realizari a ândrepturlor a comunitătslor etnitsi tu republica machidunia(limba armânească)

Upload: valercrushuveanlu

Post on 08-Apr-2018

231 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    1/22

    Ostvaruvawe na pravatana etni~kite zaednici vo

    Republika Makedonija 123

    Realizari a ndrepturlor a comunittslor

    etnitsi tu Republica Machidunia6.

    Limba armneasc

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    2/22

    Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia

    Ti editorlu:Hairie Ahmed, Valori Deadun

    Autor:Prof. d-r Tatiana Petrushevsca

    Redactor:Anita Voinovsca

    Redactsii pi limb:Ljubitsa Gheorghieva

    Realizari:Koma, 2005.

    Tiraj:1000

    Editarea a manualui easti fnansat di Fondatsia

    Institut dishchljis

    sotsietati Machidunia, Fondatsia Cral Boduen shiFondatsia Ciarls Stiuart Mot

    2005, Valori deadun. Tuti ndrepturi suntu

    tsnuti.

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    3/22

    Prefats

    ndrepturli a comunittslor etnitsi

    Realizari a ndrepturlor a membrilor a

    comunittslor tu Republica Machidunia

    Apurari a ndrepturlor a membrilor acomunittslor etnitsi

    Concluzii

    Contsniri

    126

    127

    130

    141

    143

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    4/22

    126

    Minorittsli natsionali ica etnitsi, minorittsli relighiozi ica minurittscu limb tu statili europeani traditsional s-lugursescu ca problemica, naima bun, ti problem potentsial. Egzistarea a lor achicseashti

    lipsitur ti garantari iuristic a unljei serii di libertati shi ndrepturidenati tu documentili internatsionali (univerzali shi reghionali)documenti ti apurari a ndrepturlor a membrilor a minorittslor.Egzistentsia a lor nu s-chljeam ma njic satisfactsii a lipsiturljeiesentsial ti realizari a libertatiljei shi a ndrepturlor constitutsionalishi atseali scriati cu nomlu. Tu soni, turnarea a ndrepturlor amembrilor a minorittslor tu un situatsii ma bun totna ari un ,poati s-dzc shi analt tinjii, tsi, ca dupu vrn regul, s-pari multu

    mari ti statili oarfani.Amandmanili a Constitutsiiljei ali RM di la anlu 2001 adrar alxiritu lista a libertatiljei shi a ndrepturlor a membrilor a comunittslortu RM. Tu aeshts ndoi anj era adrati jghljoati seriozi ti realizari analilor cu garantsii dati ndrepturi.

    Textul tsi urmeadz da un shcurt videari a aspectilor practitsi tirealizari a garantsiilor ghenerali ti ulisari a tutlor ndrepturi a omlui

    mash ti membrilj a minorittslor. Limba pi cari easti scriat adar s-hib lishoar literatur ti personili cari nu suntu multu cnscutscu limba iuristic, ti cari easti shi adrat. Stilu, arpoi, da videari tuactivittsli cari va s-poat s-li adar membrilj a comunittslor shilist a institutsiilor competenti la cari va li- realizeadz, cum shiinstructsii ti realizari a scriatilor libertts shi ndrepturi.

    Di autorlu

    Prefats

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    5/22

    Realizari a ndrepturlor acomunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia 127

    NDREPTURLI A MEMBRILOR A

    COMUNITTSLOR ETNITSI

    Cum undzeashti lista a ndrepturlor tsi bntorlji caripricad a comunittslor pot ta s-li uliseasc isa cuatselj tsi lji-pricad a multsimiljei ?

    Lista a libertatiljei shi a ndrepturlor fundamentali a omlui shi a bntorlui tsi isashi cu idghi conditsii li-ulisescu shi atselj tsi lji-pricad a multismiljei shi bntorlji

    tsi pricad a comunittslor, a easti denat tu Constitutsia ali RM di la anlu 1991 sh-az easti idghea cum era shi ninti di la anlu 2001, ca amandmanili constitutsionaliaprucheati la anlu 2001 nu alxir tsiva. Iali suntu:

    a) Tuti ndrepturi shi libertts personali

    4 ndreptu s-hib citizen a statlui (articulu 4);4 ndreptu ti egalitati (articulu 9);4 ndreptu ti veto ti discriminari (articulu 9);4 ndreptu ti ban (articulu 10);4 ndreptu ti apurari a integritetlui zical shi etic (articulu 11);4 ndreptu ti libertati (articulu 12 (1));4 ndreptu ti sanctsii di la giudic (articulu 12 (2));4 ndreptu ti apurari (articulu 12 (3));4 ndreptu ti presumptsii cndu nu easti stepsu (articulu 13 i 14);4 ndreptu ti jileari (articulu 15);4 libertati a mindueariljei shi a pistipseariljei (articulu 16);4 ndreptu pi ascundeari a crtslor shi alti formi di comunicatsii (articulu 17);4 liber relighii (articulu 19);4 ndreptu privat (articulu 25);4 ndreptu ti apurari a casljei (articulu 26);4 libertati ti urdinari shi bnari (articulu 27).

