recuperare in cardiologie

Download recuperare in cardiologie

If you can't read please download the document

Post on 29-Jun-2015

1.302 views

Category:

Documents

18 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Curs nr. 1 Dupa OMS recuperarea cardio-vasculara reprezinta ansamblurile de masuri menite sa faca, sa mentina sau sa amelioreze capacitatea fizica,psihica si mentala, sociala pt. a reusi sa-si mentina un mod cat mai normal in societate. Pana in urma cu 50 ani se considera ca orice bolnav cardiac trebuie imobilizat la pat.In acest fel el devenea un bolnav handicapat.In acest fel bolnavii cardio-vasculari considerati handicapati greveau puternic starea economica si sociala a societatii.Studiile efectuate au demonstrat ca inactivitatea fizica si psihica afecteaza in continuare capacitatea fizica si psihica a individului, indiferent de natura si severitatea bolii cardio-vasculare. Alte studii au demonstrat ca unii pacienti cardio-vasculari care au efectuat efort fizic usor sau moderat si aveau un stil de viata activ, prezentau si o calitate a vietii crescuta si reuseau sa se integreze mai usor social, profesional sau familial. Inactivitatea fizica determina si deconditionarea pacientului.Capacitatea de efort este mult mai mica decat limita lui cardio-vasulara.In cazul acestor pacienti trebuiesc exploatat la maxim restantul functional.Se poate realiza prin programe de recuperare medicala.Programele de antrenament fizic, adaptate, controlate uneori monitorizate.Aceste antrenamente pot sa aiba un efect benefic crescandu-le toleranta la efort.Pe termen lung tensiunea arteriala are efect benefic si asupra metabolizmului glucidic, amelioreaza aceste tulburari,creste toleranta la glucide. Are efect si asupra artrozelor si asupra articulatiilor portante( glezna, picior, genunchi, sold).Efect benefic in osteoporoza.Efect benefic psihologic pedalajul amelioreaza circulatia periferica programul Burger.Exista o recuperare fizica, psihologica si metode de educatie sanitara sau cardiologie preventiva. Preventie : - primara: prevenirea factorilor de risc, ca pacientul sa nu se imbolnaveasca. -secundara: a facut boala preventie ca sa nu se agraveze. -tertiara: tratament de recuperare inclusiv combaterea factorilor de risc. Alte mijloace de recuperare: chirurgicala: by pass conoranian, cardiologie interventionala, tratament medicamentos. Metode de recuperare sunt:- medicina curativa -chirurgie -cardiologie inerventionala -efortul si antrenamentul fizic -expertizarea capacitatii de munca -institutii de plasament profesional sau social. Obiectivele recuperarii cardio-vasculare: -sa redea statutul psihologic

-sa previna deconditionarea si efectele negative ale repausului la pat -sa scada riscul bolilor coronarieni prin combaterea factorilor de risc,interzicerea fumatului prin educatia pacientului

1

-reechilibrarea tensiunii arteriale prin regim alimentar hiposodat, medicamente (calciu si betablocante). -reechilibrarea diabetului zaharat, medicatie insulino- terapie -combaterea dislipidemiilor -combaterea stresului emotional: psiho-emotional -ameliorarea functionalitatii nivelului de efort si simptomatologici -diminuarea costului ingrijirii prin reducerea duratei de tratament dar si de dozare -diminuarea/reducerea incapacitatii premature de munca -prevenirea asistentei varstinicilor cardiaci ulterior in diferite locatii Intial recuperarea s-a facut in angina pectorala stabila de efort ulterior infart miocardi acut in faza a-II-a (3-12 sapt.) apoi s-a extins la alte. Indicatiile recuperarii cardio-vasculare : -dupa infart miocardic acut -dupa by passul aorto-coronarian -angioplastia coronariana transluminara -dupa valvulopatii operate sau neoperate -dupa cardiopatii congenitale -dupa transplantul cardiac -in HTA sau cardiopatie hipertensiva -in arteriopatii combinat cu fizioterapia -in tulburari de ritm -in veno-patii -recuperarea varstnicului cardiac -recuperarea in insuficienta cardiaca ( apare cu edeme, durere, dispnee) Echipa complexa de recuperare: -medic cardiolog -medic recuperator -fiziokinetoterapeuti -asistenta medicala specializata in recuperare cardio-vasculara

