refluxul gastro-esofagian

24
REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN (RGE)

Upload: bracha

Post on 16-Jan-2016

108 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN. (RGE). RGE - Definiţii. Refluxul gastro-esofagian - un fenomen fiziologic, constă în pasajul conţinutului gastric în esofag, devine patologic când mecanismele antireflux sunt depăşite - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

REFLUXUL

GASTRO-ESOFAGIAN

(RGE)

Page 2: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

RGE - Definiţii

Refluxul gastro-esofagian - un fenomen fiziologic, constă în pasajul conţinutului gastric în esofag, devine patologic când mecanismele antireflux sunt depăşite

Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) - include totalitatea simptomelor produse de RGE

Esofagita de reflux (ER) - vizează leziunile esofagiene induse de RGE

Page 3: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Prevalenţă Dificil de apreciat deoarece:

- criterii de diagnostic imprecise

- variabilitate a simptomatologiei

- evoluţie naturală necunoscută a bolii

BRGE este frecventă:

- pirozis zilnic – 7% din populaţie în SUA

- pirozis mai des decât odată pe lună – 36%

ER este frecventă: ~ 4% din populaţie în SUA

- creşte cu vârsta

- incidenţa este în prezent în creştere

Page 4: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

RGE – Exprimare clinică

Complicaţii

RGE frecvent

RGE intermitent

RGE fiziologic

Simptomatici Asimptomatici

Consultă medicul

Nu consultă medicul

Page 5: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Etiopatogenie

A. Cauze de ordin fiziologicScăderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI)- în mod normal, presiunea în SEI este de 20-25 mmHg- RGE apare când SEI se relaxează în afara deglutiţiei, sau când presiunea în SEI scade sub 6 mmHg din cauza ingestiei de:

- medicamente (anticolinergice, benzodiazepine, nitraţi, aminofilină, blocanţi ai canalelor de Ca2+, xantine)

- alimente (ciocolată, grăsimi, ceapă, suc de portocale sau de roşii)

- cafea, alcool (creşte secreţia gastrică acidă), fumat

Diminuarea motilităţii gastrice

Afectarea clearance-ului esofagian

Page 6: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Etiopatogenie

B. Cauze de ordin mecanicHernia hiatală - scade presiunea SEI

Creşterea presiunii intra-abdominale – obezitate, sarcină, ascită, tumori abdominale gigante

Lărgirea unghiului His

Relaxarea pensei diafragmatice – în cazul creşterii volumului toracic sau presiunii intra-abdominale

Tulburări motorii esofagiene - Sclerodermia

Page 7: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Etiopatogenie

Apariţia şi severitatea ER depind de:

Creşterea frecvenţei RGE

Creştere duratei RGE

Efectul agresiv al refluxului gastric asupra mucoasei esofagiene

Page 8: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Tablou clinic

A. Simptome tipice (prezente numai în ½ din cazuri)

Pirozis: - disconfort retrosternal sub formă de arsură

- agravat de creşterea presiunii intra-abdominale şi poziţia clinostatică după masă

- apare postprandial

- prompt ameliorată de antiacide

Regurgitaţii acide

Disfagie şi odinofagie – semnifică frecvent ER severă

Page 9: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Tablou clinicB. Simptome atipice - semnifică cel mai frecvent că a

apărut o complicaţie

Durere retrosternală Simptome respiratorii (tuse, sufocare, dispnee nocturnă, crize de astm) datorate aspiraţiei conţinutului gastric refluat

Simptome ORL (laringită, disfonie, parestezii faringiene)

Anemie (întotdeauna trebuie căutată o posibilă complicaţie: hemoragie, cancer)

Page 10: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Explorări paracliniceInvestigaţii necesare pentru evaluarea BRGE:

Endoscopie digestivă superioară Bariu pasaj Ph-metrie şi manometrie esofagiană

Când trebuie efectuate? Diagnostic incert Simptome atipice (durere precordială, simptome pulmonare

sau ORL) Simptome asociate cu complicaţii (disfagie, odinofagie,

scădere ponderală inexplicabilă, HDS, anemie) Răspuns inadecvat la tratament Simptome recurente

Page 11: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

Endoscopia în BRGEPrima explorare paraclinică de efectuat

Evidenţiază sau exclude:o leziune esofagiană

o leziune gastro-duodenală

o hernie hiatală

Permite biopsierea leziunilor

Cel mai frecvent este întâlnită ER1. Clasificarea Savary Miller

2. Clasificarea Los Angeles (1994 World Congress of Gastroenterology)

Page 12: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

Endoscopia în BRGE

Clasificarea Savary Miller a ER

Gradul I – leziuni hiperemice, neconfluente în esofagul inferior

Gradul II – leziuni erozive, exudative, confluente, necircumferenţiale

Gradul III – leziuni difuze, hemoragice, circumferenţiale

Gradul IV – complicaţii (stenoză, ulcer)

Clasificarea Los Angeles a ER

Stadiul A – cel puţin o zonă de pierdere de substanţă (eroziune) < 5 mm

Stadiul B – cel puţin o pierdere de substanţă > 5 mm, neconfluente

Stadiul C – o pierdere de substanţă extinsă pe 3-4 pliuri, necircumferenţială

Stadiul D – pierdere de substanţă circumferenţială

Page 13: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

Bariu pasaj în BRGE

Utilitate controversată

Nu evidenţiază leziunile de ER

Poate evidenţiatulburări motorii esofagiene (acalazia)

stenoză esofagiană

hernie hiatală în poziţie Trendelemburg

Page 14: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

Ph-metria în BRGE

Măsoară Ph-ul în esofagul inferior pe timp de 24 h (sistem Holter)

