receptura generalĂ formele medicamentoase solide

of 41 /41
RECEPTURA GENERALĂ Formele medicamentoase solide

Author: others

Post on 16-Oct-2021

9 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

PowerPoint Presentationmedicamentoase solide
ORDIN Nr. 960 din 01.10.2012 u privire la modul de prescriere i eliberare a medicamentelor
ORDON:
1. Se aprob: • 1) Regulile generale de prescriere a medicamentelor (anexa nr.1); • 2) Particularitile prescrierii medicamentelor cu coninut de
substane stupefiante i psihotrope (anexa nr.2); • 3) Particularitile prescrierii medicamentelor pentru eliberare
gratuit (anexa nr.3); • 4) Regulile de eliberare a medicamentelor din farmacii (anexa nr.4); • 5) Lista medicamentelor antituberculoase (de prima linie) – Denumiri
Comune Internaionale (DCI), ce se interzic pentru eliberare bolnavilor de ambulatoriu (anexa nr.5);
• 6) Lista medicamentelor ce se afl la evidena cantitativ în întreprinderile farmaceutice i instituiile medico-sanitare (anexa nr.6);
• 7) Formularul actului de nimicire a reetelor cu termen de pstrare expirat (anexa nr.7).
ORDIN Nr. 960 din 01.10.2012 u privire la modul de prescriere i eliberare a medicamentelor
• 2. Directorul Direciei Sntii a Consiliului municipal Chiinu, directorul Direciei Sntii i Proteciei Sociale UTA Gguzia, eful Seciei Sntate a Primriei mun. Bli, conductorii instituiilor medico-sanitare indiferent de forma de proprietate:
1) vor asigura instituiile subordonate cu formulare de reete aprobate, conform anexelor, necesare pentru prescrierea i eliberarea medicamentelor, conform prevederilor prezentului ordin;
2) vor asigura prescrierea medicamentelor exclusiv conform Denumirii Comune Internaionale (DCI), inclusiv pentru medicamentele compensate din fondurile obligatorii de asisten medical;
3) vor monitoriza corectitudinea prescrierii medicamentelor în cadrul instituiilor din subordine i vor aplica sanciuni disciplinare pentru prescrierea neconform a reetelor;
4) vor asigura prescrierea medicamentelor stupefiante i pacienilor, care în baza cererii depuse pentru transfer, se afl la eviden în instituia medico-sanitar, la locul temporar de trai;
5) vor asigura accesul pacienilor la medicamente cu coninut de substane stupefiante i psihotrope, conform prevederilor legale.
• 3. Conductorii instituiilor de învmânt medical i farmaceutic mediu de specialitate, universitar i postuniversitar vor include în curicula de instruire tematica privind regulile de prescriere i eliberare a medicamentelor, conform prevederilor prezentului ordin.
ORDIN Nr. 960 din 01.10.2012 u privire la modul de prescriere i eliberare a medicamentelor
• 4. Conductorii farmaciilor:
1) vor asigura informarea sistematic a cadrelor medicale despre medicamentele aflate în stoc, lipsa temporar a medicamentelor, erorile de prescriere depistate la etapa de primire a reetelor;
2) vor asigura eliberarea medicamentelor din farmacii i filialele acestora în strict conformitate cu prevederile prezentului ordin, vor asigura informarea pacienilor despre prezena în farmacie a medicamentelor – sub Denumiri Comerciale (DC), ce corespund Denumirilor Comune Internaionale prescrise, precum i enunarea preului cu amnuntul al acestor medicamente, începând de la cel mai mic pre;
3) vor asigura prezena în farmacii a stocului de medicamente permis de regulamentul de funcionare, inclusiv a medicamentelor i dispozitivelor medicale de importan social, aprobate în modul stabilit de Ministerul Sntii, conform prevederilor normative în vigoare;
4) vor efectua evaluarea permanent a respectrii modului de prescriere i eliberare a medicamentelor, cu informarea conductorilor instituiilor medico- sanitare despre erorile depistate i întreprinderea msurilor ce se impun.
ORDIN Nr. 960 din 01.10.2012 u privire la modul de prescriere i eliberare a medicamentelor
• 5. Agenia Medicamentului:
1) va asigura actualizarea periodic a Nomenclatorului de Stat al Medicamentelor i plasarea acestuia pe pagina web a Ageniei (www.amed.md), în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare privind autorizarea produselor medicamentoase de uz uman;
2) va efectua sistematic modificri la Lista medicamentelor ce pot fi eliberate din farmacii fr prescripie medical (OTC) în baza deciziei Comisiei Medicamentului, aprobate prin ordinul Ministerului Sntii;
3) va efectua atât controlul permanent al respectrii modului de prescriere de ctre medicii instituiilor medico-sanitare, cât i a modului de eliberare din farmacii a medicamentelor, inclusiv ale celor cu coninut de substane stupefiante i psihotrope, a prezenei medicamentelor i dispozitivelor medicale de importan social din Lista aprobat în modul stabilit de Ministerul Sntii;
4) va aplica sanciuni, conform legislaiei în vigoare, în caz de depistare a înclcrii regulilor de eliberare a medicamentelor.
• 6. Medicamentele compensate (integral sau parial) de ctre Compania Naional de Asigurri în Medicin se vor prescrie conform prevederilor actelor normative în vigoare în cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical.
• 7. Medicamentele industriale, clasate la Lista OTC, cu coninut de substane stupefiante, psihotrope sau precursori nu sunt obiectul prevederilor prezentului ordin.
ORDIN Nr. 265 din 31-03-2017
cu privire la modificarea i completarea Ordinului nr. 960 din 1 octombrie 2012
ORDON:
1. Ordinul nr.960 din 1 octombrie 2012 „Cu privire la modul de prescriere i eliberare a medicamentelor” (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2012, nr.216-220, art. 1223) se modific i se completeaz dup cum urmeaz:
1) Anexa nr.1:
• a) la punctul 1 dup sintagma “i parafei personale a medicului” se completeaz cu sintagma “, excepie fac
medicamentele combinate (conin trei i mai multe substane active) care se prescriu în denumiri comerciale
(DC),”;
• b) la punctul 7 sintagma “active, apoi cele auxiliare” se substituie cu sintagma “, toxice, stupefiante, psihotrope,
puternic active, apoi cele anodine”;
2) Anexa nr.2:
• la punctul 3 sintagma “pot fi prescrise nu mai mult de dou denumiri de medicamente” se substituie cu
sintagma “poate fi prescris i eliberat doar un medicament cu coninut de substane active”;
3) Anexa nr.4:
• a) la punctul 1 dup sintagma “Denumirea Comun Internaional a acestora” se completeaz cu sintagma “,
iar în cazul cînd medicamentul este combinat (conine trei i mai multe substane active) se elibereaz conform
denumirii comerciale a acestora”;
• b) la punctul 2 sintagma “registru special” se substituie cu sintagma “Registrul reetelor nevalabile (anex la
Regulile de eliberare a medicamentelor din farmacii)”;
• c) la punctul 13 dup sintagma “ pct.13 al Regulilor generale de prescriere a medicamentelor” se completeaz
cu sintagma “precum i reetele cu coninut de antibiotice”;
• d) dup punctul 17 se introduce punctul 18 cu urmtorul coninut:
• “18. Farmacistul este obligat, în cazurile în care reetele se rein în farmacie, s indice pe verso reetei
denumirea comercial a medicamentului eliberat.”
