Recunoasterea, Evaluarea si Controlul Activelor Circulante

UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, ADMINISTRATIVE SI JURIDICE

SPECIALIZAREA MASTER IN CONTABILITATE MANAGERIALA SI AUDIT CONTABIL

LUCRARE DE DISERTATIE

RECUNOASTEREA, EVALUAREA SI CONTROLUL ACTIVELOR CIRCULANTE IN SPIRITUL STANDARDELOR INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

COORDONATOR STIINTIFIC

PROF. DR. FIRESCU VICTORIA

ABSOLVENT

PITESTI

2007

CUPRINS

Cap. I. Tratamentul contabil al activelor circulante in spiritul standardelor internationale pg

1.1. Structuri privind activele circulante 2

1.2. Recunoasterea, inregistrarea si evaluarea stocurilor conform IAS 2.. 4

1.3. Tratamentul contabil al serviciilor prestate , constructiilor conform IAS 11. 15

CAP.II. Prezentarea societatii ALP INVEST CONSTRUCT SRL Pitesti

2.1.Obiect de activitate 25

2.2.Managementul firmei 28

2.3.Organigrama.. 31

Cap. III. Studiu de caz.. 32

Cap. IV. Concluzii. 49

Bibliografie. 51

Cap. I. Tratamentul contabil al activelor circulante in spiritul standardelor internationale

1.1. Structuri privind activele circulante

Activele circulante reprezinta ansamblul elementelor patrimoniale care luate individual, datorita destinatiei si naturii lor, nu au vocatia sa ramana durabil in intreprindere, cu exceptia acelor legate de particularitatile ei ( ciclu lung de fabricatie ).Starea de fungibilitate a activelor circulante este compensata de reinnoirea continua a operatiilor legate de ciclul de aprovizionare, de productie si de comercializare a bunurilor si serviciilor.

Aceasta reinnoire antreneaza in permanenta diferite componente ale activului circulant ( stocuri, avansuri acordate furnizorilor, creante ). Din punct de vedere economic si financiar, activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica, ele schimbandu-si forma materiala si utilitatea ( marfa, creante, bani).

Activele circulante mai sunt denumite si active curente. Ele cuprind toate activele de exploatare si cele de trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an: stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura, creante, investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.

Pentru analiza eficientei utilizarii activelor circulante, se pot folosi urmatorii indicatori:

numarul de rotatii;

durata medie in zile a unei rotatii;

cifra de afaceri la 1000 lei active circulante;

profitul brut sau net la 1000 lei active circulante;

necesarul relativ de active circulante la 1000 lei cifra de afaceri.

Analiza situatiei financiare si patrimoniale reprezinta un adevarat barometru al intregii activitati a intreprinderii, ceea ce impune publicarea bilantului si a contului de profit si pierderi, in vederea furnizarii unor informatii corecte si reale tuturor partenerilor de afaceri, investitorilor, creditorilor sau institutiilor financiare ale statului, cat si pentru efectuarea unor analize diagnostic cu caracter partial sau global privind evolutia performantelor economico financiare ale firmei.

1.2. Recunoasterea, inregistrarea si evaluarea stocurilor conform IAS 2

Descrierea tratamentului contabil al stocurilor in sistemul costului istoric. Standardul ofera indicatii referitoare la recunoasterea valorii stocurilor la data bilantului, determinarea costului stocurilor si recunoasterea cheltuielilor cu stocurile, considerand orice inregistrare la valoarea realizabila neta.

De asemenea, Standardul ofera indicatii referitoare la procedeele practice de determinare a costului stocurilor.

IAS 2 se aplica pentru contabilizarea tuturor stocurilor reflectate in situatiile financiare intocmite in sistemul costului istoric, cu exceptia:

productiei in curs de executie obtinuta in cadrul contractelor de constructie, inclusive celor de prestari de servicii direct legate de acestea ( IAS 11 Contracte de constructie);

instrumentelor financiare ( IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare);

stocurilor de produse agricole, forestiere, minereuri care apartin producatorilor atunci cand sunt evaluate la valoarea realizabila neta, pe baza unor practici specifice fiecarui sector in parte.

Stocurile sunt active:

detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

in curs de productie pentru a fi vandute in perioadele urmatoare;

sub forma de materii prime si materiale consumabile, folosite pentru productia unor bunuri sau pentru realizarea unor servicii.

Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile estimate necesare vanzarii.

Valoarea justa este suma pentru care ar putea fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, intre parti interesate, in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective.

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.

Aceste costuri pot fi:

Costurile de achizitie a stocurilor care cuprind pretul de cumparare, taxe de import si alte taxe ( cu exceptia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale), costuri de transport, manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de produse finite, materiale si servicii. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achizitie.

Costurile de achizitie pot include diferentele de curs valutar care au aparut direct din achizitionarea recenta de bunuri facturate in valuta doar in acele cazuri rare care sunt permise prin tratamentul alternativ prevazut de IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar. Aceste diferente de curs valutar se limiteaza doar la acelea care au rezultat dint-ro depreciere monetara accentuata impotriva careia nu exista nici un mijloc practic de acoperire a riscului si care afecteaza datorii care nu pot fi deconectate, rezultate din achizitia recenta a stocurilor.

Costurile de prelucrare a stocurilr includ costurlie direct aferente unitatilor produse, cum ar fi costurile ci manopera directa. De asemenea, ele includ si alocarea sistematica a regiei de productie, fixa si variabila, generata de transormarea materialelor in produse finite. Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. Regia variabila de productie consta in acele costuri indirecte de productie care variaza direct proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt costurile indirecte cu materiile prime si materialele si cu forta de munca.

Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitatii normale de productie. Capacitatea normala de productie este productia estimata a fi obtinuta, in medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane, in conditii normale, avand in vedere si pierderea de capacitate rezultata din intretinerea planificata a echipamentului. Nivelul actual de productie poate fi folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea normala.

Valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati de produs se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. Regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala in perioada in care a aparut. In exercitiile in care se inregistreaza o productie neobisnuit ( anormal) de mare, valoarea regiei fixe allocate fiecarei unitati de produs este diminuata, astfel incat stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor. Regia variabila este alocata fiecarei unitati de produs pe baza folosirii reale a facilitatilor productive.

Un proces de productie poate aduce la obtinerea simultana a mai multor produse. Este cazul, de exemplu, al produselor cuplate sau in cazul in care un produs este principal si altul este un produs secundar. Atunci cand costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs in parte, acesta se aloca pe baza unei metode rationale, aplicate cu consecventa.Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vanzare relativa pe fiecare produs, fie in stadiul de productie in care produsele devin identificabile, fie in momentul finalizarii procesului de productie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativa. In aceste cazur, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabila neta si aceata valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabila a produsului principal nu difera in mod semnificativ fata de costul sau.

Alte costuri se includ in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent. De exemplu, poate fi adecvata includerea in costul stocurilor a regiilor sau costul produselor destinate animitor clienti.

Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:

Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normele admise;

Cheltuieli de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;

Regii generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si in locul in care se gasesc in prezent; si

Costuri de desfacere.

Costul stocurilor unui prestator de servicii consta, in primul rand, din manopera si din alte costuri legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusive personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. Costurile cu personalul angajat in activitatea de desfacere si administratie nu se include, ci sunt recunoascute drept cheltuieli in perioada in care au loc.

Diverse tehnici de masurare a costurilor, cum sunt metoda costului standard sau metoda pretului cu amanuntul, pot fi folosite pentru simplificare, daca se considera ca rezultatele acestor metode aproximeaza costul. Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile actuale.

Metoda pretului cu amanuntul este adesea folosita in comertul cu amanuntul pentru a masura costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda de determinare a costului. Costul bunurilor vandute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Procentajul marjei brute utilizat ia in consuderare stocurile al caror pret a fost redus sub pretul de vanzare initial.

Adesea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament.

Costul acestor stocuri care nu sunt de obicei fungibile si al acelor servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinate prin identificarea specifica a costurilor individuale.

Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indifferent daca au fost cumparate sau produse.

Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente care sunt, de regula, fungibile. In aceste cazuri, metoda care permite selectarea acelor elemente ce raman in stoc este metoda primul intrat primul iesit ( FIFO ) sau metoda a costului mediu ponderat (CMP ).

Metoda primul intrat primul iesit ( FIFO ) presuoune ca primele elemente cumparate sunt cele care se si vand primele si, prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele cumparate sau produse cel mai recent.

Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) calculeaza costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa receptia fiecarei intrari, in functie de circumstantele in care se gaseste intreprinderea.

Tratamentul contabil alternativ, respectiv metoda ultimul intrat, primul iesit ( LIFO ) nu mai este permisa de noua varianta IAS 2.Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat in conditiile normale de activitate, diminuat cu costurile necesare finalizarii lor, precum si cu costurile de vanzare.

Costul stocurilor nu este recuperabil daca aceste stocuri au suferir deteriorari, au fost uzate moral integral sau partial sau preturile lor de vanzare s-au diminuat.

Practica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pana la valoarea realizabila neta, este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.

De obicei, stocurile sunt diminuate pana la valoarea realizabila neta element cu element. In unele cazuri poate fi mai adecvata gruparea elementele similare sau conexe. Acesta poate fi cazul unor elemente de stoc care apartin aceleiasi game de produse care au scopuri sau utilizari similare, stocuri care sunt produse sau comercializate in aceeasi zona geografica, etc.

Estimarea valorii realizabile nete se bazeaza pe cele mai credibile dovezi in momentul in care are loc estimarea valorii stocurilor si trebuie sa ia in considerare fluctuatiile de pret si de cost care sunt direct legate de evenimentele care au intervenit dupa finele perioadei, in masura in care aceste evenimente confirma conditiile existente la sfarsitul perioadei.

Estimarea valorii realizabile nete ia in considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile sunt detinute. Astfel, valoarea realizabila neta a stocurilor ce urmeaza a fi livrate in baza unor contracte ferme pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii este pretul stabilit contractual. In situatia in care cantitatea contractata este mai mica decat cantitatea detinuta, valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vanzare practicate pe piata.

Valoarea materialelor si a consumabilelor folosite in productie nu este diminuata sub cost daca se estimeaza ca produsele finite in care urmeaza sa se incorporeze vor fi vandute pentru un prt mai mare sau egal cu costul lor. In caz contrar, costul materialelor aferente se diminueaza pana la valoarea realizabila neta.

Pentru fiecare perioada ulterioara se efectueaza o noua valoare a valorii realizabile nete. Daca aceste conditii care au determinat decizia de a diminua valoarea realizabila neta au incetat sa mai existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel incat noua valoare contabila a stocului sa fie egala cu cea mai mica valoare dintre valoarea de intrare si valoarea realizabila neta revizuita.

tunci cand stocurile sunt vandute, valoarea contabila a stocurilor trebuie recunoscita ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunzator. Valoarea oricarei diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile de stocuri terbuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau pierderea de valoare. Valoarea oricarei stornari a diminuarii valorii stocurilor ca urmare a unei cresteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care a avut loc stornarea.

Procesul de recunoastere ca o cheltuiala a valorii stocurilor vandute duce la conectarea costurilor la veniturile din activitatea curenta.

Stocurile incorporate intr-un alt activ imobilizat realizat in regie proprie sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de viata a acelui activ.

Situatiile financiare trebuie sa prezinte cel putin urmatoarele informatii:

Politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite pentru determinarea costului;

Valoarea contabila totala a costurilor si valoarea contabila a categoriilor de stocuri, grupate intr-un mod adecvat intreprinderii;

Valoarea contabila a acelor stocuri care au fost evaluate la valoarea realizabila neta;

Valoarea oricaror stornari ale diminuarilor valorii stocurilor;

Circumstantele sau evenimentele care au dus la aparitia unor astfel de stornari ale diminuarii valorii stocurilor;

Valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.