Demonstrează durata RGE

Corelează prezenţa RGE cu apariţia simptomelor extradigestive

Uşurează diagnosticul diferenţial, în special la copii

Page 15: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Diagnostic diferenţial

Alte boli ale esofagului:esofagita postcausticăesofagite virale şi fungicecancer esofagianacalaziastenoza esofagianădiverticuli esofagieni

Simptomele extradigestive ale BRGEangina pectoris sau astmul cardiacdebutul crizelor de astm bronşic (la copii)

Alte boli ale tractului digestiv superior (ulcerul gastric şi duodenal, cancerul gastric, etc)

Page 16: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE – Evoluţie

Îndelungată, cu perioade bune alternând cu altele mai releÎn România, cazurile necomplicate sunt o regulăStilul de alimentaţie occidental (băuturi carbogazoase, mâncăruri grase) favorizează apariţia cazurilor severe, complicate de ER

Page 17: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE – Complicaţii

1. ER de diferite grade

2. Ulcer peptic esofagian

3. Stenoză esofagiană

4. HDS – în general se manifestă ca

melenă, semn de ER severă sau ulcer

Page 18: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE – Complicaţii

5. Esofagul Barrett –metaplazie epitelială (gastrică sau intestinală) a epiteliului scuamos normal, ca şi consecinţă a vindecării ER

este o stare premalignă, cu mare risc de malignitate (30-125 x mai mare decât în populaţia normală)

aspect endoscopic: mucoasă roşie, metaplazică (diferită de mucoasa roz esofagiană), circulară, istmică sau sub formă de insule

Page 19: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE – Complicaţii5. Esofagul Barrett - diagnosticul este confirmat numai

histologic

1

2

Metaplazie intestinală

Page 20: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE – Complicaţii

5. Esofagul Barrett - Conduită terapeutică: metaplazie de tip cardial-fundic – tratament medicamentos metaplazie intestinală, fără displazie - tratament medicamentos

cu supraveghere endoscopică şi bioptică la 2 ani grad scăzut de displazie - tratament medicamentos şi biopsii

anuale displazie înaltă – tratament endoscopic sau chirurgical sau

tratament medicamentos cu biopsii seriate la 3-6 luni

Page 21: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Tratament

A. Măsuri igieno-dietetice – adesea eficiente dacă sunt aplicate cu consecvenţă

Restricţii alimentare: - evitarea meselor abundente

- evitarea alimentelor care scad presiunea în SEI (grăsimi, cafea, ciocolată, alcool)

- evitarea alimentelor care cresc secreţia gastrică acidă (băuturi carbogazoase, suc de portocale, vin alb)

Oprirea fumatului

Scădere ponderală la pacienţii cu obezitate

Evitarea clinostatismului postprandial

Evitarea medicamentelor care scad presiunea SEI: blocanţii Ca2+, nitraţii, xantinele, anticolinergicele, cofeina

Page 22: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Tratament

B. Medicaţie:1. Antisecretorii – scad secreţia gastrică acidăBlocanţii H2: - Ranitidină 150 mg de 2 ori pe zi

- Famotidină 40 mg/zi

- Nizatidină 150 mg de 2 ori pe zi

Sunt antisecretorii de primă intenţie, se administează 2-6 săptămâni sau chiar mai mult

Inhibitorii pompei de protoni: - Omeprazol 20 mg de 2 ori pe zi

- Pantoprazole 40 mg/zi

- Lansoprazole 30 mg/zi

- Rabeprazole 20 mg/zi

- Esomeprazole 40 mg/zi

Sunt rezervaţi formelor severe, resistente, se administrează 4-8 săptămâni, chiar mai mult în cazurile complicate

Page 23: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Tratament

2. Prochinetice :Metoclopramid – 10 mg, cu 30` înainte de masă (creşte tonusul SEI)Domeperidon - 10 mg, cu 30` înainte de masă (nu are efecte extrapiramidale)Cisapride - 10 mg, cu 30` înainte de masă (induce aritmii cardiace)

3. Antiacide :Săruri de magneziu şi aluminiu (Maalox, Novalox, Rennie) cu acţiune neutralizantă directă, efect simptomatic adesea spectacular Alginat de sodiu (Gaviscon, Nicolen) – formează un strat protectiv deasupra mucoasei esogastrice

4. Protectoare ale mucoasei:Sucralfatul (sucroză polisulfatată de aluminiu ) leagă sărurile biliare şi pepsina şi stimulează secreţia de prostaglandine

Page 24: REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN

BRGE - Tratament

C. EndoscopicStricturile esofagiene – dilatare cu dilatatoare Savary sau cu balonaşe de presiune

Hemoragia digestivă superioară –injecţii cu Adrenalină, fotocoagulare Argon Beamer, aplicaţii de hemoclipuri

Esofagul Barrett - fotocoagulare cu plasmă cu Argon

Fundoplicatură endoscopică

D. ChirurgicalFoarte rar necesar, în cazurile rezistente la terapia medicamentoasă

Extrem de rar în România

Fundoplicatura Nissen