STILLHoUSE LAKE bv Rachel Cainet

-'a

Text copyright @ 2017Rachel Caine LLC'This .editioil is n*de possible undei a licensb iriangementoriginating yith Amazon Publishing, www.apub.com, incollaborasion with ANA Sofia ttd.Copyright O 20i8 Editura ii"rytr.o.t,'pentiu preze4tae&Eie

Aceastl carte este o operi de fic,tlune. Orice aseminare

cu locuri sau personaje reale este intAmplitoare sau pre-supune o intenEie artistici. Aceasti carte este protejatlde legea drepturilor de autor. Te ruglm si nu reproduci

textul flri acordul expres al e&turii, indiferent de supor-tulfrzic sau electronic,in ahralimitelor legale de citarepentru utilizar.ea in recenzii sau in contexte de promova-ie. Sprijini gi tu creativitatea. i6 mulgumim.

EDITURA HERG BENETStr. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, Bucuregti, Rominiawww.hergbenet.roeditor@hergbenet.ro

Foto copertl: @ Vibe Images I edobeOConcept grafic: The Spartan Bureau

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiCAINE, RACHEL

Refugiul dc k Stillhowe Lake / kachel Caine; trad. dinlimba englezi de Cristina Nemerovschi. - Bucuregti :

Editura Herg Benet, 2018

ISBN 978-60 6-7 63 -218-7

I,. Nemerovschi, Cristina (trad.)

82t.Lfl

: I r':r' I

Tipirit la ArtPrint

Refudulsrillhbils; Lake

Traducere din limba englezi deCRTSTTNA NrurRovscHl

P

HEA S S P O RTRG BENET

2018

16 I REFUGIUL DE LA STILLHOUSE LAKE

trup. Degi era o pipu$i, nu ai fi zis ciavea proporgii per-fecte, arilta foafie real, pielea avea pete rogii.. . $i de ce i-ofi pictat cineva faqain acel vinegiu urit, de ce i-o fi flcutochii rogii gi i-o fi jupuit buclgi de piele, apoi i-ar mai filisat ;i limba si atirne afari din gurl?

Atunci a avltt o revelagie oribilI.Nu ate o pdpufi.

$i, deqi a incercat sI se abginl, a inceput si urle {Xri sise mai poati opri.

1.

Cwen ProctorPatru ani mait6rziu i

Sti//house lake, Iennessee

-Acum. :

Trag adinc aer in piept gi simt rnirosul de praf de

pugci gi transpirafe stituti. irni potrivesc corpul in po-zigia corectl, ochesc, apoi apis trigaciul. imi plrtr"zechilibrul, pregititl pentru 9oc. Sunt oamenicare clipescinvoluntar 9i tresar de fiecare dati cAnd glonqul gfunb;te

pe geavi. Am descoperit ci eu n.o fac. Nu e vorba despreexercitiu, ci doar o chestie frzicl, un refex. Cred cI fbrlsi inchid ochii simt cum conffolezmubine totul.

Arma puternici de calibrul 357 vijiie si zvicnegre,dar nu rni concentrcz pe zgomot sau pe lovituri. Doarpe ginta pe care o am de atins, in marginea culoarului.Daci m-ag'lisa distrasi - poate de agitagia celorlalgi trl-gitori, birbagi, femei, chiar gi cigiva adolescengi - mi-agrata finta. Explozia prafului de pugci, chiar 9i amoftizatide cigtile de proteclie de pe urechi, tot suni ca o furtuniconstanti, dezlinguiti, care nu se sflrgegte niciodati.

Termin de ffas,,cu arma, eliberez cilindrul gi cartrrgele

gode, apoi agez pistolul pe ropott. irrri ,"otcfttile gi ochelarii.

18 I REFUCTUL DE LA STTLLHOUSE LAKE

- Gata.

Din spatele meu, instructorul imi spune si pfuesc in-tr-o parte. Mi conform rt. i^i ia arna;i o examineazi,dl dm cap, apoi trage tintape care am ochit-o mai aproa-

pe, ca si vedem rezultatul.