• e) în final se completeaz cu anexa “Registrul reetelor nevalabile” (se anexeaz).
MINISTRUL SNTII Ruxanda GLAVAN
ORDIN Nr. 337 din 01-04-2020 cu privire la modificarea anexei nr. 4 la Ordinul nr. 960 din 01.10.2012
„Cu privire la modul de prescriere i eliberare a medicamentelor” Publicat : 07-04-2020 în Monitorul Oficial Nr. 101 art. 366
În scopul utilizrii raionale a medicamentelor, în temeiul prevederilor Legii nr. 1409/1997 cu privire la medicamente, precum i în temeiul Regulamentului privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii, Muncii i Proteciei Sociale, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr. 694/2017,
ORDON:
1. Se modific pct. 12 la anexa nr. 4 din Ordinul nr. 960/2012 „Cu privire la modul de prescriere i eliberare a medicamentelor” i va avea urmtorul coninut:
•„Reetele perfectate pe formularele nr. 2 i nr. 3 se pstreaz în farmacii timp de 3 ani; reetele pentru medicamentele cu coninut de substane ce fac parte din listele indicate la pct. 2, 3, 4 i 5 ale anexei nr. 6 la prezentul ordin, perfectate pe formularele nr. 1 se pstreaz – 1 an, reetele pentru medicamentele cu coninut de substane psihotrope, stupefiante i precursori ce nu se afl la eviden cantitativ i medicamentele incluse în pct. 13 al „Regulilor generale de prescriere a medicamentelor” i reetele pentru antibiotice - se pstreaz 1 lun, iar reetele pentru Oseltamivir (DCI) i Hidroxiclorochina (DCI) - se pstreaz 3 luni. Reetele pentru celelalte medicamente se restituie pacientului.
MINISTRU Viorica DUMBRVEANU
Anexa nr.1 la Ordinul MS al RM nr.960 din 01.10.2012
Regulile generale de prescriere a medicamentelor 1. Medicamentele se prescriu exclusiv sub form de Denumire Comun Internaional (DCI) conform indicaiilor medicale de ctre medicii instituiilor medico-sanitare, indiferent de subordonare i forma de proprietate în baza creia ele activeaz, pacienilor pentru tratament ambulatoriu, pe formulare de reete, aprobate de ctre Ministerul Sntii, cu tampila de antet a instituiei medico-sanitare, îndeplinind toate compartimentele reetei i confirmând înscrierile prin aplicarea semnturii i parafei personale a medicului, excepie fac medicamentele combinate (conin trei i mai multe substane active) care se prescriu în denumiri comerciale (DC). [modificat prin ordinul 265 din 31.03.2017, MO nr. 128-132, art. 822]
2. Alegerea medicamentului adecvat i a dozei, cât i prescrierea corect a reetei ine de responsabilitatea medicului de familie sau medicului specialist de profil.
3. Medicamentele pentru care nu sunt stabilite anumite particulariti, conform anexelor nr.2 i nr.3, se prescriu pe formularul de reet nr.1 (anexa nr.1).
4. Reetele se prescriu cite, cu cerneal sau pix, fr corectri.
5. Denumirea Comun Internaional a medicamentelor industriale i ingredientelor componente ale formelor magistrale, adresarea medicului ctre farmacist, indicaia privitor la prepararea formei medicamentoase i eliberarea ei din farmacie se prescriu în limba român sau latin.
6. La prescrierea reetelor se admit unele abrevieri ale cuvintelor în limba latin. Abrevierile admise sunt prezentate în anexa nr.2 la prezentele Reguli.
7. În cazul prescrierii medicamentelor magistrale e necesar de a respecta consecutivitatea de prezentare: în primul rând substanele toxice, stupefiante, psihotrope, puternic active, apoi cele anodine. [modificat prin ordinul 265 din 31.03.2017, MO nr. 128-132, art. 822]
Anexa nr.1 la Ordinul MS al RM nr.960 din 01.10.2012
8. Modul de administrare se indic în limba român sau în limba îneleas de pacient, detaliat i concret (nu se admit specificaii de ordin general “Cunoscut”, “Conform schemelor” etc.).
9. În cazul când e necesar de a livra urgent medicamentul din farmacie, în partea de sus a formularului, medicul va indica cuvântul “cito!” (urgent) sau “statim!” (imediat), sau la superlativ “citissimo!” (extrem de urgent) sau “statissime!” (extrem de repede).
10. Cantitatea substanelor medicamentoase lichide se prescrie în mililitri, grame, sau picturi, iar a celorlalte – în grame sau uniti de aciune (internaionale sau alte tipuri).
11. În caz de majorare argumentat a dozei maxime unice stabilit pentru medicamentele toxice sau puternic active, medicul va prescrie aceast doz cu litere i o va adeveri prin inscripia “Sic volo” i semntura personal.
12. Termenul de valabilitate a reetelor prescrise pe formularul nr.1 (cu excepia celor menionate în punctul (13), este de 2 luni de zile.
13. Reetele pentru medicamentele cu coninut de substane toxice, steroizi androgeni i anabolizani, alcool etilic se legalizeaz suplimentar prin aplicarea tampilei “Pentru reete”. Astfel de reete sunt valabile 30 de zile.
14. Norma maxim de prescriere i eliberare a alcoolului etilic în stare pur, indiferent de concentraie, pentru bolnavii de ambulatoriu este de 100 ml.
15. Medicamentele prescrise se includ obligatoriu de ctre medic în fia de ambulatoriu sau fia de observaie a bolnavului în staionar.
