r.e.m. 2.0 - model dsge cu euroizare partiala · r.e.m. 2.0 - model dsge cu euroizare part¸ial˘a...

R.E.M. 2.0 - Model DSGE cu euroizarepartiala

Mihai Copaciu Valeriu Nalban Cristian Bulete

Directia Modelare si Prognoze Macroeconomice

Colocviile de politica monetaraBucuresti, 21 Mai 2015

Nota: Opiniile prezentate ın aceasta analiza sunt ın ıntregime ale autorilor si ele nu implica sauangajeaza ın vreun fel Banca Nationala a Romaniei.

Banca Nationala a Romaniei

R.E.M. 2.0. 1/15

Structura prezentarii

Motivatie

Christiano, Trabandt, Walentin (2011)

R.E.M. 2.0 - Romania’s Economic ModelStructura modeluluiEstimare si rezultate generale

Implicatiile euroizarii din perspectiva modeluluiFunctii de raspuns la impuls: soc asupra primei de risc suveranExperiment: impactul politicilor BCE si FEDExercitiu contrafactual: impactul socurilor asupra primei de riscsuveran

R.E.M. 2.0. 2/15

Motivatie

I Having looked at monetary policy from both sides now, I can testify thatcentral banking in practice is as much art as science. Nonetheless,while practicing this dark art, I have always found the science quiteuseful. (Alan S. Blinder, 1997)

I Due to dollarisation, the exchange rate is also likely to play a muchlarger role in EMEs than in developed economies. For instance, inEMEs currency devaluations are frequently said to have contractionaryeffects on output due to financial dollarisation. This effect contrastswith standard theoretical modelling in advanced economies wherecurrency devaluations are thought to have expansionary effects, say,due to the expenditure-switching effect. As a result, in modellingEMEs, mechanisms need to be included allowing currencydevaluations to have a potential contractionary role. (Tovar,2009)

R.E.M. 2.0. 3/15

Punct de plecare - Christiano et al. (2011)Model DSGE, de natura neo-keynesista, pentru o economie mica si deschisa

I Competitie monopolista si rigiditati ale preturilor (a la Calvo);

I Canalul capitalului de lucru (working capital channel);

I Rata variabila de utilizare a capitalului (variable capitalutilization rate);

I Soc permanent pentru a surprinde declinul ın pretul relativ alinvestitiilor;

I Costuri convexe de ajustare a investitiilor;

I Obisnuinta ın consum (habit formation).

R.E.M. 2.0. 4/15

Punct de plecare - Christiano et al. (2011)Frictiuni financiare si pe piata muncii

I Acceleratorul financiar (Bernanke et al., 1999)I Asimetrie informationala ıntre banci si antreprenori;I Spread de natura endogena ıntre rata dobanzii la ımprumuturile

acordate antreprenorilor si cea aferenta resurselor atrase de bancide la gospodarii;

I Amplificare/Diminuare a efectelor anumitor socuri conditionata deprezenta canalului deflatiei datoriei.

I Search and matching theory (Gertler et al., 2006)I Permite modelarea explicita a somajului, implicit si

descompunerea variatiilor timpului total lucrat ın: latura intensiva(ore/angajat), respectiv latura extensiva (numar angajati);

I Separarea salariatilor de angajatori si trecerea ın somaj (si viceversa) este un proces (partial) endogen, corelat cu ciclul economic,ca urmare a socurilor idiosincratice de productivitate;

I Salariul se determina prin negociere (Nash) ın fiecare perioadapentru 1/N agenti; ın urmatoarele N-1 perioade doar se indexeaza.

R.E.M. 2.0. 5/15

R.E.M. 2.0 - Romania’s Economic ModelAdaptarea si extinderea modelului dezvoltat de Christiano et al. (2011) pentrueconomia Romaniei

I Petrolul ca factor de productie a bunurilor intermediaredomestice;

I Dezagregarea ratei inflatiei IPC;

I Masuri pentru volumul si deflatorul PIB consistente cu sistemulconturilor nationale;

I Prezenta ın model a balantei veniturilor secundare (transferurilorcurente private);

I Model semi-structural pentru sectorul extern replicand structurape valute a comertului international;

I Euroizare partiala a creditului acordat firmelor -aproximativ 45 % pentru perioda analizata.

R.E.M. 2.0. 6/15

Structura modelului

Deponenți străini

Gospodării

Producători bunuri finale

consum privat

consum guvernamental

export

investiţii

Antreprenori

MD

Antreprenori

MS

Bănci

MD

Bănci

MS

Credite

Producători bunuri

capital capital

RATĂ VARIABILĂ DE

UTILIZARE A

CAPITALULUI

FRICȚIUNI

FINANCIAR

șoc primă de

risc

PRIMĂ DE RISC

șoc eficiența marginală investiții

șoc tehn. specific

investițiilor

șocuri permanente și

temporare de

productivitate

șocuri marjă

șoc preferință

consum

șocuri marjă

șoc dizutilitate

muncă

Sector guvernamental

șoc consum

guvernamental

Banca

centrală șocuri politică

monetară

șoc avuție

antreprenorial

ă

șocuri inflație externă,

preț petrol

șoc cerere externă

şoc dobândă

externă

LEGENDĂ:

Agent economic sector domestic

RIGIDITATE/MECANISM ECONOMIC SPECIFIC

flux

șoc

Agent economic sector extern

variabilă MS – monedă străină (EUR)

MD – monedă domestică

EUROIZARE

PARȚIALĂ,

DEFLATAREA

DATORIEI

petrol

valoare adăugată = f(capital, muncă)

Producători bunuri intermediare domestice

Sector

extern

bu

nu

ri in

vest

iţii

consum

investiții

export

petrol

Importatori

Sector extern (exporturi, importuri)

OBIȘNUINȚĂ ÎN

CONSUM

PREȚURI RIGIDE,

CANAL CAPITAL

DE LUCRU

PREȚURI RIGIDE,

CANAL CAPITAL

DE LUCRU

FRICȚIUNI

SEARCH &

MATCHING

COSTURI AJUSTARE

INVESTIȚII

depozite MS

consum

ofertă muncă

depozite MD

R.E.M. 2.0. 7/15

Estimarea modeluluiI 29 serii observabile (dintre care 8 apartin sectorului

extern), majoritatea avand ıncorporate trenduri specifice/eroride masura;

I Esantion: 2005Q3:2014Q3 (37 observatii pentru fiecare serie);I Rate medii de crestere (substantial) diferite si volatilitate

ridicata;I Modelul semi-structural aferent sectorului extern este estimat ın

afara modelului, utilizand un esantion mai extins;I Calibrare:

I 7 parametri calibrati astfel ıncat la echilibru a posteriori 7 ponderispecifice au valori egale cu cele empirice (ex. pondere antreprenoricare se finanteaza ın moneda straina ⇔ ponderea creditului ınvaluta ın total credit acordat firmelor);

I parte din parametri (ın special cei neidentificabili ın estimare);I Estimare bayesiana:

I valori modale vs. simulari Metropolis-Hastings din distributiile aposteriori ale parametrilor;

I utilizarea endogenous priors: consistenta sporita ıntre date sivariabilele din model.

R.E.M. 2.0. 8/15

Rezultate generale

I Modelul genereaza momente ale variabilelor (de ordinul I si II)similare cu cele aferente seriilor de date observabile;

I Seriile recuperate din model cu ajutorul filtrului Kalman(neobservabile empiric) au o dinamica similara cu proxy-urileempirice (ex. numar de locuri de munca vacante, ratele defaliment);

I Contractia ın criza la nivelul variatiei PIB real este explicatapreponderent de: socul tehnologic, socul ın preferinta pentruconsum si socul ın prima de risc;

I Acuratetea prognozelor (in-sample) este similara cu cea amodelelor univariate, dar dominata ın general de cea a modelelorBVAR.

R.E.M. 2.0. 9/15

Functii de raspuns la impulsSoc de prima de risc suveran (1 deviatie standard)

PIB (% dev.)

5 10 15 20−1

−0.5

0Consum (% dev.)

5 10 15 20−1

−0.5

0Investitii (% dev.)

5 10 15 20−4

−2

0

2Export net / PIB, nom. (% dev.)

5 10 15 20−0.5

0

0.5

1Deflator PIB (ABP)

5 10 15 20−50

0

50

100

Inflatie IPC (ABP)

5 10 15 200

20

40

60Salariul, Nash (% dev.)

5 10 15 20−0.4

−0.2

0Ore lucrate (% dev.)

5 10 15 20−0.2

0

0.2Ore lucrate per angajat (% dev.)

5 10 15 200

0.1

0.2Somaj (dev. niv.)

5 10 15 20−0.02

0

0.02

0.04

Dobanda pol. mon. (ABP)

5 10 15 200

20

40NEER (% dev.)

5 10 15 200

0.5

1

1.5Prima risc (ABP)

5 10 15 20−200

0

200

400Spread RON (ABP)

5 10 15 20−10

0

10

20Spread EUR (ABP)

5 10 15 20−20

0

20

40

Rata falim. RON (% dev.)

5 10 15 20−5

0

5

10Rata falim. EUR (% dev.)

5 10 15 20−5

0

5Avutie/antrep. RON (% dev.)

5 10 15 20−0.5

0

0.5Avutie/antrep. EUR (% dev.)

5 10 15 20−3

−2

−1

0Avutie, total (% dev.)

5 10 15 20−1.5

−1

−0.5

0

% dev. − deviatie procentuala de la steady state; dev. niv. − deviatia nivelului de la steady state; ABP − puncte de baza in termeni anualizati; Regiunile colorate indica intervale de incredere de 40% si 80%

R.E.M. 2.0. 10/15

Impactul gradului de euroizare al economieiSoc de prima de risc suveran (1 deviatie standard)

5 10 15 20−1

−0.5

0

0.5PIB (% dev.)

5 10 15 20−1

−0.5

0Consum (% dev.)

5 10 15 20−5

0


5 10 15 20−0.5

0

0.5


5 10 15 20−50

0

50

100Deflator PIB (ABP)

5 10 15 200

20

40

60Inflatie IPC (ABP)

5 10 15 20−0.4

−0.2

0Salariul, Nash (% dev.)