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    6/22

    128

    b) tuti ndrepturi shi libertts polititsi:

    4 libertati ti zburri shi insheari public (articulu 16 (2));l

    4 libertati pi pres shi alti turlii di informari (articulu 16 (3-7);4 libertati ti organizari sutsts (articulu 20);4 libertati ti adunari shi alti adunri publitsi (articulu 21);4 ndreptu la alidzeri (articulu 22);4 ndreptul pi functsii publitsi (articulu 23) i4 ndreptu ti jileari (articulu 24).

    v) idghea ashitsi, tuti ndrepturi economitsi shi sotsiali:

    4 ndreptu pi aveari personal (articulu 30);4 ndreptu ti lucru (articulu 32);4 libertati la lucru (articulu 32);4 ndreptu a alumttorlor, invalidzlji di polim shi a membrilor a familiilor a chirutslor

    alumttori (articulu 36);4 ndreptu ti organizari sindical (articulu 37);4 ndrepti pi shtraic (articulu 38);4 ndreptu pi sigurants sotsial, apurari sotsial shi apurari a sntatiljei (articulu

    39);4 ndreptu ti apurari a familiiljei (articulu 40);4 ndreptu ti liber detsizii ti fumealji (articulu 41) shi4 ndrepti pi sntos loc ti ban (articulu 43).

    g) nu ma putsn shi tuti ndrepturi culturali:

    4 ndrepti ti educatsii (articulu 44) shi

    4 libertati ti creatsii tu shtints shi art shi alti turlii di creatsii (articulu 47)

    Cum easti bgat veto ti discriminari a nomurlorrelevanti?

    Veto ti discriminari s-adr cu operatsionalizari alshtori articuli a nomurlor:4 articulu 7 di Nomlu ti giudits tsi garanteadz ndreptu ti idghea intreari la giudits tu

    apurarea a ndrepturlor shi interesili iuristitsi;4 articulu 40 di Nomlu ti giudits tsi bag veto ti discriminari cndu s-aleg giudicatorlji

    shi a giudicatorlor ti porot;

    4 articulu 4 di Nomlu ti realizari a sanctsiilor tsi garanteadz obiectiv realizari a

    sanctsiilor;

    4 articolu 3 di Nomlu ti suctsesii tsi da suctsesii cu idghi conditsii;

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    7/22

    Realizari a ndrepturlor acomunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia 129

    4 articulu 8 di Nomlu ti organizari shi lucurlu a organilor a condutsirljei a statlui tsi lda obligatsii a organilor s-asigureadz realizari ecas shi dupu nomlu ( s-chljeam,anamisa di alanti, shi nidscriminatoric) a libertatiljei shi a ndrepturlor garantati cu

    Constitutsia;4 articulu 3 di Nomlu ti sculiili di mesi shi articulu 6 di Nomlu ti analt educatsiigaranteadz educatsii cu idghi conditsii;

    4 articulu 4 di Nomlu ti comunittsli ti pisti shi grupi relighiozi tsi contsni veto tidiscriminari ti alidzeari a pistiljei, pricdreari tu comunitati ti pisti ica grup relighioz,partitsipari tu lucri relighiozi ica alt turlii di manifestari a pistiljei shi a relighiiljei;

    4 articulu 45 di Nomlu tu radiodifuzuu tsi da obligatsii a rmljei public ti radiodifuziishi a organizatsiilor comertsiali ti radiodifuzii ti emitari shi programi pi limbili acomunittslor;

    4 Nomlu ti cultur cu cari s-ndreadzi relatsia ti nidscriminari cndu s-fundeadz shicndu lucreadz institutsiili culturali a membrilor a comunittslor.

    Cum undzeashti lista a ndrepturlor spetsialitsi li-ulisescu mash bntorlji tsi pricad acomunittslor?

    Lista cu ndrepturli a bntorlor tsi pricad a comunittslor dupu aprucharea aamandmanilor di IV do XVII a Constitutsiiljei easti ma lung di atsea tsi u-aveaConstitutsia di la anlu 1991. Ashi undzeashti adavgata list:

    4 ndreptu ti liber spuneari a pricdeariljei natsional (articulu 8 (2)(2));4 ndreptu ti idghea partitsipari a membrilor a tutlor comunitts tu organili a statlui

    shi altili institutsii publitsi pi tuti niveluri (Amandmanlu VI);4 libertati tu manifestari a identitetlui (articulu 48 (1));4 ndreptu ti uliseari a seamnilor a comunitatiljei a lor( Amandmanlu VIII);4 ndreptu tu fundari institutsii culturali shi di art shi sutsts (articulu 48 (3));4 ndreptu ti fundari institutsii ti educari (Amandmanlu VIII);4 ndreptu ti nvitsari shi educatsii pi limba a lor (articulu 49) shi

    4 ndreptu ti uliseari a limbljei a lor ca otsial (Amandmanlu V).

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    8/22

    130

    REALIZARI A NDREPTURLOR

    A MEMBRILOR ACOMUNITTSLOR TUREPUBLICA MACHIDUNIA

    Cum s-realizeadz protlu (gheneral) nivelu andrepturlor a bntorlor tsi pricad a comunittslor?

    Nivelu gheneral a ndrepturlor a bntorlor tsi pricad a comunittslor s-realizeadzidghea ca cum s-realiza ninti di amandmanili a Constitutsiiljei di la anlu 2001.

    n cadur a Contractului di Ohrda, lipseashti s-actsenteadz:

    4 ndreptul a calui bntor tsi pricadi tu nscnt comunitati ti liber manifestari shi4 ndreptul a calui bntor tsi pricadi tu nscnt comunitati su manifesteadz a lui

    relighii shi pisti, ca aspectu ti libertatea tu pisti shi relighia (articulu 19).