- Este foarte bine ci ai respectat regulile de siguran-

td., zbiard, el.Are vocea rlgusiti ;i puternicl, ca si se faci erzit

prin cfutile de protecgie pe care le purtim aici cu togii.Nu e de mirare ci timbrui ii este grav, igi petrece intreagazi urlind.

- Sper ca ;i precizia mea sI fie bunicici, zbier si eu

ca rispuns.Dar stiu deja ci este buni. Pot vedea ci am reugit si

trag numai in centru, unde sunt cercurile rogii.

- Drept la tinti, spune instructorul gi imi aratd de-getul mare. Buni treabi, domnigoari Proctor.

- Mulgumesc pentru cd ai taatt totul si meargi a;a

ugor, ii rlspund.Face un pas in spate ;i mi lasi si vir pistolul in tocul

lui. Totul e in siguranfi acum.

- Vom trimite rezultatele tale mai departe ;i cu si-guranfl vei obgine permisul de port-arml. cit ai clipi, mIasiguri el.

E un birbat tinir, cu pirul ciufulit, fost ofiEer in ar-mat5. Are un ulor accent sudist, care totuti nu prezintlcadenga vesell pe care o intilnegti printre originarii dinTennessee... mai degrabl din Georgia, cred. E aritos, darare cu cel pugin zece ani sub limita de vlrstl de la care

at putea sI mi gAndesc la ceva romantic intre noi. Dacim-a; mai gindi vreodatd. la asa ceva. Mereu este foartepoliticos. Nu mI scoate din domni;oara Proctor niciodati.

imi stringe mAna, iar eu ii zimbesc bucuroasl, mai

RACHEL CArNE I 19

mult un rinjet de satisfacgie, de fapt.

- Pe data viitoare, Javi.Avantajul virstei mele mai inaintate, si a faptului ci

sunf femeie. tmi permit si-i spun pe numele mii. in pri-ma luni i-am spus ;i et domnul Esparza, pini cind m-arugat si-l tutuiesc.

-Data viitoare..., incepe el, dar ceva ii capteazlatentia, iar ochii ii intri imediat in alerti. Nu mai tragett!Nu mai trageti!

Simt o desclrcare puternici de adrenalini si rimAnintepeniti pe loc, dar nu are legituri cu mine. Treptat,tot zgomotulinceteazi,, iar oamenii isi lasi armelejos, intimp ce instructorul piEqte hotirit printre ei. IatI, celspre care se indreapti este un ins voinic, cu un pistol se-

miautomat. Javi ii cere si lase pistolul gi si se indephteze.

- Da' ce-am ftcut?,intreabl blrbatul, pe un ton puspeharyd,.

imi rldlc geanta', cu nervii inci intin;i, apoi mi in-drept spre usi. Nu mi gribesc. tm dau seama ci blrbatulnu ascultase ce ii ceruse Javi, ba dimpotrivi, intrase indefensivl. O idee nu prea inspirati. Fata lui Javi devinerigidl, iar limbajul corporal denotl hotirire.

- Descircati arma si agezagi-o pe raft, domnule.Chiar acum.

-Nu e nevoie de atita dram5. $tiu ce fac! Trag cupusca asta de ani de zile!

- Domnule, am vdzut cind agi indreptat un pistolincircat in directia altui trigitor. Cunoagtegi regulile.Trebuie s5-l indrepta{i spre tinti, atita rot; Acum, virog si lisati arma. Daci nu-mi urmagi instructiunile, voichema poligia. Mi ingelegeli?

Cind este calm, Javier Esparua e o cu totul alti per-soani. Instructiunea a fost spusi pe un ton puternic,

20 I REFUGIUL DE LA STILLHOUSE LAKE

care reverbe rcazl \n intreaga sal5. Trigitorul recalcitrant

aruncl arma pe tejghea, in lateral.

Vocea luiJavi e acum clari gi blindl.

- Domnule, v-am rugat si scoateli gloanqele.

-Ag" amftcut.

- Dagi-vl la o parte.tn timp ce blrbatul se holbeazl, Javi se intinde spre

pistol, scoate cartugul, apoi qi glongul, Pe care il pune ali-turi de pistol.

