"' n{ * "'r.l- L.! ",'"'irlt /\ tl t)t'.!,

:...i,

.Sist,m d^ Losrci.,u|rrr \J,rr,. \ It \llI, z-a cd. p. 21li_336.

I

INTRODUCERIi.

P,6ne .acum..

sociologii nrr -. rrr glndit mli cl.lor, .i cJrllnti,uzeze

:l : i"" ;'"'L"t"';; "il"ill"t il"lllt'o .

in .stu

diul {aptelor s o ciale A,s},iu;'"a.ir,,i-;i,,;;;,;";':r::,ii:,,:t;?;Ji:i:*il?i:tJ;ilJ:"jface sE crezi aceasta. esLc lii

"r, ie sa a"-o".t"lr" g""irtiiif" p pr_sibilitatea sociologiei, iar nu si aratc procecleicle cle care ca trebuiesI sc slujeasci. E drept cl Mill s,a ocupat.ilr,f *:"".. ai'"i*ai""" ,l;dar el l'a fhcut dc.cdt si treaci prin sita ailf""ii""i -."i"'1"*""Cntnlc slruso5c in c..csta pririnli, far;i

";,nr; o,t",,*"-n;n',1. "u:,(r|l'arar I'r-r\onit. Un ca-pilol din 1-urs nn /i1,,:nli. t:o:ititd. ata

i;'"lil:?:t;;,,'iflIil..',u," orisinrL ;i ,rc sn36i pa ,.cr" ir rv"rn, Accrsti nnpS"cre apirronla n'arc. d{.oltlcl, nimin ccrr- ar lrobuisl .nermrrc.,.tnlr'cdcvlT, marii sociologi de calc am amintit n,au

i,.'.._".",:T,x';",*,,"1"::ii;J':: xTSiillTl':.,ff i;,ill::;,il"1:l"i:ial progresului; chiar voluminoasa socio"logie oiui Sp*""r, ,ri"" nttscop decdt sd arate cum legea er.oluliei i"i"""""r" i",'""li;;-ru"r"_lelilor. Dar,.spre a trata aieste ches'tiuni ilf *"i=,*," ",,

t..rrt, Ir"."-sare..procedeic specicln ;i complnxe. E"A d."i,;. i;.i j"-r""r",r.,nrerrtele comparate. ale deducliunii gi inducliunii ;i a foc" Ja-rrlh"tasumarE asupra mijl

l- lr tl

SOCIOLO0IA $r nEa,iIJl,nl-ll ll !t llll'r'ob'\ cE ESTII uN l^l'T so(llAl.t

Cdncl imi irldeplineso daloria urea de {rate, de sot/ sau.de cet[-t^".

"a"d ini"p'lirr"." obliqatiile ce-am contracLat, cu irni fac da-

i;;;i ";;;-r";;;;fi";r. i. "T"i; de mine qi rle acrnle m'le in

droptii fr d^t;"". Chiar atunci cind ele suntide acord cu sentimenteleinele nronrii si le simt realitatea in mine insumi, aceasta .nu in-""t"az'a

di o Ii obienrivS; cdci nu sunt eu care le-am ficui, ci le-amn"i*it prir, nducalie. De cdte ori. deellfpl, se inlimplS ci noi ltune ddm'seama cu deamlnuntul de obligaliile cc avem fr cl, sprea le cunoagle. avem neroie si consultim Codul 5i p'' inlerpreliisei autorizaii ! 'I'ot agd cu uedint,ele 9i practicile f-ie1n salc

-rehgr'oase,credinciosul lc-a gisit dcagata la naltr.rea sa;, dacd^elc cxrstaui""i"i." t"l inseaini ci eie exisl,au irr afari dc cl Sistemul de;;;;;;" cale mi slujesc in exprimarca girndirii mele, sistemul,ln rrronnlr. ,, intrel,uinicz .a si-mi llStcsc datoriil", instrumentple,1,. ,'r.dit

' e lulusPsc in lnlcliile rnelc comercialc, placlrcrle urmatc

in mcscria mea, eLc.J etc., {uncJioneazl independent- d-e- inhreburn-t.irilc ce le dau eu, Dacd s'ar lutr pe rend totri membrii din care esteirol4rusir socictatcr, cele zise mii inainte vor putei fi.rtpetatel,cnint {iccrrc din ci. Iata deci feluri de a lucri, de a gindi qi de aii-1i

",.""

in{irliScazi aceastd proPrietatp deosebitl cir ele existlirr rrhli dt constiintelc jndividLlale.