    Cum s-realizeadz ndreptul ti libertati tu zborlui?

    ndreptul a libertatiljei a zborlui s-realizeadz ca aspectu ti libertatea fundamentala zborlui, insharea public shi informarea public, cum shi libera fundari institutsii tiinformari public shi, sigura libera intrari la informatsiili shi libera aprucherai shi daria informatsiilor prividzuti cu articulu 16 di Constitutsia. Singurlu ndreptu tu sinfuniljicu articulu 45 di Nomlu ti lucru tu radiodifuza achicseashti:

    4 obligatsii a statlui s-nu adar mbodghu tu agiutorlu ti proecti tu sfera a mediumilor;- obligatsii a rmljei public ti radiodifuzii tsi emiteadz program pi teritoria ali RM(TVRM), pi ninga programili pi limba machiduneasc, s-emiteadz shi programi pilimbili a comunittslor;

    4 obligatsii ti rmili publitsi ti radiodifuzii tsi lucreadz pi nivel local tu locurli iu camultsimi, ica ca numer importantu bneadz membrilj a comunittslor s-emiteadzshi programi pi limba a comunitatiljei concret shi

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    9/22

    Realizari a ndrepturlor acomunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia 131

    4 ndreptu a organizatsiilor comertsilai ti radiodifuzii (sutstsli comertsiali ti radiodifuzii),pi ninga programa pi limba machiduneasc s-emiteadz shi programi pi limbili acomunittslor.

    Cum s-realizeadz libertatea relighioz a bntorlortsi pricad a comunittslor?

    Libertatea relighioz s-realizeadz cu:

    4 ndreptul ti dghavasi pi a lui relighii, public shi fr fric, ca individu ica ca membrutu vrn comunitati;

    4 ndreptul s-nu s-duc la dghavasi a bsearicljei a lui sh-atumtsea cndu ari ;4 ndreptul ta s-nu aproachi alt pisti cara s-nu va shi4 ndreptul s-nu aib sanctsii ma s-aleag un, a nu alt pisti, ica cara s-nu va s-

    aproachi nitsi un relighii n cadur a vrnljei bsearic shi comunittsli ti pistimprtsti di statlu shi isa di ninti a nomlui:

    4 Bsearica ortodox machiduneasc;

    4 Comunitatea ti pisti islamic;4 Bsearica catolic;4 Bsearica metodo-evangelistic shi4 Comunitatea a Uvreilor

    cari cu Nomlu ti comunittsli ti pisti shi grupi relighiozi li-ulisescu aesti ndrepturi:4 ndreptu ta s-fundeadz sculii ti pisti;4 ndreptu s-fundeadz institutsii sotsiali shi volonteri;4 ndreptu s-fundeadz sculii ti pisti tu tuti niveluri di educatsia, ma nu shi tu sculiili

    primari, ti educatsii lcrtori ti pistea, cum shi internati ti sculari shi ti personili carinveats tu atseali sculii;4 ndreptu ti adunari lucri ti scupo a pistiljei shi ti scupo humanitar;4 ndreptu ti uliseari a mediumilor ti informari public shi ti editari tipriti materiali;4 ndreptu s-aib aveari shi alti lucri lipsiti ti lucurlu a lor;4 ndreptu s-aib cursuri ti pisti shi4 ndreptu s-aib dghavasi shi alti lucri di pisti.

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    10/22

    132

    Cum s-realizeadz ndreptul ti manifestari liber a

    natsionalitatiljei a curi lji-pricadi?

    ndreptulti manifestari liber a natsionalitatiljei a curi lji-pricadi east un di timeljurli aaradljei constitutiv ali RM ( articulu 8(1) (2), s-cljeam un di normili fundamentalia Constitutsiiljei pi cari easti bgat sistemlu iuristic ali RM. ndreptul achicseashtilibertati tu manifestarea ctr un popul/comunitati ti:4 libertati tu manifestarea a pricdariljei natsional;4 libertati tu nimanifestarea ica nispunearea ti pricdeari tu nitsi un natsionalitati

    shi4 libertati tu alidzarea a pricdeariljei natsional tsi s-manifesteadz:

    Tuti aesti formi ti manifestari a libertatiljei tu spunaarea a pricdariljei natsionalctr un popul/comunitati bntorlji tsi l pricad a comunittslor li-ulisescu totnashi iutsido, fr obligatsii ti tolerari presii ti vrn (ni)manifestari. Relevant eastimash duchimata ti pricadeara personal ctr vrn natsionalitati, ica vrearea s-pricad, ica s-nu pricad iuva. Shi nu ma important easti shi lipsitura aest vrearis- (nu) l si-da tu shteari alntor.

    Ari multi situatsii cndu lipseashti s-spun pricdarea natsional. Un di iali eastishi reghistrarea a bntorlor, nicuchiratili shi casili. Articulu 9 di Nomlu ti reghistraria bntorlor, nicuchiratili shi casili tu RM. ndreptul ti libertati tu manifestarea apricdariljei natsional tu functsii a reghistrariljei, l da ndreptu a bntorlor caripricad a comunittslor sh-aest arad liber s- (nu) spun shi s-aleag :

    4 etnic;4 di limb ica4 relighioz (ni) pricdeari.

