reamenajarea Şi mod ernizarea parcului rozelor parcul rozelor... · timişoara se încadrează în...
TRANSCRIPT
R E A M E N A J A R E A Ş I M O D E R N I Z A R E A
P A R C U L U I R O Z E L O R
FAZA P.T.+ D.E.
PROIECT NR 14/ 2010
Axa prioritară 1 “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” Domeniul de intervenţie 1.1 “Planuri integrate de dezvoltare urbană” Sub-domeniul: Poli de crestere Autoritatea de management: Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului Organism intermediar: A.D.R. VEST Solicitant: MUNICIPIUL TIMISOARA
BENEFICIARUL INVESTITIEI
MUNICIPIUL TIMISOARA
ELABORATOR
SC GREEN PROJECT SRL, IASI, STR GHEORGHE GHIBANESCU NR 1A, PARTER
Tel/Fax o332/8oo.8oo; e-mail: [email protected] ; RO 15618299
FOAIE DE SEMNATURI
Director general: ec. Ion Waszkiewicz-Filioreanu
Director executiv: ec. Simona Waszkiewicz-Filioreanu
Şef proiect: arh. Dan Constantiniu
Proiectanti:
Arhitectura arh. Dan Constantiniu
arh. stagiar Ana Nistor
Structura ing. constructor Constantin Ciobanu
ing. constructor Maria Besliu
Peisagistica ing. peisagist Roxana Azoitei
Instalatii apa-canal ing. Ciocoiu Ioan Iulian
Instalatii electrice ing. Solomon Sandu
BORDEROU GENERAL
PARTE SCRISĂ
1.Date generale
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii;
1.2 Amplasamentul
1.3 Titularul investiţiei
1.4 Beneficiarul investiţiei
1.5 Elaboratorul proiectului
2. Descrierea generala a lucrarilor
2.1. Descrierea lucrarilor
2.1.1 Amplasamentul
2.1.2 Topografia
2.1.3 Clima
2.1.4 Geologia şi seismicitatea
2.1.5 Prezentarea proiectului pe specialitati
2.1.6 Devierile si protejarile de utilitati afectate
2.1.7 Sursele de apa, enegie electrica, gaze, telefon pentru organizarea de şantier
2.1.8 Caile de acces, caile de comunicatii
2.1.9 Antemasuratoarea
2.2 Memorii tehnice pe specialitati
2.2.1 Memoriu tehnic arhitectura
2.2.2 Memoriu tehnic rezistenta
2.2.3 Memoriu tehnic instalatii apa-canal
2.2.4 Memoriu tehnic instalatii electrice
3.Caiete de sarcini
4. Listele cantitatilor de lucrari
5. Graficul general de realizare a lucrarii
6. Anexe
6.1.Referate de verificare tehnica
6.2. Expertiza tehnica. Studiu geotehnic
6.3 Instructiuni privind urmarirea comportarii in timp a constructiei
6.4. D.T.O.E.
6.5. Certificat de urbanism si avize
1. DATE GENERALE
1.1 DENUMIREA INVESTITIEI
Reamenajarea si modernizarea Parcului ROZELOR – Timişoara, Jud Timis
1.2 AMPLASAMENT
Jud. Timiş, Municipiul TIMIŞOARA, Parcul ROZELOR . Amplasamentul este identificat
conform extras CF nr 404787, nr top 31, fiind delimitat la nord de str. Acad. Alexandru
Borza, la est Blv Michelangelo, la sud Splaiul Spiru Haret si la vest de un lot teren
intravilan viran.
1.3 TITULARUL INVESTITIEI
MUNICIPIUL TIMISOARA
1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI
MUNICIPIUL TIMISOARA
1.5 ELABORATOR
SC GREEN PROJECT SRL, IASI, STR GHEORGHE GHIBANESCU NR 1A, PARTER
Tel/Fax o332/8oo.8oo; e-mail: [email protected]
2.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR
2.1.1. AMPLASAMENT
Timisoara este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis, Banat, de asemenea
este al patrulea oras ca populatie din Romania dupa Bucuresti, Iasi si Cluj-Napoca.
Parcul ROZELOR reprezinta unul dintre cele mai apreciate si reprezentative parcuri
ce apartin municipiului Timisoara prin pozitia sa centrala, prin stilul clasic bine definit
si prin colectiile de trandafiri cu care se mindrea odinioara, de unde si denumirea de
„parc al ROZELOR”.
Parcul Rozelor este amplasat in Jud. Timiş, Municipiul TIMIŞOARA. Amplasamentul
este identificat conform extras CF nr 404787, nr top 31, fiind delimitat la nord de str.
Acad. Alexandru Borza, la est Blv Michelangelo, la sud Splaiul Spiru Haret si la vest de
un lot teren intravilan viran.
Terenul pe care se vor executa lucrările propuse în documentaţie, este intravilan,
proprietar fiind Primaria Municipiul Timisoara conform extrasului de carte funciara nr
404787.
Conform certificatului de urbanism nr 1016/22.03.2010, regimul economic este: zona A,
cu folosinta actuala cladiri si parc ( S= 25183- inclusiv Teatrul de Vara) si destinatie
conform PUG „ Malurile Canalului Bega Timisoara”. Din suprafata parcului, au fost
studiati numai 23 352 mp, conform planselor, restul suprafetei fiind inclusa in proiectul
de amenajare a malurilor Canalului Bega.
2.1.2 TOPOGRAFIA
Pentru realizarea documentatiei tehnice s-a utilizat studiul topografic pus la dispozitie
de Primaria Municipiului Timisoara si receptionat A.N.C.P.I cu numarul
14638/23.06.2009. Ridicarile topografice privind situatia existenta se regasesc in
partea desenata a documentatiei tehnice .
2.1.3 CLIMA
Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţii
de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (varianta
adriatică).
Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea şi neregularitatea proceselor
atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate,
de provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. În mod frecvent, chiar în
timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi
însemnate, mai rar valuri de frig. Din septembrie până în februarie se manifestă
frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate
acestea, în Banat se resimte puternic şi influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald
dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care iarna generează dezgheţ complet, iar
vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.Temperatura medie anuală este de 10,6ºC,
luna cea mai caldă fiind iulie (21,1ºC), rezultând o amplitudine termică medie de 22,7ºC,
sub cea a Câmpiei Române, ceea ce atestă influenţa benefică a maselor de aer oceanic.
Din punct de vedere practic, numărul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării
optime a culturilor, adică cele care au medii de peste 15ºC, este de143/an, cuprinse
între 7 mai şi 26 septembrie. Temperatura activă, însumând 2761ºC, asigură condiţii
foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultură, inclusiv a unora de provenienţă
mediteraneană. Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre
nord-vest, Timişoara primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât oraşele din
Câmpia Română. Media anuală, de 592 mm, apropiată de media ţării, este realizată
îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul
anual) şi a celor din lunile noiembrie şi decembrie, când se înregistreză un maxim
secundar, reflex al influenţelor climatice submediteraneene. Regimul precipitaţiilor are
însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii
foarte puţine.
Timişoara suportă, din direcţia nord-vest şi vest, o mişcare a maselor de aer puţin
diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vest a României. Canalizările
locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare
variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii.Cele mai frecvente sunt
vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităţii anticiclonului
Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-mai, o frecvenţă mare o au şi
vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează frecvenţe reduse. Ca
intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter
ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994).
Distribuţia vânturilor dominante afectează, într-o anumită măsură, calitatea aerului
oraşului Timişoara, ca urmare a faptului că sunt antrenaţi poluanţii emanaţi de unităţile
industriale de pe platformele din vestul şi sudul localităţii, stagnarea acestora deasupra
fiind facilitată atât de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvetă, cât şi de
ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).
2.1.4 GEOLOGIA ŞI SEIMICITATEA
Pentru realizarea documentatiei tehnice de executie s-a utilizat studiul topografic
realizat de SC GEOSOND SRL insotit de referatul de verificare nr 415 din 12.03.2010 la
cerinta Af a verificatorului autorizat Prof. dr. ing. Marin Marin, prezentate in anexe.
Stabilirea categoriei geotehnice in care se va incadra viitoarea lucrare se face avându-se
in vedere indicatiile normativului NP 074-2007 , astfel:
Factori avuti in vedere Încadrarea Puncte
1 . Conditii de teren Terenuri medii 3
2. Apa subterană Fără epuismente 1
3. Categoria de importantă a
constructiei Redusă 2
4. Vecinătăti Fără riscuri 1
5. Zona seismică a g=0,16 g; Tc =1 s 1
Risc geotehnic redus 8
Din tabelul de mai sus rezultă incadrarea lucrării in categoria geotehnică 1 - risc
geotehnic redus.
Amplasamentul este la momentul prezent ocupat de mai multe construcţii usoare şi
grupuri sanitare, terenul aproximativ plan orizontal nefiind afectat de fenomene fizico-
mecanice care să-i pericliteze stabilitatea.
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul prospectat aparţine Câmpiei
Banatului, aspectul orizontal conferind stabilitate terenului.
Geologic, zona aparţine Bazinului Pannonic , coloana litologică a acestui areal
cuprinzând un etaj inferior afectat tectonic şi o cuvertură posttectonică.
La alcătuirea geologică a etajului inferior - presenonian, participă , in bază, formaţiuni
cristalofiliene, mezo- şi epizonale, proterozoic superioare, reprezentate prin micaşisturi,
micaşisturi biotito-sericitoase , micaşisturi cu granaţi. paragnaise, cuarţite micacee,
şisturi sericito-cloritoase, şisturi cuarţito-cloritoase şi şisturi sericito-talcoase. La partea
superioară , aceste formaţiuni prezintă o zonă alterată de grosimi variabile, cuprinsă in
general, intre 50 - 100 m. Uneori, rocile metamorfice din fundament sunt străbătute de
roci eruptive: granite (Sântana, Turnu, Variaş efe.), dacite (Pecica) , andezite (Pâncota),
bazalte (Janova), diabaze (Benc ec, Giarmata etc.).
Peste formatiunile cristalofitlene se dispun formatiuni permiene şi mezozoice. Acestea
sunt reprezentate prin gresii silicioase verzi/roşii şi conglomerate cu intercalatii de
argile (Permian), conglomerate şi gresii cuarţitice roşcate, şisturi argiloase-nisipoase
roşii şi verzi, calcare stratificate, negre bituminoase, dolomitice, calcare pseudo-oolifice
cenuşii cu intercalatii locale de şisturi argiloase (Triasic), argile grezoase şi gresii
cuarţitice, marnocalcare cu intercalatii de şisturi argo-marnoase, marne pseudo-litice
(Jurasic).
Formaţiunile cretacice inferioare din Pădurea Craiului se continuă spre vest, pe sub
cuvertura sedimentară senonian-neogenă din fundamentul Depresiunii Pannonice, şi
dispun transgresiv peste Jurasic, ocupând aproximativ aceleaşi suprafeţe ca şi
formatiunile jurasice, pe care le depăşesc,iÎnsă, ca extindere. Sedimentarea Cretacicului
inferior incepe cu calcare lacustre negre sau cenuşii, după care urmează calcare
stratificate in bancuri groase, marnocalcare in alternantă cu calcare bioclastice, apoi
calcare cenuşii masive iar, în final, gresii glauconitice, şisturi morno-argiloase, gresii
grosiere, microconglomerate, calcare, şisturi argiloase şi gresii fine argiloase.
Cuvertura posttectonică începe cu formatiunile senoniene dispuse trensgresiv şi
discordant peste depozite mezozoice mai vechi sau direct peste cristalin, lipsind insă in
general, in zonele cu fundament ridicat.
Depozitele senoniene sunt de o mare diversitate facială fiind reprezentate prin:
conglomerate, calcare, calcare grezoase, gresii calcaroase, şisturi argiloase cu strate de
cărbuni după care urmează gresii feruginoase, gresii marnoase şi microconglomerate.
La sfârşitul Senonianului regiunea a fost exondată , ciclul de sedimentare reluându-se
cu formaţiunile neogene bine dezvoltate şi dispuse transgresiv şi discordant peste
formaţiunile mai vechi.
În final, depozitele cuaternare, cele care constituie efectiv în cele mai multe cazuri în
această regiune terenuri de fundare, au o răspândire largă.
Ele sunt reprezentate în general, prin trei tipuri genetice de formatiuni:
• aluvionare - aluviuni vechi şi noi ale râurilor care străbat regiunea şi intră in
constitutia teraselor şi luncilor acestora;
• gravitationale - reprezentate prin alunecări de teren şi deluvii de pantă, ce se
dezvoltă in zona de "ramă" a depresiunii;
• cu geneză mixtă (eoliană, deluvial-pluvială ) - reprezentate prin argile cu
concretiuni fero-manganoase şi depozite de piemont.
