dihor, corn. Nojorid

Pe valea A1ceului la punctul "Poligonul Turcilor" s-au des­coperit ciobud ne?litice.

La marginea sud-vesticii a satului. pc un platou, au fost gă­site tn 1970 resturile unui cimitir, din care s-a recuperat un vas,

de lut lucrat la roată şi un vas lucT,at cu mîna aparţinînd dacilor din a 2-a vîrstii a epocii fierului (inI. N. Chidioşan).

In amintitul punct "Poligonul Turcilor" apar, in urma ară­tUfiior de primăvară cioburi lucrate din pastă cenuşie, datînd din sec. 1-11. e.n. In asociere cu această ceramică 'S-a găsit şi oli'Irie lucrată cu mîna din pastă poroasii, 'Prost arsă. Se pare că avem de.-a face cu o aşezare a dacilor liberi din epocă romană din Cri­şana (inedite).

La marginea de sud a satului, în grădinile particulare ale locuitorilor, apar cjoburi feudale timpurii. Pe pIatoul unde s-au descoperit resturile cimitirului dacic ..săpăturiie arheologice au dezvelit o aşezare din sec. XI-XII, cu oldrie 'Specifică intre carc amintim şi fragmente de cazane de lut.

(S D)

233. Loranta-, cătun al satului Cuieşd, corn. Brusturi (NC)

234. Larău, corn. BTatea

42

Cercetările executate in "Peştera Boiului" , in 1930, au desco­perit aici unelte de piatră cioplită din mousterianul superior (epoca paleolitieă).

Nivelele culturale sesizate aici apartin culturii Tisa sau Biikk (ceramicd pictată), culturii Cototeni şi secolelor IX-XI. Atribui-

rile cronologice şi culturale s·au făcut pe baza bogatului material cer amic. descoperit in peşteră.

M. Roska, Reper/oriu, p. 141.

(N C)

235. Lugaşu de Jos· (N C)

236. Lugaşu de Sus·, corn. Lugaşu de Jos (N C)

237. Lunca· (N C)

238. Luncasprle-, corn. Dobreştî (N C)

239. Luncşoara·, corn. Auşeu (N C)

240. Lupoaia·, corn. Holod (N C)

241. Marghlta

Din loc neprecizat fragment de vas şi cuţit de obsidian atri­buite epocii neolitice.

Se menţionează ca descoperiri intîmplătoare o verigd de aur avind secţiunea patrulateră şi un buzdugan de bronz in formă de stea, in patru muchii cu virful ascuţit.

J. Hampel, Muzeumoh es Tlirsul% h, In AE, XI, 1891, p. 83; M. Roska, Reper/oriu, p. 157.

(1 01

242. Margine. corn. Abram

Din loc neprecizat de pe teritoriul localităţii provin frag­mente ceramice aparţinînd epocii neolitice.

D. Ignat, Rep., p. 10.

(1 01

243. Mărţibaz·, corn. Mădăras (N C)

43

244. Mădiras· (N C)

245, M.1geşU· (NC)

246, Măgura·, corn, Pietroasa (N C)

247. Medad, corn, Remetea

In "Peştera Meziadului" au fost descoperite intimplător eio­buri neolitice pictate (Tisa) şi în anul 1972 o juml1tate de vas dacic de factură arhaică. Acest vas a ieşit la iveaUi cu ocazia efectuării unor săpo!i.turi şi amenajări turistice executate de ghizii peşterii şi astfel nu se cunosc alte detalii arheologice (vasul este inedit) ,

D. Ignllt, Rep., S.\'.

(S D)

248. Mlerag·, corn, Tlircaia (N C)

249. Mierlău, corn. Hidişelu de Sus

In raza satului s-a descoperit o monedd grecească de tip Meroneia.

B. Milrea. in Dacia, N.S. XII, 1968, p. 447

(NC)

250. Mlersig·, corn. Husasll.u de Tinca (NC)

251. Mihai Bravu, corn. Diosig

44

Pe teritoriul satului. in diferite locuri, neprecizate, s-au găsit cu ocazia lucrărilor agricole ciobuli atestind a.şezdri din urma.­toarele epoci: neolitic (cultura Tisa II ?); epoca bronzului - cul­tura Otomani. faza Il şi III. Din staJjunea Otomani provin nume­roase materiale arheologice: ceşti, fragmente de vase mari de provizii ornamentate cu brîuri alveolate, piese de cult, dintre care amintim o loald de car de cult ornamentată cu motivul soa­relui. Probabil in aceeaşi statiune au fost găsit şi citeva frag­mente de vase hallstattiene.

Dintr-o aşezare a dacilor liberi de epocă romană provin mai multe fragmente de vase cenuşii. oale şi chiupwi ornamentate cu linii simple incizate sau linii in val obţinute prin lustruire. Mate­rialul este inedit şi se păstrează la Şcoala generală din sat. (Inedite).

(S D)

252. Miheleu, corn. Lăzăreni

In hotarul satului, intr-un loc neidentificat, au fost descope­rite 2 topoare neolitice de piatră (de formă trapezoidală. Se păs­trează in Muzeul Institutului pedagogic din Oradea (Inedit).

(S D)

253. Mişca, corn. Chişlaz

In hotarul satului s-au făcut mai multe descoperiri intimplă­toare. dupa cum urmează: intr-un loc neprecizat, un topor de pia­tră (trahit) din neolitic?, se păstreaza 1n Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj (Inv. Nr. IV/2370); tot dintr-un loc nepreci­zat se aminteşte in vechile colectii ale muzeului din Oradea un topor de cupru (Inv. Nr. 445); din locul "KOlyuk" au ajuns 1n colecţia Appan G., apoi într-o colectie particulara la Valea lui Mihai, 2 brdldri de bronz, un arc de fibuld de bronz şi un ceH de bronz. In 1974 a intrat in posesia muzeului din Oradea un de­pozit de bronzuri (piese de harnaşament) descoperit in apropie­rea satului şi datat la inceputul HallstaHului. La locul "FrnUna Sasului U (Saskul) s-a găsit ceramicd dadea de epocă romana şi post romana (sec. III-I,V e.n.). Informaţie prof. M. KovAcs -Mişca (Inedit).

In 1904 s-a descoperit o monedd romană imperială (Constan­tin cel Mare).

M. Roska, Reperloriu, p. 181. s.v.; B. Mllrea, In Dacia, XI, 1967, p. 381.

(SD)

254. Mlzleş-, corn. Dragănesti (NC)

255. MoţeşU-, corn. Pielroasa ( N C)

256. Muntenl-, corn. Bulz (N C)

45

257. Niidar·, corn. Spinuş (NC)

258. NlmiileşU·, corn. CurAţele (NC)

259. Nluved·, corn. Biharea (NC)

260. NoJorld· (NC)

261. Nuce'· (NC)

262. OgeşU·, corn. SimbAta (NC)

263. Oleea· (NC)

264. Oloslg·, corn. SAcuieni

265.

46

(N C)

Oradea

Descoperirile inttmplAtoare şi cercetArile arheologice siste­matice au conturat in perimetrul oraşului mai multe aşezAri neo­lilice, care in majoritate aparţin culturii Tisa. Amintim staţiunile din sud şi sud-estul oraşului ("Platoul Salca"), "Gheţăria" din fata Fabricii (le bere. cimitirul "Rulikovszky", Cartierul Seleuş - UngA canalul de drenare, cariera de nisip din sUnga drumului Oradea­BAile Felix), pe cele din estul Oradei ("Dealul Promontor" - din dealurile viilor); apoi fn nord (Cartierul loşla - pe malul sting al Petei) şi in fine aşezarea din Parcul Pet5fi. Sli.paturile arheologice intreprinse intre 1959-1962 pe Platoul Salca la locurile cunoscute deja in literatura arheologica sub denumirea .. Cărli.midliria Gutt­man" şi "GheţAri€", au dezvelit mai multe locuinte platforme, se· mibordeie, gropi de provizii, vetre de Joc, şi un mormlnt inhumat in poziţie chirci tA. Din perimetrul aşezdrilor menţionate au fost recuperate un număr mare de vase, Jrogmente ceromice (intre care multe pictate), unelte, de piatră şi os, etc. Din locuri nepre­cizabile dar tot de pe raza oraşului au fost descoperite mai multe topoare şi ddlJi de piatrA şlefuiUi. sau unelte microlitice aparti­nind epocii neolitice.

Tot tn punctele cercetate prin săpături, a fost 'Surprins şi ori­zontul cronologic şi cultural al perioadei de trecere spre epoca de bronz (eneolltic, epoca de cupru). Amintim descoperirea intr-un bordei neolitic tirziu (Tisa III) a unui ac şi a unui fragment de topor cu braţele in cruce. Au mai fost descoperite locuinte, pre­cum şi vase ceramice aparţinind culturilor Coţofeni şi Baden. tn 1897 s-a descoperit tot la Oradea mai multi idoli de aur contem­porani acestei perioade şi 2 tîrndcoape de arama.

Bogatul material ceramic şi metalurgic (obiecte de bronz) apar­tintnd epocii bronzului a a-parut in mai multe puncte (Salca "Fin­tina lui Bone", "Cimitirul Rulikovszky", etc.) ne indica aşezdri intens locuite şi de lungI!. durat! populat! de purtătorii culturii Otomani. In inventarul ceramic au putut fi sesizate materiale de

import provenite din culturile vecine şi contemporane: Pecica, Wietenberg, Vatina etc. De la fosta "C4r4midarie Knopp" de pe malul sting al Crişului Repede provine un mic depozit de bron­zuri din care amintim un mic pumnal şi o sabie.

Sfîrşitul €podi bronzului şi inceputului epocii de fier "Hall­staU" ii sint atribuite: materiale ceramice de tip Suciu de Sus şi Gava; un cimitir cu urne de tip Egyek descoperit in "Cimitirul Ru1ikovszky"; un tezaur de obiecte de aur descoperit in 1890 in apropierea oraşului, compus dintr-un lant cu 4 verigi. un pan­dantiv semilunar, mdrgea elc., un alt tezaur de aur compus din 24 de brdtdri descoperit tn 1911 in zona estică a oraşului in fosta "CI!.rămldărie Riman6czy Kalman"; un depozit de obiecte de bronz fiind in majoritate piese de harnaşament, găsit tntimplător in zona vestică a oraşului la "Pusta lui Mişca" (Micske Puszta) şi un alt depozit cu celturi, discuri şl piese de harnaşament.

Epoca hallstaUiană este reprezentată prin mai multe descope­riri între care amintim in vrimul rind aşezdrile de această virsUi. de pe platoul Salca şi alta care se intindea din "Cimitirul 010-sig" pina spre Spitalul de copii. O serie de descoperiri intîmpUi.­toare mai vechi (4 sdbii de bronz cu "cupă" la miner, 1 libuld de tip passementerie, 1 situld de bronz, ceJluri elc., precum şi un mormint inhumat avind ca inventar o libllJc1 de tip Certosa cu capul decorat) toate avind ca provenienţă platoul Salca, comple­tează o serie de cercetări mai recente prh.·ind această perioadă (un mormlnt cu urnd şi capac piese de bronz etc.).

Oiteva descoperiri intimpla-toare din Oradea (fosta "Cărămi­da-rie Guttmann") par s4 indice aici o aşezare dadea din a 2-a

47

48

vîrsta a fierului - La nme şi un cimitir ceUie cu morminte de incineratie şi inhumaţie. Printre piesele recuperate amintim frag­mente ceramice, o fjbu/d de tip Dux clasic, un fragment de sabie, un castron bitronconic, etc.