16. Se interzice prescrierea medicamentelor pentru anestezie general bolnavilor de ambulatoriu i staionar.
Anexa nr.2 la Ordinul MS al RM nr.960 din 01.10.2012
• Particularitile prescrierii medicamentelor cu coninut de stupefiante, psihotrope i precursori
1. Medicamentele cu coninut de substane stupefiante i psihotrope, aflate sub control internaional pe teritoriul
Republicii Moldova, conform Conveniilor Internaionale, aprobate prin Hotrârea Guvernului Republicii
Moldova nr.1088 din 05.10.2004 (Tabelul II, listele nr.1 i 2), se prescriu pe formularul nr.2 de reet special
(anex la “Particularitile prescrierii medicamentelor cu coninut de substane stupefiante i psihotrope”). Se
permite de a prescrie pe o reet i a elibera astfel de medicamente în cantiti necesare pentru durata
tratamentului de pân la 30 de zile. Medicul poate emite o nou prescripie pentru acelai pacient, înainte de
expirarea duratei tratamentului de 30 de zile, dar nu mai devreme decât expirarea termenului de valabilitate
a reetei precedente, în cazul epuizrii cantitii prescrise, sau dac pe parcursul tratamentului apar
modificri în starea de sntate a pacientului, care impun schimbarea dozei sau a medicamentelor.
2. La prescriere se va ine cont de “Regulile generale de prescriere a medicamentelor”. Reeta se prescrie
nemijlocit de medic, cu aplicarea semnturii i parafei acestuia, indicînd numrul fiei medicale a bolnavului.
Pe un formular de reet nr.2 se permite de a prescrie numai un medicament din aceste grupe. Astfel de reete
sunt valabile pentru a fi prezentate în farmacie în termen de 10 zile.
3. Medicamentele cu coninut de substane stupefiante i psihotrope aflate sub control internaional pe teritoriul
Republicii Moldova conform Conveniilor Internaionale (Tabelul III, listele nr.1, nr.2 i nr.3), precum i
medicamentele ce se claseaz la precursori, aprobate prin Hotrîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088
din 05.10.2004, se prescriu pe formularul de reet nr.1 cu aplicarea parafei medicului i se legifereaz
suplimentar cu tampila “Pentru reete”. Pe un formular de reet nr.1 poate fi prescris i eliberat doar un
medicament cu coninut de substane active din listele menionate în cantiti necesare pentru durata
tratamentului de pîn la 30 de zile. Astfel de reete sunt valabile pentru a fi prezentate în farmacie în termen

pentru prescrierea i eliberarea medicamentelor cu
coninut de stupefiante i psihotrope
(dimensiuni 100 mm x 200 mm)
DOCUMENT DE EVIDEN STRICT
Medicul _____________
Tel._________________
Seria _____________ Nr. ___________
Pre
Rp.:
Anexa nr.3 la Ordinul MS al RM nr.960 din 01.10.2012
• Particularitile prescrierii medicamentelor pentru eliberare gratuit
1. Medicamentele destinate pentru eliberare gratuit, conform prevederilor legale, se
prescriu pe formularul de reet nr.3 (anex la “Particularitile prescrierii
medicamentelor pentru eliberare gratuit”).
2. Pe un astfel de formular poate fi prescris numai o singur denumire de medicament.
La prescriere se va ine cont de “Regulile generale de prescriere a medicamentelor”.
3. Dreptul de a prescrie asemenea reete îl posed numai medicii instituiilor medico-
sanitare, indiferent de forma de proprietate, abilitai s prescrie medicamente pentru
eliberare gratuit.
4. Pentru eliberare gratuit, pot fi prescrise numai medicamente, lista crora se
stabilete prin acte normative.
5. Numrul reetelor pentru prescrierea i eliberarea gratuit a medicamentelor, precum
i medicamentele prescrise pe formularul de reet nr.3 se înscriu în mod obligatoriu
în fia medical a bolnavului, sau în alt document medical corespunztor.
6. Medicamentele gratuite, dar care se supun evidenei cantitative, se vor prescrie atât
pe formularul de reet nr.3, cât i pe formularul de reet nr.1 sau nr.2 (dup caz).
7. Termenul de valabilitate pentru a fi prezentate în farmacie al reetelor prescrise pe
formularul de reet nr.3 este specificat de medic (10 zile, 30 zile sau 2 luni).
Anexa nr.4 la Ordinul MS al RM nr.960 din 01.10.2012
Regulile de eliberare a medicamentelor din farmacii 1. Medicamentele, cu excepia celor incluse în Lista OTC (pentru eliberare din farmacii fr prescripie medical), se
elibereaz bolnavilor de ambulatoriu din farmacii numai conform reetelor, în care este prescris Denumirea Comun
Internaional ale acestora, iar în cazul când medicamentul este combinat (conine trei i mai multe substane active) se
elibereaz conform denumirii comerciale a acestora. Eliberarea se adeverete prin semntura farmacistului pe verso reetei.
[modificat prin ordinul 265 din 31.03.2017, MO nr. 128-132, art. 822]
2. Reetele ce nu corespund regulilor de prescriere sau conin incompatibiliti se consider nevalabile. Aceste reete se
anuleaz, aplicând tampila special “Reet nevalabil” i se rein în farmacie. Reetele anulate se înregistreaz în
Registrul reetelor nevalabile (anex la Regulile de eliberare a medicamentelor din farmacii) cu informarea periodic
(lunar, trimestrial) a conductorilor instituiilor medico-sanitare în scopul de a lua msuri concrete pentru excluderea
erorilor sau inexactitilor. [modificat prin ordinul 265 din 31.03.2017, MO nr. 128-132, art. 822]
Eliberarea de ctre farmacist a medicamentelor prescrise cu erori, ce nu pot fi corectate conform prevederilor în vigoare,
este interzis. În cazurile în care erorile depistate în reet sunt nesemnificative, ele pot fi corectate de farmacist dup
contactarea telefonic a medicului ce a prescris reeta, iar unele inexactiti neînsemnate pot fi concretizate prin
comunicarea cu pacientul. Dup aceasta medicamentul poate fi eliberat.
3. Fia de ambulatoriu, fia de observaie în staionar sau alt documentaie medical în nici un caz nu substituie reetele
pentru medicamentele indicate bolnavului de ctre medic i nu pot servi ca temei pentru eliberarea medicamentelor din
farmacie.
4. În cazul formelor medicamentoase magistrale nu se admite eliberarea din farmacie a substanelor stupefiante i
psihotrope separat, dac acestea au fost prescrise asociate cu alte substane medicamentoase.
