Relația stres-sănătate-boală Bogdan Nemeș

Disciplina de Psihologie Medicală / Departamentul de Educație Medicală

Obiective educaționale

Dobândirea de cunoștințe legate de conceptul de stres din diferite perspective Sociologică

Psihologică

Fiziologică

Dobândirea de cunoștințe despre relația dintre stres și diferite afecțiuni Somatice

Psihice

Înțelegerea reacției la boală din perspectiva că boala în sine este un factor de stres

Cunoașterea strategiilor de reducere a impactului stresorilor asupra organismului

Agenda

Definiții

Stresul din perspectivă sociologică

Stresul din perspectivă fiziologică și neuroendocrinologică

Stresul din perspectivă psihologică

Clasificarea psihologică a stresorilor

Reacțiile de stres

Mediatorii stresului

Relația stres – boală

Relația stres – boală somatică

Relația stres – boală psihică

Definiții

Există multiple definiții ale stresului, în funcție de abordarea științifică

Definiții sociologice

Atribuie stresul unor cauze care țin de mediu

Definiții fiziologice și endocrine

Definesc stresul ca fiind o reacție a organismului la stimuli externi

Definiții psihologice

Consideră că stresul este un proces de adaptare, care implică stresorii, mediatorii stresului și reacțiile de stres

Stresul din perspectivă sociologică

Aceste teorii atribuie stresul unor factori de mediu ce țin de societate și relațiile sociale

Acești factori sunt denumiți factori de stres sau stresori

Stresorii pot fi clasificați după:

Numărul lor: unici, multipli

Numărul de persoane afectate:

Stresori cu semnificație individuală

Stresori cu semnificație la nivelul grupului social (familiali sau profesionali)

Stresori cu semnificație generală

Natura lor: Fizici, chimici, biologici, psihologici

Stresul din perspectivă sociologică

Multitudinea lor a impus o serie de criterii de clasificare, după (continuare):

Semnificația pentru individ: Periferici, centrali

Natura conflictuală:

Conflicte în viața intimă

Conflicte familiale:

Între copii și autoritatea parentală

Între frați

Pierderi

Conflicte profesionale

Conflicte sociale

Stresul din perspectivă fiziologică

Hans Selye consideră că stresul este o caracteristică înnăscută a tuturor organismelor, lipsa stresului fiind echivalentă cu moartea.

Selye a descris în 1983 și “Sindromul general de adaptare”, care are 3 faze: Reacția de alarmă: este prima reacție a organismului

Are 2 faze: Faza de șoc, Faza de contra-șoc

Faza de rezistență: Sunt activate o serie de mecanisme de reglare

Faza de epuizare Din cauza expunerii prelungite la factori nocivi, capacitatea adaptativă

a organismului este depășită

Selye a introdus și termenii de: Eustres – stres “pozitiv”

Distres – stres “negativ”

Stresul din perspectivă neuroendocrinologică

Stresul produce o serie de modificări la nivelul unor sisteme neuroendocrine:

Axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenaliană

Creșterea eliberării de CRH

Sisteme serotoninergice

Sisteme noradrenergice

Sisteme dopaminergice

Stresul din perspectivă psihologică

Stresul rezultă din interacțiunea dintre organism și mediu

Stresul este un proces care implică 3 elemente:

Stresori – factorii care declanşează procesul

Reacțiile de stres – modificările produse în urma impactului stresorilor asupra organismului, atât pe plan fizic cât şi psihologic

Mediatorii stresului – factori care se interpun între stresori şi reacțiile de stres modulând intensitatea reacțiilor de stres.

Stresul din perspectivă psihologică

Stresorii (clasificare):

Stresori acuți (evenimente de viață):

Sunt schimbări ale condițiilor de viață care presupun un proces de adaptare

Stresori cotidieni

Au un caracter “cronic”

Nu sunt legați de schimbări ale condițiilor obişnuite de viață

Evaluarea stresorilor

Evaluarea primară: potențialul stresant al unei situații este evaluat pe baza:

Gravității stresorului

Naturii stresorului – cu cât un stresor este mai ambiguu, cu atât reacția de stres va fi mai intensă

Momentului impactului – iminența este mai stresantă decât amânarea

Probabilitatea întâlnirii stresorului – incertitudinea întâlnirii stresorului este mai stresantă decât certitudinea

Evaluarea secundară – evaluează resursele (interne, externe) de care persoana dispune pentru a se adapta la stresor

Stresul din perspectivă psihologică

Reacțiile de stres:

Efectele stresorilor se validează pe:

Plan fizic – reacții fizice

Au la bază o activare a sistemului nervos vegetativ simpatic

Sunt reunite în “sindromul de fugă sau luptă”

Plan psihologic – reacții psihologice

Reacții cognitive

Reacții afective

Reacții comportamentale

Stresul din perspectivă psihologică

Mediatorii stresului:

Capacitatea de predicție

Capacitatea de control

Suportul social

Mecanismele de apărare

Mecanismele de coping

Stresul din perspectivă psihologică

Mecanismele de apărare:

Sunt tehnici ale ego-ului menite să managerieze conflictele interne, reducând astfel reacțiile afective negative și să păstreze echilibrul psihologic al persoanei.