Civilizaţia dacica, este reprezentata printr-un numlir mare de descoperiri semnificative. Au fost identificate 3 aşezdri: "Ora­dea - Salca" cercetata intre 1959-1961 şi datatli intre sec. I te.n.-II e.n.; "Dealul Viilor" datatli pe baza ceramicjj in sec. II Le.n.-II e.n. şi la "Sere" unde vasele cenuşii lucrate la roată se incadrează in sec. II e.n. Pe platoul Salca s-au descoperit in 1959 mai multe morminte dacice de inclneraţie in groapă atribuite pe baza ceramicii romane de import in sec. II e.n. In 1897 in zona dealurilor de pe versantul drept al Crişului s-au descoperit urmele unei turndtorii (topitorii). In raza oraşului au aparut şi 3 tezaure dacice de podoabe de argint. In 1885, la fosta "Clirlimidlirle Rima­n6czy Kălmanw; in 1893 dintr-un loc neprecizat şi in 1970 in zona vesticli la "Sere". Tezaurele cuprind fjbule, brdtdri, pandantive, lorquesuri, diademd, colier etc. Mai multe descoperiri numisma· tice întregesc tabloul istoric al acestei civilizatii de pe teritoriul oraşului şi imprejurimilor. Menţion'ăm urmlHoarele descoperiri: 1 monedd greceasca provenită din Maronela (sec. III te.n.); monede emise de oraşele Dyrrhachium şi Appolonia (sec. II-I Le.n.), 1 te· zaur de monede dacice de argint recuperat in 1965 dintr-un loc situat la nord de Oradea (sec. II t.e.n.), 1 monedd dacică recupe­rată inca in 1871, un tezaur de 60 de monede republicane romane găsite pe "Dealul Viilor" (sec. 1 e.n.), altă monedd republicană romană intrată la Muzeul din Oradea in 1872, etc. Acestora le pu­tem adăuga o serie de monede sau tezaure imperiale romane de sec. II-IV ('in "Cartierul Seleuş" - 1904 etc.). Dovezile a ... heo­logice atribuite perioadei prefeudale dovedesc o continuitate de civilizatie şi culturii materială. In 1961, sapaturile arheologice întreprinse la "Salcaw au dezvelit un mormint de inhumaţie a că­rui invental' (fragment de fibuld) il dateaza in sec. III şi poate fi atribuit sarmaţilor. Veacului al VI-lea ii pot fi atribuite o fibuld de bronz cu capetele terminate in forma unor bulbi de ceapa, o oglindd şi un vas dacic mare de provizii (chiup), descoperite in­timplător la "Salca". Nivelului sec. V ii aparţin mormintele de in­humaţie descoperite in 1936 la "Ghe\ărieW şi care au avut drept inventar funerar pieptene de os, cataramd, 2 fibule de bronz, rodli­gele etc. De la "Salca" (fosta "Clirămidărie Guttman") provin 3

morminte ap/!.rute in 1872 şi in 1908. Primele douA au fost Insolite de o fjbuld de argint cu o piatră semipreti08să, o catarCUlld de argint de for,m!!. patrat!!., mdrgele, fragmente de pUfcl din arglnt. Cel descoperit in 1908 avea o libuld mare digitată şi mchgeJe de argint aurit.

In 1961 s-a dezvelit un alt mormînt de inhumatie foarle dis­trus care avea ca inventar m1rgele şi un fragment de piepten cu dinti bilaterali. In 1963 s-au descoperit incidental alte morminte de la care s-au recuperat fragmentele unei sdbjj de fier, vlrluri de sdgeatd şi mai multe vase de luI. In 1970 s-a mai adâugat acestora o cand şi un pahar de sticlă. Tot ca loc de descoperire "Salca" mai putem aminti 2 fibule fragmentare cu placa semidiscoidal/!., I umbo de scut din fier şi o libuld digitat1 din brom datat tnsă aceasta din urma Intr-o perioada mai tirzie (sec. VI-VII).

Aşezarea care se intindea de la actualul depozit de lemne, de pe drumul care duce la Baile Felix, la Fabrica de bere, cercetarile arheologice intreprinse tn 1960 au descoperit bordeie, gropi menajere şi un cuptor de ars piine, precum şi vase de lut, fragmente ceramice şi unelte de fier a apartinut unei populaţii ro­mâneşti sau slavo-române din veacurile IX-X. Acestei aşezdri ii corespunde şi cimitirul cercetat in apropiere, din care au fost dezvelite 7 morminte. Un cimitir parţial contemporan (sec. X-XII) a fost sesizat în 1893 in apropierea "Cazărmii Husarilor" lingă podul Decebal, de unde au fost recuperate mai multe po­doabe de tip Bjelo-Brdo. In aceste prime secole din perioada feu­dalismului timpuriu se poate incadra şi un mic tezaur de monede ungureşti aflate in 1912 pe "Calea Aradului" (Drenari de argint emişl de regele Ladislau 1 şi o monedd de aur bizantina). In 1958

la "Salca", sâpaturile arheologice au dezvelit un interesant semi­hordei cu un bogat material ceramic precum şi un mic hambar de grîu, anat sub podeaua casei. Pe baza ceramicii semibordeiul a fost datat tn sec. XIII. Aceluiaş secol ii corespund un alt bordei cercetat in 1959, mai multe gropi menajere 'toate descoperite la "Salca". In 1968 de pe strada Dimitrie Cantemir a intrat in colec­\ia muzeului oradean un tezaur monetar feudal datat in sec. XlII compus din 1 500 piese. Tot la Oradea a fost descoperit inca in 1899 o cruce de bronz procesionala datata in sec. XII-XIII.

M. Rusu, V. Spoill.lA, L. GlI.llI.mb, Sc1pc!lurlle arhealogice de la Oradea -

Salca, In Malerlale, VJJf, 1962. p. 159-163; S. Dumitrll.şcu, N. Tii.utu1 Cera­

mica neoflllcc1 plctatc1 descoperltc1 la Oradea - 10$/a, In Cristll., Oredea..

4 - Repertoriul monume:nte:lor din jud. Bihor 49

1972, p. 47-53; D. Ignllt, Rep., p. 10--12; M. Rusu, N. ChidioşlIn, Aşezarea neolllicd de la Oradea - Salca, comunicllre susţinut! la Conferinţa Na­tionlll! de Arheologie, Bucureşti, 1961; M. Roskll, Reperlor/u, pp. 198-199; P. Patay, �n Ab-, 85, 1958, p. 39, fig. 2-3; I. Ordent1ich, Aria, p. 25; N. Chi­dioşan, Sincronismele apusene ale cullurlJ Wlelenberg stabl/lle pe baza Importurilor ceramice, In erlsla, 1974, pp. 153 sqq.j A. L6slo, Consideraţii asupra ceramlcll de tip Gava din haUslatlul timpuriu, In SCIV, 4, 1973, p. 583j M. Rusu, Die Verbreilung, p. 210, N. Chidioşan, Grupa Suclu de Sus, p. 289 sqq.; Al. Vulpe, AXle, p. 39, pl. 42, C 10, K. Horedt, Pro· blemele ceramicii din perioada bronzului evoluat ln Transilvania, In Studii şi ComunicAri, 13, Muzeul Brukenlhal. 1967, p. 139, M. Rusu, Considerotil asupra melalurgiei aurulUi In Transilvania In Bronz D şi Hal/slaU A, in ACla N.N., IX, Cluj, 1972, p. 34 sqq.j V. Pirvan, Gelica, 1927, p. 377, 438, 538, fig. 371, J. Hampel, A bronzkor emJekeI Magyarhonban, II, Buda· pesta, 1892, p. 101-102, VI. Zirrft, Bei/rdge, pp. 195-198, fig. 15; S. Du­mitraşcu, Aşezdri şi descoperiri dacice 1, pp. 248---249, S. Dumitraşcu, L. Mlirghitlln, Aşezdri şI descoperiri dacice 1, p. SI, T. Roşu, Aşezarea dacicd din Dealul Viilor de la Oradea, In Crisia, Oradea, 1972, p. 165 sqqj N. Chidioşan, I. Ordentlich, Un nou tezaur dacic de argint descoperit la Oradea, In Crisia, 3, Oradea, 1973, p. 97 sqq., E. ChiriUl, V, Ludl.cel, Un lezaur dac din nord·veslul Transilvaniei, Zalliu, 1970, 1. Glodariu, Consi­deratl/, p. 80, 83, S. Dumitrllşcu, Descopelit alheologiee din sec. lV-V e.n. In judetul Bihor, In Centenar Muzeal Orădean, Oradea, 1972, p. 198 sqq., pl. III; N. Chidioşan, Ploblema continui/dţii In erişana - noi descoperiri ar· heologice, rllporl prezentat la cea de a III-a "Sesiune şliintific� a Mu­zeelor", Bucureşti, 1966; T. Roşu, HunnenzeilJiche Funde aus Oradea, In Dacia, N.S., IX, 1965, p. 403, sqq.

(NC)

266. Ortlteag·, corn. Măgeşti (NC)

267. Orvişele·, corn. Brusturi (NC)

268. Oşand·, corn. Husasău de Tinca (NC)

269. Oşorhel (vezi Fughiu) (NC)

270. Otomani, corn. Sălacea

Din loc neprecizat provine un tirnăcop de aramă cu braţele in cruce atribuit epocii eneolitice,

50

Din epor:a bronzului pe raza localităţii sint cunoscute 3 aşe· zări; 1 . "Cetăţuia" (Varhegy) unde primele săpături sistematice au

"

fost întreprinse în anul 1924 şi continuate in anii 1925 şi 1928_. Aşezarea este fortilicatd cu şanţuri şi valuri de ap(l.rare. Pe bll7.8. importantelor descoperiri din aceastd aşezare cultura materiald de tipul cunoscut pe "Cetdţuie" a primit denumirea de cuHura Otomani, aşezarea constituind staţiunea eponim1 a culturii amin­tite. Cercetările au fost reluate in anul 1959 şi continuate in anul următor. Pe baza săpăturilor din urmă s-a ajuns la concluzia că aşezarea apar-ţine fazelor 1 şi II a culturii Otomani (corespunzInd in cronologia relaNvă epocii bronzului timpuriu şi mijlociu). 2. "Inainte de insulă" (EI6-sziget) aşezare de tranziţie situată in lunea riului Er, populată pentru o perioadă foarte scurtă la sfîr­şitul fazei 1 a culturii.

3. "Cetatea de pămînt" (FOldvâr) aşezarea este situată pe un grind în zona mlăştinoasă a riului Er, avînd o suprafaţă de 9 ha. A fost o aşezare de lungd duratd, cronologic aparţinind interfa­zei II-III şi fazei III a culturii Otomani (corespunzind în crono­logia relativă sfîrşitului epocii bronzului). Aşezarea a fost cer­cetată sistematic in anii 1958-1962, 1966.

tn apropierea de "Cetăţuia", cimitir de incineraţie aparţinînd populaţiei celtice, atribuit cronologic La Ttme-U'lui C (a doua epocă a fierului).

In apropierea sediului c.A.P. mai multe morminte de inhu­matie cronologic apartinind perIoadei feudalismului timpuriu. In raza localităţii se cunosc mai multi tumuIi de dimensiuni mari, nefiind cercetati, nu se pot atribui unei perioade istorice precise.

M. Roska, Rapport pre/imlnaire sur le louUe arh, J'annee 1925, In Dacia,

II, 1925, pp. 400-416; Idem, Cercetdri la "Cetdluia" de la Otomani, In

ACMlT, 1926-1928, Cluj, 1929, p. 192 sqqj 1. Nestor, Der Stand df!r Vor­

geschckforschung in RumCinien, in Ber. RGK., XXII, 1932, pp. 89-92; D. Popescu, Die l'ruhe und Mltl/ere Bronzezeit In Siebenburgen, Bucureşti, 1944, p. 89 sqq.; K. Horedt, M. Rusu, 1. Ordent1ich, Sdpdturile de la 0/0-man/, In Materiale, VIII, 1962, pp. 311-324; J. OrdenUich, Poselenia v 0/0-mani v svete pasJednJk rascopoc, In Dacia, N.S., VIJ, 1003, pp. 115-138; Idem, Depozitul de bronzurj de la Otomani, tn Ac/a M.N., Cluj, V, 1968,

pp. 391-404; Idem, Sisteme de forWicalie In aşezarea eponimil a culturii

Otomani, tn Rev. Muz., număr speci!!l, II, 1965, p. 420; Idem, Aria, p. 25 sq.;

VI. Zirra, BeJtrage, p. 188, harla 7; M. Roska, A rezcscikcinyok, In Kozle­

menyek, II, 1942, Cluj, p. 48.

(I O)

SI

271. Piileu, corn. Celariu

272.

273.

274.