În cazul de fată, cu ocazia lucrărilor de teren efectuate pe amplasament au fost
identificate depozite aluvionare cuaternare recente (Holocen superior - Actual).
acoperite de umpluturi eterogene, necompactate, realizate neorganizat. Dată fiind
stratificaţia înclinată şi încrucişată caracteristică sistemului fluviatil (în care s-au
acumulat depozitele străbătute prin foraj precum şi intervenţia antropică, succesiunea
stratigrafică intânită in astfel de depozite poate varia pe distanţe foarte mici!
Conform zonării seismice. amplasamentul este caracterizat de următorii parametrii: ag
= 0.16 g. Tc = 1 s.
Adâncimea de înghet este de 0.6 - 0.7 m (conform STAS 6054-85).
2.1.5 PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI
Investitia vizeaza modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul Timisoara , avind la
baza concluziile expertizei tehnice si solutia optima recomandata in aceasta si cuprinde
urmatoarele lucrari principale:
1. Intretinerea si completarea vegetatiei existente. Gazonarea suprafetelor verzi.
2. Refacerea retelei de alei pietonale din pavele din beton si piatra.
3. Reconditionarea mobilierului urban existent ( pergole) si completarea acestuia.
4. Completarea sistemului de iluminat clasic cu corpuri de iluminat decorative
fotovoltaice.
5. Refacerea imprejmuirii.
6. Consolidarea si modernizarea grupului sanitar existent.
7. Instalarea unui sistem de irigare automatizat.
Principalele capacitati/indicatori fizici urmariti prin proiect sunt:
• Suprafata studiata : 22075 mp
Din care:
• Suprafata totala alei 6829 mp
• Suprafata spatii verzi : 11071 mp
• Suprafata constructii existente : 50 mp
• Suprafata rabate trandafiri si gard viu: 4336.6 mp
• Capacitati in unitati fizice:
- alei din piatra naturala: 3797 mp
- alei cu pavele din beton 1531 mp
-alei accidental carosabile cu pavele din beton 1501 mp
- reabilitare si modernizare toaleta: 50 mp
- împrejmuire gard 480 ml
- postamente statui si vaze 12 buc
- stalpi de iluminat fotovoltaici 68 buc
-sistem de irigare 1 buc
- staţie de pompare 1 buc
- plantari trandafiri: 9024 buc
- plantări arbori si arbusti 428 buc
- refacere suprafeţe gazonate: 11071 mp
- pergole: 12 buc
- bănci odihnă: 77 buc
- coşuri de gunoi: 35 buc
Proiectul este prezentat in volum unic si este detaliat pe specialitati in cadrul
memoriilor tehnice.
2.1.6 DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE
Organizarea şantierului se va realiza în zona spaţiilor propuse pentru amenajare,
accesul în şantier făcându-se din strada principală.
Cheltuielile de organizare a şantierului se vor încadra în limita valorii prevazute în
Devizul General Estimativ inclus în documentaţie. Şantierul se va dota minim cu: un
pichet de incendiu, reţele electrice provizorii, reţea apa potabilă.
La faza a doua a proiectului de organizare, executată de către constructor, acesta va
detalia lucrările de organizare pentru realizarea obiectivului conform legislaţiei în
vigoare la data execuţiei. Pe parcursul execuţiei lucrările vor fi protejate în conformitate
cu datele specificate în caietele de sarcini pe fiecare specialitate în parte.
In cadrul acestei investitii nu se vor executa devieri de utilitati. Protejarea untilitatilor
existente pe amplasament se va realiza in conformitate cu cerintele detinatorilor
mentionate in avize.
Depozitarea materialelor în şantier se va realiza ordonat, evitându-se deteriorarea şi
deprecierea lor înainte de punerea în operă. Se va asigura împrejmuirea şantierului
precum şi păstrarea curăţeniei în şantier. Intrarea şi ieşirea autocamioanelor cu
materiale de pe şantier se va face în condiţii de curăţenie pentru a nu afecta curăţenia
drumurilor publice din imediata apropiere a şantierului.
Se vor respecta prevederile HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile in toate fazele executiei proiectului.
2.1.7 SURSELE DE APĂ, ENEGIE ELECTRICĂ, GAZE, TELEFON PENTRU ORGANIZAREA
DE ŞANTIER
Sursele de utilitati pentru organizarea de şantier se vor rezolva pe baza proiectului de
organizare de şantier, detaliat de constructor.
Sursele de apă, energie electrică cât şi utilităţile igienico-sanitare sunt asigurate prin
branşament la cele existente în zonă.
2.1.8 CĂILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII
Pentru organizarea de şantier şi exploatarea curenta vor fi folosite căile de acces şi căile
de comunicaţii existente în zonă.
Căile de acces sunt asigurate dinspre strada principală şi vor fi cele permanente de
acces în incinta proprietăţii. Pe marginea căilor de acces se vor instala panouri vizibile
cu indicaţiile despre beneficiar, proiectant, constructor, precum şi numărul autorizaţiei
de construire şi termenul de execuţie. Se vor respecta prevederile contractuale solicitate
de finantatorul proiectului privind publicitatea.
2.1.9 ANTEMASURATOAREA
Antemasuratorile s-au facut electronic utilizind softurile ALLPLAN, RAINCAD si
INTELSOFT DEVIZ si sunt prezentate anexat. Devizele pe obiect sunt realizate pe baza
antemasuratorii conform Indicatoarelor de norme de deviz.
Măsurarea lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile H.G. 1014 şi se vor face
pe baza de situatii de lucrări confirmate de beneficiarul lucrării sau de dirigintele de
şantier angajat de acesta.
2.2 MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI
2.2.1 MEMORIU TEHNIC ARHITECTURĂ
Prin Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Crestere Timisoara, s-a stabilit ca
obiectiv general:
“Consolidarea profilului Polului de creştere Timişoara de centru economic
dinamic şi inovativ, competitiv la nivel european, într-un context multicultural şi
de mediu echilibrat, pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei.
În vederea realizării obiectivului general , patru obiective strategice au fost identificate.
Obiectivul numarul 4 vizeaza Realizarea unui habitat ecologic, confortabil şi
atractiv.
Scopul final al oricărei strategii de dezvoltare locală coerente şi corecte este creşterea
continuă a calităţii vieţii şi a confortului locuitorilor zonei. Creşterea economică poate fi
asociată cu dezvoltarea doar în condiţiile în care aceasta determină o îmbunătăţire a
nivelului de trai, a calităţii vieţii locuitorilor, prin asigurarea locurilor de muncă şi prin
crearea unui mediu de viaţă plăcut şi atractiv.
Pe de altă parte, dezvoltarea economică dorită este cea care foloseşte resurse umane de
calitate iar acestea pot fi atrase şi reţinute inclusiv prin crearea unui mediu de viaţă
atractiv şi dinamic. Acest mediu va atrage investitori şi forţă de muncă în zonă,
garantând competitivitatea economiei Polului de creştere Timişoara pe termen lung.
Avem nevoie de un oraş curat şi verde pentru un mediu de viaţă sănătos, de o
dezvoltare urbană unitară, coerentă, cu servicii moderne pentru un mediu de viaţă
confortabil şi de spaţii publice cu posibilităţi de agrement şi recreere competitive
pentru un mediu de viaţă vibrant.
S-au considerat prioritare programele de valorificare a potenţialului cadrului
natural şi a peisajului, de amenajare arhitectural-peisagistică a parcurilor,
grădinilor şi scuarurilor concomitent cu o dezvoltare a infrastructurii şi a
serviciilor de relaxare, recreere şi sport în vederea creări unui mediu de viaţă plăcut,
atractiv şi vibrant, un oraş atractiv şi verde fiind implicit mai competitiv şi din punct de
vedere economic, atrăgând şi reţinând forţă de muncă tânără şi cu calificare superioară.
Amenajarea zonelor verzi, creşterea cantitativă şi calitativă a acestora, contribuie la
împlinirea scopului final al oricărei strategii de dezvoltare – creşterea calităţii vieţii
locuitorilor. Întrucât „salba de parcuri” de pe malul Begăi este reprezentativă pentru
definirea identităţii Timişoarei, intervenţiile propuse contribuie în acelaşi timp la
creşterea atractivităţii polului prin atragerea de turişti/vizitatori”. 1
1 Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Timisoara
Parcul ROZELOR reprezinta unul dintre cele mai apreciate si reprezentative parcuri
ce apartin municipiului Timisoara prin pozitia sa centrala, prin stilul clasic bine definit
si prin colectiile de trandafiri cu care se mindrea odinioara, de unde si denumirea de
„parc al ROZELOR”.
Dupa primul razboi mondial, dezvoltarea economica rapida genereaza si pentru
Timisoara o perioada deosebit de prospera, in care se continua amenajarea de noi
parcuri: Parcul Alpinet, Parcul ROZELOR, in care floricultura devine o indeletnicire
foarte rentabila.
Statisticile vremii consemneaza, intre altele, ca floricultorii banateni produceau anual, la
sfarsitul deceniului al treilea al secolului XX, aproape o jumatate de milion de exempare
de trandafiri apartinand la cca. 2000 de varietati. Din necesitatea de a prezenta
publicului aceasta imensa colectie si de a crea premisele selectiei celor mai bune soiuri,
a fost amenajat, in 1928, Parcul ROZELOR. Concomitent, s-a infiintat Uniunea Amicii
ROZELOR din Romania, prin stradania neobosita a familiei col. I. SAMBATEANU, care a
realizat atunci cel mai mare si mai important rozariu din Romania.
Stilul in care a fost conceput este tipic regulat, clasic, cu predominarea liniilor curbe, si
care prin prezenta trandafirilor in rabate geometrice delimitate de garduri vii de Buxus
tuns, tinde sa respecte regulile clasice ale unei gradini romane. Forma terenului fiind
dreptunghiulara, s-au realizat trei zone de atractie peisagistica, respectiv doua rondouri,
cu sectoare concentrice la extreme si un grupaj de partere cu forme rectangulare in
centru. Restul terenului a fost parcelat in sectoare de obicei dreptunghiulare, echipate
cu alveole pentru amplasarea trandafirilor, cu posibilitate de identificare usoara,
intercalate cu alei de vizitare.
In realitate, conceptia realizeaza o combinatie intre un scop utilitar, aranjarea
sistematica a varietatilor de trandafiri, si un scop recreativ, printr-o compozitie
peisagistica deosebit de atragatoare. Introducerea unor specii de arbori si arbusti
ornamentali, care apar pe plan, printre care tisele tunse in forme conice ce se mentin in
parte si azi, pergolele din rondouri si vazele din piatra ce exista si in prezent au
desavarsit intr-un mod magistral intreaga compozitie.
Infiintarea rozariului s-a limitat la portiunea centrala a parcului. Nu putea depasi spre
sud digul, deoarece denivelarea ar fi dat dificultati in conceptie. Nu se putea extinde nici
spre est, deoarece planul de sistematizare din jurul anului 1910 trasase actualul
bulevard Michelangelo. Spre vest exista denivelarea vechiului patinoar, cu un alt
detinator, iar spre nord existau deja constructii.
In ansamblu parcul are un stil mixt, cu o separare distincta intre rozariu, care pastreaza
stilul regulat, clasic, si restul parcului, amenajat intr-un stil peisager evident, in care
doar unele aliniamente si gardurile vii introduc o nota de regularitate.
De retinut este faptul ca zona fostului rozariu este in mod practic singura zona ceva mai
mare, amenajata in stil clasic, regulat, din toate parcurile Timisoarei. Bulevardul dintre
Opera si Catedrala, precum si cele doua alei largi din Parcul Central, se situeaza pe plan
secund.
Actualmente Parcul ROZELOR este deschis vizitatorilor doritori de o promenada sau
relaxare precum si spectatorilor teatrului de vara cu ocazia diferitelor manifestari
artistice sau de alta natura.
Parcul se delimiteaza la vest de asa numita ”groapa” care reprezinta jumatatea
nemodificata a fostului stadion de atletism. In cealalta jumatate au fost create terenuri
de tenis cu ocazia „Cupei Davis” din anul 1978, care a avut loc la Timisoara.
Teatrul de vara a suferit o reabilitare recenta prin care i s-a refacut zona scenei a
culiselor si a vestiarelor . De asemenea acesta a fost acoperit cu o copertina moderna.
Intrucat acest obiectiv este in proprietatea Ministerului Culturii, si nu a Municipiului
Timisoara, acesta nu va face obiectul prezentului studiu.