Caracteristici:

Inconştiente

Involuntare

Intră în acțiune automat, imediat după confruntarea cu un stresor

Eficiență bună, reducând impactul stresorilor dar eficiența este pe termen scurt

Clasificare

Mature

Imature

Stresul din perspectivă psihologică

Mecanismele mature de apărare:

Altruismul – ajutorarea dezinteresată a celorlalți cu scopul evitării reacțiilor afective negative

O persoană care lucrează, în timpul liber, ca voluntar într-o organizație care sprijină persoanele fără adăpost

Umorul – exprimarea deschisă a sentimentelor și/sau gândurilor, într-un mod care nu cauzează disconfort

Un pacient cu un picior amputat care face glume pe seama persoanelor cu un singur picior

Sublimarea – gratificarea pulsiunilor este obținută prin redirecționarea impulsului într-o direcție acceptabilă din punct de vedere social

Dante a scris “Infernul” sub influența iubirii sale pentru Beatrice (o femeie inaccesibilă din punct de vedere social pentru el)

Stresul din perspectivă psihologică

Mecanismele imature de apărare: Negarea – blocarea fixării informației legată de situația traumatizantă

Un om epuizat din cauza unei activități profesionale excesive spune prietenilor că se va odihni și va fi bine

Represia – blocarea reactualizării informației legată de situația traumatizantă Un soldat nu poate să își amintească nimic din ziua în care prietenul său a fost

ucis

Raționalizarea – asumare cu justificare a unui comportament inacceptabil Agresivitatea unui tată față de copii este percepută ca “disciplină spre binele

copilului”

Intelectualizarea – prezentarea situației traumatizante în termeni abstracți Discuții interminabile despre caracterul relativ al notelor după nepromovarea

unui examen

Proiecția – atribuirea pornirilor inacceptabile proprii drept consecința unor factori externi Explicarea unor probleme personale prin faptul că cei din jur sunt răuvoitori și au

creat o atmosferă tensionată

Stresul din perspectivă psihologică

Mecanismele de coping:

Eforturile complexe, cognitive și comportamentale, realizate în scopul reducerii, controlării sau tolerării cerințelor interne sau externe, care amenință să depășească capacitățile individului

Caracteristici:

Conştiente

Voluntare

Intră în acțiune într-o manieră planificată la o oarecare latență de la confruntarea cu un stresor

Eficiență bună pe termen lung

Stresul din perspectivă psihologică

Stiluri de coping:

Cognitiv

Centrat pe interpretare

Vizează adoptarea unei interpretări pozitive sau neutre a situației cu evitarea “viziunii catastrofice”

Comportamental

Centrat pe problemă

Vizează evitarea confruntării cu stresorii care sunt previzibili şi controlabili

Biologic

Centrat pe emoție

Constă în aplicarea unor tehnici de relaxare mai mult sau mai puțin complexe

Stresul și boala

Relația stres – boală somatică

Curentul psihosomatic în medicină se bazează pe următoarele idei:

Stresorii sau alți factori de natură pur psihologică pot juca un rol în etiologia unor boli somatice

Stresorii sau alți factori de natură psihologică influențează semnificativ evoluția unor boli somatice

Exemple (Alexander) – listă cu 7 afecțiuni psihosomatice

Ulcer gastro-duodenal

Hipertensiune arterială

Sindromul de colon iritabil

Stresul și boala

Relația stres – boală psihică:

Stresorii ca factori determinanți – exemple:

Tuburările de adaptatare la stres

Tulburarea de stres posttraumatic

Factori favorizanți

Depresiei majore

Schizofreniei

Modelul stres-vulnerabilitate al bolii

Tipul D de comportament (Da Costa)

Neuroticism (Costa & McCrae)

Sumar

Clasificarea stresorilor

Semnificație diferită pentru persoane diferite

Sindromul general de adaptare

Evaluarea stresorilor

Primară

Secundară

Reacțiile de stres

Fizice

Psihologice

Sumar

Mediatorii stresului:

Mecanismele de coping

Mecanismele de apărare

Suportul social

Relația stres – boală

Relația stres – boală somatică

Relația stres – boală psihică