Informatiile privind valoarea contabila a diverselor categorii de stocuri, precum si dimensiunea modificarilor acestor active sunt utile beneficiarilor situatiilor financiare. Cele mai intalnite clasificari ale stocurilor cuprind : marfuri, materii prime, materiale, productia in curs si produse finite. Stocurile unui prestator de servicii pot fi descrise ca productie in curs de executie.

Situatiile financiare trebuie sa prezinte una dintre urmatoarele informatii:

costul stocurilor recunoscut ca o cheltuiala in cursul perioadei;

costurile de exploatare imputabile veniturilor din activitatile curente, clasificate dupa natura lor recunoscute ca o cheltuiala in cursul perioadei.

Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuiala in cursul perioadei consta in acele costuri care fusesera incluse in evaluarea stocurilor vandute, regia de productie nealocata si valoarea anormala a costurilor de productie a stocurilor.

1.3. Tratamentul contabil al serviciilor prestate, constructiilor conform IAS 11

Obiectivul acestui standard este de a descrie tratamentul contabil pentru contabilizarea contractelor de constructii.

Principala problema a contabilizarii contractelor de constructii o reprezinta alocarea veniturilor si cheltuielilor contractuale in perioadele contabile la care se refera. Acest standard stabileste, printre altele, criteriile de recunoastere pentru determinarea perioadei in care veniturile si cheltuielile trebuie recunoscute in contul de profit si pierdere.

IAS 11 , indica faptul ca acest standard trebuie aplicat in contabilizarea contractelor de constructii in situatiile financiare ale antreprenorilor. Standardul se aplica atat contractelor pe termen scurt, cat si a celor pe termen lung.

Principalii termeni utilizati in acest standard:

Un contract de constructie este un contract negociat in mod particular pentru constructia unui activ sau a unei combinari de active care se afla intr-o stransa relatie sau interdependenta in ceea ce priveste proiectarea, tehnologia si functionarea sau scopul ori utilizarea lor finala.

Un contract cu pret fix este acel contract de constructie in care antreprenorul este de acord cu un pret contractual fix sau cu o rata fixa pe unitatea de produs finit, care in unele cazuri poate fi supusa unor clauze de indexare a pretului.

Un contract cost plus este acel contract de constructie in care antreprenorul recupereaza costurile permise sau definite expres in contract, plus un procent din aceste costuri sau un onorariu fix.

Trebuie mentionat, de asemenea, faptul ca unele contracte de constructii pot contine caracteristici aferente, atat contractelor cu pret fix, cat si ale contractelor cost plus.

Veniturile contractuale trebuie sa cuprinda:

Valoarea initiala a veniturilor convenite in contract;

Modificarile in lucrarile contractuale, revedincarile si platile de stimulare:

- in limita sumei probabil de a fi primita;

- ce se pot evalua in mod credibil.

Modificarile contractuale sunt ordine de schimbare date ( exemplu: dispozitii de santier ) de actre beneficiar. O astfel de modificare poate avea drept rezultat o crestere sau descrestere a venitului contractual.

Revendicarile sunt sume pe care antreprenorul incearca sa le colecteze, de la beneficiar sau de la un alt tert, drept despagubire pentru costurile neincluse in pretul contractului.

Platile de stimulare sunt sume suplimentare platite antreprenorului in cazul in care standardele de performanta specificate sunt atinse sau depasite ( spre exmplu o plata suplimentara pentru incheierea in avans a lucrarii ).

Costurile contractuale trebuie sa cuprinda:

Costurile directe aferente contractului specific;

Costurile atribuibile activitatii contractului, in general, si care pot fi alocate contractului;

Alte astfel de costuri specificate in contract si de care raspunde beneficiarul in termenii respectivului contract.

Costurile directe aferente contractului specific includ urmatoarele:

Costurile salariale ale personalului de pe santier, inclusive supravegherea pe santier;

Costurile materialelor utilizate pentru realizarea constructiei;

Cheltuiala cu amortizarea instalatiei tehnice si a echipamentului folosit pentru realizarea activului sau activelor stipulate in contractul de constructii;

Costurile aferente transportului instalatiei tehnice, a echipamentelor si a materialelor necesare realizarii contractului la si de la santier;

Costurile cu inchirierea utilajelor necesare realizarii contractului, in cazul in care societatea nu dispune de astfel de utilaje si la inchiriaza de la terti pentru acest scop;

Costurile proiectarii si ale asistentei tehnice direct aferente contractului;

Costurile estimate ale rectificarii si garantarii muncii, inclusiv costurile de asigurare prevazute;

Costurile care sunt atribuibile activitatii contractului, in general, si care pot fi alocate contractelor specifice conform IAS 11 includ urmatoarele:

Costurile cu asigurarile;

Costurile proiectarii si asistentei tehnice care nu sunt in mod direct aferente contractului specific;

Costurile indirecte de constructie.

Aceste costuri trebuie allocate utilizand metode sistematice si rationale care sunt aplicate in mod consecvent tuturor constructorilor cu caracteristici similare. Alocarea trebuie sa se bazeze pe nivelul normal al activitatii de constructie.

Costurile care sunt suportate de beneficiar conform termenilor contractuali pot include cateva costuri generale de administratie si de dezvoltare, pentru care rambursarea este specificata in termenii contractului.

Costurile care nu sunt atribuibile activitatii contractului sau care nu pot fi alocate acestuia vor fi excluse din costul contractului de constructie. Astfel de costuri conform IAS 11 includ:

Costurile generale si de administratie pentru care rambursarea nu este specificata in contract;

Costurile de vanzare;

Costurile de cercetare si dezvoltare pentru care rambursarea nu se specifica in contract;

Deprecierea acelor utilaje, instalatii si echipamente care nu sunt folosite pentru realizarea contractului analizat.

Cerintele acestui standard se aplica in mod separat fiecarui contract de constructii. Totusi pentru a reflecta substanta unui anumit contract sau grup de contracte, in anumite circumstante, antreprenorul trebuie sa aplice acest standard in mod separat componentelor identificabile ale contractului sau ale unui grup de contracte.