Nu numai ace.ste iipuri de conduiti sau de gAnilirc .sunt elte-

rioare jnclividtrlui, ci ele sunt inzestrate de o putere imperal'ivi$i ,-oor,"itivI itt virlutea clrcia olc i-s. impun. cu voic ori {ere vorxlui. Fari indoialb, cend err mi con[ortnez ci in toalI buna vorc'aceasti constrengere nu este sau se face pulin silnlit'',,liind deprisos. Dar ea nu este.mai pulin un calactet intrrnsec cl acesl'or 'iapre qi dovada e cd ea se afirmi indati ce eu incerc.si-rne imPo-r"i-,"sJ ei. Dacd cu incerc si incalc regulile dreptului, ele. reaclio-ncazi contra mea asl{el ca si impiedice actul meu, daci mar e trmp;sau si-l desfiinfeze qi s[-l rcsiabi]easca strb {orna lui normaltr,claci este snvdr;it qi'reparabil, sau se mi faca sa-l ispige^sc. dacirnu Doate {i reparat alLfel. E Yorba de maxime curat morale/ Atuncr"""'.Ui"i. puLii.e opr",L. ori, e acl ,'crn l" jigne5Le. prin suprc-t.gh""""

"o' "" .*.."'i,5 asupra conduitei celdi.;ilor si 1'rin pcd..p-

seli speoiale de care ea dispun'e. In alte cazuri, constrAngerca esternai uutin violcntl. dar nu inceteaza de a existi. Daci nu nl supun"ott*rliiilo" I'rmii, dace in irnbriciminte nu lin nici

o socoleali4S

clc:obiceiurile urmate in !.Ifa rnoa 1i irr nlrsa nr":r' ri;'r]." I1'r'ovor'.lcDirtarcc ll ccrc sunl linul l'foLltlc, dr''i itrlt rr'r ' lrrlr rrr''r rr:;"'ca si o pedeapsu propriu zisd' Aiurea, constrlngerca, lnr csl'e tllirr

'-t1" "f;l'".", i"ii poare li nurnai itrdirrcli Nrt'unt ol'li6rt si r"r'-

i;;J;'l;;;-ir^t i; cri .-ompatriolii rnr-i nici sc inrrnl'';nl"z. mnrrrr'r'i;fi;;-li;;?i;f"'lr,l ia lac altftl' Drci ae incerci ': .,":oJ' '1"n&oati ,t"""tirnt", it

""""u""o rner ar cb'"lei r qlnos Li!, rnclusttla'rsJ

;;t;;;"; ;reqte .e lu""e" cu procedeic ;i metode dint'all;:;";, i;" J".:.'o i"", mi voiu rrrini cu si;rrr':'n{ir. Al'rrrci' chi tr.i.a. i" fJ'

""

poi'ti *a deslcc dc a"nste rnguli ;i sd Ie incalr;;;;;". -;i;"at"fi in.e ,'u pot firl a {i sitit sn lupt contra lor'Cii"" J"a

"f. sunt in '"p1. rlin urmir inlSlrrrcln. nlo fcc

'lnuiuns si* r;-in I'ulerca lor rlo conslldngoro lr';n rezistcn{c ca ol'Lln' Nu.xisle novcLor, ch cr l'ri'^il. aln '"irrLi inlrppund'rr sil nrl cJung:ra se ciocni de opozilii de accst lel- iil-;;;; o o"diine de Iapte care in{i1i;eazl naracr,ere foarie spc-ciale: ele constau in feluri de a lucra, de a gindi l1 Lle a,srmli' exto-

"i"""" l"al"la"l"i Ei carc sunt inzesLralc de o putcre de constrln-

"# i"'";"r"i". cdieia elc se impun lui Prin ur:tnare' cle l'!-r PuLc'r

ii sc confunde cu lenomenele organice, hndca elc consrstl rn l'c-;;";;";;;i

";;-;"iiuni' nici cu Ie'im"n'le lsihicn crre

.n'crr [iin1"i..afl^."rirrl;"ia individuala qi prin ca Elc alClluics' d'cr o slclnnoud si lor ic trebuie dati $i pdstratir cahhcarea de soctdld' l1a 1r..