Vegetaţia actuala care populeaza parcul este compusa din arbori, arbusti si plante
perene, si se completeaza regulat cu flori anuale si bienale in rondouri si mozaicuri
florale. Arborii si arbustii sunt evidentiati in planul Cadastrului Verde al Municipiului
Timisoara. O parte a vegetatiei arborescente prezinta semne de imbatrinire, uscare,
prosta ingrijire si toaletare, si de asemenea o parte a acestei grupe de vegetatie si-a
depasit suprafata alocata prin cresteri necontrolate, diminuind potentialul estetico-
peisagistic al parcului. Rabatele de trandafiri nu mai reprezinta principala sursa de
atractie si interes a parcului prin faptul ca sunt îmbătrâniţi, plantati fara o regula clara
peisagistica sau horticola. De asemenea sunt limitati ca diversitate a soiurilor din punct
de vedere al culorilor, taliei, tipului de inflorire etc.
Gazonul este degradat, amestecat cu buruieni si
neuniform.
Mobilierul urban este deteriorat, lipseste in unele locuri,
sau este prost intretinut. Pergolele sunt putrede,
incomplete, înclinate. Băncile sunt deteriorate si
neintretinute. Coşurile de gunoi daca nu lipsesc, sunt
inestetice, necorespunzătoare sau stricate. Vasele
decorative şi amforele sunt distruse, murdare sau
deplasate de la locurile lor initiale.
Grupul sanitar: existent nu este conform cerinţelor igienico – sanitare actuale. In plus
este inchis in marea majoritate a timpului.
Aleile pietonale sunt acoperite cu diverse imbracaminti, asfalt in zona Teatrului de
vara, dale mozaicate in rozariu si dale
din beton in celelalte. Starea acestora
este foarte proasta, aleile din dale
sunt incomplete, nealiniate, distruse
de rădăcinile arborilor din
apropierea lor sau impracticabile.
Scarile si intrarile de asemenea.
Sistemul de irigaţie si de hidranti nu este funcţional. Avand in vedere vechimea
sistemului, putem considera ca acesta nu mai poate
fi reabilitat, urmand ca parcul sa dispuna de un alt
sistem, proiectat cu materiale moderne si in
conformitate cu standardele actuale. Cismelele de
apa care functionau odata sunt in prezent
desfiintate.
Împrejmuirea parcului nu exista in partea dinspre
faleza precum si spre terenurile de tenis. Gardul
dinspre str. Alex Borza este inclinat puternic,
datorita lipsei unei fundatii corespunzatoare. Plasa
gardului este ruginita iar ramele metalice a acesteia
sunt deteriorate, cu vopseaua scorojita. Portile de acces sunt aproape nefunctionale,
ramanaind in permanenta deschise, ceea ce da posibilitatea accesului cu vehicole pe alei
pe perioada noptii. Gardul margineste parcul de strada Al.Borza, precum si de b-dul
Michelangelo.
Actualmente Parcul ROZELOR nu are un iluminat propriu al aleilor, acesta facandu-se
doar in zona teatrului de vara care are o retea de stalpi de iluminat proprie.
REALIZAREA FUNCŢIONALĂ
Reamenajarea Parcului ROZELOR, conform temei de proiectare, se va face in asa fel
incat sa se pastreze stilul si conceptia arhitectural-peisagistica initiala, dar cu
imbunatatirile si reabilitarile necesare unei mai bune functionari si intretineri, si
totodata cu dorintele cetatenilor Timisoarei.
Astfel investitiile vizeaza:
Vegetatia
Parcului ROZELOR va urmari sa menţina stilul mixt al parcului (clasic in zona rabatelor
şi peisagistic spre faleză). Reabilitarea si reamenajarea parcului doresc sa redea
acestuia valoarea pe care se presupune ca a avut-o la infiintare, si pe care din diverse
motive nu a mai putut-o pastra in decursul ultimilor decenii. Nu se doreste o
modificare semnificativa a stilului, ale functiunilor, sau de alta natura. Reamenajare
parcului doreste insa sa refaca toate elementele peisagistice la valoarea lor maxima, sa
completeze ansamblul cu elemente bine integrate si in acelasi stil, si totodata sa
readuca parcul la standarde de folosinta internationale in concordanta cu vremurile
moderne pe care le traim. Lucrarile de amenajare peisagera sunt absolut necesare
avind in vedere obligativitatea de refacere a cadrului natural dupa efectuarea
lucrarilor de constructii.
Se vor extrage acele exemplare uscate care nu mai corespund estetic sau care prin
prezenta lor inhiba dezvoltarea altora mai valoroase.
Se propune deasemenea echiparea sezoniera a zonei centrale cu 20 buc plante exotice
la ghiveci (Musa, Phoenix, Chamaedorea etc.), plante care se vor adaposti pe timp de
iarna in sere climatizate ale Statiunii Tinerilor Naturalisti sau ale RA Horticultura.
Prezenta acestora va conferi parcului, acel aer mediteraneean pe care orice gradina
clasica romana si-l doreste.
S-au propus pentru plantare atit conifere Picea pungens Argentea ( care vor inlocui
molizii argintii existenti dar depreciati din punct de vedere peisagistic), Taxus Media
Hicksii dar si foioase Carpinus betulus Frans Fontaine, Buddleya davidii, Cornus alba,
Cotinus Royal Purple, Prunus laurocerasus Otto Luyken, Pyracantha coccinea, Spiraea
Japonica.
Carpinul (Carpinus betulus Frans Fontaine) a fost propus in spatiul verde din jurul
Teatrului de Vara. Aceasta varietate de carpen atinge o inaltime de la 3 pina la 6m si o
latime pina in 3m avind un port columnar, potrivit pentru spatiul restrins din jurul
teatrului.
Gazonul se va reface integral pe principii moderne, cu prelucrare initiala corecta a
solului , cu intretinere si sisteme de udare corespunzatoare. Se vor respecta
prevederile caietului de sarcini cu privire la compozitia si dozarea semintei de gazon.
Gardurile vii se vor pastra dar cu corectiile necesare, se vor inlocui pe anumite portiuni
sau se vor completa acolo unde este cazul.
Se propune repopularea parcului cu specii de roze bine cunoscute, reprezentative.
Alei
Aleile existente sunt din dale de diferite forme şi mărimi incomplete şi degradate, cele
asfaltate sunt distruse de rădăcinile arborilor din apropiere iar aleile pietruite şi dinspre
faleză sunt impracticabile.
Se vor executa lucrări de reamenajare a aleilor, ţinîndu-se seama ca reţeaua de alei
existentă să fie menţinută în forma actuală.
Din punct de vedere peisagistic, trama de alei reprezinta un element la fel de important
ca si vegetatia. Prin forma, traseul sau marimea acestora acestea pot influenta pozitiv
sau negativ toate celelalte elemente din ansamblu. In plus acesta este principalul
element de contact fizic intre vizitatori si parc. Intrucat parcul in zona centrala a
rabatelor de trandafiri are un stil clasic, asemanator celui roman, cu rondouri si rabate
marginite de garduri vii de Buxus, se propune ca toate aleile din aceasta zona sa fie
pavate cu un element specific ,natural, respectiv dale din piatra naturala fasonata. Din
pacate datorita costurilor nu se poate extinde acest pavaj la tot restul parcului. Restul
aleilor, se propune a se pava cu pavele din beton vibrat, cu autoblocare. In zonele unde
este posibil accesul auto ocazional, aleile se paveaza similar, dar cu o infrastructura
corespunzatoare.
Zonele treptelor se vor margini cu casete placate de asemenea cu piatra cu forme
regulate si care vor adaposti specii florale pendente, abundent inflorescente, sezoniere
(petunii, muscate etc.)
Aleile pe care se va permite accesul vehiculelor au fost prevăzute ca alei accidental
carosabile cu suprastructură din dale de beton.
În zona teatrului de vară se va amenaja o platformă dalată cu aceeaşi structură ca cea a
aleilor cu pavaj din beton. Aleile din zona „Romană” vor fi placate cu pavaj din piatră
naturală cu 5 feţe finisate.
Amenajarea aleilor noi cuprinde şi montarea de borduri noi (10x15cm) aşezate pe o
fundaţie din beton de ciment 10x20cm
Aleile se vor executa cu o pantă transversală cu valori 1,0... 1,5 % iar profilul
longitudinal proiectat va urmări pe cât posibil profilul actual impus de teren, astfel încât
să se asigure dirijarea apelor meteorice spre zonele verzi adiacente aleilor. Cotele de
nivel proiectate vor fi corelate cu zonele adiacente.
Totodata se vor prevedea rampe de acces pentru persoanele cu disabilitati.
Structura aleilor propusă:
Aleile cu placaj din piatră naturală se vor realiza astfel:
• 2,5 cm pavaj din piatră naturală;
• 5 cm placa de BA;
• 10 cm balast.
Aleile cu pavaj din beton se vor realiza astfel:
• 6 cm dale prefabricate din beton;
• 3 cm nisip;
• 10 cm balast.
Aleile carosabile vor avea următoarea structură rutieră:
• 8 cm dale carosabile prefabricate din beton, înierbate;
• 2 cm nisip;
• 15 cm balast stabilizat cu ciment 6 %;
• 10 cm balast.
Aleile se reabiliteaza , fara a suferi modificari de traseu sau dimensiune cu, exceptia
cazurilor unde datorita uzurii se observa diferente dimensionale – acolo se va face doar
o corectare astfel incat sa fie o dimensiune unica pe toata lungimea lor.
In cazul treptelor se propune dublarea lor cu rampe pentru persoane cu dizabilitati de
minim 1,20 m latime , dotate cu balustrade pe toata lungimea .
La realizarea aleilor pietonale se va tine cont de prevederile Normativului NP 051/2000
aprobat prin Ordinul 649/2001 privitoare la trotuare, rampe, scari si trepte din spatiul
urban pentru a permite accesul neingradit a persoanelor cu disabilitati in infrastructura
modernizata.
Imprejmuirea
Gardul imprejmuitor dinspre strada Al.Borza, in configuratia actuala (elevatie din
caramida pe o fundatie necorespunzatoare, cu plasa din sirma impletita pe rama
metalica) nu reprezinta sub nici o forma stilul clasic al parcului, precum si valoarea
peisagistica dorita pentru acesta.
Propunerea care face obiectul prezentului studiu impune schimbarea in totalitate a
imprejmuirii si nu doar o reparatie a acesteia. Imprejmuirea va delimita parcul in
intregime de strada Al.Borza, precum si de b-dul Michelangelo pana la capatul podului.
Stilul propus este cel clasic, sub forma unor panouri din fier, atasate la o structura de
stalpi din beton armat placati cu caramida aparenta.
Inaltimea gardului va fi de aproximativ 2,0 m. Elevatia este de 43,5 cm de la sol.
Se doreste ca prin suprafata mare a panoului de fier sa se intrezareasca vegetatia si
ambianta generala a parcului, totodata prin stil si conceptie acesta se creeze o trecere
intre spatiul clasic al parcului si cel modern al strazii asfaltate.
Fundatia gardului va fi din beton armat iar elevatia gardului va fi din caramida plina.
Gardul este compus din panouri de gard – 135 buc / alcatuite din stalpi metalici inclusi
in soclul de gard, vopsiti in culoarea verde , panouri de gard din plasa cu ochiuri mici
vopsita deasemeni in culoarea verde . Soclul si stalpii din BA care sustin portile sunt
placati cu caramida plina si au glafurile (palaria) din piatra naturala.
Accesele in parc sunt evidentiate prin pozitionarea a 4 porti toate inspre str Borza , trei
avand dimensiunea de 3,85 m , iar cea principala de 9,70 m
Ele sunt flancate de stalpi din BA cu placare cu caramida plina si respecta modelul
gardului fiind alcatite dintr-un cadru metalic si plasa vopsite electrostatic verde.
Mobilier urban
In parc vor fi montate banci si cosuri de gunoi noi, intr-o conceptie unitara, in
concordanta cu stilul clasic adoptat. Bancile si cosurile de gunoi vor fi realizate din lemn
( tratat pentru exterior, culoare alba) si metal conform planselor. Tot mobilierul urban
va fi montat prin fixare in fundatii de beton conform planselor.
Pergolele putrezite vor fi refacute pe acelasi amplasament conform planselor. Se va
mentine culoarea alba in armonie cu mobilierul propus.
De asemeni, parcul va fi iluminat cu corpuri de iluminat fotovoltaice conform detaliilor
din planse. Modelul corpului de iluminat va respecta prevederile PUZ 27/2010 si va fi
prevazut cu celule fotovoltaice si baterii care permit o autonomie de functionare de 15
ore la 9 ore incarcare. In acest fel se va asigura iluminatul optim cu economie de resurse
energetice si pe timp de iarna.