    Deadun cu libertatea ti uliseari a limbljei shi a cartiljei, gramljei tu functsii tilibertati tu manifestarea a pricdariljei natsional, personili cari s-reghistreadz aundreptu:

    4 s-hib informati ti alor ndreptu liber su-aleag limba ti reghistrarea;4 liber su-aleag limba pi cari va s-hib reghistrats, tsi poati s-nu hib limba a

    comunitatiljei a curi lji-pricad.ndreptul ti liber manifestari a pricdeariljei natsional easti ndreptul

    fundamnetal ti libera manifestari a culturljei natsional, ica ma egzact aest serii dindrepturi:

    4 ndreptu ti liber manifestari a identitetlui personal shi caracteristichili a comunitatiljeipersonal;

    4 ndreptu ti armari a identitelui personal shi caracteristichili a comunitatiljeipersonal;

    4 ndreptu ti niintari a identitelui personal shi caracteristichili a comunitatiljeipersonal;

    4 ndreptu ti uliseari a seamnilor a comunitatiljei personal;4 ndreptu ta s-caft apurari a identitelui etnic, cultural, a limbljei shi identitetlu

    relighioz a comunittslor;

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    11/22

    Realizari a ndrepturlor acomunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia 133

    4 ndreptu s-fundeadz institutsii shi sutsts ti manifestari, avighljeari shi niintari aidentitelui personal;

    4 ndreptu ti educatsii pi limba a lor tu sculiili primari shi sculiili di mesi tu formi dati cu

    nomlu.

    Cum s-realizeadz ndreptul ti manifestari, avighljearishi niintari a identitetlui natsional?

    Bntorlji tsi l pricad a comunittslor au ndreptu tu ca un oar relevant, frinuents xean shi mash cu vrearea a lor, ma shi deadun cu Nomlu ti cultur, Nomluti ndreptul ti autori shi alti ndrepturi di atsea soi, Nomlu ti ulisarea a hlamburljeia comunittslor shi alti nomuri:

    4 s-practicheadz multi turlii di formi ti manifestari a identitetlui etnic, cultural, di limbshi di pisti;

    4 s-li aveaghlji, actsenteadz, tu ca un form legal tuti atseali tsi suntu semninatsionali a comunitatiljei concret, tu functsii a armariljei i identitetlui etnic, cultural,di limb shi di pisti;

    4 s-li niinteadz shi s-li fac ma avuti tuti aspecti di seamnili natsionali a comunitatiljeia curi lji-pricad/vor s-lji-pricad;

    4 s-uliseasc seamni ca manifestari a identitatiljei a comunitatiljei ti cari easti zbor;4 s-caft di statlu su-practicheadz aljei obligatsii ti apurari a identitelui etnic, cultural,

    di limb shi di pistea comunittslor;4 s-adar institutsii shi sutsts ti manifestari, avighljeari shi niintari a identitetlui;4 s-aib educatsii pi limba a lor tu sculili primari shi sculiili di mesi tu form dat cu

    nomlu.

    Cum s-realizeadz ndreptul ti uliseari a seamnilor acomunittslor ?

    ndreptul ti uliseari a seamnilor nu era prividzut tu prota verzii a articului 48 diConstitutsia di la anlu 1991. Aestu ndreptu era bgat cu Amandmanlu VIII, a s-realizeadz cu Nomlu ti uliseari a hlamburljei a comunitslor tu bana public shibana privat. Tu sfera public, bntorlji cari l pricad a comunittslor pot su-scoathlambura a lor:

    4 tu condutsirea local iu comunitatea concret easti multsimi, di ninti shi tu obiectili acondutsirljei local deadun cu hlambura ali RM (articul 4);

    4 tu condutsirea local iu comunitatea concret easti multsimi, di ninti shi - tu obiectilia organilor a statlui, slujbili publitsi shi rmili fundati di condutsirea local, pit stradili,la piatsa shi altili obiecti infrastructurali, pi ninga hlambura ali RM:4 tu dzlili di srbtori shi alti srbtori tu RM dati cu nomlu;

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    12/22

    134

    4 tu dzlili di srbtori a comunittslor;4 tu dzlili di srbtori a comunilor dati tu detsizia a consiliulu a condutsirljei

    local;4

    cndu s-ashteapt sh-pitreatsi prezidentul ali RM, prezidentul a parlametuluiali RM shi premierlu shi membrilj a Guvernului ali RM;4 cndu ari viziti otsiali a shefanjlor shi a premierlor a statilor xeani shi analts

    reprezentants a comunitatiljei internatsional (articulu 5).4 Tu condutsirea local iu comunitatea concret easti multsimi, cara s-scoat hlambura

    a comunitatiljei, s-scoati shi hlambura ali RM di ninti shi tu obiectili iu s-tsn:4 Andamasi internatsionali, competitsii shi alti adunri (di politic, di shtints,

    culturali, di sportu shi alti) a curi organizator easti condutsirea local,partitsipeadz, ica s-prezenteadz deadun cu regulili shi praxa ti tsneari

    ahtri adunri shi4 La srbturisiri, academii otsiali shi alti manifestatsii di politic, cultur, di

    sportu shi alti manifestatsii cari suntu importanti ti condutsirea local.Bntorlji tsi l pricad a comunittslor pot liber su scoat hlambura a lor

    shi ca oar cndu au furnjii privat, cum shi la manifestatsii culturali, di sportushi alti tsi nu li-organizeadz condutsirea local, ma li-organizeadz singuracomunitati.

    Cum s-realizeadz ndreptul ti cftari di statlu s-luapur identitelu a comunitatiljei?

    ndreptul ti cftari statlu s-lu apur identitetlu etnic, cultural, di limb shi di pisti di

    partea a bntorlor cari l pricad a comunittslor s-realizeadz cu:4 ndreptul a deputatslor cari pricad a comunittslor (tu functsii ca mandatar ti daripropuniri) s-da propuniri ti adutseari nom ti apurari a identitetlui etnic, cultural, dilimb shi di pisti cu ma multi turlii di aspecti;

    4 ndreptu ti uliseari a mehanizmilor garantati cu Constitutsia ti apurari a ndrepturlora minorittslor (ti cari va s-hib zbor ma nghos tu textul) cndu nu s-tinjisescunscnri segmenti di identitelu a lor.