""'t";""i,., "i"i " fi-p",,l" le. nncvinJ

-cl snl'slrct 1'e ,indj-vi'1'r-c nu DoL se cibi allul dacdl sociPlalea, ll' sorlcl.lcl Pi'lllrra lrl;;;#"i; .u,li-"

"t"""ut din grupurile larliale ce. ec cupri.dc'

.""i,ii""i ..fiLi""s", f"oli poliLi.-1 . iit"rcrn corpolalii prol""ioncl' '

.;;. D;;i,i";;"i;, n,,*"i to. singurn li se potrir:e'ln: plni r' rmcn"rrlde social n'aie inleles dc[init decLjl cu condllra st lrcln lrumc) rrnomenc, carP nu inlra in nini una din calcgorute de lcn,lP deli con';;;i;" ' ti n'mite. Ele sunt deci domeniul propritL aL .sociologier '"fj'J"*ott"a't""ft" t""".ru conslringerP, pfjl 19"9. nqi. lo d'finim'risch ia soeric pe pcrtizonii z"toti ni unut lnJrvldLlal*m aDsolur'D;-;;"":i ;;"i

"i i'.,di'ni,lol esie cu deslvargire autonorrr' li se

o^* "a-f micaoreazl

ori de cdtc ori il fac sd s;nti cit nu atlrnir;;J; ;i-i;.;;. insi liindch astizi nu se poatc .tisadLri ce ccle^"i. "r"il an^lJ,iit" fi l""ai"pl" noastrc nu.s-unt.elcburjttc

de noi'

"ilt" "i" ai" "t*n, e1'e nu pot pntrunJc in noi clcclr jrol'urrlnd'u-sc ;

Lo

t_

I T l!1o

SOCIOLOGI,I. SI RNGULELE EI DI IINTOOi CE !S l'D UNl,\rl'r.\r(.r.\r '

:iscmenea hotirire in cazurile de rzistenld, e penlruce ea existA,dn5l incon;iicnl5, in cnzurjle contrcjji. Noi suntem atunci rictjm,.ale unei iluzii, care ne facc se credem c[ am e]aborat noi inqineceeaoc ni s'a irnpus din a{ard. Insi, dacl bunivoin{a cu care ruldsem in voia lor ascunde inrAurirea suleriih, ea n'o suDrim6. Astfel .gi aerul nu incpLcczi dc a ne apdsi, de5i noi rru-i simlim greutcterr.Atunci chiar cAnd am colabor;t in chip spontan dir,- pirtea noa-s_trl la emolia comuni, impresia ce-am iesimlit-o estc cu totul altadecdt-cea incercatd daci amJi fosI singur. Deaceea. odati ce adu-.nqrea s'a despirlit gi acestd influenle iociale au inceLat sl lucrezi.asupra noastre.gi ne regisim singur cu noi inqine, sentimenteleprrn care atd trecul ne fac efeclul a ceya strein in care nu.ne mairecunoaltem, Noi nc dim seama atunci cd lc-am suferit mult mai.mull decdt Ie-am facut. Se intdmpld chjar ci elc nn fac groazj,intrlatAt ele-crau corrtrarii nrturii noastle. Astlel indivizi. ci totuinesupbraLori ,"ei riai mul!.i, pot cjnd sunL rnunili in muLlime sI

ateta tot vrea si insemne- ddtinilia noastre. Se ltie, dealtminteri,ci ro ce constrengere socr-ali nu este neapdrat exclusivi cu pe-rso-nalitatea individuali 1).