5. Dac în prescripia magistral, este prescris o substan toxic, stupefiant, psihotrop sau puternic activ în doz mai
mare decât doza unic maxim fr indicaia special a medicului, farmacistul va elibera aceste medicamente în cantitate
recalculat, reieind din 1/2 din doza unic maxim prevzut pentru medicamentul respectiv.
6. Pentru preparatele cu coninut de Morfin medicii vor prescrie doza eficient conform Protocoalelor Clinice Naionale,
iar farmacitii vor elibera medicamentele conform regulilor aprobate.
7. Medicamentele cu coninut de substane stupefiante, psihotrope i precursori se elibereaz numai de ctre farmaciile
autorizate în modul stabilit de legislaie cu drept de activitate cu aceste medicamente.
Anexa nr.4 la Ordinul MS al RM nr.960 din 01.10.2012 8. Eliberarea medicamentelor din farmacii, costul crora se compenseaz din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical, se
efectueaz conform reetelor instituiilor medicosanitare, prescrise pe formularul nr.3 sau formularul nr.3/C aprobat de Ministerul
Sntii i Compania Naional de Asigurri în Medicin (pentru medicamentele integral sau parial compensate) de ctre farmaciile,
care au încheiat cu Compania contract de prestare a serviciilor în acest scop.
9. Se interzice eliberarea din farmacii, conform reetelor instituiilor veterinare, a medicamentelor cu coninut de psihotrope,
stupefiante i precursori, precum i a medicamentelor prevzute în punctul (13) al “Regulilor generale de prescriere a medicamentelor”.
10. Se interzice eliberarea din farmacii ctre bolnavii de ambulatoriu i staionar a medicamentelor pentru anestezie general, a
acidului clorhidric concentrat, acetonei i eterului etilic în stare pur. Pentru bolnavii de ambulatoriu se interzice eliberarea din
farmacii i a medicamentelor antituberculoase (de prima linie), indicate în anexa nr.5 la prezentul ordin.
11. Se admite eliberarea din farmacii bolnavilor de ambulatoriu, fr prescripie medical, a permanganatului de potasiu în cantiti de
pân la 10g, inclusiv în cazul divizrii lui în farmacie, cu înregistrarea obligatorie în “Registrul de eviden a elaborrilor
farmaceutice”, ce servete ca temei pentru evidena ieirilor.
12. Reetele perfectate pe formularele nr.2 i nr.3 se pstreaz în farmacii timp de 3 ani; medicamentele cu coninut de substane ce fac
parte din listele indicate la pct.2, 3, 4 i 5 a anexei nr.6 la ordin, perfectate pe formularele nr.1 se pstreaz – 1 an, iar medicamentele cu
coninut de substane psihotrope, stupefiante i precursori ce nu se afl la evidena cantitativ i medicamentele incluse în pct.13 al
“Regulilor generale de prescriere a medicamentelor”, precum i reetele cu coninut de antibiotice se pstreaz - 1 lun. Reetele pentru
celelalte medicamente se restituie pacientului. [modificat prin ordinul 265 din 31.03.2017, MO nr. 128-132, art. 822]
13. Dup expirarea termenilor de pstrare, reetele se nimicesc prin ardere cu perfectarea actului respectiv, conform anexei nr.7 la
ordin.
14. Cantitatea eliberat a medicamentelor, ce se afl la eviden cantitativ, se transcrie de ctre farmacist pe verso reetei cu litere. La
eliberarea medicamentelor magistrale cu coninut de stupefiante sau toxice,componena formei medicamentoase se transcrie pe
etichet. Actele de nimicire a reetelor vor fi pstrate pe parcursul unui an de la data întocmirii.
15. La eliberarea medicamentelor industriale, în cazurile în care reetele se rein în farmacie, pacienilor li se indic în scris modul de
administrare a medicamentului.
16. Se interzice returnarea în farmacii i filialele acestora a medicamentelor procurate.
17. La recepionarea reetei farmacistul este obligat s informeze solicitantul despre prezena în farmacie a medicamentelor cu
Denumiri Comerciale care corespund Denumirii Comune Internaionale prescrise, precum i s enune preul cu amnuntul al acestor
medicamente, începând de la cel mai mic pre.
18. Farmacistul este obligat, în cazurile în care reetele se rein în farmacie, s indice pe verso reetei denumirea comercial a
medicamentului eliberat. [p. 18 introdus prin ordinul 265 din 31.03.2017, MO nr. 128-132, art. 822]

ce se afl la eviden cantitativ în întreprinderile farmaceutice i instituiile medico-sanitare publice i private (denumiri comune internaionale)
1. Medicamente cu coninut de substane stupefiante (Tabelul nr.2, Lista nr.1) i psihotrope (Tabelul nr.2, Lista nr.2 i Tabelul nr.3, Lista nr.2) aflate sub control internaional pe teritoriul Republicii Moldova, conform Conveniilor Internaionale, aprobate prin Hotrîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 - substanele medicamentoase i toate formele farmaceutice;
2. Substane toxice:
• Atropin sulfat (pulbere)
3. Substane psihotrope, precursori i medicamente cu coninut de aceste substane:
• Bixtonim (picturi)
• Diazepam (soluie injectabil)
• Droperidol (soluie injectabil)
• Ergotamin (soluie injectabil)
• Ergometrin (soluie injectabil)
• Ketamin (soluie injectabil)
• Solutan (picturi)
• Tramadol (toate formele farmaceutice)
• Trihexifenidil (Ciclodol) (comprimate)
4. Alcoolul etilic: recepionat în concentraii mai mari de 70% sau în ambalaje cu un volum mai mare de 100 ml, indiferent de concentraie.
5. Medicamentele cu coninut de substane:
• Tropicanid (picturi oftalmice)
• Difenhidramin (pulbere, comprimate) •
Structura reetei • Superscripia - tampila de antet a IMSP sau a mediclui
particular. Se termin cu adresarea ctre farmacist cu cuvântul
Rp.:
medicamentului (DCI), denumirea formei farmaceutice, dozele i
numrul priozelor. În cazul medicamentelor magistrale se
enumr toate ingredientele aranjate dup importana lor
(substana activ, adjuvantul, corectivul, excipientul).
• Subscripia – indicaie succint referitor la forma farmaceutic
sau modul de preparare a medicamentului cu specificarea pentru
fiecare form (M.f.pulv.) i numrul prizelor (D.t.d.N.).