Atunci cand un contract este subiectul unui numar de active, constructia fiecarui activ trebuie sa fie tratata ca un contract separat de constructii daca:

Au fost facute propuneri separate pentru fiecare activ in cadrul contractului;

Fiecare activ a fost supus unei negocieri separate, iar antreprenorul si beneficiarul au fost capabili sa accepte sau sa respinga acea parte aferenta fiecarui activ; si

Costurile si veniturile aferente constructiei fiecarui activ pot fi identificate.

O alta situatie des intalnita poate fi aceea in care un beneficiar solicita antreprenorului constructia unui activ suplimentar. In acest caz activul suplimentar va trebui sa fie tratat ca un contract separat de constructii daca urmatoarele conditii sunt intrunite:

Pretul acestui activ este negociat fara a se lua in considerare pretul contractului initial; sau

Activul suplimentar difera semnificativ ca proiectare, tehnologie sau in functie de activul sau activele aflate sub incidenta contractului initial.

Venitul contractual trebuie sa fie evaluat la valoarea justa a platii sau care poate fi primita. Trebuie de asemenea de retinut faptul ca evaluarea venitului contractual este afectata de multitudinea incertitudinilor vare depind de profilul evenimentelor ulterioare. De aceea evaluarile facute de antreprenor trebuie revizuite pe masura ce apar evenimente noi si incertitudinile sunt rezolvate.

In ceea ce priveste costurile, trebuie mentionat faptul ca

in costurile contractuale sunt incluse costurile aferente unui contract pentru perioada de al inceputul contractului si pana la terminarea acestuia, precum si costurile asumate in clauzele de asigurare a contractului daca acestea pot fi identificate separat si evaluate in mod credibil.

Daca anumite costuri asumate in contract au fost efctuate si recunoscute ca si cheltuiala in perioada anterioara obtinerii contractului, ele nu mai fac parte din costurile contractuale.

Conform IAS 11, costurile si veniturile contractuale trebuie recunoscute ca si costuri si venituri de referinta pentru stadiul final al activitatii contractuale numai atunci cand rezultatul unui contract de constructie poate fi estimet in mod credibil.

Este foarte important de mentionat si retinut faptul ca o pierdere preconizata a se realiza in cadrul contractului de constructii, trebuie asimilata imediat unei cheltuieli.

Aceasta metoda ( cunoscuta sub denumirea de metoda de definitivare ) are la baza conceptul potrivit caruia, din punct de vedere economic, lucrarile realizate pe baza unui contract de constructii sunt in fapt o vanzare continua ( un transfer al dreptului de proprietate ) ce se realizeaza pe masura evolutiei lucrarilor.

In acest fel, situatiile financiare ale unei societati vor prezenta mai clar si la momentul oportun tranzactiile ce au avut loc in decursul unei perioade comparativ cu situatiile financiare ce folosesc metoda contractului finalizat. Metoda contractului finalizat impune ca veniturile sau cheltuielile sa nu fie inregistrate pana la finalizarea contractului. Aceasta metoda nu este permisa de IAS 11.

IAS 11 nu specifica in mod expres o anumita metoda referitoare la determinarea stadiului de finalizare, de executie, a unui contract de executie, insa specifica faptul ca acesta poate fi determinat in mai multe moduri. Ideea principala este aceea ca societatea antreprenoare trebuie sa utilizeze acea metoda, acei indicatori care masoara sau estimeaza cel mai relevant munca efectuata pentru contractele de constructii existente. In functie de natura contractelor de constructii incheiate de societatea antreprenoare, putem avea:

Indicatori aferenti intrarilor care se bazeaza pe estimarea tehnica a muncii deja efectuata ( de exemplu: numarul de ore lucrate, numarul de ore utilizare masini, cantitatea de materiale utilizate sau cheltuielile contractuale efectuate ). In cazul in care unul dintre acesti indicatori este utilizat, este recomandata utilizarea metodei bazate pe costuri.

Indicatori aferenti iesirilor prin care se evalueaza stadiul de executie fizic al contractelor de constructii ( de exemplu: numar de bucati executate sau livrate, metri de teava livrata ). In cazul in care unul dintre acesti indicatori este utilizat, este recomandata utilizarea metodei bazata pe venituri.

Procentajele astfel obtinute prin una din metodele anterioare este pe urma aplicat asupra profitului total estimat pentru a determina profitul atribuibil contractelor de constructii.

In cazul contractelor de constructii cu pret fix, rezultatul unui contract de constructie poate fi estimat credibil, conform IAS 11, numai atunci cand toate conditiile urmatoare sunt satisfacute:

Venitul contractual total este evaluat in mod credibil;

Este posibil sa fie generate beneficii economice aferente contractului catre antreprenor;

Costurile contractuale evidentiate la data bilantului, atat cele necesare derularii, cat si cele din faza finala, sunt evaluate in mod credibil;

Costurile aferente contractului de constructie pot fi identificate in mod clar si pot fi credibil evaluate astfel incat ele sa poata fi comparate cu estimarile facute intr-o faza precedenta.

In cazul contractelor de constructii cost plus rezultatul unui contract de constructie poate fi estimat credibil, conform IAS 11, numai atunci cand toate conditiile urmatoare sunt satisfacute:

-Este posibil ca intreprinderea antreprenoare sa beneficieze de

profiturile economice aferente contractului de constructie;

-Costurile contractuale pot fi in mod clar identificate si evaluate, indiferent daca sunt sau nu rambursabile.

Recunoasterea veniturilor si a cheltuielilor contractuale prin referinta la stadiu final de executie a contractului este de cele mai multe ori vazuta ca o parte importanta a metodei de definitivare a unui contract. Conform acestei metode, veniturile contractuale se recunosc in contul de profit si pierdere in perioadele contabile in care munca a fost prestata. Costurile contractuale se recunosc in contul de profit si pierdere in perioadele contabile in care s-a prestat activitatea la care se refera.