Cu- to-ate acesiea, fiindci exemplele pe care le-am cilat rnai sus(reguli juridice, morale, dogrne religioase, sistcuie financiare, eic.)consisti toate in credinle gi in pracrici formate, s'ar putei:crede,dupi ceeace precedl, cir nu estc fapt social decdt acolo unde estcorgan.izalie deliriti. Dar sunt qi alte fapte care, firn a infdligaacestc forme cristalizatc, lu ;i acecag obiectivitate 9i acelag asccu-,dent asupra individului. Accstea 'sunt a;a zisele iurenfe-Socialc.As L{el, inir'o i dr,r,aie, marile mi;clri cle'entuziasml-ii-in?ignarc,ile mili care sc produc, n'au ca jzvor nici o congtiinli particulari.

li.ln nn vjn lr fG",rrc din noi dc cfarri 5i .unr in.rare sf nc tlrasci,liiri voia noastrd. De sigur, se poate inidmpli cI' ISsdndu.-mi cutolul in voia lor, s[ nu simt apisarea ce c]e o fac asupra ynea. InsZrea se accenluiazi indatd ce inccrc s5- lupt contra lor. Dncd ar in-

,

ccrcJ nurnci.un individ s! sc opune la una din accstc manilesLiricolective $i sentimenlele tngiduite de el se intorc in contra lui.Iar, daci aceaste pulere de- constrAngerc externi se a{irm!. cu o

sc Lise dugi Ia acte dc cmzirle. I)ar', cf{)ri.o sliun(,rrr rllslrlc ;r.r'slr,explozii trecirLoare sc aplicir idcnt.ic h ircr:slo rrrilcirr.i rlc ol,ilrrrrr,mai durabile, care se procluc urcr.eu in jurirl rrostnL, lio irr t.oatir irr-tin.derea societilii. fic in cerculi

.nli1i resLrinsc nsuplir rnaLcliiloll l-lrgroC\e, pOlrlrC|". IIlerare. arlr5lt.c, .lc.

Se poatc, dealt{el, confirmi prinLr''o expelien!i carar:tclisLiciraceasti de{inilie a faptului social, circi ajrrngc si obscrvirn chipuLin care sunt rrescuJi copjii. Cind prive;ti laptele a;i ouur srlrrl.;i cum au lost totdeauna, i1i sare in ochi cir orice eclucal.ie corsistirintr'o s{orlare neincetati spre a impune rolilului leluri dc a r.et1ci,tle a simfi gi de a luuA, la care el n'ar {i ijuns dela sine. Dcla il-ceputul vielii sale, noi il constringcm si minAnce, sir bea, si doalrnirla ceasuri regulatc, il constrengrn la curirlenie, la linigte si suprL-nere; mai tdrziu, il constrengem s:r invele a lirrc seaml de altul,a respecti obiceiurile, conventiilc, il , orslrilngprn ll mLrncu) etc.,eic. Dace cu iimpul aceaste consLringerc incetcazir dc a {i sint,itir,esle cd

_ea dA nattere pc nesimlitc Ia obiceiuri, la Lcncliltc jntcll,,care o flc dc prisos, dar n'o inlocuiesc deciit pcnlmcir clc dcrivirdin ea. Este utler-Erat ca, dupd Spencer, o cduca{.io rllionrrll lltlebui sd dezaprobc astfel dc procedeic si si lise pecoFil;i luorczr)in de_plini libertatc; cum insi aceastii teorie pcdagogici n'l 1r,.rniciodati practicati dc nici un popor cunoscuL, ca ur colsLitLrjr:de_cdt un tlesitleratutn personal, nu un fapt care ar. lntca {i olrus h1,-telor precedente. Tocmai, ceeacc face fe acestei din urrr.rit- in clco-sebi de instructive, este ci educalia cr,- cu obiect, dr u {acc fiinrasociali;se poatd deci veded in ea, ca intr'o prcscurLarc, in cc chips'a alcituit aceasta in istorie. Aceasil inriulire ce suier.ir copilulin origice clipi, este insi5 aceea a mediuiui social care cauth sir-lIormeze dupi chipul sii, iar reprczenlanlii ;i nrijlonirnrii sdi nusunt dr.r"it pirinlii

'i dcscelii.