In 1897 s·a descoperit în curtea unei case un mormlnt inhu· mat cu pinteni şi un virf de lance, apartinind probabil perioadei feudalismului timpuriu (sec. X-XIII). '.�

(N C)

Palota·, corn. SÎntandrei (NC)

Parblda·, corn. Biharea (NC)

Pădurea Neagră·, oraş Aleşd (N C)

275. Pădurenl·, corn. Viişoara

276.

277. ,

278.

279.

280.

(NC)

Păgala·, corn. Boianu Mare (N C)

PăntăşeşU·, corn. Drăgăneşti (;<; C)

PăuleşU·, corn. Brusturi (N C)

Păuşa·, corn. Nojorid (N C)

Peştera, corn. Aştileu

Descoperirile din "Peştera Jgrita" sint bine cunoscute in lite· ratura de specialitate. AsUel săpăturile arheologice, descoperirile fortuite, au scos la iveală un bogat material arheologic.

Primul nivel de locuire a apartinut purtătorilor culturii Ca­tofeni identitate dezvăluită mai ales prin descc.perirea unor vase de lut şi fragmente, unelLe de aramă etc.

In această peşteră s-a identificat şi un cimitir de urne cu inventar funerar (24 vase, brdtdri, ace, libllle, pandantive, cell de bronz) din prima vîrstă a fierului.

Se. aminteşte descoperirea in această peşteră a unui fier de plug din a 2-a vîrstă a fierului (celtid).

In 1968 s-a recuperat un mic tezaur de monede imperiale ro­mane, emise tn timpul împăraţilor Antoninus Pius, Faustina 1, Marc

Aureliu, Lucius Verus, Lucilla, Crispina şi Comodus. In "Peştera Igriţa� s-au mai găsit şi fragmente de: vase lucrate la roata, de la finele perioadei prefeudale.

In raza satului se mai cunosc şi alte peşteri cu urme de 10-cuire. Amintim in primul rînd "Peştera Că lăţea" unde in diferite galerii au fost descoperite materiale arheologice din faza de tre­cere spre epoca de bronz (fragmente ceram/ce, apartinind culturii Cotofeni, vetre de foc etc). Intr-una din ga1erii au fost descoperite şi citeva morminte inhumate in poziţie chircită avind ca inventar funerar vase de lut. Mormintele pot fi datate la inceputul epocii bronzului. Tot de aici provin şi vase hallstaltiene fragmentare precum şi o piesd de bronz.

Tot din acelaşi loc provin Jragmente ceramice aparţinind se­colelor VIII-X.

M. Roskll, Repertoriu, p. 140; B. Mitrell, In Dllcill, N.S., XIV, 1970, p. 479/72, Informalil I. Emodi.

(N C)

281. Peştlş, oraş Aleşd

In hotarul satului. in peştera "Piatra Jurcoaiei" au fost tn­treprinse săpături arheologice in anul 1970, descoperindu-se cu acest prilej materiale ceramice şi litice aparţinînd epocii neoli­tice, cultura Ti'sa II. grupul Herpaly, precum şi un mormlnt de copil aparţinind aceleiaşi perioade.

D. Ignat, ConlrJbutll la cunoaşl('lca neoJificu/ul )n Bihor, In Acla M.N"

X, 1973, pp. 478-491; Idem, Ceram/ea neoUl/eli picta/li de pe valea Crlşu­lui Repede, In Crisia, IV, Oradea, (.;ub tipar).

(O 1 S)

282. PeUd·, corn. Cociuba Mare

(NC)

283. Petranl·, corn. Pocola

(NC)

284. Pelreasa·, corn. Remetea

(N C)

53

285. Petreu, corn. Abrămut ,

In hotarul satului sint amintite 4 fortificaţii de p1mlnl. tn răsărit, pe un promontoriu numit "Ungora" se afI! o cetate cu val şi şanţ apartinind purtătorilor culturii Otomani, din epoca de bronz. In apropierea gării, in dreapta şoselei spre Marghita, o altA aşezare din epoca de bronz lortilicatd, cu şanţ de apdrare, denumită "Cetatea de pAmfnt" (FOldv6.r). La nord·vest de sat, ]ingă Bereteu, se află o circomvoluţjune dubJd şi şant dublu da apdrare denumitA "Cetatea dinauntru" (Belsă fOldvar). Cetatea 'Poate fi datatA eventual in perioada prefeudală sau a feudalismu· lui timpuriu.

Pe teritoriul satului, in zona răsăriteană, mai există o ce­lale de pAmint denumită "Cetatea din afară" (KUlso foldvăr), dar a cărei datare este necunoscută.

S. Borovsz.ky, Honlog/alQs lotUmele, Budllpesta, 1894, p. 55; Gy. K5zepesi. Reghzell kulaldsok et KobO/kulon Biharvdrmegyeben, In AE, XXI, 1901, p. 367.

(N C)

286. Petrilem, corn. Rieni

Pe paşunea localităţii există numeroşi tumu/i de pămint care ar putea să fie morminte din vechime. A fost cercetat (secţia· nat) un turnul şi nu s·a descoperit nici un obiect care să permită datarea şi atribuirea etnica a acestor monumente. Va trebui să se verifice mai precis dacă nu avem de· a face cu rnovilele fostelor locuri pentru "fabricarea" mangalului in evul mediu, pentru to· pitoriile de Ia Vaşcău (I'lledite).

" (5 D)

287. Dr. Petru Groza (Steiu) .

54

I� �ona oraşulUi Dr. Petru Groza, in spatele Spitalului de boli nervoase, se află un c1mp de tumuU, care nu este exclus să fie morminte turnulare. Nu s·a descoperit nici o piesă care sa sprijine o încadrare cronologică şi etno·C\.l1turală mai precisi.

Va trebui sa se verifice mai precis dacă nu cumva avem de·a face cu resturile, movilele fostelor locuri pentru "fabricarea � mangalului (cărbune din lemn) in evul mediu, pentru topitoriile de fier şi aramă din Vaşcău (Inedit).

( S D)

288. Plcleu·, corn. B!usturi

lNC)

289. Pletroasa· lNC)

290. POclovellşte·, corn. Curăţele lNC)

291. POcluşa de Barca.u·, corn. Chişiaz lNC)

292. Pocluşa de Beluş·, corn. Şoimi lD 1 S)

293. Pocola

Dintr-un loc neprecizat provine un t1rndcop de aramă cu bra­tele in cruce, atribuit epocii eneolitice.

II O)

294. POiana·, corn Tăuteu lS D)

295. Poiana·, corn. Criştioru de Jos II O)

296. Poiana Tăşad·, corn. Copăcel lN C)

297. Polenil de Jos·, corn. Bunteşti lD 1 S)

298. Poienii de Sus·, corn. Bunteşti

lD 1 S)

299. Poietarl·, corn. Pocola lD 1 S)

300. Pomezeu·,

lD 1 S)

301. Ponoare·, corn. Bratca lD 1 S)

302. Ponoarele·, corn. Carpinet (D 1 S)

55

303. Popeşt1

Pe .. Dealul Comorii" din hotarul comunei s·a descoperit in· tîmplător un denar roman imperial de argint (Strack, III, 448) din sec. 11. e.n. (Inedit).

P. Strack, Untersuchungen ZUt tomischen Re/chsplijgung des zwelle Jahr· hunde/s, l-lII, Stuttgarl. 1931-1937.

(50)

304, Poşoloaca·, corn. Tileagd (O I 5)

305. Prlsaca·, corn, Uileacu de Beius (0 1 5)

306. Rabăganl

In apropierea izvoarelor termale pe terasa mijlocie a luneii aşezare neolitică avind un singur nivel de locuire. In cadrul unor cercetAri sistematice efectuate in anul 1971 au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, unelte de piatrd şi toporaşe tip calapod.

LingA izvoarele termale a fost gasit un depozit de obiecte de bronz, cronologic databil in prima epocă a fierului (Hallstatt A I) .

D. Ignat. Rep., p. 13, M. Roska, Repertoriu, p. 238, M. Rusu, D/c Vcrbrei· lung, p. 207.

(1 0)

307. Racaş·, corn. Dobresti (O I 5)

308, Reghea·, corn, Viişoara (O I 5)

309. Remetea· lO I 5)

310, RemeW. corn. Bulz (O 1 5)

311. Rlenl

In partea de est a localităţii, pe păşunea comunaHI. dintre sa· tul Rieni şi salul Valea de Jos, se afla un dmp de peste 100 de tumuli. Nu este exclus să fie tumuli lunerari? In cercetările

56

efectuate pină in prezent (au fost săpaţi 7 tumuli) nu s-a găsit nici un fel de material arheologic care ar putea ·ir.:Uca plasarea lor cronologică şi etno-culturaIă. Se pare că avem de-a [ace cu movilele de cenuşă şi căr,buni rămase de la obţinerea mangalului? in evul mediu, pentru .topitoriile de metal de la Vaşcău.

(S O)

312. Ripa, corn. Tinca

La locul "Sub Pădure" sau "Cimpul de Sus" (in dreapta şose­lei Ripa - Tinca) a rost cercetată o aşezare neolitică Criş, dez­velindu-se un bordel cu ceramicd caracteristică, unelte şi o ligu­rind Jeminind din lut ars. In acelaşi loc a mai fost cercetatli o locuinfd prefeudală datind din sec. VII-VIII e.n. Pe dealul "Bur­zău� a apărut întîmplăt-or un mormînt hallstattian de incineraţie.

Intr-un loc necunoscut din hoto3Tul Rîpei s-au descoperit, in l:ondiţii necunoscute, doi denari romani republicani. Pe "Dealul Morilor�, terasă a Crişului din stinga şoselei Ripa - Tinca s-au efectuat cercetări arheologice descoperindu-se mai multe orizon­turi cultural-istorice: ceramicd eneolitică (cultura Coţofeni) ; ce­ramicd de la sfîrşitul epocii bronzului; o Jocuinld hanslattiană cu multă ceramjcd, unelte, figurine de animale din lut ars şi o figwin1 antropomorld de tip "illyric", a"testînd legături cu lumea sudică, cu illyrii; s-au dezvelit, de asemenea 4 locuinţe de epocă romană şi post romană (sec. III-IV e.n.) cu ceramică (mari chiupuri ornamentate cu benzi de linii in val), unelte, ustensile, podoabe, apartinind dacilor- liberi de epocă romană şi post romană şi eventual unor grupuri de populaţii apărute aici ulterior. In acelaşi loc apar cioburi prefeudale (sec. VII-VIII e.n.) şi feudale timpurii.

S. Dumitraşcu, Cerceld,; arheologice In Deprcsiunea Holodului (II). Sdpd­

lurile arheologice de la Tinca - Ripa, j. Bihor, In l,ucrdrl Ş/lin/llice, Isto­

rie, 1972, p. 49-67.

(S OI

313. Rogoz·, corn, Sîmbăta (O J SI

314. Rahanl, corn. Căpîlna

La locul "Peste Criş", de pe malul sting al Crişului Negru, provin mai multe Jragmen/e ceramice, lucrate cu mîna şi la roată

57

din pasUl. cenuşie. ornamentate cu benzi de linii simple: şi in val. datind din sec. III. e.n. Aşezarea poate fi atribuită dacilor liberi de epoca. romana. de pe Crişu} Negru.

S. Dumitraşcu, A.şezclrl şi descoperjri dacice, loc. cit .• p. 246, s.v.; Idem,

Cercetclri arheologice ln Depreslunea Holodului (1). Sdpdturile de la Ca­ciuba Mare, ,. Bihor, in Crisia, III, 1973, p. 151.

(50)

315. RoU. corn. Cefa

De pe teritoriul satului. dintr-un punct necunoscut provine un nucleu din obsidianli,

(O 1 5)

316. Ronl.lu·, corn, Sînmartin

(N C)

317. Roşla·

(5 0)

318. Roşlorl. corn. Oiosig

58

La "Pusta Gepiu" (Gyapoly Puszta) s-au descoperit în 1912 incidental 2 tirndcoape de aram! cu braţele in cruce şi un pum­nal. Pe acelaş loc au fost recuperate tn 1892 fragmente ceramice eneolitice.