Stadiul de executie al contractului poate fi determinat in mai multe moduri:

Procentul costurilor contractuale aferente muncii prestate din costurile contractuale total estimate

Studii asupra muncii prestate

Procentul fizic al muncii prestate din total munca de prestat

Platile intermediare si avansurile primite de al clienti nu reflecta stadiul contractului in cele mai multe cazuri.

Cap.II. Prezentarea societatii SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL PITESTI

2.1.Obiect de activitate

SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL cu sediul in Pitesti, str. Dobrogeanu Gherea nr.2-4, s-a infiintat ca societate comerciala cu raspundere limitata, prin desprinderea din SC ALPROM SA in februarie 2000.

Obiectivul principal al activitatii societatii il constituie Constructii de cladiri si lucrari de geniu.

SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL este o societate romaneasca cu capital integral privat, avand un numar de 1272 parti sociale, cu o valoare nominala a partii sociale de 100 lei.

SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL Pitesti a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie Arges Oficiul Registrul Comertului, sub nr. J03/49/2000 avand codul unic de inregistrare 12664983 cu atributele fiscale: RO.

SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL dispune de personalul, materialele, mecanizarea si know how ul necesare executarii unei largi varietati de obiective de constructii, respectand conditiilie impuse de proiectele de executie, indiferent de gradul lor de complexitate. Societatea are in dotare spatii de inchiriat, calculatoare, IFRON, Dacia papuc, motocompresor, betoniera BL 500.

Angajatii si managementul sunt cele mai importante bunuri ale societatii.

Criteriile de baza ale politicii privind angajarea personalului sunt experienta din punct de vedere al vechimii in munca si al complexitatii lucrarilor executate anterior, gradul de calificare in specializare, cunostintele profesionale complementare.

Preocuparea constanta este raportul calitate performanta pret, seriozitate si promptitudine, ceea ce a condus la consolidarea cu fiecare an a imaginii societatii, mentinerea si extinderea clientilor cu fiecare an.

In vederea mentinerii nivelului calitativ al prestarilor organizatiei, societatea are implementat un sistem de management al calitatii conform prevederilor standardului ISO 9001: 2000.

Prin natura contractelor executate pana in prezent, necesarul de materiale a variat calitativ si cantitativ, ceea ce a facut ca partenerii la care s-a apelat sa fie, ca tipologie, variati. Maniera de derulare a contractelor pana in prezent face ca relatiile de afaceri intre societate si furnizori sa fie grevate de o suma de facilitati si avantaje fata de clientii obisnuiti ( preturi avantajoase, livrari regulate, forme de plata mai putin impovaratoare, etc.)

Competitia acerba, ca rezultat al integrarii pietei, cat si cresterea complexitatii lucrarilor de constructii, lasa loc doar celor care sunt capabili sa garanteze aplicarea unui program viabil de crestere a calitatii. Ridicarea nivelului calitatii este unul din scopurile societatii, consecinta logica a ambitiei de a satisface exigentele partenerilor.

2.2.Managementul firmei

Managementul societatii este asigurat de profesionisti din domeniul constructiilor, principalele resurse pe care s-a bazat hotararea de construire a societatii fiind experienta in lucru pe santierele din Romania, bunele relatii profesionale cu ceilalti participanti la piata specifica si capacitatea de a concretiza idei si concepte pe o piata in dezvoltare.

Lucrari importante:

amenajari interioare

grupuri de uscare

grupuri de aburire

zugraveli exterioare si amenajari interioare

constructie hala productie

etc.

Furnizori importanti:

ALVVIMAR COM SRL pentru materiale de constructii;

PROG SM 2000 pentru materiale de constructii pentru amenajari interioare;

STEFANO COM materiale de constructii pentru amenajari interioare;

Etc.

Implementarea sistemului de management in cadrul SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL , constituie o decizie strategica a organizatiei pentru satisfacerea tuturor partilor interesate, la baza careia se regasesc:

cerintele explicite si implicite ale clientilor

obiectivele strategice

serviciile furnizate

procesele utilizate.

Sistemul de management implementat in cadrul SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL constituie rezultatul identificarii proceselor specifice activitatilor desfasurate si succesiunii si interactiunii acestor procese. Procesele necesare sistemului de management in cadrul SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL sunt:

a ) procese de management ce se refera la activitati de:

- analiza a tuturor proceselor din organizatie;

planificare a tuturor proceselor prin stabilirea:

obiectivelor cuantificabile pe fiecare nivel ierarhic;

termenului de realizare a obiectivelor;

responsabilitatilor pentru ducerea la indeplinire a obiectivelor propuse;

procese referitoare la managementul resurselor ce privesc activitati de alocare si gestionare a resurselor umane, materiale si financiare necesare pentru realizarea produselor si serviciilor furnizate de organizatie clientilor sai;

procese de realizare a produsului si furnizarii de servicii ce se refera la activitatile de:

ofertare / contractare referitoare la executarea lucrarilor de constructii civile si industriale, agrozootehnice, edilitare, hidrotehnice si imbunatatiri funciare;

aprovizionare cu materii prime si materiale pentru procesul de realizare a lucrarilor de executie contractate;

planificare si executie efectiva, inclusiv elaborarea planurilor calitatii cand este cerut de client.procese de masurare si monotorizare referitoare la:

satisfactia clientului in scopul imbunatatirii calitatii executiei lucrarilor de constructii;

produs, proces ( activitati de inspectie si control la receptia materialelor, pe fluxul desfasurarii proceselor, precum si activitati de evaluare a sistemului de management audit intern).

2.3.Organigrama

Organigrama prezinta schematic relatiile pe verticala si orizontala intre subdiviziunile organizatorice ale organizatiei, fiind aprobata de Directorul General.

Regulamentul de Ordine Interioara prezinta reglementarile referitoare la responsabilitatile si relatiile de munca, disciplina, protectia muncii si a mediului, norme interne sau de conduita. Regulamentul de Ordine Interioara este aprobat de DirectorulGeneral.

Fisele posturilor reprezinta experienta, competentele, atributiile si responsabilitatile cerute pentru fiecare post. Aceste fisele posturilor sunt elaborate de sefii de compartimente si aprobate de Directorul General.