    Cum s-realizeadz ndreptul ti fundari institutsii shisutsts?

    ndreptul ti fundari cadur institutsional s-realizeadz cu ma multi turlii di formi ( daticu nomlu). Scupolu bazic a lor easti potentsialu personal, material shi nansial s-lushuts tu manifestarea, cultivarea, niintarea shi armarea a identitelui concret shi

    spetsic a comunitatiljei. Alor fundari s-adar deadun cu Nomlu ti cultur, Nomlu ti

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    13/22

    Realizari a ndrepturlor acomunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia 135

    sutsts a bntorlor shi alti nomuri. Conditsiili tsi adar denari alshtori nomuri nusuntu ti limitari a ndrepturlor, ma deneadz cnscut cadur, fr di cari nu poatis-egzisteadz un sotsietati democratic. Formili ti organizari s-fundeadz ca;

    4 institutsii culturali;4 institutsii di art;4 institutsii ti educatsii;4 sutstts di shtints shi4 alti sustts.

    Institutsiii culturali shi di art lucreadz ti apurari, reprodutseari, niintari, crishtearishi publicari a aveariljei cultural. Sutstsli di shtints lucreadz cu adunari,

    sistematizari shi nvitsari a ntimisljei cultural tu functsii ti cunushteari, denari asingurljei comunitati, ma shi comparari cu culturili di nvrliga, cultura a multsimiljeiica cu cultura a alntor comunitts.

    Naua lugurii tsi vini cu AmandmanluVIII tu sfera a institutsiilor tsi bntorljitsi l pricad a comunittslor au ndreptu s-li fundeadz, easti ndreptul ti adrariahorghea cvalitet di institutsii ti cari ma ninti nu avea ndreptu- institutsii ti educatsii,ca institutsii ti dari shteari shi loari informatsii n ligatur cu spectarlu di elementi tuidentitetlu a comunitatiljei. Deadun cu aestu ndreptu easti shi ndreptul prividzut

    cu articulu 45 di Constitutsia, bntorlji ali RM, tsi va s-dzc shi atselj tsi l pricada comunittslor s-fundeadz institutsii privati ti educatsii tu tuti niveluri di educatsii,mash nu tu educatsia primar. Articulu 34 di Nomlu ti analt educatsii lu-garanteadzndreptul ti fundari analti institutsii privati ti educatsii.

    Cum s-realizeadz ndreptul ti educatsii pi limba a lor

    tu educatsia primar shi educatsia tu sculiili di mesi?

    Membrilj a comunittslor ndreptul ti educatsii lu-realizeadz cu:4 ndreptu ti educatsii tu grdinitsili pi limba a comunittslor;4 ndreptu ti educatsii complet pi limba a comunittslor tu educatsia primar shi4 ndreptu ti educatsii complet pi limba a comunittslor tu educatsia tu

    sculiili di mesi asigurat di Guvernul ali RM scriat tu Nomlu ti educatsii primar shiNomlu ti educatsii tu sculiili di mesi.Atsea s-cljeam ca a membrilor a comunittslortsi nveats pi limb alt turlii di limba macheduneasc shi a ljei gram chirilic :

    4 educatsia complet s-fatsi pi limba shi grama a comunitatiljei concret, a4 documentatsia complet di pedagoghii easti pi limba machiduneasc shi a ljei gram

    chirilic shi pi limba pi cari easti educatsia.Ma, easti ndrepturi nu u-arup obligatsia a membrilor a comunittslor cari

    nveats pi alor limb, su-nveats shi limba machiduneasc shi a ljei gramchirilic.. Articulu 95 di Nomlu ti analt educatsii l garanteadz ndreptu a membrilor

    a comunittslor, educatsii la institutsiili ti analt educatsii a statlui la programili ti

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    14/22

    136

    studii s-nveats pi limba a comunitatiljei, difrent di limba machiduneasc, iu statluda nansii shi ti analta educatsii shi pi limba cari u-zburscu naima putsn 20% dibntorlji tu RM

    Cum s-realizeadz ndreptul ti idghu shi cu ndriptatiprotsentu a membrilor a comunittslor tu organili astatlui shi altili institutsii publitsi pi tu tuti niveluri?

    ndreptul ti idghu shi cu ndriptati protsentu a membrilor a comunittslor nuachicseashti arupeari a printsiplui garantat cu Constitutsia ti idghea intrari la lucrushi printsiplu merit-selectari dupu talentul, cu tinjiseari maximal a printsipilor tiexpertslji shi competentsii. Aestu ndreptu lu au membrilj a tutlor comunitts cnduintr la lucru dati cu Nomlu ti lcrtori a statlui. Aestu ndreptu easti shi ndreptulinstrumental inshit di iel, easti ti concurslu public ti lcrtori a statlui, Aghentsiati Lcrtori a statlui s-lu public naima putsn tu dau revisti dzuari di cari naimaputsn tu un tsi s-editeadz pi limba tsi u-zburscu naima putsn 20% di bntorljitsi zburscu limb otsial alt turlii di limba machiduneasc.