Cercetarile arheolog�ce întreprinse In 1968 şi 1971 la margi­nea vestica. a satului pe locul I,La sere" au delimitat 3 obiective arheologice distincte, dar apartinind aceluiaş orizont cronologic: Aşezarea care se intinde pe platoul unde s-au ridicat serele G.A.C.-ului Cetatea fortificat1 cu şanţ de apelrare, situata. la nord de aceasta şi un cimitir de incineratie cu urne, in dreapta gr'ajdu­rilor. Aşezarea şi cetatea au mai multe nivele de locuire cores­punzind fazelor II şi IU ale culturii Otomani.

tn 1892 s-a descoperit tot la "Pusta Gepiu" un depozit de bronzuri bine cunoscut in literatura arheologica. dar localizat greşit in comuna Gepiu, jud. Bihor. Depozitul se compune din 1 topor de lupld cu disc ornamentat, 3 topoare neornamentate de acelaş tip, 2 topoare cu aripioare şi turte de bronz, datate in

, epoca hallstaltiana.

In raza satului s·a descoperit in 1874 un tezaur de monede de argint, probabil feudale.

M. Roska, Repertoriu, p. 41; Al. Vulpe, Axte, p. 7'J/317, 31B-320, pl. 22; 71 C.

(N C)

319. RotăreşU·, corn. Sîmbăta (D 1 S)

320. Rugea·, corn. Boianu Mare (D 1 S)

321. Saca·, corn. Budureasa (D 1 S)

322. SăcăIăsău. corn. Derna

D. Popescu aminteşte descoperirea in hotarul SăcăIăsăului (azi Sădi.lăsăul Vechi) a arcului unei Jibule cu nodozităti (ajunsă tn colectia ing. Debie din Ploieşti) şi 23 monede de argint de tipul Dyrrhachium (ajunse in colectia Ruzyszka). tn anul 1942 M. Roska mai aminteşte că la SăcăIăsău s·au descoperit inain.te de anul 1908, 20 de denar; de argint de tipul Apollonia.

După al doilea război mondial un studiu mai aminteşte ca fiind descoperite la SăcăIăsău 1 brdţQId de argint cu capete de şarpe şi incă 8 monede, 5 emise de Apollonia şi 3 de Dyrrhachium.

Se pare că toate aceste descoperiri provin din cetatea dacică de la locul "Cetate" (Dîmbul cu bani) de la SăcăIăsăul Nou. Sigur, in hotarul satului SăcăIăsău (Vechi) s-a descoperit, provenind dintr-o aşezare, ceramică neolitică aparţinind culturii Tisa.

D. Popescu, Objels de parure geto-daces en argen/, In Dacia, VII-VIII, 1937, 1940, Buc., 1941, p. 201, s. V.; S. Dumitraşcu, E. Molnar, Tezaurul de podoabe dac/ce de argint de la Sdcdl!l:.sdu Nou, /. Bihor (sub tipar).

(SD)

323. SăcăIăsău Nou, corn. Derna

Pe valea Corbenilor, la locul "Cetate" (Pemzdomb) se află o cetate dadcă de pămînt, datind din sec. 1 i.e.n.-I.e.n. S·a exe­cutat un sondaj arheologic rezultind ciobur; Cotofeni (de la ince­putul epocii bronzului), dacice şi din feudalismuI timpuriu.

La 300 m sud de cetate, pe culmea "Burcarar" s·a descoperit un teMur de podoabe dacice de argint, datind din sec. 1 te.n.,

59

compus din următoarele piese: 3 brdt1ri de argint de tipul cu scut marcat şi nodoziUl.ţi (2 păstrate fragmentar), 1 brdlard de argint cu capete de şarpe şi 1 bard de argint de la o piesă nede­terminaUi.

In colecţia Şcolii generale din SăcăIăsăul Vechi (praf. Kon­nevalik) se păstrează o fibuJd de argint cu nodoziUiţi şi 2 piese de tipul? Dyrrhachium şi Apollonla.

S. Dumilraşcu, Cellijj dacice ln Crl.şana, pp. 136-137; S. Dumltraşcu, E. Molntlr, Tezourul de podoobc dacice de argint de la SlicliMsliu Nou, /. Bihor, (sub tipar).

(50)

324. Salcla·, corn. Tileagd

(5 O)

325. Salonta

60

La 4 km nord-vest de localitate, la punctul numit "Movila" (Halom domb) s-a cercetat in 1962 o aşezare neolitică apartinind culturii Tisa.

L'a punctul numit .,Dealul trupului" (Test halom), situat la 5 km vest de oraş, s-a cercetat in t 958 o aşezare din epoca de bronz apartinind culturii Otomani.

Pe locul actualului aba lor s-a descoperit in 1956 un depozit de bronzurl (celt, topor cu aripioare, secerd cu buton, v'jrf de lance, lamd) datat la sfîrşitul epocii bronzului. Pe strada Paringului a fost descoperită in 1969 o aplicd scWcd de tolbd. turnată din bronz. tn vatra oraşului a fost descoperit un mic tezaur de denari re­publkani romani dalal in sec. I . te.n.

La locul numit "Pusta Culişer" (Koleser puszta) s-a descope­rit un vas borcan dacic datat in sec. III-IV e.n. Tot la punctul numit "Movila" cercetarile ar'heologke au dezvelit 2 morminte maghiare datate pe baza inventarelor funerare in sec. X.

La sud-vest de localitate, la locul numit "Puszta Pata" (Pata Puszta) s-a descoperit in 1896 mai multe morminte cu un inven­tar specific :feudalismului timpuriu (sec. XI-XIII).

D. Ignat, Rep., p. 14; I. Qrdentlich, Aria, p. 27, V. Vasiliev, N. Chidiaşan, O opJleli scl/icli de tolbd descopcrHli la Salon/a, In SCN. 3, 1972, 23, pp. 453-457; Gh. Lazin, Un depozl/ din epoca bronzului de la Salon/o, În

Studia Universitatis Babeş-Bolyal, seria Historia, fas. 2, Cluj. 1969, p. 15 sqq.; J. Glodariu, Consideratii, p. 8�.

(NC)

326. Santău Mare, corn. Borş

De pe teritoriul satului. locul .,Nagy Zomlin Puszta" provin vase aparţinind epocii neolilice. cultura Tisa.

S-a mai descoperit de asemenea o aşezare din epoca bron­zului şi o aşezare dacică.

Tot de aici provine o monedă imperială romană emisă de Caracala.

(D 1 S)

327. Santău Mic, corn. Borş

In anul 1890 au fost descoperite 2 brăţdri de argint. 34 apUci de argint decorate cu motive florale şi 2 inele de bronz.

Piesele au făcut parte. probabil, din inventarul unui mormInt din perioada migraţiilor.

Informatie N. Ch.idioşan.

(D 1 S)

328. Sarcău·. corn. Sîrbi (D 1 S)

329. Salu Barbă·, corn Abram (D 1 S)

330. Salu Nou·, corn. Biharea

(D 1 S)

331. Săbolclu·, corn. Săcădat (D 1 S)

332. Săcădat·

(D 1 S)

333. Săcuienl

In punctul numit "Horo", aşezare neolitică de unde provin numeroase iragmente ceramice pictate şi un mormînt de inhu­matie aparţinînd unui copil, avînd drept inventar un vas de cera­mică pictată. Cu ocazia aceloraşi cercelări au mai fost desco-

61

02

perite şi 2 locuinţe. In punctul "Szlk W se cunoaşte de asemenea o aşezare neolitidL Din locul numit "Cărămidărie", este cunoscut un topor de piatră, iar din fosla vie Penkerl numeroase unelte din piatră, toale aparţintnd epocii neoIitice.

De la fosla dirămid.!!.rie "Fabri" provine un vas de ceramică, din fosla vie Penk.ert un tirndcop de aramă cu bratele tn cruce, iar din locul "Intre fermew (MajorkOz) un fragment de pumnal de aram.!!., toate aceste descoperiri apartinind epocii eneoIitice.

In zona inundabilă al riului �r pe grindul numit "Cetate"a Taurului" (Bika văr), aşezare din epoca bronzului apartinind cul­turii Otomani faza 1-11. In urma cercet.!!.rilor sistematice ince­pute in anul 1970, s-'a descoperit un bogat material ceramic, litic şi osteologie, cit şi un pumnal din bronz. Intr-un punct nepre­cizat de pe raza localillitii a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz, dalabil in prima faz.!!. a epocii de fier (Hallstatt B 1).

Obiecte izolate din bronz au fost gasite in mai multe puncte de pe raza localităţii: strada Horea, celt, descoperit in anul 1958, apar­tinind probabil inventarului unui morm1nt. La "Ferma Horow, eelt cu plisc descoperit in anul 1968. La punctul numit "Locul de cas.!!." , sabie de bronz cu lama ingustă descoperită in anul 1972,

La "Dimbul fermei" (Majordomb) ceJt avtnd gura prevăzut.!!. cu o bordură ingroşat.!!., descoperit in anul 1973. La "Ferma Socz6" (Cartierul Cadea Mică) celt cu gura ingroşato!i in formă de man­şon. Tot in "Cartierul Cadea Mică" s-a găsit o dalM din bronz cu toc de fnmănuşare. La "Ferma Horo", fragment tdiş de celt, un Iragment de secerd, fragment ceH şi 2 bucăţi deşeu de tur­nare.

Din loc neprecizat, probabil din viile de la Săcuieni, provin 2 brăţ1ri de aur, iar in anul 1927 s-au gasit 8 laJere ornamentate. din aur, din acestea s-au păstrat doar 3 bucăţi intregi şi 1 frag­ment.

In locul numit "Cărămidarie" (Teglaveto) au fost descoperite mai multe morminte celtice.

Dintr-un loc neprecizat provine o Telradrahmd Thassos.

Din diferite puncte ale localităţii provin descoperiri izolate de monede romane: denar de la ViUelius, as de la Nerva, denar de la Hadrian, denar de la Anlonius Plus, 2 denari de la Marcus Aurelius, dupondius de la Lucius Verus, sesterlius de la Filip Arabul, sestertius de la Valerian, lolJis de la Constantinus Chlo-

rus, piesd de bronz de la Constans sau Constantlus li, pies:1: de bronz de la Constantius II, pieseI de bronz de la Constantius Gal­Ius, pieseI de bronz de la Valen'S.

De pe reza localiUi.tii sint semnalate mai multe descoperjri aparţinind sarmaţilor.

Din locul numit "Horo" provine un morm:int de inhumaţie, avind drept inventar o Jibuld digitată şi un vas lucrat cu mina, atribuit populaţiei autohtone din sec. VI-VII.

E. Comşa, Z. N6nAsi, Mormintul ncoli/lc descopclil /a Sdcuieni, In SCN, 4, 1971, pp. 633-636; Idem, Dale privI/oaie /a ccramica plctali! din epoca

neollfici! dIn Crişona, In SCN, 1 , 19n, pp. 3-18; D. Ignat, Rep., p. 13; V. Plrvan, Gclica, p. 328; M. Roska, A f�zcsakdnyok In Kozlemf!nyek, II, 1942, Cluj, p. 52; Idem, Repeltoriu, p. 268; D. Popescu. PleJuerarea auru­lui In Transilvania Inainte de eueeIirea romand, tn Maleriale, II, 1956, p. 209, 215; M. Rusu, Conslde/atii asupra metalurgIei aurulUI din Transil­

vania, In Bronz D şI Hallstatt A, ln Aeta M.N., IX, 1972. p. 48; I. OrdcnUlch, Aria, p. 28; Z. N6n6sl, Repertoriul obiectelor de bronz dIn Muzeul de Is­

lorie de la Sdcuieni, In Crisia, IV, 1974, Oradell, (sub tipar); VI. Zina, Bei/flige, p. 195; N. Chldloşan, Un mormInt din perioada preleudald desco­

peri/ la Sdeulenl. in Acla M.N .. V, 1968, pp. 517-520; M. Rusu. Dle Ver­breilung. p. 209; E. Chirl1!i, 1. EmOdi, Z. N6n6si, Descoperiri monetare an­tice In Transilvania (VIII), In Acln M.N., VIII, 1971, p. 568 sq.

(10)

334. Sălacea

In locurile numite "Varb6cz" şi "Dealul Cetăţii (Vardomb) aşezdri din epoca neolitic!.

Din zona inundabilă a riului Er provine un t1rndcop de aramă cu bratele in cruce aparţinind epocii eneolitice.