5 10 15 20−0.2

0

0.2Ore lucrate (% dev.)

5 10 15 20−0.2

0


5 10 15 20−0.02

0

0.02


5 10 15 200

20

40

60Dobanda pol. mon. (ABP)

5 10 15 200

0.5

1

1.5NEER (% dev.)

5 10 15 20−100

0

100

200Prima risc (ABP)

5 10 15 20−50

0

50Spread RON (ABP)

5 10 15 20−50

0

50

100Spread EUR (ABP)

5 10 15 20−10

0

10

20Rata falim. RON (% dev.)

5 10 15 20−10

0

10


5 10 15 20−2

−1

0


5 10 15 20−4

−2

0Avutie/antrep. EUR (% dev.)

5 10 15 20−4

−2

0


Euroizare RomaniaEuroizare scazuta*Euroizare ridicata*

% dev. − deviatie procentuala de la steady state; dev. niv. − deviatia nivelului de la steady state; ABP − puncte de baza in termeni anualizati;* A fost variata doar ponderea antreprenorilor finantati in euro, pastrandu−se restul parametrilor din modelul de baza estimat pentru Romania.

R.E.M. 2.0. 11/15

Impactul politicilor BCE si FEDRelaxarea politicii monetare ın Zona Euro si ınasprirea ın SUA

5 10 15 20−0.5

0

0.5

1PIB (% dev.)

5 10 15 20−0.5

0

0.5

1Consum (% dev.)

5 10 15 20−5

0

5


5 10 15 20−2

−1

0


5 10 15 20−100

−50

0

50Deflator PIB (ABP)

5 10 15 20−100

−50

0

50Inflatie IPC (ABP)

5 10 15 20−0.5

0

0.5Salariul, Nash (% dev.)

5 10 15 20−0.2

0

0.2Ore lucrate (% dev.)

5 10 15 20−0.2

0


5 10 15 20−0.04

−0.02

0


5 10 15 20−100

−50

0

50Dobanda pol. mon. (ABP)

5 10 15 20−2

−1

0

1NEER (% dev.)

5 10 15 20−50

0

50Prima risc (ABP)

5 10 15 20−100

−50

0

50Spread RON (ABP)

5 10 15 20−100

−50

0

50Spread EUR (ABP)

5 10 15 20−40

−20

0

20Rata falim. RON (% dev.)

5 10 15 20−20

−10

0


5 10 15 20−1

0

1


5 10 15 200

2

4

6Avutie/antrep. EUR (% dev.)

5 10 15 200

2

4


Euroizare RomaniaEuroizare scazuta*Euroizare ridicata*

% dev. − deviatie procentuala de la steady state; dev. niv. − deviatia nivelului de la steady state; ABP − puncte de baza in termeni anualizati;* A fost variata doar ponderea antreprenorilor finantati in euro, pastrandu−se restul parametrilor din modelul de baza estimat pentru Romania.

R.E.M. 2.0. 12/15

Exercitiu contrafactual: impactul socurilor de prima (1)Traiectoria variabilelor ın absenta socurilor asupra primei

05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3

−5

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

PIB per capita (% q−o−q)

Seria realizata(toate socurile)Seria fara soculde prima de risc

05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3

−25

−20

−15

−10

−5

0

5

10

FBCF per capita (% q−o−q)

05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3

−2

0

2

4

6

8

10

Variatia cursului EURRON (% q−o−q)

05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3

−1

0

1

2

3

4

5

6

Deviatia de la tinta a ratei inflatiei (% y−o−y, s.a.)

R.E.M. 2.0. 13/15

Exercitiu contrafactual: impactul socurilor de prima (2)Contributia socului de prima de risc suveran

05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3

−0.8

−0.6

−0.4

−0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

PIB per capita (p.p. din rata q−o−q)

05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3

−10

−5

0

5

FBCF per capita (p.p. din rata q−o−q)

05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

5

Variatia cursului EURRON (p.p. din variatia q−o−q)

05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3

−2

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

Deviatia de la tinta a ratei inflatiei (p.p. din rata y−o−y)

R.E.M. 2.0. 14/15

Concluzii

I Incorporarea unei trasaturi specifice economiei locale, euroizareapartiala a creditului, ıntr-un mecanism de frictiuni financiareconsacrat (Bernanke et al., 1999);

I Abordare naturala pentru a genera efecte de avutie si bilant;

I Analiza de senzitivitate (prin varierea gradului de euroizare)confirma importanta canalului;

I Importanta semnificativa a socului asupra primei de risc peperioada pe care a fost estimat modelul (2005Q3:2014Q3);

I Relevanta sporita a mecanismului introdus ın conditiile unorfluctuatii ale ratelor dobanzilor externe si/sau a volatilitatiifluxurilor de capital (de ex. tensiuni geopolitice, criza datoriisuverane, etc.) cu implicatii la nivelul primei de risc suveran.

R.E.M. 2.0. 15/15

r.e.m. 2.0 - model dsge cu euroizare partiala · r.e.m. 2.0 - model dsge cu euroizare part¸ial˘a...

Documents