• Instrucia sau Signatura – S. sau D.S. Este adresat pacientului
în limba convenabil i îneleas cu indicarea cii i modului de
administrare, numrul de prize pe zi, momentul optim de
administrare.
Nomenclatura medicamentelor. In literatura de specialitate se utilizeaz urmatoarele denumiri:
• denumirea chimic este cea mai corect, dar de obicei este prea complicat pentru a fi folosit în limbajul curent;
• denumirea oficinal este cea prevazut pentru medicament de farmacopeea în vigoare în fiecare tar;
• denumirea comun international (DCI) stabilit de OMS faciliteaz mult schimbul de informaii, fiind cea mai utilizat în literatura de specialitate;
• denumirea comercial este cea dat de firma care produce medicamentul respectiv pentru a-l deosebi de produsul similar al altor firme. Dei aceast denumire este de obicei simpl i uor de reinut, totui se creeaz foarte multe dificulti celor care sunt uneori confruntai cu zeci sau sute de nume pentru acelai produs (ex. Acidul acetilsalicilic are peste 200 de denumiri comerciale).
Substanele medicamentoase dup activitate
• Tabelul A - Substane foarte active – toxice sau Venena (în doze
infime pot declana efecte accentuate i pericol de intoxicaie).
Sunt incluse în acest list i substanele stupefiante care
prezint pericol de farmacodependen (narcomanii). Se
pstreaz în dulapuri sau safeuri dotate cu dispozitive de
semnalizare. Partea interioar se scrie “A” Venena” i lista
preparatelor pstrate.
pstreaz dulapuri sub cheie cu inscripia pe partea interioar
“B” “Separanda” I lista preparatelor.
• Tabelul C – substane cu activitate relativ slab care nu se înscriu
nici în unul tabelele menionate. Se pstreaz în dulapuri
obinuite.
medicul îi asum rolul de învtor al farmacistului, indicându-i toate ingredientele
medicamentului, dozele acestora i chiar modul de preparare în unele cazuri. Ea se
mai numete prescripie extemporanee.
Ulei de vaselin 0,1 ml
Lanolin anhidr 0,8
Vaselin ad 5,0
instituie unde, pe vremuri, se preparau în exclusivitate
medicamentele). Spre deosebire de cele magistrale, prescripiile
oficinale sunt fixe, standarde, calculate pentru bolnavul "mediu", îns
disponibile în orice moment i mult mai accesibile. În prescripia
oficinal se indic numai denumirea farmacopeic a medicamentului.
De exemplu, unguentul prescris mai sus poate primi o denumire
oarecare, cum ar fi "Unguent oftalmic" i prescris mai simplu:
• Rp.: Ung. oftalmic 5,0
D.S. Intern, câte 1 comprimat în cefalee
PRESCRIPII DE MEDICAMENTE
oficinale. Componena preparatelor este determinat de firma
productoare.
D.S. Intern. Câte un comprimat o dat pe zi.
• Rp.: Baralgin 5 ml
S. Intravenos câte 5 ml de 2 ori pe zi
• Preparatul vitrum conine zeci de vitamine i minerale i
microelemente. Productorul i-a înregistrat medicamentul sub
aceast denumire comercial.
rapidretard, comprimate pentru supt, comprimate masticabile, comprimate efervescente,
comprimate enterosolubile, comprimate pediatrice, comprimate vaginale, implanturi,
comprimate pentru prepararea soluiilor, ciocolata medicamentoas, liocurile, microtablete
oftalmice etc.);
• Pulberi (nedozate, efervescente, dozate în plic, pentru prepararea siropului, pentru
prepararea suspensiei buvabile, pentru prepararea picturilor buvabile, pentru injecii;
pentru uz extern sau pudre,);
• Capsule (capsule dure sau gelule, capsule retard, capsule enterosolubile, capsule vaginale,
capsula amilacee (caeta) , capsule elastice sau perle);
• Granulate sau Granule (nedozate, efervescente, dozate în plic, pentru prepararea
suspensiei buvabile)
• Specii;
• Pilule;
Comprimate filmate sau peliculate (drajefiate) sunt acoperite cu o pelicul subire constituit
din rezine naturale sau sintetice, gume, ceruri etc.
Comprimate efervescente se dizolv în ap, în care formeaz bioxid de carbon datorit
încorporrii în ele a unui acid organic (de obicei citric sau tartric) i unui bicarbonat sau carbonat
(de sodiu sau potasiu).
Comprimate masticabile conin gume speciale de mestecat i sunt destinate mestecrii în
cavitatea bucal. Substanele active fie c-i exercit aciunea în cavitatea bucal sau orofaringe,
fie c se înghit cu saliva sau se absorb prin mucoasa bucal.
Comprimate perlinguale sau sublinguale se in sub limb pân la absorbia total a substanei
active, care se produce destul de repede, datorit vascularizrii bogate a acestei
regiuni.
ap.
Comprimatele enterosolubile sunt o varietate de comprimate filmate, cu înveliul acidorezistent
(gastrorezistent), constituit din unul sau câteva straturi de substane rezistente la aciunea sucului
gastric (acetilftalat de celuloz, gluten, copolimeri anionici ai acidului metacrilic i esterilor lui
etc.) pentru a putea trece comprimatul întreg, nedezagregat, prin sucul gastric.
Comprimatele retard elibereaz încet i timp mai îndelungat substana activ, datorit
încorporrii acesteia în microcapsule cu vitez diferit de cedare sau altor metode, mai sofisticate
Comprimate sau tablete • Comprimatele “depozit”. Pe lâng posibilitatea de retardare chimic (prelungirea aciunii prin
modificarea structurii chimice a substanei active), exist posibilitatea retardrii galenice, prin
condiionarea conceput special în acest scop. Aceste comprimate din pulbere activ, amestecata cu
excipieni, cedeaz substana activ lent, constant, aciunea sa putând fi de 10 – 12 – 24 ore
• Comprimate pentru supt (susetele) se in în cavitatea bucal pân la resorbia deplin. Substana lor
activ, fie c este un antiseptic cu aciune topic, fie c excit receptorii nervoi senzitivi i acioneaz
în mod reflex.
• Comprimatele pentru prepararea soluiilor sunt o form convenabil de substan dozat, care
permite obinerea soluiilor pentru uz extern.
• Comprimatele pentru gargara se dizolv în solvent în momentul folosirii, pentru prepararea unei
soluii cu care se va efectua gargara.