Pe promontoriul numit "Dealul Vida" (Vidahegy), aşezare din epoca bronzului cultura Otomani faza I şi II. Aşezarea este in­conjuraUi de un şanţ şi valuri de apdrare. In nivelul inferior aUi­turl de ceramică de factură Otomani 1 au fost gAsite şi vase ce se pot atribui cu certitudine culturii Baden. SApăturile sistema­tice au fost efectuate intre anii 1964-1969. Din cercetările efec­tuate provin numeroase unelte de piatră şi os, vase, citeva unelte de bronz, obiecte de cult, ele. Au fost dezvelite numeroase lo­

cuinţe de suprafaţă. Ca cea mai importantă descoperire amintim templul megaron avind peretii exterior! ornamentati cu Irize 1n reliel.

63

In hotarul 10calitătii pe platoul numit "Banka" mai multi tumuJi apartinind unei perioade neprecizate,

Dintr-un loc neprecizat provine un lezaur compus din 200 denari imperiali romani datind de la impăratul Galba pina la GaUianus,

La intrarea in localitate din spre Otomani, in punctul "Cără­midărie� a fost descoperit un morm1nt de inhumaţie avind drept inventar o brdtar:l de bronz cu nodozităU. Mormintul datează din La T€�ne-ul B 2 fiind atribuit celtilor.

Pe "Dealul Szalas" a fost găsit un mormint de inhumatie avind drept inventar o plachetd de bronz, provenită dintr-un ate­lier bizantin, databil in sec, XI-XII, reprezentînd un cavaler pedestru imbrăcat in armurli.

In nivelul superior de pc "Dealul Vida" au fost descoperite 1 7 morminte şi numeroase fragmente ceramice databile in sec, X.

Pe .. Dealul CetatW cimitir apartinind culturii Bjelo-Brdo din sec. XI-XII.

In locul numit .. Banka" a fost descoperit un tezaur de monede de Frisach.

M. Roska, Repertoriu, p, 252; E. Comşa, K voprosu o periodl7.a//f ncoliti·

ceschlll culfur na severnozapade Rumânscol Narodnol Respub/lchl, In Dacia, N.S., 1963, p, 478, M. Rusu, "Cullura TISfJ", In Banal/ca, I, 1971, Ti­

mişoara, p. 80.; D. Ignal, Rep. p, 14; I. Ordentlich, Sistemul de forllllcalie de la Sd/acea, Rev, Muz, 4, 1966, p. 132, Idem, Douil stalue/e cu cap mobll

descoperite la Sti/acea, In SCN, 1 , 1967, p. 147, sqq., Idem, Con/ribulla sd.

pdturilor arheologice de pe .. Ocolul Vidu' (c. Sd/aeea, J. Bi/lor) la cunoaş­terea eul/urii Otomani, In Studii şi ComunicAri, Sa tu Mare, 2, Hl72, p. 62 sqq.: N. Chidioşan, I. Ordenllich, Un lemplu cu megaron din epoca bronzului descoperit la Sd/acea In Crisla, V, 1975, Oradea, (sub tipar), 1. Ordentlich, Aria, p. 28, N. Chidioşan, O necropolil din leuda/js­

mul timpuriu descoperlUt la SilJacea, In SCJV, 4, 1969, p. 6 1 1 sqq,; V. Vă· Hlşlanu, Isloria arlelor feudale In Tdrlle Române, 1, 1959, Bucureşti, p. 171, fig. 151; C. Goli, Numlzma/lka; Kozlony, 1908, Budapesta, p. 121; VI. Zina,

BcHrage, p. 196, fig. 14.

( 1 0)

335. Sălard

64

De pc locul fostei rerme "Bodolyo" provine un tirndcop de aramă cu bratele in cruce atribuit epocii eneolotice. Tot in ace-

336.

337.

338.

339.

340.

341.

342.

343.

Iaşi loc a fost descoperit un depozit de obiecte de 'bronz, datat in prima epocă a fierului (HalLstatt B 1) .

M . Roskll, A rezcsâkânyok, In Kozlemenyek, II, 1942, Cluj. p. 51; I. Or­dentlich, Depozitul de bronzurl de la Sdlord (raionul Orodea, leg. Crlşono), II-III, 1964, IlIşi, p. 475, sqq.j M. Rusu, Dle Verbrei/ung. p. 209.

(1 0)

Săldăbaglu de BaTcău·, corn. Bale (DI S)

Săldăbaglu de Munte·, corn. Celariu (D I S)

Săldăbaglu Mic·, corn. Clipilna (D I S)

Săllşte·, corn. Spinuş (D I S)

Săllşte de Beluş·, com Budureasa (D I S)

Săllşte de Pomezeu·, corn. Răb!gani (D I S)

Săllşte de Vaşcău·, corn. Criştioru de Jos (D I S)

Sărand·, corn. copacel (D I S)

344. -Săr51g·, corn. Chişlaz (D I S)

345. Săucanl·, corn Răbăgani (D I S)

346. Săud·, corn. Bunteşti (1 0)

347. Seblş·, corn. Drăgăneşti (D I S)

348. Seghlşte, corn. Lunca

La est de sat, la locul "Săteasca" (plişunea comunală) se află un c1mp de tUl1UJli, N-ar fi exclus să .fie tumul; lunerari. In

5 - Repertoriul monumentelor dJn lUd. Bihor 65

cer>ceUiriie noastre (au fost sectionaţi 4 tumuli) nu am gasit mCI un fel de material arJleologic care sa permită datarea şi incadra­rea lor cultural-istoric!.

S-ar putea sa. fie movilele rAmase (cu cenuşă şi doburi) de la ilroducerea mangalului, tn evul mediu, pentru topitoriile de metal de la Vaşcău.

(SD)

349. Seranl·, corn. Borod (D 1 S)

350. Sfirnaş·, corn. Ciuhoi (D 1 S)

_.........:- - .�,..: ' .i.u · ' _.:.. �� I 351, Sighiştel, corn, Cimpani

1 . Tn peştera "Mag ura W au fost descoperite lame de silex apartinin'd 'Paleoliticului superior, precum şi fragmente ceramice apartinind culturii Cotofeni.

E. Terzea, La laune de Mamlferes quaternaires de /a grolle Mdgura de Slghlşlel, In Trllvllux de L'Inslitut de Speologie "Emil Racovilă", 1970, Bucureşti, pp. 201-203.

(D 1 S)

352. S1Ianl·, corn. Pomezeu (D 1 S)

353. Sitltelec·, corn. Husasău de Tinca (D 1 S)

354. Simbăta·, (D 1 S)

355. Sinicolau de Beiuş, corn. Soimi

66

Cercetarile arheologice întreprinse in 1972-1973 pe "Dealul Botocana W au surprins un nivel cultural apartinind culturii Tisa din epoca neolotidi: Au fost descoperite fragmente ceramice, unelte de piatră. Nivelul de locui re a fost deranjat de construc­tiile medievale.

tn 1972, lîngă podul de peste Crişul Negru, pe malul sting s-a descoperit un depozit de unelte dhl fier.

In raza satului s-au desfăşurat in 1971-1973, ample şi sis­tematice săpături arheologice pentru studierea şi dezvelirea unor monumente arhitecturale 'feuda-le.

D. Ignal, Rcp., p. J4.

(NC)

356. SiDicolau de MUDte, corn. Săcuieni

In anul 1942 in locul numit "Coasta măturii" (Sepr601dal) a fost descoperit un depozit de obiecte de bronz 'Compus din 13 pandantive, aUituri de alte numeroase piese care s-au pierdut. Dintr-un loc neprecizat o daltd cu toc de inmlinuşare din bronz.

rn mai multe puncte de pe r-aza localitătii au fost găsito fragmente ceramice din epoca bronzului cultura Otomani - faza II şi III.

Din loc neprecizat provine un denar suberat de la Geta şi o piesd de bronz suber-at de ia Gallienus.

Z. Nlanilsi, Repertoriul obiectului de bronz din Muzeul de 15torie de la S�cuienl, tn Crisia, JV, Oradea, 1973, (sub tipar); E. ChlrilA, 1. EmQdl, Z. Nil­

nlasi, Descoperiri monelare antice din Tran511vania, VIII, In Acta M.N., VIII, 1971, p. 568 sq.; J. Ordentlich, A,I/a, p. 28.

(1 0)

357. Sirucolau Român. corn Cefa

5'

tn anii deceniilor interbelice a Cost descoperit fortuit un de­pozit de bronzuri incadrat cronologic de M. Rusu in seria depozi­telor de tip Uriu - Domăneşti (Bronz D) şi două apdrdloare de braţ din bronz cu termina ţii spiralate (7). In partea de sud a sa­tului, la locul "Ier" (în prezent aici 6int solariile şi gradina de legume a C.A.P.-ului din sat), de o 'Parte şi de alta a drumului Berechiu-Stn1colau Român, se află o aşezare dacicli, in care s-a gasit ceramicd lucrată cu mina şi la roală. In acelaşi loc, doi să­teni săpind o groapă au scos la iveală un tezaur de monede da­cice de argint (de tipul Filip II), compus din 22 opiese. Intimplător in acelaşi teren s-au găsit 2 vîrfuri de lance din fier (Inedite).

M. Rusu, D/e Verbre/tung, p. 206, 5.V.

(S D)

67

358. Sinlob, corn. Ciuhoi

In locul numit "Kolyiut" numeroase fragmente ceramice şi nuclee mari de obsidian din epoca neolitică.

Dintr-un loc nepredzat de pe raza localităţii provine un tîr­năcop de aramă cu bratele în cruce databil in epoca eneolitică.

In literatura de specialitate se aminteşte ca provenind din localitate un depozit compus din 121 de obiecte de bronz. Dintr-un loc neprecizat provine un vîrf de lance de fier atribuit celţilor.

Din locuri neprecizate provin 2 monede romane imperiale emise de Valerian.

1. Hampel. MCrzeumok es ldrsulalok, In AB, XXII, 1902, p. 851 V. Plrvan, GetJca, p. 513; M. Roska, Reperloriu, p. 2ti6, D. Ignat, Rep., p. 15; E. Chi­rn!, 1. EmOdi, Z. Nanăsi, Descoperiri monelare antice din Transilvania, (VllI), in ACla M.N., VIII, 1971, p. 568.

(1 0)

359. Sinlazăr·, corn. Chişlaz

(D I S)

360. Sinmartin

In apropierea sediului c.A.P. in zona inundabilă a pîrîului Peta, aşezare neolitică.

Pe dealul "Korhimy" aşezare din epoca de <bronz apartinind culturii Otomani.

Int. N. Chldioşen.

(1 0)

361. Sinmartln de Beluş·, corn. Pocola (D I S)

362. Sintandrei

68

In anul 1893 s-a gAsit intr-un loc neprecizat o lamd (aşchie) de obsidian; in 1871 pe malul drept al Crlşului Repede (loc ne­precizat) s-a descoperit un buzdugan de bazaU, oase şi cioburj din epoca !bronzului. Se pare că in ace"laşi loc neprecizat dar sigur in ,hotarul localităţii s-a găsit 1n 1906 un pandantiv in formă de inimă (sau verigă. de lant?) -de 7,5 gr dintr-o epocă ne'" precizată.

In urma unor cercetări de suprafată efectuate in 1967/68 s·au putut stabili următoarele: o aşezare neolitică Tisa IIJ la "Podul Morii" se află o aşezare Cotofeni de 'la 1nceputul epocii bronzului; o ceşculd apartinind complexului Baden a fost desco· perită întîmplător 1ntr·un loc neprecizat; pe terenul grădinăriei c.A.P. (pe malul drept al Petei) 5-au <cules in urma arăturilor, fragmente ceramice Otomani, din fazele I. II, III şi o psaJie de os.

Din prima vîrstă a epocii fierului cunoaştem două descope­riri de fragmente ceramice: prima de pe malul stîng al Peţei (�ot in grădinăria c.A.P.) şi a doua la locul Peta - Baraj (fragmente de urne mari, bitronconice).