    Cum s-realizeadz ndreptul ti ulisarea a limbilor acomunittslor?

    ndreptul ti ulisarea a limbilor a comunittslor s-realizeadz tu bana privat shi tubana public. Ti ulisarea a limbilor a comunittslor tu bana privat noari polemic, iashi pn ta s-aduc Amandmanili di la anlu 2001 functsiona multu bun. Ti atsea sh-nulipseashti multu s-n shintim la ulisarea a limbilor a comunittslortu comunicatsiadi ca dzu, tu familiili, cu soiea, cu sotslji, cu oaspitslji shi alts. ngtanlu va lu-shutsm ti ulisarea public a limbilor a comunittslor tu tuti alanti sferi, ma nu shitu educatsia ca ti atsea era zbor mansus tu textul, la puntul 3,4. S-achicseashti cacara s-aib tu videari ca ulisarea public a limbilor a comunittslor shi alor gram,

    cu Amandmanlu B amint ma mari lrdzimi:4 tu evidentsiili otsiali, tu protseslu ti dari documenti personali;4 tu condutsirea local;4 tu comunicatsia cu ministeriatili shi lialili a ministeriatilor shi tu organili a statlui;4 tu protsedurili la giudits;4 la shedintsli plenari a Parlamentului ali RM;4 cndu s-public nomurli shi alti normi.

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    15/22

    Realizari a ndrepturlor acomunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia 137

    Cum s-realizeadz ndreptul ti ulisarea a limbilor acomunittslor tu evidentsiili otsiali?

    ndreptul ti ulisarea a limbilor s-realizeadz cu aesti ndrepturi:4 ndreptu a bntorlor tsi zburscu limb otsial alt turlii di limba machiduneasc,

    pi limba machiduneasc shi a ljei gram chirilic, cum shi pi limba otsial shi gramatsi u-ulisescu bntorlji, s-l si da aesti documenti:4 formularlu ti crtsli ti evidentsii, tut tsi s-scrie aclotsi shi cartea ti reghistrari

    shi evidentari;4 formularlu ti izini ti shufer, izini ti tractor shi serticat ti shufer, cum shi formularlu

    ti izini ti comunicatsii shi serticat ti reghistrari shi ti scriari facti tu iali;4 formularlu ti carti ti identicari shi4 formularlu ti pasaportul shi lista ti pi cali.

    4 ndreptu a bntorlor tsi l pricad a comunittslor su-uliseasc limba shi grama acomunitatiljei concret cndu va l u-scrie numa personal tu crtsli ti evidentarishi tu crtsli ti identicari;

    4 ndreptu a bntorlor tsi l pricad a comunittslor tsi zburscu limb otsial alt

    turlii di limba machiduneasc, s-caft formularu a pasaportului shi a listljei ti pi calis-hib tiprit shi pi limba otsial shi grama tsi u-uliseashti bntorlu;4 ndreptu a bntorlor tsi l pricad a comunittslor tsi zburscu limb otsial alt

    turlii di limba machiduneasc s-caft tu pasaportul shi lista ti pi cali s-hib scriatpi limba machiduneasc shi a ljei gram chirilic shi pi limba otsial shi grama tsiu-uliseashti bntorlu shi

    4 ndreptu a bntorlor tsi l pricad a comunittslor tsi zburscu limb alt turlii dilimba machiduneasc s-caft numa personal tsi s-scrie tu pasaportul s-hib pi

    limba machiduneasc shi a ljei gram chirilic shi pi limba shi grama tsi u-uliseashtibntorlu.

    Cum s-realizeadz ndreptul ti uliseari a limbilor acomunittslor tu condutsirea local ?

    ndreptul ti uliseari a limbilor a comunittslor tu condutsirea local s-realizeadzcu:

    4 tu condutsirea local iu limba shi grama tsi u-ulisescu naima putsn 20% dibntorlji easti limb otsial, pi ninga limba machidunesc shi alui gram chirilic(Amandmanlu V), cu atsea tsi

    4 ti ulisarea a limbilor shi a gramilor cari u-zburscu ma putsn di 20% di bntorljitu condutsirea local, detsizii aduc organili a condutsirljei local (articulu 41 diNomlu ti conduitsiri local). Detsizia u-adutsi Consiliulu a condutsirljei local, dupu

    initsiativ di reprezentantslj a comunittslor, cari easti ma njic di 20% tu atsel loc,

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    16/22

    138

    a cu putarea garantat cu nomlu shi cu Constitutsia. Consiliulu adutsi detsizii cumultsimi di bots ( multsimi relativ) (puntu 2) mash tu situatsii cndu nu lipseashtimultsimi ahorghea tsi s-caft cndu s-aduc reguli shi normi cari suntu ti ulisareaa limbilor shi a gramilor cari u-zburscu ma putsn di 20% di bntorlji tu comuna,ti cari puntul 3 caft multsimi di membrilj a Consiliulu tsi va s-hib la shedints,ma idhgea ashitsi shi multsimi di membrilj tsi l pricad a comunittslor tsi nu suntumultsimi tu comuna concret.

    Cum s-ulisescu limbili a comunittslor tucomunicatsia cu ministeriatili shi lialili aministeriatilor shi organili a statlui?

    Uflisarea a limbilor a comunittslor tu comunicatsia cu ministeriatili shi lialili aministeriatilor shi cu organili a statlui s-realizeadz cu:

    4 ndreptul a caunlui bntor tsi bneadz tu csbadzlji shi horli a condutsirljeilocal iu naima putsn 20% di bntorlji zburscu limb otsial alt turlii di limbamachiduneasc s-aib comunicatsii pi cari tsi s-hib limb otsial shi grama a ljei;

    4 obligatsia a lialilor competenti ti condutsirea local s-apndseasc pi limbamachiduneasc shi a ljei gram chirilic shi pi limba otsial shi gram tsi u-uliseashti bntorlu;

    4 obligatsia a ministeriatilor shi a alntor organi a condutsirljei a statlui shiorganizatsiili ti condutsiri, cum shi rmili publitsi, rmili shi alti personi a curi cu noml easti data s-lucreadz lucri publitsi ta s-tipreadz formulari pi dau limbi;

    4 ndreptul a bntorlor a comunittslor s-caft formulari pi dau limbi.