• Comprimate implantabile (implanturile) sau pelete de forma sferic sau discoidal, sterile, se
introduc subcutanat prin incizie sau prin intermediul unor seringi speciale. Rmân în locul administrrii
pentru un timp anumit, de obicei câteva luni sau ani, de unde substana activ se absoarbe lent i
uniform
• Comprimate vaginale se introduc în vagin, unde îi exercit aciunea local. Unele conin i substane
spumigene pentru a uura acoperirea total a mucoasei. De obicei, conin substane antibacteriene,
antifungice, antiprotozoice, hormoni.
• Randelul este o forma farmaceutic a crui denumire provine de la numele primului spermicid
comercializat ca preparat tipizat (Randells). Spre deosebire de comprimatul vaginal, randelul este friabil
i conine substane care modific pH-ul intravaginal
Comprimate sau tablete • Microtabletele oftalmice – sunt de dimensiuni mici având diametrul de 3mm i greutatea de câteva
centigrame, foarte subiri. Se aplic pe mucoasa ocular i se solubilizeaz repede în lichidul lacrimal.
Sunt pe baz de gelatine, transparente, uor colorate, sterile. Se administreaz în sacul conjunctival
unde se solubilizeaz.
• Ciocolata medicamentoas este asemntoare tabletei, coninând o cantitate mare de corectivi,
pentru a masca gustul sau mirosul foarte neplcut al substanelor active (Ciocolax, conine
fenolftalein, fiind utilizate ca purgativ).
• Liocurile (numite i liofilizate orale) sunt asemntoare comprimatelor, se obin prin evaporarea în
vid, la temperatura joas, a unui amestec de ageni farmacologic activi, cu substane gumoase i
zaharuri în soluii concentrate. Rezult o form farmaceutic friabil, care se dizolv aproape
instantaneu în apa sau la administrarea sublingual
• Comprimate (pastile) digitale - denumit Abilify MyCite, aceasta conine un senzor ingerabil, care
furnizeaz date privind administrarea preparatului de ctre pacient. Senzorul integrat este activat sub
aciunea sucurilor gastrice i începe s comunice cu un plasture (patch), dotat de asemenea cu senzor,
ce trebuie purtat de pacient. Plasturele are rolul de a detecta i a înregistra data i ora administrrii
tabletei, precum i alte date fiziologice. De la plasture, informaiile sunt trimise mai departe ctre o
aplicaie mobil. Astfel, pacienii îi pot monitoriza pe telefonul mobil medicaia, dar, i mai
important, pot permite personalului medical accesul la informaiile obinute de ctre senzori, prin
intermediul unui portal online. Senzorul integrat în comprimate are dimensiunea de 1 mm i conine
ingrediente ca aluminiu, magneziu, clorur cuproas, etil celuloz, aur, hidroxipropil celuloz, siliciu,
dioxid de siliciu, nitrur de siliciu, titaniu-tungsten, titan i citrat de trietil. Activarea sensorului este
facilitat prin reacia magneziului i clorurii cuproase i, ulterior, senzorul trece prin procesul de
digestie, fiind eliminat din corp.

Formele medicamentoase solide Se exprim de regul în grame sau pri de grame dup cum
urmeaz:
• 1 dg (decigram) = 0,1;
• 1 cg (centigram) = 0,01;
• 1 mg (miligram) = 0,001;
• 1 dmg (decimilidram)= 0,0001
• 1 cmg (centimiligram)= 0,00001
• 1 µg (microgram) = 0,000001.
Comprimate Rp.: Comprimate metamizol 0,5 Rp.: Comprimate metamizol 0,5 N. 10
D.t.d. N. 10 D.S. Intern. Câte un comprimat în cefalee.
S. Intern. Câte un comprimat în cefalee. #
#
S. Intern. Câte un comprimat în cefalee.
• Comprimatele compuse
Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25 Rp.: Comprimate acid acetilsalicilic 0,25 cu paracetamol 0,2
Paracetamol 0,2 D.t.d. N. 10
D.t.d. N.10 in tabl. S. Intern. Câte un comprimat în cefalee.
S. Intern. Câte un comprimat în cefalee.
#
Rp.: Comprimate acid acetilsalicilic 0,25 cu cafein 0,05 N. 10
D.S. Intern. Câte un comprimat în cefalee.
•Pentru a simplifica prescrierea comprimatelor compuse, acestora li se atribuie denumiri
speciale comerciale sau brevetate (nume depuse).
Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25 sau Rp.: Comprimate citramon N 20
Paracetamol 0,2 D.S. Intern câte un comprimat în febr
Cafein 0,2
S. Intern. Câte un comprimat în febr.
Alte variante de comprimate se prescriu similar cu indicarea în signatur a modului concret de administrare
La comprimatele vaginale se specific Comprimate vaginale metronidazol 0,25 N10
Drajeurile (din fr. Dragee) • form medicamentoas solid dozat cu aspect sferic sau lenticular, constituit din dou straturi –unul
intern, nucleul, care conine substana sau substanele active, i altul extern, înveli din zahr i ali
excipieni. Drajeurile se înghit, (numai unele se sug) iar în stomac se dezintegreaz în aproximativ 30
minute, iar altele sunt enterosolubile, dizolvându-se în intestin, protejând astfel preparatul de aciunea
sucului gastric. Drajeurile au avantajul c mascheaz gustul i mirosul preparatului, îl pzesc de
aciunea agenilor externi
• Drajeurile simple i compuse se prescriu la fel ca i comprimatele.
Rp.: Drajeuri nifedipin 0,01 N.30 Rp.: Drajeuri nifedipin 0,01
D.S. Intern. Câte un drajeu de 2 ori pe zi. D.t.d.N.10
S. Intern. Câte un drajeu de 2 ori pe zi
Rp.: Clorpromazin 0,025
S. Intern. Câte un drajeu de 2 ori pe zi.
• Drajeurile ce conin 2 sau mai muli ingredieni activi poart denumiri comerciale i se prescriu
numai prin metoda prescurtat, fr a se indica dozele ingredienilor.
Rp.: Drajeuri „vitrum” N.30
D.S. Intern. Câte un drajeu de 2 ori pe zi.
Pulberile • Pulberile - forme farmaceutice solide cu aspect pulverulent, alctuite din particule uniforme ale uneia
sau mai multor substane active, asociate sau nu cu substane auxiliare.
• Ele sunt destinate pentru uz intern, extern sau parenterale (dup dizolvare în vehiculul respectiv)
• Pulberile pot fi simple i compuse.
