recuperarea copilului cu sindrom down - s tudiu de caz -

Download Recuperarea copilului  cu  Sindrom Down - S tudiu de  caz -

If you can't read please download the document

Post on 23-Feb-2016

105 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Recuperarea copilului cu Sindrom Down - S tudiu de caz -. Profesor logoped Valeria Balaban. Ce este comunicarea?. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

PowerPoint Presentation

Recuperarea copilului cu Sindrom Down -Studiu de caz-

Profesor logoped Valeria Balaban

Ce este comunicarea? Comunicarea reprezint schimbul de informaii ntre dou sau mai multe persoane.Oamenii nu pot trai fara s comunice unul cu cellalt.De la natere, copilul comunic cu mama lui i mama lui cu el. Cnd i este foame, el plnge, atunci cnd el este fericit, zmbete, atunci cnd mama lui l mbrieaz, el sime cldura ei, dragostea ei, astfel i ofer siguran i ncredere.Acestea sunt doar cteva exemple de comunicare ntre mama i copilul . Scopul acestei prezentri este de a evidenia aspectele caracteristice comunicrii, limbajului i vorbirii persoanelor cu sindrom Down.Voi prezenta un studiu de caz. Istoric Majoritatea informaiilor despre profilul cognitiv i dezvoltarea abilitilor cognitive ale persoanelor cu sindrom Down, care exist n literatura de specialitate, au fost obinute prin studierea copiilor i adulilor care au fost crescui n mediile nestimulative ale instituiilor. Majoritatea copiilor cu sindrom Down erau plasai n instituii speciale datorit credinei multor specialiti de la nceputul secolului trecut, c abilitile lor cognitive erau motenite iar mediul nu putea avea o prea mare influen asupra dezvoltrii lor. Astfel dizabilitatea mintal nu era un aspect care putea fi influenat prin educaie. Pn nu de mult, acest model de gndire a avut o mare influen asupra felului n care erau abordai copii cu deficiente mintale. Majoritatea copiilor cu sindrom Down erau clasificai ca needucabili, iar profesorii i educatorii ignorau n mare msur domeniul handicapului mintal. Astfel, cea mai mare parte a literaturii de specialitate timpurii a fost lsat n seama profesionitilor medicali. Istoric Este de neles de ce aceast literatur reflecta propriile opinii i interese ale acestor specialiti: se punea accent mai mult pe caracteristicile fizice i medicale, care erau importante pentru diagnosticare, i erau limitate i pesimiste n informaiile despre dezvoltarea cognitiv i social ale acestor persoane. Rareori se amintea faptul c o intervenie prin educaie ar putea aduce ameliorri n dezvoltare. Langdon Down ns aprecia, nc din secolul XIX, importana educaiei timpurii. El a specificat c persoanele cu sindrom Down:.sunt adesea capabile s vorbeasc; limbajul este dens i neclar, dar poate fi mbuntit printr-o schem bine direcionat a gimnasticii limbii. Facultatea de coordonare este anormal, dar nu ntr-un asemenea grad de deficient nct s nu poat fi ntrit. Prin educaie sistematic, o putere considerabil de manipulare poate fi obinut.

Istoric O dat cu trecerea anilor i schimbarea mentalitii si-a dovedit veridicitatea observaiilor sale, i este trist faptul c aceast parte a lucrrii sale a fost neglijat pn la jumtatea secolului trecut. Schimbarea mentalitii s-a produs astunci cnd specialitii au nceput s contientizeze importana necontestabil a mediului n dezvoltarea abilitilor cognitive i sociale. Cteva studii au comparat nivelul de dezvoltare cognitiv i social a copiilor cu sindrom Down care fuseser crescui n familie, cu cei instituionalizai. Toate aceste studii au demonstrat diferene clare. Copiii crescui acas de ctre familiile lor erau mult mai avansai n general, n toate ariile de dezvoltare, spre deosebire de cei instituionalizai. Lucrrile ulterioare au explicat i de ce: aceste instituii nu erau capabile s le ofere acelai nivel i calitate de atenie individual de care are nevoie un copil, i de care se poate bucura numai n snul familiei. Istoric Studiile ulterioare au evideniat de asemenea importana educaiei timpurii, preciznd c acei copii cu sindrom Down care au benificiat de educaie i stimulare timpurie erau cu mult mai avansai dect cei care nu au primit asemenea ajutor. nc din 1950 multe studii au artat c persoanele cu sindrom Down pot fi ajutate s nvee abiliti noi i adesea complexe care se presupuneau a fi depite pentru nivelul lor. ntrzierea mintal implic dezvoltarea lent i anevoias. n cazul acestor copii, aceast ntrziere poate fi observat din primele luni de via datorit faptului c bornele de dezvoltare, cum ar fi zmbitul, ntinderea dup jucrii, ezutul, mersul i aa mai departe, apar mai trziu dect n cazul copiilor obinuii. ntrzierea mintal poate fi ameliorat prin intervenia timpurie, prin educaie special i prin compensare.