2

Dotari specifice pt.antrenamentul fizic (cicloergometru pt. membrele superioare si inferioare,cicloergometrele pt. mese, aparatul de vaslit (efort izomertic ), covor rulant,hidrokineto (spre afarsitul fazei a-II-a),activitati profesionale,prin activitati ale vietii zilnice, prin activitati recrutate. Aparate de urgenta: in caz de accidente sau incidente ex.oxigen pe masca,SEE.Spre sfarsitul fazei aII-a sunt jocurile sportive la nivel necompetitional.Se desfasoara in mediu spitalicesc, ambulator sau la domiciliul pacientului, sanatorii de recuperare. Exista un -program informal ( spre toate tipurile bolii si antrenament fizic in cluburile coronarienilor sau pe terenurile de sport, aceste antrenamente sunt nesupravegheate pt. pacientii cu risc scazut). -program formal cu educatie medicala +program de antrenament supravegheat dar fara monitorizare -program formal cu educatie medicala + antrenament supravegheat + monitorizare ECG(la pacientii cu risc crescut cu modificari ECG) Perioada: 8-12 saptamani -faza I-a : 2- 3 sapt. -o sapt. Intermediara -faza a- II-a de recuperare: 4- 12 sapt. Debut 24-48 ore dupa un eveniment cardio-vascular sau in caz de infart miocardic acut in momentul inceperii convalescentei. Obiective:- sa masuram nivelul efortului la sfarsitul perioadei de reabilitare comparativ la nivelul inceperii in perioada de antrenament fizic( test de efort la inceputul si la sfarsitul perioadei) La sfarsitul fazei a-II-a se va face evaluarea capacitatii profesionale ( conditiile stresul de la locul de munca). Curs nr. 2 Adaptarea la efort al individului sanatos Efortul fizic este de doua feluri:- efort dinamic:- exista contractii izotonice -efort static:- complica contractii izometrice In contractii izometrice contractia fibrelor alterneaza cu perioadele de relaxare al musculaturii.In efortul static sau izometric contractia este sustinuta pe tot timpul efortului rezulta contractii izometrice nu dureaza mult(6 sec).In contractia izometrica fluxul sanguin este recomandat sa se realizeze in aerobioza.Daca contractia depaseste 70% se poate ajunge la anarobioza (trebuie evitata). Efortul aerobic se realizeaza prinoxidarea glucozei a acizilor grasi liberi, aminoacizi,se produc fosfatii macroalgici care realizeaza energia necesara. Pentru asigurarea cresterii consumului de oxigen se poate realiza prin : 3

-mecanisme centrale -mecanisme periferice La individul sanatos intervin amandoua, ambele.La pacientii coronarieni intervin mecanismele periferice. Mecanismele periferice de adaptare la efort: - vasodilatatia arteriala

- cresterea extractiei de oxigen din sange de catre muschi - vasoconstrictia arteriolara in restul organismului la nivelul musculaturii in inactivitate si in sistemul venos. 1.Vasodilatatia arteriolara musculara -in momentul initierii efortului se elebereaza o substantacu efect vasodilatator la nivelul arteriolelor numita ADENOZINA care anihileaza tonusul crescut de la nivel muscular. -se produce astfel vasodilatatie arteriolara si scaderea tonusului,sfincterelor precapilare, creste circulatia la nivelul muschilor,capacitatea sistemului capilar creste de 4 ori in efort fata de repaus. -alte substante de vasodilatatie: adrenalina, acetilcolina, ionii de potasiu , de hidrogen, acidul lactic si CO2. 2.Cresterea extractiilor de oxigen a)- in repaus extractia de oxigen din muschi este de 20% -in efort extractia de oxigen creste la 80 %, crescand consumul de oxigen de pana la 60% -cresterea extractiei se mai poate realeza prin cresterea patului capilar de 400-600 m patrati. -in efort capilarele se deschid b)- acidoza tisulara prin deplasarea la dreapta prin disocierea curbei de oxihemoglobina c)-cresterea debitului cardiac sistolic duce la cresterea debitului arteriolar si la cresterea presiunii de perfuzie . cresterea DS rezulta cresterea DA+ cresterea PP -sistemul venos se contracta prin efectul nonadrenalinei prin muschii aflati in inactivitate, deviind cresterea debitului cardiac spre muschii in activitate. Pompajul contractiilor musculare amelioreaza si fluxul venos.Debitul cardiac:-contractilitatea -prin presarcina-presiunea de umplere a.... -prin postsarcina rezistenta la contractia ventriculului stang DC=FCxDS Debitul cardiac este egal cu frecventa cardiaca ori debitul sistolic. Debitul muscular in repaus este de 3-4 ml de sange 100g tensiunea musculara/min. In efort creste la 60-80ml/100g/min.Necesar pt. productie de energie pt.contractie DC=5-5,5l/min 4

La sedentar in efort creste la 23l cele centrale.La sportiv in efort creste la 30l a)frecventa cardiaca peste frecventa cardiaca maximala determina o umplere ventriculara scazuta,diminuarea debitului sistolic, diminuarea fluxului coronarian cu diminuarea aportului de oxigen la miocard si scaderea contractilitatii. FC maximala=220 varsta in ani la barbati 210 varsta in ani la femei In general la pacientii cardiaci se merge pana la 70-80% din frecventa cardiaca maximala b) cresterea debitului sistolic - in efort apare o hipersimpatomie Tonusul simpatic cresterea fractie de ejectie=evidentiaza functia sistolica a ventriculului Prin vasodilatatie periferica postsarcina este mai mica.Contractia musculara in presarcina creste umplerea ventriculului este mai buna , debitul sistolic creste.La sportivul de performanta in ortostatism are loc o crestere a intoarcerii venoase.Are loc o hipertrofie miocardica,creste rezerva de contractilitate a inimii.Hipertrofia miocardica provoaca o ischemie miocardica care scade capacitate de efort. Pt.cresterea consumului de oxigen muschiul inimii trebuie sa se contracte mai mult =produsul dintre frecventa cardiaca x tensiunea arteriala sistolica (dublu produs). Cresterea VO2=FCxTAS VO2=240 ml repaus VO2=3,4-5l efort Debitul coronarian creste de la 60-80ml /100g/min -creste la 240ml/100g/min Cresterea debitului coronarian se realizeaza prin vasodilatatie si prin cresterea debitului sistolic. Costul ventilatiei este mai crescut in cazul bolnavului cardiac si in special al pacientilor cu insuficienta cardia