• Pachetul este o forma dozata de administrare a pulberilor. Pulberea cantarita se introduce intr-un plic de
hartie sau hartie cerata. Pachetul poate contine una sau mai multe substante active, inglobate sau nu in
excipient – o pulbere inerta ca lactoza sau amidonul. Greutatea minima este de 0,5 g dar un pachet poate
ajunge si pana la 10 g
• Pulberile pentru uz intern nedivizate. Substanele relativ inofensive i cu marj mare de siguran
(hidrocarbonatul de sodiu, crbunele medicinal) pot fi propuse pacienilor în cantiti suficiente pentru
întreaga cur de tratament, nedivizate în doze separate, pacientul urmând s-i ia din pachet cantitatea
necesar. Pacientul i-o dozeaz el însui cu mijloacele disponibile la el acas (vârful de cuit, linguria,
lingura, în unele cazuri pulberea se completeaz cu lingurie dozatoare)
Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0
D.S. Intern. Câte 1/2 linguri de 3 ori pe zi.
Pulberile compusene nedivizate constau din câteva substane active, în unele cazuri i substane auxiliare,
care se prescriu pentru o cur de tratament, fr a fi divizate în doze pentru o priz.
Rp.: Anestesin 20,0 Rp.: Anestesin 20,0
Oxid de magneziu 15,0 Amidon
Tanin 10,0 Tanin aa 10,0
M.f. pulv. M.f. pulv.
D.S. Intern. Câte o linguri la un pahar de ap D.S. Intern. Câte o linguri la un pahar de ap .
Pulberile pentru uz intern divizate • Pulberi divizate simple. Sub form de pulbere divizat simpl se poate prescrie orice substan solid a crei doz se
afl în limitele 0,1 -1 g. (în unele cazuri i mai mult). În cazul când doza substanei active este mai mic de 0,1 g, la
ea se adaug substane indiferente, pentru a face normal masa pulberii divizate. Masa pulberii divizate compuse se
aduce astfel pân la aa–zisa masa medie sau optim, care este de 0,3–0,5 g. Substanele auxiliare folosite în acest
scop joac rolul de excipient (constituens). În calitate de excipient pentru pulberile divizate compuse se utilizeaz:
zahrul, lactoza, glucoza, hidrocarbonatul de sodiu.
Rp.: Diclofenac 0,15 Rp.: Fenobarbital 0,0005
D.t.d. N.10 Zahr 0,3
D.t.d.N.10
• Pulberea divizata compus.
Natriu bromid 0,1 Fenobarbital 0,005
M.f.pulv. Zahr 0,3
D.t.d. N. 30 M.f.pulv.
S. Intern. Câte o pulbere de 3 ori pe zi. D.t.d. N. 30
S.Intern. Câte o pulbere pe sear
Pulberea în plicuri sau pachete. Pulberea divizat se întroduce într-un plic de hârtie, hârtie cerat, sau
polietilen, staniol sau hârtie special, închise ermetic. Sunt o form foarte comod de ambalaj pentru
pulberi, dar i pentru alte forme medicamentoase (de ex. granulate, geluri).
Rp.:Zerogas 15,6 Rp.: Acid paraaminosalicilic 1,0
D.t.d N. 10 D.t.d.N.30
S. Inten.Coninutul plicului se dizolv S.Intern câte 5 pulbere la o priz
într-un litru de ap fiart, se administrez de 4-6 ori pe zi.
PULBERI PENTRU UZ EXTERN
• Pulberile pentru uz extern – constau dintr-o substan activ (simple) sau 2 i mai multe
(compuse). În calitate de constituent conin talc, amidon sau alt produs indiferent. Este o
form nedivizat. Se aplic extern prin pudrare pe suprafeele lezate ale pielii.
Pulbere simpl:
D.S. Pentru uz extern.
Anestezin 25,0
M.f. pulv.
Rp.: Cloramfenicol 2,5
Talc ad 50,0
PUDRELE • Pudrele - pulberile pentru uz extern extrafine (subtilissimus) pentru o mai bun aderare la piele. În
calitate de constituent conin talc, amidon sau alt produs indiferent. Este o form nedivizat. Se aplic
extern prin pudrare pe suprafeele lezate ale pielii. Deosebim pudre simple i compuse.
Pudrele simple:
D S. Pentru uz extern
• Metoda magistral Rp.: Anstesin extrafin 20,0
D.S. Pentru uz extern.
D.S. Pentru uz extern.
Talc ad 50,0
substane auxiliare. Majoritatea capsulelor se administreaz pe cale oral, îns exist capsule retard i capsule vaginale.
• Capsula gelatinoas este constituit din doua cpcele de gelatin sau din substane sintetice ca metilceluloza, derivai
ai acidului alginic. Acestea pot avea consistena flexibil sau rigid, cu forma ovoid, sferic (perle), sau cilindric, de
capacitate de la 0,25 la 0,5 g. sunt utile pentru administrarea medicamentelor cu gust sau miros neplcut sau iritante ale
mucoasei gastrice.
• Capsulele operculate (operculum înseamn capac) sau (Spansule) sau gelulele constau din 2 capacele cilindrice care
intr unul în altul formând un înveli pentru pulberi, granule, microgranule sau microcapsule.
• Capsulele elastice sunt de form ovoid (capsulae gelatinosae moles) sau sferic, numite perle (Perlae gelatinosae).
Ele conin, de obicei, substane lichide cu gust neplcut.
• Capsula amilacee sau caeta, este format din doua capacele de amidon, de forma discoidal, ce se cupleaz pentru a
forma o cutie în care se închide substana activ. Exist patru dimensiuni de caete putând conine 0,25, 0,5, 0,75 si 1 g
pulbere. Sub aceast form se administreaz substane cu gust sau miros neplcut.
• Capsule enterosolubile - confecionate din gelatin prelucrat cu acid tanic sau acoperite cu un strat subire de
substane speciale acidorezistente, pentru a rezista aciunii sucului gastric i a conduce substanele active în duoden.
• Capsulele retard cedeaz principiul activ încet, timp îndelungat (12-24 ore) i pot fi luate o dat sau de 2 ori pe zi.
• Capsulele vaginale se introduc profund în vagin unde, dup dezintegrare, cedeaz substanele active, de regul, cu
aciune antibacterian i/sau antimicotic.