-Af" ajung oamenii sI fie omorlqi. Daci nu gtiqi

cum si desclrcati o armi ;i cum sI trageqi, va trebui sI vIantrena\iin alti parte.Lafel, dacl nu suntefi in stare si

ascultagi comenzile instructorului. VI Punefi in pericol

pe dumneavoastri gi pe cei de aici daci ignoraqi regulile

de sigurangl, ;tigi?Faga blrbatului capitd o culoare rogu aprins, o tenti

nefireasci, iar pumnii i se string.

Javi pune armalaloc, exact in starea in care era inain-

te si fi fost ridicati.Dl cigiva pa;i inapoi ;i il privegte pe

birbat in ochi. Javi poarti blugi gi un tricou polo albas-

tru, iar birbatul cu pistolul Poart|o cimagl cu imprimeude camuflaj gi pantaloni :uzati de uniformi militari, dar

in ciuda acestui fapt pentru toati lumea e evident care

dintre ei ar fi mai potrivit si dea ordine in armati.

- Pirerea mea este cI aqi termin

^t pe zi:ua de azi. Nu

e bine sI tragegi niciodati cu arma cind suntegi nervos.

Nu am mai vdzrt un birbat atlt de impins la limit;,gata fie sI facl un gest de violenqi extremS, fie un atac

de cord. MAna ii tremuri gi pot sI-mi dau seama ci se

intreabi oare cit i-ar lua si ajungi cu mlna intinsl pinlla pistol, sl-l incarce gi si inceapi si tragi. Atmosfera e

inciLcatl, densi, si mi trezesc ci desfac cu o minl fer-

moarul gentii mele, iar mintea calcaleazd pagii - la fel

RAcHEL CArNE I 2l

cum o face gi el - pe care ar trebui sl-i fac inainte si trag,dacd,vafi nevoie. Sunt rapidi. Mai rapidl decAt el.

Javier nu e inarmat.Tensiunea se spulberi cind un alt birbat face cigiva

pagi gi se plaseazi intre mine gi tipul nervos. E mai scunddecitJavi si decXt birbatul ca faga rogie ca racul, iar pirullui blond nisipiu i-a crescut mult in ultima vreme si iiacoperl urechile. Nu e genul musculos. L-ammaivdzutpe aici, dar nu gtiu cum il cheamS.

- Haidegi acum, domnule, si stringegi lucrurile,zice el cu un accent care nu pare de Tennessee, ci maimult din vest.

Genul de accent pe care-l attzrin cintecele folk. E ovoce calml, nestridenti, care iti lasi senzatia de ragionai.

- Biiatul de la sali doar igi face fteaba, aga-i? $i si

gtiti cI are dreptate . Dacl, te apuci si tragi cu pugca fiindnervos, cine ;tie ce se poate intimpla.

E extraordinar si vezi cum furia individului se risi-pe;te, de parcl cineva ar fi deschis un robinet pi s-ar fiscurs toat; pe acolo.

Trage adlnc aer in piept de citeva ori, iar nuanta pie-lii incepe sI i se apropie de cea fireascl. Di apoi din cap,

cumva rigid:

-La dracu'. Cred cdm-aluat valul pe aici. Nu se varnai intimpla.

Birbatul celllalt incuviinteazi la rindul lui din cap si

se intoarce ia locul lui de tras, evitind privirile curioase:rle celor dlnlur. in..p. s5-si verifice arrrra, cate e orien-tati regulamentar.

- Domnule Getts, haidegi si vorbim afard, zice

.favier, politicos, dar faga omului se schimonose;te dinrrou gi vid cdii pulseazi puternic o veni ia timplS.

Incepe si protesteze, apoi isi di seama de greutatea

22 | REFUGTUL DE LA STTLLHOUSE LAKE

tuturor ochilor alintigi asupra sa, asa ci intrl inapoi insepareul lui ;i incepe s5-si stringi lucrurile.

- Fir-agi ai dracului de coloragi ciciciogi, mormiieel, apoi se impleticegte spre u;i.