{!d ci. nu genelalilatea lor poale slujl s[ caracterizczc letoma-lele .

s ociologice. O gdndire carc sc rr.g:iscate in toaLe conitjinfiicpaxtrcularej

-o mrtcar,e pe carc o rcpeli toli indivjzii nu sunt clinaceastA_ pricine {apte sociale. Dac[ s'a gisit deajuns accst caracLelspre a le dcfini, e ci au fost cbnfundate pc nedlept cLr cecirce s,alputea humi incarnaliile lor individuale. Cecace lc constiLtlic sLrntcredintple, tendinJcle, practicile grupului luate colectiv; clt. clcsprclormclc cc imbrcci stirile rolrr-tive rrccir.d in i r ., I i I j z i . : | | | r I lu,.ur i

I

r) Nu.s".po:rh spune. d" alrfel. ci oriLe cunstrir,gcrc rsrr llormald. \'or,revenl mai-depalte asupra acestui. punct.50.

. t--

tr I [ri

de alt- soiu. Demonstralia catqgoricl a accstci dualitlli do naturiise vede in aceea cA aceste doui ordine de fapLe se in{dtiscazl adesealn stare disociati. trntr'adevb.r, unele din a,-estc moduri de a lucrisau de a gAndi caltige, in urma, repetilici, un fel de consistenjicarc le lormeazi oarecum qi le. izoleazi de evenimentele particularecarc le re{lecteazS. Ele capit6. ast{el un corp, o lormi sensibihproprie lor gi bonstituiesc o rcalitate sui generis, Ioarte deosebitirde faptele individuale care o manifestl. Obignuinla colective nuexisti numai in stare imanentE in actelc succcsive pe care le de!termini, ci printr'un privilegiu firi exemplu in legnul biologicea se exprimi oddli pentm toideauna intr'o lolmuli, care se rc-peti din guri in gurii, carc sc lransmitc plin educalic ai sc fixcazachiar prin scris. Astlel cstc origina si natura regulilor juridicc,norale,.a aforismelor gi dictoanclor popularc, a alticolelor de cre-.din{l in care sectele religioase sau politice condenseazd credinJ.e'leIor, coduri de gust pe care le {iuresc secolcle literare, etc, Nici unadin ele nu se feglsette deantregul in aplicaliile ei dc cltre parti-culari, cdci ele pot existi 9i- fdri a li aplicate in timpul de fali.Ilirri indoiald, aceasth disociare nu-se infdliqeazl toLdeauna cuaccea; limpczime. Ajunge insi ca ca si cxiste netirgdduit in cazu-rilc imporiante gi numeroase amintitc de noi, spre a dovedi cilaptul social este deosebit de ecourile sale individuale. Dealtmrn-l-eli, atunci chiar chnd ea nu este dati imediat observaliei, putems'o realizdm cu ajutorul unor artiJicii de .rnetodd; este indispen.sabil chiar clc a purccde la. aceastd lucrare, dacd vren s[ desfaccmlaptul social dc orice amestec spre a-l obscrvi in sLare curati.Aslfrl. srrnt unnlc r-urenlc de opioie ccrc ne inr!ing. cu o interrsi-tate neegale, dupi timpuri gi !iri,

-unul la cisitorie, de pildl,un aliul la suicid sau la o natalitate mai urult ori mai pulin pu.tcrnicd, etb. VAdit ele.sunt fapte sociale. La prima dati, ele 1:4rnedespirlite de formele ce le iau in cazurile particulare. Dar sta-listica ne dn mijlocul de a le jzola. Ele sunt, irLlr'aJevir, figuratenu fdrd exactitate prin procentul natalitilii, al ceseroriilor, al si- .nudiderilor, adici prin riumiml ob{inut rlin in.rpirpirea totaluluirnijlociu anual al cisitoriilor, nagterilor, morlilor r-olurtar.e prin acela ral oamenilor ln vArs ta cisitoriei, a protrei lrii, a sui cidului 1). Cdci, cum

1) Nu la orice yarste ,qi nici la toatc vArs|-elc sjnucicterca sc lace cu aceiagi tirie,