• Microcapsule i nanocapsule. Microcapsulele au în diametru 100–500 micrometri, iar nanocapsulele sunt mai mici de
1 mcm, adic se msoar în nanometri. Ele conin cantiti infime de substane medicamentoase, pe care le apr de
aciunea agenilor externi i le mascheaz gustul neplcut. Prin microcapsulare se urmrete scopul crerii aciunii
retard, adic a prelungirii aciunii medicamentelor, datorit eliminrii lente a principiilor active. Microcapsulele i
microdrajeurile pot fi incluse în capsule operculate obinuite, numite în acest caz spansule sau capsule retard.
• Capsule digitale – conin substana activ i un senzor înglobat într-un comprimat placebo.Capsulele digitale sunt în
prezent destinate pentru tratarea anumitor forme de cancer. Capecitabina digital cu senzor ingerabil este utilizat în
prezent pentru tratamentul pacienilor cu cancer colorectal în stadiile 3 i 4
Capsulele Rp: Nifedipin 0,15
S. Intern. Câte o capsul de 2 ori pe zi
Rp: Capsule nifedipin 0,15 N. 20
D.S. Intern. Câte o capsul de 2 ori pe zi.
Rp.: Capsule clorpromazin 0,025 N. 60
D.S. Intern. Câte o capsul o dat pe zi
Capsule enterosolubile
Rp.: Capsule „prodigestiv" N. 20
D S. Intern. Câte o capsul de 3 ori pe zi în timpul mesei.
Capsule elastice
D.t.d.N. 30 in caps.gel
Rp.: Capsule ulei de ricin 1 ml N. 30
D.S. Intern. Câte 1–2 capsule de 3 ori pe zi.
Capsule vaginale
D.S. Intravaginal. Câte o capsul, o dat pe zi.
GRANULATE SAU GRANULE (Granulata) • Forme solide, constituite din particule de form neregulat, vermicular, cilindric sau sferic. Conin
substane active i substane auxiliare i sunt destinate administrrii pe cale oral. Printre substanele
auxiliare se numr zahrul, glucoza, lactoza, amidonul, dextranul, substane aromatizante, colorani .a.
Ele sunt una din formele cele mai potrivite pentru copii, deoarece permit dozarea cu precizie, au
biodisponibilitate înalt i proprieti organoleptice excelente.
• Granulatele pot fi nedozate i dozate. Se întâlnesc granulate efervescente.
• Toate se prescriu ca pulberile nedivizate simple. Înainte de întrebuinare granulatele se dizolv în ap, în
care formeaz soluii simple, inclusiv efervescente sau suspensii buvabile.
Rp.: Granulate amoxacilin 60,0
#
Rp.: Granulate „venter" N. 20
#
D.t.d.N. 25
S. Intern Plicul sau pachetul se folosete pentru prepararea suspensiei buvabile 15 ml Câte 15 ml
suspensie de 4 ori pe zi.
PELICULE, FILME SAU PLCUE
• form medicamentoas solid, constituite din principiul activ i excipient (un
polimer special). Peliculele pot fi considerate sisteme retard, deoarece elibereaz
lent substana medicamentoas i au o aciune îndelungat. În acelai timp, filmele
ader uor la mucoase, fixându-se pe locul unde au fost aplicate. Exist pelicule
pentru administrarea intrabucal i retropalpebral (pelicule oftalmice).
• Ocusertul – este o form farmaceutic cu aspect lenticular coninând substane
active înglobate în gelatine i care se aplic asemntor lentilei de contact.
Rp.: Pelicule ambazon 0,1 N. 50
D.S. Intrabucal. Câte o pelicul de 3 ori pe zi, aplicat pe gingia maxilar.
Rp.: Pelicule oftalmice carbacol 0,005 N.30
D.S. Retropalpebral. Câte o pelicul în sacul conjunctival pe sear.
CARAMELE - form medicamentoas solid preparat din zahr, melas i o substan medicamentoas.
De obicei, ele se in în cavitatea bucal, unde se dizolv, eliberând principiul activ, care exercit aciune
topic. Deoarece caramelele sunt oficinale, ele se prescriu în form prescurtat. Rp.: Caramele pronilid 0,15 N.100
D.S. Intrabucal. Câte o caramel la fiecare 2 ore. A se ine în cavitatea bucal pân la resorbie
complet.
Trochistii –o varietate a caramelelor, au forme solide discoidale, aromatizate i colorate. Excipientul este
format dintr-o past de zahar i gum arabica prelucrat cu sirop, glucoz sau soluie de sorbitol,
permiând eliberarea treptat, lent a substanei active în cavitatea bucal. Se menin în gur (se sug), nu se
înghit, exercitând un efect strict local la nivelul mucoasei bucale. În mod frecvent, conin substane cu rol
antiseptic i uor anestezic local (ex. faringosept).
Rp.: Trochistii faringosept N30
D.S. Intrabucal. Câte o trochistie la fiecare 2 ore în afeciuni ale cavitii bucale.
CREIOANE - forme farmaceutice solide, de form cilindric, terminate cu un con sau cu o calot
ovoidal. Reprezint nite bastonae cu lungimea de 5 cm, un diametru de 3-5 mm i o greutate de 4-8 g.
Sunt obinute din unele substane compresate sau din amestecul lor cu parafin i ali compui solizi. Au
întrebuinare topic. Se prescriu în form prescurtat, deoarece sunt preparate oficinale.
Rp.: Creioane mentol N. 3
D.S. Topic. A friciona tâmplele în migren.
• Brichete - produsele obinute prin presarea sau brichetarea unor pulberi cptate din plante
medicinale. De cele mai multe ori, brichetele sunt divizate prin nulee sau crestturi în 10 pri
egale. Fiecare parte poate fi rupt aparte i folosit pentru prepararea infuziei sau decoctului, de
obicei, în volum de un pahar. Soluia extractiv obinut se folosete intern sau local (splturi etc.)
pe parcursul unei zile sau la o baie. Brichetele se prescriu în form prescurtat.
Rp.: Brichete iarb calendul 50,0
D.S. O diviziune a se ine în ap clocotit timp de 10 minute, a se filtra i folosi pentru pregtirea
unei bi pentru copil.
Speciile - amestecuri uniforme de plante sau pri din plante medicinale, transformate în pulbere
grosier i folosite pentru prepararea ceaiurilor medicinale. În unele cazuri, în specii se introduc uleiuri
eseniale i alte substane. Se prepar în prezent la fabricile farmaceutice ise afl în vânzare liber.
Rp.: Specie „expectorant" N.2
D.S. Intern. A se pregati infuzie, câte o lingur la un pahar de ap fiart.
CONURI DENTARE - forme solide speciale, alungite, ce conin diverse substane, în special anestezice
locale, folosite în stomatologie