Mi pregitesc sl-i spun vreo doul, darJavi imi puneo mini pe umlr, iar uga se trantelte in urma birbatuluicertlret.

-E amazant cum nenorocitul ilal-aascultat pe acel

tip doar fimdci e alb, in loc si te asculte pe tine, suprave-

ghetorul de sah, spun.

Toqi avem pielea albi aici, in afari de Javier. inTennessee nu lipsesc neapLrat hispanicii, dar nu gi-ai da

seama de asta dacd te-ai uita doar la cei care se pregitescsi tragi acum cu arma.

- Carl Gefts e an mizenbil gi nu imi doresc si maicalce pe aici, spuneJavi.

- Nu conteazd. NuJ pogi lisa s5-gi vorbeasci a;a,

spun eu si imi dau seama ci mi-ar fi pl5cut si-l pocnescpe individul lla fix in dingi.

Chiar dacin-ar fi dus la nimic bun. Tot mi-ar fi pll-cut s-o fac.

- Eh, poate vorbi cum are chef. Asta e minunipia dew 1.1

a tral lntr-o tara lbera.

Javi pare relaxat, amabil.

- Asta nu inseamnl ci nu vor fi consecinge, domni-goari. Va primi o in;tiingare ;i nu va mai putea si calce pe

aici. Nu pentru cum a vorbit, ci fiindcI nu am incredereci nu ii va pune in pericol pe ceilalgi trigitori. Nu doarci avem dreptul sI refuzlm accesul persoanelor agresive,

dar chiar ni se cere sl o facem.

tmi zirnbe;te. Mai mult un rXnjet, de fapt.

-Iar daciva dori sI aibl o discugie cu mine in par-care, dupi povestea asta... o putem face.

ILACHEL CAINE I 23

- Poate cl-;i va aduce si tovarigii de pahar.

-Ar fi distractiv.

- Deci, cine era tipul care a intervenit?Fac un semn cu capul inspre acel birbat, care deja gi-a

pus clstile de protecgie. Sunt curioasi, penrru ci nu l-amrnaivizut pe aici.

- Sam Cade, spuneJavi gi ridici din umeri. E in re-guli, un tip nou. M-am mirat ci s-a bigat, totu;i. Ceimai mulqi n-ar fr fbcut-o.

ii intind mina, iar el mi-o scuturl.

- Vi multumesc, domnule. Vi pasi de siguranra ru-turor de aici, e mare lucru.

-Datorez atita lucru celor care vin si tragi la noi.

Aveqi griji acolo, afarl, imi spuneJavi si se inroarce spreclienEii lui. Acum!

Mi intorc cu spatele si pornesc spre iegire, in timp ceploaia de gloange incepe din nou. Confruntarea dintreblrbatul agresiv giJavi mi-a distrus un pic starea de spirit,dar tot mI simt usurarl cind imi las clstile pe tejgheauade la iesire. in siguranyd sdytoarte o annd. M-arngindit -.rlttimp la asta gi am fost in dubii, ne;riind dacl imi dorescca numele meu si apari in acte oficiale. Am avut mereucite un pistol, dar nu gi un permis de port-armi. Acuminsi mi simt destul de siguri pe mine incit si fac ;i acest

Pas.

Deschid portiera ma;inii si telefonul imibiziie, iarc'u bi;bli dupl el in timp ce imi arunc echipamentul pebancheta din spate.

-Da?-Doamna

Proctor?

- Domnisoara Proctor, spun din inertie, apoi mirrit si vld cine m-a sunat.

imiinibus un suspin de exasperare. Biroul directoarei

24 | REFUGtUL DE LA STILLHoUSE LAKE

de la gcoall. Cineva din consiliul de administraqie mIsun5. Este o persoanl cu care deja, din nefericire, am de-

venit familiari.

- imi pare riu si vi anun!, dar fiicadumneavoastrl,

Atlanta...