Tot mobilierul urban montat in parcul Rozelor va respecta prevederile Normativului NP
051/2000.pentru persoanele cu disabilitati.
Dotari
Se vor amplasa elemente decorative tip statui, amfore, vaze, cu o atenta alegere a
acestora pentru a se incadra in stilul parcului. Noile elemente decorative trebuie sa fie
asemanatoare cu cele cateva existente pe amplasament in stil clasic.
Grupul sanitar
Toaleta nu corespunde cerintelor igienico-sanitare actuale si se propune o
recompartimentare, se va reface sarpanta din lemn si se va inlocui invelitoarea din tigla.
Deasemenea se va reface trotuarul din perimetrul toaletei. La data executarii expertizei
nu s-au putut realiza decapari de faianta sau de tencuieli exterioare pentru a releva
eventuale fisuri in zidarie. Pe masura ce se vor realiza lucrarile de modernizare a
toaletei se vor injecta fisurile existente pentru refacerea continuitatii zidariei acolo
unde va fi cazul; deasemenea se vor reface centurile din beton armat in masura in care
se va descoperi ca sunt degradate puternic. In proiect s-a considerat ca se mentin
bransamentele existente la utilitati ale toaletei. Daca in timpul executiei lucrarilor se
constata necesitatea inlocuirii acestora proiectantul va da dispozitiile necesare de
santier si sumele aferente vor fi alocate din capitolul de cheltuieli neprevazute din
devizul general.
Propunerea de reamenajare a toaletei s-a facut respectind normativul NP 051/2000 si
prevederile igienico-sanitare in vigoare.
Toaleta se va recompartimenta astfel incat sa existe trei spatii distincte pentru public
(femei, persoane cu disabilitati locomotorii si barbati) si un mic spatiu tehnic care sa
asigure conditiile de functionare a unui boiler electric.
Spatiile rezultate dupa recompartimentare sunt:
Grup sanitar femei S= 12,0mp / 3 WC si 2 Lavoare
Grup sanitar persoane cu disabilitati S= 4,68 mp / 1WC si 1 Lavoar cu designul adecvat
pentru folosirea lor de catre persoane cu disabilitati
Grup sanitar Barbati S = 15,40mp / 3 WC uri+3 pisoare + 2 Lavoare
Placarea interioara a peretilor se va face cu faianta pana la inaltimea tavanului in
grupurile sanitare si in camera boilerului pentru a se asigura o buna igienizare a
spatiului.
Pardoselile sunt propuse cu placaj de gresie ,montata cu rost de 3 mm ,portelenata in
masa si antiderapanta.
Pentru confortul termic al utilizatorilor se propune termoizolarea exterioara cu un strat
de 10 cm de polistiren expandat pe exteriorul cladirii si un strat de 10 cm(compus din 2
straturi de 5 cm) de vata mineraal pe toata suprafata tavanelor.
Tavanele sunt propuse din gips carton rezistent la umezeala ce va fi montat la o inaltime
de 2,60m si vor fi varuite cu var lavabil culoare alb-gri.
Obiectele sanitare vor fi de buna calitate ca sa poata fi intretinute usor si sa se asigure o
durata mare de viata .
Iluminatul se face cu corpuri de iluminat fluorescent FIPAD-04-218-IP65, rezistente la
umezeala si vor fi pozitionate pe tavan.
Necesarul de apa calda este aigurat de un boiler de 80 l montat in camera tehnica.
Acoperisul va fi demontat si refacuta structura lemnoasa dupa care se va reacoperi cu
tigla – ceramica de culoare rosu-brun.
Tamplaria va fi schimbata cu una rezistenta din PVC culoare alb , cu 5 camere si cu geam
tip termopan la ferestre si panel de PVC la foile de usa.
Geamurile vor fi repozitionate si vor avea sablaj pe toata suprafata pentru protectia
vizuala interior/exterior. Prin executarea termosistemului S construita a grupulu
sanitar va fi de 53,02mp.
Inaltimea ramane neschimbata – adica 3,85 m la coama si 2,80 la streasina.
Sistem de irigare automatizat
Udarea parcului se va realiza prin intermediul aspersoarelor de tip pop-up (spray).
Rabatele de trandafiri se prevad a fi udate cu tubulatura de picurare cu duze de udare
din 30 in 30 cm si debit de 2.07 litri/h .
Sistemul de irigare va fi alimentat din put forat prin intermediul unei staţii de pompare
de 24 mc/h la H = 80m. Consumul proiectat al sistemului de irigare este de 443.42
mc/h. Timpul de udare zilnic este de cca. 10 min, prin urmare consumul de apa estimat
este de 54.23 mc. Volumul necesar umplerii conductelor este 7.53 mc. Prin urmare
consumul zilnic estimat este de 61.76 mc/zi.
Sistemul de comanda se va realiza prin electrovane de 2” cu solenoid de 9V(c.c.)
comandate de panouri de commanda alimentate cu baterii si radiocomandate.
INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE
1. Rezistenta si stabilitatea
Materialele folosite sunt propuse de calitate superioara , tehnologiile de implmentare si
punere in opera a lor asigurand o durabilitate mare in timp .
2. Siguranta in exploatare
S-a urmarit ca aleiile sa nu aiba denivelari sau diferente dimensionale dealungul lor,
materialele folosite sa nu prezinte colturi ascutite iar rampele sunt dotate cu balustrade
care previn eventualele alunecari accidentale
3.Igiena, sanatatea, refacerea si protectia mediului
In cazul Reamenajarii si Moderniazarii Parcului Rozelor nu se executa constructii noi,
Reabilitarea termica a grupului sanitar nu implica un impact asupra mediului , iar zona
de amenajare de santier va fi readusa in parametrii actuali dupa ce se termina lucrarile
din parc.
La execuţia lucrărilor trebuie respectate prevederile următoarelor prescripţii:
- Legea protecţia mediului nr. 265/2006
- Legea Apelor nr. 107 /1996;
- H.G.R. 856/2002 – privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
- Ordinul 135/2010 privind rivind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private
În timpul lucrărilor se va asigura curăţenia în şantier. Intrarea maşinilor cu materiale şi
ieşirea cu deşeuri rezultate din activitatea şantierului se va face în condiţii de curăţenie
a acestora pentru a nu afecta zona de lucru cât şi curăţenia drumurilor publice din
imediata apropiere. Autocamioanele ce vor transporta deşeuri din şantier vor avea
platforma de transport acoperita cu o prelată de protecţie.
Deşeurile rezultate din activitatea şantierului sunt încadrate la capitolul 17/HGR
856/2002, respectiv – Deşeuri din construcţii şi demolari (inclusiv pământ excavat din
amplasamente contaminate). Subgrupele de deşeuri rezultate din activitatea şantierului
pot fi: cod 17.01 – beton, caramizi, tigle şi materiale ceramice; 17.05.04 – pământ şi
pietre altele decât cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 – alte deşeuri de la
construcţii şi demolari. Pamantul excavat pentru plantari se poate considera că nefiind
pământ contaminat. Executantul lucrării, după ce va obţine aprobările necesare în
conformitate cu legislaţia în vigoare va transporta deşeurile rezultate la depozitul de
salubritate şi va transmite o copie după Macheta cu Evidenţele gestiunii deşeurilor HGR
856/2002 la responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M. cât şi a aprobărilor obţinute.
Evacuarea deşeurilor municipale şi asimilabile de la punctul gospodaresc.
Punctul gospodaresc este prevazut cu doua containere de minim 1 mc capacitate pentru
depunerea şi îndepărtarea zilnică sau periodică a deşeurilor menajere. Tot în
containerele punctului gospodaresc se va depune şi gunoiul rezultat din curăţenia
incintei.
În conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002 deşeurile rezultate din activitatea la
Punctul gospodaresc (P.G.) sunt încadrate la capitolul 20. Subgrupele de deşeuri
rezultate pot fi : Deşeuri municipale şi asimilabile din comert, industrie, institutii,
inclusiv fracţiuni colectate separat, cod 20.01 – fracţiuni colectate separat (cu excepţia
15.01); 20.01.01 – hârtie şi carton; 20.01.02 – sticlă; 20.01.08 – deşeuri biodegradabile;
20.01.10 – îmbrăcăminte; 20.01.11 – textile; 20.01.39 – materiale plastice, 20.02 –
deşeuri din grădini şi parcuri; 20.03 – alte deşeuri municipale; 20.03.01 – deşeuri
municipale amestecate.
Deşeurile rezultate aparţin beneficiarului, care se va ocupa de gospodărirea /
eliminarea / valorificarea lor. Executantul va transporta în locuri indicate de beneficiar
pământul rezultat din săpătura rămasă după execuţia gropilor de plantare.
De asemeni, gestionarea si valorificarea materialului lemnos rezultat dupa taierea
copacilor se va face de catre beneficiar in colaborare cu reprezentantii Directiei Silvice
locala conform prevederilor legale in vigoare.
Spatiul ocupat de organizarea de santier va fi igienizat si gazonat dupa desfacerea
acesteia.
Protectia solului si subsolului
Lucrarile de constructie si organizare de santier se vor executa cu afectarea unei
suprafete minime de teren. Se interzice deversarea in sol a substantelor
periculoase.Constructorul va detine si utiliza rezervoare / recipienti etansi pentru
depozitarea temporara a materialelor si substantelor periculoase.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective
In timpul executiei lucrarilor, constructorul va solutiona reclamatiile si sesizarile
aparute din propria vina datorita nerespectarii legislatiei de mediu mai sus amintite.
Constructorul va avea in vedere ca executia lucrarii sa nu creeze blocaje ale cailor de
acces particulare sau ale cailor rutiere invecinate amplasamentului lucrarii .
La terminarea lucrarii, suprafetete de teren ocupate temporar vor fi redate ,prin
refacere ,la circuitul functional initial. Constructorul are obligatia de a preda
amplasamentul catre beneficiar, liber de reclamatii sau sesizari.
Protectia calitatii aerului
Utilajele si mijloacele de transport folosite la executarea lucrarilor trebuie sa
corespunda din punct de vedere tehnic , pentru a evita poluarea mediului cu noxe
rezultate din combustie.
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Masinile si utilajele folosite la executarea lucrarilor trebuie sa corespunda cerintelor
tehnice de nivel acustic. Executia lucrarii se va desfasura in perioada de timp 06-18
pentru a nu produce disconfort locuitorilor din zonele invecinate aplasamentului.
Întocmit arh. Constantiniu Dan
2.2.2.MEMORIU TEHNIC REZISTENTA
1. Generalitati
Incadrarea obiectivului conform Normativului P100-2006
Conform prevederilor din Normativul P100-2006, obiectivul expertizat se incadreaza in
clasa IV de importanta - constructii de importanta redusa.
In conformitate cu aceasta clasa de importanta, parametrii care intra in calculul
incarcarilor seismice sunt:
o coeficientul de importanta al constructiei γ = 0.8 pentru clasa IV de importanta;
o acceleratia terenului Timisoara ag = 0.16 g, pentru zona seismica D;
o perioada de colt corespunzatoare amplasamentului Tc = 1 s;
o coeficientul de amplificare dinamica: β0 = 2,75
o ordonata spectrului de raspuns de proiectare, Sd(T1) = ag* β (T
o
)/q = 0,3g
factor de corectie ce tine cont de contributia modului fundamental, X
o
= 1.00
factor de comportare q = 2*au/a1 = 2*1,15 =
o
2,30
factorul de suprarezistenta au/ a1 =1,15 (au
reprezinta 90% din forta seismica
orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni raman constante, structura
atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile, a1 reprezinta forta seismica
orizontala care, daca efectele celorlalte actiuni raman constante, primul element
structural atinge rezistenta ultima).
Incadrarea conform STAS 10100/0-75
Conform prevederilor standardului 10100/0-75, privind principiile generale de
verificare a sigurantei constructiilor, constructiile se incadreaza in clasa IV de
importanta: constructii de importanta redusa.
Incadrarea conform H.G. nr. 766-97
In conformitate cu aceasta incadrare, pentru verificarea sigurantei in exploatare a
structurii de rezistenta a constructiei se utilizeaza valorile de baza ale coeficientilor
pentru actiuni si pentru rezistentele materialelor
Incadrarea constructiei in categoriile de importanta definite prin H.G. nr. 766-97 se face
in conformitate cu metodologia prezentata in regulamentul adoptat prin Ordinul
MLPAT nr. 31/N-1995.
Impunandu-se un punctaj pentru criteriile asociate factorilor determinanti pentru
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, se obtine un total care se incadreaza
constructia in categoria C – constructuctii de importanta normala.