    Cum s-realizeadz ulisarea a limbilor acomunittslor tu protsedurili la giudits?

    a) Uflisarea a limbilor a comunittslor tu protsedura conductoar s-realizeadzcu:

    4 ndreptul a bntorlor cari bneadz tu locurli a condutsirljei local iu naimaputsn 20% di bntorlji zburscu limb otsial diferent di limba machidunesc

    s-da documenti pn la organil competenti shi pi a lui limb shi4 Obligatsii a organilor s-apndseasc pi limba machiduneasc shi a ljei gram

    chirilic cari easti otsial shi pi limba otsial shi gram tsi u-uliseashti clientul.

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    17/22

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    18/22

    140

    4 a clientslor shi a alntor partitsipants tu protsedur s-l pitreac calezmati,detsizii shi alti crts di la giudic a curi limb di dad easti otsial shi easti altturlii di limba machiduneasc pi limba machiduneasc shi aljei gram chirilicshi pi alant limb;

    4 s-li traduc documentili scriati pi limba a comunitatiljei concret pi limbamachiduneasc shi aljei gram chirilic shi s-li pitreac pn la alantsclients shi partitsipants tu protsedur;

    4 obligatsii a clientslor shi a alntor partitsipants tu protsedur a curi limb di dadeasti otsial shi easti alt turlii di limba machiduneasc shi aljei gram chirilic , tutidocumenti tsi va li-da pn la giudic s-hib shi pi limba a lor;

    4 ndreptu a clentslor shi a alntor partitsipants tu protsedura, cari suntu tsitizenj aliRM, a curi limb di dad nu easti limba machiduneasc shi aljei gram chirilic, ma

    nu easti nitsi limb otsial alt turlii di limba machiduneasc shi grama aljei ta:4 s-hib urnipsits ti ndreptul ta s-poat discusiili la giudic s-li hib prezentati pi

    limba alor cu agiutor di traductor;4 s-lu aruc ndreptul ti tradutsiri ma s-spun ca u-shtiu limba pi cari s-

    discuteadz tu protsedura;4 s-ia parti la discusiili shi s-spun alti lucri pi limba a lor shi4 giudiclu ari obligatsii s-li plteasc hrgili ti tradutsiri tu aesti protseduri.

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    19/22

    Realizari a ndrepturlor acomunittslor etnitsi tuRepublica Machidunia 141

    Sistemlu ti apurari a ndrepturlor a membrilor a comunittslor, ngeneral easti partidi sistemlu ti apurari a ndrepturli a omlui. S-cljeam apurarea a ndrepturlor amembrilor a comunittslor easti pi idghili printsipi, tu un turlii di protseduri shi di nintia idghilor organi cum shi ti tuti alanti ndrepturi fundamentali a omlui. Atsel sistemuacats apurari a ndrepturlor tu protsedurili la:

    4 Giuditsli ordinari;4 Giudiclu constitutsional;4 Obdutsman4 Comisia constant ti ancheti di la Parlamentul ali RM ti apurari a ndrepturlor shi a

    libertatiljei a bntorlui.Apurarea a ndrepturlor a membrilor a comunittslor la giuditsli ordinari

    s-asigureadz cu printsipili urghenti shi prioriteti. Garantsii ari shi ti printsiplu tidau niveluri tu protsedurili la giudits. Tuti detsizii di protlu nivel a giudiclui ti cari ariapelatsii va s-treac la revizii di ma anltul giudic. Apelatsia ti detsizia a adoilea nivela giudiclui ari actsii suspenziv shi devolutiv. Dupu ia detsizii adutsi Naima analtulgiudic. Garantat easti shi apurarea di la giudic( la conicti conductoari) ti uliseari a nomlui la actili individuali la administratsia a

    statlui, cum shi la alanti institutsii tsi au competentsii public.Apurari a ndrepturlor a membrilor a comunittslor la Giudiclu constitutsional

    s-asigureadz cu ndreptul ti petitsii pn la Giudiclu constitutsional totna cnduperson concret lugurseashti ca cu vrnu actu individual ica cu vrn actsii i-eastiloat vr ndreptu ica libertati, tu chiro di doi mesh di dzua cndu i-easti dat actulindividual, ica di dzua cndu nvits ti actsia cu cari s-adr loarea a ndreptului,ma nu ma amnat di tsintsi anj di dzua cndu era loat. Cara s-constateadz diparti a Giudiclui constitutsional ca ari goad pi libertatea shi ndrepturli fundamentali

    di vrnu actu concretu, Giudiclu lu-arupi actul shi lu-uliseashti institutlu turnari tusituatsia di ma ninti, a aclo iu atsea nu poati su-adar, adutsi detsizii ti satisfactsiimaterial.