Cap.III. Studiu de caz

SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL, Pitesti, isi are organizata contabilitatea in concordanta cu standardele romanesti de contabilitate ( SRC ) si cu principiile si practicile contabile cerute de legislatia romana in vigoare. Situatiile financiare au la baza inregistrarile contabile conforme cu SRC, mentinute la valoarea istorica. Conform Ordinul nr.1725/2005, societatea a aplicat Reglementarile Contabile conforme cu directivele europene.

Situatiile financiare au fost intocmite avand la baza principiul costului istoric.

Imobilizarile corporale sunt prezentate la costul istoric.Evaluarea acestora s-a facut la pretul de achizitie, iar cele intrate ca aport la capitalul social,la valoarea de aport stabilita la data respectiva.Imobilizarile corporale apartinand unitatii sunt amortizate folosind metoda liniara pe parcursul duratelor de viata ale acestora, conform normelor de aplicare a Legii 15/1994 (republicata). In situatiile financiare, imobilizarile sunt prezentate la valoarea ramasa.

La intrarea in patrimoniu, stocurile se inregistreaza la pretul de achizitie. La iesirea din patrimoniu sau darea in consum, se evalueaza si se scad la valoarea de intrare, cu repartizarea diferentelor de prt proportional asupra iesirilor si asupra stocurilor, cu ajutorul coeficientelor de diferente de pret.

La inventariere, evaluarea stocurilor are loc la pretul de inregistrare in contabilitate.

Conturile de clienti si asimilate cuprind facturile emise si neincasate pana la data de 31.12.2006 pentru produsele livrate si prestatiile efectuate ale SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL.

La furnizori si conturi asimilate sunt evidentiate obligatii inregistrate la valoarea nominala din facturi pentru cumparari de bunuri, lucrari si servicii.

In cursul anului 2006, societatea nu a constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierderi, deoarece ele sunt realizabile de beneficii economice, valoarea beneficiilor putand fi evaluate in mod credibil in perioada la care se refera.

Potrivit legislatiei in vigoare, pentru veniturile obtinute in perioada 01.01.2006 31.12.2006 cota impozitului pe profit este de 16 %. Societatea a inregistrat in anul 2006 un profit brut contabil in valoare de 49481 lei, iar impozitul, aferent este de 1921 lei.

Se apreciaza ca estimarile realizate au fost bine fundamentate, reflectand o profunda adaptare la managementul societatii astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate.

La 31.12.2006, stocurile societatii totalizeaza 25075 lei. Situatia acestora in structura, fata de exercitiul precedent, se prezinta astfel:

Nr.crtExplicatieStoc la

31.12.2005Stoc la

31.12.2006Crestere/

descrestere

1Materii prime si consumabile 266 25075 24809

2Productie in curs de executie

3Produse finite

4Avansuri pt.cump.stoc

5Obiecte de inventar

6Marfuri

7Ambalaje

8Semifabricate

9Materiale si produse alate la terti

10Deseuri

Total 266 25075 24809

Din situatia prezentata privind evolutia stocurilor fata de anul 2005 rezulta pe total o crestere a acestora cu 24809 lei inregistrata la stocurile de materii prime, materiale, asigurandu-se astfel premisele crearii unor stocuri tehnologice optime sustinerii ciclului productiv.

Alte active circulante

Creante

In data de 31.12.2006, situatia creantelor se prezinta dupa cum urmeaza:

Nr. crtExplicatiiSold la 31.12.2005Sold la 31.12.2006Diferente

1Alte creante 10799 16432

5633

2Clienti 19194 42530 23336

3Furnizori debitori 3895 125158 121263

4TVA de recuperat

5Debitori diversi

6Provizioane chelt.incerte

Total creante 33888 184120 150232

Creantele la data de 31.12.2006 de 184120 lei, cresc fata de 2005 cu 150232. Cresterea se axeaza in principal pe clienti de incasat si avnsuri la furnizori de materiale de constructie.

Conturi de trezorerie

Disponibilitatile societatii la data de 31.12.2006, insumeaza 11538 lei. Fata de 31.12.2005 acestea au crescut cu 2999 lei pe seama disponibilitatilor in lei din conturile bancare si numerarul in lei din casa.

Datorii totale

La 31.12.2006, societatea prezenta un volum total de datorii in suma de 119755 lei. In structura, situatia acestor datorii fata de 31.12.2005, se prezinta astfel:

Nr.crtExplicatiiSold la 31.12.2005Sold la 31.12.2006

Total Diferente

1Clienti creditori 336 - -336

2Furnizori 1531837372 22054

3TVA de plata 106527898 26833

4Salarii personal 166215857 14195

5Contributii salariale 1322 1117 9857

6Fonduri speciale 198 845 647

7Efecte de comert - 2720 2720

8Dividende 17200 15480 -1720

9Alte datorii in leg cu personalul 2139 913 -1226

10Impozit profit - - -

11Impozit salarii 478 5239 4761

12Ajutor somaj 267 1423 1156

13Asociatii conturi asimilate 170 829 659

Total 40155119755 79600

La 31.12.2006, datoriile au crescut fata de inceputul anului cu 79660 lei si se localizeza la:

- furnizori cu 22054 lei

- alte datorii si obligatii salariale cu 30713 lei

- TVA de plata cu 26833 lei

Capitaluri proprii

Acestea au crescut fata de 31.12.2005 cu 134760 lei, in principal pe seama cresterii profitului aferent anului 2006 cu 47560 lei si a majorarii capitalului social cu 87200 lei.

Volumul, structura si evolutia cifrei de afaceri

In anul 2006 a fost realizata o cifra de afaceri de 1220737 lei. Structura cifrei de afaceri realizata este urmatoarea:

- vanzari produse - lei - % din cifra de faceri

- venituri din lucrari si servicii 1215864 lei 99% din cifra de

afaceri

- vanzari din redev. - lei - % din cifra de afaceri

- vanzari marfuri 4873 lei 0,4 % din cifra de afaceri

- vanzari din activitati diverse - lei - % din cifra de

afaceri

Fata de anul precedent, cifra de afaceri este mai mare cu 940131 lei.