Caracteristici FiziceFATA privit din fata, copilul cu sindrom Down are in mod normal o fata rotunda.Din profil fata tinde spre plat.CAPUL spatele capului este aproape aplatizat la cei mai multi dintre copii cusindrom Down. Aceasta trasatura mai este cunoscuta si sub numele de brahicefalie.OCHII la majoritatea copiilor si adultilor cu acest sindrom sunt usor oblici,inclinati in sus. Mai mult, uneori prezinta un pliu de piele vertical intre coltul interior al ochiului si baza nasului, care poate exista si la copii normali. In ambele cazuri el devine mai putin vizibil sau dispare odata cu inaintarea in varsta. Ochii pot avea pete galben deschis in jurul irisului. Aceste pete sunt numite petele Brushfield dupa doctorul englez Dr. T. Brushfield(1858-1937). Ele pot aparea si la ochii copiilor normali. De cele maimulte ori dispar dupa ce irisul devine maroniu. Ca si pliurile epicantice, nu influenteaza vederea. Caracteristici FizicePARUL la copiii cu sindrom Down este de obicei drept si moale.GATUL nou-nascutii cu sindrom Down pot prezenta piele in exces pe spatele gatului, care dispare odata cu inaintarea in varsta. Copiii mai mari sau adultii cu Down tind sa aiba gatul scurt si gros.GURA cavitatea lor bucala este usor mai mare decat la majoritatea copiilor si limba este usor mai lata. Aceasta combinatie determina ca uneori copii sa-si scoata limbaafara. Parintii pot interveni aici pentru a opri acest obicei, invatand copilul sa-si tina limba in gura de mic, folosind anumite proceduri speciale.

Caracteristici FiziceMAINILE tind sa fie late, cu degete scurte. Degetul mic uneori are decat o articulatie in loc de doua. El poate fi de asemenea usor inclinat spre celelalte degete, aceasta caracterisitica existand insa si in familii fara legatura cu sindromul Down. Este cunoscuta sub denumirea de clino-dictalie. Palma poate avea doar o linie (pliu) de-a lungul ei iar daca sunt doua, amandoua se pot extinde de-a lungul mainii. Amprentele pot avea anumite caracterisitici proprii. Nici una din aceste caracteristici nu afecteaza copilul, chiar daca el nu poate tine, prinde in mana la fel de bine fata de un copil normal.PICIOARELE tind sa fie scurte si groase si au un spatiu mai mare intre primul si urmatorul deget. Aceasta se poate asocia si cu un pliu scurt pe talpa, care incepe de la acest spatiu si merge cativa centimetri in spate. Caracteristici FiziceTONUSUL membrele si gatul copiilor cu sindrom Down au un tonus scazut, sunt hipotonice. Tonusul reprezinta rezistenta muschilor pentru a se misca cand sunt relaxati. Este diferit de puterea (forta) muschilor, care necesita contractia activa a muschilor. Forta musculara este de obicei normala la copiii cu sindrom Down. Tonusul scazut este mai pronuntat la unii copii fata de altii. El este cel mai scazut in primii ani de viata si se imbunatateste odata cu cresterea in varsta, astfel incat la adolescenta sau maturitate nu mai reprezinta o problema semnificativa.MARIMEA CORPULUI copiii cu sindrom Down de obicei cantaresc mai putin decat media la nastere. De asemenea si lungimea corpului la nastere este mai mica. In copilarie, ei cresc constant dar incet iar inaltimea lor ca adult este mai mica decat cea specifica familiei. Ea este limita de jos a inaltimii normale si este 145-168 cm la barbati si 132-155 cm la femei.

Caracteristici ale limbajului copilului cu Sindrom DownMajoritatea copiilor normali achiziioneaz 3-4 cuvinte pn la vrsta de 12 luni. Iar n urmtoarele ase luni mai pot nva nc foarte multe cuvinte. Apoi se poate observa o cretere semnificativ a numrului de cuvinte, iar copiii sunt capabili s lege mai multe cuvinte ntre ele. Muli dintre copiii cu sindrom Down vor achiziiona un numr redus de cuvinte pn n jurul vrstei de 12-18 luni. ns o cretere semnificativ a volumului vocabularului este posibil s nu apar pn la vrsta de cinci, ase ani. Astfel nia de dezvoltare se extinde. Pentru muli dintre copiii cu sindrom Down, se observ c C.I. este n declin, apoi urc o dat ce copilul ncepe s-i dezvolte abilitile de limbaj.Caracteristici ale limbajului copilului cu Sindrom Down Recuperarea limbajului este una dintre cele mai mari provocri n educaia copiilor i a persoanelor cu sindrom Down.aptitudinile lingvistice nu sunt pe picior de egalitate cu alte aptitudini cognitive ale acestora.dezvoltarea limbajului este mai lent, de multe ori rmne incomplet, nu toate componentele se dezvolt n acelai ritm.Una dintre cele mai importante caracteristici ale limbajului o reprezint diferenele ntre nelegere i capacitatea de exprimare. Copii cu sindrom Down nva incontient, morfologia, pe parcursul dezvoltrii limbajului;una dintre dificultile majore cu care se confrunt persoanele cu Sindrom Down este sintaxa, sensul, gramatica sau normele care reglementeaz forma limbajului: de exemplu, ordinea cuvintelor dintr-o propoziie, frazele complexe, interogatorii, etc.Pronumele, utilizarea formei de trecut sau acordul dintre subiect i predicat sunt unele dintre cele mai importante provocri. Persoanele cu Down au dificultati n a stabili contacte vizuale sau de a iniia sau susine o conversaie cu o alt persoanCaracteristici ale limbajului copilului cu Sindrom Down exist abilitati cognitive implicate n dobndirea limbajului ce sunt afectate la copii cu SindromDown: ele costau n incapacitatea de a face generalizri, memoria auditiv de scurt durat este afectat i nelegerea a ceea ce aud este mai lent, au dificulti n selectarea unui anumit cuvnt, i gndirea a