Conform codului de practica NE 012-99
Conform codului de practica NE 012-99 pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat (tabel 5.1.), constructiile se incadreaza in clasa de
expunere la mediu uscat moderat, adica, constructii situate in spatii inchise, ferite de
actiunea directa a intemperiilor sau umiditatii, respectiv constructii de inchideri
perimetrale si incalzite iarna, cu umiditati interioare ≤ 75%(toaleta) ;
Conform Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri,
indicativ P 100 – 1/2006 tabel 4.2, clasa de importanta este „IV”, constructie de
importanta „redusa” la care coeficientul de importanta este Υ1 = 0.8.
Constructiile sunt situate in zona seismica de calcul in care valoarea acceleratiei
terenului pentru proiectare ag = 0.16 g, iar valoarea perioadei de colt Tc = 1 s, conform
„Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri”,
indicativ P 100 – I/2006, pentru un cutremur cu intervalul mediu de recurenta de
referinta IMR = 100 ani.
2. Concluziile studiului geotehnic
Din foraje au fost prelevate probe de pământ netulburate şi tulburate, care au fost
analizate macroscopic şi corelate cu analizele de laborator. Pe baza acestora,
stratigrafia amplasamentului poate fi descrisă astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului
din punctul de executie al forajului):
Sol vegetal , in grosime de 0,2 m;
Umplutură neomogenă, formată din pământ, nisip, elemente de pietriş şi
fragmente de materiale de constructii, pe alocuri mangal cu o grosime de 0,2
- 0,7 m, in F1, F2, F4;
Urmează un pachet coeziv, pe alocuri slab coeziv, in F2 in bază cu un strat
nisipos, in grosime totală de 1,1 - 1,8 m, compus din:
• ARGILĂ/ ARGILĂ NISIPOASĂ/ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafeniu-cenuşie, plastic
consistentă, cu oxizi de fier şi resturi vegetale până la 0,5 - 0,7 m (până la adâncimea
de 1,0 - 1,8 m) ;
• PRAF NISIPOS ARGILOS/ NISIP MIJLOCIU, cafeniu cenuşiu/cafeniu, plastic
consistent/ afânat spre mediu indesat, cu oxizi de fier, de la 1,8 - 1,9 m
Nivelul superior al apei acviferului freatic a fost atins in două foraje F2, F3, la adâncimea
de 1,8 - 1,9 m, faţă de cota terenului natural (CTN) din punctul de execuţie al forajelor.
Acviferul freatic intâlnit in forajele F2, F3, este cu nivel liber, apa subterană
stabilizându-se in foraje la adâncimi de 1,8 - 1,9 m faţă de CTN, astfel:
• NH2= - 1,9 m;
• NH3= - 1.8 m;
Nivelul hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar in urma unor studii
hidrogeologice complexe, realizate pe baza observaţiilor asupra fluctuaţiilor nivelului
apei subterane, de-a lungul unei perioade indelungate de timp.
Din datele prezentate mai sus, precum şi din cele culese cu ocazia lucrărilor de teren pot
fi sintetizate următoarele particularităţi ale amplasamentului prospectat:
1. Suprafaţa terenului este aproximativ plan orizontală. Terenul nu este afectat de
fenomene fizica-mecanice care să pericliteze stabilitatea construcţilor proiectate.
2. Stratificaţia interceptată in foraj este eterogenă, dedesubtul solului vegetal, a
umpluturii necompactate, groasă de 0,2 - 0.7 m aflându-se pământuri de natură coezivă,
in bază cu un strat nisipos, umed apoi inundat (până la adâncimea de 2,0 m).
După realizarea săpăturiior pentru eventualele fundaţii, inainte de turnarea betonului,
se va solicita prezenta geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare. Anuntul se
va face cu minimum 5 zile inainte.
3. Categorii de lucrari proiectate
PERGOLE
Pe amplasamentul precizat în planul de situatie au fost propuse construcţii cu
funcţiunea de recreere.
Construcţiile la care face referire prezentul memoriu sunt pergole din lemn având o
structura compusă din stâlpi şi grinzi de lemn conform planşelor.
INFRASTRUCTURA construcţiei este sub formă de fundaţii izolate din beton simplu,
marca C8/10, în care sunt introduse tije filetate M12 cu care se vor prinde tălpile
stâlpilor în fundaţii, prin intermediul unor confecţii metalice de tip cornier „L” cu laturi
inegale de 150x100x10 mm. Fundaţiile urmăresc conturul talpilor fiind mai late cu 10
cm decât acestea. Adâncimea de fundare este de -50 cm. S-a prevazut un strat de 5 cm
de balast compactat.
SUPRASTRUCTURA construcţiei este formată din stâlpi lemn 15x15 şi grinzi 9x15,
respectiv 7x15 cm. Toate îmbinarile se vor executa prin chertare, cu şuruburi
autofiletante pentru lemn conform detaliilor.
Înaltimea totala a construcţiei este de 3.15 m.
Toate elementele de lemn se vor ignifuga, trata şi apoi vopsi.
STATIE POMPARE
Pe amplasamentul precizat în planul de situaţie a fost propusă o construcţie cu
funcţiunea de statie pompare. Construcţia mentionată este subterană având rolul de a
adăposti echipamentele necesare funcţionării sistemului de irigare.
Construcţia proiectată are dimensiunile în plan de 2,26x1,46 m şi o adâncime de 2,82 m.
Fundaţia este de tip radier general cu grosimea de 25 cm armat cu bare independente
din PC52 .Pereţii bazinului sunt de 18 cm grosime fiind armaţi cu PC 52.
Acoperirea de beton este de 4 cm la radier si pereţii exteriori, respectiv 2,5 cm la pereţii
interior şi placă. Betonul folosit este C 16/20-P4 -T3-II/A 32.5/0-31, respectiv C6/7,5 –
P8 – T3 – II /A32,5/0-31 în stratul de egalizare în grosime de 5 cm.
Placa are o grosime de 20 cm şi este armată cu armături din PC52. Betonul folosit este
C 16/20-P4 -T3-II/A 32.5/0-31. În placă este prevăzut un gol de 60x60 cm pentru
amplasarea capacului. S-au prevăzut bare suplimentare de bordaj în zona golurilor. S-a
prevăzut o başă cu dimensiunea de 40x40x10 cm.
Piesele de trecere prin beton a conductelor şi cablurilor electrice se montează în cofraj
pentru a fi înglobate în beton. NU SE ADMIT SPARGERI ULTERIOARE!
ALEI, SCARI SI RAMPE
Se propun lucrări de reamenajare a aleilor. Aleile se vor realiza conform planului de
situatie propus, pe amplasamentul vechilor alei .
Aleile pe care se va permite accesul vehiculelor au fost prevăzute ca alei accidental
carosabile cu suprastructură din dale de beton, astfel :
• 8 cm dale carosabile prefabricate din beton, înierbate;
• 2 cm nisip;
• 15 cm balast stabilizat cu ciment 6 %;
• 10 cm balast.
Aleile din zna centrala a parcului se vor pava cu dale din piatra naturala cu urmatoarea
infrastructura:
• 6 cm pavaj din piatră naturală;
• 2 cm nisip;
• 20 cm balast.
Restul aleilor se vor pava cu pavele din beton vibrat, cu autoblocare cu urmatoarea
infrastructura:
• 6 cm dale prefabricate din beton;
• 2 cm nisip;
• 20 cm balast.
Amenajarea aleilor noi cuprinde şi montarea de borduri noi (10x15cm) aşezate pe o
fundaţie din beton de ciment 10x20cm. Aleile se vor executa cu o pantă transversală cu
valori 1,0... 1,5 % iar profilul longitudinal proiectat va urmări pe cât posibil profilul
actual impus de teren, astfel încât să se asigure dirijarea apelor meteorice spre zonele
verzi adiacente aleilor. Cotele de nivel proiectate vor fi corelate cu zonele adiacente.
Totodata se vor prevedea rampe de acces pentru persoanele cu disabilitati realizate din
beton armat C12/15 de 15 cm grosime; armate fiind cu plasă sudată tip 106GQ 126 de
100x100x4 mm. Acoperirea de beton va fi de 4 cm; distanţa de suprapunere a plaselor
minim 2 ochiuri (20 cm). Panta maxima a rampelor este de 8 %.
Scarile propuse vor fi realizate din beton C 8/10, rampa fiind armata cu armaturi din PC
52 si treptele din beton simplu. Acoperirea cu beton a armaturilor este de 2.5 cm.
DOTARI
Se propune dotarea parcului cu mobilier urban: banci, cosuri de gunoi, stalpi de
iluminat fotovoltaice.
Bancile sunt realizate din lemn fiind amplasate conform planului de situatie. Acestea
sunt fixate in fundatia din beton simplu C 8/10, de 80x20x20 cm, prin intermediul unor
confectii metalice de tip cornier cu laturi egale de 60x60.
Cosurile de gunoi sunt amplasate conform planului de situatie fiind asezate pe o
fundatie circulara, din beton simplu C 8/10, cu diametrul de 52 cm si o adancime de 20
cm. Fixarea se face prin intermediul unei tije filetate M14 inglobata in blocul de fundare;
aceasta va fi amplasata central.
Stalpii de iluminat sunt fotovoltaici si sunt amplasati conform planului de situatie.
Fixarea acestora se face prin intermediul unor tije filetate M 12 inblobate in blocul de
fundare din beton simplu C12/15. La contactul stalpului cu fundatia s-a prevazut o tabla
groasa de 10 mm.
IMPREJMUIRE
Structura de rezistenta a imprejmuirii este realizata din fundatii continue sub elevatia
din caramida, respectiv fundatii izolate sub stalpii din beton armat de la accese.
Atat fundatiile continue, cat si cele izolate vor fi realizate din beton C12/15 si vor fi
armate cu bare Φ10 – Φ14 OB37 si etrieri Φ8 OB37.
La partea superioara a fundatiei continue se va realiza un soclu de zidarie cu inaltimea
de 30cm.
Stalpii metalici din teava Φ101.1x4mm ce vor fi utilizati pentru prinderea panourilor
imprejmuirii, vor fi inglobati in fundatia continua pe o lungime de 50cm,
Stalpii portii secundare de acces vor avea dimensiunea de 50x50 cm pe intreaga
inaltime, se vor executa din beton C18/22.5, vor fi armati cu bare longitudinal Φ14
OB37 si etrieri Φ8 OB37 si vor fi placati cu zidarie aparenta din caramida plina presata
cu dimensiunea de 240x115x71mm.
Stalpii portilor principale de acces vor avea sectiune variabila: 50x50 cm pe inaltimea
de 2.10m si 35x35cm pe inaltimea de 52 cm. Se vor executa din beton C18/22.5, vor fi
armati cu bare longitudinal Φ14 OB37 si etrieri Φ8 OB37 si vor fi placati cu zidarie
aparenta din caramida plina presata cu dimensiunea de 240x115x71mm.
GRUPUL SANITAR
Toaleta nu corespunde cerintelor igienico-sanitare actuale si se propune o
recompartimentare, se va reface sarpanta din lemn si se va inlocui invelitoarea din tigla.
Sarpanta va fi realizata din capriori 5x15, pane ,cosoroabe si popi de 20x20 cm. Popii se
vor aseza pe talpi din lemn de 5 cm grosime. Tigla va fi asezata direct, pe sipci de 5x5
cm, fara astereala.Intre capriori s-a prevazut termoizolatie din vata minerala de 10 cm.
Deasemenea se va reface trotuarul din perimetrul toaletei. Acesta va avea latime
minima de 50 cm fiind executat din beton simplu C 8/10. Trotuarul va fi executat cu
rosturi de dilatare din metru in metru. Se va acorda o atentie deosebita rostului dintre
trotuar si cladire care se va umple cu bitum. La data executarii expertizei nu s-au putut
realiza decapari de faianta sau de tencuieli exterioare pentru a releva eventuale fisuri in
zidarie. Pe masura ce se vor realiza lucrarile de modernizare a toaletei se vor injecta
fisurile existente cu rasini epoxidice (daca este cazul) pentru refacerea continuitatii
zidariei; deasemenea se vor reface centurile din beton armat in masura in care se va
descoperi ca sunt degradate.
AMENAJARE SPATII VERZI SI SISTEM DE IRIGARE
Lucrarile ce se vor executa cuprind lucrari de sapatura manuala , mecanizata, defrisare
si plantare. Lucrarile propuse nu ridica probleme de rezistenta insa se vor avea in
vedere prevederile Normativului privind “Executarea lucrărilor de terasamente, pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” – indicativ C 169-88.
4. Masuri de protectia muncii si prevenire si stingere a incendiilor
Masuri de protecţia muncii
La executarea lucrărilor se vor respecta toate masurile de protecţia muncii prevăzute in
legislaţia in vigoare.