    Apurarea a ndrepturlor a membrilor a comunittslor di Obdutsmanlu s-asigureadz cu competentsiili a lui s-constateadz ca vrnu organ concret ica vrnorganizatsii agudi pi vrnu ndretu shi libertati shi ta s-ljea un di aesti actsii:

    4 s-da propuniri la organlu ica la organizatsia difturseari a protsedurljei cum eastidat tu nomlu;

    APURARI A NDREPTURLORA MEMBRILOR ACOMUNITTSLOR ETNITSII

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    20/22

    142

    4 s-da cftari la organlu ica la organizatsia ta su-dnseasc ti vrn chiro realizareaa actului;

    4 s-da propuniri ti ahurheari protsedur ti distsiplin a personljei tsi lucreadz tu atselorgan ica organizatsii;

    4 s-da cftari la procurorlu competentu ti ahurheari protsedur ta s-constateadzresponsabilitati ti stepsu shi

    4 S-da propuniri a organilor/organizatsiilor ma bun s-lucreadz shi ma bun s-poart cuclientslj.

    Ghini ma, Amandmanlu XI di Constitutsia ali RM I-da ma mari competentsii aObdutsmanlui cu actsentu pi a lui ahorghea apurari ti:

    4 Printsiplu ti nidiscriminari shi4 Idghea protsentu a membrilor a comunittslor tu organili a statlui, organili a

    condutsirljei local shi tu institutsiili publitsi tsi cu Nomlu ti Obdutsman s-realizeadzcu:4 dari documentu pn la Obdutsmanlu di personi cari tinjisir ca l suntu aguditi

    ndrepturli dati cu Constitutsia shi cu nomlu ica printsipili ti nidiscriminari shiidghea protsentu ti membrilj a comunittslor tu organili a statlui, organili acondutsirljei local shi institutsiili publitsi ( articulu 13);

    4 dari mindueari di la Obdutsmanlu ti ndrepturli constitutsionali shi a nomluiica ti printsipili ti nidiscriminari shi idghea protsentu ti membrilj a comunittslor

    tu organili a statlui, tu organili a condutsirljei local shi institutsiili publitsi, titema tsi easti tu protsedur fr diferents di turlia shi nivelu a protsedurljeitsi s-dutsi la organili a condutsirljei a statlui shi di alti organi shi organizatsiitsi lucreadz lucru public (articulu 28)

    4 Obdutsmanlu dipriun s-fac control pi situatsia cu ndrepturli constitutsionalishi a nomlui, ica printsipili ti nidiscriminari shi idghea protsentu ti membrilj acomunittslor tu organili a statlui, condutsirea local shi institutsiili publitsi;

    4 vizitari shi videari tu organili a condutsirljei a statlui shi tu alti organi shi

    organizatsii tsi lucreadz lucru public (articulu 29);4 fundari shi organizari sectori di partea a Obdutsmanlui ti ma ecas apurari andrepturlor a bntorlor tu nscnti sferi shi

    4 dupu consultatsii cu reprezentants relevants a comunittslor, s-da propuniriti membri tu Comitetlu ti relatsii anamisa di comunittsli cara s-nu aibdeputats di vr comunitati.

    Apurari a ndrepturlor shi a libertatiljei a membrilor a comunittslor diComisia permanent ti ancheti la Parlamnetul ti apurari a ndrepturlor shi alibertatiljei s-realizeadz cu situatsia real ca baz ti ahurheari protsedur ti constatari

    responsabilitati ti personili cu functsii public.Tu soni, cu bitisarea a yitriilor iuristitsi a nomurlor di acas, realizarea shi

    apurarea a ndrepturlor poati s-caft la Giudiclu European ti ndrepturli a omlui dila Consiliulu european.

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    21/22

    4

    Sistemlu actual ti garantari a ndrepturli a bntorlor tsi l pricad acomunittslor tu RM achicseashti dau niveluri, gheneral shi ahorghea.

    4 Ashitsi, ndrepturli a bntorlor tsi l priced a comunittslor suntu partidi ndrepturli shi libertatea a omlui, ma shi contseptu ahorghea multuma diferentu di contseptul ti egalitatea a tutlor shi a calui un ninti diConstitutsia shi nomurli.

    4 Formularea "ndrepturli a bntorlor tsi l pricad a comunittslor tsieasti data tu amandmanili di Constitutsia di la anlu 2001, manifesteadzcontinuitet cu atsea tsi era data tu Constitutsia di la anlu 1991 ndrepturlia membrilor a natsionalittslor, cu actsentu pi dimenzia individual, anu colectiv, ti ndrepturli a minorittslor. ndrepturli li-poart personi,individui, tsicara ca naima marea parti di aesti ndrepturi pot s-practicheadz tu colectiv, tu interactsii cu alti individui tsi mpart culturidentic.

    4 Maca cu Constitutsia di la anlu 1991 s-arm modelu integrativ aliEuropa ti apurari a ndrepturlor a natsionalittslor, amandmanili di laanlu 2001 armeadz un model machidunescu, concret shi spetsic tiunic egzamplu ti stat multicultural tu reghionlu di ma largu.

    4 Scupo fundamental a modelui machidunescu easti tsneari a integritetlua statlui, tu idghu chiro shi ma analtu nivel a ndrepturlor a bntorlortsi l pricad a comunittslor shi atsea pi un naima analtu nivel tsi easti

    prividzut cu documentili internatsionali ti apurari a ndrepturli a omlui/ndrepturli minorittslor.

    4 Bgarea alshtui cadur iuristic easti rezultat di greu, shi protsescontraverzu tu conditsii di conictu, cu mari inuents di partea a SUAshi UE.

    4 Di constituarea ali RM ca independentu stat pn az, dipriun eastidishchljis ti monitoring di la tuti mehanizmi internatsionali ti control shiti aprucheari a remarchilor tsi i-li da.

    CONCLUZII

  • 8/7/2019 Realizari a ndrepturlor a comunittslor etnitsi tu Republica Machidunia(limba armneasc)

    22/22