La locul unde Drumul Morii întilneşte Crişul Repede, in mal, s-a găsit oItIrie celtică şi un culit <elti'C, de 'lovit, din fier. In vatra satului, cu ocazia diferitelor construcţii s-au descoperit fragmente ceramice dacice ('din sec. Il-I t.e.n .. şi cîteva de epocă romană) lucrate cu mîna şi la roată. Din locuri neprecizate provine ceramicd prefeudaHi ( sec. VII-IX) şi resturi de inventar funerar (zc'îbale şi scdrile de şa) din morm1ntul unui dilăreţ da­tind din feudalismul 1impuriu (sec. X-XI1).

La vest de Oradea, în holarul dintre oraş şi Sintandrei a fost găsit in 1911 un vas cu înălţimea de' I l cm lucrat la roată din pastă de culoare cărămizie şi ornamentat cu 'benzi ondulale. Pare a data din sec. VIII-X. (Este inregistrat in vechile inventare ale Muzeului din Oradea).

In anul 1912 1n vatra comunei s-a descoperit un tezaur mo­neta.r feudal, compus din 171 piese de argint emise de regele Ladislau 1 ( 1077-1095) şi o monedă de aur bizantină, emisă de impăratul Constantin Monomacul.

1. SlIbău, Circulaţia, p. 294; S. Dumitrllşcu, N. Tăulu, Descoperiri arheo­

logice din hotarul comunei suburbane SJnlandrei, In Semicentenllrul Unirii

Trllnsilvllniei cu Românill In Bihor, Orodeo, 1968, pp. 11-14.

(S D)

363. Sintton, corn. Borş

In anul 1897 a fost descoperit un cimitir de incineratie in urnă pe fostul teren al ,lui Antal Lukăcs, cimitir 'Ce se poate plasa la finalul epocii bronzului.

69

Pe "Dealul Mănăstirii" (Klastrom domb) aşezare din epoca de bronz, cultura Otomani, unde cercetări sistematice au fost intreprinse in anul 1955. Din bogatul material rezultat in afară de ceramicd, unelte de os şi piatră, menţionam in mod special 2 tipare lucrate din gresie, pentru dalti.

Dintr-un punct neprecizat, o sabie de fier atribuită celUlor. Tot pe "Dealul Mănastirii", aşezare databila in sec. XI-XV. Pentru sec. XI-XIII se mentioneaza in mod special diferite tipuri de cd/ddri din lut lucrate la roată, iar pentru sec. XV numeroase fragmente ceramice şi un fragment de cahld cu smalt verde­măsliniu.

Cimitirul aşezării se află pe ter,asă, la vest de "Dealul Mă­năstirii". Au fost descoperite 15 morminte, un singur mormint cu inventar, care se compune dintr-un inel de tlmplă simplu din argint şi o monedă de argint emis de Ladislau J.

I. Hampel, A bronzkor emMkei Magyarhonban, II, 1887, Budapesta, pl. CXXXVIlI.; M. Roska, Reper/oriu, p., 234; A. D. Alexandrescu, Sdpdlurile de salvare de /a SJnlion, ln se/V, 3-4, 1955, p. 487 sqq.; I. Ordentlich, Aria, p. 29; VI. Zina, Bei/rdge, p. 195.

(10)

364. SînUmreu, corn. Sălard

Sint amintite monede de la regele Ştefan 1 (1001-1038).

I. Sabli.u, Ci/culatla, p. 294.

(NC)

365. Sintelec·, corn. Hidişelu de Sus (D 1 S)

366. Sîrbeşti·, corn. Lunca (D 1 S)

367. Sirbi'"

(D 1 S)

368. Socet·, corn. Şinteu (D 1 S)

369. Sohodol·, corn. Căbeşti (D 1 S)

70

370. Splnuş· (D 1 S)

371. Splnuş de Pomezeu·, corn. Pomezeu (D 1 S)

372. Stina de Vale. corn. Budureasa

373.

374.

375.

De pe malul pîrîului ce strabate staţiunea a fost cules un fragment de Jamd de obsidian aparţinind probabil paleolilicului superior.

M. Roska, Repertoriu, p. 41.

(D 1 S)

SlinceşU·, corn. Bunteşti (D 1 S)

Slracoş·, corn. Drageşti (D 1 S)

Subplatrâ, corn. Teţchea

In apropierea satului se amI. o peşterii de unde provin cîteva materiale arheologice prinlre care fragmente ceramice pictate apartinind culturii Tisa din neoliticul tîrziu şi un vas de lut apar· ţinind culturii Baden din perioada de trecere la epoca de bronz.

Informll.ţii; r. Em6di.

(N C)

376. Sudrlgiu·, corn. Rieni (D I S)

377. Sulug·, corn. Abram (D 1 S)

378. Suplacu de Bardu

rn punctul ,,Kore", aşezare neolitica aparţinînd culturii Tisa 1. Sapăturile arheologice din anul 1973 au prilejuit descoperirea unor unelte din piatră şlefuită, ceramicd, urme de Jocuinţd ele.

Tot in acest punct au fost descoperite, la suprafata, fragmente ceramice apartinind sec. IV e.n.

Din punctul .. Lapiş" provin Iragmente ceromice aparţinînd culturii Cotofeni, epocii bronzului - respectiv sfirşitul culturii

71

Otomani, inceputul primei epoci a fierului, precum şi ceramicd dacică şi prefeuda14 (sec. III-IV şi sec. IX).

D. 19nat, Rep., p. 15.

(O I S)

379. Suplacu de Tlnca·, corn, Căpilna (SO)

380. Surduc·, corn. Vîrciorog (O I S)

381. Surducel·, corn. Virciorog (O I S)

382. Şaualeu·, corn. Nojorid (O I S)

383. Şerghlş·, corn. Vîrciorog (O I S)

384, Ş1Undru, corn. Şimian

Din grădina casei nr. 308 in anul 1955 a fost descoperit un topor de piatr4 tip calapod din epoca neolitic4.

Din locuri neprecizate provin: o daltd ingustă din bronz şi o brdtard 'Ciin bronz databile in epoca bronzului.

Pe promontoriul din apropierea pirîului Fiizek aşezare int4rit4 cu şanţ şi val de ap1rare din epoca bronzului cultura Otomani. In hotarul satului in anul 1973 a apărut un v1rf de lance din bronz.

Tn apropierea bisericii ortodoxe, aşezare din prima epocă a fierului. (Hallstatt).

In anul 1904 pe dealul de lîngă gară şi '<irum a (ost descoperit un cimitir de incineratie ln urne. Materialul rezultat nep.!i.strin· du·se nu se poate determina epoca căreia ii apartine. Pe "Dealul Episcopului" (PilspOk hal om) un mormjnt cu cal atribuit cu pro· babilitate sarmatilor.

(1 0)

385. Şlmian

72

Pe malul pîrîului Moka, pe strada Mic4 (Kis utca) nr. 98, pc terenul fosta proprietate Horvath Kttlman. de pe vcr,santul nordic al Dealului Viilor ,fost via Beres şi de pe dealul numit "La 9r4· dini" (Kerthely), Qşezdri din epoca neolitic4, de unde provin nu·

meroase fragmente ceramice, Jame de silex şi unelte de 'Piatr�. Pe str'ada Mic� nr. 98, cimitir de incineraţie tn urne din pe­

rioada de trecere spre epoca bronzului, din care provin numeroase vase.

Pe vel'Santul nordic al dealului "La gr�dini", aşezare fortifj­cat� cu val şi şanţ de apărare din epoca Ibron:z.u1ui, cultura Oto­mani faza 1-11.

Din locul numit "Groapa cu lut" (SargafOldes gOdOr) provin numeroase fragmente ceramice din prima epocă a fierului (Hal!­staU).

Tot in acelaşi loc 'au fost descoperite morminte gepidice. avind

drept inventar vase de ceramică şi arme de fier.

M. Roskll, Reperloriu, p. 82; D. Ignllt, Rep., p. 15; I. OrdenUicb, Aria, p. 30; M. ComşlI, Unele dale privind regiunile din nOld-veslu/ Romaniei In sec.

V_IX, In Centenar Muzelll OrMelln, 1972, Oradell, p. 210.

( 1 0)

386. Şinteu· (D 1 S)

387. Şlşterea, corn. Cetariu

La o "pust�" din holarul comunei a fost descoperit un tim1-cap de aramă cu bratele în cruce, inregistral în anul 1913 in vechile registre ale Muzeului din Oradea.

Inf. N. Chidioş/ln.

(S D) 388. Şoiml·

(N e ) 389. Şolmuş·, corn. Remetea

(D 1 S)

390. $umugiu·, corn. Hidişelu de Sus (D 1 S)

391. Şuncuiş·, corn. Finiş (D 1 S)

392. Şunculuş

In raza localităţii se cunosc mai multe peşteri de unde au fost recoltate materiale arheologice. Astfel:

Jn "Peştera Mişidului" s-a descoperit un mormint cu un bogat inventar funerar. Amintim un vas mare, un briu de bronz, 12 pan­dantive semilunare, 1 unditd din bronz, 1 ac, 1 inel, figurine de lut şi 1 colier din mărgele de chihlimbar. Pe baza acestor materiale mormintul care a aparţinut probabil unei căpetenii, se poate data la începutul hallstattului.

Tot in acelaşi loc s-oa mai descoperit 1 vas de lut dacic, datat cu o monedd emisă de oraşul Dyrrhachium (sec. II-I Le.n.). In "Peştera Isbindiş" au fost descoperite mai multe fragmente eera­mice din perioada de trecere Ia epoca de Ibronz - cultura Coţo­feni şi mai multe vase şi piese de bronz datate in epoca hallstat­tiană.

Jn "Peştera Unguruluiu cercetările de suprafaţă au recuperat ISj vase, piese de bronz şi amu/ele hallstaUiene.

De aici mai provin şi fragmente ceramice lucrate la roată din perioada prefeudală, sec. IX-XI.

1n "Peştera Bîră Lajos" au fost culese fragmente ceramice hallstattiene.

Materialele au intrat parţial in colecţia Muzeului din Oradea şi intr-o colecţie particulară.

InIormolii primite de 10 1. Em6d1.

(N C)

393. ŞuşUu·, corn. Lunca (D 1 5)

394. Şuşturogi, corn. Cetariu

In hotarul satului, la locul "Cetăţuie" se află o cetale cu val de pdmlnl, de factură hallstattianli - daci că. nu exclus feudală. Lipsesc săpăturile necesare c1arificării datării acestei cetăţi de pămint.

S. Dumitroşcu, Ce/dfj dacice Jn Crişana, pp. 133-134.

( S D)

395. Talpe, corn. Drăgăneşti

74

Pe păşunea din partea de est a satului există 6 lumuJi aplati­zaU. care ar putea să fie morminte tLJmuJare. La cercetările efec­tuate (au fost sectionati 2 tumuli) nu s.:â găsit nici un material

arheologic care să permită da�area sau incadrarea lor etno-cul­turală. Solar putea să avem de-a face cu movilele de cenuşă şi cărbuni de la prepararea mangalului in evul mediu pentru tapita­riile de fier şi aramă de la Vaşcău.

Pe teritoriul satului, la locul "Văioage" (în păşunea amintită) a fost descoperit în anul 1936 1nlr-un vas de lui un tezaur impor­tant de monede de tip Dyrrhachium şi Apollonia şi denarj romani republicani, pe care săteanul care i-a descoperit i-a dat, in parte, unor rude şi cunoştinţe, profesori la liceul "Samuil Vulcan" din Beiuş, in colectia căruia se păstrează şi aslăzi.

M. Chi\eseu, Descoperirea monetare! de la Beiu$, In SCNum. IV. 1968, pp. 355--362.

{S Ol

396. Talpoş"', corn. Balăr (O I S)

397. Tarcea

In hotarul localitătii in fosta vie "FrAter Bela", aşezare din care provin numeroase suporturi de vase, fragmente ceramice, ddl­tile şi topoare de piatră, apartinind epocii neolitice.

In locul numit "Cimpul de Jos� (Als6 Ret) a fost găsit un tir­ndcop de aramă, iar dintr-un. alt punct neidentificat provin alte 4 lirndcoape de aramă cu braţele in cruce, atribuite epocii eneo­litice.

In locurile numite " Dealul Mie şi "Dealul de Mijloc" (Kis es kOzep domb), aşezdri fortificate din epoca bronzului cultura Oto­mani faza 1 şi Il.