Lucrările vor incepe numai după incheierea unui proces verbal intre beneficiari si
constructor prin care se vor stabili:
• delimitarea zonei de lucru ;
• caile de acces;
• sursele de energie si apa ;
• masurile de protecţie a muncii si PSI specifice zonei.
Masurile de protecţie a muncii avute in vedere vor fi extrase din
- Legea 319/2006 - Legea securităţii si sănătăţii in munca;
- HGR 1425/2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii
319/2006;
- HGR 971/2006 - Hotărâre de guvern privind cerinţele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de munca;
- HGR 1146/2006 - Hotărâre de guvern privind cerinţele minime de securitate si
sănătate pentru utilizarea de către lucratori a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de munca .
Atât executantul cat si beneficiarul vor respecta legea si hotărârile de guvern enumerate
mai sus. Masurile prevăzute in aceste acte normative nu sunt limitative, constructorul si
beneficiarul putandu-le suplimenta si cu alte masuri, in scopul desfăşurării activităţii in
buna condiţii.
Masuri P.S.L
La intocmirea documentaţiei au fost avute in vedere pericolele potenţiale de apariţie a
Incendiilor in scopul aplicării masurilor de prevenire. Principalele acte normative
trebuiesc aplicate :
• Legea nr. 3 07/2006 - Legea privind apărarea Împotriva incendiilor ;
• OUG 195/2005 - Ordonanţa privind protecţia mediului;
• Legea nr.265/2006 - Legea pentru aprobarea OUG 195/2005 ;
• HGR 621/2005 - Hotărâre privind gestionarea ambalajelor si deşeurilor;
• HGR 349/2005 - Hotărâre privind depozitarea deşeurilor ;
• PE - 009/93 - Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor ;
Masurile prevăzute in aceste acte normative nu sunt limitative, constructorul si
beneficiarul putandu-le suplimenta si cu alte masuri, in scopul desfăşurării activităţii in
condiţii normale pentru evitarea oricărui pericol.
La executia lucrarilor se va avea deosebita grija, lucrarile urmind a fi executate de catre
personal calificat pentru acest gen de lucrari, cu respectarea prevederilor proiectului
tehnic, a detaliilor de executie, a legislatiei in vigoare, a STAS-urilor, normelor si
normativelor tehnice in vigoare la data executiei, precum si a normelor privind
securitatea si sanatatea in munca, PSI si protectia mediului.
Executia acestor lucrari se va face cu respectarea obligatorie a prescriptiilor prezentului
proiect, fiind urmarita indeaproape si continuu de catre un reprezentant al
constructorului si al beneficiarului, atestati pentru acest gen de lucrari.
Prin grija constructorului se va intocmi Cartea Tehnica a investitiei,cu participarea
tuturor factorilor care concura la executia investitiei ( proprietar, beneficiar, proiectant,
Inspectia de Stat in Constructii).
Pentru orice nepotrivire sau lamuriri se va solicita obligatoriu prezenta proiectantului
pentru a decide. In caz contrar, responsabilitatea executiei lucrarilor cade direct in
sarcina constructorului si beneficiarului.
Intocmit Ing. Constantin Ciobanu
2.2.3. MEMORIU TEHNIC – APA CANAL
Prezenta documentaţie tratează instalaţiile de apa canal pentru lucrarea
“MODERNIZAREA PARCULUI ROZELOR DIN MUNICIPIUL TIMISOARA”
Soluţiile tehnice şi dimensionarea instalaţiilor sunt conform STAS 1478-90, STAS
1795-86 şi a Normativului I9-94.
Parcul are caracteristicile prezentate în memoriul general din punct de vedere
contructiv şi a condiţiilor de exploatare.
La alegerea soluţiilor s-au avut în vedere următoarele:
- caracteristicile constructive ale clădirilor;
- condiţiile climatice specifice zonei în care este amplasat obiectivul;
- destinaţia fiecărei construcţiei;
- standardele în vigoare.
În prezenta documentaţie s-au proiectat:
Instalaţia de alimentare cu apă rece
Instalaţia de canalizare exterioară.
Instalatia de irigare
1.LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
LUCRARI APA
Situatia existenta
In prezent in incinta parcului exista numai retele de apa potabila.
Alimentarea cu apa rece a grupului sanitar se face printr-un racord la reteaua de
alimentare cu apa existenta in zona a orasului Timisoara. Evacuarea apelor uzate
provenite de la obiectele sanitare din grupul sanitar se face la fosa septica existenta.
Situatia propusa
Odata cu lucrarile de modernizare a incintei Parcului Rozelor din Timisoara este
necesara si modernizarea utilitatilor de apa-canal din grupul sanitar existent.
Se propune schimbarea conductei de legatura dintre grupul sanitar si caminul de
apometru existent cu o conducta din PEHD Dn 32 in lungime de aproximativ 10m.
Conducta noua de racord se monteaza ingropat sub cota de inghet pana la intrarea in
grupul sanitar si aparent pana la consumatorii sanitari.
Debitul si presiunea necesare la consumatorii sanitari se realizeaza din reteaua publica
a orasului Timisoara.
Instalatia interioara sanitara:
Instalatia interioara sanitara este formata din sisteme de distributie si obiecte sanitare.
Distributia va fi inferioara la cota +0.30÷0.60 m de la nivelul pardoselii finite (cota
±0.00). Pe traseul conductelor ce intersecteaza golurile de usi, montarea lor se va face
la cota +2.30÷2.50 m de la nivelul pardoselii finite. Sustinerea conductelor va fi facuta
pe suporti mobili(bratari).
La trecerea prin ziduri si planse se vor folosi tevi de protectie conform STAS 404/87 cu
doua diametre mai mari decat tevile protejate. Etansarea (izolarea) tevilor pentru
treceri si a conductei de distributie se face cu silicon sau cu vata minerala.
Armaturile ce se monteaza vor fi in pozitia “inchis”.
Instalatia pentru prepararea apei calde de consum:
Apa calda menajera va fi preparata intr-un boiler electric cu capacitatea de 80 litri.
Conductele de apa calda menajera urmeaza traseul conductelor de apa rece si se
monteaza aparent .
Armaturi de inchidere, reglaj, siguranta, golire
Instalatia interioara va fi prevazuta cu armaturi de inchidere pe:
- conducta de apa rece la intrarea in cladire;
- derivatiile care alimenteaza unul sau mai multi consumatori;
- pentru fiecare obiect sanitar;
Armaturile de inchidere ale instalatiilor inferioare vor fi dublate de armaturi de golire.
Conducte din material plastic
Pentru instalatia interioara de apa rece si calda s-au folosit tuburi multistrat si fitinguri
tip PPR care vor fi montate aparent, dar se pot ingloba in beton sau in santuri practicate
in pereti.
Sistem de irigare
Sistemul de irigare se va alimenta de la putul forat propus prin intermediul unui grup
de pompare alcatuit din 2 pompe active avand urmatoarele caracteristici: Q=21mc/h,
H=80mCA, P=11 kW, recomandat Rain Bird CR-20-8. Distributia sistemului de irigare va
fi de tip inelar, format dintr-un inel principal din care prin intermediul a 17 electrovane
de 2” şi 13 electrovane de 1 ½” vor fi alimentate inelele secundate. Inelul principal se
va realiza cu conducta din PEHD, PE 80, PN10, De 75 mm în lungime de 820 m. Inelele
secundare se vor realiza cu conducta din PEHD, PE 80, PN6, De 40mm în lungime de
3680 m.
Se vor folosi aspersoare pop-up tip Spray, seria 1800 şi tubulatura de picurare.
a. Aspersoarele tip spray
Aspersoarele pop-up spray cu rază mică de acţiune, cu reglaj din duză, pentru udarea
sectoarelor cu raze cuprinse între 0.6 şi 5.5 m sunt potrivite pentru suprafeţe mici de
gazon, flori, tufişuri. În proiectare se va avea obligatoriu în vedere suprapunerea
sectoarelor udate pe o distanţă egală cu raza de dispersie, altfel spus, distanţa între
două aspersoare să nu fie mai mare decât raza pe care o dă respectivul aspersor. Se vor
folosi pentru toate aspersoarele instalate perimetral duze reglabile ca rază, iar pentru
cele din mijlocul suprafeţei duze fixe de 360 grade. Aspersoarele trebuie să fie dotate cu
mecanism de rotire internă pentru alinierea duzei la sectorul dorit şi să aibe o înălţime
de ridicare de minim 15 cm.
b. Tub de picurare
Tubulatura de picurare de 16mm, cu duze cu compensator de presiune amplasate din
33 în 33 cm se monteaza la suprafaţă, fiind prinse de pământ prin intermediul unor
coliere tip ţăruş. Tubulatura este compusă din două straturi, maro la exterior şi negru la
interior şi asigură o foarte bună rezistenţă la U.V., împiedică formarea algelor în tubul
de picurare şi este rezistentă la zdrobire. Duzele au formă cilindrică, cu emiţătoare
dispuse în 360 grade. Debitul unui emiţător este de 2.2 l/h iar presiunea de lucru este
de 0.8 – 4 barr.
c. Electrovane
Se vor folosi numai electrovane din PVC cu rezistenţă sporită sau mixte(metal şi PVC).
Electrovalene vor fi comandate de solenoid de 9VAC. Vor fi prevăzute cu robinet de
reglare debit, iar cele care se vor monta la zonele de picurare vor fi prevăzute cu
regulator de presiune.
d. Sistemul de comandă
Sistemul de comandă va fi asigurat de către panouri de comandă alimentate cu baterie
de 9V. Panourile vor fi dotate cu interfaţă radio pentru programare. Sistemul de
comandă se va conecta la sistemul centralizat de comandă al Primăriei Timişoara.
LUCRARI CANALIZARE
Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare din grupul sanitar vor fi
evacuate gravitational la fosa septica existenta in incinta parcului. Racordarea
obiectivului la fosa septica se va face prin conducte din tub PVC – SN 4 cu dimensiunile
Dn 160 mm.
Pentru o buna exploatare si intretinere, pe reteaua de canalizare s-au prevazut 3 camine
de inspectie cu baza D.400mm.
Lucrarile de sapatura pentru santuri si camine vor fi executate mecanizat si manual,
din aval catre amonte.
Fosa septica se va vindaja odata la 15 zile.
Astuparea santului cu pamant se va face lasand libera zona imbinarii tuburilor. Dupa
efectuarea probei de etansietate si numai dupa remedierea eventualelor defectiuni,
santul va fi astupat integral pamantul fiind compactat cu maiul de mana, in straturi
succesive de 20 cm.
Se vor achiziţiona cămine de vizitare din PVC, cu sectiunea ciculara D.400 formate din
baze de cămin cu o intrare şi o ieşire, un tub PVC gofrat care se va îmbina etanş în baza
de cămin şi după astupare se va tăia la cota de nivel a terenului şi un capac şi ramă de
fontă STAS 2308/91.
Pe traseul canalizării sunt prevăzute piese de curăţire.
Instalatia de canalizare interioara se realizeaza integral cu tevi din PP cu imbinare prin
mufa. Montarea este o operatiune extreme de simpla constand in introducerea in
extremitatea tevii(in mufa) a unei alte tevi sau a unei piese speciale. O garnitura inelara
cu baza dubla prevazuta cu inel de prindere, asigura etanseitatea imbinarii.
Tevile pot fi montate direct in sapa fara sa apara inconveniente; este bine ca imbinarile
sa fie acoperite cu hartie groasa sau carton ondulat in asa fel incat la turnarea betonului
sa nu se penetreze acesta(cartonul). Toate coloanele de scugere pentru apa uzata
menajera vor fi prevazute cu coloane de ventilare.
2. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
În execuţie vor fi respectate prevederile din « Regulamentul pentru protecţia şi igiena
muncii în construcţii » - aprobat de M.L.P.A.T. şi publicate în Buletinul Construcţiilor nr.
5-6-7-8/93 în special capitolele referitoare la lucrările de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Răspunzător de respectarea Normelor de Protecţia Muncii este conducătorul punctului
de lucru. Acesta va instrui personalul din subordine la începerea lucrărilor şi
săptămânal şi va consemna măsurile specifice operaţiilor de executat, în fişele
individuale.
Pesonalul muncitor va purta echipamentul individual de protecţie pe toată durata
lucrului, nu va executa alte lucrări decât cele pentru care este angajat şi nu va părăsi
locul de muncă fără aprobare.
Dacă pe timpul execuţiei vor apare alte reglementări sau completări ale celor existente,
constructorul are obligaţia respectării a acelor prevederi care se referă şi la lucrările de
alimentare cu apă şi canalizare.