_ ,,

SOCIOLOGIA $I RNGUI-ELtr NI DN MITOD,{ cD usTt: uN !^t'l's(,(,I,\t 'fiecare din acestc cilrc cuprittcle t.orrLc crizruiLl Iiir||;(:rriiIIl I,rlrr ,11r,,,,'bire, lmprejuririle individuale care poL irvci\r'r'ri{r prrl tc irr lrl.rlrrlr:r',;rfenomenului se neutralizeazir aici reciproc,

,si dcr:i rrr corrtlilrrricsa-t rt.termintj, Ceeace cl exprimi cste o oarccare sLare a sul|rl,rrlrri col,r,,tir -

Iate ce sunt fenomenele socialc desllr:rcatre de orice clcmcrrlstrein. Cet despre manifestirile lor particularc, elc au clcsigur ccvlrsocial, liindci reproduc in parte un n.roclcl colcctiv; dar fie-care din cle aLarne ince ;i intr'o marc partc clo conslil.ulit orga-lico-psihici a individului, de irnpreiurlrile particularr: in care oleste agezat. Ele nu sunt deci {enomcnc plopriu socioiogice, Elelin deodatd de douir domenii qi s'ar putei numi socio-psihice. Dlcintere_sea2i pc sociolog lArA a alcetui obiectul imediat al sociolo-giei. Se girsesc tot ati inlluntrul organismului {enomene dc natulimixti studiate de qtiinle mixtc, cum estc chimia biologicd

Se'va zice insi cd un fenomen nu poate {i colccriv decit daciteste romurr tuLuror mcmbrilor socicL;rlii sau cel pulin cc]or nraimulli dintrc ei 9i deci daca cstc general. L)esigur, clar dacir el e gc-neral, este numai ca liind colcctiv (adici mai mult sau mai pulinobligator), nici vorbi ca el sd fic colectiv fiindcir este general. EsL.lo stare.a grupului, care se repeLi la'indivizi penLrucir li sc irnprtrc.El existi in fiecare parte, deoarece este in inlrcg, cleprnlc clc a Iiin intreg fiindci cste in plrJile salc. Cccacc cslc rnai alcs virditpentru accste credin!e qi practicc care nc srrnt Lransrnisc dcagal.rrde gencraliile anterioare; noi lc primim gi le adoptirlr IicnLlrii,liind totodate o opcri colectivf, gi o opcli sccularir, ele sult inr',stiLc cu o autoritate aparte ce-anr invitaL sir reculroalLom li siLrespectiim prin educalie. Dar esl.e dc noLal, cir riesfiir'5iLa rnrrll,irnrra fcnomcnelor socialc nc vine pe aceasLir calc. Atunci insir chirrrcdnd'faprul social esLe clatorit; ln parlc, colaborlrii noasLre tli-recLe, el nu cste dc alti naluri. Un sentiment colcctir', care isbuc-legie lntr'o adunarc, nu cxprimi dcadreptul ce cri\ comun ilrtleloate sentimentele individualc. El esle cu Lotul alLcel'a, dupi curnarn aretat. El este o rezulLantil a vielii conrrine, un plodus al ac]irr-nilor gi reacliunilor care se petrec intre con;tiinlcle irrclivi cirrale ; i:rrclacE el risund in fiecare din cle, o face in virLut.ea enclgiei spcciale ccdatorette tocmai originii salc colecLive. Dac.l t.oal.e inilnile libroazir launison, aceasta nu e o urmare a unui acord spontan gi prcslabilil; cinumai aceeag forld le mipci in accla$ scns. Fiecare este tiLriL dc Lolr-