- A intrat intr-un bucluc, termin eufraza. Buclucul

de margi, spun, in timp ce ridic o trapi sub masini, unde

las arma, apoi trag covora;ul ca sI acopir.Femeia de la celSlalt capdt face un sunet de dezapro-

bare, iar vocea ii e mai ridicatd cind imi rispunde:

- Nu e arntJzant, doamnl Proctor. Doamna direc-

toare va dori si veniqi si aveqi impreuni o discugie seri-

oasi. Este al patrulea incident in numai trei luni, iar acest

tip de comportament este inacceptabil la o fatl de vXrsta

lui Lanny!Lanny are paisprezece ani, ceea ce e o virsti perfecti

pentru a incepe sI fie greu de strunit, dar nu o spun cu

voce tare. Doar intreb ce s-a intimplat. Las ugaJeep-ului

deschisl, si iasi cSldura sufocanti. Nu reu;isem sI gisesc

un loc la umbri, in parcarea cltdiril.

- Directoarea ar vrea sI discutagi personal aceste as-

pecte. Fiica dumneavoastri trebuie si fie luati din birouldlnsei. A fost exmatriculati pentru o slptlmini.

-O siptimlnl?! Ce nalbaafbcut?

- Cum spuneam, doamna directoare ar dori si dis-

cutagi intre patru ochi. in jumltate de ori e bine?

Jumitate de ori nu e suficient ca si ajung acasi gi si-mifac un du;, pentru a sclpa de mirosul prafului de pugci,dar poate ci e mai bine a;a. Si am o aromi de praf de pu;cipoate ci mi-ar da mai multi prestangl in ca^)l de fagd.

-Bine. Voi fi acolo.

O spun cit pot de calm5. Cele mai multe mame ar

fi furioase ;i supirate. Dar, in lunga istorie de dezastre a

ITACHEL cAtNE I 25

lamiliei mele, exmatricularea fiicei nu meriti mai multcle o ridicare din sprAnceanS.

Imediat cum inchid telefonul, imi biziie un mesaj

tocmai primit, si mi gindesc cI asta trebuie si fie Lanny,care vrea si-gi expuni partea ei de poveste inainte sI o:rud pe aia oficial5.

Nu e Lanny, totuti. in timp ce apis pedalaJeep-ului,vid numele fiului meu scris pe ecran. Connor. il deschid

;i il citesc - e scurt si la obiect: Lanny s-a luat la bdtaie. 1.

imi ia o secundi si mi prind ce vrea si insemne a douapropozitie, dar apoi imi dau seama cI numirul 1 semni-lici victorie. Nu-mi dau seama daci fiul meu e mAndrusau disperat. Mindru ci sora lui a ci;tigatbdtaia, sau spe-

riat ci asta va duce la exmatricularea amindurora. Este ofrici intemeiati. Ultimul an a fost un echilibru fragil in-tre despachetatul cutiilor si impachetatul la loc, si nu-micloresc nici eu si ieqim iarlgi din rutina pe care cu greu amobtinut-o. Copiii au nevoie de un pic de lini;te, stabili-tate gi de sentimentul ci sunt in sigurangi. Connor dejaare probleme cu anxietatea. Lanny a dezvoltat un com-portament rebel. Niciunul dintre noi nu mai este o fiingiintreagl. io..r. si nu mI invinuiesc pe mine pentru asta,

clar e foarte greu.Cu sigurangi nu e vinalor.ti dau un reply scurt, apoi ies cu spatele. in uitimii ani

ern schimbat multe ma;ini, darJeep-ul...pur si simpluil ador. L-am cumplrat ieftin pe Craigslist, o tranzactierapidi gi anonimi, gi este masina perfect| pentru terenulabrupt ;i plin de cioturi de copaci care inconjoari lacul,

l)entru pietri;, pentru dealurile care sunt ultimul popasinaintea munlilor afaqi mereu in ceaql.