În execuţie se vor respecta:
- Norme generale de protecţie a muncii – ediţia 2000;
- Legea privind protecţia muncii nr. 90/96;
- Norme de protecţia muncii pentru activitatea Consiliilor Populare vol.I şi vol. II.
3. Îndeplinirea cerintelor esenţiale de calitate
Conform legii nr. 10-1995, prin lucrarile proiectate se vor asigura cerintele exigentelor
pentru asigurarea calitatii in constructii descrise in capitolele urmatoare:
3.1 Rezistenţă şi stabilitate
Conductele de apa rece sunt dimensionate sa functioneze la presiunea medie de 4 bar,
presiunea de proba fiind de max. 6 bar, timp de 3 ore.
Rezistenta mecanica a conductelor va fi asigurata de configuratia traseelor precum si
sustinerea acestora cu bratari ce asigura dilatarea nestingherita a lor.
După efectuarea numărului de cicluri stabilit pentru fiecare încercare, armăturile
trebuie să satisfacă condiţiile privind:
- rezistenţa la presiune hidraulică şi etanşeitate;
- să nu prezinte deteriorări;
- să nu prezinte uzură.
Nu sunt admise defecte de turnare.
3.2. Siguranţa la foc
Limita de rezistenţă la foc a armăturilor de scurgere din materiale plastice trebuie să
corespundă condiţiilor de inflamabilitate şi ardere prevăzut în normele pentru
materialele plastice respective.
3.3. Siguranţa în exploatare
Asigurarea securitatii instalatiilor s-a realizat prin limitarea parametrilor de functionare
(presiune maxima 6 bar la instalatiile de apa rece).
Securitatea la contact s-a realizat prin alegerea unor materiale si echipamente cu
suprafete si muchii care sa nu prezinte riscuri de accidentare.
La retelele de canalizare s-a asigurat securitatea la intruziune, prin prevederea de
capace etanse la ghenele de conducte, prevederea de guri de curatire si asigurarea garzii
hidraulice la sifoane.
Instalatia proiectata nu prezinta pericol de intrerupere a alimentarii cu apa sau a
evacuarii apelor uzate.
3.4.Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
Stabilirea debitelor specifice de apa rece si canalizare s-a facut în conformitate cu
normele tehnice in vigoare.
Pentru mentinerea calitatii apei potabile se vor lua periodic probe si se va face analiza
apei.
Nu exista contact între retelele de distributie a apei reci si alte retele de apa.
Instalatiile de canalizare sunt etanse si nu reprezinta pericol pentru mediul
înconjurator.
3.5 Protecţia împotriva zgomotului
Dimensionarea instalatiilor de alimentare cu apa s-a facut pentru viteza maxima admisa
de 2 m/s, iar nivelul acustic specific al armaturilor din instalatiile sanitare nu trebuie sa
depaseasca 40dB.
Armăturile de scurgere din materiale plastice atenuează atât apariţia cât şi transmiterea
zgomotului şi vibraţiilor.
Intocmit
ing. Ciocoiu Iulian
2.2.4 MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE
2.2.4.1. MEMORIU TEHNIC RETELE ELECTRICE EXTERIOARE
1. Date generale
1.1.Denumirea investitiei: Reamenajarea si modernizarea Parcului Rozelor,
Timisoara
1.2.Elaborator: SC GREEN PROJECT SRL
1.3.Beneficiar : MUNICIPIUL TIMISOARA
1.3.Amplasament obiectiv: PARCUL ROZELOR, MUNICIPIUL TIMISOARA, JUDETUL
TIMIS
2. Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii alimentarii cu energie electrica a
Grupului sanitar si Pompa irigatii
Grupul sanitar modernizat cuprinde receptori monofazati cu o putere totala de 11
kW. Receptorii monofazati ai grupului sanitar sunt:
- iluminat interior cu : - corp iluminat tip spot IP 40 – 6 buc.,
- corp iluminat fluorescent, protejat la umezeala si praf tip FIPAD-04-218-IP65
40 – 9 buc.,
- convector electric Un=220V, Pn=1000W – 6 buc.,
- electro boiler Un= 220 V, Pn= 2500 W - 1 buc.
Pompa irigatii spatii verzi are Pn= 11 kW si functioneaza la Un=400 V.
Documentatia prezinta alimentarea cu energie electrica a celor 2 obiective.
3. Situatia energetica existenta in zona
Grupul sanitar este amplasat la 145 m de tabloul electric de joasa tensiune
existent(T.E.ex.) amplasat la podul Michelangelo, iar pompa irigatii la 30 m. Tabloul
electric de joasa tensiune existent(T.E.ex.) are 2 rezerve ce pot fi utilizate la racordarea
noilor obiective.
4.Soluţia de realizare a alimentarii cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a grupului sanitar implica realizarea
urmatoarelor lucrari:
- montare tablou electric de joasa tensiune nr.1 (T.E.1) proiectat echipat cu 1
intrare sosire din tabloul electric de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si plecari
secundare – 10 circuite
- montare subterana priza de pamint liniara de 10 Ω la tabloul electric de joasa
tensiune nr.1 (T.E.1) proiectat la care se va lega tabloul cit si centura de
impamintare existenta a cladirii grupului sanitar pentru ca intreaga instalatie
sa aiba continuitate la protectia impotriva electrocutarilor in cazul aparitiei
de defect in reteaua electrica,
- montare cablu subteran de joasa tensiune tip AC2XABY (3x25+25+25) mmp intre
tabloul de distributie de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si tablou electric de
joasa tensiune nr.1 (T.E.1) proiectat
- montare in interior a 6 circuite de iluminat realizate cu conductor de Cu tip FY de
sectiune 1,5 mmp protejat in tub tip IPEY 16 ingropat si a 4 intrerupatoare si
comutatoare in constructie normala cu caracteristicile Un=230V, In=10A ingropat
- montare in interior a 6 circuite de prize realizate cu conductor de Cu tip FY de
sectiune 2,5 mmp protejat in tub tip IPEY 16 ingropat si a 6 prize monofazice cu
contact de protectie Un=230V, In=25A ingropat
- refacere spatiu verde in urma montarii cablului subteran de joasa tensiune de-
lungul traseului, iar in cazul in care nu se poate evita spargerea betonului in alei
se va reface si trotuarul aleilor
Alimentarea cu energie electrică a pompei irigatii implica realizarea
urmatoarelor lucrari:
- montare tablou electric de joasa tensiune nr.2 (T.E.2) proiectat echipat cu 1
intrare sosire din tabloul electric de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si 1
plecare secundara pompa irigatii,
- montare subterana priza de pamint liniara de 10 Ω la tabloul electric de joasa
tensiune nr.2 (T.E.2) proiectat la care se va lega tabloul cit si centura de
impamintare a pompei irigatii pentru ca intreaga instalatie sa aiba
continuitate la protectia impotriva electrocutarilor in cazul aparitiei de defect
in reteaua electrica,
- montare cablu subteran de joasa tensiune tip AC2XABY (3x16+16+16) mmp intre
tabloul de distributie de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si tablou electric de
joasa tensiune nr.2 (T.E.2) proiectat
- refacere spatiu verde in urma montarii cablului subteran de joasa tensiune de-
lungul traseului, iar in cazul in care nu se poate evita spargerea betonului in alei
se va reface si trotuarul aleilor
5.Caracteristicile instalaţiilor realizate
Reteaua 0,4 kV proiectata
Reteaua proiectata de 0,4 kV de distributie exterioara va fi realizata cu cablu de 1
kV cu izolatia din polietilena reticulata armat tip AC2XABY de sectiuni
(3x25+25+25)mmp-(3x16+16+16) mmp ce se va monta subteran in profile de sant .
Tablourile electrice de joasa tensiune proiectate nr.1 (T.E.1) si nr.2 (T.E.2)
confectionate din policarbonat cu gradul de protectie IP 65 se vor monta exterior .
Tablourile electrice sunt echipate cu sigurante tip separator cu actionare pol cu
pol atit pe plecarile principale cit si pe cele secundare de amperaj stipulat in schema
electrica monofilara.
Circuitele de iluminat si priza din interiorul grupului sanitar sunt realizate pentru
fiecare compartimentare pentru a avea o siguranta mai mare in alimentarea cu energie
electrica si evitarea realizarii de derivatii greu de exploatat si generatoare de defecte.
Inscriptionarea supraterana a traseului cablului de 1kV din exterior este realizata
prin montare borne din beton inscriptionate cu „E-1kV” amplasate la derivatii,
mansonari, schimbare de directii si din 50m in 50m in linie dreapta, in vederea
exploatarii ulterioare a retelei pe toata durata de existenta a acesteia, care este foarte
importanta.
6. Masuri de protectia a instalatiilor
Reteaua de 0,4 kV proiectata
Reteaua de 0,4 kV ce se va monta subteran in profile de sant in exterior va fi protejata
in nisip sub alei sau spatiu verde , iar subtraversare alei protejata in tub PVC inglobat in
beton. In vederea evitarii accidentelor in cazul efectuarii de sapaturi intimplatoare fara
autorizatie peste traseul de cabluri sunt prevazute in profilul de sant folii avertizoare
inscriptionate din PVC. La intersectia cu instalatii edilitare existente cablul de 0,4kV este
protejat in tub PVC ce depaseste instalatia edilitara existenta cu 50 cm de o parte si de
alta. Intersectiile si paralelismele cablului de 0,4kV cu instalatii edilitare existente se
realizeaza. Aceste retele constituie plecarile de joasa tensiune racordate la tabloul de
distributie de joasa tensiune existent(T.E.ex.) care sunt protejate la defect si suprasarcina
de sigurantele cu socluri tip separator cu sigurante fuzibile tip MPR, cu miner pentru
actionare pol cu pol –gabarit 2 pe plecari - de (In-soclu/ In-fuzibil) 100A/50A.
Mantaua cablului proiectat va fi legata la bara de nul a tabloul de distributie de joasa
tensiune existent(T.E.ex.) prin intermediul capetelor terminale termocontractibile de
1kV , care la rindul ei este legata la priza de pamint de pamint proiectata.
Tablourile electrice de joasa tensiune proiectate sunt prevazute cu bara de nul de
lucru si de protectie la care sunt legate toate cablurile de racordare(atit intrari cit si
iesiri) si carcasele acestora in vederea protectiei impotriva atingerilor directe si indirecte
ale echipamentelor.
7.Impactul cu mediul si factorul uman
Instalaţiile electrice proiectate nu impun luarea de măsuri speciale pentru protecţia
mediului şi a apei. Documentaţia s-a întocmit în conformitate cu prevederile OG
195/2005 de protecţie a mediului. Lucrările proiectate nu afectează mediul
înconjurător, nu constituie surse de poluare şi nu sunt afectate aşezările umane
învecinate amplasamentului instalaţiilor proiectate.Executantul va transporta în locuri
indicate de BENEFICIAR pământul rezultat din săpătura rămasă după execuţia
fundaţiilor stalpilor si a prizei de pamint. Se va avea grijă ca în timpul execuţiei lucrării
să nu fie afectată vegetaţia. Nu sunt necesare măsuri speciale de protecţie a mediului.
La execuţia lucrărilor trebuie respectate prevederile următoarelor prescripţii:
SR EN ISO 14001/1997 - Sisteme de Management de Mediu – Specificaţii şi ghid
de utilizare;
OG 195/2005 privind Protecţiei Mediului ,
Legea Apelor nr. 107 /1996 modificată şi completată prin Legea 310/2004;
OU 78/2000 – privind regimul deşeurilor aprobată şi completată prin Legea
426/2001 şi HGR 856/02 – privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
H.G. 162/2002 – privind depozitarea deşeurilor şi Ordinul MAPM nr.
1147/2002 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea
deşeurilor.
Cerinte conform ISO 14001/1997 – Sisteme de Management de Mediu –
Specificaţii şi ghid de utilizare:
trebuie să se prezinte dovada instruirii angajaţilor conform cerinţelor şi
reglementărilor în vigoare de protecţia mediului la efectuarea lucrărilor;
trebuie prezentate aspectele cu impact semnificativ asupra mediului
corespunzător pentru activitatea desfăşurată;
utilizarea materialelor cu impact minim asupra mediului; materii prime
utilizate (să fie economice din punct de vedere energetic, slab poluante, care să
genereze produsului un impact negativ cat mai mic, perioada de utilizare a
produsului, să nu aibă un impact negativ asupra mediului, iar după terminarea
perioadei de viaţă, eliminarea produsului să se facă pe cât posibil cu un impact
minim asupra mediului (să fie reciclabil, sau biodegradabil, etc);
depozitarea şi gestionarea materialelor utilizate, în perioada efectuării
lucrărilor;
colectarea, depozitarea în mod selectiv şi transportul deşeurilor rezultate din
lucrări dupa terminarea lucrărilor;
redarea la forma iniţiala a suprafeţelor ocupate în timpul execuţiei lucrărilor
(incinte, refacerea stratului vegetal);
prevenirea poluării solului; în cazul poluării accidentale;
în timpul execuţiei lucrărilor se va urmări decontaminarea urgentă a solului în
caz de poluare accidentală;
luarea de măsuri pentru prevenirea incendiilor.