Venituri din exploatare

Veniturile din exploatare, pentru exercitiul anului 2006 comparativ cu anul precedent se prezinta astfel:

Nr.crtExplicatieAnul 2005Anul 2006 2006/2005

+/- %

1Venituri din vanzare marfuri 48734873

2Productia vanduta 280606 1215864935258 433.3

3Cifra de afaceri 280606 1220737940131 435.0

4Venituri din prod

stocata

5Venituri din prod de imobilizari 3901 -3901

6Alte venituri din exploatare 739 1858 1119 251.4

Total 285246 1222595 937349

Veniturile din exploatare au o pondere de 99,5 % in totalul veniturilor, avand o crestere de 428,6% fata de perioada precedenta, fapt ce reprezinta un factor pozitiv.

Cheltuieli pentru exploatareNr.crtExplicatieAnul 2005

Lei % din totAnul 2006

Lei % din

tot2006/2005

1Chelt privind marfurile 4873 0.4

2Chelt materiale total127562 39.3272024 23.1 213.2

3Chelt cu energiile 409 0.1 552 134.9

4Chelt cu personalul133225 41.0377664 32.0 283.5

5Chelt cu amortiz si proviz 8971 2.8 7748 0.7 86.4

6Alte chelt pentru exploatare 54358 16.8515709 43.8

Total324525 100.01178570 100 363.2

Fata de anul precedent, cheltuielile pentru exploatare au crescut cu 864045 lei in comparatie cu veniturile din exploatare care au crescut cu 937349 lei ceea ce a condus la realizarea masei profitului din exploatare de 44025 lei.

Veniturile financiare au inregistrat o crestere 4845 lei fata de anul precedent in principal pe seama veniturilor din discounturile obtinute la achizitionarile de materii prime si materiale, veniturile se reflecta in totalitate in profitul financiar al societatii.

Indicatorii economico financiari semnificativi

IndicatoriRealizari an 2005Realizari an 2006Valori optime

Indicatori de lichiditate

1.Lichiditatea generala:Active circulante/

Datorii curente1,11,8>1

2. Lichiditatea imediata: (Activecirculante-

Stocuri)/ Datorii

curente 1,11,6>1

Rata solvabilitatii: Active totale/ Datorii

curente1,82,4>1

Indicatori de gestiune

1.Rotatia activelor circulante: CA/ Active

circulante6,65,5Val.

maxima

Viteza de rotatie in zile :365/ rotatia

activelor circulante55,366,4Val.

maxima

2. Rotatia activului total:CA/Active totale4,04,3Val.

maxima

Viteza de rotatie in zile : 365/ Rotatia

activului total91,284,9Val.

maxima

Indicatori de rentabilitate

Rata rentabilitatii: Profit brut x 100/ Capital

eonomice proriu29,8%-

Rata rentabilitatii: Profit net x 100/

fnanciare Capital propriu28,7%-

Rata rentabilitatii: Profit net x 100/

Resurselor consumate Cheltuieli totale4,0%-

Indicatori ai fondului de rulment:

Fond de rulment total:

Total active active imobilizate43693220733

Fond de rilment propriu:

Capital propriu total Total active imobilizate4311100978

Gradul de acoperire al

acivelor circulante cu capital propriu:

Necesarul de fond de rulment:

Fond rulment net Trez neta9,9%45,7%

5. Fond de rulment net global: Capital permanent Active imobilizate4311100978

6. Trezoreria nete: Fond de rulment net global Necesar de fond de rulment853911538

Fata de prevederile bugetului de venituri si cheltuieli al exercitiului financiar al anului 2006, veniturile totale au fost realizate in procent de 136,5%; cheltuielile totale 145,5%, iar profitul brut de 55%.

Analiza detaliata a factorilor care actioneaza asupra rotatiei activelor circulante, pe stadii ale circuitului economic, scoate in evidenta tendinta, sensul si gradul de influenta al acestora si da posibilitatea stabilirii cailor concrete de accelerare a vitezei de rotatie. Pentru o urmarire cat mai sistematica a acestor cai, se grupeaza pe cele trei stadii ale circuitului economic.

In stadiul aprovizionarii principalele cai vizeaza:

aprovizionarea la timp a materiilor prime si materiale de la cela mai apropiate surse si cu mijloacele de transport cele mai economice;

selectarea furnizorilor astfel incat sa se renunte la cei care nu livreaza materiile prime conform termenelor stipulate in contract;

reducerea stocurilor de materiale la minimul necesar;

reducerea pierderilor de materiale prin imbunatatirea conditiilor de depozitare;

mecanizarea operatiilor de inarcare-descarcare a materialelor etc.

In stadiul productiei caile de accelerare a vitezei de rotatie urmaresc, in principal, scurtarea ciclului de fabricatie al produselor si reducerea consumurilor specifice de materiale. Pentru aceasta se poate actiona pe urmatoarele directii:

reducerea ponderii cheltuielilor materiale in totalul costurilor de productie;

reproiectarea produselor sau asimilarea unora noi in fabricatie, cu consumuri specifice mai reduse;

mecanizarea si automatizarea proceselor de munca cu volum mare de munca;

folosirea integrala a timpului normal de lucru;

reducerea rebuturilor si a deseurilor prin valorificarea superioara a materialelor.

In stadiul desfacerii se urmareste, in principal, intensificarea ritmului vanzarii si al incasarii productiei prin:

realizarea unui volum al productiei in stransa corelatie cu cererea manifestata pe piata;

mecanizarea transportului produselor de la sectii la depozite;

imbunatatirea calitatii produselor;

promovarea produselor prin actiuni publicitare si promotionale;

alegerea celor mai avantajoase forme de decontare cu clientii;

alpicarea de sanctiuni financiare in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre clienti, etc.