Dintr-un loc neprecizat provine o urn1 celtică. Tot dintr-Un loc neprecizat provine un vas de lut dacic.

M. Roska, Reper/oriu, p. 82; D. Ignat, Rep., p. 16, I. Ordentlich, Aria, p. 30, M. Roska, A rczcsdkunyok, tn Kozlcml:nyek, II, 1942, Cluj, p. 34.

(I O)

398. Tămaşda, corn. Avram Iancu

La punctul numit "Somuta" s-au descoperit in 1962 fragmente ceramice apartinind epocii bronzului.

Din localitate provin 4 brdtdri de bronz ornamentale cu incizii, descoperite in 1896.

75

La "Somuta" au apărut şi fragmente de vase aparţinind dacilor din sec. II-III e.n.

La sud-est de Tămaşda, in cotul Crişului Negru s-a descoperit o intensă aşezare dacid, din sec. 1-11 e.n., necercetată incă.

M. Roska, Reperlor/u, p. 279i S. Dumitraşcu, A.şezdr/ .şI descoperiri dacice, p. 247.

(N C)

399. Tămăşeu*, corn. Biharea

(O 1 S)

400. T.lircala*

(O 1 S)

401. Tărcălţa*, corn. Tărcaia (O 1 S)

402. Tărlan, corn. Girişu de Criş

76

Tn condiţii de descoperire necunoscute in raza satului a fost gasit un topor de lupUl cu disc deosebit de frumos ornamental cu motive spiralice şi geometrice.

Tn 1 967, pe malul drept al Crişului Repede, la punctul "Dtmbul lui Ciordaş" săptituriie arheologice ·au descoperit un cimitir celtic cu 12 morminte de incineraţie in groapă şi de inhumaţie. Ambele categorii de morminte au avut un bogat inventar funerar (libule de bronz şi fier, unelte, sabie, teacd, vase- de lut etc.). Mormintele de incineraţie au avut ca vase adiacente şi unele lucr,ale de mină, de factură hallstattiană, aparţin ind populatiei autohtone dacice.

tn dreapta drumului Sintandrei-Tărian, pe malul sting al Cri­sulul, au apărut cu ocazia unor lucrări agricole fragmente ceramice lucrate la roată de culoare gri aparţinind populaţiei dacice din sec. II e.n.

Tntre mormintele celti<:e de pe "Dim'bul lui Ciordaş" au mai fost descoperite 3 morminte sarmatice, dintre care unul de vreme hunic!!. sec. liV e.n. 'Cu un bogat inventar (colier de mdrgeJe şi biju­terii de argint).

Tot in acelaşi loc s-au dezvelit 12 morminte maghiare cu piese de podoabă, de harnaşament, arme etc., datate in sec. X-XL

In 1965 pe panta mal domoaHi a dunei -de OiSIP. exploaUirile de nisip au scos la iveală un cuptor cu boltă (probabil pentru copt pllne) dar fără alte materiale arheologice adiacente.

N. Chidio$an. $i D. Igna't, Cimitirul cel/ic de la TlIrian, )n SClV, 4, 1972, 23, p. 553 sqq,; AI. Vulpe, Axle, p. 71, pl. 55.

(N C)

403. TAşad. corn. Drăgeşti

Intre anii 1969-1973 tn apropierea satului. pe dealul "Cetă· taua� au fost efectuate ample cercetări arheologice. Platforma su­perioară a dealului a fost sporadic locuită de populatiile neolitice Urzii şi eneolitice (Tisa, Saden. Cotofeni) .

In hallstattul timpuriu. s e organizează o intensă aşezare cu nenumărate bordeie. gropi etc. Materialul ceramic, piesele de bronz şi un mic depozit de bronzuri datează această mare aşezare fn hallstaltul A. Probabil această populatie a fortificat platforma -cu un val şi şanţ de apd.rare, care taie in două aşezarea rpropriuzisă.

După aproape 1000 de ani, aşezarea este din nou relocuită de daci, care modiAcă versantul vestic al aşezării prin Jucrdri de tera­sare. tn aşezare alături de un a'bundent material ceramic (Iructiere. vase borcan. cdţui, farfurii etc.) au fost descoperite piese de pa­doab1 (fibuJe. mC1rge/e). De mentionat că aici s-a descoperit şi o toraJd. de bronz cu figurină umană provenită de la o ceaşcă romană.

Pe valea "La hută" s-a descoperit in vara anului 1972. un te­zaur de monede Dyrrhachium şi Apollonia, din care s-au salvat 44 bucăti.

N. Chidlo$an, Aşezarea dadell de la TlIşad, In ziarul "Crlşana", XXVI, 16 sept. 1971, Oradea; D. Popescu, Les loullles AlcheologiCfUes dans la RepubJlque Socialiste de Rouman/e en 1969, In Dacia, N.S., XIV. 1970, p. 438; S. Dumitraşcu, Ce/lIli dacice ln CtJşana, p, 129 sqq.

(N C)

404. Tiut, corn. Batăr

Pe locul numit "DoI mi pusta" ·au fost descoperite in anul 1887 un număr de 15 aplici de bronz.

In!. N. Chldloşan.

(O 1 S)

77

405. Tăutelec, corn. Cetariu

In două locuri de pe teritoriul satului, la locul "Păşunea Cela­riului" (Csatary lalo) şi "La tobor" s-au găsit doburi neolitice şi respectiv, doburi Cototeni (de la începutul epocii bronzului).

Dintr-un loc neidentificat şi fără să ştim dacă provine dintr-un tezaur sau este o piestl izolatd, s-a păstJ'tat in colectia Şcolii de 4 ani din sat o monedd de tipul Dyrrhachium şi Apollonia.

La locul "Cînepişte" (Kenderes), in spatele bisericii. in stinga drumului ce duce de la Tllutelec la $işterea se intinde o aşezare din feudalismul timpuriu, sec. XI-XII, unde s-'a găsit ceramicd uzuală şi cenuşie, cazane de lut, mici piese de fier şi alte rămăşiţe ale unui sat medieval timpuriu (Inedit).

(S O)

406. Tăuteu

In vechile colectii ale Muzeului "Ţării Crişurilor" din Oradea (Inv. nr. 2073, 2074, 2075) sint amintite 3 topoare de cupru. In pe­rioada interbelică s-a găsit la Tlluteu un depozit de bronzuri (Hallstatt B 1) însotit de 5 verigi de aur, care se păstrează în Muzeul de Istorie a R.S.R. din Bucureşti. Pe teritoriul satului s-au desco­perit şi denari romani republicani, intr-un loc neprecizat şi eera­

micd de epocă romană şi post romană (sec. III/IV e.n.) printre care amintim şi fragmente de ehiupuri mari - vase de provizii sau apă, foarte probabil provenind dintr-o aşezare a dacilor liberi de pe valea Bistrei.

In anul 1970 la locul "Tricer" din păşunea dintre satele Tlluteu, Ciutelcc şi Bogei S-a descoperit importantul tezaur de vase ro­mano-bizantine datînd din sec. IV-V e.n., ornamentate cu scene mitologi<:e greceşti şi pe care au fost imprimate 3 inscripţii, incA ncdescifrate.

VI. Dumitrescu, Le dep"t de la Un de rage du bronz, decouver/ li Tt!uteni. In Dacia, V-VI, 1935-1936, Buc., 1938, pp. 225-238; S. Dumitraşcu, Te­zaurul de la Tduleni - Bjhor, Oradea, 1973, /XISSlm.

(SO)

407. Teleac·, corn. Budureasa

(O 1 S)

78

408. Telechlu·, corn. Ţeţchea (O 1 S)

409. TUeagd

tn 1907 s-au glisit in vatr·a comunei 53 de monede (drahme) emise de oraşele Apollonia şi Dyrrhachium.

J. Wlnkler, Descoperiri de monede anlice In Transilvania, In SCN. II, Bu­cureşti, 1958, p. 401.

(NC)

410. Tllecuş·, corn. Tileagd (OI S)

H 1 . Tină ud· , oraş Alesd (O 1 S)

412, Tinca

tn strada Avram Iancu intre nr. 80--100 au fost glisite cu oca­zia unor lucrliri cdilitare fragmente. ceramice de culoare cenuşie, Cll

elemente tehnologice de facturI!. cel tieI!. Temanentli datind probabil din sec. II e.n.

La rl!.sl!.rit de statiunea balnearl!. Tinea, pe terasa Crişului Negru in capl!.tul viilor Tincei, la locul "Dealul Morilor" (con­tinuare sau răzletire a satului de pe "Dealul Morilor" de la Ripa?) a fost cercetatI!. o locuintd a dacilor liberi de epocI!. romanI!. şi post romană, cu C9ramicd lucrată cu mîna şi cenuşie sau galbuie mode­latl!. Ia roatl!., cu multe elemente de facturI!. romanI!. provincialli, imprumutate, probabil din Dacia romanI!.. Dateazl!. din sec. III/IVe.n.

In vechile inventare ale Muzeului "TI!.rii Crişurilor" din Ora­dea, in 1911, este inregistrat ca gasit în hotarul Tincl!.i. un lezaur de monede republicane romane de argint (7 sau 8 bucăti) şi o piesd din Dyrrhachium (lnr. N. Chidioşan).

S. Dumilrllşcu, A.şeUlrl şi descoperiri dacice, p. 247. oS.v.; Idem, Cetcelatl arhealoglce In Depre$;unea Holodului (II). Săpiflurl/e arheologice de }a Tiaca-Rlpa. j. Bihol, In Lucrari şlilntilJcc, Istorie, Orlldell, 1972, pp. 6()......(i3.

(S O)

79

413. Tirguşor, corn. Cherechiu

Din loc neprecizat provine un lîrndcop de aramă cu br·aţele in crucc datat in epoca eneolitidi..

Tot in hotarul localitătii a mai fost descoperit un depozi t dc obiecte de bronz, din care amintim mai multe topoar.e de lupld cu disc şi spin, datate la finele epocii bronzului. Au mai fost găsite in raza localităţii 3 inele de bucld din aur, ornamentate, care da­teaz� din epoca bronzului.

M. Roska, RCpefloflu, p. 28; Idem, A rezcsdkdnyoh, In Ki;izlemcnych, II, 1942, Cluj, p. '1J; M. Rusu, Die VC1brei/ung, p. 206; Al. Vulpe, Axle, p. 81.

(1 0)

414. ToboHu·, corn. Girişu de Criş (D 1 S)

415. Tomnatic·, com Vadu Crişului (D I S)

416. Topa de Crlş·, corn. Vadu Crişului (D I S)

417. Topa de Jos·, com. Dobreşti (D I S)

418. Topa de Sus·, corn. Dobreşti (D I S)

419. Topeşti·, corn. Drăgeşti (D I S)

420. Totorenl·, corn. Tărcaia (D I S)

421. Tria·, corn. Derna (D I S)

422. TuIca

1n punctul numit "Holumb" situat la 2 km nord de localitate. aşeza.re tip leI nefortificată din epoca bronzului, aparţinind fazei 1 şi 11 a culturii Otomani.

(1 O)

80

423. Ţeţcbea· (D I S)

424. ŢlgilneştH de Beluş·, corn. Drăg.!ineşti (D I S)

425. Ţigăneştll de Crlş·, corn. Brusluri (D I S)

426. Ucurlş·, corn. Oleea (D I S)

427. UUeacu de Beluş· (D I S)

428. Ulleacu de Crlş·, corn. Tileagd (D I S)

129. Ulleacu de Munle. corn. Cetariu

De pe teritoriul looalităţii provin 2 de nori romani, emişi de Impăratul Traian şi respectiv Fauslina J.

B. Milrell, Decouverles recenlcs de monnuies anllques el byzunllnes en Rouman;e, In Dacia, N.S. XI, 1967, p. 368, nr. 64.

(D I S)

430. Ursad, corn. Şoimi

In hotarul satului au fost descoperite fragmente ceramice din prima epocă a fierului.