Ca urmare a aplicării legislaţiei şi reglemetărilor de mediu, constructorul va lua toate
măsurile necesare de protecţie a factorilor de mediu.
a) Protecţia calităţii apelor
Lucrările proiectate nu necesită execuţia de reţele de alimentări cu apă, canalizare,
epurare sau evacuări de ape uzate. Se interzice deversarea de către constructor în apele
de suprafaţă a uleiurilor, vopselelor, sau materialelor combustibile.
b) Protecţia solului şi subsolului
Se interzice deversarea în sol a substanţelor periculoase. Constructorul va deţine şi
utiliza rezervoare / recipienţi etanşi pentru depozitarea temporară a materialelor şi
substanţelor periculoase.
c) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective
În timpul execuţiei lucrărilor, constructorul va soluţiona reclamaţiile şi sesizările
apărute din propria vină datorită nerespectării legislaţiei de mediu mai sus amintite.
Constructorul va avea în vedere ca execuţia lucrării să nu creeze blocaje ale căilor de
acces particulare sau ale căilor rutiere învecinate amplasamentului lucrării.
Constructorul are obligaţia de a preda amplasamentul către beneficiar, liber de
reclamaţii sau sesizări.
d) Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
Nu este cazul.
e)Gospodărirea deşeurilor
Tipuri de deşeu rezultat din execuţia lucrărilor de construcţii:
Denumire deşeu Cod deşeu Categ. deşeu Eliminare / valorificare
0 1 2 3
Pământ şi pietre 17.05.04 inert Eliminare la groapa de gunoi
Materialele valorificabile se vor preda beneficiarului conform procedurii de predare-
primire. Constructorul asigură :
colectarea selectivă a deşeurilor ,
depozitarea temporară corespunzătoare fiecărui tip de deşeu rezultat pe timpul
executiei lucrarii,
efectuarea transportului deşeurilor în condiţii de sigurantă.
Beneficiarul va indica constructorului locul de depozitare a deşeurilor.
f) Protecţia calităţii aerului
Utilajele şi mijloacele de transport folosite la executarea lucrărilor trebuie să
corespundă din punct de vedere tehnic pentru a evita poluarea mediului cu noxe
rezultate din combustie.
g)Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Maşinile şi utilajele folosite la executarea lucrărilor trebuie să corespundă cerintelor
tehnice de nivel acustic. Execuţia lucrării se va desfăşura în perioada de timp a zilei
orele 06-22 pentru a nu produce disconfort locuitorilor din zonele învecinate
aplasamentului reţelei proiectate.
La terminarea lucrarii, suprafetete de teren ocupate temporar vor fi redate prin
refacere la circuitul functional initial.
8.Date asupra forţei de muncă
Lucrările proiectate vor fi executate de către o echipă autorizată ANRE.
Exploatarea instalaţiilor proiectate se va face de către S.C. Enel Distributie
Banat nefiind necesar a se creea noi locuri de munca pina la punctul de delimitare,
iar dupa punctul de delimitare de catre beneficiar.
9.Date tehnice ale investiţiei
9.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului care urmează să fie ocupat de instalatiile
electrice ce vor fi preluate de S.C. Enel Distributie Banat
Traseul cabului de 1 kV in lungime traseu de 175 m este amplasat pe domeniu public si
ocupa temporar pe durata executiei o suprafata de teren de 7 mp
Tablourile electrice de joasa tensiune proiectate sunt amplasate in exterior si sunt
prinse de perete cu dibluri.
9.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament.
Conform normativ P100/92 terenul pe care se vor poza cablurile proiectate se află în
zona seismică de calcul “C” (Ks=0,20) fig.5.1., echivalent unui grad de seismicitate VIII
(8) tabel A2 (anexa A) şi este caracterizat printr-o perioadă de colţ Tc=1,0 sec. (fig.5.2).
Intocmit,
Ing. Solomon Sandu
2.2.4.2. MEMORIU TEHNIC INSTALAŢII ELECTRICE INTERIOARE – GRUP SANITAR
Date generale
Construcţia existenta are regim de înălţime P; categoria de importanţă “C” –
conform H.G. nr. 766-97, Anexa 3,- construcţie de importanţă normală; clasa de
importanţă “III” – conform P100-92, tab.5.1, şi gradul de rezistenţă la foc “IV” –conform
P118-99.
Activitatea ce se desfăşura este igienico-sanitara.
La baza proiectarii instalatiilor electrice au stat proiectul pe partea de
arhitectură.
Situaţia existentă
Zona dispune de reţea electrică de joasă tensiune.
Date privind situaţia propusă:
Prezentul memoriu se referă la instalaţiile electrice cu care va fi dotat obiectivul,
precum şi la soluţia de alimentare cu energie electrică a acestuia.
Se prevăd următoarele categorii de instalaţii electrice:
a) instalaţii interioare de iluminat normal.
b) instalaţii de prize;
c) instalaţie de protecţie la electrocutare;
a) Circuite interioare de iluminat normal
Intalatiile electrice ale circuitelor de iluminat se executa cu conductori din cupru ( Fy )
de sectiune 1,5mmp protejate în tub IPEY de diametru Ø16mm.
Montarea tuburilor IPEY se va face îngropat în tencuială şi în placa de beton
parter.
Se monteaza corpuri de iluminat in funcţie de necesităţile de confort vizual şi
criteriile estetice ale acestuia, cit si corespunzător la un consum minim de energie
electrică.
În spaţiul destinat grupurilor sanitare, iluminatul artificial va fi realizat cu
corpuri de iluminat fuorescente tip FIPAD-04-3x2x18W si spoturi IP 40W.
Se utilizeaza corpuri de iluminat care să asigure confortul vizual corespunzător
la un consum minim de energie electrică. Circuitele electrice de iluminat se vor executa
în montaj îngropat în tencuiala.
Comanda iluminatului se va realiza cu întrerupătoare şi comutatoare montate
îngropat, în execuţie normală, care se vor monta numai pe fază şi vor avea un curent
nominal de In = 10A.
Aparatele de conectare a iluminatului se vor monta la înălţimea de min. 0,8 m de
la pardoseala finită in camera pentru persoane cu dizabilitati şi maxim 1,5 m de la
pardoseala finită in celelalte.
Nivelul de iluminare adoptat este în funcţie de destinaţiile încăperilor şi sunt
conform normelor în vigoare.
Pentru protejarea circuitelor de iluminat şi prize se vor utiliza dispozitive de
protecţie diferenţială, de mare sensibilitate, de tip G, I∆=300mA, care realizează
funcţiunile de comutaţie, protecţie la scurtcircuit şi protecţie împotriva curenţilor
reziduali de defect.
b) Circuite interioare de priza
Intalatiile electrice ale circuitelor de priza se executa cu conductori din cupru ( Fy ) de
sectiune 2,5 mmp protejate în tub IPEY de diametru Ø18mm.
Montarea tuburilor IPEY se va face îngropat în tencuială şi sub placile de gresie.
Se monteaza corpuri de iluminat in funcţie de necesităţile de confort vizual şi
criteriile estetice ale acestuia, cit si corespunzător la un consum minim de energie
electrică.
În spaţiul destinat grupurilor sanitare, iluminatul artificial va fi realizat cu
corpuri de iluminat fuorescente tip FIPAD-04-3x2x18W si spoturi IP 40W.
Se utilizeaza prize monofazice cu contact de protectie care să asigure confortul
pentru conectare convector electric si electro boiler. Circuitele electrice de priza se
executa în montaj îngropat în tencuiala.
Montarea prizelor se executa la înălţimea de 0,30 m faţă de nivelul pardoselii
finite şi la o distanţă de minim 0,80 m de la elementele metalice în legătură cu pâmîntul
( conducte, radiatoare).
c) Instalaţii de protecţie la electrocutare centura interioara de
impamintare
Instalaţia de legare la pământ va avea o priză naturală de legare la pământ
realizată dintr-un conductor din bandă OL Zn 30x4 mmp montat înglobat în tencuiala
clădirii care se modernizeaza ( in cazul in care nu exista centura inglobata in fundatia
cladirii pe conturul tuturor camerelor), ce se conecteaza la armătura metalică.
Ca protecţie împotriva tensiunilor accidentale de atingere, carcasele metalice ale
receptorilor sau parti neizolate se leaga la nulul de protecţie al tabloului electric
proiectat montat in exterior şi la priza de pământ liniara proiectata a tabloului.
Priza de pământ va avea o valoare mai mică de 1 ohm şi va fi folosită pentru protecţie
împotriva atingerilor directe si indirecte.
În cazul în care în urma măsurării rezistenţei prizei de legare la pământ rezultă o
valoare mai mare de 1 ohm se va realiza o priză artificială pe un contur închis cu
electrozi verticali din ţeavă Ol Zn φ2" de l = 2,5 m şi acoperire de 0,8 m şi electrozi
orizontali din bandă Ol Zn 40x4 mm cea exterioara montata la 0,8m subteran .
SARCINI PENTRU BENEFICIAR
În conformitate cu normativul I7-2002 este interzisă începerea execuţiei lucrărilor
de instalaţii electrice dacă investitorul (beneficiarul) nu a asigurat:
- (art. 3.1.1. şi 3.1.3.) verificarea proiectului de verificatori de proiecte atestaţi,
cf. Legii 10/1995.
- (art. 3.1.2.) obţinerea avizului tehnic de racordare.
Măsuri de protecţia muncii
Executarea, întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice se face numai de
către personal calificat şi autorizat pentru lucrări în instalaţii electrice.
Este interzisă punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice neverificate sau
provizorii. Verificarea se face cu instalaţia scoasă de sub tensiune.
Este interzisă identificarea circuitelor conectate la tablou prin punerea lor sub
tensiune, aceasta facându-se prin etichetarea circuitelor sau prin folosirea conductelor
cu izolaţii în culori diferite.
Aparatele şi utilajele electrice trebuie verificate în special în privinţa stării
izolaţiei, astfel încât la punerea lor în funcţiune să nu apară pericolul electrocutării.
Toate obiectele metalice care ar putea fi atinse în timpul lucrului şi care ar putea
să intre sub tensiune în mod accidental, trebuie să fie legate la instalaţia de protecţie.
Uneltele şi lămpile portative trebuie să fie alimentate la tensiuni reduse în
conformitate cu I7 - 2002.
Este interzisă legarea la tablouri a lămpilor portative.
Cerinţe esenţiale de calitate
Toate instalaţiile electrice aferente construcţiei au fost proiectate în
conformitate cu legislaţia în vigoare, sigurându-se astfel performanţele tehnice prin
care sunt realizate cerinţele esenţiale de calitate, după cum urmează:
A. Rezistenţă şi stabilitate
1. Conceperea instalaţiilor corespunzător cerinţelor de rezistenţă;
2. Conceperea instalaţiilor pentru asigurarea rezistenţei la acţiunea
agenţilor externi;
3. Concepţia de a nu distruge sau deforma;
4. Rezistenţa mecanică a instalaţiilor la şocuri şi manevra de acţionare;
B. Siguranţă în exploatare
1. Securitatea utilizatorilor construcţiei prin securitatea, asigurarea
iluminării normale şi de siguranţă, protecţia faţă de pericolul de
electrocutare, realizarea etanşării instalaţiilor, asigurarea securităţii la
intruzune din exterior;
2. Securitatea exploatării instalaţiilor prin asigurarea funcţionării în cazul
întreruperii accidentale a energiei de alimentare.
C. Siguranţa la foc
1. Măsuri pentru eliminarea riscului de incendiu;
2. Asigurarea alimentării cu energie electrică pe durata incendiului;
D. Igiena, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului pentru realizarea instalaţiilor
de iluminat artificial prin asigurarea nivelului de iluminat necesar.
E. Protecţia termică, hidrofugă şi economia de energie prin:
1. Asigurarea continuităţii funcţionării sistemelor;
2. Contorizarea consumului de energie;
3. Asigurarea etanşeităţii şi protecţia împotriva coroziunii a echipamentelor
electrice.
F. Protecţia împotriva zgomotului prin:
1. Amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor electrice astfel încât să se
limiteze zgomotul transmis în afara acestora;
2. Alegerea aparatelor şi echipamentelor electrice astfel încât să se reducă
nivelul de zgomot la utilizare
Intocmit,
Ing. Solomon Sandu