{f

I

1l

j

L2

IIISOIJIOLOGIA];I NI]GULDLN NI DD IlETOI),I

Ajungem cleci sir ne rilprezentim.in ohilr prcois domeniul so-ciologiei, El nu cuprinde decAt un grup dctcrminat de fenomenc.Un fapt social se recunoatte dupi puterea de consLrAngcre externepe care o excrciti sau c in siare s'o exercite asupra inctivizilor;iar prezenla accstei putcri se recunoatte, la rindul slu, fie dupioxistenla vreunei sancliuni dbterminate, {ie dupn rezistcnlia ce{aptul opune oricirei intreprinderi individuale cu tendin}a de a-l:riacd. Cu toate accstca, il Futem dcfini qi prin rlifuziunea ce-o pre-zinte ideuntrul grupului, numai daci, linAnd seamd de olserva-liile precedente, avarn griji si adiugbm ,a l ,lorc ;i e"nntl1l5 px-r.acLeristici i:i cl existi independent dc {onnele individuale ce ca-p[te prjn dihrziune. Acest din urmi critcriu este chiar', intr'une]ecazuri, mai ugor dc aplicat decAt ccl Breccdent. Iltr'adevir, corr-sLringprca este tlsor de constatat citnd se traduce in a{ar[ printr'oreccliunc dircctit a socictilii, cum cste cazul pcntru drept, moralh,r:redinle, obiceiuri 5i chiar modc. Iirsd chnd ea nu esLe dccil indi-lecti, ca aceea cxercitatS. de o organizare ocnnomicc, ca nrr estetolJeil||ni lol c:i Llc I'ine observclir. Cnnnraljtatp:r imbjncld cuobiectivitatca pot al,unci fi maiugoare de stabilit. Dealtfel, aceastia doua dc{inilie nu este decit o altd forml a cclei dintdiu; c6cidrci un lel clc a sc conduce carc existi in alara conqtiinqelor indi-vidurlc sc gcuelalizcuzi, n'o poate face dec5.t impuntindu-se 1),

Cu Loal,c accsLca nc-am putca intrebi daci aceastb de{iniJie

cstc compLctl. Intr'aclevlr', firpLr:lc calrr rr(i rrtt (lirl lr'rrrr'rrrl i r 5rrr!ltoate feliri.. de a t'ace; c).c strtrL dc olclirro 1'silrologitii Srrrrl' rrrr;rr.i I,"lu'ri de n /i c.rlertiv,. n,li"t f '1'l' '"'l:'l'''l' "r'lrrr :'rr:rl"'r'i'leu morlolocic. Soniologil rru poul^ "i :r'1.1 ' t 'i 'l '''i'r" lrl\cstc subsl;LuL .1"'1; ,o1.nrivn. Iolui. rrutnrrrrl ri rr 'lrrrrr 1';rrIil rcle'mentare din care'e oompusl socictrlr'a' clti1-'rLl irL rrtLc Ilt surrlrlsczate, gradul dc inchi,'garc la carc au ajuns, irnpir'!:ircri polru-1-tlgi ns "supralcll reritoriului, lumitnLl 5i nalrtra ciilol dc comtLnicatie. {orma locuinlelor, clc., nu lar dela lnirl:l vedcle a PuLcii-ir se r'tlrrci lc c),ipuri d. a lucli. Jc;L sirnli jrrr rl" a girrJi

Insi, rnai lntiiiu dc toaLe, acesLc lcrromclr' -tt|nilc prezrnLiraceeas cafacleristice care nc-a serlit su definirn 1u ' cleLltt Aoestefeluri'de a {i se impun individului tot all ca ;i {ehuilc dc a faccrLe care.am vorbit. Int,r'aclevir, cAnd vien si cr-rnoagLeul rno'lLlliu cate o socieLaie esl,e imPdrtita 1'oliticc;rc ;i irt."crt sLlnt corn-binate accste impirrlili, f.,tl.,1r"a

-ri ruuli ,r'i rrrrti pu!'in drplinncc existe inlrc eie, Du Putern ajLrDgc Jr aceasta clr ajulorrrl rrtrcicprcetiri tnclnrj!1" ;i 1'rin ol'svtr:,ri i'oqrali": 'r"ir'n rr iml'ilt;ri sunt moralc chiar'aLul.i chnd air vlco bazit in rral'r'rr':r liziliL'l'{umai orin dtcnLul nublic c liosibil si sludi:rrn acclsLi orgrttriztlitr', eci drq,tul c cel care o determili, tot cun cl de[r:rminiL rt:la1iil.trnoastre'domcsLicc tj cetelcnelti. Deci cl rru csLc nai pul,in obli-gator. Dac:t poPul;lia so grirnrd-de;te. in olirf'lc rrortstre irl

.11)(si se impri$tie la iarir aceasta drn Pr'rcrnl lllLul I Ltll'lrI dn ollnt(]1jrnbold