(D I S)

431. Urvlnd·, corn. Lugaşu de Jos

(DI S)

432. Urvlş de Beluş·, corn. Şoimi

(D I S)

433. Vadu Cr1şulul

Peşterile din defileul Crişului Repede, pe teritoriul 'Corn. Vadu Crişului sint cunoscute prin descoperiri arheologice: "Peştera De­venţ": materiale apartinind epocii neolitice şi ceramicd pictaUt

S-au descoperit de asemenea vestigii din epoca bronzului. "Peştera cu apă" - fragmente ceramice apartinind epocii neolitice.

6 - Repertoriul monumentclor din jUd. Dihor 81

"Peştera nr. 1 " - (situată sub "Peştera Devenţ") a fost intens locuW'l incepind din epoca neolitică pină în perioada prefeudală.

"Peştera nr. 2U - (situată la acelaşi nivel cu peştera nr. 1 ) a fost locuiM in epoca neolitică. descoperindu-se un interes-ant ma­terial ceramic pictat.

Cu ocazia amenajării căii ferate, intre Vadu Crişului şi Şun· cuiuş au fost descoperite: brăt1ri, secerCf. şi celt din bronz.

De pe teritoriul comunei provin 3 monede romane neidentifi· cate şi o monedă emisă de Gordianus.

T. Kormos. Barlangkulalds, III. Budepesle. 1915, fese. J.....-4. PP. 153--163; M. Roske. Repertoriu, p. 237; N. VIesSB, O contributie la problema legdlu­rilor cu/luril Tisa cu alle culturI neo/ilice din Transl1vanio, tn SCIV, 1, 1961. pp. 17-23; D. Ignat Seva. Ceramica neo/JUcd piclalCl de pe valea Crişului Repede, tn Crisie. IV. Oredee (sub tipar).

(DI S)

434. Vaida, corn. Diosig

Pe teritoriul localităţii se aminteşte un tezaur dacic de argint din care s··au mai păstrat 2 piese intr·o colecţie particulară din Bihor.

In!. 1. Em6dij C. Prede. MonedcJe gelo·dac/lO/, Buc .• 1973. s.v.

(D 1 S)

435. Valea Cerului·, corn. Suplacu de Barcău (D 1 S)

436. Valea Crişului·. corn. Bratca (D 1 S)

437. Valea de Jos·, corn. Rieni (D 1 S)

438. Valea de Sus·, corn. Cîmpani (D 1 S)

439. Valea lui Mihai

82

De pe raza localităţii sint cunoscute mai multe descoperiri ar· heologice, marea lor majoritate provin din descoperiri întîmplă· toare. aşezări necercetate sistematic, şi o mică parte din cercetări sistematice, dar de o amploare redusă.

Din epoca neolitică se cunosc aşezdri aparţin ind culturii Tisa la: "Groapa cu lut" (SargafOldes gOd6r). "Groapa nouă cu lut"

"

(Oj s4rgafOides gOdOr), Str. Izvorului, Piaţa Uberta.ţii. Din .aceste aşezdri, provin numeroase vase, fragmente . ceramice, unelte de piatra. şi ..,s. Remarcăm mai multe vase cu picior inalt ciUndric penorat.

Epoca eneolitica. şi faza de trecere spre epoca bronzului sint reprezentate prin cultura Saden in aşeztJrile de la "Groapa noua cu lut" şi Strada Izvorului. Din acesta din urmă provin mai multe ceşti de dimensiuni mari cu toarta puternic supr·ainălţaUL

Epoca bronzului este reprezentaU!. prin numeroase descoperiri, unele de o mare importanţa. La "Groapa de lut" o Intensă aşezare, de unde provin numeroase vase aparţintnd culturii Otomani. Ca cee mai importantă descoperire semnalăm un complex de 28 de vase depuse ritual într-o groapă, apartinind {azei a III-a a Julturii Otomani. La "Groapa nouă cu lut" aşezare din care provin nume­roase vase- apar·ţinînd culturii Otomani şi un vas apartinind cul­turii Suciu de Sus. Tot o aşezare aparţinind culturii Otomani este semnalată şi pe strada Izvorului. Pe strada Breslelor a fost desco­perit un mormînt de incinera1ie In urna din faza a III-a a culturii Otomani, avind In urnă pe lîngă fragmentele de oase ca1cinate, depuse drept ofrandă o brdtard de bronz miniatură şi un numar incert de nasturi de bronz.

Prima epoca a fierului (Hallstatt) este reprezentată prin des­coperirile de la: "Groapa nouă de lut" de unde provin 3 vase mari apartinind culturii Gava. In strada Izvorului şi strada Kocsar, aşe­zdri de unde au fost depistate numeroase fragmente ceramice şi vase. In Piaţa Libertătii a fost descoperită o urnd. In fosla vie "Recsege" a fost găsit un cutit de bronz cu lama curbată. Dintr-un punct neprecizat provine un depozit de obiecte de bronz, cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de Valea lui Mihai 1.

A doua epocă a fierului (La Tene) este de asemenea prezentă prin multiple descoperiri. La locul numit "Ferma Gorove" au fost descoperite 3 morminte celtiee de incineraţie In groapă. De la "Groapa nouă de lut" provine un fragment de vas celtic.

Perioada prefeudală. Pe fostul teren al lui A. Stancz, a fost des­coperit un mormînt germanie (got?) din sec. V e.n. avind u� bogat inventar arheologie din care semnalam: 1 sabie de fier, 1 cutit de fier, 1 vjrl de teac<l de argint, 2 calarame de argint, 1 nasture de chihlimbar şi I monedtJ Theodosiu II din aur. In urma cercetărilor

83

sistematice întreprinse ulterior la faţa locului, au mai fost descope­rite 3 morminte răvăşite fără nici un inventar. In partea de sud-vest a 10calitătii pe terenul lui "Krizsar" au fost descoperite 8 morminte gepidice cu un bogat inventar. Din fosta vie "Bujanovics" sînt semnalate numeroase fragmente ceramice şi obiecte de metal pro­venite probabil din morminte, aparţinind avarHor. De pe terenul lui "Krizsar" şi de pe o stradă neidentificată provin fragmente ce­ramice aparţinînd populaţiei autohtone şi slavilor post anul 805.

Perioada ieudalismului timpuriu. Dintr-un loc neprecizat de pe raza localităţii şi de la "Groapa nouă de lut", provin numeroase fragmente ceramice databile in sec. XII, XIII.

D. Ignat, Rep., p. 17; M. Roska, Reper/oriu, p. 81 sq.; E. Comşa, K voprosu

o periodizaţii neoliliceschih cu/!ur na severnozapade Rumlnscoi Narodnoi Respublichi, In Dacia, N.S., VIII. 1963, p. 478; V. Gordon Childe, The 00-nube In PrehJs/ory, Oxford, 1929, p. 81; I. OrdenUich. Un depozit de vase

de tip O/omanl de la Valea lui Mihai, in Studii şi Comunicări, 12, Muzeul Brukenthal, Sibiu, 1965, p. 181 sqq.; Al. Vulpe, Axle, p. 58, 85; A. LlIszl6, Probleme ale ceramicii de lip Gava din prima epocd a /ierului, In SCIV, 4, 1973, p. 49; M. Rusu, Die Verbreitung, p. 206, 208, VI. Zirra, Bei/rage, p. 189; M. Roska, MormInt german şi staţiunea preiSloticd de la Valea lui Mihai, in A.I.S.C., 1931, p. 1 sqq.; M. Comşa, Unele date privind regiunile

din nord-vestul României 1n sec. V-IX, in Centenar Muzeal Orădean, Ora­dea, 1972, p. 210 sqq.

(1 O)

440. Valea Mare de Codru·, corn. Holod (D I S)

441. Valea Mare de Criş·, corn. Borod (D I S)

442. Valea Tirnei·, corn. Şinleu (D I S)

443. Varasău·, corn. Brusluri (D I S)

444. Varviz. corn. Popeşti

Intr-un punct necunoscut a fost descoperit un tîrndcop de aramă.

M. Roska, Repertoriu, p. 301.

(D I S)

84

445. Vaşclu· (D I S)

446. VilanU de Deluş·, corn. Uileacu de 8eiuş (D I S)

447. ViUan1 de Pomezeu·, corn. Pomezeu (D I S)

448. Vlrăşen1·, corn. Rlibăgani ( 1 0)

449. Vărzarl·, corn. Popeşti (1 0)

450. VărzarU de Jos·, corn. Vaşcliu (1 0)

451. VărzarU de Sus·, corn. Vaşcău (1 O)

452. Văşad, corn. Curtuişeni

Pe o terasli mijlocie a Vliii Erului, la punctul "Cartierul tiga� nilor� s-au glisit cioburi neolitice plistrate tn colecţia Muzeului "Ţlirii CrişurHor" din Oradea. La nord de localitate pe un grind se află o aşezare din epoca bronzului, apartintnd culturii Otomani, faza 1 şi III. Pe "Dealul viilor" se aflli o a doua aşezare Otomani, di� faza 1 şi II fortificatii, cu voi şi şanţ de apdrare.

Cea de a treia aşezare Otomani, fazele 1 şi Il (ineditli) se aflli pe terasa Vliii Erului. Tot in acest loc s-au gasit cjoburi dacice de epocii romanii şi post roman! (sec. III-IV e.n.). La vest de sat, pe terasa văii Vlişadului pe un bot de deal unde s-a ridicat canto­nul hidrologk, lingă digul lacului de acumulare Văşad. se află o statiune cu 3 nivele de locui re: neolitic, Hallstalt şi o aşezare a dacilor liberi de epocă romanl!. (incă inedită) cu ceramic(/ lucrată cu mlna şi la roată şi cu ceramicd provincial! roman.!!. de import.

D. 19n1ll. Rcp., p. 16; 1. Ordent1ich, Aria, p. 31.

(S D)

453. VlIşoara

Din locuri neprecizate provin I topor de piatră puternic arcuit şi un alt topor de piatră de tip calapod, dalabile in epoca neolitică.

85

Tot dintr"'lln loc neprecizat provine un t1rndcop de piatra cu gaură de inmănuşare secundară, aparţin1nd epocii eneolitice.

M. Roslta, Reper/oriu, p. 82;

(1 O)

454, Vlnlere·, corn, Holod

(10)

455, Vilcelele·, corn, Suplacu de Barcău (10)

456. Virclorog· (10)

457, VoIevozi

La locul "Cilogoş" a fost partial sonda!ă o statiune arheolo­gică cu 3 nivele discontinui de locuire: ceramicd halistattiană, o locuire a dacilor liberi de epocă romana de pe valea Bistrei, din care s-au păstrat resturi de oldrie lucrată la roata din pastă cenu­şie şi ceramicif caramizie, probabil r-ezultat al influenţei ceramicii romane provinciale asupril celei a dacilor liberi din Crişana. Acest nivel de locuire se pare ca dateazA din sec. III e.n. (poate şi ince­putul sec. IV e.n.?). Cel de al treilea nivel, pare-se, cel mai bine păstrat, din care au ajuns la noi rămăşiţe de locuinţe (pare-se bordeie) dateazA din sec. VII-IX e.n.? Aşezarea, -a fost semnalata In urma perieghezelor arheologului R. Popa, care a tntreprins sapă­turi la locul "Bisericuţau unde a fost dezvelit un complex biseri· cesc (bisericif, clddiri, cimitir) datind din sec, XIII-XV/XVI (v. monumente istorice s.v.).

R. Popa, Valea Bls/rel ln secolele XIII-XIV, Cerce/llrl documentare şi arheologIce 1n nordul Bihoruluf, tn Centenar Muzeal Or!dean, Oradea,

1972, pp. 217-218.

(SD)

458. VoIevozi, corn. Şimian

86

In 1 970, pe un platou deasupra grajdurilor c.A.P., au fost des­coperite fragmente ceramice apartin1nd culturii Baden din faza de trecere la epoca de bronz.

In acelaşi loc s-a descoperit un cimitir cu urne datat la sfirşitul epocii de bronz şi inceputul HallstaUului. Unul din morminte avea ca inventar, pe Iingă' urna funerară, l 5 vase adiacente.

(N C)

459. ZăvoJ, corn. Sîmbăta

Dintr-un loc neprecizat provine un buzdugan de piatră, aparţi­nind probabil epocii neolitice.

M. Roskll, Repefloriu, p. 127.

(1 O)

460. Zece Hotare·, corn. Şuncuiuş (D I S)

'"