In finalul analizei vitezei de rotatie a activelor circulante, se impune determinarea consecintelor, respectiv a volumului eliberarilor sau imobilizarilor de resurse ca urmare a accelerarii sau incetinirii acesteia.

In acest scop se pleaca de la modificarea totala a soldului activelor circulante:

AC= AC1- AC 0= 165820- 31060= 134760

Variatia soldului capitalului circulant este influentata de doi factori:

cifra de afaceri, in calitate de factor cantitativ;

viteza de rotatie, exprimata prin numarul mediu de rotatii, ca factor de ordin calitativ.

Din analiza rezulta ca viteza de rotatie s-a accelerat deoarece d Nr/AC< 0, semnificand o eliberare de active circulante. In cazul in care > 0 , atunci semnifica o imobilizare.

Accelerarea vitezei de rotatie are implicatii pozitive asupra principalilor indicatori economico financiari, conducand la eliberari de resurse materiale necesare procesului de productie si prin aceasta la reducerea cheltuielilor financiare si la cresterea profitului realizat.

Activele circulante nu trec in intregime si in acelasi timp dintr-un stadiu al circuitului economic in alt stadiu.Circuitul economic are caracter continuu. In permanenta se aprovizioneaza materiale, se lanseaza comenzi de productie, se livreaza produse si se incaseaza contravaloarea acestora.

Au fost acordate avansuri la furnizori in vederea achizitionarii materialelor necesare executarii unei hale de productie firma C+C Resita din localitatea Bascov in suma de 125158,21 lei lucrare ce se ridica la o valoare de 900000 lei, exclusiv TVA.

Pentru lucrarea efectuata in baza contractului incheiat, constructorul a incasat de la beneficiar, in decembrie 2006, suma de 480000 de lei, inclusiv TVA.

Deoarece, pentru lucrarile de constructii montaj, in anul 2006 nu s-au aplicat masurile de simplificare la data incasarii avansului, SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL, Pitesti a emis factura fiscala in regim normal de taxare, cu cota standard TVA de 19%.

Factura a fost inregistrata in evidenta contabila ( in 2006 ), astfel:

incasarea avansului:

5121=419 480000 lei

emiterea facturii fiscale in termen de 5 zile de la data incasarii avansurilor:

419=4427 76639 lei

In ceea ce priveste facturarea lucrarilor finalizate in anul 2007, se va

proceda astfel:

se storneaza factura initiala de avans din decembrie 2006 prin emiterea unei facturi in rosu si se efectueaza inregistrarea contabile:

419=4427 - 76639 lei

se emite o factura in negru pentru suma de 480000 lei inclusiv TVA, in regim normal de taxare cu cota standard TVA, pe care se inscrie mentiunea lucrari de constructii montaj executate conform contract nr. Deci, pentru cota parte a lucrarilor efectuate in anul 2007, pentru care s-a incasat avansul in anul 2006, se emite factura cu TVA colectata.

411= % 480000 lei

704 403361 lei

4427 76639 lei

si, concomitent,

419= 411 480000 lei

se emite o factura in negru pentru suma de 496639 lei ( 900000 lei 403361 lei ), exclusiv TVA, deoarece, pentru diferenta, se aplica masurile de simplificare.

411 = 704 496639 lei

Fata de exercitiul precedent activul bilantier a crescut cu 216133 lei. Aceasta majorare se datoreaza in principal cresterii activelor imobilizate nete cu 38093 lei si a activelor circulante cu 178040 lei, acestea din urma reprezentand cresteri la:

- stocuri 24809 lei

- creante neincasate 150232 lei

- disponibilitati banesti 2999 lei

Din analiza datelor de mai sus, rezulta ca, majoritatea indicatorilor economico financiari s-au situat peste nivelul bugetat; profitul brut de 49481 lei, rezulta din realizarea profitului din exploatare de 44025 lei respectiv 48,9% si a profitului financiar de 5486 lei care reprezinta venituri obtinute discounturi la materialele achizitionate.

CAP. IV . Concluzii

Veniturile au atins 1222595 lei in anul 2006 cele mai mari realizate de SC ALP INVEST CONSTRUCT SRL vreodata, cu peste 42% mai mari fata de anul 2005.

Totul in conditiile in care piata constructiilor a crescut cu cca 10% in 2006, iar concurenta a devenit din ce in ce mai ascutita in piata lucrarilor de constructii.

Profitul pe actiune a cunoscut o crestere puternica in 2006, atingand cea mai mare valoare din ultimii cinci ani.

Consiliul de Administratie propune ca din profitul net realizat, de 47560 lei, 6418 lei sa fie destinat finantarii activitatii de investitii, diferenta acoperind pierderea din anul 2005.

Politica de investitii pentru perioada urmatoare, ce va fi aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor, poate contribui la mentinerea trendului crescator atat al vanzarilor, cat mai ales al profiturilor, obiectivul fiind atingerea unui profit inainte de amortizare si taxe de 62000 lei in anul 2007.

Conditiile din ce in ce mai grele din pietele traditionale, in special scaderea puterii de cumparare, a determinat firma sa caute alte piete cu potential de absorbtie a produselor lor, sa incerce noi metode si tehnici de executie, incat sa poata cuceri cat mai mult din piata nationala.

Schimbarile aparute in economia romaneasca au determinat Consiliul de Administratie sa analizeze metodele prin care s-ar putea face fata noilor provocari si sa gaseasca solutii pentru mentinerea societatii in topul marilor constructori din tara.

BIBLIOGRAFIE

Standarde Internationale de Raportare Financiara ( IFRS ) ,2005

F. Radu, D. Circiumaru Analiza economico financiara

D. Bondoc a societatilor comerciale, Ed. Scrisul

Romanesc, Craiova 2004

N. Feleaga, I. Ionascu Tratat de contabilitate financiara,

Vol.I.Ed.Economica, Bucuresti,1998

O. Calin, M.Ristea Bazele contabilitatii, Ed. Economica,

Bucuresti, 2003

A. Buglea Analiza situatiei financiare a

Intreprinderii, Ed. Mirton, Timisoara,

2004

PAGE 1