.colectiv ca;e impune 'indigiiilol ac{rasti conceltralc' Nornu Dulem sA alegem forrna caselor loaslrc l[i1i rru]L ca Pc llcrorilLr, lLainnlor no.-f;: crl prllin. u'lir '.r' oLligr'n ''c irr r'n':rt lrr'-'-sur'6 ca si cealalta. Cirjle de comunicrtir tlcLtnr'illi iutr'rrrI clnPhotirit s;nsul in care se fac migraliile inlerioarc 9i schirrbrlrilc ;ichiar intcnsitaLea accsLol schinlbrrLi ;i DrigtLlii, 'Lr', r'IL- l'rr]r ur'-r.\ale) ar' Ii cel pulirr un n-rijloc dc,i a,tiirg'i l.r li'lr fcnornenr-lorr:nurnilatc ca pi'elcnfiLnd semnnl tleosel'rit0r al {aptLtlni sociel rrcategoric ulai muli; iar fiindcl acelsti cnum:Lrare nu avcl nirrri'lriguios oxcu.tiv. aJcos'rl n-ar ti jrrdi"l'nn'

'l'il.El nu estc ipsi nici lolosiror; Litr accsle lclulr rLP a tr nrr surlLdecit {eluri de a fi consolidate. SLluirtura politici c rrrlcr socr{i-tlti nu cste decit modul in care fclurite]c segureute carc o cornpuJrau luat obiccirll de a tlii unele cu altelc l)aci raporLurilc lol surrt'

55

I

cr,t DstD uN l ^!r'sll(il,\l

i

) Sc vcA,: oit sc dcpirtcazi aieaEt:\ detini,tie :r {aptrlui social dc acci.\calc slujcgtc do tcmeiu sisternului ingorios al lui Taldc. Mai irtaiu, trebuiosii declaram car ccrcetirile noirstrc nu De-au IIcrt s:r conslaLim nic:ricri aceastirinfltcn,td prccumplrLitoare atribuiti dc;lardo imita_tici in nx;tcrea faptelor co-lective. Mai mult, din dcfinilia precedenfi care nu este o teorie, ci un simplurczrmat al datelor irnediate ale obscrvalici, pare chiar a rczulti ci imitaliallu numai nu exprimit totdcauna, ci chiar nu exprimi niciodali ce cste csen-lial si caractcristic ln faptul social, Ncindoios, orico {apt socidl cstc imitali,el are, cum am arit4t, o tendinle de a se gcncralizi, dar aceasta lii4dci este so-cial, adicl obligator. Purerea lui.d expansiure cstc nucauza, ci eleclul carac-l,,r"l"i sd.. sociologic. Daci incd'{apte'le sociale ar fi singureie-cari produc a-ceasii urmare, imitalia ar putei sluji, daci nu.sI le explice cel pu1in, sd le dc-Iineascii. Dar o stare individuall care.se resfrAnge, nu inceteazl prin aceastadc a Ii individuaJe. Si inci, ie poate intrebi dacA cuvn[tul imitalie este tocmaiccl carc so poiriveste; sprc a ariti o propagare datorild unei,influcn,tc cocr-citive, Sub aceasti expresio unice se confundd fcnomcnc foaric deoscbite si, rrn ar rrpa neIoi. si li,. d.oq"lrir-. :

SOCIOI,OCIA FI ITDGULELE I'I DI.J METONTI

strense prin traditie, segmc.ntelq cauta s:l se conl,olleasc6; iar irrcaz contrar sra.se deosebeasc6, Tipul de locuinlir ca|e ni sc impunonu este.decat chipul in.care toata lumea in jLrrul noslru 5i, in parte,generafile anterioare s'au obiqnuit si consLruease! ciscle.-Cailede comunicalie.nu snnt decat albia ce gi-r sipat lui lnsug, curgirndin acc.eag dircclie, curentul iegulat.al schimburjlor ;i al migral"iilor,:etc, Fdr6 indoiald, dac6 fenomenele rle ordin rnorfolosjc a; fi sin-gurile care prezinth aceasti fixitate, s'ar putei crede ci clc alca-tuiesc o spe{i aparLe. lnsi o lnguli juridici n