Jeep-ul ista e un luptltor. A triit vremuri grele. Arerriste probleme cu directia, la acceleragie trebuie si te

26 I REFUGIUL DE LA STILLHOUSE LAKE

strlduiegti ceva. Dar, in ciuda cicatricilor, a supravietuit

9i continui si treaci prin viati.Simbolismul respectiv nu-mi e strlin. Nimic intim-

plitor.O iau in jos pe pantl, trec pe sub pini, iar soarele

amiezii arde din nou. Clidirea poligonului rimine inurmi, iar eu continui pe toseaua care duce spre lac. Apae albastru-verzvie, iar lumina arunci scintei la suprafati.Stillhouse Lake este o b{juterie discreti. Fusese o comu-nitate selecti 9i restrictivS, dar odati cu criza financia-rI fondurile lor s-au cam pribu;it, aga ci acum porgilesunt deschise pentru cine are chef si se mute aici. Poartacare initial trebuia trecut; pentru a avea acces a rimaspirisiti, spre bucuria piianjenilor si uneori a ratonilor.Dar, chiar si asa, iluzia unei boglgii apuse mai persistiaici - casele au tavan inalt, sunt frumos decorate, dqiunele nou construite arita mai mult a cabane de lemn,ascunse printre ele. Pe lac te pogi phmba cu barca, contracost, dar nu prea se inghesuie nimeni, nici micar daci evreme frumoasS. Pinii inalgi par ciating cerul, iar eu trecpe lingi ei, pe drumul ingust... iar sentimentul ci totuiaici e asa cum trebuie si fie mi lovegte din nou.

Nu am glsit prea multe locuri in ultimii ani in care simI simt in sigurangi si clar niciunul din ele nu a putut finumit casi, in ce mi privette. Dar acest loc - lacul, dea-lurile, pinii, ticerea gi sllbiticia - imi ehbercazi o partedin mine despre care nu credeam ci avea si se mai relaxe-ze vreodatl. Prima dati cindl-amvizat, m-am g1ndit:Aici este. Nu cred in reincarnare, dar am simgit ca gi cuml-as fi recunoscut dintr-o alti viag5. Un fel de acceptare.Destin.

La naiba, Lawty, nu ureau sd las totul in urmd din nou doar

pentru cd tu nu poli tnvdla sd te integrezi. Nu neface asta.

I{ACHEL CArNE I 27

Gwen Proctor e cea de-a patra identitate pe care amavur-o de clnd am plecat din 'Stz'ichita. Gina Royal e

moarti si ingropati. Nu mai sunt acea Gmeie. De fapt,acum de abia o mai pot recunoaste, acea creaturl vul-nerabili care se pre{bcea nonstop si incerca si aplanezeorice confict care se pregltea si izbucneascl.

Care afost complice, desi nu a avut nici cea mai vagiidee.

Gina e moarti de mult, si nu o pling. O simt etit dedeparte, incit nu ag recunoaste persoana care am fost nicidacl a; trece pe lingi mine pe stradl. i-l p"t. incredibiide bine ci am evadat dintr-un iad in care nici nu gdam ciard. Sunt Griciti ci i-am scos gi pe copii de acolo.

$i chiar si ei s-au reinvenrat - obligagi fiind si o facd.,

desigur. Le-am dat voie si-gi aleagi noile nume de fiecaredatl, cind a trebuit si ne mut5m, gi cu regret am fost ne-voitl si le re{uz pe unele destul de creative, prea creative.De data asta, sunt Connor si Atlanta -Lanny, pe scurt.Niciodati nu mai folosim din greseall vechile noastrenume, cele primite la nagtere. Numele noastre de prizonieri,le spune Lanny. Nu se in;a15, desi urisc ci fiul ;i fiica meagindesc a;a despre fostele lor vieEi acum. Ci sunt nevo-iqi sl-gi urascl taril. El meriti asra, bineingeles, dar ei nurrreriti si simti ceva atit de distructiv.

Si le dau voie copiilor mei s5-gi aleagS, numele e rot,'ontrolul asupra propriilor lor viegip. ,"r. li-l pot oferi,in timp ce-i tArisc dupi mine din ora; in ora;, din gcoaliirr scoah, punind cit mai multi distantl intre noi ;i oro-rile trecurului. Dar nu e destul. Niciodati nu va fi destul.t )opiii au nevoie de siguranti ;i stabilitate, iar eu nu amrcusit si le ofer. Nu stiu dacd o voi putea face vreodati.

[-am tinut la adipost de lupi, micar atit. Cea mai deb:rzi menire a unui plrinte, si ii tini pe ripitori deparre,